Contabilitatea Si Analiza Trezoreriei la O Societate Comerciala

LUCRARE DE LICENȚĂ

CONTABILITATEA ȘI ANALIZA

TREZORERIEI LA O SOCIETATE

COMERCIALĂ

C U P R I N S

I N T R O D U C E R E

CAPITOLUL I: contabilitatea trezoreriei

1.1 Delimitări și structuri contabile privind trezoreria întreprinderii

1.1.1 Investițiile financiare pe termen scurt

1.1.2 Disponibilitățile bănești

1.1.3 Acreditivul

1.1.4 Alte valori de trezorerie

1.2 Organizarea contabilitatii trezoreriei .

1.3 Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt

1.3.a Actiunile

1.3.b Obligatiunile

1.4 Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati efectuate prin conturile de la banci

1.4.1 Instrumente de plata

1.4.1.1.Ordinul de plata

1.4.1.2 Cecul

1.4.1.3 Cambia

1.4.1.4 Biletul la ordin

1.4.2 Contabilitatea valorilor de incasat

a) Cecurile de incasat

b) Efectele de incasat

c) Efectele remise spre scontare

1.4.3 Contabilitatea decontarilor fara numerar

1.4.4 Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt

1.5 Contabilitatea decontarilor in numerar si a altor valori pastrate in casierie

1.6 Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie

1.6.1. Contabilitatea acreditivelor

1.6.2. Avansurile de trezorerie

1.7 Contabilitatea viramentelor interne

1.8. Scurta monografie contabila a principalelor operatiuni ale trezoreriei

CAPITOLUL II : SC ”VASILE TRANS” SRL-BAZĂ DE STUDIU PRIVIND CONTABILITATEA ȘI ANALIZA TREZORERIEI

2.1Prezentarea SC ”VASILE TRANS”SRL

2.2 Scopul și obiectul de activitate al societății

2.3 Structura organizatorică a SC ”VASILE TRANS” SRL

2.4 Organizarea activității financiar-contabile a SC ”VASILE TRANS”SRL

2.5 Principalii indicatori economico-financiari 2011-2013 SC ”VASILE TRANS”SRL.

CAPITOLUL III: ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE SEAMA TREZORERIEI LA SC ”VASILE TRANS ”SRL

3.1 Importanța și rolul analizei echilibrului financiar

3.1.1 Analiza financiară internă și controlul deciziilor de gestiune

3.1.2 Analiza financiară externă de către partenerii întreprinderii

3.2 Indicatori de analiză a echilibrului financiar

3.2.1 Fondul de rulment

3.2.2 Necesarul de fond de rulment

3.2.3 Trezoreria agentului economic

3.3 Analiza rezultatelor întreprinderii

3.3.1 Contul de rezultate (profit și pierdere

3.3.2 Capacitatea de autofinanțare

3.3.3 Tabloul fluxurilor financiare

4. Concluzii și propuneri

bibliografie

ANEXE

ANEXA 1- Structura organizatorică a SC ”VASILE TRANS”SRL

ANEXA 2 – Bilanțul ( a.Activul; b.Pasivul

ANEXA 3- Contul de profit și pierdere

I N T R O D U C E R E

Am ales tema ” Contabilitatea și analiza trezoreriei” ,deoarece trezoreria unei entități ocupă locul central în sistemului informațional economic.Trezoreria este puntea de legătură între operațiile de investiții ,operațiile de trezorerie și operațiile de finanțare. Trezoreria are un rol important de reglare a fluxurilor în cadrul relației bani-marfă-bani.

Bilanțul contabil, împreună cu celelalte documente de sinteză anuale, are rolul de a generaliza periodic datele contabilității curente și de a stabili pe această cale o serie de indicatori economico-financiari, ceea ce îi conferă caracterul de model contabil și informațional, dar și model de gestiune a valorilor materiale și bănești delimitate patrimonial. El furnizează informații de reflectare și control asupra relațiilor de echilibru privind starea și mișcarea patrimoniului.

Lucrarea de față își propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în legătură cu delimitarea,contabilizarea și analiza trezoreriei la o societatea comercială.

Conținutul lucrării prezintă indicatorii de analiză ai echilibrului finaciar,contul de profit și pierdere al societății comerciale,capacitatea acesteia de a se autofinanța.

În acest sens, primul capitol abordează aspectele teoretice cu privire la delimitările privind trezoreria ,investițiile financiare pe termen scurt,operațiunile de încasări și plăți efectuate prin conturile bancare.

În capitolul al II-lea este realizată o prezentare generală a societății SC ” VASILE TRANS” SRL , respectiv: obiectul de activitate al societății ,structura organizatorică a entității ,dar și principalii indicatori economico financiari pe 2011-2013.

Capitolul al III-lea ,intitulat ” Analiza echilibrului financiar pe seama trezoreriei la SC VASILE TRANS SRL” reprezintă partea principală a lucrării.Aici sunt abordate problemele esențiale ale analizei echilibrului financiar ,prin intermediul analizei rezultatelor întreprinderii ,verificarea proiecției fluxului de lichidități ( cash-flow) .

CAPITOLUL I

CONTABILITATEA TREZORERIEI

1.1 Delimitări și structuri contabile privind trezoreria întreprinderii

Trezoreria întreprinderii face legătura între operațiile de investiții,operațiile de trezorerie și operațiile de finanțare.Noțiunea de trezorerie poate fi abordată din două puncte de vedere:

•Organizatoric –trezoreria este parte din organigrama unei societăți ,cu sarcini și atribuții delimitate.

•Structural – aici,noțiunea de trezorerie are următoarele sensuri:

– în sens static- trezoreria se calculează la o dată stabilită,ca fiind diferenăa dintre fondul de rulment necesar și nevoia de fond de rulment.

– în sens dinamic- trezoreria se calculează între două date determinate ,ca variație între fluxuri de încasări și plăți.

Contabilitatea trezoreriei asigură evidența următoarelor elemente :

-investițiile financiare pe termen scurt

-disponibilitățile în conturi bancare și în casă

-acreditivele

Operațiile bănesti de încasări si plăți, precum și operațiile financiar-bancare formează zona în care se intersectează,finanțele și contabilitatea entităților.În această zonă sunt indreptate și verificate fluxurile bănești între partenerii de afaceri.Tot aici sunt desfășurate și finalizate relațiile financiar-bancare,precu și realizarea circulației capitalului financiar.Toate aceste operații au o un rol important asupra rezultatelor întreprinderii.

Operațiile de trezorerie restrânge operațiile monetare și financiare pe care o întreprindere le face pentru achiziționarea mijloacelor bănești si cheltuirea acestora.

Raportandu-ne la factorul timp,la operațiile financiare se deosebesc două mari categorii de operații:

– operații finaciare care determină obligații pe termen lung,fiind asimilate operațiilor de capital(împrumuturi din emisiunea de obligațiuni și credite pe termen lung).

-operații financiare cu caracter operațional. Acestea asigura efectuarea decontarilor curente.

Categoria de operații(încasări si plăți curente) formează trezoreria,respectiv operații de trezorerie.

În structura trezoreriei dar și a operațiilor de trezorerie se gasesc urmatoarele elemente:

-mijloace bănești aflate in casierie care sunt în lei și în devize

– mijloace bănești aflate în conturi curente la bănci,în lei și devize,cecuri si efecte comerciale

-mijloace bănești în conturi bancare la termen

– investițiile pe termen scurt ,precum acțiunile și obligațiunile

-acreditivele și avansurile de trezorerie

Operațiile de încasări și plăți se efectuează în stransă legătură cu decontarea drepturilor de creanță,dar și decontarea obligațiilor entității.

Contabilitatea disponibilităților bănești se constituie în legatură directă cu oraganizarea contabilității relațiilor economico-juridice ,privind drepturile și obligațiile financiare.

1.1.1 Investițiile financiare pe termen scurt sunt titluri de valoare,acțiuni si obligațiuni, cumpărate de pe piața fianciară în vederea realizării unui profit pe termen scurt.Făcând o deosebire între imobilizările financiare,a căror posesiune este durabilă și investițiile financiare pe termen scurt,perioada acestora de rotație nu depășește un an.Ele se recunosc prin acțiuni deținute la întreprinderile afiliate,obligațiunile emise și răscumpărate de entitate,bunurile de tezaur sau trezorerie și alte titluri de valori câștigate pe termen scurt.Investițiile financiare pe termen scurt,numite valori mobiliare de plasament,valori pe termen scurt negociabile,dar și investițiile temporare sunt titluri de valoarea procurate în vederea relizării unui venit pe termen scurt. În categoria investițiilor financiare pe termen scurt gasim următoarele elemente:

-acțiuni deținute la entitățile afiliate

-alte investiții pe teren scurt

-obligațiuni emise și răscumpărate de către entitate

-obligațiuni achiziționate de la alte entități

-alte valor mobiliare achiziționate

Investițiile financiare pe termen scurt sunt evaluate în acest mod:

a) Evaluarea la intrarea în societate -se evaluează la costul de achiziție ( preț de cumpărare sau valoarea stabilită potrivit actelor)

b) Evaluarea la data bilanțului – valorile mobiliare pe termen scurt sunt evaluate la valoarea de cotație din ultima zi de tranzacționare

-valorile mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacționare sunt avaluate la costul de achiziție conform contractului

c) Evaluarea la ieșirea din societate- aici se utilizează una din metodele următoare:

– metoda FIFO – prima intrare-prima ieșire

-metoda LIFO – ultima intrare-prima ieșire

-metoda COSTULUI MEDIU PONDERAT

1.1.2 Disponibilitățile bănești

Mijloacele bănești sunt alcătuite din bani lichizi din casieria unitații,bani în conturile bancare sau din orice alte mijloace bănești,cum ar fi carnete de cecuri,efectele comerciale sau acreditivele.În funcție de moneda în care se alcătuiesc disponibilitățile bănești,sunt bani în moneda națională(lei) și bani în devize,și se urmăresc distinct in contabilitate.

Disponibilitățile bănești în lei și în devize se demarcă sub forma numerarului din casieria entității ,depozite la bancă în conturi curente sau de disponibil,dar și prin alte valori financiare.Acestea,mulțumită naturii lor sunt convertibile imediat în disponibilități bănesti. În această situație se găsesc valorile de încasat sub forma cecurilor,efectele comerciale dar și cupoanele primite de la plătitori,depuse la bancă spre încasare.

Disponibilitățile sau depozitele create în conturile bancare iși pot îndeplini rolul la vedere sau la termen.În cazul în care nu acționează la vedere ,se propune să se utilizeze tehnica contului curent sau a casei de credit.Acest cont înregistrează toate operațiile bănești între bancă și entitate.În circumstanța în care încasările sunt mai mari decat plățile,soldul exprimă creditele acordate de bancă.

1.1.3 Acreditivul este modalitatea de decontare prin care plățile se efectuează pe măsura efectuării livrărilor,lucrărilor sau serviciilor dintr-o sumă reținută în acest sens de cumpărător(beneficiar) și ținute la dispoziția furnizorului de către banca la care acesta iși are contul. Acreditivul reprezintă mijloace bănești păstrate la unitatea bancară într-un cont distinct la dispoziția furnizorilor.Din el urmează a se efectua plățile către aceastia pe măsura livării mărfurilor,executării lucrărilor sau prestării de servicii.El poate fi alimentat și din credite bancare pe tremen scurt,dacă cumpăratorul nu dispune de lichidități proprii.

1.1.4 Alte valori de trezorerie

Structura patrimonială denumită ”Alte valori de trezorerie” se individualizează sub forma timbrelor fiscale și poștale,tichetelor și biletelor de călătorie,biletelor de tratament și odihnă și alte valori. Concursurile bancare se delimitează sub forma creditelor de trezorerie (soldul creditor al contului curent),creditelor bancare pe termen scurt acordate prin cont separat pentru nevoi temporare și creditelor de scont (credit acordat de bancă posesorului de credit pentru scontare înainte de scadență).

In casieriile unităților economice se mai păstrează și alte valori ,categorie în care sunt incluse:

-Timbre fiscale si poștale

-Bilete de tratament si odihnă

-Tichete si bilete de călătorie

-Alte valori

1.2. Organizarea contabilității trezoreriei

Organizarea conivele.În funcție de moneda în care se alcătuiesc disponibilitățile bănești,sunt bani în moneda națională(lei) și bani în devize,și se urmăresc distinct in contabilitate.

Disponibilitățile bănești în lei și în devize se demarcă sub forma numerarului din casieria entității ,depozite la bancă în conturi curente sau de disponibil,dar și prin alte valori financiare.Acestea,mulțumită naturii lor sunt convertibile imediat în disponibilități bănesti. În această situație se găsesc valorile de încasat sub forma cecurilor,efectele comerciale dar și cupoanele primite de la plătitori,depuse la bancă spre încasare.

Disponibilitățile sau depozitele create în conturile bancare iși pot îndeplini rolul la vedere sau la termen.În cazul în care nu acționează la vedere ,se propune să se utilizeze tehnica contului curent sau a casei de credit.Acest cont înregistrează toate operațiile bănești între bancă și entitate.În circumstanța în care încasările sunt mai mari decat plățile,soldul exprimă creditele acordate de bancă.

1.1.3 Acreditivul este modalitatea de decontare prin care plățile se efectuează pe măsura efectuării livrărilor,lucrărilor sau serviciilor dintr-o sumă reținută în acest sens de cumpărător(beneficiar) și ținute la dispoziția furnizorului de către banca la care acesta iși are contul. Acreditivul reprezintă mijloace bănești păstrate la unitatea bancară într-un cont distinct la dispoziția furnizorilor.Din el urmează a se efectua plățile către aceastia pe măsura livării mărfurilor,executării lucrărilor sau prestării de servicii.El poate fi alimentat și din credite bancare pe tremen scurt,dacă cumpăratorul nu dispune de lichidități proprii.

1.1.4 Alte valori de trezorerie

Structura patrimonială denumită ”Alte valori de trezorerie” se individualizează sub forma timbrelor fiscale și poștale,tichetelor și biletelor de călătorie,biletelor de tratament și odihnă și alte valori. Concursurile bancare se delimitează sub forma creditelor de trezorerie (soldul creditor al contului curent),creditelor bancare pe termen scurt acordate prin cont separat pentru nevoi temporare și creditelor de scont (credit acordat de bancă posesorului de credit pentru scontare înainte de scadență).

In casieriile unităților economice se mai păstrează și alte valori ,categorie în care sunt incluse:

-Timbre fiscale si poștale

-Bilete de tratament si odihnă

-Tichete si bilete de călătorie

-Alte valori

1.2. Organizarea contabilității trezoreriei

Organizarea contabilității trezoreriei trebuie să susțină realizarea obiectivelor manageriale de ordin financiar ale unităților patrimoniale.

La organizarea contabilității trezoreriei se iau in considerare urmatoarele obiective principale:

-evidența si controlul operativ a operațiilor bănești in numerar

-gestiunea si valorificarea disponibilitaților bănești din conturile bancare si efectele de primit depuse la bancă

-executarea plăților la termenele scadente

-respectarea legislației bancare si fiscale

-valorificarea disponibilităților bănești prin plasamente de trezorerie

-alegerea și folosirea celor mai eficiente instrumente de trezorerie si forme de decontare

-stabilirea bugetului de trezorerie ,urmărirea si analizarea fluxului net de trezorerie din operații de exploatare,de investiții financiare,prin tablourile de flux si de finanțare

-aplicarea pe baza unei tactici financiare raționale a creditelor bancare pe termen scurt pentru aranjarea lichidităților si păstrarea capacităților de plată continuă.

Organizarea contabilității trezoreriei are la bază legăturile generale dintre mijloacele bănești,credite pe termen scurt și terți.

În cadul organizării contabilității trezoreriei,în funcție de scopurile urmărite,se determină conturile sintetice și analitice,documentele ce trebuie întocmite pentru înregistrarea operațiilor,modul de prelucrare și înregistrare al acestora.

1.3 Contabilitatea investițiilor financiare pe termen scurt

Investițiile financiare pe termen scurt reprezintă titluri de valoare cumpărate de întreprindere de pe piața financiară în vederea realizării unui caștig pe termen scurt ,în momentul revânzarii lor.

În situația în care întreprinderea dispune temporar de mijloace bănești,ele pot fi mobilizate în afaceri financiare pentru a valorifica potențialul lor ,în vederea realizării unui profit.Aceste operații poartă denumirea de plasamente de trezorerie.În operațiile de revânzare de acțiuni și obligațiuni,titlurile de valoare sunt cunoscute drept investiții financiare pe termen scurt.In categoria investițiilor financiare pe termen scurt sunt incluse:

-acțiuni deținute la entități afiliate

-obligațiuni emise si răscumpărate de către entitatate

-obligațiuni achiziționate de la alte unități patrimoniale

-alte investiții pe termen scurt

-alte valori mobiliare achiziționate

Prin structurile contabile se face deosebire între plasamentele care acordă drept de proprietate (acțiunile) și cele care oferă drept de creanță (obligațiunile). Investițiile pe termen scurt sunt elemente ce aparțin unei categorii mai largi de active și a valorilor mobiliare.

Valorile mobiliare sunt titluri emise de entitățile pe acțiuni,și prezintă unele caracteristici:

-sunt titluri negociabile,constitutive de drepturi,liber transmisibile

-sunt titluri interschimbabile,deoarece un titlu poate fi schimbat cu altul din aceeași categorie,de la aceeași entitate

-sunt cotate la bursă

Principalele valori mobiliare sunt acțiunile si obligațiunile.

In gestiunea unei unități patrimoniale,acțiunile și obligațiunile pot fi :

•acțiuni și obligațiuni proprii, care provin din emisiunile entității

•acțiuni și obligațiuni cumpărate de la alte societăți .Sunt emise de alte societăți și achiziționate de o altă întreprindere.

•acțiuni și obigațiuni proprii emise pentru a completa capitalul social,pentru a obține împrumuturi din emisiunea de obligațiuni

Acțiunile și obligațiunile proprii vândute pot fi răscumpărate la cererea unor acționari sau din proprie inițiativă ,în vederea revînzării pentru a folosi disponibilitățile bănești temporare în scopul obținerii de venituri.

1.3.a Acțiunile –Contul 501 ” Acțiuni deținute la entitățile afiliate ” ține evidența acțiunilor deținute la societățile afiliate,cumpărate pentru obținerea de venituri financiare într-un termen scurt.

Contul 501 ”Acțiuni deținute la entitățile afiliate” este un cont de activ.

În debitul contului 501 ”Acțiuni deținute la entitățile afiliate” se înregistrează:

– valoarea la cost de achiziție a acțiunilor cumpărate de la entiățile afiliate

– diferențele favorabile din evaluarea la încheierea exercițiului financiar,a valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață reglementată

– creșterea valorii activelor financiare disponibile pentru vînzare,inclusă direct în capitalul propriu,în cadrul situațiilor financiare anuale consolidate.

În creditul contului 501 „Acțiuni deținute la entatățile afiliate” se înregistrează:

-prețul de cesiune al acțiunilor deținute pe termen scurt la entitățile afiliate

-pierderea ce reprezintă diferența dintre valoarea contabilă a investițiilor financiare pe termen scurt și prețul lor de cesiune.

-diferențele nefavorabile din evaluare la închiderea exercițiului financiar

-ajustarea rezervei de valoare justă

Soldul contului reprezintă valoarea acțiunilor deținute pe termen scurt la entitățile afiliate.

Contabilitatea operațiilor bănești efectuate prin casierie – reprezintă operațiile economice care generează plăți și încasări în numerar în lei dar și în valută.Cu ajutorul casieriei societății economice,sunt gestionate și alte valori de trezorerie,asimilate lichidităților în numerar,care sunt reprezentate în conturi prin intermediul contului sintetic de gradul I , 532”Alte valori”,cu funcție contabilă de activ.

1.3.b Obligațiunile – O obligațiune este un titlu ce corespunde datoriei unei persoane care împrumută fată de o persoană care acordă împrumut. La modul general,obligațiunea este un titlu de creanță negociabil pe o piață. Obligațiunea este un contract și se caracterizează,printr-o valoare nominală a titlului,valorile de emisiune și rambursare,scadențarul rambursarilor persoanei care împrumută,caracteristicile proprii cuponului vărsat ,dar și prin criteriile tehnice.Acestea sunt specifice obligațiunilor cotate pe o piață financiară,dar și noțiunile de primă de lichiditate sau de primă de risc de sensibilitate.

Mecanismul de cotare : Obligațiunile ce fac obiectul unei cotări pe o piață financiară sunt evaluate pe baza unui procent aplicat valorii nominale a titlului. Este necesar să se ințeleagă că,un curs variază ,in mod natural,in fiecare zi.

Diferite tipuri de obligațiuni: Diferitele tipuri de obligațiuni au ca referire ratele de dobîndă -rata pe termen scurt sau rata pe termen lung ,dar și rata fixă sau variabilă .

Între acțiuni și obligaținui există deosebiri:

•deținătorul de obligațiuni nu este coproprietar,doar creditor al unității emitente

•deținătorul de obligațiuni dispune de un drept de creanță pe termen lung asupra societății emitente,fără să aibă dreptul de proprietate asupra acesteia.

Contabilitatea obligațiunilor emise în vederea obținerii de împrumuturi publice, se ține cu ajutorul conturilor 505 ”Obligațini emise și răscumpărate” și 506 ”Obligațiuni”.

Contul 505 ”Obligațiuni emise și răscumpărate” reflectă obligațiunile emise de unitatea patrimonială în vederea obținerii de împrumuturi publice și răscumpărate de la creditori.Este cont de mijloace bănești ,cont de activ.

Se debitează cu costul obligațiunilor emise și răscumpărate prin creditul conturilor de disponibilități bănești : 512 ”Conturi curente la bănci” si 531 ”Casa”.

Se creditează cu valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate, diminuându-se astfel împrumutul public primit,prin debitul contului 161 ”Împrumuturi din emisiunea de obigațiuni”.

Soldul debitor reflectă valoarea obigațiunilor emise și răscumpărate existente în patrimoniu.

Contul 506 ”Obligațiuni”, este cont de trezorerie ,cont de activ.

În debitul lui se înregistrează costul obligațiunilor cumpărate ,creditându-se contul 509 ”Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament” ,iar în credit –valorea obigațiunilor rambursate de emitent sau revândute.

Soldul debitor reflectă valoarea obligațiunilor cumpărate existente.

1.4 Contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți efectuate prin conturile de la bănci

Conturile la banci în lei –Unitățile patrimoniale ,pentru o bună transmitere a banilor,sunt interesate să mențină la diferite bănci disponibilitațile lor bănești și să realizeze operațiile de încasări si plăți în sistemul decontarilor fără numerar.

Conturile la bănci cuprind:

-valorile de înacasat

-disponibilitățile în lei și valută

-creditele bancare pe teremen scurt

Conturile deschise la unitățile bancare asigură disponibilitățile bănești ,dar și efectuarea plăților fără numerar.

Conturile deschise la unitățile bancare pot fi :

1.Conturi de disponibil –sunt conturi de activ.Din aceste conturi se pot dispune plăți de către titularul acestora ,dar în limita disponibilităților bănești existente în soldul debitor.

2.Conturi de credite bancare de trezorerie – sunt conturi de pasiv.Din aceste conturi se pot dispune plăți de către titularul acestora,dar în limita creditelor de trezorerie acceptate.

3.Conturi curente – sunt conturi bifuncționale.Ele simbolizează o combinație a conturilor de disponibilităților cu conturile bancare de trezorerie.Soldul debitor exprimă disponibilitățile bănești proprii în conturile bancare ,iar soldul creditor exprimă plățile în limita creditelor de trezorerie acceptate de bancă.

Cu ajutorul contului 512 ” Conturi curente la bănci” se ține evidența disponibilităților în lei și valută aflate în conturile bancare.

Plățile din contul debitorului se fac cu acordul acestuia,mai puțin celor ce ilustrează obligații stabilite prin titluri executorii și în limita disponibilităților bănești din cont și a creditelor contractate.

Unitățile patrimoniale iși pot deschide mai multe conturi de disponibil la unitățile bancare pe activitate, destinație, unități, dar să poată profita de servicii operaționale, de securitatea si valorificarea mijloacelor bănești.

Toate operațiile efectuate prin conturile de la bănci sunt consemnate de bancă în Extrasul de cont al acesteia, unde se trec încasările, plățile și soldul final.Acesta împreună cu anexele sale stau la baza înregistrarilor din contabilitatea agentului economic.

Unii agenti își deschid conturi curente la bănci în lei.Acestea pot îndeplini doua funcții:

•cont de disponiblități păstrate la bancă,atunci cand firma dispune și de active bănești pe care le păstrează în bancă

•cont de credite bancare pe termen scurt ,acordate în baza unor linii de creditare care au plafon maxim admisibil și se acordă doar pe măsura efectuarii unor plați pentru unitate.

Contabilitatea unor operații efectuate prin conturile bancare se realizează cu ajutorul contului 5121”Conturi la banci în lei”.Acest cont poate fi folosit fie ca un cont de disponibilități bănești în conturi bancare,fie ca un cont curent care poate îndeplini alternativ funcția unui cont de disponibilități bănești păstrate la bancă ,ori a unui cont de credite de plăți pe termen scurt acordate de bancă. Atunci când contul 5121 ”Conturi la bănci în lei” este utilizat ca un cont curent ,el poate fi caracterizat astfel:

•După conținutul economic poate fi :

-un cont de plasamente și active bănești , cînd exprimă disponibilități bănești.

-un cont de credite bancare pe termen scurt ,cînd exprimă plăți

•După funcția contabilă este un cont bifuncțional ,care poate fi folosit astfel:

-ca un cont de activ,cînd reflectă disponibilități bănești

-ca un cont de pasiv,cînd reflectă credite bancare.

•Se debitează cu creșterile de disponibilități bănești păstrate la bancă sau cu rambursări de credite bancare.

•Se creditează cu diminuările de disponibilități bănești păstrate la bancă sau cu creditele acordate de bancă prin plăți din contul curent .

•Soldul contului poate fi :

-debitor, atunci când reprezintă disponibilități ale agentului economic păstrate la bancă

-creditor, atunci când reprezintă credite bancare datorate băncii

1.4.1 Instrumente de plată: Operațiile de încasări /plăți fără numerar constau în lichidarea drepturilor bănesti prin folosirea unor instrumente de plată ,fără mișcare efectivă a sumelor bănesti. Din această categorie de instrumente adoptate de sistemul de plăți din fac parte următoarele : ordinul de plată ,cecul,cambia,biletul la ordin.

1.4.1.1. Ordinul de plată este o dispoziție necondiționată ,dată de către emitentul acestuia, unei bănci de a pune la îndemana unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată .Pentru a face plata trebuie sa existe lichidități suficiente în contul bancar.

Ordinul de plată este asemanator cu dispoziția de plată ,cu caracteristici adaptate condițiilor economice,financiare și legislative actuale.

1.4.1.2 Cecul este un instrument de plată folosit de titularii de conturi bancare cu disponibil în aceste conturi.Sistemul se derulează între trei persoane trăgător-tras-beneficiar. Instrumentul este creat de trăgător care, în baza disponibilului alcătuit în prealabil la o bancă ,dă ordin acesteia, in calitatea sa de tras, să plătească la prezentare ,o sumă stabilită unei terțe persoane sau însuși trăgătorului, aflat în pozitie de beneficiar.

Cecul este plătit numai la vedere, termenele de prezentare fiind de 8 zile,dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis ,și de 15 zile ,în celelalte cazuri.

Cecul poate fi la purtător, cecul barat, cecul certificat și cecul de călătorie.

Cecul barat constă în inscrierea a două linii paralele orizontale sau oblice pe fața cecului.Bararea indică obligația ca beneficiarul să recurgă la serviciile unei bănci pentru încasarea sumei înscrisă pe cec.

Cecul certificat este cecul prin care banca confirmă pe cec existența și blocarea disponibilului necesar efectuării plății.

Cecul de călătorie este acela prin care trăgatorul poate determina plata acestuia de identitatea dintre semnătura persoanei care a primit cecul și semnătura persoanei care încasează cecul.Prima semnătură se pune în momentul în care se primește cecul și a doua, în mometul încasării acestuia.

1.4.1.3 Cambia este în același timp un instrument de plată și un titlu de credit prin care trăgătorul, plătește o datorie față de beneficiar prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare trăgătorului. Plata se face la ordinul trăgătorului sau al beneficiarului.

1.4.1.4. Biletul la ordin este un instrument de plată prin care emitentul își ia angajamentul de a plăti, la o anumită dată ,o sumă de bani beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului. Este creat de emitent în calitatea de debitor care se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat în calitatea de creditor.

1.4.2 Contabilitatea valorilor de încasat – Prin „valori de încasat” se înteleg acele hartii de valoare,cunoscute sub denumirea de efecte de comerț aflate în posesia beneficiarului lor pentru a fi încasate.

În această categorie se includ cecurile de încasat,efectele comerciale de încasat și efectele comerciale remise spre scontare.

Contabilitatea acestora se ține cu ajutorul contului 511 „Valori de încasat” care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul doi, pe feluri de valori de încasat.

a ) Cecurile de încasat- cu sau fără limită de sumă , se folosesc destul de des,de unii furnizori de bunuri și servicii. Ele se primesc de la cumpărătorii de asemenea bunuri și servicii și se depun la banca unde furnizorul are deschis un cont bancar,pentru ca acesta să intre în posesia contravalorii acestor cecuri.

Contabilitatea sintetică a cecurilor de încasat se execută cu ajutorul contului 5112 „Cecuri de încasat”.Acest cont se caracterizează astfel:

-după conținutul economic este un cont de plasamente și active bănești

-după funcția contabilă este un cont de activ

-se debitează cu sumele ce reprezintă valoarea cecurilor de decontare depuse la bănci pentru a fi încasate

-se creditează cu sumele ce reprezintă cecurile încasate prin bănci.

Soldul este debitor și ilustrează valoarea cecurilor depuse spre încasare la bancă ,dar încă neîncasate.

b) Efectele de încasat –Efectele comerciale ajunse în portofoliul furnizorului se depun de către acesta la unitatea bancară pentru a fi încasate la scadența stabilită .Pînă atunci,furnizorul le înregistrează într-un cont distinct: 5113 „Efecte de încasat”.

Acest cont este caracterizat astfel:

-după conținutul economic este un cont de plasamente și active bănesti.

-după funcția contabilă este un cont de activ

-se debitează cu valoarea efectelor comerciale depuse la bănci spre încasare.

-se creditează la încasarea sumelor aferente efectelor comerciale depuse la bănci.

Soldul este debitor și reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse spre încasare la unitațile bancare, dar încă neîncasate.

-Se dezvoltă în analitic pe efecte comerciale depuse spre încasare.

c) Efectele remise spre scontare – Efectele de primit pot fi ținute în portofoliul de valori până la scadență și apoi depuse la unitatea bancară spre încasare. Daca firma are nevoie de bani înainte de scadență , poate decide vînzarea acestora.Această operație este cunoscută în cazul a”titlurilor de valoare” și sub denumirea de scontare.

Operațiile se fac prin intermediul băncilor sau instituțiilor bursiere.Scontul reprezintă suma de bani,sub formă de dobandă ,la care se adaugă un comision pentru compensarea cheltuielilor de scontare.Suma ce reprezintă scontul se reține de către unitatea bancară din valoarea comercială a efectului comercial. Contabilitatea acestor efecte comerciale se realizează cu ajutorul contului 5114 „Efecte remise spre scontare”. Este un cont de activ.Se debitează cu valoarea efectelor comerciale depuse pentru scontare la bănci ,prin creditul contului 413 „Efecte de primit”.Se creditează cu sumele încasate din efectele remise spre scontare prin debitul conturilor curente la bănci sau debitul conturilor de mijloace bănesti în numerar. Soldul este debitor și reprezintă contravaloarea efectelor comerciale depuse spre scontare.

1.4.3 Contabilitatea decontărilor fără numerar

Prin decontări fără numerar se înțeleg încasările și plățile prin conturi bancare.Decontările fără numerar sunt operațiile bancare prin care plățile se fac prin trecerea numită ”virare”.

Acestea se fac prin virarea unor sume în lei sau în valută din contul debitorului în contul creditorului. Decontările fără numerar utilizează instrumente și mijloace de plată emise pe suport de hartie,magnetic sau electronic.

Decontările fără numerar se caracterizează prin :

-natura lor dublă,determinată de un flux de înregistrări în conturi, și de un flux de mesaje între parți ,conținînd instrucțiunile de plată. Instrumentele de plată fără numerar sunt purtătoarele acestor mesaje.

-diferența de timp între momentul inițierii și cel al finalizării plății

-existența unuia sau mai multor intermediari în realizarea acestui tip de plăți

Fluxurile contabile ale decontărilor fără numerar pot fi sistematizate astfel:

•Încasări : stingeri de creanțe monetare,încasări de venituri și cheltuieli

•Plăți : stingeri de datorii monetare,achitarea cheltuielilor și pierderilor

•Transferuri bănești între diferite conturi de trezorerie

1.4.4 Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt

Agenții economici care nu au suficiente surse proprii pentru a asigura desfășurarea activității de bază pot apela la creditele bancare curente, denumite și credite de trezorerie sau pe termen scurt.

Dacă situația trezoreriei va fi negativă sau vor apărea plăți ce depășesc posibilitățile entității,unitatea bancară va interveni în ajutorul acesteia cu credite bancare pe termen scurt.

Creditele bancare pe termen scurt reprezintă creditele acordate de unitățile bancare pentru nevoi temporare,prin conturi bancare distincte.

Aceste credite se pot acorda:

-prin intermediul conturilor curente la bănci în lei și devize

-prin intermediul unor conturi curente separate de credite pentru nevoi temporare

Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt se realizează cu ajutorul contului 519 ”Credite bancare pe termen scurt”.Are funcție contabilă de pasiv.

Contul 519 ”Credite bancare pe termen scurt” se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II :

5191”Credite bancare pe termen scurt”

5192”Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență”

5193”Credite externe guvernamentale”

5194”Credite externe garantate de stat”

5195”Credite externe garantate de bănci”

5196”Credite de la trezoreria statului”

5198”Dobînzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”

Aceste credite se pot acorda în lei și în devize.

Atunci cînd sunt acordate în devize,la rambursarea lor pot apărea diferențe favorabile sau nefavorabile de curs valutar,în funcție de evoluția cursului valutar față de cel de la data contractării creditelor.

Conturile 5191,5193,5194,5195,5196 (fără 5192 )pot fi caracterizate astfel:

• după conținutul economic sunt conturi de datorii pe termen scurt

• dupa funcția contabilă sunt conturi de pasiv

• se creditează cu creditele bancare pe termen scurt acordate unității economice

• se debitează la rambursarea sau trecerea la restanță a creditelor bancare pe termen scurt

• soldul creditor reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituie

Contul 5192 ”Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență” ilustrează acele credite bancare pe termen scurt contractate de agenții economici care nu au putut fi rambursate la scadențele stabilite și se trec la restanță.

El poate fi caracterizat astfel :

• dupa conținutul economic este un cont de datorii pe termen scurt

• după funcția contabilă este un cont de pasiv

•se creditează cu creditele pe termen scurt nerambursate la scadența stabilită si trecute la restanță

• se debitează la rambursarea creaditelor restante

• soldul creditor reprezintă creditele bancare pe termen scurt existente,nerambursate la scadență

1.5 Contabilitatea decontărilor în numerar și a altor valori păstrate în casierie

Contabilitatea mijloacelor bănești aflate în casieria unității patrimoniale se ține distinct în lei și în devize cu ajutorul contului 531 ”Casa ” ,deschis pe două conturi sintetice de gradul II ,5311 ” Casa în lei ” și 5314 ”Casa în devize ”. Înregistrarea în contabilitate a operațiilor financiare în lei și în devize se efectuează cu respectarea Regulamentului operțiilor de casă, a regulamentelor emise de Banca Natională și a altor reglemetări.

a ) Decontările în numerar în lei

Operațiile de încasări și plăți în lei au o importanță redusă în totalul decontărilor.Încasările în lei provin din vânzarea de produse din producție proprie ,din vânzarea de mărfuri, lichidarea unor debitori,ridicări de numerar de la bancă dar și aportul de capital.

Plățile in lei se fac pentru achitarea drepturilor salariale, pentru plata ajutoarelor materiale din fondul asigurărilor sociale,avansuri spre decontare,cumpărări de bunuri,depuneri de numerar la bancă.

Aceste operații se fac prin casieria unității cu respectarea prevederilor legale.

Toate operațiile de casă se înscriu de către casier în ”Registrul de casă”.

Contabilitatea sintetică a operațiilor de casă în lei se ține cu ajutorul contului 5311 ”Casa în lei” care se caracterizează astfel:

•după conținutul economic este un cont de plasamente și active bănești

•după funcția contabilă este un cont de activ

•se debitează cu încasările în lei prin casieria unității

•se creditează cu plățile în lei prin caieria unității

•soldul debitor reprezintă existentul de numerar în lei din casieria unității

•nu necesită dezvoltare analitică

b ) Decontările în numerar în valută

Agenții economici pot efectua , în limitele prevăzute de legislația în vigoare,încasări și plăți prin casierie în valută.

Evidența promptă a numerarului în devize se ține cu ajutorul Registrului de casă .Acest registru va avea coloane pentru încasări ,plați, sold în lei ,dar și pentru operații în devize.Pentru fiecare fel de valută se ține cîte un registru de casă.

Contabilitatea sintetică a numerarului în valută se realizează cu ajutorul contului 5314 ”Casa in devize ” care :

• după conținutul economic este un cont de plasamente și active banești

•dupa funcția contabilă este un cont de activ

•se debitează cu încasările în valută prin casieria unității

•se creditează cu plățile în valută prin casieria unității

•soldul debitor reprezintă existentul în valută din casieria unității

•nu necesită dezvoltare analitică

c ) Alte valori păstrate în casieria unității

În casieriile entităților se pot păstra și alte valori ,categorie ce include : timbrele fiscale și poștale,biletele de tratament și odihnă,tichetele și biletele de călătorie și alte valori.

Contabilitatea altor valori se realizează cu ajutorul contului 532 ” Alte valori” :

•după conținutul economic este un cont de plasamente și active bănești

•după funcția contabilă este un cont de activ

•se debitează la procurarea altor valori

•se creditează la ieșirea,prin folosire,a altor valori

•soldul debitor reprezintă alte valori existente

1.6 Contabilitatea acreditivelor și avansurilor de trezorerie

Prin modalitățile de decontare cu terții se înscriu și plățile din acreditive și din avansuri de trezorerie.

Contabilitatea acestora se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 54 ” Acreditive”.

1.6.1. Contabilitatea acreditivelor – .Acreditivul este un mod de decontare,de regulă impus de furnizor,care asigură acestuia mijloacele bănești pe măsura livrării unor bunuri sau prestări de servicii.

El poate fi alimentat din credite bancare pe tremen scurt,dacă cumpăratorul nu dispune de lichidități proprii.

Deschiderea acreditivului se comunică băncii furnizorului prin intermediul băncii cumpărătorului.

Pentru a încasa sumele prevăzute în acreditiv,furnizorul trebuie să prezinte băncii de care aparține documentele din care rezultă îndeplinirea condițiilor din acreditiv pentru livrarea bunurilor și prestarea serviciilor.

Acreditivele pot fi deschise în lei sau în valută.

Contabilitatea sintetică a acreditivelor deschise la bănci pentru efectuarea de plăți se realizează cu ajutorul conturilor :

5411 ” Acreditive în lei ”

5412 ” Acreditive în devize”

Contul 5411 ” Acreditive în lei ” se caracterizează astfel:

• după conținutul economic este un cont de plasamente și de active bănești

• după funcția contabilă este un cont de activ

•se debitează cu sumele virate în conturile de acreditive deschise la dispoziția furnizorilor

•se creditează cu sumele plătite furnizorilor din acreditive și cu sumele aferente acreditivelor expirate

•soldul debitor reprezintă acreditivele în lei deschise la bănci

•se dezvoltă în analitic pe acreditive deschise și furnizorii cărora le sunt adresate

Contul 5412 ”Acreditive in devize” ,se caracterizează în acest mod:

• după conținutul economic este un cont de plasamente și de active bănești

• după funcția contabilă este un cont de activ

•se debitează cu sumele în devize virate în conturile de acreditive deschise la dispoziția furnizorilor și cu diferențele favorabile de curs valutar, aferente soldului la închiderea exercițiului

•se creditează cu sumele plătite furnizorilor în devize ,restituite din acreditivele expirate și cu diferențele nefavorabile sau de curs valutar,aferente operațiilor și soldului privind acreditivele deschise.

•soldul debitor reprezintă acreditivele în devize,deschise la bănci.

1.6.2. Avansurile de trezorerie – sunt sume puse la ordinul administratorilor sau altor salariați din unitate,pentru efectuarea unor plăți în favoarea entității,cum ar fi:

• aprovizionări de materiale și alte bunuri de valori mici

•efectuarea de plăți în cadrul unor acțiuni de protocol,reclamă și publicitate

•cheltuieli de transport,deplasări,detașări

•servicii poștale și taxe de telecomunicații

Contabilitatea sintetică a avansurilor de trezorerie se realizează cu ajutorul contului 542 ”Avansuri de trezorerie” care se caracterizează astfel :

•după conținutul economic este un cont de plasament și active bănești

•după funcția contabilă este un cont de activ

•se debitează cu avansurile de trezorerie acordate în lei sau în devize

•se creditează la justificarea avansurilor de trezorerie sau la restituirea lor

•soldul debitor reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie,nedecontate

1.7 Contabilitatea viramentelor interne

Elementele de trezorerie ale agenților economici pot face scopul unor transferuri de la un loc de depozitare la altul și anume :

•între conturile bancare deschise la bănci diferite

•între conturile bancare și casieria unității

Formulele contabile care se utilizează în aceste cazuri au ca obiectiv folosirea a două conturi de trezorerie.Asta provoacă greutate în operarea lor în mai multe registre,pentru că documentele primare sunt aceleași pentru ambele elemente de trezorerie care suferă modificări.

Pentru a oferi posibilitatea înregistrării unor asemenea operații în mod diferit și separat în mai multe registre s-a introdus un cont ajutător .Acesta dă posibilitatea ca ,dintr-o formulă contabilă să se reazlizeze două formule contabile prin intercalarea acestui cont ajutător.

Contul in cauză este :

581 ”Viramente interne ” .Cu ajutorul lui se ține evidența viramentelor de disponibilități între conturile de trezorerie.În situația în care elementele de trezorerie au ajuns la destinația stabilită,contul 581 ”Viramente interne ” nu trebuie să prezinte sold la finele perioadelor.

El se poate caracteriza astfel:

•după conținutul economic poate fi un cont de tranzit ,asimilat conturilor de plasamente și activelor bănești

•după funcția contabilă este un cont de activ

•se debitează cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie

•se creditează cu sumele rămase dintr-un cont de trezorerie dintr-un alt cont de trezorerie

•soldul debitor,dacă apare ,reprezintă elemente de trezorerie virate la un alt loc de destinație și neajunse la acesta

•nu necesită dezvoltare analitică

1.8 Scurtă monografie contabilă a principalelor operațiuni ale trezoreriei

I. Emisiunea de obligațiuni și plasarea la valoarea nominală , cu dodânda de 10% pe an.

1) Se subscriu 1000 de obligațiuni la valoarea nominală de 3,00 lei.

461 ” Debitori diverși” = 161 ” Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni ” 3000 lei

2) Se încasează obligațiunile subscrise de la debitori : 1000 lei prin casă și 2000 lei prin bancă

% = 461 ” Debitori diverși” 3000 lei

5121 ” Conturi la bănci în lei” 2000 lei

5311 ”Casa în lei” 1000 lei

3) Se calculează la sfarșitul anului dobânda datorată de 10 % care se include în cheltuielile financiare .

D = ( Număr de obligațiuni x Valoarea nominală) x

D = ( 1000 x 3 ) x 10 / 100 =300 lei / an

666 ” Cheltuieli privind dobânzile” = 1681 ”Dobânzi aferente împrumturilor 300 lei

din emisiunea de obligațiuni”

4) Se răscumpără la termen ,obligațiunile urmând a se efectua plata ulterior

505 ” Obligațiuni emise și răscumpărate” = 509 ”Vărsăminte de efectuat 3000 lei

pentru titluri de plasament”

5) Se achită valoarea obligațiunilor răscumpărate

509 ” Vărsăminte de efectuat pentru = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 3000 lei

titluri de plasament”

6) Se anulează obligațiunile răscumpărate ,micșorandu-se concomitent și împrumutul

161 ” Împrumuturi din emisiunea = 505 ” Obligațiuni emise și răscumpărate” 3000 lei

de obligațiuni

7) Se plătește dobânda datorată

1681 ” Dobânzi aferente împrumuturilor = % 300 lei

din emisiunea de obligațiuni” 5121 ”Conturi la bănci în lei” 200 lei

5311 ” Casa în lei” 100 lei

II.Se decide scontarea unei cambii în valoare de 5000 lei,fiind negociată cu banca pentru un scont + comisionul în valoare de 300 lei.

1)Se predă bancii cambia scontată

% = 413 ”Efecte de primit” 5000 lei

5114 ” Efecte remise spre scontare” 4700 lei

667 ” Cheltuieli privind sconturile acordate” 300 lei

2) Se încasează contravaloarea efectelor remise spre scontare

5121 ” Conturi la bănci în lei” = 5114 ” Efecte remise spre scontare” 5000 lei

III. Se achită salariile personalului în sumă de 11.000 lei.

421 ” Personal- remunerații datorate” = 531 ” Casa” 11000 lei

IV. O societate comercială deschide un acreditiv pentru plata mărfurilor trimise de furnizorul ” ALFA” SRL în sumă de 10.000 lei.

581 ” Viramente interne” = 512 ”Conturi curente la bănci” 10.000 lei

541 ” Acreditive” = 581 ” Viramente interne” 10.000 lei

V. O bancă acordă un credit bancar pe termen scurt în valoare de 10.000 lei ,dobânda aferentă acestuia fiind de 3000 lei.

512 ” Conturi curente la bănci” = 519 ” Credite bancare pe termen scurt” 10.000 lei

666 ” Cheltuieli privind dobânzile” = 518 ” Dobânzi” 3000 lei

VI. Se încasează în numerar suma de 10.000 lei ,ce reprezintă încasări din vânzarea mărfurilor.Suma încasată se se depune la bancă.

531 ” Casa” = 707 ” Venituri din vânzarea mărfurilor” 10.000 lei

581 ” Viramente interne” = 531 ”Casa” 10.000 lei

512 ” Conturi curente la bănci” = 581 ” Viramente interne” 10.000 lei

VII. Conform extrasului de cont al băncii se încasează de la clienți contravaloarea mărfurilor vândute în sumă de 20.000 lei.

512 ” Conturi curente la bănci” = 411 ” Clienți” 20.000 lei

VIII. Se achită un efect comercial în sumă de 600 lei ,prin intermediul băncii.

403 ” Efecte de plătit” = 512 ” Conturi curente la bănci ” 600 lei

IX. O societate comercială primește o filă de cec de la un client pentru mărfurile livrate în valoare de 6000 lei.Se încasează fila de cec prin intermediul băncii.

511 ” Valori de încasat” = 411 ”Clienți” 6000 lei

512 ” Conturi curente la bănci” = 511 ”Valori de încasat” 6000 lei

X. Se depune la bancă numerar în valoare de 7000 lei, conform foii de vărsămînt cu chitanță

581 ”Viramente interne” = 531 ” Casa” 7000 lei

512 ” Conturi curente la bănci” = 581 ” Viramente interne” 7000 lei

OMFP nr 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene prevede următoarele :

171. Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile și efectele comerciale depuse la bănci ,disponibilitățile în lei și valută ,cecurile entității ,creditele bancare pe termen sscurt precum și dobânzile aferente disponibilităților și creditelor acordate de bănci în conturile curente.

172. Contabilitatea disponibilităților aflate în bănci / casierie și a mișcării acestora ca urmare a încasărilor și plăților efectuate se ține distinct în lei și valută.

173. Operațiunile privind încasările și plățile în valută se inregistrează în contabilitate la cursul de schimb valutar de la data efectuării operațiunii.

174. La finele fiecărei luni disponibilitățile în valută și alte valori de trezorerie cum sunt titluri de stat în valută, acreditive și depozite în valută ,se evaluează la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României ,din ultima zi bancară a lunii în cauză.Diferențele de curs întregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar,după caz.

175. În vederea achitării unor obligații față de furnizori ,entitățile pot solicita deschiderea de acreditive la bănci în lei sau valută în favoarea acestora.

176. Sumele în numerar puse la dispoziția personalului sau a terților în vederea efectuării unor plăți în favoarea entității se înregistrează distict în contabilitate ( contu 542 ” Avansuri de trezorerie” ) .

177. În contul de viramente interne se înregistrează tranferurile de disponibilități bănești între conturile la bănci ,precum și între conturile la bănci și casieria entității.

178. Operațiunile financiare în lei sau valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca Națională a României și a reglementărilor emise în acest scop .

CAPITOLUL II

SC ”VASILE TRANS” SRL – BAZĂ DE STUDIU PRIVIND CONTABILITATEA ȘI ANALIZA TREZORERIEI

2.1 PREZENTAREA SC ” VASILE TRANS” SRL

SC ”VASILE TRANS” SRL a fost înființată ,în anul 1995 ,conform legii nr.31/1990 privind înființarea și funcționarea societăților comerciale,fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului Călărași sub nr J51/54/1995, impunându-se de-a lungul celor 19 ani de existență prin profesionalism,calitate și seriozitate .Cu trecerea timpului, investiția în parcul auto a făcut ca societatea să se dezvolte pe diverse trasee în țară și să își cîștige un bun renume în domeniul transportului de persoane.

Rețeta succesului are la bază strategia de marketing a companiei și a echipei de specialiști în domeniul transportului de persoane care au exploatat la maxim potențialul lor și al șoferilor ,concomitent cu fidelizarea clienților.

Baza marketing-ului de succes o reprezintă resursa umană pe care ompania noastră pune accent ,încercând sa coopteze doar oameni cu o competență dovedită în domeniu,dar și cu forța și dorința de a construi viitorul transportului de persoane.

Pentru a se ridica la nivelul așsteptărilor clienților , compania SC ”VASILE TRANS” SRL este preocupată de comfortul clieților , și totodată pune accent pe siguranță și profesionalism.

Un alt factor important îl reprezintă parcul auto ce trebuie administrat la maximum pentru a menține costurile operționale la un nivel optim,fără a omite eficiența traseelor.Autoturismele nu obosesc,conducătorul auto însă este cel care necesită un anumit timp de repaus după un anumit număr de ore petrecute în traseu.Microbuzele,autobuzele și autocarele sunt întreținute și verificate periodic,astfel încât ,serviciile de transport să se mențină la standarde profesionale impuse de autoritățile ce reglementează normele în vigoare.

În cazul unor defecțiuni apărute pe traseu,avem întotdeauna o echipă mobilă care se deplasează în cel mai scurt timp acolo unde autovehiculul a întâmpinat dificultăți pentru a remedia problema sau pentru a-l remorca până la service-ul partener. În aceste situații ,autobuzele din urmă preiau călătorii din autobuzul rămas în pană,astfel încât sa nu avem nici un călător nemulțumit. Astfel de situații sunt foarte rare,însă întâmpinăm și probleme care nu mai depind de firma de transport.Un astfel de exemplu,ar fi calitatea mai puțin bună a drumului pe unele porțiuni,care determină circulația sub viteza legală ,implicând posibile întârzieri și creearea unui discomfort. Chiar și așa, societatea noastră, vigilentă la cererile călătorilor nu a înregistrat cazuri în care autobuzele să ajungă cu întârzieri considerabile la destinație.

”VASILE TRANS” SRL este o societate comercială cu o experiență de 19 ani în domeniul transporturilor ,fiind specializată în trasnport persoane, închirieri microbuze și închirieri autocare.

2.2 Scopul si obiectul de activitatea al societății

Societatea este constituită în scopul formării și perfecționării profesionale a personalului din cadrul activității de transport persoane.

Obiectivele principale ale societății sunt urmatoarele:

•creșterea competitivității serviciilor noastre prin calificarea ,instruirea și experiența angajaților

•menținerea unui climat de siguranță în randul clienților și beneficiarilor noștri prin păstrarea unei poziții stabile pe o piață în permanență schimbare

•creșterea ponderii încasărilor prin vînzarea biletelor

•managementul proceselor în conformitatea cu cerințele standardelor de referință pentru realizarea și îmbunătațirea continuă a performanței în domeniul calitate-mediu-securitate

•asigurarea pentru salariați a unui cadru adecvat pentru desfășurarea activităților prin controlul riscurilor privind securitatea și sănătatea în muncă.

2.3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SC ” VASILE TRANS” SRL

Figure 1. Structura organizatorică a SC ”VASILE TRANS” SRL

Structura organizatorică a firmei reprezintă ansamblul de persoane, subdiviziuni organizatorice și relațiile dintre acestea .Sunt constituite încât să asigure realizarea obiectivelor prestabilite.

Părțile structurii organizatorice sunt următoarele:

Structura funcțională sau de conducere- aceasta cuprinde ansamblul persoanelor ,compartimentelor și relațiilor organizaționale alcătuite astfel încât să asigure condițiile tehnice,economice, de personal, necesare desfășurării procesului de conducere și a procesului de execuție a producției

Structura de execuție operațională cuprinde ansamblul de persoane,compartimente și relațiile organizatorice constituite pentru realizarea directă a obiectului de activitate al firmei.

2.4 Organizarea activității financiar-contabile a SC ”VASILE TRANS”SRL

Societatea ” VASILE TRANS” este o societate cu răspundere limitată și cu durată de funcționare pe timp nelimitat. În anul 1995 a fost înființată la Oficiul Național al Registrului Comerțului, având sediul central în Călărași.Este plătitoare de TVA și desfășoară activitatea de transport persoane.

Actul constitutiv cuprinde:

A)FORMA JURICĂ- Societate cu Răspundere Limitată

B) DENUMIREA SOCIETĂȚII – ”VASILE TRANS”

C)DURATA SOCIETĂȚII –Durata de funcționare a societății este nelimitată în timp de la data înregistrării acesteia la Registrul Comerțului Călărași

D)OBIECTUL SOCIETĂȚII-Activitatea principală a societății este : transport de persoane

E)CAPITALUL SOCIAL-Capitalul subscris vărsat este în sumă de 265.000 lei.

F) ADMINISTRAREA ȘI PREZENTAREA FIRMEI-Capitalul subscris vărsat este deținut în totalitate de asociatul unic,persoană fizică cu cetățenie română.El îndeplinește funcția de administrator și beneficiază in totalitate de dividende și suportă eventualele pierderi.Societatea angajează personal cu contract de muncă ,respectând prevederile Codului Muncii și al asigurărilor sociale.

Registrele contabile folosite de entitate:

Datele consemnate din documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică și sistematică.

a)Registrul Jurnal –este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate operațiunile financiar-contabile.Orice înregistrare în Registrul Jurnal trebuie sa

cuprindă urmatoarele elemente: numărul și data documentului justificativ,explicații privind operțiunile de înregistrare și conturile sintetice ,unde sunt înregistrate sumele respective.

b)Registrul Cartea Mare- precum Registrul Jurnal,este un regitru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar ,sistematic,toată existența elementelor de activ și pasiv ,la un moment dat.Registrul Cartea Mare conține următoarele elemente: simbolul contului debitor și simbolul contului creditor,rulajul debitor și rulajul creditor și soldul contului pentru fiecare luna a anului respectiv.

c)Registrul –inventar .Acesta este un document contabil obligatoriu.Acesta înregistrează toate elementele de activ și pasiv ,grupate în funcție de natura lor.În acest registru se trec toate elementele inventariate după natura lor,detaliate,putând astfel ajuta la justificarea fiecărui post al bilanțului.

d)Registrul general de evidență al salariilor-Statul de plată este un document justificativ .Cu ajutorul său se determină salariile cuvenite salariaților ,pentru munca depusă,formată din salarii de încadrare,sporuri de vechime,sporuri de noapte,sporuri de condiții deosebite de muncă.

Sistemul de documente privind organizarea contabilității imobilizărilor entității cuprinde următoarele registre:

– Fișa mijlocului fix

-Bonul de mișcare al mijlocului fix

-Procesul verbal de punere în funcțiune a mijlocului fix

-Proces verbal de scoatere din funcțiune a mijlocului fix

Întocmirea,editarea și păstrarea registrelor de contabilitate se desfășoară conform normelor elaborate de Ministerul Finanțelor Publice. Registrele contabile se efectuează în strictă concordanță cu destinația lor și se prezintă în mod ordonat și completat încât să permită identificarea și controlul operațiunilor contabile efectuate.

Sistemul de documente privind organizarea contabilității materialelor entității cuprinde următoarele registre contabile:

– N.I.R-ul

-Dispoziția de livrare

-Bunul de consum

-Fișa de magazie

Sistemul de documente privind organizarea contabilității drepturilor salariale:

-Stat de salarii lichidare

-Listă de avans chenzinal

-Ordin de deplasare

-Decont de cheltuieli

2.5 Principalii indicatori economico-financiari 2011-2013 SC ” VASILE TRANS ”SRL

Formulele folosite sunt următoarele:

1.) Lichiditatea= ; 2.) Solvabilitate =

Aprecierea solvabilității constă în compararea activelor totale cu datoriile totale și evidențierea capitalurilor proprii rămase.Aprecierea solvabilității se realizează prin următorii indicatori:

a)Activul net contabil- este alcătuit pe baza datelor din bilanțul financiar.El se determină ca diferență între totalul activelor și totalul datoriilor.

Activul net contabil este echivalent cu capitalurile proprii din pasivul bilanțului financiar.Constituie garanția creditorilor în cazul evoluției nefavorabile a activității entității.

Activ net contabil = Total activ – Total datorii

b)Activul net corectat sau reevaluat utilizează datele bilanțului financiar,dar se procedează la reevaluarea activelor patrimoniale și a datoriilor ,între care se face diferența.

c)Pentru aprecierea solvabilității și a avuției acționarilor se utilizează indicatorul situația netă.

SN= Capitaluri proprii-Subvenții pentru investiții – Provizioane

Indicatorul ”situație netă” este mai relevant ca ”activul net contabil”,pentru că exprimă valoarea activului realizabil la un moment dat.De acest indicator sunt interesați acționarii dar și proprietarii entității .

Aprecierea lichidității – bilanțul reprezintă principalul instrument de analiză a echilibrului financiar dintre nevoile și resursele de finanțare,adică a echilibrului financiar.

CAPITOLUL III

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE SEAMA TREZORERIEI LA SC ”VASILE TRANS”SRL

3.1 Importanța și rolul analizei echilibrului financiar – Echilibrul finanaciar , este denumit ca fiind egalitatea dintre venituri și cheltuieli.Totodată,echilibrul financiar mai redă egalitatea dintre resursele financiare și mijloacele economice ,util pentru desfășurarea activității de exploatare,de investiții pe termen mediu și lung.

Analiza echilibrului financiar al întreprinderii urmărește reflectarea raporturilor de egalitate între sursele de finanțare și utilizările resurselor financiare.

Obiectivul major al unei întreprinderi,și anume,maximizarea profitului , se poate realiza în condiția unui activ profitabil și menținerea echilibrului financiar. Analiza echilibrului financiar al unei entități supraveghează proiecția raporturilor de echilibru financiar dintre sursele de finanțare și resursele financiare,precum și raporturile de corespondență dintre totatalul veniturilor și cel al cheltuielilor aferente activității acesteia pe termen scurt,mediu și lung.

Realizarea echilibrului financiar se face în trei moduri:

pe termene :

– pe termen mediu și lung –se compară capitalurile permanente cu activele imobilizate , adică resurse permanente cu utilizări permanente

-pe termen scurt-se compară activele circulante nefinanciare cu pasivele ciclice nefinanciare,adică resurse curente cu utilizări curente

-global – se compară fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment

b ) funcțional :

– aferent ciclului de investiții

-aferent ciclului de finanțare

-aferent ciclului de exploatare

-din afara exploatării

-global

c) cinematic :

– static,pe baza bilanțului financiar și funcțional

-dinamic,pe baza fluxurilor

Pentru menținerea echilibrului financiar este necesar îndeplinirea unui obiectiv permanent al strategiei financiare.Poate fi considerat atins,în momentul în care exercițiul financiar se încheie cu o trezorerie pozitivă și un profit net satisfăcător.

Echilibrul financiar este un instrument cheie pentru realizarea unei activități economice profitabile.

Baza de pornire pentru a efectua analiza echilibrului financiar al unei întreprinderi,îl constituie realizarea a două principii:

ACTIVE IMOBILIZATE=CAPITALURI PERMANENTE

ACTIVE CIRCULANTE=DATORII PE TERMEN SCURT

Aceste două relații urmăresc următoarele:

-activele stabile sunt finanțate din surse stabile

-activele circulante sunt finanțate din datorii pe termen scurt

3.1.1 Analiza financiară internă și controlul deciziilor de gestiune

Analiza financiară a întreprinderii formează un instrument managerial care ajută conducerea întreprinderii la stabilirea obiectivelor strategice de menținere și de dezoltare într-un mediu concurențial.

Analiza este împărțită pe următoarele direcții:

•analiza resurselor,a veniturilor și chletuielilor

•analiza centrelor de cost și a structurii acestora

•analiza cunoștințelor

•analiza valorii

Obiectivele principale ale analizei financiare sunt următoarele:

-acumularea informației privind situația întreprinderii pe piața internă și externă

-se informează întreprinderea despre cerințele standardelor și nivelul concurenței

-se descoperă și se mobilizează rezervele interne pentru sporirea performanțelor financiare

-creșterea eficienței economice

Funcțiile analizei economico-financiare sunt :

-de informare,care verifică poziția întreprinderii pe piață

-de evaluare a potențialului economic

-de realizare a relațiilor economice

-de gestiune a patrimoniului

Analiza financiară internă este realizată de angajații entității, avînd surse informaționale documentația întreprinderii.

Controlul deciziilor de gestiune –permite managementului societății sa se asigure dacă deciziile luate în entitate sunt coerente între ele și dacă pot îndeplini obiectivele strategice.

Controlul de gestiune reprezintă procesul prin care managerii se asigură că resursele sunt sunt utilizate eficient,ca oferă oportunități pentru realizarea obiectivelor generale ale entității.

3.1.2 Analiza financiară externă de către partenerii întreprinderii

Orice entitate ,pentru a-si desfășura cât mai bine activitatea ,trebuie sa cunoască mediul în care se află.Mediul extern simbolizează un ansamblu de factori aflați în exteriorul firmei să influențeze menținerea schimburilor de mărfuri pe piețele pe care desfășoară activități.

În cadrul entității,analiza economico-financiară studiază mecanismul de formare a fenomenelor economice.Analiza economico-financiară reprezintă un mecanism de instrumente care asigură informațiile interne și externe.Analiza economico-financiară folosește metode pentru identificarea factorilor,cauzelor și condițiilor care au determinat-o,dar și rezervele interne de îmbunățire a acesteia.

3.2 Indicatori de analiză a echilibrului financiar- Echilibrul economic financiar constituie un sistem de legătură prin care se stabilesc unele proporționalități în cadrul fluxurilor financiare ale entității.

Aprecierea echilibrului la nivelul entității face tema oricăror analize financiare,indiferent de categoria modului de aplicare cărora le este destinată.

Indicatorii echilibrului finaciar sunt următorii:

• Fondul de rulment (FR)

•Necesarul de fond de rulment (NFR)

•Trezoreria ( T )

Pentru analiza echilibrului financiar s-au evidențiat două mari grupe de metode:

-metode tradiționale , care se bazează pe studiul bilanțului și al contului de profit și pierdere

– metode bazate pe studiul fluxurilor finaciare,care aparțin abordărilor dinamice.

Conceptul de echilibru financiar reflectă două moduri de a fi înțeles:

-întreprinderea trebuie să fie potrivită pentru a face față datoriilor atunci cand acestea devin exigibile

-reflectă reținerea unui echilibru funcțional între nevoile și resursele întreprinderii

Următorii indicatori se folosesc pentru a reprezenta echilibrul economico-financiar:

– Rata autonomiei financiare =

– Rata de finanțare a stocurilor=

-Rata de finanțare a activelor =

-Rata datoriilor = 1- rata de autofinanțare a activelor

3.2.1 Fondul de rulment –este acea parte a capitalului permanent destinată pentru a finanța activitatea curentă de exploatare a entității.Teoretic, fondul de rulment trebuie să fie pozitiv,dar în anumite situații poate fi un fond de rulment negativ ,fără a compromite buna funcționare a firmei.Fondul de rulment pozitiv reprezintă marja de securitate a firmei pentru exploatarea sa ,pentru a asigura un nivel minim al unor active circulante necesare funcționării.Un fond de rulment negativ reprezintă pentru entitate un semnal de alarmă ,care va rămîne fără capitaluri suficiente pentru asigurarea finanțării imobilizărilor.Fondul de rulment poate fi antecalculat si utilizat.

Fondul de rulment net este excedentul de resurse finaciare care se dezvoltă în urma acoperii activelor permanente din resurse permanente.Fondul de rulment net este acea parte provenită din capitalul permanent care depășește valoarea imobilizărilor nete.Această parte este folosită în privința finanțării activelor circulante.

Fondul de rulment net are următoarea formulă:

FRN= Capital permanent – Active imobilizate nete

sau

FRN= Active circulante – Datorii pe termen scurt

Fondul de rulment este acea valoare absolută a surselor permanente utilizate pentru a finanța activele circulante .

Acesta se poate calcula prin două metode:

Pe baza părții de sus a bilanțului ,făcând diferență între capitalul permanent și imobilizările fixe nete FRN = CP –AI

Pe baza părții de jos a bilanțului ,făcând diferența între activele circulante și datoriile pe termen scurt FRN= AC- Dts

Fondul de rulment este influențat de următorii factori,în două moduri:

În sens pozitiv,sporind Fondul de rulment:

•1.Diminuarea activelor imobilizate prin :

-amortizare

-vânzări de active fixe

•2.Creșterea capitalului permanent :

-sporirea capitalului propriu

-contractarea de împrumuturi pe termen mediu și lung

În sens negativ,diminuând Fondul de rulment:

•1. Creșterea activului imobilizat prin :

-investiții

-reevaluări

•2. Diminuarea capitalului permanent prin :

-reducerea capitalului propriu

-restituirea împrumuturilor pe termen mediu și lung

3.2.2 Necesarul de fond de rulment reprezintă surplusul de nevoi periodice de finanțare rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor care vor trebui să fie acoperite din resurse permanente. Necesarul de fond de rulment este un element de activ.Nevoia de fond de rulment este acea parte a activelor ciclice ce trebuie finațate din resurse stabile.

Structura necesarului de fond de rulment cuprinde stocurile de materii prime,semifabricate,produse finite și creanțele.

Necesarul de fond de rulment (NFR) = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Necesarul de fond de rulment (NFR)= resurse curente – utilizări curente

Pentru desfășurarea fiecărui ciclu curent al activelor entității,sunt indispensabile sursele financiare ce trebuiesc asigurate. Nevoile temporare trebuiesc acoperite din surse temporare,care pot fi furnizorii.

Între fluxurile de plăți și fluxurile de încasări există un decalaj temporal.Nevoia de fond de rulment ilustrează cuantumul activelor ciclice ce trebuiesc finanțate din fondul de rulment și din activele circulante.

Activitatea unei firme cuprinde trei faze principale ale procesului de exploatare:

-aprovizionare

-producție

-desfacere

Funcționarea acesteia presupune parcurgerea următoarelor etape:

-achiziționarea de materii prime și materiale

-stocarea materiilor prime și materialelor

-producția

-stocarea produselor finite

-vânzarea produselor

Avînd în vedere că între plăți și încasări există un decalaj temporar,resursele financiare sunt acoperite din surse temporare.

Necesarul de fond de rulment se calculează prin următoarea relație:

NFR=ACTIVE CICLICE – RESURSE CICLICE

În literatura de specialitate ,sunt întîlnite următoarele situații:

NFR › 0 , Activ › Pasiv –Necesarul de fond de rulment pozitiv,arată faptul că există un surplus de active ,în raport cu pasivele ciclice

NFR ‹ 0 , Activ ‹ Pasiv –Necesarul de fond de rulment este negativ,ceeea ce arată un surplus de surse temporare ,în raport cu activele ciclice.

Nevoia de fond de rulment este influențată în timp de acțiunea mai multor factori:

Cifra de afaceri- este cel mai import factor de influență asupra acestuia.Între necesarul de fond de rulment și cifra de afaceri este o relație de condiționare directă.Modificarea cifrei de afaceri ,determină în același sens nevoia de fond de rulment.

Datoriile ciclice influențează în sens invers necesarul de fond de rulment.Cu cât datoriile ciclice cresc,cu atât necesarul de fond de rulment scade.

Creanțele ciclice- acestea au inflență directă asupra necesarului de fond de rulment .Cu cât creanțele ciclice cresc,cu atât necesarul de fond de rulment crește.

Gestiunea stocurilor.Aceasta,dacă este eficientă are influență favorabilă asupra reducerii necesarului de fond de rulment ,prin scăderea duratei medii a aprovizionării.

Durata ciclului de fabricație

Modificarea prețurilor la materii prime,materiale.

Costurile de producție pot influența și ele semnificativ nevoia de fond de rulment

Contextul economic are influență asupra necesarului de fond de rulment prin factori externi,iar ei pot influența mărimea acestuia ,cum ar fi creditul acordat clienților sau creditul primit din partea furnizorilor.Dacă mărimea acestor credite influențează negativ ncesarul de fond de rulment,se impune revizuirea termenilor de negociere cu partenerii comerciali ai întreprinderii.

3.2.3 Trezoreria agentului economic- aceasta ilustrează disponibilitățile bănești rămase la dispozitia firmei ,rezultate din activitatea desfășurată pe parcursul unui exercițiu financiar.Totodată,reprezintă excedentul de lichidități rămase după acoperirea excedentului de nevoi ciclice,care sunt neacoperite .Trezoreria redă o informație care permite aprecierea performanțelor întreprinderii,având rol strategic în ceea ce privește nivelul său de formare .Făcînd o deosebire între fondul de rulment,necesarul de fond de rulment și trezoreria,aceasta nu este un concept dominat de incidența convențiilor și politicilor contabile.Trezoreria reflectă poziția strategică a firmei ,în raport cu piețele sale,concurenții.Ea permite managerilor să desfășoare obiectivele firmei,prin achiziționarea de mijloace fixe.

Încasările și plățile efectuate descriu operațiunile realizate de către firmă ,care sunt operațiuni de intrare ale trezoreriei și operațiuni de ieșire.Analizarea trezoreriei este aprecierea echilibrului financiar ,făcându-se comparație între o mărime relativ constantă cu o mărime fluctuantă.

Trezoreria netă se poate determina prin două metode:

1.Făcînd diferență între fondul de rulment și necesarul de fond de rulment

TREZORERIA NETĂ = FONDUL DE RULMENT – NECESAR DE FOND DE RULMENT

Acest mod de calcul arată că mărimea trezoreriei depinde de următorii factori:

-modificările care sunt aduse fondului de rulment

-modificările aduse necesarului de fond de rulment

2. Făcînd o diferență între trezoreria de activ și trezoreria de pasiv

TREZORERIA NETĂ=TREZORERIA DE ACTIV-TREZORERIA DE PASIV

Acest mod de calcul arată că mărimea trezoreriei depinde de operațiile de trezoreriei

Pot exista două situații referitoare la trezorerie:

a) Fond de rulment net › Necesar de fond de rulment , Trezoreria Netă › 0

Trezoreria netă pozitivă este garantată de fondul de rulment superior necesarului de fond de rulment.Entitatea este într-o situație prielnică,însă nu întotdeauna o trezorerie pozitivă este semnul unei situații favorabile,pentru că scopul întreprinderii este mobilizarea resurselor în activități eficiente.

b ) Fondul de rulment net ‹ Necesarul de fond de rulment , Trezoreria Netă ‹ 0

Trezoreria negativă reprezintă un dezechilibru financiar .Aceasta nu poate fi finanțată din resurse permanente, făcându-se apel la creditele de trezorerie.

În funcție de termenul pentru care se manifestă ,sunt prezentate două situații:

-pe termen scurt – în acest caz,o trezorerie negativă semnifică realizarea echilibrului financiar ,dacă în acest fel se obține costul mediu ponderat al capitalurilor investite.

-pe termen lung – arată insuficiența fondului de rulment ,cu efecte negative,făcîndu-se apel la creditele pe termen scurt ,care sunt purtătoare de dobânzi.

3.3 Analiza rezultatelor întreprinderii – Analiza economico-financiară ilustrează un ansamblu de concepte,metode și tehnici care asigură informațiile interne și externe ,în vederea formulării unor aprecieri permanente.

Analiza activității societății comerciale își propune stabilirea modificării valorilor efective față de prevederi sau față de o perioadă anterioară a mărimii rezultatului.

Dacă bilanțul exprimă poziția financiară ,starea patrimonială la care s-a ajuns la încheierea exercițiului financiar ,atunci contul de rezultate exprimă cum s-a ajuns la respectiva stare patrimonială finală.

3.3.1. Contul de profit și pierdere exprimă fluxurile de venituri și cheltuieli de gestiune ,performanța de la inceputul exercițiului financiar ,până la sfârșitul exercițiului.

Contul 121 ”Profit și pierdere” este un cont bifuncțional.

În creditul acestui cont se înregistrează:

-la sfârșitul perioadei ,soldul creditor al conturilor din clasa 7

-pierderea contabilă reportată

În debitul acestui cont se înregistrează:

-la sfârșitul perioadei ,soldul debitor al conturilor de cheltuieli

-profitul net efectuat în exercițiul precedent ,nerepartizat

-profitul net efectuat în exercițiul precedent ,ce a fost repartizat pe destinații.

Rezultatul exercițiului reprezintă în contabilitate ,diferența dintre venituri și cheltuieli.Din acest motiv,este denumit Contul de profit și pierdere.

Există două situații prin care se poate determina:

-veniturile sunt mai mari decât cheltuielile = profit

-veniturile sunt mai mici decât cheltuielile = pierdere

Contul de profit și pierdere ,ca formă ,se poate prezenta astfel:

•sub formă de table bilateral sau formă de cont

•sub formă de listă

Contul de profit și perdere prezintă fluxurile economice,veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune.

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exercițiului financiar sub formă de intrări sau creșteri ale valorii activelor.

Cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exercițiului financiar.

Dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile,soldul creditor reprezintă profitul realizat.Dacă cheltuielile sunt mai mari decât veniturile,soldul debitor reflectă pierderea realizată.

3.3.2 Capacitatea de autofinanțare – reprezintă potențialul financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii la sfârșitul exercițiului financiar .Capacitatea de autofinanțare reprezintă o sursă internă aflată întotdeauna la dispoziția entității.

Capacitatea de autofinanțare se decide pe baza contului de profit și pierdere și reflectă sursele interne de fonduri generate de activitatea întreprinderii. Capacitatea de autofinațare reprezintă un surplus bănesc ce rezultă în urma întregii activități a întreprinderii în decursul unui an.

Capacitatea de autofinanțare se determină ca sumă dintre profitul net și amortizare.

CAPACITATEA DE AUTOFINANȚARE=PROFIT NET + AMORTIZARE

Tipuri de autofinanțare :

Autofinanțarea globală este acea autofinanțare ce rezultă după distribuirea dividendelor.Acest tip de autofinanțare pune în evidență aptitudinea a întreprinderii de a se autofinanța.Autofinanțarea globală are două componente:

1.Autofinanțarea de menținere include sursele din care urmează să se realizeze cheltuieli pentru a menține potențialul productiv.Sursele principale de alcătuire a autofinanțării de menținere sunt:

•amortizări normale – acestea corespund pierderii reale din valoarea imobilizărilor

•provizioanele

2.Autofinanțarea netă reprezintă partea din autofinanțarea brută din care se formează sursele proprii ale întreprinderii .Autofinanțarea netă susține finanțarea proprie a întreprinderii , ce constituie gajul posibilităților de a se dezvolta în viitor.Autofinanțarea netă se formează din profitul net repartizat pentru fonduri proprii .

3.3.3 Tabloul fluxurilor financiare – Fluxurile financiare sunt acele fluxuri care corespund mișcărilor de activitate presupuse ,ele fiind generate de tranzacțiile cu alti agenți economici.

Clasificarea fluxurilor financiare:

-fluxuri interne –acestea se produc în interiorul societății comeriale.Au o incidență indirectă asupra trezoreriei acesteia.Fluxurile interne se referă la transferul de fonduri între conturile aceleiași societăți comerciale.

-fluxuri externe – acestea se produc între mai multe societăți comerciale,alcătuiește majoritatea fluxurilor și rânduiește legăturile financiar-monetare ale acesteia cu partenerii săi.

Fluxurile interne și externe se clasifică ,la rândul lor,în alte fluxuri,ținând cont de unele criterii:

fluxurile interne privind producția ,cuprind fluxuri legate de :

-constituirea surselor proprii pentru finanțare

-constituirea surselor necesare pentru a îmbunătăți calitatea produselor

b) fluxuri interne privind procesul de finanțare a perfecționării salariaților-aici se regăsesc fluxuri legate de constituirea resurselor necesare acțiunilor de cercetare-dezvoltare

c) fluxuri interne legate de procesul finanțării acțiunilor social-culturale –aici se găsesc fluxuri legate de alcătuirea fondurilor necesare pentru asistența medicală,protecția mediului.

d) fluxurile finaciare în funcție de conținut se impart în :

-fluxuri financiare simple

-fluxuri financiare multiple

Fluxurile financiare simple sunt fluxurile generate de raporturile directe dintre doi parteneri de afaceri ,fără intervenția vreunei terțe persoane.

Fluxurile financiare multiple se gasesc doar în cazurile în care apar intermediarii de ordin financiar și care participă la tranzacțiile de natură financiară.

După natura lor,fluxurile financiare se impart în:

-fluxuri financiare în contrapartidă

-fluxuri financiare autonome

STUDIU DE CAZ –ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE SEAMA TREZORERIEI LA SC ”VASILE TRANS”SRL

SC ”VASILE TRANS”SRL a luat ființă în anul 1995 . SC ”VASILE TRANS SRL” are o vastă experiență în domeniul transportului de persoane.

”VASILE TRANS” se numără printre cele mai importante companii de transport de persoane intern. Astăzi,după 19 ani de existență societatea dispune de un parc auto format din peste 100 de microbuze,autobuze și autocare, de diverse capacități și tipuri utilate în conformitate cu normele europene ,la cele mai înalte standarde de comfort și calitate.

În afara curselor interjudețene, SC ”VASILE TRANS” SRL oferă spre închiriere microbuze moderne pentru excursii sau diverse evenimente.Pentru grupurile organizate care doresc să călătorească în străinătate,compania oferă spre închiriere autocare moderne ,echipate corespunzător pentru călătoriile lungi și comfortabile.

Scopul principal în eleborarea acestui studiu de caz, este acela de a prezenta și analiza trezoreria unei întreprinderi,cu aplicabilitate directă și realistă asupra Societății Comerciale ” VASILE TRANS” SRL din Călărași,prin elaborarea bilanțului financiar ,contului de profit și pierdere.

Societatea asigură conducerea,evidența și păstrarea tuturor registrelor obigatorii,cu respectarea modului de completare,păstrare și arhivare.

Analiza economico-financiară a întreprinderii s-a efectuat pe baza bilanțului contabil și a contului de profit și pierdere din data de 31.12.2013. Trezoreria reprezintă o secțiune importantă a contabilității și activitătii oricarui agent economic.Ea are influență în ceea ce privește desfășurarea normală a programului de activitate dar și menținerea permanentă a echilibrului financiar.În structura trezoreriei se găsesc următoarele categorii de elemente:

-titluri de plasament,din care fac parte acțiunile și obligațiunile.

-efectele comerciale

-disponibilitățile bănești existente în conturile bancare

-credite bancare pe termen scurt

-disponibilități bănești în numerar,lei și devize

I.Fondul de rulment ( net) reprezintă o parte din capitalul permanent,destinată pentru finanțarea curentă de exploatare.Acesta reflectă lichiditatea și solvabilitatea entității.

Fondul de rulment este de trei feluri:

-fondu de rulment permanent

-fond de rulment propriu

-fond de rulment împrumutat

Se va calcula situația fondului de rulment la întreprinderea SC ”VASILE TRANS”SRL ,pe baza bilanțului contabil ,pentru perioada 2011-2013.

Fondul de rulment se calculează după următoarea formulă contabilă:

Active circulante – Datorii

Fondul de rulment 2011= 215.016 – 754.546 = – 539.53

Fondul de rulment pentru anul 2012 = 386.634-1.089.585 = -702.951

Fondul de rulment 2013=322.298- 1.150.563= – 828.265

INTERPRETĂRI:Fondul de rulment are valori negative,în toți cei trei ani,ceea ce înseamnă o situație nefavorabilă întrucât activele pe termen lung vor fi finanțate din datorii curente,avănd un grad ridicat de exigibilitate.

Creșterea fondului de rulment este considerată o situație pozitivă deoarece o parte crescândă a nevoilor curente este finanțată din resurse permanente.

Creșterea fondului de rulment se datorează:

– creșterii capitalului permanent

– creșterii îndatorării prin credite pe termen lung, crescând și cheltuielile financiare pe termen lung

– creșterii capitalurilor proprii

– reducerii activelor imobilizate nete

Scăderea fondului de rulment este considerată o situație negativă, pentru că nevoile curente sunt acoperite într-o măsură mai mică din resurse permanente. Există următoarele situații:

– scăderea se înregistrează în urma creșterii activelor imobilizate

– reevaluării activelor imobilizate, situație excepțională.

– se datorează reducerii capitalului permanent

II.Nevoia de fond de rulment este un element de activ și reprezintă activele circulante ce trebuie finanțate din fondul de rulment.

Aceasta se poate determina în două variante

1.Pe baza bilanțului funcțional

NFR = Necesități ciclice – Resurse ciclice

2.Pe baza bilanțului contabil financiar 

NFR = (Active circulante + Cheltuieli în avans – Casa și conturi în bănci) – (Datorii ce trebuie plătite într-un an + Credite bancare + Venituri în avans)

Se calculează nevoia de fond de rulment pe o perioadă de 3 ani,2011-2013 pentru entitatea SC ”VASILE TRANS”SRL :

Nevoia de fond de rulment 2011 = (215.016 – 84.107) – 754.546 = – 623.637

Nevoia de fond de rulment 2012 = (386.634 -127.474) – 1.089.585 = – 830.425

Nevoia de fond de rulment 2013 = (322.298- (-43.510) – 1.150.563 = – 365.808 – 1.150.563= -784.755

III.Trezoreria netă este partea din fondul de rulment ce depășește nevoia de fond de rulment.

Trezoreria netă = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment

Aceasta se poate găsi în trei situații:

1.Poate fi pozitivă : TN(+) =» FR ˃ NFR

2.Poate fi negativă : TN (-) =» FR ˂ NRF

3.Egală cu 0 : TN (0) = » FR= NFR

Trezoreria netă pentru anul 2011 la Sc ”VASILE TRANS ”SRL = 84.107

Trezoreria netă pentru anul 2012 =127.474

Trezoreria netă pentru anu 2013:=-43.510

INTERPRETĂRI:Firma are nevoie de lichidități,pentru ca ea duce o politică riscantă a perioadei de încasare a creanțelor.

IV. Cash-flow-ul perioadei (CF) reprezintă creșterea trezoreriei nete pe toată perioada exercițiului contabil analizat . Acesta se poate determina pe baza următoarei relații:

CF = TN1 –TN0

Dacă cash-flow-ul perioadei este pozitiv,atunci rezultă o creștere a capacității reale de finanțarea investițiilor.O valoare negativă a cash-flow-ului rezultă o situație inversă.

Cash-flow-ul trimestrului I/ 2014= casa și conturi la bănci în lei I/2014 – casa și conturi la bănci în lei dec.2013

CF = -37.144 –( -43.510 )= – 80.654

V.Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii la sfarșitul exercițiului financiar ,destinat să remunereze capitalurile proprii ,dar și să autofinanțeze politica de investiții din exercițiile viitoare.

Capacitatea de autofinanțare se calculează ca sumă dintre profitul net și amortizare.

CAF= Profit Net + Amortizare

Capacitatea de autofinanțare se poate determina prin două metode:

a)Metoda deducitivă permite determinarea capacității de autofinanțare ca diferența între veniturile încasabile, corespunzătoare unor încasări efective sau viitoare, și cheltuielile plătibile, corespunzătoare unor plăți efective sau viitoare.

CAF= VENITURI ÎNCASABILE- CHELTUIELI PLĂTIBILE

Excedentul brut de exploatare este în întregime constituit din venituri încasabile și cheltuieli plătibile, calculul capacității de autofinanțare poate avea ca punct de plecare excedentul brut de exploatare.

Astfel,relația de calcul devine:

Excedentul brut de exploatare (EBE)

+ Alte venituri din exploatare (cu excepția ct. 7583 Venituri din vânzarea

activelor și alte operații de capital și ct. 7584 Venituri din subvenții pentru

investiții)

– Alte cheltuieli din exploatare (cu excepția ct. 6583 cheltuieli privind activele

cedate și alte operații de capital)

+ Venituri financiare

– Cheltuieli financiare (cu excepția ,,Ajustări de valoare privind imobilizările

financiare și investițiile deținute ca active circulante” (ct.686-ct 786)

± Rezultatul activității extraordinare

– Impozit pe profit

= CAPACITATEA DE AUTOFINANȚARE

Capacitatea de autofinanțare la ” SC VASILE TRANS”SRL pentru anii 2011-2013 prin metoda deductivă:

Capacitatea de autofinanațare 2011= (4.126 – 65.801) + (1.328 – 27.735 +0 – 604 = -88.686

Capaitatea de autofinanțare 2012 =(0 – 91.834 ) + (4.153 – 27.283 ) + 0 – 528 = -115.492

Capacitatea de autofinanțare 2013= (20.988- 96.168) +( 823 – 34.278 ) + 0 – 691 = -109.326

Entitatea SC ” VASILE TRANS SRL ” are următoarele înregistrări contabile:

I. Deschiderea unui acreditiv în sumă de 300 lei printr-un ordin expres dat băncii:

581 ” Viramente interne ” = 5121 ” Conturi la bănci în lei” 300 lei

5411 ” Acreditive în lei” = 581 ” Viramente interne ” 300 lei

II.Se primesc materii prime de la furnizori în sumă de 400 LEI,TVA 24%.

% = 401 ”Furnizori” 496lei

301 ” Materii prime” 400lei

4426 ” TVA deductibilă” 400 lei x =96 lei

III. 1. Recepția materiilor prime la valoarea de 300 lei,TVA 24 %.

% = 401 ” Furnizori” 372 lei

301 ” Materii prime” 300 lei

4426 ” TVA deductibilă” 300 lei x = 72 lei

2. Acceptarea de către furnizor a cambiei în valoare de 600 lei .

401 ” Furnizori” = 403 ” Efecte de plătit ” 600 lei

3. Înregistrarea TVA deductibilă care devine neexigilă în momentul acceptării cambiei:

4428 ” TVA neexigibilă ” = 4426 ” TVA deductibilă” 72 lei

4. Plata cambiei în valoare de 600 lei.

403 ” Efecte de plătit ” = 5121 ” Conturi la bănci în lei ” 600 lei

5.Înregistrarea TVA neexigibilă devenită deductibilă în momentul plății cambiei:

4426 ” TVA deductibilă = 4428 ” TVA neexigibilă” 72 lei

6. Obligația față de furnior este de 1.000 € . Cursul monedei euro în momentul înregistrării efectului comercial este de 3,50 lei/€

401 ” Furnizori ” = 403 ” Efete de plătit” 3500 lei

( 1000 euro x 3,50 lei ) = 3500 lei

7. Înregistrarea venitului din diferența favorabilă de curs valutar aferente efectelor de plată

665 ” Cheltuieli din diferențe de curs valutar” = 403 ” Efecte de plătit”

IV. Entitatea cumpără 1000 de obligațiuni la un preț de 3 lei bucata.

1.506 ” Obligațiuni ” = 5121 ” Conturi la bănci în lei ” 3000lei

2. Ulterior le vinde :600 obligațiuni x 2 lei bucata ,încasate în numerar

5311 ” Casa în lei ” = %

506 ” Obligațiuni”

764 ” Venituri din investiții financiare cedate”

V. a.) Entitatea răscumpără 1000 de obligațiuni ,cu 5 lei bucata ,iar plata se face în numerar:

505 ” Obligațiuni emise și răscumpărate” = 5311 ” Casa în lei ” 5000 lei

b.) Anularea obligațiunilor emise și răscumpărate:

161 ” Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni” = 505 ” Obligațiuni emise și răscumărate”

5000 lei

VI. a.) Primirea unui credit pe termen pe scurt în sumă de 3000 lei.

5121 ” Conturi la bănci în lei” = 5191 ” Credite bancare pe termen scurt” 3000 lei

b.) Reflectarea creditelor pe termen scurt nerambursate la scadență în sumă de 2000 lei

5191 ” Credite bancare pe termen scurt” =5192 ”Credite bancare pe termen scurt

Nerambursate la scdență” 2000 lei

c.) Obligația de plată a dobînzii aferente ,la sfârșitul perioadei,în sumă de 1500 lei.

666 ” Cheltuieli privind dobânzile” = 5198 ” Dobânzi aferente creditelor bancare

Pe termen scurt 1500 lei

VII. 1.Pentru soldul debitor al contului 5121 ” Conturi curente la bănci în lei ” s-au calculat dobânzi în sumă de 1000 lei.

5187 ” Dobânzi de încasat” = 766 ” Venituri din dobânzi” 1000 lei

2. Se încasează dobînzile cuvenite

5121 ” Conturi curente la bănci în lei” = 5187 ” Dobânzi de încasat” 1000 lei

3. Pentru soldul creditor al contului 5121 ” Conturi curente la bănci în lei ” s-au calculat dobînzile în sumă de 800 lei.

666 ” Cheltuieli privind dobînzile” = 5186 ”Dobînzi de plătit” 800 lei

4. Se plătesc dobînzile

5186 ” Dobînzi de plătit” = 5121 „ Conturi curente la bănci în lei” 800 lei

5.Se cumpără timbre poștale și fiscale în valoare de 1200 lei plătite prin virament :

5321 ” Timbre fiscale și poștale” = 5121 ” Conturi curente la bănci în lei” 1200 lei

6.Se utilizează timbrele fiscale și poștale ,în valoare de 500 lei.

626 ” Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații = 5321 ” Timbre fiscale și poștale”

500 lei

7.Plata comisioanelor cuvenite băncii pentru intermedierea operațiilor de decontare ,în sumă de 600 lei.

622 ” Cheltuieli privind comisioanele și onorariile” = 5121 ” Conturi curente la bănci în

Lei” 600 lei

VIII. a.) Se achiziționează tichete și bilete de călătorie ( plătite din avansuri spre decontare ) în sumă de 600 lei.

5323 ” Tichete și bilete de călătorie” = 542 ” Avansuri de trezorerie” 600 lei

b.) Înregistrarea consumului tichetelor și biletelor de călătorie în valoare de 600 lei.

624 ” Cheltuieli cu transportul de bunuri de personal” = 5323 ” Bilete și tichete

de călătorie” 600 lei

c.)Se cumpără timbrele poștale și fiscale în valoare de 800 lei,plătite prin virament

5321 ” Timbre fiscale și poștale ” = 5121 ” Conturi curente la bănci în lei” 800 lei

d.) Se utilizează timbrele poștale și fiscale în valoare de 400 lei

626 ” Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații” = 5321 ” Conturi curente la bănci în

Lei ” 400 lei

ANEXA I. Bilanț prescurtat SC ” VASILE TRANS”SRL

Concluzii:

1.)Activele imobilizate au crescut în anul 2012 față de anul 2011 cu 176.187 lei datorită faptului că entitatea a achiziționat mijloace fixe necesare în desfășurarea activității.În anul 2013 valoarea activelor imobilizate a scăzut datorită faptului că o mare parte din mijloacele fixe au fost casate.

2.)Activele circulante fluctuează de la un an la altul ,ajungând în anul 2013 ca unitatea să aibă disponibilul la bămci și în casă pe – (minus) datorită împrumutului contractat de la bancă.

3.)Datoriile pe termen lung și cele pe termen scurt înregistrează în anul 2013 o scădere față de 2012 ,entitatea fiind preocupată de mărirea veniturilor , a prestațiilor ,astfel încât ,la sfârșitul anului 2013 valoarea acestora să fie redusă față de anul precedent.

ANEXA II. Indicatori din contul de profit și pierdere

Concluzii:

1.) Cifra de afaceri are o creștere semnificativă în anul 2012 ,crescând cu 138.77 % față de anul 2011 și rămânând la un nivel asemănător în anul 2013.Se păstrează de la an la an aceeași pondere a veniturilor și cheltuielilor în cadrul cifrei de afaceri.

2.) Profitul net are o scădere în anul 2012 față de 2011 ,cu 387 lei ,iar în 2013 se înreegistrează o mică creștere față de 2012.

3.) Numărul de personal înregistrează o creștere de 7 persoane pe parcursul perioadei analizate ,entitatea având ca scop creșterea numărului de salariați concomitent cu achiziționarea unor mijloace de transport competitive.

ANEXA III. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SC ” VASILE TRANS” SRL

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În urma studiului de caz realizat la entitatea SC ” VASILE TRANS” SRL , am ajuns la următoarele concluzii:

Fondul de rulment are valori negative în cei trei ani .Asta denotă o situație nefavorabilă,pentru că entitatea va trebui să acopere activele pe termen lung din datorii curente.Acestea au un grad de exigibilitate ridicat,ajungînd la scadență înainte ca investițiile realizate să aducă profit.

Nevoia de fond de rulment are valori pozitive în toți cei trei ani .Această situație prezintă un dezechilibru financiar pe termen scurt.Acest dezechilibru este compensat însă de duratele de plată a furnizorilor,durata fiind mare,permite utilizarea surselor temporare.

Trezoreria netă este pozitivă în primii doi ani,respectiv în 2011 – 2012 ,urmînd ca în anul 2013 aceasta,sa aibă valori negative.

Firma are nevoie de lichidități,pentru ca duce o politică riscantă.

BIBLIOGRAFIE

1. Munteanu V. , – Contabilitatea financiară a întreprinderii , Editura Universitară, București ,2012

2. Dănulețiu A. , – Analiza echilibrului financiar al firmei , Editura AETERNITAS, Alba Iulia ,2009

3. Feleagă . , L. , -Contabilitate financiară ,Editura Economică ,București , 2007

4. Rotărescu . , V. , – Analiza echilibrului financiar , Editura Orizonturi Universitare ,Timișoara 2007

5.Ioan . , M . , -Analiza economico-financiară , Editura Mirton, Timișoara ,1999

6.Zăman . , Gh . , – Analiza economico-financiară , Editura Mustang , București , 2012

7.Grigorescu . ,C. , – Analiza economico-financiară a întreprinderii , Editura Universitară, București,2008

8.Munteanu . , V. , – Contabilitate-teorie și practică , Editura Pro Universitaria , București ,2010

9.Lepădatu . , GH . , – Contabilitate financiară , Editura Pro Universitaria , București , 2012

10. Niculescu . , M. , – Diagnostic econimic , Editura Economică , 2003

11. Legea Contabilității nr .82/1991

12.Bojian . , O . , – Contabilitatea financiară a întreprinderii , Editura Universitară , București ,2004

13.Ristea . , M . , – Contabilitate financiară , Editura Universitară , București , 2005

14. O.M.F.P nr.1752 /2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene , Monitorul Oficial al României, Partea I , nr. 1080 din 30 noiembrie 2005

15. O.M.F.P nr 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene , Monitorul Oficial al României,Partea I , nr .766 din 10.11.2005

16.O.M.F.P nr.2374 din 12 decembrie 2007 privind modificarea și complecatarea Ordinului ministerului finanțelor publice nr.1752 /2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

17. Crețoiu . , Gh . , – Contabilitate-fundamente și noul cadru juridic , Editura All Beck ,București 2004

18.Oprea . , C . , -Bazele contabilității

19.Moroșan . , I . , – Contabilitatea financiară și de gestiune ,Editura CECCAR , București 2010

20.Lepădatu . , Gh. , – Contabilitate de gestiune , Ediuta Pro Universitaria , București 2010

21.Paraschivescu , M. D. – Metode și aplicații de contabilitatea financiară ,Editura Tribuna Economică , București ,2011

22. Ristea . , M . , – Bazele contabilității , Editura Economică ,București ,2004

2.3 – www.mfinante.ro

24. – www.ceccar.ro

25. www.cafr.ro

BIBLIOGRAFIE

1. Munteanu V. , – Contabilitatea financiară a întreprinderii , Editura Universitară, București ,2012

2. Dănulețiu A. , – Analiza echilibrului financiar al firmei , Editura AETERNITAS, Alba Iulia ,2009

3. Feleagă . , L. , -Contabilitate financiară ,Editura Economică ,București , 2007

4. Rotărescu . , V. , – Analiza echilibrului financiar , Editura Orizonturi Universitare ,Timișoara 2007

5.Ioan . , M . , -Analiza economico-financiară , Editura Mirton, Timișoara ,1999

6.Zăman . , Gh . , – Analiza economico-financiară , Editura Mustang , București , 2012

7.Grigorescu . ,C. , – Analiza economico-financiară a întreprinderii , Editura Universitară, București,2008

8.Munteanu . , V. , – Contabilitate-teorie și practică , Editura Pro Universitaria , București ,2010

9.Lepădatu . , GH . , – Contabilitate financiară , Editura Pro Universitaria , București , 2012

10. Niculescu . , M. , – Diagnostic econimic , Editura Economică , 2003

11. Legea Contabilității nr .82/1991

12.Bojian . , O . , – Contabilitatea financiară a întreprinderii , Editura Universitară , București ,2004

13.Ristea . , M . , – Contabilitate financiară , Editura Universitară , București , 2005

14. O.M.F.P nr.1752 /2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene , Monitorul Oficial al României, Partea I , nr. 1080 din 30 noiembrie 2005

15. O.M.F.P nr 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene , Monitorul Oficial al României,Partea I , nr .766 din 10.11.2005

16.O.M.F.P nr.2374 din 12 decembrie 2007 privind modificarea și complecatarea Ordinului ministerului finanțelor publice nr.1752 /2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

17. Crețoiu . , Gh . , – Contabilitate-fundamente și noul cadru juridic , Editura All Beck ,București 2004

18.Oprea . , C . , -Bazele contabilității

19.Moroșan . , I . , – Contabilitatea financiară și de gestiune ,Editura CECCAR , București 2010

20.Lepădatu . , Gh. , – Contabilitate de gestiune , Ediuta Pro Universitaria , București 2010

21.Paraschivescu , M. D. – Metode și aplicații de contabilitatea financiară ,Editura Tribuna Economică , București ,2011

22. Ristea . , M . , – Bazele contabilității , Editura Economică ,București ,2004

2.3 – www.mfinante.ro

24. – www.ceccar.ro

25. www.cafr.ro