Contabilitatea Si Auditul Proiectelor CU Finantare Nerambursabila

CONTABILITATEA SI AUDITUL PROIECTELOR CU FINANTARE NERAMBURSABILA

CUPRINS:

Introducere

Capitolul 1. Fondurile comunitare și politica de coeziune a Uniunii Europene. Semnificații pentru România

1.1 Importanța politicii de coeziune pentru România

1.2. Instrumente financiare ale politicii regionale

1.3 Gradul de absorbție al fondurilor europene

Capitolul 2. Aspecte privind implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile

2.1 Managementul proiectului și programare

2.1.1 Monitorizarea și controlul implementării proiectului

2.1.2 Procedura de modificare și completare a contractului

2.1.3 Bugetarea proiectului

2.1.4 Managementul plăților

2.2 Nereguli și corecții financiare

2.3. Recuperarea creanțelor bugetare

2.4. Eligibilitatea cheltuielilor

2.4.1 Tratamentul contabil aplicabil fondurilor externe nerambursabile

Capitolul 3. Auditul financiar în contextul verificării proiectelor europene

3.1 Colaborarea CAFR – Ministerul Fondurilor Europene

3.2 Parcursul auditului financiar al proiectelor cu finanțare europeană

3.3 Auditul proiectelor cu finanțare nerambursabilă

3.4. Piața serviciilor de audit a proiectelor europene în România

Capitolul 4. Studiu de caz: ProActiv- finanțare POSDRU, implementare SMART

4.1 Prezentarea proiectului

4.2 Rambursarea cheltuielilor

Concluzii și propuneri

Bibliografie

Introducere

Auditarea proiectelor în perioada post-aderare a ridicat și încă mai ridică o serie de probleme datorate atât necunoașterii a ceea ce trebuie să fie verificarea cheltuielilor dintr-un proiect, în procesul implementării lui sau al finalizării, cât și diversității în ceea ce privește documentele care reglementează auditarea proiectelor. Cei 7 ani ai perioadei de programare pe care i-am traversat, ne-au dovedit că între „a vrea” și „a putea” este o mare deosebire. Că nu am reușit întotdeauna, putem înțelege, dar că n-am vrut, este de neînțeles.

Activitatea oricărei entități este orientată spre obținerea de profit si maximizarea valorii pentru investitori. Atingerea acestui obiectiv nu este un lucru facil, conducerea societății trebuind să aibă în vedere incertitudinea generată de faptul că mediul economic este caracterizat de o permanentă schimbare, activitatea economică având o evoluție fluctuantă în timp.

Succesul în afaceri al unei întreprinderi depinde în mare măsură si de politica de finanțare pe care o adoptă. De aici apare necesitatea identificării acelor surse de finanțare care să asigure profitul asteptat si maximizarea valorii societății.

Fondurile structurale au devenit o prezență obișnuită în viața multor afaceri. Fiind sume avansate cu titlu nerambursabil, o verificare riguroasă a respectării termenilor și condițiilor de utilizare este de la sine înțeleasă.

Auditarea proiectelor europene reprezintă în prezent o preocupare activă, fiind o cerință aproape permanent inclusă în contractele de finanțare având în vedere că, odată cu depunerea cererilor de rambursare, beneficiarii trebuie să prezinte și raportul auditorului. Auditul consta intr-un set de proceduri bine stabilite, prin intermediul carora se urmareste nu numai identificarea de erori, posibile fraude sau lipsa a controalelor interne, dar si imbunatatirea proceselor care se deruleaza in cadrul companiei. Probele de audit certifica relevanta si credibilitatea situatiilor financiare analizate, analiza realizandu-se in baza standardelor internationale de audit ce asigura calitatea intregului proces de verificare.

In realizarea auditarii, se pleaca de la premiza protejarii intereselor celui ce investeste intr-o afacere. Managementul, comitetele, auditorii interni si externi, analistii si orice alte organizatii profesionale au rolul de a sustine interesele investitorilor prin executarea responsabilitatilor ce le revin, prin prisma obligatiilor legale dar si a asteptarilor actionarilor. In acest context, auditul este independent de organizatia asupra careia se efectueaza, de managementul acesteia, avand scopul de a verifica daca situatiile financiare prezinta o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei si fluxurilor de numerar. Evaluarea obiectiva realizata de auditori, bazata pe metodologii si instrumente de actualitate, sustinuta de o echipa de profesionisti, asigura existenta starii de sanatate economico-financiare a oricarei organizatii.

In aceasta lucrare imi propun sa redau un model de test de verificare pentru o misiune de audit analizand documentatia de specialitate, legislatia nationala si europeana si facand apel la rationamentul profesional.

Capitolul 1. Fondurile comunitare și politica de coeziune a Uniunii Europene. Semnificații pentru România

1.1 Importanța politicii de coeziune pentru România

Politica de coeziune se defineste , prin menirea sa, ca fiind o necesitate de a cimenta unitatea economiilor si sa asigure o dezvoltare armonioasa prin reducerea diferențelor care există între diferitele regiuni, precum și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate.

Politica de coeziune economică și socială este necesara pentru a reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială între statele membre, a îmbunătăți funcționarea Pieței unice si a promova dezvoltarea durabila a UE.

Aplicarea unei politici de coeziune economică și socială este una dintre caracteristicile principale ale procesului de integrare europeană. Fiecare pas în drumul integrării europene a fost și este acompaniat de măsuri menite să contramandeze posibilele efecte nedorite în sectoarele economice sau în regiunile cu probleme. Creșterea accentuată a transferurilor prin intermediul Fondurilor Structurale și al Fondului de Coeziune, a devenit o caracteristică importantă a politicii regionale a UE, de cele mai multe ori, coeziunea identificându-se cu procesul de finanțare.

Politica de coeziune adoptată de Uniunea Europeană nu s-ar putea materializa fără existența Fondurilor Structurale. Rolul instrumentelor structurale vizează în principal promovarea unei dezvoltări durabile, echitabile și armonioase a ansamblului economic, social și teritorial al Uniunii pentru a se asigura îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor europeni. Fondurile Structurale pot fi deopotrivă folosite și pentru crearea de poli de competitivitate, prin susținerea incubatoarelor de afaceri, în vederea dezvoltării IMM-urilor și a atragerii investitorilor. Diversitatea regională și distribuția diferențiată a activităților industriale impun abordarea distinctă a acestor poli de competitivitate în funcție de specificul local, astfel încât intervenția Fondurilor Structurale să se materializeze în dezvoltarea armonioasă a regiunilor europene și nu în adâncimea inegalităților de dezvoltare.

Necesitatea atenuării impactului integrării economice aupra fortei de muncă, sectoarelor economice, precum și a realizării unui echilibru financiar între regiunile Uniunii Europene a determinat conturarea unei politici regionale commune, fapt marcat de aparitia, în anul 1975, a Fondului European de Dezvoltare Regională.

Alături de instrumentele specifice politicii de coeziune economică și socială, Uniunea Europeană utilizează, în vederea consolidării procesului de integrare europeană, un set de instrumente financiare menite să atenueze efectele negative generate de procesul de extindere.

1.2. Instrumente financiare ale politicii regionale

Politica de coeziune a fost finantata in perioada 2007-2013, de catre Uniunea Europeana cu suma de 336 mld. euro. Fondurile structurale și fondul de coeziune sunt instrumentele financiare prin care UE acționează pentru eliminarea dezechilibrelor economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale.  

    Instrumentele structurale sunt:

Fondul Social European  (FSE): finanțează proiecte care să sprijine creșterea adaptabilității forței de muncă și a întreprinderilor, scăderea ratei șomajului, promovarea incluziunii sociale, extinderea și îmbunătățirea investițiilor în capitalul uman (educație și formare profesională).

Fondul European de Dezvoltare Regionala  (FEDR): finanțează proiecte care sprijină investiții în cercetare și dezvoltare tehnologică, protecția mediului, sprijin pentru investiții pentru IMM-uri;

Fondul de Coeziune  (FC): finanțează proiecte care urmăresc dezvoltarea de rețele trans-europene de transport, proiecte majore de infrastructură de mediu și domenii care pot asigura beneficii durabile în ceea ce privește protecția mediului.

    Adițional instrumentelor structurale, în vederea reducerii decalajelor între regiuni, Uniunea Europeană pune la dispoziția Statelor Membre alte două fonduri nerambursabile:

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR)

Fondul European pentru Pescuit (FEP)

    În perioada 2007-2013, toate regiunile de dezvoltare ale României sunt eligibile pentru asistență financiară nerambursabilă acordată în cadrul obiectivelor Convergență și Cooperare Teritorială Europeană

Tabelul 1.1 Domeniile de finanțare ale politicii de coeziune

Sursa: Prelucrare din documentele studiate

Programele operaționale ce compun fondurile structurale sunt:

a) Programul Operațional Regional – POR

b) Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice – POSCCE

d) Programul Operațional Sectorial de Mediu – POS Mediu

e) Programul Operațional Sectorial de Transport – POS Transport

f) Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative – PODCA

g) Programul Operațional Asistență Tehnică – POAT

1.3 Gradul de absorbție al fondurilor europene

Deși România a fost printre primele state membre ale căror programe operaționale au fost aprobate de către CE, demararea efectivă a implementării strategiei aprobate prin Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) și programele operaționale nu a fost facilă, înregistrandu-se probleme multiple și complexe atât în procesul de demarare a implementării programelor operaționale, cât și a proiectelor.

Dificultatile de absorbtie apar de regula in zona Central si Est Europeana, unde sunt cauzate de o serie de probleme statale, printre care se numara si diferentele de organizare si structura sau stadiul incipient de dezvoltare a democratiei locale. Tarile din Est au initiat la inceputul anilor ’90 un proces de descentralizare, aspirand la reintoarcerea la autonomia locala, iar colectivitatile locale dispun in prezent de organisme de decizie constituite democratic, alese prin vot universal si cu competente sporite. In acest context, rolul acestor colectivitati devine din ce in ce mai mare la nivel finaciar, intr-o perioada in care cerintele care li se impun presupun un efort specific pentru primirea de fonduri si pentru co-finantarea proiectelor comunitare.

Incapacitatea României de a utiliza fondurile Uniunii Europene este endemică, chiar dacă poate fi explicată de diverși factori. Faptul că aceasta nu reușește să atragă fondurile europene încă din primii ani post-aderare, cel puțin în aceiași măsură cu contibuția națională la bugetul comunitar, înregistrând cheltuieli nete ca stat membru UE, este o situație nu doar paradoxală, dar și cu efecte dramatice în ceea ce privește recuperarea discrepanțelor de dezvoltare și convergența reală cu țările UE.

Capitolul 2. Aspecte privind implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile

2.1 Managementul proiectului și programarea

Managementul proiectelor constă în aplicarea cunoștințelor, capabilităților, instrumentelor și tehnicilor specifice pentru activitățile unui proiect, care au obiective, scopuri și cerințe definite, referitoare la timp, costuri, calitate și parametri de performanță, activități considerate ca importante și adecvate pentru finanțare. Timpul, costul,calitatea și performanțele sunt constrângeri pentru proiect. Un proiect este caracterizat de un efort temporar pentru crearea unui produs sau serviciu cu caracter de unicitate.. Această caracteristică de a fi temporar contrastează cu procesele sau operațiile de producție cnantarea proiectelor comunitare.

Incapacitatea României de a utiliza fondurile Uniunii Europene este endemică, chiar dacă poate fi explicată de diverși factori. Faptul că aceasta nu reușește să atragă fondurile europene încă din primii ani post-aderare, cel puțin în aceiași măsură cu contibuția națională la bugetul comunitar, înregistrând cheltuieli nete ca stat membru UE, este o situație nu doar paradoxală, dar și cu efecte dramatice în ceea ce privește recuperarea discrepanțelor de dezvoltare și convergența reală cu țările UE.

Capitolul 2. Aspecte privind implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile

2.1 Managementul proiectului și programarea

Managementul proiectelor constă în aplicarea cunoștințelor, capabilităților, instrumentelor și tehnicilor specifice pentru activitățile unui proiect, care au obiective, scopuri și cerințe definite, referitoare la timp, costuri, calitate și parametri de performanță, activități considerate ca importante și adecvate pentru finanțare. Timpul, costul,calitatea și performanțele sunt constrângeri pentru proiect. Un proiect este caracterizat de un efort temporar pentru crearea unui produs sau serviciu cu caracter de unicitate.. Această caracteristică de a fi temporar contrastează cu procesele sau operațiile de producție care au caracter permanent sau semi-permanent, acestea continuându-și existența pentru crearea aceluiași produs sau serviciu în mod repetat.

Caracterul de unicitate al produsului, serviciului sau rezultatului implică să se efectueze ceva unic, în sensul că rezultatul final este diferit de alte produse sau servicii din categoria la care aparține, produsele/serviciile nu reprezintă o "repetare".

Descrierea managementului proiectelor este posibilă prin analiza ciclului de viață al proiectelor, care se referă la ansamblul logic de faze ale proiectului, ale căror denumiri și număr sunt determinate de necesitățile realizării scopurilor sau obiectivelor proiectului. Indiferent de scop sau complexitate, fiecare proiect trece printr-o serie de faze. Managementul de proiect trebuie să includă o analiză a riscului și o definiție a criteriilor pentru terminarea cu succes a fiecărui rezultat livrabil -un studiu de fezabilitate, un proiect de detaliu sau un prototip funcțional. În abordarea tradițională, pe faze, succesiunea fazelor de realizare a managementului proiectelor este următoarea:

٭inițierea proiectului;

٭planificarea sau dezvoltarea proiectului;

٭execuția proiectului sau faza de producție;

٭monitorizarea și controlul;

٭finalizarea (închiderea) proiectului (completion -în l.engl.,tradus și "închidere").

Aceste faze sunt interdependente și îndeplinirea fiecăreia dintre ele este condiționată de realizarea precedentei.

Managementul proiectului se caracterizează prin trăsături proprii, care asigură succesul proiectului. Una dintre aceste trăsături este aceea de a fi un proces complex deoarece implică, pe lângă cunoștințe economice și tehnice de specialitate din domeniul specific fiecărui proiect, o gamă largă de cunoștințe și aptitudini organizatorice, astfel încât să coordoneze în paralel derularea în bune condiții a activităților, organizarea optimă a timpului, conducerea echipei, precum și administrarea celorlalte resurse.

Managementul proiectului reprezintă procesul de organizare și supraveghere a proiectului pentru a asigura realizarea acestuia conform planificării, în limitele bugetului și conform specificațiilor stabilite.

2.1.1 Monitorizarea și controlul implementării proiectului

Fiecare proiect trebuie să determine regulile de administrare corespunzătoare aspiratiilor și stilurilor de operare ale participanților și mărimii proiectelor, neexistând o soluție standard. O practică utilă este elaborarea unor linii directoare de implementare a proiectului ca prim rezultat al acestuia,care să permita acoperirea cerințelor standard. Punerea la punct a unui sistem de evidență a documentelor trebuie realizată încă de la începutul derulării contractului. Acesta nu are menirea să asigure doar păstrarea corespondenței și a documentelor privind implementarea proiectului, ci va reprezenta, de fapt, un ghid și un ajutor pentru acțiunile ulterioare. Beneficiarii de proiecte ar trebui sa aiba in vedere si asistenta juridica specializata atunci cand se confrunta cu dificultati de implementare sau cu divergente in raporturile cu autoritatile publice, ce pot conduce la compromiterea proiectului.

Managementul execuției proiectului necesită atenție și presupune urmărirea permanent a unui set de indicatori cheie. Proiectul va avea cu siguranță probleme dacă în mod sistematic nu sunt respectate termenele limită și se depășesc constant efortul și costurile estimate pentru a reuși finalizarea activităților.

Monitorizarea și controlul privind implementarea proiectului sunt realizate de către Autoritatea de Management/ Organismul Intermediar (AM/ OI), beneficiarul obligându-se să respecte prevederile menționate în contractul de finanțare. Monitorizarea proiectului se va face pe baza indicatorilor stabiliți în cererea de finanțare. Proiectul trebuie implementat de către beneficiar într-un mod care să asigure atingerea obiectivelor, la termenele fixate și cu respectarea bugetului stabilit în cererea de finanțare.

2.1.2 Procedura de modificare și completare a contractului

Orice modificare a contractului se va face cu acordul părților (AM/ OI și beneficiar) prin încheierea unui act adițional sau aprobarea unei notificări, cu excepția modificărilor determinate de schimbări în cadrul legislativ care vor intra în vigoare la data menționată în actul normativ respectiv, cu notificarea ulterioară a beneficiarului, iar acesta are datoria de a anunta in termen de zece zile orice fenomen ce ar putea sa intarzie inceperea contractului .

Cu cel puțin zece zile înainte de data la care dorește ca notificarea să producă efecte, în următoarele situații:

Modificări intervenite în bugetul estimat al proiectului, în limita a 10% între capitolel bugetare;

Schimbarea adresei sediului social al beneficiarului, schimbarea datelor de contact, precum și înlocuirea reprezentantului legal;

Schimbarea contului special deschis pentru proiect;

Înlocuirea sau introducerea de noi membri în echipa de management ori a experților pe termen lung din cadrul echipei de implementare a proiectului;

Modificarea planului de implementare a activităților;

Solicitarea utilizării sumei alocate rezervei de contingență, pentru suma care se încadrează sub 10% între capitolele bugetare;

Notificarea va intra în vigoare și va produce efecte juridice începând cu a unsprezecea zi de la înregistrarea acesteia de către OI dacă nu s-au solicitat clarificări beneficiarului. Dacă beneficiarul nu furnizează clarificările solicitate in termen de trei zile lucrătoare de la data solicitarii acestora de către OI, notificarea va fi respinsă.

Beneficiarul are obligația de a solicita OI cu cel puțin 20 zile înainte de la data la care dorește ca actul adițional să producă efecte în următoarele situații:

Orice modificare a bugetului estimat al proiectului, generată de redistribuiri de sume care depășesc limita de 10 % între capitolele bugetare aferente costurilor eligibile, modificarea cheltuielilor de tip FEDR sau a cheltuielilor generale de administrație, cu respectarea procentului maxim permis conform Ghidului solicitantului, cu justificarea detaliată a motivelor care au dus la aceasta;

Includerea de noi activități eligibile și/ sau introducerea unor categorii de grup țintă, cu respectarea prevederilor Ghidului solicitantului;

Modificarea duratei de implementare a proiectului;

Înlocuirea unuia dintre partenerii din proiect sau modificări ale acordului de parteneriat;

Solicitarea utilizării sumei alocate rezervei de contingență, pentru suma care depășește limita a 10% între capitolele bugetare;

2.1.3 Bugetarea proiectului

Bugetarea proiectului este suma estimată ce reprezintă valoarea acestuia. Planificarea bugetului reprezintă planificarea financiară a proiectului și este o activitate esențială în elaborarea acestuia, întrucât de corecta elaborare a bugetului depinde într-o mare măsură reușita proiectului. Planificarea bugetului unui proiect se face simultan cu planificarea activităților acestuia. Calendarul activităților unui proiect este transpus in date (durată), activități concrete, număr de beneficiari și resurse necesare pentru fiecare activitate propusă. Fiecare activitate are valoare financiară, astfel încât derularea activităților este strâns legată de buget. Pentru o cât mai bună estimare a bugetului, o activitate trebuie sa fie divizată în subactivități, iar fiecare subactivitate, bugetată. Implementarea fiecărei activități presupune utilizarea de resurse umane, materiale și financiare, care sunt încadrate în buget pe categorii de cheltuieli.

Bugetul unei activități trebuie să asigure funcționarea activității, deci trebuie să fie stabilite și estimate cât mai precis posibil toate categoriile de cheltuieli necesare pentru realizarea obiectivelor activităților respective, în condiții de calitate necesare în proiect.

Valoarea totală a bugetului proiectului este formată din totalul cheltuielilor eligibile și neeligibile necesare implementării proiectului. La elaborarea proiectului trebuie luat în considerare raportul cost- beneficiu.

Planificarea riguroasă a bugetului este esențială deoarece orice omisiune duce la solicitarea de fonduri suplimentare sau cerere de modificare de buget, solicitări acceptate de finanțator în mod exceptional în cazuri bine justificate, iar supradimensionarea duce la modificarea bugetului și acordarea unei sume mai mici decât cea cerută initial prin proiect. Bugetul aprobat va fi trecut în contractual de finanțare. Obligația majoră a beneficiarului este de a asigura finanțarea.

2.1.4 Managementul plăților

Responsabilul financiar trebuie să aibă o evidență la zi a plăților, o previzionare pentru luna în curs și o estimare permanentă a costului final al contractului. Deasemenea, responsabilul financiar trebuie să verifice dacă documentele de plată sunt corecte și complete și să urmărească traseul acestora, întrucât orice eroare poate conduce la întârzieri însemnate la plata produselor, serviciilor și/ sau lucrărilor din cauza returnării acestor documente pentru corectare/ completare.

În scopul asigurării resurselor financiare necesare începerii derulării contractelor, beneficiarul poate solicita prefinanțarea în baza cererii de prefinantare depusă la semnarea contractului.

Beneficiarul trebuie sa facă dovada încheierii unui contract de furnizare de bunuri/ prestare de servicii/ execuție de lucrări cu un operator economic în termen de șaizeci de zile de la primirea prefinanțării pentru a nu fi nevoit sa ramburseze întreaga prefinanțare primită.

Prefinanțarea se plătește în lei în contul special deschis de către beneficiar în conformitate cu prevederile contractuluide finanțare și a eventualelor acte adiționale sau notificări ulterior aprobate, și trebuie utilizată exclusiv pentru proiectul finanțat, de către beneficiar și partenerii săi, dacă este cazul.

Sumele acordate cu titlu de prefinanțare se recuperează prin deducerea din fiecare cerere de rambursare intermediară solicitată a unui procent de 20% din valoarea cheltuielilor eligibile ale beneficiarului/ partenerilor care au primit prefinanțare, validate de către Organismul Intermediar. Prefinanțarea primită de către beneficiar se restituie Autorității de Management dacă acesta nu depune nici o cerere de rambursare în termen de patruzeci și cinci de zile de la primirea acesteia.

Cererea de rambursare de fonduri este însoțită de un dosar care cuprinde documente relevante pentru aceasta, astfel încât cererea să poată fi verificată, iar Autoritatea de Management să autorizeze plata cheltuielilor eligibile în contul beneficiarului. Prin cererea de rambursare beneficiarul solicită spre rambursare doar cheltuielile eligibile în cadrul proiectului, cheltuieli realizate și plătite în perioada de eligibilitate, pentru care există documente justificative verificate și auditate.

Înainte de depunerea cererii de rambursare la sediul AMPOSDRU/ OI responsabil, beneficiarul este obligat să introducă în modulul ActionWeb datele financiare ce urmează a fi solicitate spre rambursare în cadrul cererii de rambursare.

În vederea justificării cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului, beneficiarii trebuie să anexeze la cererile de rambursare documentele justificative care atestă efectuarea plăților.

Beneficiarii pot accesa mecanismul de decontare prin cereri de plată, în baza contractelor de finanțare, în conformitate cu OUG 64/ 2009 cu modificările și completările ulterioare și a instrucțiunilor Autorității de Management. Birocratia excesiva care caracterizeaza domeniul finantarilor europene in Romania conduce la riscul ca beneficiarii proiectelor sa faca uneori greseli care le pun in pericol rambursarile si implicit buna desfasurare a proiectului.  

2.2 Nereguli și corecții financiare

Neregula este considerată orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene.

Neregulile se pot clasifica in functie de :

– Cauzalitate

– Impact

– Frecventa

Clasificare in functie de cauzalitate:

In functie de criteriul cauzalitate, neregulile sunt neintentionate si intentionate.

Neregulile neintentionate se refera la orice actiune a uneia dintre institutiile implicate in

administrarea FSE sau a unui beneficiar cauzat de neglijenta si rezultand in incalcarea unor

prevederi/proceduri legale convenite intre parti.

Nereguli neintentionate pot fi de exemplu:

· Greseli sau erori cauzate de neglijenta

· Incalcarea neintentionata sau planificata a procedurilor operationale

· Un sistem de control intern si de management financiar insuficient dezvoltat

Neregulile intentionate se materializeaza in frauda.

Frauda este o neregula comisa in mod intentionat, care constituie o infractiune penala.

Clasificare in functie de impact

In functie de criteriul impact, neregulile sunt cu impact financiar si fara impact financiar.

O neregula cu impact financiar reprezinta o situatie in care s-a realizat plata unor fonduri

ce constutie cheltuieli nejustificate in cadrul opertaiunilor FSE, conform reglementarilor in

vigoare.

O neregula fara impact financiar reperezinta situatiile in care acestea au fost identificate

inainte de realizarea platii de catre/catre beneficiar.

Clasificare in functie de frecventa

In functie de criteriul frecventa neregulile sunt sistemice si specifice

Neregulile sistemice reprezinta situatii care apar sau care au o probabilitate mare de

aparitie ca rezultat al unor deficiente in cadrul sistemelor de control intern iar cele specifice pot aparea in urma unor erori sau fraude, ca atare, avand caracter intentionat sau neintentionat

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a exclude integral sau parțial de la rambursarea/ plata cheltuielilor efectuate și declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, în situația în care în procesul de verificare a solicitărilor de plată acestea determină existența unor astfel de cheltuieli.

Achizițiile publice reprezintă cel mai sensibil domeniu din punct de vedere al greșelilor efectuate în utilizarea fondurilor europene, constituind și cea mai importantă cauză a neeligibilității cheltuielilor efectuate.

Gravitatea unei nereguli legate de nerespectarea normelor privind achizițiile publice și implicațiile financiare aferente pentru bugetul Uniunii sunt evaluate ținând seama de următorii factori: nivelul concurenței, al transparenței și al egalității de tratament. Un indicator clar al gravității neregulii este situația în care nerespectarea normelor are un efect disuasiv pentru potențialii ofertanți sau în care o astfel de nerespectare conduce la atribuirea contractului altui ofertant decât celui care ar fi trebuit să îl obțină. Dacă neregula este doar de natură formală, fără a avea vreo implicație financiară reală sau potențială, nu se va efectua nicio corecție. În cazul în care se constată mai multe nereguli în aceeași procedură de achiziții, ratele de corecție nu se cumulează, rata de corecție fiind determinată pe baza celei mai grave nereguli.

Tipuri de nereguli și corecțiile financiare:

Nerespectarea procedurilor cu privire la publicitate (25% -100%)

Atribuirea incorectă de contracte pentru lucrări complementare, servicii sau produse, fără competiție, în anumite circumstanțe (100%)

Lucrări sau servicii complementare ce depășesc limitele prevazute în directivele UE privind achizițiile publice, efectuate în circumstanțe neprevăzute (100% din valoare depășind cei 50% din contractul inițial )

Lipsa menționării ansamblului de criterii de selecție și de atribuire în caietul de sarcini sau în anunțul de participare la licitație (5%, 10% sau 25%)

Aplicarea de criterii ilegale de atribuire (5%, 10% sau 25%)

Criterii ilegale de selecție și/sau de atribuire cuprinse în procedura de licitație (25% -100%)

Definirea insuficientă sau discriminatorie a obiectului contractului (5%,10% sau 25%)

Negociere în timpul procedurii de atribuire (25 %)

Diminuarea obiectului fizic contractual ( 25% din val. obiectului fizic final )

Corecțiile financiare pot fi aplicate și ulterior, chiar în situația în care achiziția a fost aprobată și suma rambursată de Autoritatea de Management. În cazul în care beneficiarii consideră că au fost nedreptățiți prin aplicarea corecțiilor și dețin justificări concludente în acest sens, se pot adresa instanței de judecată pentru anularea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare. În prezent există deja precedent pentru astfel de cazuri în care în instanță a fost obținută anularea actului administrativ prin care s-a impus corecția financiară.

Corecțiile financiare constau în:

anularea întregii părți din contribuția publică

anularea unei părți din contribuția publică.

La aplicarea corecțiilor financiare se ia în considerare:

natura neregulilor

gravitatea neregulilor

pierderea financiară a fondului.

2.3. Recuperarea creanțelor bugetare

Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare/ Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare constituie titlu de creanță și se emite în vederea stingerii acestei creanțe.

Procedura de recuperare a creanțelor bugetare are două etape:

constatarea;

recuperarea propriu- zisă a creanței bugetare.

2.4. Eligibilitatea cheltuielilor

În general consturile sunt eligibile dacă:

• au fost realmente contractate și plătite de către partnerul leader de proiect sau propriii parteneri, pe toată perioada de implementare a proiectului;

• sunt direct legate de proiect și sunt incluse în bugetul aprobat;

• respectă principiile unui management financiar solid și reglementările naționale și comunitare referitoare la achizițiile publice.

Criteriile de eligibilitate sunt considerate a fi următoarele:

• eligibilitatea în timp- costurile vor fi eligibile dacă sunt contractate între 1 ianuarie 2007 și 31 martie 2015.

• eligibilitate geografică- cheltuielile eligibile trebuie realizate în zonele eligibile ale programului.

• eligibilitate pe categorii de cheltuieli -cheltuielile eligibile sunt grupate în capitole bugetare .

Clasificarea lor pe capitole bugetare este urmatoarea :

• costuri de pregătire – contractate în perioada de pregătire / dezvoltare a proiectului. Rata costurilor de pregărire nu trebuie să depășească 10% din costurile totale eligibile ale proiectului.

• costuri cu personalul – sunt cheltuieli cu personalul implicat în implementarea proiectului în beneficiul partenerului leader de proiect sau a partenerilor instituției. Costurile sunt divizate în costuri pentru managementul proiectului și costuri pentru expertiză. Acestea trebuie clar corelate cu proiectul și activitățile implementate. Costurile cu personalul nu trebuie să depășească 5% din costul total eligibil al proiectului.

• costuri de călătorie – cuprind diurne, cazare, bilete de călătorie. Aceste a sunt cheltuieli eligibile dacă sunt realizate de către personalul implicat în implementarea proiectului angajat de către partenerul leader de proiect sau de către partenerii instituției, care îndeplinește sarcini legate de activitățile proiectului. Costurile de călătorie sunt eligibile in conformitate cu legile naționale ale Ungariei respectiv ale României.

• Costuri de întreținere – sunt cheltuieli pentru care facturile nu sunt identificate corect, ca fiind în legătură cu proiectul finanțat prin FEDER dar, în schimb, constau într-un număr mare de cheltuieli, cum ar fi cele pentru plata chiriei, a telefonului, costuri poștale etc. Costurile de întreținere trebuie limitate la un procent din costul total eligibil al proiectului sau legate de costurile de personal.

• Costuri pentru servicii externalizate – Sunt servicii direct legate de proiect, subcontractate unei terțe organizații / persoane, de exemplu, managementul de proiect, pregatirea unor studii, planuri, activitate de cercetare etc.

• Costuri pentru echipamente- cumpararea de echipamente și aparate constituie costuri eligibile doar în masura in care acestea sunt esențiale și direct legate de implementarea proiectului și sunt menționate în bugetul aprobat al proiectului. Echipamentele (computere, mobilă, etc.) trebuie să fie folosite exclusiv pentru implementarea proiectului.

• Costuri pentru investiții – Costurile pentru investiții sunt chetuieli rezultate din cumparearea de terenuri, cladiri, construirea sau reabilitarea unor clădiri.

• Costuri și comisioane financiare: – Comisioane pentru tranzacții financiare trans-naționale; – Comisioane pentru servicii bancare- comisioane pentru administrare de cont, extrase de cont – în cazul proiectelor în care trebuie folosit un cont bancar separat pentru implementarea proiectului. – Garanții financiare asigurate de bănci sau alte instituții financiare, în cazul în care, asemenea garanții sunt cerute de legislația națională sau comunitară. – Costuri pentru consultanță juridică, taxe notariale, daca acestea sunt legate direct de implementarea proiectului.

2.4.1 Tratamentul contabil aplicabil fondurilor externe nerambursabile

Firmele care derulează fonduri nerambursabile în cadrul unor Programe de finanțare externă vor utiliza tratamentul contabil aplicabil pentru subvenții, în vederea contabilizării operațiunilor generate de primirea și utilizarea acestor fonduri.

Raționamentele contabile utilizate la reflectarea în contabilitate a fondurilor astfel primite vor avea în vedere atât prevederile din contractele de finanțare, cât și reglementările contabile și politicile contabile aplicabile beneficiarilor de fonduri.

În funcție de informațiile asociate acestor surse de finanțare, cât și de prevederile legale specifice activității finanțate prin subvenții, entitățile care utilizează astfel de surse vor stabili seturi de proceduri și politici contabile prin care să se respecte atât principiile contabile, cât și prevederile contractuale stabilite între părți.

Procedurile contabile pentru derularea fondurilor nerambursabile sunt stabilite în conformitate cu tratamentul contabil aplicabil atât subvențiilor aferente activelor, cât și subvențiilor aferente veniturilor. Regula de bază utilizată la elaborarea procedurilor contabile presupune corelarea corespunzătoare a veniturilor din subvenții cu cheltuielile prevăzute a se efectua din aceste surse.

În situația în care, potrivit unor acte normative specifice, se constituie fonduri speciale cu scopul de a finanța anumite obiective de investiții, acestea pot fi asimilate subvențiilor.

Aceste fonduri sunt utilizate conform destinațiilor prevăzute în acele acte normative în baza cărora s-au constituit, cum ar fi: achitarea ratelor scadente aferente creditelor externe contractate pentru plata furnizorilor de imobilizări, achitarea costurilor îndatorării, cât și pentru alte destinații.

In cazul derulării de asemenea programe, în contabilitatea financiară operațiunile economice se înregistrează potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, parte componentă a reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009. Totodată, entitățile trebuie să organizeze evidența internă pentru a răspunde cerințelor specifice de informații aferente proiectului solicitate de finanțator, conform contractelor încheiate.

În toate cazurile se va urmări ca modul de contabilizare a operațiunilor să respecte clauzele cuprinse în contractele încheiate și legislația în vigoare.

Contabilitatea proiectelor pentru atragerea sumelor nerambursabile este extrem de importantă pentru a încadra cheltuielile ca fiind eligibile, astfel încât să nu se ajungă să se ramburseze o parte din suma primită.

Contabilitatea analitică a proiectelor finanțate cu fonduri europene este o cerință obligatorie și necesară pentru a asigura conformitatea cu registrele contabile exacte și periodice, care garantează transparența implementării proiectului. Toate operațiunile realizate în cadrul unui proiect vor fi reflectate în evidența contabilă atât a beneficiarului, cât și a partenerilor acestuia, fiind susținute de documentele justificative. Conform art. 89 și art. 90 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 și art. 18 și art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 1.828/2006, pentru beneficiar există obligația păstrării tuturor documentelor justificative și a registrelor timp de trei ani de la data închiderii oficiale a POSDRU 2007-2013, respectiv 31 decembrie 2021, cu posibilitatea prelungirii acestui termen. Pentru proiectele POSCCE, termenul este de 5 ani de la închiderea oficială la POSCCE. În general, în 30 de zile de la semnarea contractului, beneficiarul proiectului are obligația de a depune o notificare la Autoritatea de Management, în care se detaliază modul în care se va realiza evidența contabilă a proiectului, prin conturi analitice distincte care includ în structură numărul și data contractului de finanțare, precum și acronimul „CCE“, spre exemplu, pentru proiectele POSCCE, și modul de arhivare al acestora.

Beneficiarul este cel care poartă răspunderea efectuării corecte a înregistrărilor ce îl privesc direct pe acesta sau pe parteneri. Beneficiarul va fi obligat să plătească înapoi sumele și penalitățile rezultate în urma unor eventuale înregistrări eronate, dar care au beneficiat de rambursări. Una dintre condițiile generale pentru ca o cheltuială să fie recunoscută ca fiind eligibilă în cadrul proiectelor cu finanțare europeană este că aceasta să fie înregistrată în contabilitatea beneficiarului de proiect, să fie identificabilă, verificabilă și să fie dovedită prin facturi, în conformitate cu prevederile legislației naționale. Reguli generale de eligibilitate: cheltuielile să fi fost efectiv plătite furnizorilor respectivi, cheltuielile să fie necesare proiectului și regăsite în bugetul acestuia, se se regăsească în lista cheltuielilor aprobate, să nu fie decontate și în alte proiecte și să fie corelate cu activitățile proiectului. Documentele-suport pentru realizarea înregistrărilor contabile pot fi facturi, specificații tehnice, avize și certificate, state de salarii și pontaje, declarații privind plata TVA-ului nedeductibil etc. Operațiunile contabile privind activitățile beneficiarului sunt (fără a se limita la) înregistrarea facturilor primite de la furnizori, înregistrarea plăților furnizorilor, înregistrarea salariilor și a plăților către personalul care lucrează în proiect, recunoașterea activelor generate în cadrul proiectului, corecții financiare la nivel de contractori și încasarea sumelor aferente etc.

Recomandări:

Organizarea și conducerea unei contabilității proprii fiecărui proiect, la nivel de balanță de verificare, similar sistemului utilizat de sucursalele fără personalitate juridică.

Utilizarea principiilor consolidării pentru a se prezenta o situație financiar-contabilă a întregului proiect pentru beneficiarii care au parteneri. Cu ajutorul conturilor analitice per fiecare partener, se vor putea urmări dosarele de achiziții întocmite pentru fiecare furnizor, contractele și facturile aferente etc.

Tratamentul contabil aplicabil fondurilor externe nerambursabile se realizează conform prevederilor standardului internațional de contabilitate IAS 20, intitulat "Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența guvernamentală".

Deoarece din punct de vedere contabil fondurile structurale sunt constituite ca entități juridice independente, reglementate prin acorduri între acționari sau ca entități de finanțare separate în cadrul unei instituții financiare existente, toți beneficiarii fondurilor structurale vor efectua înregistrări contabile sintetice și analitice.

Capitolul 3. Auditarea financiara în contextul verificării proiectelor europene

La modul general, auditul inseamna examinarea unor informatii in mod profesionist si exprimarea unei opinii independente, facandu-se referinta la anumite criterii de calitate.

In functie de domeniul unde este aplicat acest principiu general, exista multe tipuri de audit, de la cel financiar-contabil si pana la auditul performantei, al sistemelor informatice sau al politicii de securitate a datelor.

Activitatea de audit financiar contabil extern este o tehnica alternativa de control a activitatii financiar contabile. Apeland la auditul financiar contabil, obtinem verificarea si certificarea situatiilor financiar-contabile ca reprezentand imaginea fidela in contabilitate  a activitatii economico-financiare a unei firmei .
Auditul, respectiv examinarea de către o persoană independentă și competentă a fidelității reprezentărilor contabile și financiare, a constituit și constituie cheia de boltă pentru probitatea și credibilitatea tranzacțiilor economice.

Denumirea de audit își are originea din latinescul „audiere”, care înseamnă a asculta, a audia, iar verbul englezesc „to audit” este tradus prin a controla, a verifica, a inspecta.

Organizațiile economice și sociale au produs întotdeauna informații contabil financiare. Nevoia de a verifica aceste informații implică un control al conturilor, o revizuire a acestora, o examinare critică efectuată de persoane de specialitate independente.

Realizarea oricărei misiuni de audit la organizațiile economice, implică existența unor reguli precise, formalizate, cunoscute și acceptate de emițătorii și receptorii informației supuse auditului.

Aceste reguli sunt definite la nivel general național sau internațional. Se ajunge la noțiunea de normă, care permite aprecierea calității unui audit în raport cu un sistem de referință.

Auditul financiar conduce la formarea unei judecăți asupra conturilor și nu la elaborarea situațiilor financiare. Este un domeniu de acțiune în contabilitatea financiară și deschide numeroase linii de cercetare.

Auditul nu era decât un ansamblu de norme, metode și tehnici. După 1970 situația s-a schimbat în lumea anglo-americană, iar auditul financiar devine un domeniu de cercetare matur și dezvoltat. Conceptul de raționament profesional joacă un rol important în audit fiind împrumutate de la psihologii diverse cadre teoretice relative în luarea deciziilor.

Auditul este o intervenție specifică, metodică de examinare critică și evaluare fondată pe un referențial contabil. Este un proces complex care constă în reunirea și evaluarea de o manieră obiectivă și sistematică a probelor relative la aserțiuni ce vizează faptele și evenimentele economice. Scopul său este de a garanta corespondența între aceste aserțiuni și criteriile admise, de a comunica rezultatele acestor investigații utilizatorilor interesați. Aceste elemente definitorii se aplică atât auditului financiar cât și celui operațional.

Auditul operațional dezvoltat în țările Uniunii Europene are ca obiectiv analiza riscurilor și deficiențelor existente într-o entitate individuală sau de grup, în scopul de a acorda consiliere, recomandări, sau de a propune noi strategii pentru ameliorarea performanțelor .

Auditul de gestiune este cel mai cunoscut de marele public din lumea anglo-saxonă ținând cont de descoperirile de fraudă prin probe convingătoare, deturnări de fonduri sau risipă, fie a purta o judecată critică asupra operațiunilor de gestiune sau a performanțelor unei entități sau persoane ce sunt responsabile.

Rolul auditului financiar

Auditul financiar are rolul de a:

verifica respectarea cadrului conceptual al contabilității (postulate, principii, norme și reguli de evaluare) general acceptate, a procedurilor interne stabilite de managementul agentului economic (audit intern și statutar). Procedura reprezintă o înlănțuire logică de operațiuni cu scopul de a atinge un anumit obiectiv.

verifica și certifica reflectarea corectă în contabilitate a situațiilor financiare, imaginea lor fidelă, clară și completă pe întregul exercițiu financiar. Corelarea acestor verificări cu modul de aplicare a legislației contabile inclusiv a Cadrului general de armonizare a reglementărilor contabile, Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborate de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (I.A.S.C.). să elaboreze în interesul public, un set unic de standarde globale de contabilitate cu o calitate ridicată, inteligibile și cu caracter executoriu, care să solicite în situațiile financiare și în alte raportări financiare, informații calitative transparente și comparabile, astfel încât să ajute participanții pe piețele de capital ale lumii, precum și alți utilizatori să își fundamenteze deciziile economice;

să promoveze și să accepte aplicarea riguroasă a acestor standarde;

să găsească soluții calitative pentru realizarea convergențelor standardelor naționale de contabilitate și a standardelor internaționale de contabilitate.

Auditul trebuie să urmărească dacă procedurile de culegere și prelucrare a datelor sunt bine stabilite și dacă se aplică în permanență. Auditul reprezintă o revedere critică pentru evaluarea unei situații financiar-contabile determinate. Reprezintă o examinare efectuată de un profesionist competent și independent în vederea exprimării unei opinii motivate asupra:

– Validității și corectei aplicări a procedurilor interne stabilite de managementul unității patrimoniale.

– Imaginii fidele, clare și complete a patrimoniului, a situațiilor financiare și a rezultatelor obținute de entitate.

Imaginea fidelă este asociată cu prudența, regularitatea și sinceritatea care caracterizează câmpul de aplicații nelimitat al contabilității.

Regularitatea contabilității presupune respectarea regulilor și procedurilor contabile și a principiilor general acceptate prevăzute în legislația contabilă internă și de Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborate de I.A.S.C., precum și de Standardele de Contabilitate Internaționale și Naționale.

Pentru a fi utile informațiile trebuie să fie relevante, credibile și sincere.

– Informațiile sunt relevante atunci când influențează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutându-i pe aceștia să evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare, confirmând sau corectând evaluările lor anterioare.

– Informația trebuie să fie credibilă și are această calitate atunci când nu conține erori semnificative, nu este părtinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce și-a propus să reprezinte sau ceea ce se așteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte.

– Sinceritatea presupune aplicarea în mod corect a regulilor și procedurilor contabile, în funcție de cunoașterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea și importanța operațiilor, evenimentelor și situațiilor agentului economic.

Auditul financiar contabil necesită o metodologie de examinare care să asigure o opinie independentă, astfel încât să apere în mod egal toți utilizatorii informației contabile cum sunt: acționarii, statul, salariații, băncile, organismele de bursă, debitorii, furnizorii, clienții, etc.
Atunci cand un investitor doreste sa investeasca intr-o firma, el poate comanda unui auditor financiar contabil o lucrare de due-diligence, care sa analizeze situatia de moment si perspectivele financiare ale firmei.
De asemenea, in cazul in care firma respectiva doreste sa acceseze imprumuturi bancare sau fonduri nerambursabile guvernamentale sau internationale, auditarea situatiilor financiare nu numai ca este un avantaj, dar uneori este o obligatie.

3.1 Colaborarea CAFR – Ministerul Fondurilor Europene

La începutul acestui an președintele CAFR, și ministrul fondurilor europene, au semnat un „Protocol de colaborare privind organizarea și desfășurarea activității de audit financiar pentru fonduri europene și alte fonduri nerambursabile de la alți donatori”, în care se prevede că autoritățile responsabile cu autorizarea, reglementarea și supravegherea sistemului financiar al instrumentelor structurale trebuie să conlucreze pentru a asigura transparența, stabilitatea și integritatea sistemului, precum și protecția împotriva neconformității practicilor beneficiarilor de fonduri cu cadrul stabilit prin reglementări naționale și europene.

La rândul lor, auditorii financiari trebuie să-și asume responsabilitatea pentru Raportul financiar independent cu privire la opinia independentă asupra cheltuielilor și surselor de finanțare ale proiectului auditat, în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit ale Federației Internaționale a Contabililor (IFAC), adoptate integral de Cameră.

Obiectul colaborării îl reprezintă întreprinderea de acțiuni comune menite să contribuie la realizarea în cele mai bune condiții a sarcinilor și responsabilităților fiecărei autorități, respectiv: pregătirea auditorilor privind aplicarea legislației naționale și europene, armonizate cu cerințele de eligibilitate a cheltuielilor și veniturilor și a modului de abordare legală a acestora din punct de vedere financiar și adoptarea de măsuri comune privind supravegherea auditorilor.

Astfel, CAFR se va asigura de preluarea de la Ministerul Fondurilor Europene și diseminarea către auditori a regulilor pe baza cărora auditorii au obligația să realizeze misiunile de asigurare cu scop special (ISA 100-805) privind eligibilitatea cheltuielilor și a surselor de finanțare primite și/sau solicitate prin cereri de rambursare de către beneficiari și care să ofere suficiente asigurări Autorității de Management sau altor entități cu rol în gestionarea și certificarea fondurilor nerambursabile de la alți donatori privind orice informații solicitate în legătură cu auditul. Camera va publica lista auditorilor financiari, membri activi, de categoria A, certificați în urma testului obligatoriu de verificare a cunoștințelor în domeniul instrumentelor structurale și a altor fonduri nerambursabile.

3.2 Parcursul auditarii financiare al proiectelor cu finanțare europeană

În perioada 1992-1998 s-au finanțat proiecte soft, respectiv proiecte care nu aveau incluse activități de construcții. Pentru acestea, Comisia Europeană nu solicita realizarea de audit pentru verificarea cheltuielilor. Din anul 1998 au început să se finanțeze și proiecte hard, respectiv proiecte care aveau incluse activități de construcții. Primele proiecte de această natură au fost cele finanțate prin programul CREDO, pentru dezvoltarea bunei vecinătăți și a stabilității sociale în regiunile de frontieră.

Începând cu anul 1998 și cu programul CREDO, Comisia Europeană solicită realizarea de audit pentru verificarea și certificarea cheltuielilor realizate în cadrul proiectelor. Numărul de rapoarte era stabilit prin proiect, dar era obligatoriu un raport de audit la finalizarea implementării proiectului și acest raport trebuia să însoțească cererea de rambursare finală. Din același an (1998) devine obligatorie auditarea proiectelor și pe programul PHARE. Auditarea trebuia realizată în baza PRAG 1, adică „Practical Guide to Phare, ISPA and Sapard Contract Award Procedures (Europaid procurements)”, care furniza formatul și structura raportului de audit (un fel de termeni de referință, în terminologia de acum). Atât la programul CREDO, cât și la PHARE, după PRAG 1 trebuia emis și un certificat de audit.

În februarie 2006 se modifică procedurile și apare PRAG 2, „Practical Guide to Phare, ISPA and Sapard Contract Award Procedures (Europaid procurements)”, care menține obligativitatea auditului și modifică puțin formatul și structura raportului de audit, menținând obligativitatea furnizării de către auditor a unui certificat de audit.

În 2007 România devine membră a UE și consecința este dreptul la finanțări prin fonduri postaderare. La nivelul guvernului ia ființă ACIS, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, care este coordonator național al asistenței nerambursabile în relația cu UE, având atribuții și responsabilități atât în ceea ce privește asistența financiară de preaderare, cât și în ceea ce privește coordonarea gestionării fondurilor structurale și de coeziune. În acest sens, instituția coordonează pregătirea și funcționarea cadrului legislativ, instituțional și procedural pentru gestionarea instrumentelor structurale, iar, pe de altă parte, programează, coordonează, monitorizează și evaluează utilizarea asistenței financiare nerambursabile. În fapt, ACIS ar fi trebuit să fie organul de reglementare pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri postaderare. Adică, mai pe românește, ACIS ar fi trebuit să stabilească un cadru unitar, inclusiv pentru auditarea proiectelor și în final formatul și structura Termenilor de referință pentru toate programele. Realitatea este că avem Termeni de referință diferiți pe fiecare program în parte și dacă pe majoritatea programelor ei fac referire la ISRS 4400, în cadrul PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală) referirea este ISAE 3000, ceea ce conduce la o serie de probleme.

Dacă ne uităm doar la cele mai mari două programe ale acestei perioade (POR și POS DRU) constatăm că POR a emis de la data începerii și până în prezent peste 120 de instrucțiuni, iar cel de al doilea –POSDRU– a ajuns la 97 de instrucțiuni. Aceste cifre nu fac decât să demonstreze nu numai faptul că nu am fost pregătiți, ci și faptul că n-am fost în stare să înțelegem structura și modalitatea de derulare a programelor pe care noi, ca țară, le-am propus.

Pentru a ne edifica asupra a ceea ce înseamnă generic definit ca „Termeni de referință”(TR), credem că este utilă o comparație între documentele similare de pe POR și POSDRU, comparație care poate fi extinsă și la celelalte programe. Comparația este redată tabelar în paginile următoare.

Dintr-o simplă privire, o constatare: cele două documente de referință poartă denumiri diferite, deși se referă în esență la același lucru. Nici structura celor două documente nu este identică, fiecare elaborator dorind să-și pună cât mai mult amprenta.

Analiza celor două documente relevă următoarele elemente semnificative:

la achiziția serviciilor de audit nu este clară diferențierea între achizitorul persoană fizică și achizitorul persoană juridical

în TR (Termeni de referință) pentru POR se precizează că „Auditorul va menționa în cuprinsul Raportului constatărilor factuale dacă a avut acces nelimitat la informații și documente și dacă probele de audit obținute sunt suficiente și adecvate pentru emiterea opiniei de audit”, iar în cel aferent POSDRU că „Având în vedere că acest angajament nu reprezintă un angajament de asigurare, auditorul nu furnizează o opinie de audit și nu exprimă o asigurare”.

în TR pentru POR se cere să se verifice dacă „este posibilă evaluarea eficientă și eficace a cheltuielilor cuprinse în Cererea de rambursare intermediară / finală”. În dicționarele de limba română cei doi termeni „eficient” și „eficace” sunt sinonimi.

tot în TR pentru POR se precizează: „Categoriile de cheltuieli solicitate de beneficiar în Cererea de rambursare trebuie să corespundă cu cele din bugetul proiectului, iar cele tip FEDR sunt evidențiate distinct”. Practic, întregul POR este finanțat din FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) doar dacă emitentul documentului consideră cheltuieli de tip NE FEDR contribuția solicitantului sau/și contribuția națională. În primul caz, sunt domenii de intervenție la care se finanțează integral cheltuiala eligibilă, în limita stipulată în ghidul solicitantului, deci nu avem cheltuială eligibilă a solicitantului, iar în al doilea caz nu este treaba auditorului să facă în scris – în cadrul raportului de verificare a cheltuielilor – structura și componența cheltuielilor eligibile pe rambursare de la UE și rambursare din bugetul național. Doar în cadrul Cererii de rambursare de pe POS DRU apare menționată această diferențiere.

tot în TR pentru POR se precizează că „Auditorul va verifica toate categoriile și tipurile de cheltuieli prezentate în Cererea de rambursare intermediară/finală, iar în cadrul acestora vor fi selectate numai acele cheltuieli care prezintă un nivel ridicat al riscului, determinat pe baza metodei proprii de analiză de risc a auditorului independent, excepție făcând verificarea achizițiilor publice care se va realiza în procent de 100%”, deși în realitate auditorul nu va face nici o selecție a cheltuielilor deoarece trebuie să verifice toate cheltuielile solicitate spre rambursare. În consecință, afirmația anterior amintită mai mult încurcă decât să clarifice sau să lămurească.

Tabelul 3.2. Comparație conținut Termeni de referință POR- POSDRU

Sursa: Prelucrare proprie după Termenii de referință pentru POR și pentru POSDRU

Amândouă documentele ne solicită să facem verificări, deoarece: „costurile trebuie să fie în conformitate cu principiile unui management financiar sănătos, respectiv utilizarea eficientă a fondurilor, și un raport optim cost/beneficiu” (în documentul POR), respectiv „costurile sunt în conformitate cu principiile managementului financiar riguros, în special cu privire la cost-eficiență și cea mai bună utilizare a banilor”, în documentul POSDRU.

Referitor la decontarea cheltuielilor în TR POR se afirmă ca aceste cheltuieli „să fie efectuate și plătite de beneficiar sau partenerii săi până la termenul de depunere a cererii de rambursare finale, după cum este definit în cadrul contractului de finanțare”, iar în TR POSDRU „au fost asumate de Beneficiar sau de partenerii lui pe perioada de implementare a acțiunii”. Constatăm că cele două exprimări nu sunt convergente și ridică o serie de probleme. În primul rând cheltuielile nu pot fi plătite până la depunerea

cererii de rambursare deoarece înainte de a depune cererea de rambursare aceasta trebuie auditată, deci cheltuielile solicitate spre decontare trebuie să fi fost plătite până la întocmirea cererii de rambursare și înaintarea acesteia către auditor, deoarece tot ce se plătește după acest termen nu este inclus în cererea de rambursare și nu mai poate fi auditat, deci este cheltuială neeligibilă. Pentru corectarea acestei anomalii AM POSDRU a emis clarificari printr-o instrucțiune conform căreia cheltuielile aferente activităților care se derulează la sfârșitul perioadei de implementare a proiectului sau chiar după ce proiectul s-a finalizat (audit, contabilitate, conferințe de final de proiect, arhivare, etc.) se vor valida, cu condiția ca angajarea lor să fi fost făcută în interiorul perioadei de implementare a proiectului și cu respectarea tuturor celorlalte criterii de eligibilitate aplicabile în procesul de verificare a cheltuielilor.

3.3 Auditarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă

Tabel 3.1. Deosebiri între misiunea de proceduri convenite și misiunea de audit statutar

Sursa: Prelucrare proprie

Capitolul 4. Studiu de caz: ProActiv- finanțare POSDRU, implementare SMART

4.1 Prezentarea proiectului

ProActiv este un proiect cofinanțat prin Fondul Social European, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare”, Domeniul major de intervenție 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă” și implementat de către Fundația Ventrust ȋn parteneriat cu Creative Business Development SRL în perioada decembrie 2011- decembrie 2013.

Obiectivul general al proiectului: facilitarea integrării pe piața muncii, a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, a șomerilor și a persoanelor inactive prin elaborarea, implementarea și promovarea unui nou sistem inovator integrat de interrelaționare între cererea și oferta pieței forței de muncă, care să contribuie în mod activ la scăderea șomajului, în Regiunea de Sud- Est a României.

Indicatorii propuși în cererea de finantare cât și cei realizați la sfârșitul perioadei de implementare a proiectului sunt prezentați în figurile de mai jos:

Tabelul 4.1. Bugetul proiectului

Sursa: Cererea de finanțare a proiectului

Folosind datele prezentate în Tabelul 4.1 am calculat cotele fiecărei categorii de cheltuieli din valoarea totală eligibilă a proiectului.

4.2 Rambursarea cheltuielilor

Rambursarea cheltuielilor se realizează pe baza setului complet, compus din cererea de rambursare a cheltuielilor, evidența cheltuielilor, raportul tehnicofinanciar și raportul de constatări efective. Raportul elaborat de auditor constituie o componentă importantă pentru

solicitarea la rambursare a cheltuielilor.

Beneficiarul proiectului realizeaza decontarea cheltuielilor în conformitate cu prevederile contractului de finanțare. Înainte de întocmirea cererilor de rambursare, cheltuielile respective au fost angajate și plătite.

Facturarea s-a bazat pe principiul măsurării, altfel spus, furnizarea bunurilor și prestarea serviciilor s-au facturat la valoarea reală de execuție, și nu în cantitatea integrală, specificată în devizul estimativ inclus în oferta câștigătoare a contractului de achiziție.

După semnarea contractului de finanțare și depunerea cererii de prefinanțare beneficiarul a primit o prefinanțare de 10% din valoarea eligibilă a proiectului, în două tranșe, fiecare de câte 5%. Această sumă a fost recuperată de către AM POSDRU prin deducerea unei sume reprezentând 35% din valoarea prefinanțarii la fiecare cerere de rambursare depusă și aprobată beneficiarului până la recuperarea integrală a prefinanțării acordate.

Tabelul 4.2 Repartizarea sumelor incluse în cererile de rambursare

Sursa: Prelucrarea proprie după cererile de finanțare ale proiectului

Fiecare cerere de rambursare depusă s-a bazat doar pe cheltuieli efectuate, eligibile și intervenite în perioada de eligibilitate. Toate tranzacțiile au fost înregistrate în sistemul contabil iar sumele cerute spre rambursare corespund cu datele din documentele contabile și au fost în conformitate cu prevederile contractului de finanțare. Toate documentele suport au fost înregistrate în conformitate cu prevederile legislației naționale și originalele lor sunt păstrate de beneficiar, ștampilate, semnate și au fost puse la dispoziția consultării în scopul auditului și a controlului efectuat cu ocazia vizitelor de monitorizare efectuate de către finanțator.

Odată cu transmiterea fiecărei cereri de rambursare intermediară sau finală, beneficiarul a transmis la OIR POSDRU Regiunea Sud- Est, un raport de verificare a cheltuielilor aferente cererilor de rambursare respective, emis de către un auditor financiar independent și autorizat în condițiile legii. Fiecare cererea de rambursare a purtat mențiunea „Transmis spre auditare” și a fost semnată și datată de către auditorul financiar independent, selectat cu respectarea condițiilor prevederilor legislației în vigoare privind achizițiile publice sau ale instrucțiunilor emise de AM POSDRU.

Auditorul financiar independent și autorizat în condițiile legii, a verificat dacă toate cheltuielile declarate de beneficiar și partener în cererea de rambursare intermediară sau finală sunt reale, înregistrate corect în contabilitate și în evidența cheltuielilor și sunt eligibile în conformitate cu prevederile contractului de finanțare și a emis pentru fiecare cerere de rambursare depusă un raport de verificare a cheltuielilor în conformitate cu formatul standard furnizat de AM POSDRU.

Obiectivul angajamentului încheiat între auditor și beneficiar a fost de a realiza procedurile agreate cu privire la verificarea cheltuielilor efectuate în cadrul contractului de finanțare semnat între Fundația Ventrust și Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane și Organismul Intermediar Regional pentru POSDRU Regiunea Sud – Est. Acest lucru a implicat realizarea anumitor proceduri specifice, ale căror rezultate au folosit Autorității de Management / Organismului Intermediar pentru a putea formula concluzii proprii pe baza procedurilor executate de auditor.

Obiectivul acestui angajament a fost verificarea de către auditor a faptului că sumele (cheltuielile) solicitate de beneficiar în CRC pentru acțiunea finanțată de contractul de finanțare au fost efectuate („realitatea desfășurării”), au fost exacte („exactitate”) și eligibile și transmiterea către beneficiar a Raportului cu privire la realizarea procedurilor agreate.

Angajamentul dintre cele două părți s-a realizat în conformitate cu:

– Specificațiile Tehnice, Scopul lucrării – proceduri de realizat și :

– Standardul Internațional privind serviciile conexe („ISRS”) 4400 Angajamente pentru realizarea procedurilor agreate privind informațiile financiare emis de către Federația Internațională a Contabililor („IFAC”) și adoptat de către CAFR

– Codul etic emis de către IFAC.

Deși ISRS 4400 prevede că independența nu este o cerință pentru angajamentele privind procedurile agreate, Autoritatea de Management / Organismul Intermediar solicită ca auditorul să respecte de asemenea cerințele de independență prevăzute de Codul etic emis de către IFAC.

Deoarece procedurile întreprinse de către auditor nu au reprezentat un audit sau o revizuire realizată în conformitate cu Standardele internaționale de audit sau Standardele internaționale privind angajamentele de revizuire, auditorul nu a exprimat nici o asigurare cu privire la cererile de rambursare a cheltuielilor transmise spre auditare.

Raportul prevede informațiile furnizate de managementul beneficiarului în legătură cu întrebările specifice sau care au fost obținute sau extrase din sistemele informatice și contabilitate ale beneficiarului.

Cheltuielile totale care au reprezentat subiectul verificărilor pe parcursul implementării proiectului s-au ridicat la suma de 1.959.327,18 lei, iar valoarea T.V.A. aferentă acestor cheltuieli a fost de 94.405,97 lei.

Suma menționată anterior este egală cu suma totală a cheltuielilor raportate de beneficiar în CRC depuse, iar suma solicitată de beneficiar spre rambursare, conform contractului de finanțare, după deducerea din suma totală a cotei de cofinanțare de 2% a beneficiarului (respectiv 39.186,54 lei), se ridică la 1.707.632,58 lei, așa cum rezultă din CRC depuse.

Tabelul 4.3 Înregistrări contabile aferente contractului de finanțare

Sursa: Prelucrarea proprie după evidențele cheltuielilor

Procedurile efectuate pentru verificarea eligibilității cheltuielilor sunt următoarele:

– obținerea și analizarea dosarul aferent depunerii CRC;

– verificarea conformității CRC cu condițiile din contractul de finanțare;

– reconcilierea valorilor din următoarele documente: CRC, evidența cheltuielilor și Raportul constatărilor factuale;

– verificarea ca suma acumulată precizată la capitolul deducerea prefinanțării aferentă tuturor cererilor să nu depășească valoarea solicitată și încasată în contul prefinanțării.

Conformitatea cheltuielilor cu bugetul și revizuirea analitică s-a efectuat verificând:

– încadrarea sumei totale solicitate la plată în finanțarea nerambursabilă maximă;

– includerea cheltuielilor realizate în bugetul contractului de finanțare;

– respectarea încadrării în buget a partenerului în concordanță cu acordul de parteneriat;

– conformitatea oricărui amendament la bugetul contractului de finanțare cu condițiile întocmirii acestuia – în acest sens s-a verificat conformitatea actului adiționale aprobate de OI POSDRU Regiunea Sud-Est;

Pentru selectarea cheltuielilor în vederea verificării s-au efectuat următoarele:

– s-a verificat dacă cheltuielile solicitate de beneficiar în CRC sunt prezentate în următoarele categorii: resurse umane, costuri cu participanții, alte tipuri de costuri sau cheltuieli indirecte.

– s-a verificat toate categoriile și tipurile de cheltuieli prezentate în CRC.

Pentru a stabili eligibilitatea costurilor directe/ indirecte s-a verificat dacă:

– costurile directe sunt eligibile în conformitate cu toate reglementările relevante: contractul de finanțare, legislația specifică programului, instrucțiunile AM, ghidul de finanțare;

– cheltuielile au fost necesare, respectiv au fost asumate pentru scopul propus al acțiunii și dacă au fost necesare pentru activitățile și obiectivele acțiunii, așa cum sunt stipulate în cererea de finanțare, respectiv sunt asociate unei activități prevăzute în raportul de activitate și proiect;

– cheltuielile au fost efectuate eficient, respectiv sunt în conformitate cu un management financiar riguros, în special cu privire la cost-eficiență și cea mai bună utilizare a banilor;

– fiecare cheltuială este cuprinsă în bugetul proiectului;

– cheltuielile solicitate în CRC nu au depășit termenul reglementat;

– cheltuielile cu eligibilitate limitată nu depășesc cotele maxime previzute în reglementările în vigoare;

– plățile efectuate din contul bancar al proiectului sunt cheltuieli eligibile și s-au utilizat corespunzător conturile proiectului;

– costurile indirecte (administrative) îndeplinesc condițiile de eligibilitate, în conformitate cu prevederile legislației specifice proiectului;

Pentru a se stabili acuratețea și înregistrarea cheltuielilor s-a verificat dacă:

– evidențele contabile ale beneficiarului sunt în conformitate cu reglementările contabile generale și cu regulile contabile din contractul de finanțare; Dacă evidența contabilă oferă posibilitatea unei evaluări eficiente și eficace a cheltuielilor cuprinse în CRC;

– valorile solicitate în evidența cheltuielilor sunt identice cu cele din evidența contabilă (Registrul Jurnal global) și cu cele din documentele justificative;

Rapoartele au fost elaborate exclusiv pentru utilizarea confidențială a beneficiarului și a Autorității de Management / Organismului Intermediar și exclusiv pentru scopul transmiterii către AM/ OI în conformitate cu cerințele prevăzute în articolul 7 alin. (8) din Condițiile Generale și Speciale ale contractului de finanțare.

Autoritatea de Management/ Organismul Intermediar poate face cunoscute rapoartele altor părți care au drepturi regelementate de a le accesa, în special Comisia Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea Europeană a Auditorilor.

Concluzii și propuneri

Ca în orice altă activitate comercială, și în cazul proiectelor cu fonduri europene „cash-ul este rege”, astfel încât cei care pornesc la acest drum în ideea că vor obține o sursă de venit fără ca investiția să poată fi susținută inițial din surse proprii, riscă să se blocheze din cauza lipsei de lichidități în derularea proiectului. În acest context, recomandăm să se acorde o mare atenție calculelor de cash-flow încă din etapa de scriere a proiectelor, pentru ca proiectul să asigure cu adevărat o mai bună capitalizare a patrimoniului, calificarea personalului și creșterea productivității muncii, achiziții de echipamente și utilaje care să asigure creșterea indicatorilor de profitabilitate. Fondurile Europene trebuie înțelese ca o formă de sprijin ulterioară în implementarea oricărui proiect și nu ca o formă de creditare anticipată. Lucrarea a fost concepută cu scopul semnalării problemelor identificate in implementarea proiectelor europene. Implementarea lor are ca rol direct dezvoltarea IMM-urilor și atragerea investițiilor. Asigurarea unei implementări coerente și transparente a proiectelor cu finanțare europeană necesită și implementarea unui set de politici și proceduri contabile aferente. Manualul general de politici și proceduri contabile al unei companii care aplică pentru proiecte europene în calitate de beneficiar sau de partener trebuie să includă manualul de politici și procedure contabile necesare implementării acestor proiecte europene. Avand in vedere că se aproprie lansarea proiectelor pentru perioada 2014-2020, se poate considera că perioada 2007-2013 a fost o perioadă de „incepători”, (perioada pe care Romania a parcurs-o in totalitate) pentru toți participanții in proiectele cu finanțare nerambursabilă, iar in perioada următoare trebuie să trecem la categoria „avansați”, analizand un proiect european din toate punctele de vedere: juridic, financiar, contabil, management etc.

Prin urmare, este cazul ca toți cei implicați să invățăm din propriile greșeli, din cele ale altora, să le reunim pe toate sub forma unor cazuri de bune practici in ghiduri, manuale, instrucțiuni, pentru ca in perioada următoare să contribuim la o accesare cu succes a fondurilor europene. Acest deziderat se poate realiza prin colaborări la nivel instituțional ale auditorilor cu finanțatorii, așa cum și-a propus organismul profesional prin Progra mul de activități al Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din Romania pentru anul 20134 de a in cheia protocoale de colaborare cu au to ritățile de management, pentru imbunătățirea calității angajamentelor de audit pentru proiectele finanțate din fonduri europene.

Dacă ne uităm doar la cele mai mari două programe ale acestei perioade constatăm că POR a emis de la data începerii și până în prezent peste 120 de instrucțiuni, iar cel de al doilea –POS DRU – a ajuns la 97 de instrucțiuni. Aceste cifre nu fac decât să demonstreze nu numai faptul că nu am fost pregătiți (sau nu am știut să ne pregătim), ci și faptul că n-am fost în stare să înțelegem structura și modalitatea de derulare a programelor pe care noi, ca țară, le-am propus. Cum altfel s-ar putea explica avalanșa de instrucțiuni și modificări de proceduri, nu odată cu acțiune retroactivă sau schimbări majore față de ceea ce a fost publicat în ghidul solicitantului, document pe baza căruia s-a elaborate cererea de finanțare?!

În alt plan constatăm degringolada celor care ar fi trebuit să coordoneze întreg acest proces. Și aici este vorba de autoritățile de management (AM), care fiecare a vrut să demonstreze că face altfel decât ceilalți și Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale (ACIS), care din start a fost deposedată de atribuțiile pe care trebuia să le aibă. În mod normal, așa cum îi și spune numele, ACIS ar fi trebuit să coordoneze implementarea proiectelor din punct de vedere al elaborării de principii și documente unitare pentru fiecare AM. Acceptând că „dorința de mai bine” a Autorităților de Management a prevalat asupra unui sistem unitar, totuși nu putem înțelege de ce măcar principiile și documentele pentru realizarea auditării proiectelor pe diverse programe nu s-a putut realiza. Constatăm cu părere de rău că, practic, fiecare program are propriile proceduri pentru realizarea auditării proiectelor și Termeni de referință specifici. Nici măcar denumirea acestora nu este uniformă, ele denumindu-se diferit de la program la program.

Un alt element perturbator, ca să nu spunem deranjant, este că dacă majoritatea AM precizează în documentul numit Termeni de referință (sau altfel, dar cu același rol) că Raportul de verificare a cheltuielilor va fi întocmit în conformitate cu ISRS 4400, în cadrul proiectelor finanțate prin PNDR raportul trebuie realizat în conformitate cu Standardul Internațional pentru Misiunile de Asigurare (ISAE) 3000.

Toate cele amintite, chiar dacă ar putea părea lucruri nesemnificative, demonstrează capacitatea noastră de a răspunde la provocările la care singuri ne-am angajat.

Pentru evitarea situațiilor cand un partener este nemulțumit de modul de implementare a proiectului, de aspectele financiare care decurg din acordul de parteneriat, el neputându-se adresa finanțatorului deoarece nu este parte contractuală, decât în subsidiar, propunem, ca soluție de rezolvare posibilă a problemei, ca partenerii să devină parte contractuală, iar sumele cuvenite acestora să fie direct alocate de finanțator.

O altă propunere privind auditul proiectelor cu finantare nerambursabilă este alocarea unui număr însemnat de ore încă din etapa de planificare a misiunii, pentru a înțelege funcționalitatea proiectului în vederea asigurării auditării unor cheltuieli eligibile, astfel încât auditorul să fie în măsură să urmărească cele mai rentabile metode, asigurându-se asupra eficienței proiectului.

Bibliografie

Cărți:

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (2011), Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul și managementul proiectelor cu finanțare europeană, Editura CECCAR, București

Articole de specialitate:

Dobre, E. (2009), Auditul proiectelor în contextul economieibazate pe cunoaștere, Revista „Audit Financiar” nr. 8/, p 28-33

Hategan, C.D. (2013), Studiu privind activitatea de audit financiar pentru verificarea proiectelor din România, Revista „Audit Financiar” nr. 6, p. 3-10

Kameniczki, C.I. (2014), Particularitățile auditului financiar al proiectelor postaderare, Revista „Audit Financiar” nr. 1, p 16-21

Articole sau documente descărcate de pe internet:

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd62/utile/Instructiuni%20de%20-implementare/POSDRU/16.12.2013/Instructiunea_AMPOSDRU_85.pdf

http://www.fseromania.ro/images/downdoc/cerinte_verificarea_cheltuielilor.pdf

http://www.inforegio.ro/images/informatii_utile/NOTA%20SITE.pdf

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/cocof/2013/cocof_13_9527_annexe_ro.pdf

http://www.amcor.ro/menu/Comisii-profesionale/Professional-Corner/Corecii-Financiare-n-Proiectele-Europene.html

http://www.cafr.ro/uploads/Protocol%20MFE-3454.pdf

http://www.fonduri-ue.ro/instructiuni-de-implementare/posdru?start=1

http://ec.europa.eu/index_ro.htm#sthash.8byNAtlc.pdf

http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_24.pdf

Alte documente:

O.M.F.P. nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64 din 3 iunie 2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, cu modificările și completările ulterioare

O.U.G nr. 66/ 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora cu modificările și completările ulterioare

Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare

Documente interne:

Contract de finanțare POSDRU

Suport de curs “Manager de proiect”- curs acreditat ANC- Fundația Ventrust

Bibliografie

Cărți:

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (2011), Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul și managementul proiectelor cu finanțare europeană, Editura CECCAR, București

Articole de specialitate:

Dobre, E. (2009), Auditul proiectelor în contextul economieibazate pe cunoaștere, Revista „Audit Financiar” nr. 8/, p 28-33

Hategan, C.D. (2013), Studiu privind activitatea de audit financiar pentru verificarea proiectelor din România, Revista „Audit Financiar” nr. 6, p. 3-10

Kameniczki, C.I. (2014), Particularitățile auditului financiar al proiectelor postaderare, Revista „Audit Financiar” nr. 1, p 16-21

Articole sau documente descărcate de pe internet:

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd62/utile/Instructiuni%20de%20-implementare/POSDRU/16.12.2013/Instructiunea_AMPOSDRU_85.pdf

http://www.fseromania.ro/images/downdoc/cerinte_verificarea_cheltuielilor.pdf

http://www.inforegio.ro/images/informatii_utile/NOTA%20SITE.pdf

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/cocof/2013/cocof_13_9527_annexe_ro.pdf

http://www.amcor.ro/menu/Comisii-profesionale/Professional-Corner/Corecii-Financiare-n-Proiectele-Europene.html

http://www.cafr.ro/uploads/Protocol%20MFE-3454.pdf

http://www.fonduri-ue.ro/instructiuni-de-implementare/posdru?start=1

http://ec.europa.eu/index_ro.htm#sthash.8byNAtlc.pdf

http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_24.pdf

Alte documente:

O.M.F.P. nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64 din 3 iunie 2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, cu modificările și completările ulterioare

O.U.G nr. 66/ 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora cu modificările și completările ulterioare

Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare

Documente interne:

Contract de finanțare POSDRU

Suport de curs “Manager de proiect”- curs acreditat ANC- Fundația Ventrust