Contabilitatea Si Controlul de Gestiune a Stocurilor

„Contabilitatea și controlul de gestiune a stocurilor”

CUPRINS

Introducere

Contabilitatea din punct de vedere teoretic cît și practic reprezintă un domeniu important de cunoaștere. Aceasta se explică prin obiectivele diverse, pe care le urmărește întreprinderea pentru asigurarea integrității patrimoniului, folosite pentru obținerea, valorificarea și conservarea informațiilor cu privire la situația și poziția financiară, precum și la performanțele financiare.

Contabilitatea este mereu o importantă sursă de informare ea reprezintă istoria stării economice a societații, scrisă in limbajul sec, dar deosebit de relevant al cifrelor, o studiere profundă a performanțelor realizate in domeniu.

O parte integrantă a oricărei activități de întreprinzător reprezinta existența si manipularea stocurilor de mărfuri si materiale. Demersul logic al prelucrărilor contabile ce țin de operarea stocurilor de mărfuri și materiale reprezintă principalul obiectiv din cadrul fiecărei întreprinderi.
Comparativ cu creanțele care apar din urma vînzărilor, stocurile de marfuri și materiale trebuie achiziționate pînă la momentul desfacerii. În conseciță, pronosticul vînzării capătă o importanță primordială și complică gestiunea stocurilor.

Actualitatea temei de cercetare este determinată de faptul, că orice întreprindere care dorește sa aibă o activitate de lungă durată si cu rezultate financiare apreciate pozitiv de agenții economici, trebuie să aplice o gestionare corecta a stocurilor de mărfuri și materiale și anume operațiunile de constatare și evaluare de intrare și ieșire a stocurilor, care ca urmare trebuie sa duca la obținerea de profit, cheia de succes a întreprinderii.

Stocurile reprezintă cel mai semnificativ element dintre activele circulante, pentru societăți comerciale ce activează în sfera producției și comerțului,precum și managementul stocurilor devine un element vital pentru buna desfășurare a activității și creșterea performanțelor.

O funcționare normală al întreprinderii se reflectă prin angajamentul de evidență strictă a elementelor patrimoniale, inclusiv operațiile cu materiale, ce justifica importanța studierii contabilității stocurilor.

Toate acestea au determinat optarea autorului pentru selectarea acestei teme deosebit de importante pentru o entitate sa gestioneze prudent activele circulante pentru a putea finanța capitalul circulant și a obține buni indicatori financiari.

Scopul tezei de licență consta în aprofundarea cunoștințelor teoretice acumulate la cursul de contabilitate, și anume studierea operațiunilor cu materiale prin aplicarea datelor concrete din practica unui agent economic cum ar fiS.A. „Floare Carpet”.

S.A. „Floare- Carpet” a fost înființată în anul 1992 în baza întreprinderii de stat Asociația de Covoare și filat floare, care a fost înființata în 1979, în conformitate cu Acordul interguvernamental privind cooperarea dintre URSS și RDG la 21.06.1976 și în baza Dispoziției Sovietului Miniștelor a RSS Moldovenești Nr. 342 pe 02.09.1978 în structura Ministerului Industriei Locale a RSSM, specializată în producerea covoarelor jacquard dublu- pluș de o densitate înaltă a plușului, cu capacitatea de 900 mii mpr. pe an, cu regimul de lucru în trei schimburi.

În activitatea întreprinderii începind cu anul 1978 pînă în 1986 au fost puse treptat în funcțiune noi structuri de producere, acestea variind de la secția țesut pînă la secția filat , vopsit și la servicii auxiliare.

În rezultatul reorganizării asociației de stat în procesul privatizării patrimoniului de stat „Floare- Carpet” obține o noua forma juridica de organizare Societate pe Acțiuni care a fost înregistrată la Camera înregistrării de stat Î.S. la 27.05.1993 cu sediul MD-2062, str. Gradina Botanică 15, mun. Chișinau RM,cu un capital social de 60862090 lei. Ca urmare a fost eliberat la 24.12.2004 CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE a S.A. „Floare – Carpet”, cu numarul de indentificare de stat – codul fiscal 1003600088549. Complexul întreprinderii este situat pe un singur teritoriu, care cuprinde o suprafată de 10.2 hectare.

În procesul de producere a covoarelor sunt folosite diferite substanțe și materiale chimice toxice, articole si produse chimice de menaj, pentru care întrprinderea S.A. „Floare – Carpet” a obținut licenta cu seria A MMII, Nr 032597 la data de 25august 2004, cu dreptul de a importa, a depozita si comercializa angro aceste produse.

Evidenta contabila la întreprindere este ținută în mod automatizat, softul principal utilizat este „Universal-Accouting”(art. 13 al.2 lit. c din Legea contabilității), înregistrarea elementelor contabile se efectuează în baza contabilității de angajamente. Faptele ecomonice se perfecteazăprin formulare- tip de documente primare, precum și formulare eleborate de întreprindere de sine stătător(art. 19 al.3 din Legea contabilității). Documentele primare se întocmesc pe suport de hîrtie (art. 17 al.2 din Legea contabilității).

Un rol important în gestionarea activității S.A ,,Floare-Carpet” aparține contabilității, care a devenit un instrument principal de colectare, prelucrare și furnizare a datelor necesare tuturor utilizatorilor rapoartelor financiare, iar ținerea evidenței contabile se efectuează în conformitate cu prevederile Politii de contabilitate elaborată în cadrul entității.

Pentru a ilustra performanțele financiare ale S.A ,,Floare-Carpet” și observa mai detaliat cum se dezvoltă entitatea, vom prezenta următorii indicatori ce caracterizează activitatea întreprinderii și sunt prezentați în tabelul 1 în baza raportului financiar (anexa 1) pentru anii 2013 și 2014

Tabelu1

Principalii indicatori economico – financiari ai activitații

S.A. Floarea – Carpet

Sursa:elaborat de autor în baza Raportului Financiar din 2013 și 2014 (anexa 1)

În baza datelor din acest tabel și a rezultatelor obținute în urma calculelor,putem spune că la entitatea S.A.Floare-Carpet,pe parcursu anului de gestiune (2014) s-a înregistrat o micșorare a venitului din vinzări,față de anul precedent (2013) cu 1711137 lei,ceea ce se apreciază negativ ,ar fi bine ca intreprinderea să caute noi piețe de desfacere a covoarelor sau să analizeze prețurile stabilite la producția finita cu cele de pe piața autohtonă. O apreciere pozitevă este diminuarea costului vînzărilor comparativ cu anul trecut de 2973671lei ceea ce a dus la creșterea profitului brut cu 1262537 lei, această majorare a favorizat creșterea cheltuelilor perioadei totale cu1393966 lei ceea ce se apreciază negativ,putem spune că aceste cheltueli puteau fi amînate și resursele financiare să fie folosite în alte scopuri , cu atît mai mult că ele depășesc profitul brut și ca entitatea a avut un venit din vînzări mai mic față de anul precedent.

Cu toate că întreprinderea a micșorat numărul de lucrători cu 35 persoane, observăm o creștere a productivității muncii cu 4046,86 lei față de anul precedent, ceea ce dădovadă de faptul că sau intrepris măsuri cu privire la organizarea timpului de muncă în schimburi și numărul de lucratori calificați și profisioniști, ceea ce se apeceiază poziti.

Valoarea medie a activelor și capitalului propriu s-au mărit față de anul precedent respectiv cu 395066 lei și 1267449 lei. Observăm o creștere, atât a rentabilității activelor cu 1,11 pp, cât și rentabilitatea capitalului propriu a crescut cu 1,10 pp.

Creșterea nivelului rentabilității activelor, denotă că entitatea în anul de gestiune a folosit eficient activele sale, adică numărul de rotații ale activelor este mai mare, anume acest fapt permite S.A ,,Floare-Carpet” să-și reînoiască și să-și crească activele sale într-o perioadă de timp mai scurtă.

De asemenea observăm o situație destul de bună a întreprinderii cu privire la capacitatea ei de a-și acoperi datoriile pe termen scurt prin valorificarea tuturor activelor curente cu grad ridicat de lichiditate.Cu toate că avem o micșorare a lichidităților, atît imediată de la 2,18(2013)-1,72(2014) cît și curentă de la 4,67(2013)- 4,64(2014), rezultatele sunt bine apreciate,adică entitatea are o capacitate mare de ași plăti datoriile curente fara sa apeleze la resurse pe termen lung sau la noi imprumuturi.

Caracterizând situația pe ansamblu a indicatorilor economici, cocluzionăm că entitatea în cauză ar trebui să analizeze și să înterprindă anumite măsuri cu privire la posibilitățile de diminuare a cheltuielilor pe viitor, pentru a evita cauzele ce au provocat supraconsumurile și pentru a-și putea prelungi și desfășura activitatea sa cu succes, pentru a produce și a presta servicii pentru obținerea profitului necesar.

Putem argumenta cu certitudine că entitatea dată dispune de rezerve de majorare a valorii indicatorilor rezultativi.

Componenta, caracteristica, modul de evaluare și constatare a stocurilor sunt reglementate de prevederile S.N.C2„Stocuri de mărfuri și materiale”.

Stocurile reprezinta componente ale activului patrimonial, fiind mijloace economice sub forma activelor circulante materiale.Ele își transmit integral valoarea asupra bunurilor realizate cu ajutorul lor, deci la data utilizarii sau consumului.Stocul este o rezervă de materiale destinate să satisfacă cererea beneficiarelor, aceștia identificînduse, dupa caz, fie unui client, fie unui serviciu de fabricație sau de întreținere, fie unui serviciu de dupa vînzare.

Stocurile au o influență deosebită supra sistemului logic al întreprinderii, deoarece ele asigură continuitatea desfășurării procesului de producție și, prin urmare, satisfaerea cerințelor clienților. Ele includ categoriile de bunuri materiale care sunt, de la caz la caz:

destinate vînzării în cadrul activitații economice ordinare

înregistrate ca producție în curs de execuție

destinate consumului în procesul de producție și la prestare de servicii [2.2.,p.145]

Astfel stocurile sunt cantitați de valori materiale care se acumulează in depozitele unităților economice intr-un anumit volum și o anumita structură,pe o perioadă de timp determinată, cu un anumit scop.Ele reprezintă produsul activității de aprovizionare, producere și desfacere, care depinde de natura si caracteristecile stocurilorde valori materiale, de condițiile și modalitațile de furnizare și asigurare- transport, de strategiile pe care întreprinderea le elaborează în acest domeniu.

Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate în întreprindere, stocurile se caracterizează prin faptul că se consumă la prima lor utilizare în procesul de producție și trebue înlocuite cu exemplare noi.În cadrul ciclului de exploatare se parcurg mai multe faze ale ciclului economicdin întreprindere:aprovizionare – producție – desfacere, care în stocuri își schimba atît forma, cît și conținutul lor material. Astfel, în cazul întreprinderilor de producție, în faza de aprovizionare – activile circulante sub forma de disponibilități bănești se transforma în active circulante sub forma de stocuri de materie prima și materiale consumabile; în faza de producție-stocurile de materie prime și materiale consumabile se transformă în stocuri de semifabricate și produse finite; în faza de desfacere – stocurile de semifabricate și de produse finite sunt vîndute clienților, iar în urma decontărilor cu clienții se transforma în active circulante sub forma de disponibilitați bănești.[2.1., p.195]

O dată ce S.A „ Floare- Carpet” este o întreprindere pentru producerea covoarelor acest ciclu economic este bine controlat și parcuge prin toate fazele; aprovizionarea cu materie primă și materiale de la furnizori, care urmează a fi pastrate în depozit sau transferate direct în secțiile de producere, unde începe a doua fază de producere a covoarelor- producției finită și ultima fază desfaceă desfacerea producției – covoarele sunt destinate vinzărilor atît în magazinele proprii cît și pentru alți agenți economici din țară și peste hotare.

Respectiv, stocurile de marfuri și materiale se compun din :

materiale ;

animale la creștere și îngrășat ;

obiecte de mică valoare și scurtă durată ;

producție în curs de execuție ;

produse ;

mărfuri , inclusiv terenuri și alte active materiale curente și pe termen lung achiziționate și destinate revînzării.[2.2., p.146]

Figura1:Structura și componența stocurilor de mărfuri și materiale

Sursa:[2.1., p.198]

La 1 ianuarie 2014, au intrat în vigoare noile reglementări contabile, inclusivn Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Stocuri”. Acest standard a fost eleborat în baza Directivelor Uniunii Europene (UE), Standardul Național de Contabilitate (IAS) 2 „Stocuri” și substituite SNC 2 „Stocuri de mărfuri și materiale”care este aplicabilă pînă la data tranziției la noile reglementări contabile.Conform Ordinului ministerului finanțelor nr. 166din 28.11.2013 și publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.291-296 din 13 decembrie 2013, noile reglementări contabile se aplică de către entități cu titlu de recomandare de la 1 ianuarie 2014 și în mod obligatoriu – de la 1 ianuarie 2015.[3.1., p.21]

În SNC „Stocuri”, ca și în alte reglementări contabile noi, este utilizată terminologia din Directivele UE și Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), care diferă de terminologia din SNC 2 și alte acte normative precedente (tabelul 2).[3.1., p.21]

Tabelul 2

Discordanțele dintre noțiunile de bază privind stocurile,

utilizate în SNC „Stocuri” și SNC 2

S.A. „Floare-Carpet” pîna în anul 2014 s-a condus după Standardele Naționale de Contabilitate cele vechi, care au stat la baza elaborării Politicii de contabilitate a întreprinderii, însă de la 1 ianuarie 2015 a trecut la noile Standarde Naționale de Contabilitate conform Ordenului Ministerului de Finanțe.

În contabilitatea întreprinderii stocurile sunt clasificate dupa urmatoatele criteri:

După apartenența la patrimoniul întreprinderii stocurile pot fi:

stocuri care aparțin entității cu drept de proprietate și fac parte din patrimoniul acestea;

stocuri care nu se afla in proprietatea întreprinderii, dar care se află la dispoziția acestea (stocuri primite în custodie, consignație).

Conform sursei de proveniență stocurile se înpart în:

stocuri provenite din afara entității (cumpărate, primite de la fondatori sau cu titlu gratuit);

stocuri provenite din producția proprie (ambalaje, instrumente, semifabricate )

Clasificarea stocurilor în dependență de direcția de utilizare

stocuri utilizate în activitatea de comerț (mărfurile);

stocuri utilizate în activitatea de producție (stocuri destinate consumului în procesul de producție ) la prestarea serviciilor (stocuri în stare de prelucrare, stocuri destinate vînzării).[4.1.]

Materialele reprezintă activele curente destinate fabricării produselor, prestarii serviciilor, necesitaților comerciale, administrative etc. ale întreprinderii. În vederea organizării raționale a contabilității și exercitării controlului asupra folosirii materialelor în producție și în legătură cu asortimentul lor mare, întreprinderile de producție folosesc o clasificare mai amănunțită a materialelor din punct de vedete al însușirilor lor fizice și chimice. După acest criteriu materialele trebue clasificate pe categorii de materiale, pe grupe, subgrupe și clase.

După criteriul funcțional și de utilizare în procesul de producere materialele se clasifică:

1.materie prima și materiale de bază – reprezintă baza producției fabricate , deoarece participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc total sau parțial în produsul finit , fie în starea lor inițială, fie transformate.[2.1., p.196]

Materii prime sînt acele bunuri care n-au parcurs nici un stadiu de prelucrare (fructe și legume achiziționate pentru producerea sucurilor s.a.)

Materialele pină la achiziționare au parcurs deja anumite stadii de prelucrare (cimentul, stofa, materialul pentru costume s.a.)

Materiale de baza care constitue conținutul substanțial al produsului fabricat.[4.1]

Secția de producere S.A.„ Floare – Carpet”, sunt dotate cu echipament tehnologic modernn al cărui nivel tehnic permite producerea covoarelor jacquar dublu – pluș de înaltă densitate, avînd indicatori de calitate la nivelul cerințelor internaționale.

Ciclul tehnologic de producere a covoarelor dublu – pluș reprezintă un proces finit și constă din mai multe etape și anume (schema 2)

Figura 2:Etapele de producere a covoarelor dublu – pluș

Sursa: elaborat de autor în baza informației de la entitatea S.A.„Floare-Carpet” .

Toate aceste etape de producere a producției finite și semifabricatelor sunt efectuate în diferite secții a întreprinderii. Aprovizionarea cu materie prima și materiale de bază este un proces inportant pentru o activitate continua a entității.Calitatea materialelor achiziționate de la furnizori sunt testate la menținerea cerințelor normative.Pentru obținerea prodicției finite, covoarelor, este necesar necesar o vastă listă de materie prima și materiale de bază cum sunt:

Fibră de lînă spălată, fibră de poliamid, fibre refolosibile (regres),fir armat, fir iuta, fire de bumbac, fire de viscoză, lînă țigăi Romînia, lînă turcan , optilan,sticla lichidă natriu, soluție de amoniac, acid acetic, amidon, ș.a.(anexa 2 )

2. materiale auxiliare – se consideră materialele care nu formează baza produsului fabricat,ele participa direct sau indirect la procesul de fabricație,fiind regasite sau nu în componența noului produs. Materialele auxiliare au un rol diferit în procesul de producție, în sensul că participă alaturi de materia primă în procesul de transformare a acesteia.După rolul pe care-l joacă în procesul economic materialele auxiliare cuprind combustibilul, ambalajele circulante, piesele de chimb. Însă,dacă aceste materiale ocupă o pondere însemnată în activitatea întreprinderii, ele pot fi evidențiate separat;[4.1.]

Combustibil – reprezintă o materie auxiliară , însă din cauza însemnatații sale gospodărești se plasează întro grupă aparte.În funcție de destinația lui combustibilul poate fi :tehnologic – folosit în procesul de producție în scopul transformarii materiei prime, materialelor de bază și auxiliare; energetic – consumat pentru obținerea energiei necesare punerii în mișcare a unui utilaj; gospodăresc – care nu participă direct la procesul de producție , dar este folosit pentru încalzitul secțiilor de producție (motorina, benzină, uleiuri de motor);

La S.A.„Floare-Carpet” o însemnătate mare o are și materia auxiliară combustibilul, care se plasează întro grupă aparte și are o destinație tehnologică folosit în procesul de producție și anume:

Benzină EURO Premium – 95, gaze naturale, lichid BSC, lichid pentru parbrize, Litol-24, motorină, petrol A-92, Spai Optisil WX, tasol A 40M, Ulei Cs – 19, Ulei I-12 A, Ulei I-20, Ulei I- 40,Ulei M-10G-2,Unsoare Grafit, Unsoare pentru rulmenti LS-EP2.(anexa 3 )

3. pese de schimb – sînt destinate pentru efectuatea reparațiilor, schimbarea pieselor uzate, instalarea unor aparate de producție;

Secțiile de producere la întreprinderea S.A.„Floare-Carpet”sunt dotate cu echipamente tehnologice moderne al carui nivel tehnic permiteproducerea covoarelor de înaltă densitate și calitate.Procesul de filare a firelor de lînă este efectuat cu ajutorul unui utilaj modern instalat în secția filat, la fel și alte aparate moderne de vopsire a lînii, război de țesut covoare asigură un proces continuu, cu obținerea producției finite, covoare de înaltă calitate.Toate aceste tehnologii moderne au nevoie de o întreținere bună și necesită schimbarea unor piese uzate sau reparații. Astfel întreprinderea dispune de o lista mare de piese de schimb:

Ac cîrlig, Ac de cusut, Arbore cotit, Areometru, Anvelope, Ax pieptene, Axa din față pentru autobusul CAVZ 685, Axa de ghidare, Bandă auto,Bandă cu aci, Bandă ferestrău, Cilindr bobină, Carcas metalic, Cablu de oțel, Cîrlig jacard mașina drept, Condensor.(anexa 4)

5. ambalaj și materialele pentru ambalaj – acestea includ materialele folosite în scopul pastrarii calității și proprietăților fizico – chimice ale produselor ,pentru transportul de la producător la consumator și pentru desfacerea produselor. Ambalajele sunt bunuri necesare pentru protecția materialelor și a marfurilor pe timpul transportării și depozitării sau pentru o cît mai bună prezentare comercială a acestora. Este vorba de ambalajele refolosibile achizitionate goale sau odată cu materialele și mărfurile cumpărate , anbalajele confecționate de întreprindere și cele retituite de clienți în conformitate cu contractele încheiate cu aceștia. Ambalajele și materialele de ambalat , fabricate în secțiile de producție ale întreprinderii pentru a fi vindute ca atare , fac parte din categoria stocurilor de produse finite.

În scopul păstrării calității și proprietăților fizico-chimice ale produselor fabricare în diferite secții a,pentru transportul de la producător la consumator și pentru desfacerea produselor, întreprinderea S.A.„Floare-Carpet” folosește mai multe tipuri de ambalaj și materiale pentru ambalaj:

Bandă adezivă, Bandă pentru încleierea covoarelor, Bidon masă plastică, Folia(peliculă-streci), Ghilze de carton, Pachet cu imprimare logo, Peliculă de polietilen, Saci polietilen mijlocii, Sfoară propilen,Țevi masă plastică mari, Țevi carton,Țevi metal.(anexa 5)

6.alte materiale – includ deșeurile de producție, deșeuri recuperabile de la rebut, valori materiale obținute din demontare strungurilor, etc ;

În vederea organizării operațiilor de aprovizionare, păstrare și folosire a materialelor , este necesară o grupare a materialelor în clase, aranjate întro listă după o regulă anumită utilizată de întreprindere, cunoscută sub denumirea de nomeclator de materiale.Nomeclatorul de materiale servește pentru identificarea cu ușurință a fiecărui material, pentru gruparea materialelordupă rolul în procesul de producție și însușirile lor comune, atribuindule simboluri de evidență a materialelor.În momeclator materialelese trec pe categorii, grupe, subgrupe și fiecărui material i se atribue un cod, în funcție de condițiile interne ale întreprinderii. La codificarea materialelor trebue să se țină seama de toate elementele necesare pentru o informare completă , precum și de cerințele impuse de prelucrarea automată a datelor referitoare la gestiunea materialelor.În același timp codul stabilit trebuie să respecte treptele de simbolizare stabilite de cadrul general al codificării mijloacelor economice , el trebuie să exprime locul de depozitare, contul sintetic de materiale unde se încadrează materialul dat, în grupa și subgrupa corespunzătoare, simbolul trebuie sa conțină 5-7 cifre.[4.1.]

Animale la creștere și îngrășat – cuprind animalele cumpărate, nascute sau tinere existente în întreprindere în scopul creșterii și folosirii pentru reproducere, sau puse la îngrășat pentru a fi valorificate, animalele de muncă ce reprezintă imobilizări de natura mijloace fixe.

 Conform SNC 2 pct.35„Obiectele de mică valoare și scurtă durată” sînt active valoarea unitară a cărora este mai mică decît plafonul stabilit de legislație, indiferent de durata de exploatare sau cu o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent de valoarea unei unități. În componența obiectelor de mică valoare și scurtă durată sînt incluse instrumentele și dispozitivele cu destinație generală și specială.[4.2.]

Obiectele de micăvaloareșiscurtădurată, valoareaunitară a căroraestemaimică de 1/2 din plafonulstabilit, urmeazăsă fie casate la cheltuielisauconsumuripemăsurapredăriiacestorobiecte de la depozitînexploatare.[Parafraful 36(35) modificatprinOrdin. Min. Fin. nr.32 din 03.03.2000]

OMVSD suntbunurile cu o valoare nu mai mare decîtlimitastabilităpentru a fi considerate camijloace fixe (1000 de lei), indiferent de duratalor de serviciusau cu o durată de utilizaremaimică de un an, indiferent de valoareaacestora , precumșibunurileasimilateacestora. Încomponența OMVSD sîntincluseșiconstrucțiispecialeprovizorii (neprevăzuteînlista de titluri).[2.1., p.196]

Sub aspect general, componențastocurilor nu s-a modificatsemnificativ, încomparație cu SNC2.Totodată, au fost operate modificăriîncomponențaunortipuri de stocuri, cum ar fi OMVSD șimărfuri.[3.1., p.23]

Astfel în pct.6 din SNC„ Stocuri” sînt prevăzute două variante de determinare a componenței OMVSD.

Obecte de mica valoare și scurtă durată -dupăprima variantă sînt bunurile valoarea unitară a cărora nu depășește plafonul stabilit de legislație (6000lei) , indiferent de durata de serviciu sau cu o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unitară.Această variantă a fost aplicată și pînă la data tranzacției la noile SNC și corespunde prevederilor Codului fiscal referitor la proprietetea materială pentru care se calculează uzura în scopuri fiscale.[3.1., p.23]

După a doua variantă – OMVSD cuprind bunurile valoarea unitară a cărora nu depășește pragul de semnificație prevăzut în politici contabile , indiferent de durata de serviciu sau cu o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unitară.La aplicarea acestei variante entitatea trebuie să determine de sine stătător pragul de semnificație pentru OMVSD în conformitate cu SNC Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare . Acest prag poate fi stabilit în sumă absolută (de exemplu,5000 lei, 10000 lei) sau în maime relativă(de exemplu, 2-3% din valoarea totală a stocurilor).[3.1., p.23]

Varianta de raportare a bnurilor la OMVSD se stabilește de către entitate de sine stătător, se reflectă în politicile contabile ale acesteia și trebuie să fie corelate cu abordarea aplicată de către entitate la stabilirea componenții mijloacelor fixe.[3.1., p.24]

Pentru o defașurare a activitații întreprinderii S.A.„Floare-Carpet”sunt necesare existența și utilizarea obectele de mică valoare și scurtă durată . În oficii și salile de ședință sunt amenajate covoare , fotoliu moale, masă, seturi de mobilă, în secția contabilitate putem observa monitor Philips, monitor Samsung, aparat de casă DAISY ș.a.. Pentru funcționarea cantinii sunt folosite diferite frigidere,set de bucătarie, în sala de cercetare entitatea dispune de Dispozitiv pentru desen Asistent, Mașină de desen Sipao-10,Mașină de marcatMMI,Mochera .(anexa 6 )

Producția în curs de execuție – reprezintă producția care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, precum și produsele terminate , dar nesupuse probelor și recepției clitative și cantitative sau necompletate în întregime . Ea cuprinde atit producția de bunuri , cît și cea de prestării serviciiîn curs de execuție sau neterminate.[2.1.,p.197]

Produse – cuprind bunuri, lucrări și servicii obținute din diferite faze ale procesului de producere, destinate livrării terților și în unele cazuri pentru consumul intern. Concomitent cu produsele finite, din același proces de producție se obțin produse reziduale, care sunt necorespunzătoare din punct de vedere calitativ și ulterior au o altă întrebuințare: deșeuri, materiale recuperabile.Produsele sunt reprezentate prin produsele finite, semifabricate din producția proprie. Produsele finite sunt produse care au trecut toate fazele procesului de fabricație și au fost depozitate, în vederea vînzării, sau au fost livrate direct clienților.Semifabricatele din producția proprie sunt produsele ale caror proces tehnologic a fost terminat pentru o fază de fabricație într-o secție și care vor continia procesul de fabricație în altă secție, pentru parcurgerea celorlalte fazesau vor fi vîndute terților. [2.1., p.197]

Mărfurile – sunt acele bunuri care au fost achiziționate pentru a fi revîndute în aceeași stare sau după ce au suportato foarte ușoară transformare.Toate aceste bunuri și servicii pot face obectul contabilității stocurilor numai în masura în care ele constitue proprietatea întreprinderii, inclusiv și acele aflate în custodie, în prelucrare sau consignație la terți.[2.1., p.197]

Produsul finit – covoarele cu marca S.A. Floare-Carpet sunt reprezentative în clasa superioară a covoarelor jacquard dublu-pluș executate mecanic și conform caracteristicele tehnice corespund cerințelor standardului național SM 219:2001, precum și regulamentului tehnic Denumirea, marcarea, componența materiei prime și etichetarea produselor textile .

Gama de produse este caracterizată de o varietate de desene, culori, dimensiuni, inclusiv forme originale: rotunde, ovale, octogonale.Covoarele noi elaborate pentru studierea cererii de cumpărare sunt prezentate în dimensiuni standart 200×300 cm, 150×225 cm, apoi se efectuează analiza cererilor de la cumpărători și dimensiunile solicitate sunt prelucrate pentru a maximiza satisfacția cumpărătorilor.

Folosirea metodelor specifice de prelucrare în procesul tehnologic permite să ofere o mai bună calitate, cît și caracteristici de performanță: o elasticitate ridicată a plușului, stabilitatea contaminării suprafeței, rezistență la uzură, tensiune de cîmp electrostatic joasă, un aspect unic și o percepție plăcută la atingere.

Conform rezultatelor testărilor în laboratorul acreditat de catre Organizația Internațională de Lînă WOOLMARK , din Austria, covoarele și articolele de covoare cu 100 % conținut de lînă, sunt certificate ca " rezistente la sarcină grea , care poate fi folosite în cameră cu trafic constant".

În conformitate cu cerințele "WOOLMARK" durata de serviciu medie a covoarelor și articolelor de covoare folosite în spații interne cu o mișcare moderată are o durată de viață medie de 40-60 de ani.

Covoarele și articolele de covoare S.A. Floare-Carpet, au însușiri estetice, corespund tendințelor în modă, și au design fin: de la stil clasic (persian) pînă la direcții avangarde moderne, ce permite utilizarea lor în diverse interioare: locuințe, locale de uz social, rezidențiale, de afaceri, comerciale, de birou, cladiri administrative, unități de transport.

1.2. Modul de recunoaștere și evaluare a stocurilor

Organizarea contabilității stocurilor de marfuri și materiale este reglementată atît de prevederile actelor cu caracter general: Legea contabilității, Bazele concepruale ale pregetirii și prezentării rapoartelor financiare,cît și cele care țin nemijlocit de contabilitate: Standardul național de contabilitate „Stocuri de mărfuri și materiale”,(SNC2).Un alt act normativ de prevederile căruia nu putem face abstracție, în contextul dat, este Regulamentul privind inventarierea. De asemenea, la contabilitatea de stocuri și materiale este necesar să se țină cont și de prevederile Codului fiscal.[2.2., p.146]

Necesitatea constatării și evaluării corecte a stocurilor decurge din faptul că acestea furnizează un inportant volum de informații utilizate de conducerea întreprinderii în procesul decizional. Așa cum este difinită în Bazele concepruale ale pregetirii și prezentării rapoartelor financiare, constatarea este procesul încorporării în rapoartele financiare a unui element care corespunde difiniției elementului raportului financiar și îndeplinește criteriile de recunoaștere.În calitatea lor de elemente de natura activelor circulante, stocurile sînt recunoscute în condiții în care se respectă simultan prevederile a urmatorelor condiții:[2.2., p146]

sint controlate de entitate, adică se află în proprietatea acesteia – se referă la capacitatea entității de a lua decizii cu privire la nivelul de aprovizionare a stocurilor de marfuri și materiale pentru a le include în proprietatea acesteia. Aprovizionarea stocurilor se efectuează prin documente ce confirma dreptul de proprietate a entităților asupra stocurilor (facturi, facturi fiscale, acte de achiziție a mărfurilor, extrase de la organele teritoriale cadastrale etc.).Stocurile controlate de către entitate se pot afla atît în cadrul, cît și în afara acesteia ( de exemplu bunuri transmise spre prelucrare, în custodie, comision),bunuri procurate de la furnizori, însă nerecepționate de entitate (de exemplu, carboranți și lubrifianți procurați prin tichete, produsele vinicole cumpărate și lăsate la păstrare furnizorilor);[3.1., p.25]

există o certitudene că, în urma utilizării activului, întreprinderea va obține un beneficiu economic – se referă la gradul de incertitudene în realizarea unor beneficii economice viitoare, asociate elementului de activ. În ceea ce privește beneficiile economice viitoare încorporate în active, acestea reprezintă potențialul de a contribui direct sau indirect la fluxul de numerar și la echivalentul de numerar către entitate. De regulă, stocurile sînt utilizate de o întreprindere, de obicei, pentru a produce bunuri sau a presta servicii, capabile să satisfacă dorințele sau necesitățile clienților. Din acest punct de vedere, clienții sunt dispuși să plătească pentru a le obține, contribuind astfel la fluxul de numerar al întreprinderii. Numerarul în sine conferă un avantaj întreprinderii întrucît permite controlul celorlalte resurse;[2.2., p.146]

Figura 3: Relația de interdependență între stocuri și benificiu economic

în procesul circuitului economic

Sursa: elaborată de autor

sînt destinate utilizării în ciclul normal de producție, prestări de servicii sau vor fi vîndute în termen de 12 luni – această condiție ne permite să folosim stocurile anume pentru a produce diferite bunuri pentru a fi vindute clienților, și întrepriderea să obțină un ciclu economic (numerar-stocuri-numerar) care permite o desfășurare a activității de producător.Pentru întreprinderile de comerț aceste stocuri sunt aprovizionate cu scopul de a fi vîndute fara modificări esențiale întro perioadă scurtă de timp, pentru a obține un beneficiu economic – profit. Este inportant să ținem cont de termenul probabil de utilizare a stocurilor ca să nu depășească ciclul normal de producție/prestări de servicii sau perioada probabilă de vînzare – 12 luni.În caz contrar, obiectele intrate trebuie înregistrate în componența activelor imobiliare ;[3.1., p.26]

valorea activului poate fi determinată cu un grad înalt de certitudene- și anume de recunoaștere a activelor de natura stocurilor – poate fi satisfăcut prin intermediul facturilor fiscale, de expediție sau al registrelor analitice, care atestă achiziționarea sau crearea activului, în care este reflectată valoarea activului. De regulă, în cazul aprovizionărilor cu stocuri acest criteriu este satisfacut cu ușurință, deoarece la intrarea stocurilor costul lor este identificat în mod cert.În multe cazuri însă, costul sau valoarea trebuie estimată, folosirea unor estimări rezonabile constitue un lucru esențial în eleborarea rapoartelor financiare și nu influențează credibiliatea lor. Atunci cînd nu poate fi realizată o estimare rezonabilă, elementul nu este scris în rapoartele financiare.[2.2., p.146]

În mod normal, recunoașterea stocurilor potrivit criteriilor menționate nu constitue o problemă pentru evidența contabilă. Totuși la entitatea economică pot apărea anumite situații mai deosebite, care necesită apelarea la conceptele, principiile și regulile contabile privind evaluarea stocurilor.Aceste situații por fi:[2.2., p.147]

1.Toate stocurile:materiili prime,mărfurile, au o formă fizică (corporală).Cu toate acestea, forma fizică nu este esențială pentru recunoașterea unui stoc.Este cazul, de exemplu, al lucrărilor și serviciilor în curs de execuție, care sînt recunoscute ca stocuri în bilanț de oarece ele generează avantaje economice viitoare pentru întreprindere.[2.2., p.147]

2.Activele, deci și stocurile unei întreprinderi, recunoscute în bilanț rezultă din tranzacții sau evenimente anterioare: cumpărarea sau producerea acestora, primirea prin subvenții guvernamentale.Tranzacțiile sau evenimentele ce sînt așteptate în viitor nu generează prin ele însele active.Dorința sau intenția de a cumpăra un bun, într-un contract de vînzare- cumpărare, nu satisface prin ea însuși difiniția unui activ și, ca atare, stocul respectiv nu poate fi recunoscut.[2.2., p.147]

Procesul de constatare a stcurilor la întreprinderea S.A. „Floare-Carpet” are loc la aprovizionarea de materie primă și materiale de bază de la furnizori prin documente primare(facturi fiscale), care determină încorporatea lor în patrimoniul întreprinderii.Toate stocurile sunt folosite în procesul de producere a covoarelor și prestări de servicii (reparația de covoarelor și preșuri, alte activități de asistență medicală),care aduc întreprinderii un benificiu economic.În procesul de fabricare a covoarelor ,materia prima și materialele de bază trec prin mai multe faze de prelucrare în subdiviziunile producerii principale (secțiile filat, vopsire și țesut),constatarea producției obținute din secție în secție se efectuează prin documente formulate și elaborate de sine stătător.

Exemplu: La S.A.„Floare-Carpet” la data de 23.12.2013în baza facturii fiscale JB2403303, a avut loc aprovizionarea cu materie primă „fir de iuta răsucite” in valoare de 612063,16 lei ,inclusiv TVA (20%).(anexa 7).

La intrarea materiei prime la depozit se întocmește un ACT de primire a materiei prime pe calitate (anexa8), care se bazează pe rezultatele primite de la Laboratorul Testării Materiale Textile, descrise în Buletin de analiză Control de intrare a firelor (anexa 9).

În contabilitate este constatată materia primă „ fir de iuta rasucit” în cantitate de 22640 kg. cu prețul unitar 22,53 lei, suma totală 510052,63lei. Această materie primă este păstrată la depozit. Se eliberează în secțiile de producere după necesitate, pentru a asigura procenul normal de producere a covoarelor pentru perioada de gestiune.

Între problemele esențiale ale contabilității stocurile se înscriu și cele referitoare la evaluarea acestora. Motivul îl constitue impactul evaluării asupra rezultatului financiar, cu implicații directe în plan financiar și fiscal.Distingem mai multe momente în perioada de gestiune în cadrul cărora sînt evaluate stocurile.[2.2., p.147]

Figura4:Momentele de evaluare a stocurilor de mărfuri și materiale

Sursa:[2.2., p.147]

Regula generală de evaluare și înregistrare a stocurilor este evaluată la valoarea de intrare care poate fi:

pentru bunurile achiziționate de la terți – în conformitate cu pct.15 din SNC Stocuri, costul de intrare a stocurilor achiziționate (cumpărate) de la terți cuprinde:[3.1.,p.27]

a) valoarea de cumpărare a stocurilor;

b) costurile de transport- aprovizionare direct atebuibile intrării stocurilor(de exemplu costurile de transport, încărcare, descărcare, dacă acestea urmează a fi recuperate peste prețul de cumpărare a stocurilor cumpărate,de asigurare pe durata transportării, comisioanelor intermediarelor, impozitele și taxele nerecuperabile, taxele vamale etc.);[3.1., p.27]

c) alte costuri suportate pentru aducerea stocurilor în forma și în locul utilizarii după destinație, cum ar fi: prelucrarea, sortarea, împachetarea etc.În practică apar probleme la includerea în costul de intrare a stocurilor a costurilor suportate pentru aducerea acestora în forma și în locul utilizării după destinație În special, astfel de probleme sînt caracteristice pentrustocurile (marfurile) social importante pentru care este limitată mărimea adaosului comercial( de exemplu produsele alimentare). Modul de stabilire a adaosului comercial la aceste stocuri este reglementat de Hotărîrea Guvernului Cu privire la măsurile de coordonare și de reglementare de catre stat a prețurilor (tarifelor) nr.547 din 04.08.1995.Pentru evitarea problemelor cu organele de control unele entități contabilizează operațiunile pentru aducerea stocurilor în formă și în locul utilizării după destinație ca proces de producție.[3.1., p.27]

Reducerile comerciale, rabaturile și alte elemente similare sînt deduse la determinarea costului de intrare a stocurilor achiziționate (pct 15 din SNC Stocuri).

pentru bunuri obținute din producția proprie – costul efectiv al consumurilor de producție care cuprinde consumurile materiale directe, consumurile directe privind retribuirea muncii,precum și consumurile indirecte de producție. Producțiaîn curs de execuție , semifabricatele și produsele finite, precum și alte bunuri fabricate de întreprindere sunt evaluate la costul efectiv.

Conform SNC Stocuri pct 16 costul de intrare a stocurilor fabricate (produselor finite și semifabricatelor) coincide cu costul efectiv al acestora care includ:

a) costul materiilor prime și materialelor utilizate nemijlocit în procesul de producție;

b) costurile cu personalul încadrat nemijlocit în procesul de producție, contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală ale angajatorului;

c) costurile indirecte de producție cuprind costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor (secțiilor) de producție. Aceste costuri duc la majorare concomitentă a costurilor indirecte de producție și datoriilor, amortizării imobilizărilor necorporale și corporale, diminuare a stocurilor, costurilor activităților auxiliare etc. Costurile indirecte de producție sînt legate de fabricarea produselor/prestarea serviciilor de mai multe tipuri și se includ în costul lor prin repartizare, în modul stabilit în politicile contabile ale entității. [SNC„ Stocuri” pct.28,29]

pentru stocurile intrate ca aport în natură la capitalul social – se evaluează la valoarea aprobată prin decizia organului împuternicit al entității cu includerea costurilor direct atribuibile intrării și se contabilizează ca majorare a stocurilor și diminuare a capitalului nevărsat sau majorare a capitalului neînregistrat(pct.23SNC„ Stocuri”).

pentru stocurile aduse ca aport la capital obținute cu titlu gratuit sau prin donație – sînt evaluate la valoarea de utilitate.

Valoarea de utilitate este reprezentată de suma estimată de întreprindere la care poate fi vindut un matereal, de bunăvoie, între părți aflate în conoștință de cauză , în cazul unei tranzacții unde prețul este determinat în mod obectiv.[2.2., p.149]

Astfel, pentru materialele aduse ca aport la capital, valoarea acestora se face în momentul aportului la mărimea valorii juste a acțiunilor primite în schimb, egală cu valoatea de utilitate a materialelor. Valoarea de utilitate a materialelor obținute cu titlu gratuit poate să fie valoarea bursieră sau oricare valoare de piață, valoarea stabilită de entitatea economică.[2.2., p.149]

pentru stocurile intrate în urma transferării din componența activelor imobilizate – se evaluează la valoarea stabilită de entitate în concordanță cu prețul de pe piață,în care entitatea a luat decizia privind vinzarea obiectelor de imobilizări corporale și necorporale create / constituite pentru necesitățile proprii.[3.1., p.29]

Înregistrarea activelor imobilizate destinate vînzării în componența stocurilor se efectuează la întreprinderi prin transfereare cu un caracter de recomandare și se aplică de cătra entitate benevol, conform politicilor contabile.[3.1., p.30]

în cazul schimbului stocurilor în procesul operațiunilor comerciale între părțile independente- sînt evaluate în felul următor:

1) la valoarea venală a stocurilor primite în urma schimbului, corectată cu suma mijloacelor bănești plătite sau echivalentul acestora;

2) la valoarea venală a stocurilor eliberate în procesul schimbului, corectată cu suma mijloacelor bănești plătite sau echivalentul acestora;

3) la valoarea de bilanț a stocurilor destinate schimbului, în cazul cînd nu există valoare venală confirmată;

4) la valoarea contractuală.

pentru stocurile intrate din alte surse – în afară de sursele de intrare examinate mai sus, entitatea poate primi stocuri și din alte surse, cum ar fi:

1) înregistrarea bunurilor obținute în urma intrării, reparației/ieșirii ativelor imobilizate și OMVSD;

2) reflectatrea deșeurilor recuperabile;

3) înregistrarea plusurilor de stocuri constatate la inventariere etc.[3.1., p.30-31]

Conform pct.24SNC„Stocuri”, aceste stocuri se evaluează la valoarea justă și se contabilizează ca majorare a stocurilor și diminuare a activelor imobolizate, OMVSD, costurilor activităților de bază și/sau auxiliare .

Conform pct. 26SNC„Stocuri”, evaluarea stocurilor importate se efectuează în lei moldovenești prin recalcularea valutei stăine la cursul de schimb al Băncii Naționale a Moldovei stabilit:

1) la data întocmirii declarației vamale;

2) la o altă dată de trecere catre entitate a dreptului de proprietate asupra stocurilor procurate, prevăzută în contract.

Costul de intrare a stocurilor importate cuprinde prețul de procurare și costurile directe atribuite achiziționării de stocuri , inclusiv taxele vamale si taxele pentru efectuarea procedurilor vamale. Ulterior, acest cost nu se modifică ca urmare a schimbării cursului oficial al leului moldovenesc. Diferențele de curs valutar apărute după înregistrare la intrări a stocurilor, în cazul achitării datoriei față de furnizori și/sau la data raportării, se recunosc ca venituri sau cheltueli financiare și nu afectează costul de intrare a stocurilor importate.[3.1., p.33]

La determinarea costului de intrare a stocurilor importate, precum și la comercializarea acestora, trebue să se ea în considerare prevederile pct 3 din Hotărîrea guvernului nr. 547 din 04.08.1995, potrivit cărora marfurile de import se comercializează pe teritoriul republicii Moldova la prețurile de achiziție , cu aplicarea adaosului comercial ce nu depășește 20%, iar pentru mărfurile supuse procesării pentru unitățile comerciale, suma adaosului comercial cumulativ nu va depăși 40% de la prețul de achiziție. Cheltuelile operaționale, inclusiv cheltuelile de procesare, se acoperă din costul adaosului comercial.[3.1., p.33]

La comercializarea mărfurilor social importante persoanele juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător sînt obligate să indice în documentele primare cu regim special (facturi/facturi fiscale) prețul de achiziție/ livrare și mărimea adaosului comercial cumulativ.[pct.4 din Hotărîrea Guvernului nr.547 din 04.08.1995]

La ieșirea din patrimoniu sau darea în consum,stocurile sînt evaluate și se înregistrează scăderea acestora din gestiune la valoarea lor de intrare.[2.2., p.149]

Deoarece pe parcursul desfășurării activității aceleași feluri de bunuri (materiale, mărfuri, ambalaje) se procură la prețuri diferite, pentru evaluarea cantității de stocuri ieșite sau consumate, avînd la bază valoarea de intrarea acestora, sînt preconizate următoarele metode de evaluare curentă:[2.2., p.149]

metoda costului normativ (standart)

metoda vînzărilor cu amănumtul

metoda identificării specifice

metoda costului mediu ponderat(CMP)

metoda prima intrare – prima ieșire (FIFO)

Metoda de evaluare curentă a stocurilor se stabilește de către fiecare entitate de sine stătător și se reflectă în politicile contabile ale acesteia. În acest caz, se iau în considerare particularitățile activității entității, cererea de stocuri pe piață, nivelul inflației, gradul de influență a metodei acceptate de evaluare asupra rezultatului financiar, precum și costurile aplicării metodei respective. Entitatea trebuie să utilizeze aceleași metode de evaluare curentă pentru toate stocurile care au conținut economic și utilizare similare. Pentru stocurile cu conținut economic sau cu utilizare diferită pot fi aplicate metode diferite(pct 34 din SNC Stocuri).

Indeferent de metoda de evaluare practicată de întreprindere, aceasta trebuie sa fie aceeași pentru toată periaoda de gestiune și cea ulterioară,pentru a asigura comparapilitatea informațiilor și posibilitatea unei analize în dinamică.Dacă se schimbă totuși metoda de evaluare din motive justificate, trebuie să se determine influența asupra situației patrimoniale, financiare, precum și asupra rezultatelor.[2.2.,p.149]

Metoda costului normativ(standart) poate fi utilizată pentru evaluarea și controlul operativ al existenței și circulației produselor finite și al producției neterminate. Costul normativ se determină luînd ca bază de calcul consumurile de materiale directe, consumurile privind retribuirea muncii și consumurile indirecte de producție. Pentru ca costul normativ să fie real, normele de consum trebue să fie analizate sistematic și revizuite după caz.[2.2., p.150]

Conform pct.40 din SNC „Stocuri” la aplicarea metodei costului standard se vor respecta următoarele reguli:

1) diferențele de preț față de costul de intrare sau de producție trebuie reflectate distinct în contabilitate și incluse în costul stocurilor, costurilor de producție, cheltuielilor curente etc.;

2) repartizarea diferențelor de preț asupra valorii stocurilor ieșite și asupra soldurilor stocurilor se efectuează în modul stabilit în politicile contabile ale entității.

Metoda vînzărilor cu amănuntu se aplica în comerț la evaluarea unei cantități mari de mărfuri care nu au profit relativ egal cu prețul vînzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid, care au marje similare și pentru care nu este rațional să se folosească altă metodă. În cazul acestei metode:[2.1.,p.203]

1) costul stocurilor vîndute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din prețul de vînzare a stocurilor;

2) orice modificare a prețului de vînzare presupune recalcularea marjei brute.

Metoda identificării specifice se utilizează în cadru întrepriderii în care gama sortimentală este reletiv redusă și presupune atribuirea costurilorspecifice elementele identificabile ale stocurilor care fac obiectul unor comenzi distincte, indiferent dacă au fost cumpărate sau produse. Aceasta înseamnă că fiecare articol sau categorie de stocuri se individualizează atît în momentul intrării în gestiune, cît și în cel al stocării și ieșiri din gestiune. Metoda este exactă, dar prezintă inconenientul că se poate aplica doar în cazul întrprinderilor care gestionează un număr de sortiment limitat. Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazul în care stocurile cuprind un număr marede elemente care sunt, de regulă, confundabile, întrucît prin selectarea articolelor sau a loturilor care rămîn în stoc metoda ar putea reprezenta o modalitate de aranjare a rezultatului financiar al perioadei. Astfel, în cazul aplicării metodei identificării specifice, informația contabilă poate căpăta valențe de subiectivism, influențînd deciziile manageriale. De aceea, deși este ușor de aplicat, metoda nu este recomandată, iar dacă se aplică, trebuie manifestată prudența.[2.2., p.150]

Metoda costului mediu ponderat (CMP) constă în calculul costului printr-o medie ponderată a elementelor aflate în stoc la începutul perioadei și a celor intrate în cursul perioadei de gestiune.[2.2., p.150]

Costul unitar mediu punderat se calculează fie după fiecare intrare, fie periodic (de exemplu lunar) , ca raport între valoarea totală a stocului inițial (la costul de achiziție sau costul de producție ) plus valoarea intrărilor plus valoarea intrărilor la cost de achiziție (sau de producție) și cantitatea existentă în stocul inițial plus cantitățile intrate, după relația:[2.2., p.150]

Evaluarea ieșirilor pe baza costului mediu ponderat, calculat la sfîrșitul lunii, presupune ușurință în aplicare, dar nu permite avaluarea exactă a ieșirilor din cursul perioadei. În chinb, atunci cînd evaluarea se face după fiecare ieșire, calculele sînt mult mai exacte..[2.2., p.150]

Avantajele aplicării metodei costului mediu ponderat: nivelează profiturile, utilizînd o medie a valorilor stocurilor, inițial și final, tinde să anuleze efectele creșterii sau descreșterii prețurilor, deoarece costul stocului final calculat conform acestei metode este influențat de toate prețurile plătite pe parcursul anului și de costul stocului inițial; relativ ușor de calculat.

Dezavantajele aplicării metodei costului mediu ponderat: există riscul ca valoarea stocurilor să fie deformată prin ponderare, putînd afecta profitabilitatea și valorile din situațiile financiare; costul unitar al stocurilor nu va fi identic cu cel menționat în facturile furnizorilor; calculele sunt ușoare, dar necesită timp și trebue facute avînduse în vedere acuratețea rezultatului( utilizînd mai multe zecimale); pentru determinarea venitului și luarea unor decizii sunt mai relevante prețurile reale.Oricum CMP rămîne a fi cea mai populară metodă penrtu întreprinderile din Republica Moldova.

Conform Politicii de Contabilitate, întreprinderea S.A.„Floare-Carpet” folosește această metodă. Astfel, stocurile de mărfuri și materiale ieșite se evaluează la costul mediu ponderat.

Exemplu: În baza raportului din perioada 01.11-31.12.2014 la depozit s-au efectuat operațiuni de intatre și ieșire a materialelor și anume:(anexa 10)

Hîrtie xerox – sold inițial nu este

10.12 -intrări, 40buc a cîte 39,23lei de la II„Ines Morosan”,în baza facturii fiscale;(anexa14) 22.12- intrări, 3 buc a cîte 54,17 lei de la S.A.„Unic”,în baza facturii fiscale;(anexa 16)

22.12- ieșiri, 40 buc, s. administrativă, în baza facturii pentru rulaj intern de materiale;(anexa 12)

23.12 – ieșite, 3 buc, s. administrativă, în baza facturii pentru rulaj intern de materiale;(anexa 13)

Mături – Sold inițial nu este

06.11 – intrări, 3 buc a cîte 23,33 lei de la S.A.„Unic”, în baza facturii fiscale; (anexa 15)

11.11 – intrări, 50 buc a cîte 21,38lei de la SRL„Bicomplex” în baza facturii fiscale;(anexa 18)

15.11 – ieșiri, 4 buc , secția vopsire și încercări chimice;(anexa 10)

20.11 – ieșire, 14 buc, secția administrativă;

03.12 – ieșire, 15 buc, secția de filat;

09.12 – ieșire, 12 buc, secția de țesut;

25.12 – ieșire, 8 buc, secția finisare.

Tabelul 3: Calculul costului materialelor ieșite prin aplicarea

metodei costului mediu ponderat (CMP)

Sursa: elaborat de auror în baza datelor S.A.„Floare-Carpet”.(anexa 10)

Metoda primei intrări – primei ieșiri (cunoscută și sub denumirea FIFO First Input – First Output) prevede că bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al primei intrări sau al primului lot obținut.Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al lotului următor, pînă la epuizare.[2.2., p.151]

Această metodă se folosește la entitățile cu un sortiment mare de resurse materiale. Efectul ei constă în faptul că resursele materiale la sfîrșitul perioadei de gestiune se evaluează la prețuri ultimelor intrări.[2.2., p.151]

Aplicarea acestei metode în perioada creșterii continue a prețurilor, fenomen urmărit în prezent la noi în republică, aferă entității cele mai înalt nivel al profitului net. Cauza constă în faptul că întreprinderea tinde să-și majoreze prețurile la vînzări concomitent cu creșterea prețurilor curente, neținînd cont că resursele materiale puteau fi cumpărate pînă la momentul creșterii prețurilor. În mod corespunzător, în perioada scăderii prețurilor situația este inversă.[2.2., p.152]

Este de menționat că în condițiile unei inflații puternice folosirea acestei metode nu poate să evite complet pericolul falimentării întreprinderii, precum și al suprădimensionării profitului și fiscalității.

Tabelul4: Calculul costului materialelor ieșite prin aplicarea metodei FIFO

Sursa: elaborat de auror în baza datelor S.A.„Floare-Carpet”.(anexa 10)

Conform pct. 38 din SNC „Stocurt” metoda de evaluare curentă a stocurilor trebuie aplicată cu consecvență, pentru elemente similare de la o perioadă de gestiune la alta. Dacă în situații excepționale entitatea decide să modifice metoda de evaluare pentru un anumit element de stocuri, în notele la situațiile financiare este necesar de prezentat motivul modificării metodei și efectele acesteia asupra rezultatului financiar. Modificarea metodelor de evaluare curentă a stocurilor (de exemplu, trecerea de la metoda FIFO la metoda costului mediu ponderat) se efectuează în conformitate cu SNC "Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare".

Practica contabilă a demonstrat că aplicarea uneia sau alteia dintre metodele de evaluare a ieșirilor de materiale duce la rezultate diferite, cu consecințe atît asupra situației financiare , cît și asupra fiscalității.[2.2., p.153]

În masura în care întră în rol politicile contabile, fiscalitatea și rentabilitatea sînt doi factori care condiționează substanțial adoptarea unei sau altei metode, deoarece evaluarea cantității de stocuri la sfîrșitul perioadei este cheia care conduce la supra – sau subevaluarea profitului, iar pe această bază, la respectarea sau nu a principiului prudenței.[2.2., p.153]