. Contabilitatea Si Analiza Stocurilor (s.c. Xyz S.r.l.)
INTRODUCERE
Tema studiată în cadrul acestui proiect de diplomă se numește:
„Contabilitatea și analiza stocurilor (cu referire la o anumită categorie de stocuri: materii prime, materiale, obiecte de inventar, produse, mărfuri, ambalaje).
Studiul de față a fost efectuat în cadrul S.C. „DECEAN” S.R.L. Miercurea Ciuc, având ca obiectiv următoarele:
– cunoașterea modalității de calcul, contabilizarea și analiza stocurilor;
– identificarea și definirea unor soluții și căi de perfecționare privind contabilitatea și analiza stocurilor;
– folosirea constatărilor, soluțiilor propuse în lucrare de către conducerea unității S.C. „DECEAN” S.R.L. în vederea îmbunătățirii activității sale.
Alegerea societății S.C. „DECEAN” S.R.L. M-Ciuc, ca suport informațional se datorează faptului că mi-a facilitat accesul la date, mi-a furnizat toate informațiile teoretice cu privire la constituirea societății și modul de organizare al acesteia, precum și interesului acordat atât de conducerea unității, cât și de personalul angajat, în vederea realizării unei lucrări cât mai complexe. De asemenea un rol important l-a avut și faptul că în anii precedenți, tot în cadrul acestei unități am efectuat și perioada de practică.
Lucrarea are în structura sa nouă capitole.
Primul capitol intitulat „Reglementări juridice privind organizarea contabilității stocurilor” ne oferă informații teoretice referitoare la structura stocurilor, la modalitatea de evaluare, la formele de evaluare existente, la metodele de organizare a contabilității stocurilor. Importante sunt și informațiile privind constituirea provizioanelor precum și efectele pe care le generează inflația asupra situației financiare a societății.
Cel de-al doilea capitol intitulat „Standardul internațional de contabilitate IAS 2” ne oferă informații referitoare la obiectul, aria de aplicabilitate, costul stocurilor și procedee de determinare a costului stocurilor aplicând tratamentul contabil corespunzător.
Al treilea capitol al lucrării ne furnizează informații foarte importante cu privire la istoricul societății, la obiectul de activitate, la principala formă de contabilitate utilizată de unitate, la documentele justificative care sunt utilizate de către societate.
Al patrulea capitol, pune în evidență documentele utilizate în contabilizarea stocurilor precum și circuitul acestora în cadrul întreprinderii.
Capitolul cinci al lucrării ne prezintă modalitățile de înregistrare a stocurilor de materii prime și materiale, a obiectelor de inventar atât la intrarea cât și la ieșirea din patrimoniu, precum și funcționalitatea conturilor utilizate. Acest capitol prezintă, de fapt, modalitățile concrete de aplicare a fundamentărilor teoretice prezentate în capitolul precedent, în cadrul S.C. „DECEAN” S.R.L. Aici se evidențiază faptul că S.C. „DECEAN” S.R.L. utilizează ca principală metodă contabilă, metoda inventarului permanent, iar înregistrările contabile se efectuează la costul de achiziție inclusiv T.V.A.-ul
Capitolul șase cuprinde studiul de caz privind organizarea contabilității stocurilor efectuat în cadrul S.C. „DECEAN” S.R.L. în perioada în care am efectuat practica și am avut acces la documentele necesare.
Capitolul șapte evidențiază modalitatea de calcul a ratelor de structură a activului cât și a pasivului, corelația fond de rulment-necesar, fond de rulment-trezoreria netă, analiza lichidității și solvabilității.
În capitolul opt se efectuează o analiză amănunțită a situației soldurilor intermediare de gestiune, cât și a capacității de autofinanțare. Tot în cadrul acestui capitol se evidențiază și modul de calcul al stocurilor active, al stocurilor de siguranță, precum și eficiența utilizării stocurilor.
Ultimul capitol cuprinde un program informatic pentru gestiunea stocurilor, program ce este adesea utilizat în cadrul societății S.C. „DECEAN” S.R.L.
În încheierea acestei lucrări am prezentat câteva concluzii și propuneri cu privire la studiul efectuat.
CAPITOLUL I.
REGLEMENTĂRI JURIDICE PRIVIND
ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII STOCURILOR
1.1. DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND STOCURILE
Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilității definește stocurile ca fiind „ansamblul de bunuri și servicii care intervin în cadrul ciclului de exploatare, fie pentru a fi vândute în aceeași stare sau la terminarea procesului de producție, fie pentru a fi consumate cu ocazia primei utilizări”.
În principiu, stocurile sunt clasificate în bilanț conform naturii și destinației lor sau a ordinii cronologice în care apar, în cadrul ciclului de exploatare. O bună gestiune a stocurilor solicită ca: natura bunurilor să fie indicată cu precizie; intrarea în stoc să fie înregistrată în momentul transferului de proprietate; evaluarea intrărilor și ieșirilor de bunuri în și din stoc să fie definită cu exactitate și să rămână invariabilă.
În modelul bilanțier din țara noastră, stocurile sunt clasificate și delimitate în funcție de patru criterii: fizic, destinația, faza ciclului de exploatare și locul de creare a gestiunilor.
Corespunzător acestor criterii sunt individualizate următoarele structuri:
a) materiile prime care participă direct la fabricarea produselor, regăsindu-se în componența lor integral sau parțial, în starea inițială sau transformată.
b) materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibilii, materialele pentru ambalat, piesele de schimb, semințele și materialele de plantat, furajele și alte materiale consumabile care participă indirect sau ajută activitatea de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul rezultat.
c) produsele sub forma semifabricatelor (produse în curs de fabricație), produselor finite (produse care au parcurs întregul proces de fabricație) și produsele reziduale (rebuturi, materiale recuperabile, deșeuri).
d) animalele care au îndeplinit condițiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale de îngrășat, păsările și coloniile de albine.
e) producția în curs de execuție reprezintă materii prime care nu au trecut prin toate fazele de fabricație, produsele nesupuse probelor și recepției tehnice sau necompletate în întregime, precum și lucrările și serviciile în curs de execuție sau neterminate.
f) mărfurile, respectiv bunurile pe care întreprinderea le cumpără în vederea vânzării.
g) ambalajele (cu excepția ambalajelor de natura obiectelor de inventar și mijloacelor fixe) de transport refolosibile care însoțesc bunurile în procesul circulației lor (recuperabile, facturate, consemnate distinct care circulă prin restituire sau incluse în prețul mărfii și care pot fi valorificate sau nu după utilizare).
În contabilitatea din țara noastră, în sfera stocurilor sunt incluse și obiectele de inventar și baracamentele.
Obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu durata mai mică de un an, indiferent de valoarea lor precum și bunurile asimilate acestora (echipamente de protecție, echipamente de lucru, îmbrăcămintea specială, sculele, instrumentele, mecanismele, dispozitivele, etc.). Obiectele de inventar în folosință se evidențiază distinct în structurile analitice de conturi.
Baracamentele și amenajările provizorii sunt bunurile achiziționate de unitățile patrimoniale pentru executarea lucrărilor și prestațiilor de construcții (barăci, podele) din care, prin demontare sau demolare, se recuperează materiale.
În raport de locul de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate se grupează în:
♦ stocuri aflate în depozitele întreprinderii
♦ stocuri în curs de aprovizionare sau sosite și nerecepționate
♦ stocuri sosite fără factură
♦ stocuri livrate, dar nefacturate
♦ stocuri facturate, dar nelivrate
♦ stocuri aflate la terți
Corespunzător criteriilor de clasificare prezentate sunt individualizate două structuri informaționale de bază:
– structura financiară standardizată
– structura internă sau de gestiune
Structura financiară standardizată este proprie gestiunii și contabilității financiare a întreprinderii și operează cu două criterii: destinația și faza ciclului de exploatare. Interesul informațional este cel al finanțării pe termen scurt, calculării și analizei mecanismului fondului de rulment, bugetare a activității de exploatare și gestionarea activității de trezorerie.
Structura internă sau de gestiune, necesară, dar nestandardizată, este opozabilă contabilității interne de gestiune. Ea operează cu celelalte două criterii: fizic și locul de creare a gestiunilor și se delimitează prin conturile analitice de stocuri corespunzătoare sortimentelor și gestiunilor (depozite create ca entități gestionare repartizate în răspunderea unor persoane fizice).
Modelul de contabilitate a stocurilor, în România, adoptat în cadrul reformei, este conceput în condițiile în care ambele structuri informaționale sunt realizate prin contabilitatea financiară.
Soluția realizării evidenței analitice a stocurilor prin contabilitatea financiară este discutabilă. În cele mai multa țări care au adoptat modelul continental al contabilității, evidența analitică a stocurilor pe sortimente și gestiuni se realizează prin contabilitatea internă de gestiune.
Metodele de evaluare a stocurilor au implicații financiare, ele antrenează efecte, atât asupra rentabilității, cât și asupra fiscalității. În măsura în care nu există și nu funcționează un sistem de control de gestiune asupra stocurilor, problema evidenței analitice a stocurilor pe sortimente și gestiune poate fi rezolvată prin contabilitatea financiară.
1.2. ANALIZA ȘI FUNCȚIONAREA CONTURILOR
Conținutul și funcția contabilă a conturilor de stocuri se diferențiază în raport de metoda inventarului permanent sau intermitent, folosită pentru evidențierea mișcării stocurilor. Astfel, în cazul folosirii metodei inventarului permanent conturile de stocuri și comenzi în curs de execuție se debitează cu conturile de valori materiale și se creditează cu ieșirile de valori materiale.
În cazul utilizării metodei inventarului intermitent, conturile înregistrează numai stocurile de valori materiale și producție în curs de execuție. Astfel, la închiderea exercițiului financiar, în debitul conturilor se înregistrează stocurile de la sfârșitul perioadei, determinate prin inventariere, iar la deschiderea exercițiului, în credit, stocurile de la începutul perioadei preluate în categoria cheltuielilor, pentru perioada următoare de gestiune, în cazul materialelor și mărfurilor, și ca venituri, în cazul produselor și producției în curs de fabricație. Rulajul intrărilor și ieșirilor se înregistrează direct prin debitul, respectiv creditul conturilor de cheltuieli în cazul
materialelor și mărfurilor și de venituri, în cazul produselor, lucrărilor și serviciilor.
O variantă a metodei inventarului intermitent este și cea a debitării și creditării conturilor numai cu variația – creșterea și micșorarea – stocurilor la sfârșitul perioadei de gestiune. Creșterea-micșorarea stocurilor de materiale și mărfuri generează o creștere-micșorare de cheltuieli, iar creșterea-micșorarea de producție neterminată, semifabricate și produse finite determină o creștere-micșorare de venituri.
În cazul în care evaluarea și înregistrarea în contabilitate a stocurilor se face la prețuri prestabilite (standard), conturilor de stocuri li se asociază conturi distincte care înregistrează diferențele de preț față de costul de achiziție sau costul de producție.
În debitul conturilor de diferențe, de regulă, se înregistrează diferențele aferente bunurilor intrate în gestiunea întreprinderii, iar în creditul lor, diferențele corespunzătoare stocurilor ieșite. Soldul conturilor reprezintă diferențele de preț aferente bunurilor economice existente în stoc în gestiunea întreprinderii. O asemenea modalitate de funcționare impune înregistrarea în roșu a diferențelor, dacă prețurile prestabilite s și obiectele de inventar și baracamentele.
Obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu durata mai mică de un an, indiferent de valoarea lor precum și bunurile asimilate acestora (echipamente de protecție, echipamente de lucru, îmbrăcămintea specială, sculele, instrumentele, mecanismele, dispozitivele, etc.). Obiectele de inventar în folosință se evidențiază distinct în structurile analitice de conturi.
Baracamentele și amenajările provizorii sunt bunurile achiziționate de unitățile patrimoniale pentru executarea lucrărilor și prestațiilor de construcții (barăci, podele) din care, prin demontare sau demolare, se recuperează materiale.
În raport de locul de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate se grupează în:
♦ stocuri aflate în depozitele întreprinderii
♦ stocuri în curs de aprovizionare sau sosite și nerecepționate
♦ stocuri sosite fără factură
♦ stocuri livrate, dar nefacturate
♦ stocuri facturate, dar nelivrate
♦ stocuri aflate la terți
Corespunzător criteriilor de clasificare prezentate sunt individualizate două structuri informaționale de bază:
– structura financiară standardizată
– structura internă sau de gestiune
Structura financiară standardizată este proprie gestiunii și contabilității financiare a întreprinderii și operează cu două criterii: destinația și faza ciclului de exploatare. Interesul informațional este cel al finanțării pe termen scurt, calculării și analizei mecanismului fondului de rulment, bugetare a activității de exploatare și gestionarea activității de trezorerie.
Structura internă sau de gestiune, necesară, dar nestandardizată, este opozabilă contabilității interne de gestiune. Ea operează cu celelalte două criterii: fizic și locul de creare a gestiunilor și se delimitează prin conturile analitice de stocuri corespunzătoare sortimentelor și gestiunilor (depozite create ca entități gestionare repartizate în răspunderea unor persoane fizice).
Modelul de contabilitate a stocurilor, în România, adoptat în cadrul reformei, este conceput în condițiile în care ambele structuri informaționale sunt realizate prin contabilitatea financiară.
Soluția realizării evidenței analitice a stocurilor prin contabilitatea financiară este discutabilă. În cele mai multa țări care au adoptat modelul continental al contabilității, evidența analitică a stocurilor pe sortimente și gestiuni se realizează prin contabilitatea internă de gestiune.
Metodele de evaluare a stocurilor au implicații financiare, ele antrenează efecte, atât asupra rentabilității, cât și asupra fiscalității. În măsura în care nu există și nu funcționează un sistem de control de gestiune asupra stocurilor, problema evidenței analitice a stocurilor pe sortimente și gestiune poate fi rezolvată prin contabilitatea financiară.
1.2. ANALIZA ȘI FUNCȚIONAREA CONTURILOR
Conținutul și funcția contabilă a conturilor de stocuri se diferențiază în raport de metoda inventarului permanent sau intermitent, folosită pentru evidențierea mișcării stocurilor. Astfel, în cazul folosirii metodei inventarului permanent conturile de stocuri și comenzi în curs de execuție se debitează cu conturile de valori materiale și se creditează cu ieșirile de valori materiale.
În cazul utilizării metodei inventarului intermitent, conturile înregistrează numai stocurile de valori materiale și producție în curs de execuție. Astfel, la închiderea exercițiului financiar, în debitul conturilor se înregistrează stocurile de la sfârșitul perioadei, determinate prin inventariere, iar la deschiderea exercițiului, în credit, stocurile de la începutul perioadei preluate în categoria cheltuielilor, pentru perioada următoare de gestiune, în cazul materialelor și mărfurilor, și ca venituri, în cazul produselor și producției în curs de fabricație. Rulajul intrărilor și ieșirilor se înregistrează direct prin debitul, respectiv creditul conturilor de cheltuieli în cazul
materialelor și mărfurilor și de venituri, în cazul produselor, lucrărilor și serviciilor.
O variantă a metodei inventarului intermitent este și cea a debitării și creditării conturilor numai cu variația – creșterea și micșorarea – stocurilor la sfârșitul perioadei de gestiune. Creșterea-micșorarea stocurilor de materiale și mărfuri generează o creștere-micșorare de cheltuieli, iar creșterea-micșorarea de producție neterminată, semifabricate și produse finite determină o creștere-micșorare de venituri.
În cazul în care evaluarea și înregistrarea în contabilitate a stocurilor se face la prețuri prestabilite (standard), conturilor de stocuri li se asociază conturi distincte care înregistrează diferențele de preț față de costul de achiziție sau costul de producție.
În debitul conturilor de diferențe, de regulă, se înregistrează diferențele aferente bunurilor intrate în gestiunea întreprinderii, iar în creditul lor, diferențele corespunzătoare stocurilor ieșite. Soldul conturilor reprezintă diferențele de preț aferente bunurilor economice existente în stoc în gestiunea întreprinderii. O asemenea modalitate de funcționare impune înregistrarea în roșu a diferențelor, dacă prețurile prestabilite sunt mai mari decât costul de achiziție sau de producție, după caz și în negru în situația inversă.
Dacă nu se acceptă mecanismul de înregistrare roșu-negru, conturile de diferențe înregistrează în debit diferențele în plus (costul de achiziție sau de producție
este mai mare decât prețul prestabilit) aferente stocurilor intrate în gestiune și diferențele de preț în minus (costul de achiziție sau de producție este mai mic decât cel prestabilit) aferente stocurilor ieșite din gestiune. În creditul conturilor se reflectă diferențele de preț în minus aferente stocurilor intrate în gestiune și diferențele în plus corespunzătoare stocurilor ieșite din gestiune.
De asemenea, în cadrul clasei s-a creat o grupă distinctă de conturi: 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție”. Cu ajutorul acestor conturi se ține evidența ajustărilor pentru deprecierea stocurilor. Sunt conturi de pasiv, în creditul lor se înregistrează valoarea ajustărilor pentru depreciere, constituite pe seama cheltuielilor, în debitul acelorași conturi se reflectă valoarea ajustărilor reluate prin diminuare sau anulare. Soldul creditor al acestor conturi reprezintă valoarea ajustărilor lor constituite prin prelevarea din rezultate.
1.3. EVALUAREA STOCURILOR POTRIVIT ACTUALELOR PREVEDERI ALE LEGII CONTABILITĂȚII
1.3.1. Noțiuni și principii ale evaluării
Evaluarea constă în cuantificarea și exprimarea prin bani, a mărimii elementelor patrimoniale și a operațiilor privind mișcarea acestor elemente.
Componentele evaluării sunt:
– obiectul evaluării îl constituie structurile proprii, în cazul nostru, stocurile, precum și operațiile economice și financiare privind circuitul acestora;
– etalonul monetar reprezintă unitatea de calcul care permite măsurarea și compararea valorilor economice. Banul este unitatea de valoare, o unitate de măsură instabilă, reprezintă o valoare a cărei mărime, exprimată prin puterea de cumpărare, poate crește sau se poate micșora;
– compararea exprimată prin preț, care realizează legătura între obiectul evaluat și banul, în calitatea sa de unitate de măsură a valorii; prin mijlocirea banului, valoarea elementelor patrimoniale se exprimă ca preț.
În teoria și practica de contabilitate, două criterii stau la baza evaluării stocurilor:
– valoarea de utilitate
– timpul
Primul criteriu consideră că valoarea trebuie să reprezinte costul sau sacrificiul consimțit la un moment dat, pentru a aduce bunul respectiv în patrimoniu.
Cel de-al doilea criteriu vizează momentul plasării evaluării în trecut, în prezent sau în viitor.
Pornind de la aceste două criterii s-au stabilit următoarele principii ale evaluării:
1) Principiul stabilității monetare
2) Principiul costului istoric
3) Principiul prudenței
1) Principiul stabilității monetare
În contabilitate, etalonul monetar, ales ca unitate de măsură a situației patrimoniului și a rezultatelor, are un caracter instabil determinat de variația puterii de cumpărare a monedei și a prețurilor. Pentru a depăși și această limită, unitatea de măsură contabilă este considerată constantă.
Stabilirea unității de măsură e discutabilă în condițiile inflației persistente. Cantitatea de monedă (în lei), necesară evaluării unui bun, crește prin inflație, nu din cauza modificării relative a bunului în raport cu altele, ci din cauza schimbării semnificației etalonului.
2) Principiul costului istoric
Acest principiu constă în evaluarea elementelor patrimoniale la costul de origine sau de intrare, stabilit pe baza documentelor justificative.
În mod concret costul istoric se identifică, după caz, cu:
a) valoarea de utilitate pentru bunurile intrate prin aport în natură, obținute cu titlu gratuit sau de donație. Ea se stabilește în funcție de prețul pieței, utilitatea bunului pentru întreprindere, starea și amplasarea sa.
b) valoarea de achiziție sau costul de achiziție pentru bunurile procurate cu titlu oneros. Costul de achiziție este format din: prețul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport aprovizionare și alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrare în gestiune a bunurilor respective.
c) valoarea de producție sau costul de producție pentru bunurile produse în unitatea patrimonială. Costul de producție cuprinde: costul de achiziție al materiilor prime și materialelor consumabile, celelalte cheltuieli directe de producție precum și cota cheltuielilor indirecte de producție repartizate rațional (proporțional cu gradul de folosire a activității) asupra bunului produs în unitatea patrimonială.
3) Principiul prudenței
Discutat prin prisma evaluării, un asemenea principiu impune o estimare cu precauție sau rezonabilă a elementelor patrimoniale astfel încât să se prevină supraevaluarea activelor și veniturilor, respectiv subevaluarea pasivelor și cheltuielilor. Procedând astfel, se evită constituirea nejustificată de rezultate supradimensionare care la rândul lor generează o de capitalizare a întreprinderii prin sarcinile fiscale mari și distribuirea de dividende fictive.
Pentru a răspunde la principiul prudenței, în contabilitate se folosește tehnica amortizărilor și provizioanelor pentru deprecierea valorii activelor, provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli și provizioanelor reglementate. Totodată, aplicarea prudenței impune evitarea creării de rezerve sau provizioane excesive.
1.3.2. Formele evaluării
Problema evaluării, în contabilitate, se pune atât în mod curent, pentru reflectarea operațiilor economice și financiare care au loc în cursul perioadelor de gestiune și care modifică mărimea valorică a elementelor patrimoniale, cât și în mod periodic cu ocazia inventarierii elementelor patrimoniale și a elaborării documentelor de sinteză financiar-contabilă.
Evaluarea curentă se aplică în contabilitate, în cursul perioadei de gestiune, pentru a exprima valoric modificările determinate de operațiile economice și financiare asupra elementelor patrimoniale, atât în cadrul circuitului patrimonial extern, cât și în cel intern.
Evaluarea se localizează în cele două momente principale ale mișcării acestora: intrarea și ieșirea din patrimoniu sau gestiune.
Evaluarea la intrare sau la prima înregistrare se bazează pe costul istoric, care în raport de natura elementelor patrimoniale și a operațiilor economico-financiare capătă următoarele forme:
– valoarea de utilitate pentru bunurile intrate prin aport în natură cu titlu gratuit sau prin donații;
– costul de achiziție pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
– costul de producție pentru bunurile produse în unitatea patrimonială;
Pentru bunurile intrate, exprimate în monedă străină, valoarea acestora este convertită în lei la cursul zilei când a avut loc operația.
Evaluarea la ieșire sau la a doua înregistrare se face în principiu la valoarea lor de intrare sau valoarea contabilă. Dacă bunurile sunt de natura stocurilor, având valori de intrare diferite și nu există posibilitatea de identificare a valorii lor de intrare, evaluarea la ieșire se poate face pe baza:
– metoda costului mediu ponderat (CMP)
– metoda epuizării loturilor : FIFO,LIFO, NIFO
– metoda prețului standard sau prestabilit
Alegerea unei metode sau alteia este o problemă a cărei soluție este determinată de interese economice, financiare sau fiscale.
Evaluarea periodică se realizează, de regulă, la încheierea exercițiului financiar. Ea se face odată cu inventarierea patrimoniului și întocmirea bilanțului contabil. În consecință, această evaluare se diferențiază la rândul său în:
a) evaluarea de inventar
b) evaluarea bilanțieră
a) Evaluarea de inventar se face cu ocazia controlării, prin inventar, cel puțin o dată la 12 luni, a existenței și a valorii stocurilor. Ea se bazează pe valoarea actuală numită și valoare de inventar.
Valoarea de inventar, ca expresie a valorii actuale, este estimată în funcție de prețul pieței, utilitatea bunului pentru economia întreprinderii, starea și amplasarea bunurilor. De aceea, se apreciază că în multe cazuri, valoarea de inventar este egală cu valoarea de întrebuințare.
În mod concret, pentru stabilirea valorii de inventar, se folosesc individual sau asociate următoarele metode:
♠ metoda valorii de înlocuire;
♠ metoda valorii de realizare;
♠ metoda valorii actualizate;
♠ metoda valorii de întreprindere;
♠ metoda valorii curente.
Inventarierea este necesară în două momente:
– în cursul exercițiului, pentru controlul gestiunilor;
– la închiderea exercițiului, pentru stabilirea situației patrimoniale reale și în vederea evaluării stocurilor.
Inventarierea de control poate avea loc o dată sau de mai multe ori în cursul anului, precum și în următoarele situații: predarea-primirea gestiunii; constatarea plusurilor sau minusurilor în gestiune; la cererea organelor de control; în cazul comasării unor unități, a desființării lor; în caz de forță majoră (calamități).
Fazele inventarierii sunt:
1) pregătirea inventarierii, prin care se emite dispoziția de inventariere care se înmânează comisiei. Ea conține gestiunea ce urmează a se inventaria, componența comisiei, obiectivul și perioada inventarierii;
2) desfășurarea inventarierii, care presupune constatarea faptică a stocurilor prin măsurare, cântărire și numărare. Stocurile stabilite se consemnează în liste de inventar;
3) stabilirea și regularizarea diferențelor de inventar, faza în care plusurile
se înregistrează ca intrări de stocuri, iar minusurile sunt imputate gestionarului, dacă acesta efectuează o gestiune defectuoasă, și se decontează asupra cheltuielilor, dacă ele au rezultat independent de voința cuiva.
La închiderea exercițiului financiar, inventarierea este lucrarea preliminară prin care se stabilește situația reală a patrimoniului.
b) Evaluarea bilanțieră are un caracter mai complex și stă la baza închiderii conturilor, stabilirii situației financiare a patrimoniului și calculării rezultatelor. Este o lucrare contabilă efectuată la închiderea exercițiului financiar.
Pentru evaluarea bilanțieră s-a adoptat valoarea netă contabilă (valoarea brută corectată cu amortizări sau provizioane). În acest scop se compară valoarea contabilă cu valoarea de inventar și se reține cea mai mică, rezultând astfel două situații:
– valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de intrare, caz în care stocurile au înregistrat o plusvaloare;
– valoarea de inventar este mai mică decât valoarea de intrare, caz în care stocurile au suferit o depreciere valorică, înregistrând un minus de valoare. Se recomandă constituirea unui provizion pentru depreciere.
1.3.3. Evaluarea stocurilor de materii prime, materiale consumabile și obiecte de inventar
S.C. „DECEAN” S.R.L. se aprovizionează cu stocuri de materii prime și materiale consumabile atât la intern cât și din import.
Indiferent de modalitatea de aprovizionare, la intrarea în patrimoniu, stocurile se evaluează astfel:
– la costul de achiziție, pentru cele intrate cu titlu oneros. Acesta cuprinde prețul de cumpărare, inclusiv taxele de import, comisioanele vamale și celelalte taxe de cumpărare, costurile de transport și de manipulare și alte costuri accesorii și de achiziție imputabile direct, cu excepția rabaturilor, remizelor și risturnelor.
– la valoarea actuală, denumită și valoare venală pentru stocurile intrate cu titlu gratuit (bunuri obținute ca donație, aport în natură). Valoarea actuală se stabilește pornind de la prețul pieței pentru stocuri similare sau asemănătoare, corectându-se în funcție de starea și utilizarea stocurilor pentru întreprindere.
Exemplu : privind determinarea costului de achiziție pentru materialele cumpărate din import.
Se achiziționează materiale din import la prețul de 9.000$ la un curs de 2.72 lei; taxa vamală este de 10 % din valoarea în vamă, comisionul de 1 %, iar cheltuielile de transport de 800$.
Valoarea facturii 9.000 $ * 2.72=24.480 RON
Transport extern evaluat la 800 $ * 2.72= 2.176 RON
Valoare CIF 26.656RON
Taxe vamale (10%) 2.665,6 RON
Comision vamal (1%) 266,56 RON
Cost de achiziție în vamă 29.588,16 RON
TVA (19%) 5.621,75 RON
Valoare facturată 35.209.91 RON
Exemplu: privind determinarea costului de achiziție pentru materii prime cumpărate la intern
Se achiziționează materii prime la prețul de 25.000 RON TVA 19%, iar cheltuielile de transport sunt în sumă de 200 RON.
Valoare materii prime 25.000 RON
Cheltuieli transport 200 RON
Cost achiziție (netă financiară) 25.200 RON
TVA (19%) 4.788 RON
Valoare facturată (netă de plată) 29.988 RON
Din exemplele prezentate se observă:
– în primul caz, costul de achiziție e format din valoarea materialelor și cheltuielilor de export, taxele vamale și comisionul vamal; TVA-ul se aplică la costul de achiziție astfel determinat.
– în al doilea caz, costul de achiziție este format din valoarea materiilor prime și cheltuielilor de transport; TVA-ul se aplică la costul de achiziție astfel determinat.
În anumite situații, unitatea poate beneficia de reduceri aplicabile asupra cumpărărilor. Aceste reduceri pot avea caracter comercial și financiar.
Reducerile cu caracter comercial îmbracă forma de rabaturi, remize și risturne.
Rabaturile sunt acele reduceri care se acordă pentru defecte de calitate și se practică asupra prețului de vânzare.
Remizele sunt reduceri care se acordă asupra prețurilor de vânzare superioare volumului convenit sau poziției preferențiale a cumpărătorului.
Risturnele sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului de operații efectuate cu același terț în decursul unei perioade determinate.
Reducerile cu caracter financiar sunt sub forma de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.
Din punct de vedere metodologic, reducerile se determină în cascadă.
Exemplu: prezentarea unei facturi detaliate cuprinde:
Materii prime 300 RON
Rabat (5%) 15 RON
285 RON
Remiză (10%) 28,5 RON
netă comercială 256.5 RON
scont de decontare (2%) 5.13RON
netă financiară 251.3 RON
TVA (19%) 47.76 RON
Netă de plată 299.13 RON
La ieșirea din patrimoniu, ținând cont de faptul că stocurile de materii prime și materiale au prețuri diferite, sunt aplicate următoarele metode:
– metoda identificării specifice care pornește de la ipoteza că fiecare articol ieșit este identificat prin data de intrare și costul de achiziție.
– metoda costului mediu ponderat (CMP). Costul mediu ponderat se poate calcula lunar sau după fiecare operație de intrare sau înainte de fiecare operație de intrare, ca raport între valoarea totală a stocului inițial plus valoarea intrărilor, pe de o parte, și cantitatea existentă în stocul inițial plus cantitatea intrată, pe de altă parte.
– metoda epuizării loturilor cu variantele:
primul intrat-primul ieșit (FIFO). Potrivit acestei metode ieșirile din stoc se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor, în ordine cronologică.
– ultimul intrat-primul ieșit (LIFO). Potrivit acestei metode, stocurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, stocurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al lotului anterior, în ordine cronologică.
– următorul intrat-primul ieșit (NIFO). Potrivit acestei metode ieșirile din stoc sunt evaluate la valoarea de înlocuire bazată pe prețul ultimei facturi (eventual la prețul estimativ al următoarei facturi). De regulă acest preț este egal cu prețul pieței sau costul de înlocuire, după caz.
– metoda ultimului preț de cumpărare. Stocurile ieșite sunt evaluate la prețul de cumpărare înscris în factura ultimelor loturi intrate în gestiunea întreprinderii.
– metoda prețului prestabilit antecalculat pe baza prețurilor medii ale bunurilor respective din exercițiile precedente, corectate cu indicele de variație a prețurilor.
În categoria activelor circulante materiale de natura stocurilor se cuprind și „obiectele de inventar”.
Obiectele de inventar sunt considerate mijloace de muncă, de aceea, ele prezintă o serie de caracteristici specifice mijloacelor fixe, și anume:
– participă la mai multe cicluri de exploatare;
– își păstrează forma fizică pe parcursul folosirii;
– își transmit, treptat sau integral, valoarea asupra producției la a cărei realizare au contribuit.
La intrarea în patrimoniu, obiectele de inventar se evaluează astfel:
– la costul de achiziție, pentru cele intrate cu titlu oneros;
– la valoarea actuală, pentru cele cu titlu gratuit.
Valoarea obiectelor de inventar se include în cheltuieli integral la darea lor în folosință, ori la scoaterea din uz sau eșalonat, într-o perioadă de cel mult trei ani.
Includerea in costuri a cheltuielilor legate de obiectele de inventar, echipamentele și materialele de protecție utilizate, prezintă anumite particularități generate, în principal, de faptul că obiectele de inventar deservesc mai multe cicluri de producție.
Uzura obiectelor de inventar se calculează luându-se ca bază prețul de facturare al acestora și se poate include în cheltuielile de producție prin una din următoarele metode:
– metoda integrală, care presupune trecerea pe cheltuieli a întregii valori a obiectelor de inventar odată cu darea lor în folosință sau scoaterea din uz;
– metoda cotelor duble (proporționale), care constă în includerea eșalonată a valorii obiectelor de inventar pe cheltuieli (50% din valoarea obiectelor de inventar la darea în folosință și 50% di valoarea lor la scoaterea din uz);
– metoda cotelor procentuale, cere se bazează pe includerea valorii obiectelor de inventar în cheltuieli prin aplicarea unei cote lunare la valoarea celor aflate în folosință.
La ieșirea din patrimoniu obiectele de inventar se evaluează și se scad din gestiune la valoarea de intrare.
Ca urmare a actualizării valorii de intrare a mijloacelor fixe a căror valoare de intrare este mai mică decât limita stabilită prin H.G., vor fi menținute în evidența contabilă ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar. Valoarea rămasă neamortizată se va recupera prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioadă maximă de trei ani, cu aprobarea Consiliului de Administrație, respectiv a responsabilului cu gestiunea patrimoniului.
După amortizarea completă, aceste mijloace fixe se scot din evidența mijloacelor fixe și se trec la categoria de obiectele de inventar.
La scoaterea din folosință se vor aplica regulile de casare a obiectelor de inventar.
Diferențele de preț privind stocurile inițiale și intrările de stocuri înregistrate în conturi distincte se repartizează asupra cheltuielilor cu stocurile ieșite, în baza relațiilor de calcul:
a) determinarea coeficienților de repartizare
b) determinarea cotei de repartizare aferentă stocurilor la finele lunii de referință
c) determinarea cotei de repartizare aferentă stocurilor ieșite
Relațiile de calcul prezentate mai sus operează cu date cumulate de la începutul anului, fiind verosimile numai în cazul în care diferențele sunt înregistrate în negru-roșu în conturile de diferențe.
În debitul conturilor de diferențe se înregistrează:
– diferențe negru-roșu aferente stocurilor inițiale;
– diferențe negru-roșu la intrare;
În creditul conturilor de diferențe se înregistrează:
– diferențe negru-roșu la ieșire
Soldul debitor negru-roșu reflectă diferențele aferente stocurilor finale.
Dacă se folosește tehnica înregistrării diferențelor numai în negru, situația în conturile de diferențe se diversifică cu implicații asupra determinării cotei de repartizare. Ea se prezintă astfel:
În debitul conturilor de diferențe se înregistrează:
– diferențe nefavorabile aferente stocurilor inițiale;
– diferențe nefavorabile aferente stocurilor intrate;
– diferențe favorabile aferente stocurilor ieșite în perioadele (lunile)precedente.
Pentru a depăși situația de mai sus, relațiile de calcul adoptate pentru determinarea coeficientului de repartizare nu pot fi decât de forma:
Fiscalitatea și rentabilitatea sunt principalii factori care condiționează adoptarea unei metode sau a alteia, deoarece evaluarea cantității de stocuri la sfârșitul perioadei este cheia care conduce la supra sau subevaluarea profitului, iar pe această bază încadrarea sau nu în principiul prudenței.
1.4. METODE UTILIZATE ÎN CONTABILITATEA STOCURILOR
Unitățile patrimoniale pot să-și organizeze contabilitatea stocurilor utilizând: fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.
Metoda inventarului permanent
În cazul utilizării inventarului permanent în contabilitate, în conturile de stocuri se înregistrează toate operațiile de intrare a stocurilor(cantitativ și valoric) evaluate la prețul de achiziție, cost de producție, preț standard (prestabilit) sau preț de factură, după caz.
De asemenea se înregistrează în conturile de stocuri fiecare ieșire din stoc, atât cantitativ cât și valoric.
Conform normelor contabile din țara noastră, în condițiile utilizării inventarului permanent, unitățile patrimoniale își pot organiza contabilitatea analitică a stocurilor după următoarele metode în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii:
a) metoda operativ – contabilă (pe solduri)
În acest caz, la locul de depozitare se ține evidența cantitativă a bunurilor materiale pe categorii, iar la contabilitate se ține evidența valorică pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de bunuri.
b) metoda cantitativ – valorică (pe fișe de cont analitic)
În cazul utilizării acestei metode la locul de depozitare se ține evidența cantitativă pe categorii de bunuri, iar la contabilitate se ține o evidență cantitativ-valorică.
c) metoda global-valorică
Aceasta constă în ținerea evidenței numai valoric atât la nivelul gestiunii, cât și în contabilitate.
Prezentarea detaliată a acestor metode de evidență operativă și analitică a stocurilor se va face în cadrul contabilității de gestiune.
În cazul utilizării inventarului permanent, conturile de stocuri se debitează în cursul exercițiului financiar cu intrările de bunuri prin creditul conturilor care indică sursa de procurare a bunurilor și se creditează cu ieșirile din stoc aferente perioadei de gestiune respective.
La sfârșitul exercițiului financiar, soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Dacă există diferențe (plusuri sau minusuri de inventar), acestea se vor regulariza aducându-se stocurile la nivelul lor real.
Metoda inventarului intermitent
Normele contabile din țara noastră permit unităților patrimoniale mici și mijlocii să utilizeze metoda inventarului intermitent. Această metodă presupune stabilirea ieșirilor ș i deci înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele fiecărei luni. În acest caz, ieșirile se determină ca diferența între valoarea stocurilor inițiale plus valoarea intrărilor, pe de o parte, și valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de altă parte. Relația de calcul a ieșirilor ar putea fi următoarea:
E = Si + I – SF unde:
E = valoarea ieșirilor
Si = valoarea stocurilor inițiale
I = valoarea intrărilor din cursul perioadei
SF = valoarea stocurilor finale, stabilite prin inventariere
În cazul utilizării acestei metode s-a renunțat la utilizarea în cursul lunii a conturilor pentru evidența intrărilor și, respectiv, a recalculării stocurilor scriptice după fiecare intrare.
Prin urmare, conturile de stocuri se utilizează numai la începutul și la sfârșitul lunii. În timpul lunii, intrările de stocuri de materii prime și materiale, obiecte de inventar animale și mărfuri sunt contabilizate direct în conturile de cheltuieli corespunzătoare, la cost de achiziție, preț de factură sau preț prestabilit, după caz. La sfârșitul fiecărei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere și se înregistrează în conturile de stocuri concomitent cu micșorarea cheltuielilor. Aceste stocuri finale vor deveni stocuri inițiale ale lunii următoare și ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul lunii următoare.
În cazul utilizării inventarului intermitent pentru stocurile provenite din producție la începutul fiecărei luni se anulează stocul inițial concomitent cu micșorarea veniturilor din producția stocată. Produsele obținute din producție proprie în cursul lunii nu se înregistrează în conturile de stocuri, înregistrându-se numai vânzarea lor. La sfârșitul lunii se determină prin inventariere stocul de produse din producție proprie existent și acest stoc se înregistrează în conturile de stocuri corespunzătoare, concomitent cu creșterea veniturilor din producția stocată.
CAPITOLUL II.
STANDARDUL INTERNAȚIONAL DE CONTABILITATE IAS 2 :
„CONTABILITATEA STOCURILOR”
2.1. OBIECTIV
Obiectivul acestui Standard este acela de a descrie tratamentul contabil pentru contabilitatea stocurilor în sistemul costului istoric. O problemă fundamentală în contabilizarea stocurilor o constituie valoarea costului ce urmează a fi recunoscut drept activ și reportat până când veniturile aferente sunt recunoscute. Acest Standard furnizează indicații practice referitoare la determinarea costului și la recunoașterea ulterioară drept cheltuială, incluzând orice înregistrare la valoarea realizabilă netă. De asemenea, Standardul furnizează indicații practice referitoare la procedeele de determinare a costului care sunt utilizate la calcularea costurilor stocurilor.
2.2. ARIA DE APLICABILITATE
Acest Standard va fi aplicat pentru contabilitatea stocurilor în situațiile financiare întocmite în sistemul costului istoric, cu excepția stocurilor menționate mai jos :
a) producție în curs de execuție obținută în cadrul contractelor de construcție, incluzând și contractele de prestări servicii direct legate de acestea (IAS 11-Contracte de construcție);
b) instrumente financiare;
c) stocurile de păsări, animale, produse agricole, forestiere, precum și minereuri care aparțin producătorilor, în cazul în care sunt evaluate la valoarea realizabilă netă, pe baza unor practici bine stabilite în anumite industrii.
2.3. DEFINIȚII
Următorii termeni sunt folosiți în acest Standard în sensul specificat în continuare:
Stocurile sunt active:
a) deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;
b) în curs de producție în vederea unei vânzări în aceleași condiții ca mai sus; sau
c) sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.
Valoarea realizabilă netă este prețul de vânzare estimat ce ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, mai puțin costurile estimate pentru finalizarea bunului și a costurilor necesare vânzării.
Stocurile includ bunurile cumpărate și deținute cu scopul revânzării, cum sunt mărfurile achiziționate de un detailist în vederea revânzării sau terenurile și alte proprietăți imobiliare deținute cu scopul de a fi revândute. Stocurile include, de asemenea, produsele finite sau producția aflată în curs de execuție, precum și materialele și alte consumabile destinate utilizării în procesul de producție. În cazul unui prestator de servicii, stocurile include costul serviciilor, pentru care întreprinderea nu a înregistrat încă venitul aferent (IAS 18 – Contabilitatea veniturilor).
2.4. EVALUAREA STOCURILOR
Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă.
2.4.1. Costul stocurilor
Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziției și prelucrării, precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și în locul în care se găsesc în prezent.
Costurile de achiziție
Costurile de achiziție a stocurilor cuprind prețul de cumpărare, taxe de import și alte taxe (cu excepția acelora pe care întreprinderea le poate recupera de la autoritățile fiscale), costuri de transport, manipulare și alte costuri care pot fi atribuite direct achiziției de produse finite, materiale și servicii. Reducerile comerciale, rabaturile și alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costul de achiziție.
Costurile de achiziție pot include diferențele de curs valutar care au apărut direct din achiziționarea recentă de bunuri facturate în valută doar în acele cazuri rare care sunt permise prin tratamentul alternativ prevăzut în IAS 21 Efectele variației cursurilor de schimb valutar. Aceste diferențe de curs valutar se limitează doar la acelea care au rezultat dintr-o depreciere monetară accentuată împotriva căreia nu există nici un mijloc practic de acoperire și care afectează datorii care nu pot fi decontate, rezultate din achiziția recentă a stocurilor.
Costurile de prelucrare
Costurile de prelucrare a stocurilor include costurile direct aferente unităților produse, cum ar fi costurile cu manopera directă. De asemenea, ele include și alocarea sistematică a regiei de producție, fixă și variabilă, generată de transformarea materialelor în produse finite. Regia fixă de producție constă în acele costuri indirecte de producție care rămân relativ constante, indiferent de volumul producției, cum sunt: amortizarea, întreținerea secțiilor și utilajelor, precum și costurile cu conducerea și administrarea secțiilor. Regia variabilă de producție constă în acele costuri indirecte de producție care variază direct proporțional sau aproape direct proporțional cu volumul producției, cum sunt costurile indirecte cu materiile prime și materialele și cu forța de muncă.
Alocarea regiei fixe de producție asupra costurilor de prelucrare se face pe baza capacității normale de producție. Capacitatea normală de producție este producția estimată a fi obținută, în medie, de-a lungul unui anumit număr de perioade sau sezoane, în condiții normale, având în vedere și pierderea de capacitate rezultată din întreținerea planificată a echipamentului. Nivelul actual de producție poate fi folosit dacă se consideră că acesta aproximează capacitatea normală. Valoarea regiei fixe alocate fiecărei unități produse nu se majorează ca urmare a obținerii unei producții scăzute sau a neutilizării unor active. Regia nealocată este recunoscută drept cheltuială în perioada în care a apărut. În exercițiile în care se înregistrează o producție neobișnuit (anormal) de mare, valoarea regiei fixe alocate fiecărei unități produse este diminuată, astfel încât stocurile să nu fie evaluate la o valoare mai mare decât costul lor. Regia variabilă este alocată fiecărei unități produse pe baza folosirii reale a facilităților productive.
Un proces de producție poate duce la obținerea simultană a mai multor produse. Este cazul, de exemplu, al produselor cuplate sau în cazul în care un produs este principal și altul este un produs secundar. Atunci când costurile de prelucrare nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs în parte, acestea se alocă pe baza unei metode raționale, aplicate cu consecvență. Alocarea se poate baza, de exemplu, pe valoarea de vânzare relativă pe fiecare produs, fie în stadiul de producție în care produsele devin identificabile, fie în momentul finalizării procesului de producție. Prin natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnificativă. În aceste cazuri, ele sunt evaluate la valoarea realizabilă netă și această valoare se deduce din costul produsului principal. Ca urmare, valoarea contabilă a produsului principal nu diferă în mod semnificativ față de costul său.
Alte costuri
Alte costuri se include în costul stocurilor numai în măsura în care reprezintă costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și în locul în care se găsesc în prezent. De exemplu, poate fi adecvată includerea în costul stocurilor a regiilor generale sau costul proiectării produselor destinate anumitor clienți.
Mai jos sunt enumerate exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit :
a) pierderile de materiale, manoperă sau alte costuri de producție înregistrate peste limitele normal admise;
b) cheltuieli de depozitare, cu excepția cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în procesul de producție, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricație;
c) regii generale de administrație care nu participă la aducerea stocurilor în forma și în locul în care se găsesc în prezent; și
d) costuri de desfacere.
În anumite circumstanțe, costul îndatorării poate fi inclus în costul stocurilor. Aceste circumstanțe sunt identificate prin tratamentul contabil alternativ permis în IAS 23, Costul îndatorării.
Costul stocurilor unui prestator de servicii
Costul stocurilor unui prestator de servicii constă, în primul rând, din manoperă și din alte costuri legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum și regiile corespunzătoare. Costurile cu personal angajat în activitatea de desfacere și administrație nu se include, ci sunt recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au loc.
Tehnici de măsurare a costurilor
Diverse tehnici de măsurare a costurilor, cum sunt metoda cost standard sau metoda cu amănuntul pot fi folosite pentru simplificare, dacă se consideră că rezultatele acestor metode aproximează costul. Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor și consumabilelor, manoperei, eficienței și capacității de producție. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic și ajustate, dacă este necesar, în funcție de condițiile actuale.
Metoda cu amănuntul este adesea folosită în comerțul cu amănuntul pentru a măsura costul stocurilor de articole numeroase și cu mișcare rapidă, care au marje similare și pentru care nu este practic să se folosească altă metodă de determinare a costului. Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din prețul de vânzare al stocurilor. Procentajul marjei brute utilizat ia în considerare stosurile al căror preț a fost redus sub prețul de vânzare inițial. Adesea este utilizat un procent mediu pentru fiecare departament.
2.4.2. Procedee de determinare a costului
Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile și al acelor bunuri sau servicii produse și destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale.
Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dacă au fost cumpărate sau produse. Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un număr mare de elemente care sunt, de regulă, fungibile. În aceste cazuri, metoda care permite selectarea acelor elemente ce rîmân în stoc ar putea fi folosită pentru obținerea unor efecte dorite asupra rezultatului net al perioadei.
2.4.2.1. Tratamentul contabil de bază
Costul stocurilor, trebuie determinat prin metoda ,,primul-intrat, primul-ieșit” (FIFO) sau metoda costului mediu ponderat.
Metoda FIFO presupune că primele elemente cumpărate sunt cele care se vând primele, și prin urmare elementele care rămân în stoc la sfârșitul perioadei sunt cele care au fost cumpărate sau produse cel mai recent. Metoda costului mediu ponderat calculează costul fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei și a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după recepția fiecărui transport, în funcție de circumstanțele în care se găsește întreprinderea.
2.4.2.2. Tratamentul contabil alternativ
Costul stocurilor, trebuie determinat prin metoda ,,ultimul-intrat, primul-ieșit” (LIFO).
Metoda LIFO presupune că ultimele elemente cumpărate sau produse se vor vinde primele, și, prin urmare, elementele rămase în stoc la sfârșitul perioadei sunt cele produse sau cumpărate primele.
2.4.3. Valoarea realizabilă netă
Costul stocurilor este nerecuperabil dacă acele stocuri au suferit deteriorări, au fost uzate moral integral sau parțial sau prețurile lor de vânzare s-au diminuat. Costul stocurilor este, de asemenea, nerecuperabil și în condițiile în care au crescut costurile estimate pentru finalizare sau costurile estimate necesare pentru a efectua vânzarea. Practica diminuării valorii stocurilor sub cost, până la valoarea realizabilă netă, este consecventă cu principiul conform căruia activele nu trebuie reflectate în bilanț la o valoare mai mare decât care se poate obține prin utilizarea sau vânzarea lor.
De obicei, stocurile sunt diminuate până la valoarea realizabilă netă element cu element. Uneori însă, poate fi mai adecvat să se grupeze elementele similare sau conexe. Acesta poate fi cazul unor elemente de stoc care aparțin aceleiași game de produse, care au scopuri sau utilizări similare, care sunt produse și comercializate în aceiași zonă geografică și care nu pot, practic, să fie evaluate distinct față de alte elemente din acea gamă de produse. Nu este adecvat ca valoarea stocurilor să fie diminuată pe baza unei clasificări, de exemplu, produse finite, sau stocurile dintr-o anumită industrie sau zone geografice. În general, prestatorii de servicii cumulează costurile în funcție de fiecare serviciu, pentru care va fi stabilit un preț de vânzare distinct. De aceea fiecare dintre aceste servicii va fi tratat ca un element separat.
Estimarea valorii realizabile nete se bazează pe cele mai credibile dovezi în momentul în care are loc estimarea valorii stocurilor care se așteaptă a fi realizată. Aceste estimări iau în considerare fluctuațiile de preț și de cost care sunt direct legate de evenimente ce au intervenit după terminarea perioadei, în măsura în care aceste evenimente confirmă condițiile existente la sfârșitul perioadei.
Estimarea valorii realizabile nete ia în considerare, de asemenea, scopul pentru care stocurile sunt deținute. De exemplu, valoarea realizabilă netă a stocurilor care urmează să fie livrate în baza unor contracte ferme pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii este prețul stabilit contractual. În situația în care cantitatea contractată este mai mică decât cantitatea deținută, valoarea realizabilă netă a surplusului se va determina pornind de la prețurile generale de vânzare practicate pe piață. Provizioanele sau datoriile contingente pot apărea din contractele ferme de vânzare peste stocurile deținute sau din contractele ferme de cumpărare. Asemenea provizioane sunt datorii contingente, vor fi tratate conform IAS 37-Provizioane, datorii și active contingente.
Valoarea materialelor și a consumabilelor folosite în producție nu ste diminuată sub cost dacă se estimează că produsele finite în care urmează să se încorporeze vor fi vândute pentru un preț mai mare sau egal cu costul lor. Totuși, dacă se estimează că acel cost al produselor finite va depăși valoarea realizabilă netă, atunci și costul materialelor aferente se diminuează până la valoarea realizabilă netă. În aceste cazuri, costul de înlocuire al materialelor poate fi cea mai adecvată măsură a valorii realizabile nete.
Pentru fiecare perioadă ulterioară se efectuează ă nouă evaluare a valorii realizabile nete. Dacă acele condiții care au determinat decizia de a diminua valoarea stocului până la valoarea realizabilă netă au încetat să mai existe, atunci valoarea cu care s-a reflectat diminuarea se va storna, astfel încât noua valoare contabilă a stocului să fie egală cu cea mai mică valoare dintre valoarea de intrare și valoarea netă realizabilă revizuită. Aceasta se întâmplă, de exemplu, când prețul unui produs a scăzut, este încă într-o perioadă ulterioară, iar prețul său de vânzare crește.
2.5. RECUNOAȘTEREA DREPT CHELTUIALĂ
Atunci când stocurile sunt vândute, valoarea contabilă a stocurilor trebuie recunoscută ca o cheltuială în perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzător. Valoarea oricărei diminuări a stocurilor până la valoarea realizabilă netă și toate pierderile de stocuri trebuie recunoscute drept cheltuială în perioada în care are loc diminuarea sau pierderea. Valoarea oricărei stornări a diminuării valorii stocurilor ca urmare a unei creșteri a valorii realizabile nete trebuie recunoscută ca o reducere a cheltuielii cu stocurile în perioada în care stornarea a avut loc.
Procesul de recunoaștere ca o cheltuială a valorii stocurilor vândute duce la conectarea costurilor la venituri.
Unele stocuri pot fi alocate altor conturi de active, de exemplu un stoc folosit drept componentă pentru un mijloc fix construit prin forțe proprii. Astfel de stocuri încorporate într-un al activ sunt recunoscute drept cheltuieli pe parcursul duratei utile de viață a acelui activ.
2.6. PREZENTAREA INFORMAȚIILOR
Situațiile financiare trebuie să prezinte următoarele informații :
a) politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv metodele folosite pentru determinarea costului;
b) valoarea contabilă totală a stocurilor și valoarea contabilă a categoriilor de stocuri, grupate într-un mod adecvat întreprinderii;
c) valoarea contabilă a acelor stocuri care au fost evaluate la valoare realizabilă netă;
d) valoarea oricăror stornări ale diminuărilor valorii stocurilor;
e) circumstanțele sau evenimentele care au dus la apariția unor astfel de stornări ale diminuării valorii stocurilor;
f) valoarea stocurilor gajate ca garanție în contul datoriilor.
Informațiile privind valoarea contabilă a diverselor categorii de stocuri, precum și dimensiunea modificărilor acestor active sunt utile utilizatorilor situațiilor financiare. Cele mai întâlnite clasificări ale stocurilor cuprind : mărfuri, materii prime, materiale, producție în curs și produse finite. Stocurile unui prestator de servicii pot fi simplu descrise ca producție în curs de execuție.
În cazul în care costul stocurilor este determinat prin metoda LIFO, pe baza tratamentului alternativ, situațiile financiare trebuie să prezinte diferența între valoarea stocurilor specificată în bilanț și una din următoarele valori:
a) valoarea cea mai mică dintre valoarea calculată și valoarea realizabilă netă;
b) valoarea cea mai mică dintre costul curent la data bilanțului și valoarea realizabilă netă.
Situațiile financiare trebuie să prezinte una din următoarele informații:
a) costul stocurilor recunoscut ca o cheltuială în cursul perioadei;
b) costurile de exploatare imputabile veniturilor, clasificate după natura lor și recunoscute ca o cheltuială în cursul perioadei.
Costul stocurilor recunoscute ca o cheltuială în cursul perioadei constă din acele costuri care fuseseră anterior incluse în evaluarea stocurilor vândute, regia de producție nealocată și valoarea anormală a costurilor de producție a stocurilor. Circumstanțele specifice întreprinderii pot face necesară și includerea altor costuri, ca de exemplu costurilor de distribuție.
Unele întreprinderi adoptă un format diferit al contului de profit și pierdere care, în loc de a evidenția costul stocurilor recunoscute drept cheltuieli în cursul perioadei, prezintă alte valori. Într-un astfel de format, întreprinderea prezintă costurile de exploatare, clasificate după natura lor și imputabile veniturilor perioadei. În acest caz, întreprinderea prezintă costurile recunoscute drept cheltuieli ca materiile prime și materialele, costurile cu manopera și alte costuri de exploatare, împreunată cu valoarea modificării nete a stocurilor aferente perioadei.
Diminuarea valorii stocurilor până la valoarea lor realizabilă netă poate fi de așa mărime, efect sau natură, încât să fie necesară prezentarea ei distinct
CAPITOLUL III.
PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. DECEAN S.R.L.
3.1. STATUTUL JURIDIC
Forma juridică
S.C. „DECEAN” S.R.L. Miercurea Ciuc este organizată sub forma unei societăți cu răspundere limitată cu asociat unic. Denumirea societății comerciale stabilită în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerțului este S.C. DECEAN S.R.L.
În toate actele semnate sau emanate de la societate, denumirea societății va fi urmată de datele referitoare la sediul societății, numărul de înregistrare la Registrul Comerțului, emblema societății, codul fiscal, numărul de telefon si telex.
Sediul
Sediul societății comerciale este în Miercurea-Ciuc, str. Zőld Peter nr. 4, județul Harghita și va putea fi schimbat la orice altă adresă din oricare altă localitate, pe baza hotărârii asociatului unic și cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare, stabilite pentru o astfel de modificare a prezentului statut.
Sediul societății comerciale poate fi schimbat pe baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a acționarilor, potrivit legii.
Societatea comercială poate înființa, în vederea realizării obiectivului său de activitate, și alte sucursale, filiale, reprezentanțe sau agenții situate în alte localități din țară și din străinătate.
Scurt istoric
Societatea comercială S.C. DECEAN S.R.L. a fost înființată în anul 1996, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J19/586/1996, cod unic de înregistrare R 8973271, atribuit în data de 21.10.1996, plătitor TVA din data de 24.09.1996. Capitalul social al firmei este de 1.500.000 RON.
Societatea se dezvoltă în timp, prin diversificarea nomenclatorului de lucrări și crearea de noi facilitați. Principalele faze ale procesului tehnologic sunt:
– recepția materiei prime;
– depozitarea materiei prime;
– prelucrarea primară;
– umplerea;
– fierbere, afumare;
– răcirea,
– depozitarea produselor finite;
– livrarea produselor.
Echipamente de producție
– 1 mașină de tocat;
– 1 cuter;
– 2 mașini de umplut;
– 2 celule afumate fierbere;
– 1 bazin fierbere;
– 4 depozite frigorifice.
Modalități de distribuție a produselor, rețea proprie de magazine
Magazine proprii de desfacere :
1. MAG. DE PREZENTARE DIN STR. ZOLD PETER NR. 4
2. MAG. DE DESFACERE DIN STR. PIEȚII NR. 1
3. MAG. DE PREZENTARE DIN STR. MIHAI SADOVEANU NR. 12
Capacitate de producție și structura acesteia:
Capacitatea de producție este aproximativ 2000kg/zi preparate din carne, din care prospături 800kg/zi, produse dublu afumate 400kg/zi și carne tranșată 800kg/zi.
Scurtă descriere a activității curente:
Carmangeria a fost proiectată și executată pentru fabricarea produselor din carne conform procesului tehnologic. Are intrare separată pentru personal, lângă care sunt amenajate vestiarul și grupul sanitar, după care se poate intra în hala de producție. În hala de producție sunt amplasate utilaje de carmangerie. Sala de tranșare este prevăzută cu mese de inox, cărucioare pentru manipularea cărnii tranșate. Principalele produse ale S.C. DECEAN S.R.L. sunt:
cârnați casă afumat;
cârnați Ciuc;
cârnați cabanos;
crenwursti vită;
crenwursti pui;
jambon;
mușchi file afumat;
parizer vită;
parizer pui;
salam casă;
salam picant;
salam Decean.
Produsele realizate sunt comercializate în magazine proprii 80%, iar restul de 20% în restaurante, unități militare, instituții de învățământ și alte magazine (de ex. S.C. Fenyo S.R.L., S.C. Gambrinus S.R.L.).
În viitor preconizăm să exportăm produsele noastre și pentru lanțurile de magazine alimentare din județele limitrofe din Ungaria, Szabolcs Szatmar, Bihar și Bekes.
Politica de prețuri de aprovizionare a societății constă în căutare continuă și selectivă a furnizorilor ce distribuie produse de cea mai bună calitate și la prețurile cele mai avantajoase.
Statutul societății
Statutul S.C. DECEAN S.R.L. este autentificat cu nr.110/11.10.1996 de Biroul Notarului Public Balogh Edit, cu sediul în Miercurea-Ciuc modificat prin Actul adițional autentificat cu nr.41.10.01.2002 de acest birou notarial.
Obiectul de activitate
Obiectul principal de activitate, conform secțiunii D din cod CAEN, este 1511 – Fabricarea produselor din carne.
Licența de fabricație pentru atestarea dreptului de a desfășura activități în domeniul producției de produse alimentare Seria 08276 din17.12.1997, Fabricarea preparatelor din carne și Licența Seria A nr.08275 din 17.12.1997, tranșarea cărnii.
Terenuri și active
SC DECEAN SRL deține Certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra unora din terenurile aflate în administrare astfel:
Salariații
Salariații S.C. DECEAN S.R.L. sunt organizați astfel:
– 54 muncitori;
– 8 TESA.
Contractul Colectiv de Muncă stipulează o serie de drepturi pentru salariații S.C. DECEAN S..RL., în conformitate cu legislația în vigoare. Astfel, datorită specificului de muncă grea desfășurată în condiții de noxe, salariații beneficiază, în mod diferențiat (după criterii cum sunt: loc de muncă, vechime, schimb de lucru etc.) de facilități ca:
– spor de salariu;
– spor de concediu;
– materiale igienico-sanitare;
– echipament de lucru;
– premieri;
– forme de perfecționare în muncă etc.
Regulamentul de Ordine interioară stabilește reguli de disciplină ce se aplică tuturor salariaților și face parte integrantă din Contractul Colectiv de Muncă.
Contractele individuale de muncă sunt tip și au fost încheiate cu toți salariații.
Nu au fost semnalate conflicte de muncă, salariile sunt plătite la zi.
Aspecte comerciale
În prezent S.C. DECEAN S.R.L. are încheiate contracte comerciale cu furnizori și beneficiari interni.
Licențe, brevete și mărci
Licența de fabricație pentru atestarea dreptului de a desfășura activități în domeniul producției de produse alimentare Seria A nr.08276 din 17.12.1997, Fabricarea preparatelor din carne și Licența seria A nr. 08275 din 17.12.1997.
Litigii
S.C. DECEAN S.R.L. a acționat în judecată un număr de două societăți comerciale pentru neplata facturilor, totalizând 14.900 lei RON.
În calitate de pârât, S.C. DECEAN S.R.L. nu este implicată în litigii.
Litigiile în care este angrenată S.C. DECEAN S.R.L. nu afectează imaginea societății pe piață.
Poluare
Din verificările efectuate, se constată că S.C. DECEAN S.R.L. deține autorizațiile de funcționare.
Activitatea S.C. DECEAN S.R.L. nu este poluantă.
Personalul încadrat la locuri de muncă considerate cu risc pentru sănătate se încadrează în grupele I și II de muncă.
Concluzii referitoare la aspectele juridice ale S.C. DECEAN S.R.L.
Diagnosticul comercial își propune să analizeze situația S.C. DECEAN S.R.L. din punct de vedere al poziției pe piață, evidențiind totodată punctele slabe și cele tari.
Diagnosticul comercial este structurat astfel încât să prezinte elemente relevante, din punct de vedere al obiectivului de activitate, dimensiunea activității, clienții și furnizorii, activitatea de export, concurența și perspectivele în domeniu.
3.2 ANALIZA PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR
Din documentația pusă la dispoziție de către administratorul S.C. DECEAN S.R.L. rezultă că activitatea de bază o constituie executarea următoarelor categorii de lucrări:
manual HACCP;
plan HACCP;
proceduri de sistem, regulamente și instrucțiuni de lucru;
formulare pentru înregistrările cerute de sistem, registre, liste în conformitate cu cerințele sistemului, etc.;
dotarea firmei cu echipamente pentru efectuarea analizelor specifice produselor alimentare, care deservește ateliere de preparate, sunt necesare datorită cerințelor legislației în vigoare și a prevederilor sistemului HACCP, prezentate în tabelul de mai jos.
Rezultatele calitative ale procesului vor fi reflectate în:
produs sigur pentru consumator;
procese menținute sub control, tehnologii care să nu prezinte un potențial risc asupra sănătății și să nu contamineze produsul;
creșterea încrederii clienților în organizație ;
asigurarea, funcționarea corectă și permanentă a aparaturii de control și de înregistrare a parametrilor care condiționează salubritatea prelucrării și păstrării materiilor prime, semifabricatelor și produselor finite;
conformitate cu legislația aplicabilă;
analiza sistematică a sistemului;
o mentalitate nouă a întregului personal:
o imagine nouă pe piață.
În urma implementării sistemului și a funcționării lui se vor îmbunătății majoritatea indicatorilor economici ai firmei.
În ultimii trei ani, în concordanță cu posibilitățile de finanțare ale investitorilor – beneficiari ai lucrărilor SC DECEAN SRL, care s-au situat sub posibilitățile de execuție de care dispune SC DECEAN SRL, cifra de afaceri a cunoscut un trend crescător.
3.3 ANALIZA PIEȚEI
Piața. Reprezintă spațiul economic în care se desfășoară totalitatea actelor de vânzare-cumpărare, este locul de întâlnire a consumatorului cu producătorii adică al cererii cu oferta.
Pe piață se desfășoară concurența și se formează în mod liber prețul.
Motivele investiției propuse de S.C. DECEAN S.R.L. sunt în primul rând rezultanta necesității alinierii la normele metodologice impuse de Comunitatea Europeană și alinierea din punct de vedere tehnologic la noile nevoi ale pieții, având în vedere cerințele unui standard din ce în ce mai ridicat privind calitatea și prezentarea mărfurilor produse. În același timp în urma studiului de piață executat și ca urmare a unui audit intern, s-a ajuns la concluzia fermă că actuala normă de producție executată, respectiv 2000kg produs finit/zi lucrătoare este total de depășit de cererea de piață, impunându-se dublarea capacității de producție la minimum 4000kg produs finit/zi lucrătoare.
Principalul beneficiar ai SC DECEAN SRL este
3.4 FURNIZORII
Principalii furnizori de materii prime și materiale ai SC DECEAN SRL sunt:
Aprovizionarea cu materii prime ridică probleme deosebite în desfășurarea activității S.C. DECEAN S.R.L. ca de exemplu:
– achiziționarea materialelor se face din resursele financiare ale societății, iar recuperarea fondurilor investite inițial se face abia la terminarea lucrărilor, determinând imobilizarea și deprecierea unor importante sume de bani.
3.5 ACTIVITATEA DE MARKETING
În organizarea S.C. DECEAN S.R.L. există un serviciu de marketing subordonat managerului.
Printre realizările notabile se remarcă atestarea S.C. DECEAN S.R.L. de către firma PALCARO pentru lucrări recunoscute de normativele internaționale.
Concluzii referitoare la piață
3.6 AMPLASAMENT
Amplasamentul este situat în județul Harghita, municipiul Miercurea – Ciuc, în zona centrală a localității, adiacent străzii Zold Peter. Conform Certificatului de urbanism nr. 242 din 23.06.2004 eliberat de Consiliul Județean Harghita, imobilul se află în intravilanul localității Miercurea-Ciuc, este folosit actualmente pentru carmangerie și magazin de prezentare ”Complex Decean” și conform P.U.G. avizat și aprobat nr. 143/1998 imobilul este cuprins în zona de protecție a monumentelor de arhitectură.
Stadiul actual:
Pe amplasamentul prezentat mai sus există în prezent o clădire, având un regim de înălțime subsol + parter. Clădirea are o formă în L, lungimea laturilor orientate în direcția nord-sud de 29,30 m, iar lungimea laturilor orientate în direcția est-vest fiind de 36,50 m.
Accese: în prezent construcția are următoarele accese:
acces în magazin de prezentare, situat pe latura sudică, la parter;
acces de aprovizionare în magazin, situat la parter, dinspre incintă;
3 accese în spațiile de producție, situate la parter, dinspre incintă;
acces la demisol prin intermediul unei scări exterioare, dinspre incintă;
acces în pod prin intermediul unei scări interioare de beton armat, situat la parter, dinspre incintă.
Structura constructivă: construcția are următorul sistem constructiv:
fundații continue din piatră sub zidurile portante;
pereții portanți din zidărie masivă din piatră la demisol, de 80 cm grosime;
pereții portanți din zidărie masivă de cărămidă plină cu grosimea de 50 cm ( cu finisaj pe cele două laturi);
planșeu din boltișoare de cărămidă rezemate pe grinzi metalice profil “l” și planșeu de beton armat peste parter.
Propuneri
După realizarea tuturor lucrărilor prevăzute în documentație, noua construcție va avea un regim de înălțime subsol + parter + etaj + mansardă. Forma în plan al clădirii spre exterior precum și dimensiunile laturilor vor rămâne nemodificate.
Motivele investiției propuse de S.C. DECEAN S.R.L. sunt în primul rând rezultanta necesități alinierii la normele metodologice impuse de Comunitatea Europeană și alinierea din punct de vedere tehnologic la noile nevoi ale pieții, având în vedere cerințele unui standard din ce în ce mai ridicat privind calitatea și prezentarea mărfurilor produse. În același timp în urma studiului de piață executat și ca urmare a unui audit intern, s-a ajuns la concluzia fermă că actuala normă de producție executată , respectiv 2000kg produs finit/zi lucrătoare este total de depășit de cererea pe piață, impunându-se dublarea capacității la minimum 4000 kg produs finit/zi lucrătoare.
În acest mod s-a luat hotărârea de a investi în secțiile de producție, în depozitele frigorifice și în cele două linii de aprovizionare și desfacere a produsului finit.
Investiția costă în aducerea la standard European a secțiilor de prelucrare și anume placarea pereților și a tavanelor cu Sandwich Panel Gobler, montarea unui sistem de climatizare care asigură o temperatură constantă de 11C, în spațiile de producție și holurile tehnice, opt camere frigorifice suplimentare cu temperatura controlată de la + 4C la – 22C, laboratoare, spălătorie automatizată, vestiare în conformitate cu normativele europene.
Cu aceeași ocazie s-a efectuat un studiu de piață la oferta actuală către consumatori în regim de Alimentație Publică. Rezultatele studiului respective au fost următoarele:
oferta existentă în Miercurea-Ciuc privind restaurantele este foarte mică și cu mici excepții de foarte slabă calitate;
prețurile practicate de respectivele unități de Alimentație Publică sunt mari, nefiind în concordanță cu necesitățile pieții;
dotările existente în unitățile de Alimentație Publică din oraș sunt depășite moral și tehnic.
În privința unităților de cazare, faptul că Hotelul Harghita a primit altă destinație a creat un gol în piață ce nu a putut fi acoperit de celelalte unități hoteliere și pensiuni existente.
În aceste condiții s-a ajuns la concluzia că în aceeași locație se pot amenaja: un restaurant de 96 de locuri, o sală de conferințe de 40 de locuri, o sală de fitness de 10 locuri prevăzută cu saună și salon de masaj și 40 camere de cazare( 12 în regim single) + apartament prezidențial și unul nupțial.
Investiția se impune atât în ideea de a diversifica obiectul de activitate cât și prin faptul că piața de desfacere pentru serviciile propuse este optimă în acest moment. În acest scop s-a luat legătura cu mai multe Agenții Turistice din țară și din străinătate toate manifestându-și expres intenția în vederea unei colaborări pe termen lung, având în vedere faptul că în acest moment zona turistică Harghita nu este exploatată aproape deloc, unitățile turistice din județ preferând să aștepte turiști în loc să-i aducă în zonă. Pe termen lung S.C. DECEAN S.R.L. intenționează să deschidă propria Agenție Turistică și alte unități hoteliere, completând practic pachetul de servicii oferite.
Având în vedere faptul că și într-un sector și în altul concurența este modestă, considerăm că investiția preconizată este oportună și ne va aduce satisfacții depline.
În concluzie estimăm creșterea cu 140% a profitului net, rezultat din producția de preparate din carne, în urma retehnologizării și reutilizării secțiilor de producție, cantitatea estimată de produs finit fiind obținută cu același număr de lucrători angajați în acest moment practic numai existând alte cheltuieli suplimentare. De asemeni în urma investițiilor provizoare, calitatea produselor va crește, lucru esențial având în vedere faptul că deja în acest moment avem cereri la o anumită gamă de produse pentru export. În acest sens S.C. DECEAN S.R.L. negociază deja cu potențiale parteneri, discuțiile fiind avansate, practic se discută de etichetare și ambalarea produsului finit.
Referitor la activitatea de Alimentație Publică și Cazare, dacă luăm în calcul cele mai pesimiste previziuni, având în vedere componenta complexului Decean și anume:
Restaurant, 96 locuri;
Sală de conferințe, 40 locuri;
40 camere pentru cazare;
2 apartamente;
sală fitness;
saună;
salon de masaj;
estimăm următoarele cote de încasări și profit:
Restaurant :
cu o cotă de încasări medie de 3.500/zi, încasările vor fi de 1.277.500,00 anual estimând cu profit net de cca.550.000,00 lei anual
Hotel :
cu o cotă de ocupare sub medie, adică 40% încasările de cazare vor fi de 645.000,00 anual.
Estimând celelalte servicii oferite la cca. 60.000,00 lei anual ajungem la încasări de aproape 700.000,00 lei anual estimând un profit net de cca. 450.000,00 lei anual.
Având în vedere aceste estimări și faptul că respectivele calcule au fost făcute după o analiză foarte atentă a pieții și ce au fost calculate aproape de 50% din estimările reale, considerăm că investiția se impune și în aceste condiții. Practic valoarea creditului solicitat v-a fi acoperită din primul an de exploatare și numai din activitatea de Alimentație Publică Cazare și Servicii.
Gradul de adecvare a activelor la profilul de fabricație
S.C. DECEAN S.R.L. dispune de o structură echilibrată a mijloacelor fixe, astfel, prin prisma valorilor rămase la 31.07.2004 clădirile și construcțiile speciale reprezintă 38,8 % din totalul valorii rămase a mijloacelor fixe, iar utilajul tehnologic 59,4%.
În ceea ce privește construcțiile aferente tehnologiei, ele fiind descrise și evaluate în RAPORTUL DE EVALUARE, în prezenta analiză se reiau numai caracteristicele funcționale ce definesc gradul de adecvare la tehnologiile de fabricație.
Astfel, se apreciază că, în general, halele industriale aferente unității de mecanizare și producție industrială corespund criteriilor de înălțime, grad de iluminare natural și artificial, dimensiunea tramei constructive, dotare cu utilități, cerințele generale sau speciale ale fabricației.
Inspecția halelor de producție a pus în evidență și disfuncționalități de genul: disconfort termic datorat ineficienței sistemelor de încălzire, poluare cu suspensii sau gaze nocive în anumite zone, datorită ineficienței sistemelor de ventilație mecanice.
Inspecția baracamentelor
Baracamentele, construcții provizorii din PFL melaminat, sunt degradate datorită condițiilor de șantier și deselor demolări și remontări în funcție de necesitățile tehnologice. Se apreciază că în general nu mai pot fi reutilizate.
Se apreciază că dotarea cu mijloace fixe, deși specifică, este puternic uzată fizic și moral, cu influențe negative pe termen mediu asupra productivității muncii și a caracteristicilor tehnico-funcționale ale produselor și serviciilor furnizate de S.C. DECEAN S.R.L.
Nu există procese de muncă automatizate.
Concluzii referitoare la activitatea de producție
3.7 NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA RETEHNOLOGIZĂRII SECTOARELOR DE BAZĂ
După cum s-a prezentat anterior (cap. 4) dotarea tehnologică de bază este caracterizată de o vechime de exploatare mare.
La nivelul producției de utilaj și a activităților de șantier, implicațiile generate de durata mare de exploatare a utilajului tehnologic se pot cuantifica în
– productivitatea muncii redusă,
– performanțele tehnico-funcționale modeste,
– costuri ridicate cu întreținerea și reparația utilajelor.
Este de așteptat ca pe termen scurt și mediu impactul generat de uzura fizică și morala a utilajelor asupra profitabilității afacerii S.C. DECEAN S.R.L. să devină important, societatea întâmpinând dificultăți majore în promovarea serviciilor sale, mai ales pe piața externă.
Date fiind cele prezentate mai sus, se impune alocarea unor sume importante pentru retehnologizare. Necesarul probabil ai investițiilor de retehnologizare pe termen mediu și lung este de circa 5,0 mil. USD.
Corelând necesitățile tehnologice cu posibilitățile de angajare a unor resurse financiare interne (a se vedea prognoza veniturilor și cheltuielilor și calculul cash – flow) apreciem nivelul probabil al investițiilor de menținere a capacităților de circa 7.000 mil. lei până în anul 2000, ceea ce reprezintă anual circa 1.375 mil. lei.
Din considerente legate de posibilitățile de finanțare proprii pe baza prognozei veniturilor și cheltuielilor, din prudență, se reține și se analizează numai investiția la nivelul posibilităților proprii de finanțare.
Analiza organizării și a resurselor umane urmărește cuantificarea aspectelor pozitive și negative și efectele pe care le au acestea în rezultatele economice obținute de S.C. DECEAN S.R.L.
3.8 MANAGEMENTUL
Consultanții în management apreciază unanim calitățile profesionale, intelectuale, umane și organizatorice ale membrilor echipei de conducere.
Se remarcă o îmbinare reușită între diplomație, înțelepciune, temperament, simț organizatoric, promptitudine și eficiență.
În relațiile conducerii cu subordonații se constată stilul sobru și autoritar, comportament considerat necesar în mediul muncitoresc.
Stilul de lucru al managerului și directorilor este conducerea prin obiective, în ciuda faptului că mediul economico-social în care evoluează S.C. DECEAN S.R.L. determină pentru majoritatea agenților economici la nivelul TOP MANAGEMENT un comportament de tip conjunctural.
Echipa de conducere a S.C. DECEAN S.R.L. se caracterizează prin:
– stabilitate bună a membrilor în cadrul echipei;
– formație profesională a membrilor echipei de conducere mixtă (tehnică și economică), fiind acoperite cerințele ridicate de profilul societății;
– maturitatea membrilor, dublată de vechimea în cadrul societății și implicit, de experiență pe măsură;
– relații colegiale între membrii conducerii.
Definind principalele funcții ale managementului ca fiind:
– previziunea;
– organizarea;
– comanda;
– coordonarea;
– controlul,
apreciem că punctele forte ale managementului S.C. DECEAN S.R.L. sunt comanda și coordonarea.
Managementul s-a implicat activ în politica de marketing, în această perioadă, în care menținerea unei societăți medii pe piață este tot mai grea, cu atât mai mult cu cât intrarea în Uniunea Europeană este iminentă.
Prin prisma funcțiilor de previziune și coordonare, cât și a rezultatelor obținute de S.C. DECEAN S.R.L. se observă că managementul vizează realizarea obiectivelor în mod activ și implicat.
Analiza previzională a evoluției piețelor, producției, forței de muncă și accesului la lichidități, în condiții de risc și incertitudine capătă o importanță deosebită, în detrimentul planificării ca atare, specifică economiilor cu înalt grad de centralizare. Ca o consecință generală a conducerii în condiții de risc este creșterea rolului deciziei, fapt ce se regăsește și la nivelul managementului S.C. DECEAN S.R.L.
Legat de aceste aspecte, echipa de conducere se confruntă cu probleme dificile, ca de exemplu lipsa disponibilităților bănești care face dificilă aprovizionarea cu materii prime și implicit duce la nerespectarea termenelor contractuale.
3.8.1 Structura organizatorică
Structura organizatorică este de tip piramidal cu cinci nivele, îmbinând structurile ierarhice cu cele funcționale.
Structura organizatorică este tipică unei societăți integrate de dimensiuni mari, de profil alimentar.
3.8.2 Resurse umane
Scopul analizei potențialului de personal constă în stabilirea măsurii în care aceasta asigură întreprinderii resurse umane de calitate, dar și ca număr, iar, prin climat de lucru, motivare, etc., creează un cadru propice pentru performanță. Se urmărește cunoașterea resurselor umane din punct de vedere al evoluției, structurii, comportamentului și eficienței utilizării lor, precum și al performanței echipei de conducere a întreprinderii
Din analiza efectuată inspectând locurile de muncă, se apreciază că asigurarea cu personal a posturilor de lucru este corespunzătoare.
La momentul efectuării analizei totalul salariaților este de 62.
Prezentăm în figura de mai jos structura de personal și evoluția numărului de salariați în ultimii ani.
Personalul TESA reprezintă 8 din totalul salariaților, cu tendință de creștere în ultimii ani, ca urmare a acțiunilor de reorganizare internă.
Specificul de muncă la S.C. DECEAN S.R.L. face ca ponderea femeilor în totalul salariaților să fie de 40%, după cum se poate urmări în tabelul următor:
Structura actuală a personalului cu studii superioare (13% din total personal) în funcție de specialitate este prezentată în tabelul de mai jos:
Structura actuală pe categorii de vârstă se prezintă astfel:
O parte a personalului S.C. DECEAN S.R.L. lucrează la locuri de muncă cu condiții deosebite.
Datorită specificului de muncă, personalul beneficiază de facilități, cum sunt:
– spor de fidelitate;
– spor de șantier;
– spor pentru condiții grele de muncă;
– spor pentru condiții periculoase;
– spor pentru condiții nocive;
– spor pentru cumul de funcții;
– spor șef de echipă;
– indemnizație de conducere;
– spor de concediu;
– premieri.
În pofida specificului de muncă grea, a condițiilor de șantier, motivațiile:
• nivel de salarizare peste media pe țară;
• poziția de lider a S.C. DECEAN S.R.L. pe piața specifică județeană;
• certitudinea locului de muncă,
determină în comportamentul salariaților un spirit de disciplină și seriozitate.
În perioada efectuării prezentului studiu are loc negocierea contractului colectiv de muncă.
Contractele individuale de muncă sunt tip, încheiate cu toți salariații.
Concluziile referitoare la management, organizare și resurse umane
Diagnosticul financiar al SC DECEAN SRL se desfășoară în două etape:
A – Analiza financiar – patrimonială
B – Analiza contului de profit și pierdere
Sursele de informații pe baza cărora s-a făcut analiza sunt:
– Bilanțul contabil și anexele la bilanț, pe anii 2004 – 2005
– Rapoartele de gestiune asupra rezultatelor ec. financiare pe anii 2004- 2005.
– Balanța de verificare contabilă întocmită pe luna aprilie 2006.
– Informații economico-financiare furnizate de serviciile de specialitate din societatea comercială.
– Date și informații culese prin consultarea directă a documentelor financiar-contabile ale societății comerciale (registre, jurnale, procese verbale de verificare ș.a.).
A – ANALIZA FINANCIAR PATRIMONIALĂ
Metodologia de analiză a situației financiare cu ajutorul datelor de bilanț se bazează pe corelațiile interne existente între elementele patrimoniale aflate în activul bilanțului sub forma mijloacelor economice și în pasivul bilanțului sub forma surselor financiare de finanțare a mijloacelor economice.
Nivelul tuturor categoriilor de indicatori de randament este departe de nivelul exigențelor, deoarece:
* rata profitului ar trebui să fie cel puțin cuprinsă între 15% ± 20%, cât este estimată rata de actualizare în actuala conjunctură economică din România;
* rata rentabilității economice ar trebui să fie mai mare decât rata inflației;
* rata rentabilității financiare ar trebui să fie mai mare decât rata dobânzii la plasamentele financiare.
B. ANALIZA CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE
Contul de rezultate sau "Profit și pierdere" are în componența sa veniturile, cheltuielile și diferența dintre acestea două: profitul sau pierderea.
Veniturile
Venituri totale au avut o tendință continuu crescătoare, crescând în anul 2005 cu circa 30% față de anul 2004. Extrapolând liniar veniturile totale obținute pe primele 7 luni din anul 1996, creșterea față de anul anterior va fi de numai 20%.
În structură, veniturile din exploatare dețin o pondere de peste 99%, în total venituri, veniturile financiare și veniturile excepționale sunt nesemnificative.
Structura veniturilor din exploatare în anul 2005 și pe primele 4 luni din anul 2006 este următoarea:
Veniturile din producția vândută reprezintă peste 96% din veniturile totale, în anul 2005, această pondere menținându-se și pe primele 7 luni din anul 1996. Veniturile din vânzarea mărfurilor au o pondere sub 3%, cu o ușoară tendință de creștere pe primele 7 luni din anul 1996.
O caracteristică a acestei structuri este ponderea redusă a veniturilor din producția stocată, dar însă obiectul său de activitate nu permite producția pe stoc, fără desfacere asigurată.
2) Cheltuielile
Structura cheltuielilor aferente veniturilor din exploatare, în perioada 2004 – 2006 este prezentată în tabelul următor:
În perioada 2004 – 2005 și pe primele 4 luni din anul 2006 nu s-au produs modificări importante în structura cheltuielilor pentru exploatare, astfel:
– cheltuielile cu materiile prime și materiale consumabile, ca pondere se situează sub 50%, abaterile de la această valoare fiind în limitele destul de strânse,
– cheltuielile cu personalul au înregistrat un trend oscilant, în jurul valorii de 30%, iar coroborat cu structura forței de muncă considerăm această pondere normală pentru domeniul său de activitate,
– cheltuielile cu lucrările și serviciile executate de către terți au o pondere de peste 15%, în totalul veniturilor pentru exploatare, ponderea acestora putând să crească, dar numai în funcție de necesitățile stringente ale societății comerciale;
– trendul cheltuielilor totale calculate la 1.000 lei venituri totale a fost crescător, iar pe primele 7 luni ale anului 1996 au ajuns la un asemenea nivel (984,7 lei la 1.000 lei venituri totale), care este foarte departe de prevederile din bugetul de venituri și cheltuieli pe anul în curs.
În perioada analizată, societatea comercială a reușit să-și acopere cheltuielile din veniturile realizate și să obțină și profit, dar nivelul de profitabilitate s-a redus continuu, ajungând la 1,5% pe primele 4 luni din anul 2006.
Dacă activitatea din exploatare s-a încheiat cu rezultate pozitive, în schimb activitatea financiară și excepțională s-a încheiat cu pierderi, excepție făcând activitatea excepțională pe primele 4 luni din anul 2006.
Concluzii
CAPITOLUL IV.
DOCUMENTAȚIA ȘI DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR
Orice operație economică și financiară referitoare la existența și mișcarea elementelor patrimoniale ale întreprinderii, pentru a putea fi înregistrate în conturi, trebuie consemnate mai întâi în documente care să ateste înfăptuirea ei.
Documentele economice sunt acte scrise în care se consemnează operațiile economice, în momentul și, de regulă la locul efectuării lor, cu scopul de a servi ca dovadă a înfăptuirii acestor operații și ca bază a înregistrării lor în contabilitate.
Cu ajutorul lor se pot realiza următoarele activități:
– consemnarea informațiilor;
– culegerea datelor;
– prelucrarea datelor sau informațiilor;
– circulația datelor;
– sintetizarea informațiilor contabile;
– păstrarea (arhivarea)datelor.
După rolul lor în cadrul fluxului contabil deosebim următoarea structură a acestora:
1. Documente primare justificative: factura, nota de comandă, aviz de expediție, nota de recepție și constatare de diferențe, bon de consum, bon de transfer – predare – restituire, fișa de magazie, fișa limită de consum.
2. Documente sau registre contabile de contabilitate cronologică: registrul
jurnal, nota contabilă.
3. Documente sau registre de contabilitate sintetică: registrul cartea mare.
4. Documente de sinteză contabilă și de raportare: balanța de verificare, registrul inventar, bilanțul contabil, contul de profit și pierdere, anexa la bilanț și raportul de gestiune.
La compartimentul aprovizionare se întocmesc: „Nota de recepție și constatare de diferențe” pentru materiale, obiecte de inventar, echipamente, ambalaje și „Procesul verbal de recepție” pentru utilajele fără montaj și pentru cele cu montaj. Aceste documente se întocmesc pe baza facturilor și a verificării pe teren.
„Nota de recepție și constatare de diferențe” și „Procesul verbal de recepție” împreună cu facturile de la furnizor, ajung la compartimentul financiar unde se înregistrează în „Jurnalul de cumpărări” ; după aceea facturile însoțite de recepții ajung la compartimentul contabilitate unde sunt înregistrate.
„Procesul verbal de recepție” este întocmit de o comisie, în trei exemplare (un exemplar la contabilitate, anexat cu factura; un exemplar la compartimentul aprovizionare și un exemplar anexat la documentul de punere în funcțiune al utilajului) și este semnat de Directorul Economic, de cel ce primește utilajul și de șeful secției.
„Nota de recepție și constatare de diferențe” întocmită pentru materiale, obiecte de inventar, ambalaje, se întocmește în trei exemplare: un exemplar este anexat la factură, un exemplar la compartimentul aprovizionare și al treilea exemplar la compartimentul contabilitate.
Consumul de materiale, obiecte de inventar, echipamente, ambalaje se face pe baza „Bonului de consum” întocmit la secțiile destinatare și ajunge la compartimentul contabilitate. Bonul este semnat de către Directorul Economic sau șeful compartimentului. Pe baza acestui bon se eliberează materialele solicitate și apoi se ajunge la magazie.
La sfârșitul lunii „Bonurile de consum” și „Fișele limită de consum” (pentru carburanți și lubrefianți) sunt aduse în contabilitate unde sunt înregistrate (în „Note contabile”) și sunt evidențiate în „Situația stocurilor”.
„Bonurile de consum” și „Fișele limită de consum” după ce sunt verificate, se grupează pe fiecare magazie și rămân în contabilitate la dispoziția secțiilor, în vederea controlului.
„Bonul de consum” se întocmește în trei exemplare: un exemplar la contabilitate, un exemplar la cel care a întocmit „Bonul de consum” (secția).
Schema circuitului „Bonului de consum”
Exemplarul 2
„Factura” este un document justificativ cu date amănunțite privind vânzarea-cumpărarea de mărfuri(felul mărfurilor, cantitatea, calitatea, prețul), darea în păstrare sau în custodie a unor bunuri, executarea unor lucrări sau prestarea de servicii.
Factura ajunge la cumpărător într-un singur exemplar(exemplarul 1). Dacă S.C. „DECEAN SRL. se află în calitate de cumpărător, circuitul facturii este următorul:
♣ La magazie, pentru înscrierea pe verso a numărului de recepție de către comisia de recepție, iar pentru eventualele diferențe se întocmește „nota de recepție și constatare de diferențe” cu: cod furnizor, cod material, preț unitar, număr certificat de calitate.
♣ La compartimentul aprovizionare, pentru certificarea operației având atașat exemplarul din avizul de însoțire a mărfii, inclusiv nota de recepție și constatare de diferențe, în cazul în care marfa nu a fost însoțită de factură pe timpul transportului.
♣ La compartimentul care efectuează operația de control financiar preventiv, pentru acordarea vizei.
♣ La compartimentul financiar –contabil, pentru acceptarea plății precum și pentru înregistrare în contabilitate.
„Avizul de însoțire a mărfii”este un document cu regim special care se întocmește în trei exemplare. Acesta servește ca document de însoțire a mărfii pe timpul transportului, ca document ce stă la baza întocmirii facturii, ca document de
primire în gestiunea cumpărătorului, în cazul transferului în aceeași unitate.
Avizul de însoțire a mărfii servește și ca dispoziție de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta. Ea circulă la magazie (pentru încărcarea în gestiune a produselor sau a altor valori materiale, după efectuarea recepției), la compartimentul aprovizionare (pentru înregistrarea cantităților aprovizionate în evidența acestuia) și la compartimentul financiar-contabil (pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică și analitică, atașat la factură).
„Nota de transfer” este un document utilizat pentru mișcarea stocurilor de la o magazie la alta.
„Nota de predare-transfer” servește ca document de predare la magazie, a materialelor refolosibile rezultate din secțiile de fabricație principale și auxiliare, ca document justificativ de încărcare în gestiune și pentru înregistrarea în evidența magaziilor și în contabilitate.
După completare, documentele justificative sunt supuse operațiilor de prelucrare, care constă în sortarea documentelor, exprimarea în etalon monetar a mărimii operațiilor economice și financiare și eventual re contabilizarea prin cumularea mai multor documente justificative și obținerea pe această cale a documentelor centralizatoare, verificare de formă, aritmetică și de fond, iar în final înregistrarea în contabilitate.
Înregistrările se fac fie document cu document, fie din documentul centralizator, în care sunt înscrise mai multe documente justificative al căror conținut se referă la operații de aceeași natură și aceeași perioadă. Un astfel de document este „Registrul jurnal” care servește pentru înregistrarea operațiilor economice și financiare în ordinea efectuării lor în timp. După ce documentele justificative au fost înregistrate în „Registrul jurnal” sunt supuse operațiilor de clasare, iar în final de arhivare.
Schematic, sistemul informațional al contabilității stocurilor se prezintă astfel:
CAPITOLUL V.
CONTABILITATEA PRINCIPALELOR OPERAȚIUNI PRIVIND STOCURILE
5.1. CONTABILITATEA OPERAȚIILOR PRIVIND STOCURILE CUMPĂRATE – METODA INVENTARULUI PERMANENT
5.1.1. Operații privind intrarea stocurilor
În cursul exercițiului, toate operațiile privind cumpărările de materiale și mărfuri de la furnizori se înregistrează la costul de achiziție în debitul conturilor de stocuri în corespondență cu creditul conturilor de furnizori, dacă aprovizionarea se face pe credit comercial și prin costurile de trezorerie, dacă se utilizează instrumente de plată imediată.
Cumpărările de stocuri implică anumite cheltuieli accesorii: cheltuieli de transport, asigurarea transportului, onorarii intermediarului ce a facilitat achiziția, etc. Aceste cheltuieli trebuie adăugate la prețul de achiziție și contabilizate în debitul conturilor de stocuri.
O problemă specifică intrării stocurilor este cea a contabilizării cheltuielilor cu transportul efectuat cu mijloace proprii. De regulă, aceste cheltuieli se înregistrează direct prin conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” în funcție de natura lor. În situația în care s-ar delimita și serviciile proprii privind transportul stocurilor cumpărate, pentru costul de producție înregistrarea ar fi de tipul :
3xx = 711
„Conturi de stocuri” „Variația stocurilor”
5.1.2. Operații privind ieșirea stocurilor
Consumul de materii prime și materiale se înregistrează pe baza „bonurilor de consum” sau a „fișei limită de consum”, formula contabilă fiind:
60x = 3xx
„Cheltuieli cu materii prime, „Conturi de stocuri și producție
materiale și mărfuri” în curs de execuție”
Similar se înregistrează și ieșirile pe calea vânzărilor.
Remarcă :
În aplicarea metodei inventarului permanent este necesară adoptarea soluției proprii PCG francez. O asemenea soluție se bazează pe folosirea unui cont distinct destinat înregistrării variației stocurilor cumpărate. Procedând astfel, se asigură informația necesară cunoașterii cheltuielilor privind stocurile cumpărate și respectiv a cheltuielilor privind stocurile consumate. Relația dintre cele două categorii de cheltuieli este de forma:
Tipurile de înregistrări contabile în cadrul acestei soluții sunt :
a) cumpărări de stocuri
60X = 401
„Cheltuieli cu materii prime, „Furnizori”
materiale și mărfuri”
b) recepția stocurilor cumpărate
3XX = 6XX
„Conturi de stocuri” „Cheltuieli privind variația stocurilor”
c) consumul de stocuri
6XX = 3XX
„Cheltuieli privind variația stocurilor” „Conturi de stocuri”
5.2. CONTABILITATEA OPERAȚIILOR PRIVIND STOCURILE CUMPĂRATE – METODA INVENTARULUI INTERMITENT
În cadrul metodei inventarului intermitent, la deschiderea exercițiului se preiau la cheltuielile perioadei stocurile intrate, reflectate în conturile din clasa 3 „Conturi de stocuri și producție în curs de execuție”. Pe baza listelor de inventariere, înregistrarea este de tipul :
60X = 3XX
„Cheltuieli cu materii prime, „Conturi de stocuri și producție
materiale și mărfuri” în curs de execuție”
Cumpărările de stocuri efectuate în cursul perioadei se înregistrează prin relația:
60X = 401
„Cheltuieli cu materii prime, „Furnizori”
materiale și mărfuri”
4426
„TVA deductibilă”
La sfârșitul perioadei, pe baza listelor de inventariere întocmite, stocurile finale sunt reflectate prin formula contabilă:
3XX = 60X
„Conturi de stocuri și producție „Cheltuieli cu materii prime,
în curs de execuție” materiale și mărfuri”
5.3. CONTABILITATEA OPERAȚIILOR PRIVIND STOCURILE FABRICATE
Dacă se folosește metoda inventarului permanent, în cursul exercițiului pe baza „bonurilor de predare, transfer, restituire”, produsele recepționate se înregistrează la costul de producție prin relația :
34 = 711
„Produse” „Variația stocurilor”
Înregistrarea de mai sus este valabilă și în cazul folosirii metodei inventarului intermitent, cu deosebirea că ea se efectuează numai la finele perioadei și numai pentru stocurile finale de produse sau producție în curs de execuție.
Ieșirea de produse prin vânzare, metoda inventarului permanent, generează înregistrarea:
711 = 34
„Variația stocurilor” „Produse”
Reluarea producției în curs de execuție la începutul perioadei următoare implică înregistrarea:
711 = 33
„Variația stocurilor” „Producția în curs de execuție”
În situația în care se utilizează metoda inventarului intermitent, ciclul complet de înregistrări se prezintă astfel:
a) decontarea asupra veniturilor a stocurilor inițiale de produse și producție în curs de execuție:
711 = 33
„Variația stocurilor” „Producția în curs de execuție”
34
„Produse”
b) preluarea la conturile de stocuri a produselor și producției în curs de execuție, consemnate la sfârșitul perioadei în „listele de inventariere”:
33 = 711
„Producția în curs de execuție” „Variația stocurilor”
34
„Produse”
5.4. CAZURI PARTICULARE
5.4.1. Contabilitatea stocurilor cumpărate fără facturi sosite
Pentru acest caz, la închiderea exercițiului „N” pentru bunurile sosite fără factură, pe baza „Notei de recepție și constatare de diferențe” se debitează conturile de „Stocuri” și se creditează contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”. La deschiderea exercițiului „N+1” se stornează în negru înregistrarea de mai sus. Ulterior, pe măsura sosirii facturii, se debitează conturile de „Stocuri” și se creditează contul 401 „Furnizori”.
Se poate folosi și varianta în care la primirea facturii se înregistrează numai diferențele între valoarea estimată în faza inițială și cea înscrisă în factură. Formula contabilă este :
% = 401
„ Furnizori”
408
„Furnizori – facturi nesosite”
33
„Conturi de stocuri și producție
în curs de execuție”
4426
„TVA deductibilă”
4426 = 4428
„TVA deductibilă” „TVA neexigibil ”
Dacă se folosește metoda inventarului intermitent, operațiile privind cumpărările de stocuri se înregistrează direct în debitul conturilor din grupa 60 „Cheltuieli cu materii prime, materiale și mărfuri” și în creditul conturilor 40 „Furnizori și conturi asimilate”.
5.4.2. Contabilitatea stocurilor cu reduceri comerciale și financiare
Reducerile primite în cazul cumpărărilor de stocuri pot avea caracter comercial și caracter financiar. Reducerile comerciale îmbracă forma de rabaturi, remize și risturne, iar reducerile financiare sunt sub forma de „sconturi de decontare”.
Reducerile comerciale nu se înregistrează în cazul în care sunt consemnate în factura inițială; în schimb, sconturile primite se contabilizează la primire sau decontarea facturii.
În cazul unei facturi privind mărfurile, înregistrările sunt:
a) înregistrarea facturii în condițiile în care reducerile financiare se contabilizează la primirea facturii și recepția stocurilor:
371 = 401
„Mărfuri” „Furnizori”
4426 767
„TVA deductibilă” „Venituri din sconturi obținute”
b) decontarea facturii:
401 = 512
„Furnizori” „Conturi curente la bănci”
Dacă scontul de decontare se contabilizează la achitarea facturii, înregistrările de mai sus devin:
a) înregistrarea primirii facturii
371 = 401
„Mărfuri” „Furnizori”
4426
TVA deductibilă
b) decontarea facturii
401 = %
„Furnizori” 512
„Conturi curente la bănci”
767
„Venituri din sconturi obținute”
Reducerile comerciale se contabilizează numai în cazul când se acordă după întocmirea facturii de aprovizionare, fiind înscrise în facturi distincte de reduceri.
În cazul în care scontul de decontare se contabilizează la achitarea facturii, factura inițială se înregistrează astfel:
a) primirea facturii
% = 401
371 „Furnizori”
„Mărfuri”
4426
„TVA deductibilă”
b) decontarea facturii
401 = 512
„Furnizori” „ Conturi curente la bănci”
767
„Venituri din sconturi obținute”
Factura ulterioară privind reducerile comerciale se înregistrează prin relațiile:
a) primirea facturii de reducere
401 = 371
„Furnizori” „Mărfuri”
4426
„TVA deductibilă”
b) decontarea facturi
512 = 401
„Conturi curente la bănci” „Furnizori”
767
„Venituri din sconturi obținute”
CAPITOLUL VI.
STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII STOCURILOR PE EXEMPLUL S.C. DECEAN S.R.L.
6.1. CONTABILITATEA OPERAȚIILOR DE INTRARE A STOCURILOR DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE CONSUMABILE
S.C.„DECEAN”S.R.L utilizează metoda inventarului permanent, înregistrările în evidența contabilă efectuându-se la costul de achiziție cu TVA.
Exemple :
1) S.C. DECEAN S.R.L M-Ciuc se aprovizionează de la furnizorii interni cu produse din carne, conform facturii, care cuprinde:
Preț de cumpărare 20.000 RON
Cheltuieli de transport aprovizionare 400 RON
Preț de achiziție 20.400 RON
TVA 19% 3876 RON
Total factură 24.276 RON
Se înregistrează cumpărarea, pe baza facturii:
% = 401 „Furnizori” 24.276 RON
3011 „Materii prime”carne porc 20.400 RON
4426 „TVA deductibilă” 3.876 RON
2) S.C. DECEAN S.R.L M-Ciuc se aprovizionează cu preparate din carne pe baza facturii care cuprinde:
Preț de cumpărare 28.000 RON
Cheltuieli de transport aprovizionare 700 RON
Preț de achiziție 28.700 RON
TVA 19% 5.453 RON
Total factură 34.153 RON
Se înregistrează achiziția, pe baza facturii:
% = 401 „Furnizori” 34.153 RON
3012 „Materii prime”carne vită 28.700 RON
4426 „TVA deductibilă” 5.453 RON
3) S.C. „DECEAN” S.R.L. Miercurea Ciuc, achiziționează din import pui, pe baza următoarei facturi:
Preț de cumpărare 11.000$ * 2.72lei/$ 29.920 RON
Transport extern evaluat la 4.000$*2.72lei/$ 10.880 RON
40.800 RON
Taxa vamală (10%) 4.080 RON
Comision vamal (1%) 408 RON
Cost de achiziție în vamă 45.288 RON
TVA 19% 8.604,72 RON
Total valoare factură 53.892,72 RON
Se înregistrează achiziția, pe baza facturii:
% = 401 „Furnizori” 53.892.72 RON
3013 „Materii prime”carne pui 45.288 RON
4426 „ TVA deductibilă” 8.604,72 RON
4) Se înregistrează recepționarea a 5 tone de combustibil în valoare de 17.000 lei
% = 401 „Furnizori” 20.230 RON
3022 „Combustibili” 17.000 RON 4426 „ TVA deductibilă” 3.230 RON
5) Se achiziționează piese de schimb în baza următoarei facturi:
Piese de schimb 18.000 RON
Rabat 5% 900 RON
17.100 RON
Remiză 10% 1.710 RON
Netă comercială 15.390 RON
Scont de decontare 2% 307.8 RON
Netă financiară 15.082.2 RON
TVA 19% 2.865,61 RON
Netă de plată 17.947,81 RON
a) Înregistrarea primirii facturii:
% = 401 „Furnizori” 18.255,62 RON
3024 „Piese de schimb” 15.390 RON 4426 „ TVA deductibilă” 2.865.62 RON
b) Ulterior se achită furnizorul prin extrasul de cont:
401 „Furnizori” = % 18.255,62 RON
5121 17.947,81 RON
„Conturi la bănci în lei”
767 307.8 RON
„Venituri din sconturi obținute”
6) Se obțin din producție proprie, în baza bonului de consum, materii prime în valoare de 8.000 lei la preț de producție.
a) Înregistrarea obținerii de produse finite
345 = 711 8.000 RON
„Produse finite” „ Variația stocurilor”
b) Înregistrarea obținerii de materii prime din producție proprie
3011 = 345 8.000 RON
„Materii prime” „Produse finite”
carne porc
7) S.C. DECEAN S.R.L. primește o donație de combustibil (motorină), pe baza unui contract de donație în valoare de 6.000 lei.
Înregistrarea donației de combustibil
3022 = 768 6.000 RON
„Combustibili” „Alte venituri financiare”
8) Cu ocazia inventarierii, la sfârșit de an, a patrimoniului S.C.„DECEAN SRL, se constată un plus de materiale de ambalat, conform procesului verbal de inventariere și control, în valoare de 800 lei.
Înregistrarea plusului de materiale pentru ambalat:
6023 = 3023 800 RON
„Cheltuieli cu materiale „Materiale pentru ambalat”
pentru ambalat”
9) S.C. DECEAN SRL. M-Ciuc se aprovizionează cu carne de la S.C. AVANTI NIRO S.R.L. în baza avizului de expediție nr. 45221. Factura urmează a se primi ulterior.
Preț de cumpărare 22.000 RON
Cheltuieli de transport aprovizionare 500 RON
Preț de achiziție 22.500 RON
TVA 19% 4.275 RON
Total factură 26.775 RON
a) Se înregistrează achiziționarea de carne pe baza avizului de expediție
% = 408 26.775 RON
„Furnizori facturi nesosite”
3012 22.500 RON
„Materii prime”carne vită
4428 4.275 RON
„TVA neexigibilă”
b) Se înregistrează primirea facturii
408 „Furnizori facturi = 401 „Furnizori” 26.775 RON
nesosite”
4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă” 4.275 RON
10) S.C. DECEAN SRL. M-Ciuc primește de la subunitatea S.C.„PACOVIS” S.R.L. , piese de schimb în valoare de 9.000 lei.
3024 = 482 9.000 RON
„Piese de schimb” „Decontări între subunități”
6.2. CONTABILITATEA OPERAȚIILOR DE IEȘIRE A STOCURILOR DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE CONSUMABILE
11) Se înregistrează consumul de carne și condimente în valoare de 8.000 lei, respectiv 2.500 lei.
a) Înregistrarea consumului de carne
601 = 3011 8.000 RON
„Cheltuieli cu materii prime” „Materii prime”/carne porc
b) Înregistrarea consumului de condimente
6021 = 302 2.500 RON
„Cheltuieli cu „materiale consumabile”
materialele consumabile”
12) S.C. DECEAN S.R.L. înregistrează un consum de carne necesar obținerii de produse din carne, în valoare de 13.000 lei.
601 = 3012 13.000 RON
„Cheltuieli cu materii prime” „Materii prime”/
Carne vită
13) În urma inventarierii s-a constatat o lipsă de preparate din carne în valoare de 700 lei, respectiv 800 lei. Aceste lipsuri sunt imputate persoanelor vinovate.
a) Înregistrarea lipsei de carne pui
601 = 3013 700 RON
„Cheltuieli cu materii prime”/ „Materii prime”/
analitic „ carne pui” analitic „carne pui “
b) Înregistrarea lipsei de carne porc:
601 = 3011 800 RON
„Cheltuieli cu materii prime” „Materii prime” carne porc
c) Înregistrarea imputării lipsei persoanelor vinovate
461 „Debitori diverși” = % 1.785 RON
758 „Alte venituri din exploatare” 1.500 RON
4427 „TVA colectată” 285 RON
14) În urma inventarierii s-a constatat deteriorarea preparatelor din carne evaluate la 1000 lei.
668 = 3024 1.000 RON
„Alte cheltuieli financiare” „Piese de schimb”
15) S.C. DECEAN S.R.L. Miercurea Ciuc livrează către subunitatea S.C. „ FENYO” S.R.L Miercurea Ciuc, materii prime în valoare de 5.000 lei:
482 = 3011 5.000 RON
„Decontări între unități” „Materii prime”/
analitic „carne porc
16) S.C. DECEAN SRL vinde materie primă în valoare de 8.000 lei către S.C. AVANTI S.R.L
a) Înregistrarea trecerii materiei prime (carne porc) la mărfuri
371 = 3011 8.000 RON
„Mărfuri” „Materii prime”
carne porc
b) Înregistrarea vânzării de materie primă
411 „Clienți” = % 9.520 RON
707 8.000 RON
„Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 1.520 RON
„TVA colectată”
c) Descărcarea gestiunii de mărfuri
607 = 371 8.000 RON
„Cheltuieli privind „Mărfuri”
mărfurile”
17) S.C. DECEAN S.R.L donează materii prime ( carne) în valoare de 3.000 lei
a) Se înregistrează scăderea din gestiune a materiilor prime
668 = 3013 3.000RON
„Alte cheltuieli financiare” „Materii prime”
carne pui
b) Înregistrarea TVA aferentă materiilor prime donate
635 = 4427 570 RON
„Cheltuieli cu alte impozite, „TVA colectată”
taxe și vărsăminte asimilate”
18) Închiderea conturilor de cheltuieli
121 „Profit și pierdere” = % 36.770 RON
601 „Cheltuieli cu materii prime” 22.500 RON
6022 „Cheltuieli privind combustibilii” 2.500 RON
6023 „Cheltuieli cu materialele pentru
ambalat”
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 8.000 RON
635 „Cheltuieli cu alte impozite și taxe” 570 RON
668 „Alte cheltuieli financiare 4.000 RON
19) Închiderea conturilor de venituri
% =121 „Profit și pierdere 23.807,8RON
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 8.000 RON
711 „Venituri din producția stocată” 8.000 RON
758 „Alte venituri din exploatare” 1.500 RON
767 „Venituri din sconturi obținute” 307,8 RON
768”Alte venituri financiare” 6.000 RON
D 3011 C D 3012 C
Si: 7.000 11a) 8.000 Si: 9.000
1) 20.400 13b) 800 2) 28.700 12) 13.000
6b) 8.000 16a) 8 000 9a) 22.500
Rd: 28.400 Rc: 16.800 Rd: 51.200 Rc: 13.000
Tsd: 35.400 Tsc: 16.800 Tsd: 60.200 Tsc: 13.000
SFD: 18 600 SFD: 47 200
D 3013 C D 3022 C
Si: 11 000 Si: 11 500
3) 45.288 13a) 700 4) 17 000 11b) 2 500
15) 5 000 7) 6000
17a) 3 000
Rd: 45.288 Rc: 8 700 Rd: 23 000 Rc: 2 500
Tsd:56.288 Tsc: 8 700 Tsd: 34 500 Tsc: 2 500
SFD: 47.588 SFD: 32 000
D 3024 C
Si: 9 000
5 a) 15 390 14) 1 000
10 a) 9 000
Rd: 24 390 Rc: 1 000
Tsd: 33 390 Tsc: 1 000
SFD: 32 390
S.C. DECEAN S.R.L. M-Ciuc își organizează contabilitatea analitică pe locuri de depozitare, adică pe gestiuni, după metoda cantitativ valorică.
Astfel, la locul de depozitare se ține o evidență cantitativă pe gestiuni de bunuri stocate, iar în contabilitatea analitică o evidență cantitativ-valorică pe gestiuni de bunuri.
6.3. CONTABILITATEA DIFERENȚELOR LA INVENTAR ȘI REGULARIZAREA ACESTORA
Stocurile degradate sau deteriorate parțial, se reduc corespunzător cu gradul lor de depreciere, valoarea lor de inventar fiind egală cu valoarea de întrebuințare pe care o pot căpăta în interiorul întreprinderii, sau cu prețul de valorificare în afară, stabilit prin corelație cu prețul altor bunuri similare, care se comercializează.
Toate bunurile ce se inventariază se înscriu în listele de inventariere. Așa cum se arată în Regulamentul de aplicare al Legii contabilității, pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fără desfacere sau greu vandabile, comenzi în curs abandonate sau sistate, se întocmesc, de regulă, liste de inventariere separate.
La închiderea exercițiului, valoarea de intrare a stocurilor se compară cu valoarea actuală (de inventar), fiind reținută pentru înregistrarea în contabilitate numai situația în care valoarea de intrare este superioară valorii actuale, diferența impunând constituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor.
Odată stabilite rezultatele inventarierii: plusurile și minusurile de inventar, se procedează la înregistrarea și decontarea lor gestionară.
A efectua această operație înseamnă a regulariza rezultatul inventarierii.
În principiu, plusurile se înregistrează ca intrări în patrimoniul întreprinderii iar minusurile se impută.
Dacă lipsurile constatate la inventariere nu se datorează vinei cuiva, se decontează după caz, asupra cheltuielilor sau veniturilor întreprinderii. De asemenea se pot admite compensări cantitative ale lipsurilor cu plusurile, în cazul în care există riscul de confuzie între sorturile aceluiași produs, fără a diminua patrimoniul unității. Compensarea se admite de regulă, numai pentru aceeași perioadă de gestiune și pentru același gestionar.
Pentru bunurile materiale acceptate ca pierderi se acordă scăzăminte fără a depăși valoarea constatată în minus.
De asemenea, pentru aceste valori, în cazul compensării lipsurilor cu plusurile la inventariere, scăzămintele se calculează numai în situațiile când, cantitățile lipsă sunt mai mari decât cantitățile în plus. Diferența stabilită în minus în urma compensării și aplicării tuturor cotelor de scăzăminte reprezentând un prejudiciu se recuperează de la persoanele vinovate în conformitate cu dispozițiile legale.
Determinarea valorii bilanțiere se face în mod separat pentru fiecare categorie de stocuri, prin corectarea soldurilor conturilor de stocuri cu valoarea provizioanelor.
Exemple :
1) Cu ocazia inventarierii se constată un plus de materii prime în gestiune de 800 RON.
Soldul la inventarul precedent 32.000 RON
Intrări 20.000 RON
Consum și alte ieșiri 38.000 RON
Sold la data inventarului curent 14.000 RON
Sold la data inventarului = sold la data inventarului + intrări – consum și alte
curent precedent ieșiri
Pe baza recapitulării listelor de inventar se stabilește soldul faptic al gestiunii, care este de 14.800 lei.
Soldul scriptic < soldul faptic => un plus în valoare de 8.000 RON (14.800 – 14.000)
301 = 601 800 RON
„Materii prime” „Cheltuieli cu materii prime”
2) Cu ocazia inventarierii unității se constată un plus de obiecte de inventar în valoare de 1 100 RON.
Soldul la inventarul precedent 50.000 RON
Intrări 42.000 RON
Ieșiri 40.000 RON
Sold la data inventarului curent 52.000 RON
Pe baza recapitulării se stabilește soldul faptic al gestiunii, care este de 53.100 RON.
Soldul scriptic < soldul faptic => un plus de 1.100 RON
321 = 602 1.000 RON
„Obiecte de inventar” „Cheltuieli privind obiectele
de inventar”
3) Cu ocazia inventarierii unității s-au constatat următoarele :
Perisabilități normale ale materialelor auxiliare 2.000 RON
Materii prime degradate 350 RON
Pe baza recapitulării listelor de inventar se stabilește soldul faptic al pieselor de schimb, care este de 32.500 lei.
Soldul la inventarul precedent 35.000 RON
Intrări 20.000 RON
Ieșiri 18.000 RON
Sold la data inventarului curent 37.000 RON
Soldul faptic < soldul scriptic => un minus de 4 500 RON
Minusurile de 4.500 lei se regularizează astfel :
– calamități naturale 3.100 RON
– imputare gestionarului 900 RON
– cauze neclarificate 500 RON
a) Se înregistrează perisabilități normale ale materialelor auxiliare, în valoare de 200 lei, conform „Procesului verbal de inventariere”.
6021 = 3021 200 RON
„Cheltuieli cu materialele „Materiale auxiliare”
auxiliare”
b) Se înregistrează scoaterea din gestiune a materiilor prime degradate.
601 = 301 350 RON
„Cheltuieli cu materiile „Materii prime”
prime”
c1) Se înregistrează piese de schimb constatate lipsă la inventar în valoare de 900 RON, imputate gestionarului, TVA 19 %.
428 „Alte datorii și creanțe = % 1.071 RON
în legătură cu personalul” 758 „Alte venituri din 900 RON
exploatare”
4427 „TVA colectată” 171 RON
c2) Se înregistrează descărcarea gestiunii
6024 = 3024 900RON
„Cheltuieli privind piesele „Piese de schimb”
de schimb”
d) Se înregistrează piese de schimb distruse de calamități naturale, conform „Procesului verbal de inventariere”, în valoare de 3.100 lei.
6718 = 3024 3.100 RON
„Alte cheltuieli excepționale „Piese de schimb”
privind operațiile de gestiune”
e) Se înregistrează piese de schimb constatate lipsă din cauze neclarificate, conform „Procesului verbal de inventariere”, în valoare de 500 lei.
473 = 3024 500RON
„Decontări din operații „Piese de schimb”
în curs de clarificare”
4) S.C. DECEAN S.R.L prezintă următoarele informații cu privire la stocul de obiecte de inventar :
Soldul la inventarul precedent 28.000 RON
Intrări 17.000 RON
Ieșiri 20.000 RON
Sold la data inventarului curent 25.000 RON
Pe baza recapitulării listelor de inventar se stabilește soldul faptic, care este de 22.500 RON.
a) Se înregistrează obiectele de inventar constatate lipsă la inventar în valoare de 500 lei care se impută gestionarului, TVA 19 %.
428 „Alte datorii și creanțe = % 595 RON
în legătură cu personalul” 758 „Alte venituri din 500 RON
exploatare”
4427 „TVA colectată” 95 RON
b) Se înregistrează descărcarea gestiunii
602 = 321 500 RON
„Cheltuieli privind obiectele „Obiecte de inventar”
de inventar”
6.4 CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR
6.4.1. Provizioane contabile și provizioane fiscale
În domeniul provizioanelor se găsesc cele mai multe divergențe între contabilitate și fiscalitate. Dreptul fiscal consemnează că sunt deductibile provizioanele constituite în vederea suportării pierderilor sau cheltuielilor precizate net. Nu există distincție între provizioanele pentru depreciere și provizioanele pentru riscuri și cheltuieli, ca în contabilitate. Provizioanele nu sunt obligatorii în dreptul fiscal, dar, ca și amortismentele, acestea contribuie în contabilitate la sinceritatea conturilor.
În plan fiscal, cel ce conduce întreprinderea este liber să constituie sau nu un provizion, pentru suma maximă sau pentru o fracție. Constituirea unui provizion este obligatorie în plan contabil dacă un eveniment al exercițiului o cere, pentru a răspunde principiului sincerității.
Este obligatorie contabilizarea provizioanelor necesare, datorită imaginii fidele pe care conturile anuale o dau patrimoniului, situației financiare și a rezultatelor întreprinderii. Provizioanele trebuie să fie constituite chiar în lipsa beneficiarului, cu toate că dreptul fiscal nu o cere. Este obligatorie anularea provizioanelor atunci când evenimentele care le-au motivat au încetat să existe. La data încheierii exercițiului financiar singurele provizioane care trebuie să figureze în conturi sunt cele justificate.
Practica a demonstrat că înregistrarea unui provizion în contabilitate, dar nedeductibil fiscal duce la creșterea masei impozitate, fără a avea un efect benefic direct asupra agenților economici. Singurul avantaj al constituirii provizioanelor ar fi respectarea principiului prudenței și obținerea unui rezultat net mai mic și, implicit, dividende mai mici.
Întreprinderea poate constitui și, în afara provizioanelor pentru depreciere și provizioane reglementate, care pot fi :
a) provizioane pentru creșterea prețurilor;
b) provizioane pentru fluctuația cursurilor;
c) ) provizioane pentru investiții.
a) Provizioanele pentru creșterea prețurilor sunt destinate să ajute finanțarea stocurilor în perioada de creștere a prețurilor. Creșterea de prețuri deformează, de fapt, evaluarea variației stocurilor, antrenând o subestimare a beneficiilor. Provizioanele permit într-o anumită măsură să se compenseze această subestimare.
b) Provizioanele pentru fluctuația cursurilor privesc anumite stocuri de materii prime ale căror prețuri sunt determinate pe piețele internaționale. Atunci când avem o creștere de curs exprimat în dolari, se va constitui un provizion. Din contră, de efectuează o anulare, atunci când cursul în dolari a suferit o scădere.
Provizioanele reglementate sunt structuri cu implicații fiscale ascunzând, în general, pentru o parte a valorii lor, un impozit viitor asupra beneficiilor.
Sistemul contabil românesc a adoptat aceste provizioane, dar ele nu sunt admise din punct de vedere fiscal deoarece nu există norme care să le reglementeze. Ele s-au născut din dorința legislatorului de a scădea greutatea pe care fiscalitatea o apasă asupra beneficiilor, cu scopul de a lăsa întreprinderii suficiente resurse pentru a finanța stocurile.
O influență deosebită asupra rezultatelor impozabile o are tipul stocului, întreprinderea fiind dotată în acest caz cu:
– stocuri cu mișcare lentă, unde se înregistrează consumuri la un interval de câteva luni;
– stocuri fără mișcare, unde consumurile apar la nivel de an;
– producție pe stoc, care generează venituri mari în comparație cu cheltuielile.
De fapt, toate aceste categorii de stocuri sunt caracterizate de cheltuieli mai mici în raport cu veniturile obținute, determinând o bază de impozitare mai mare și deci și impozitul plătit va fi mai mare, recomandându-se astfel reducerea stocurilor.
6.4.2. Metode de înregistrare a provizioanelor pentru deprecierea stocurilor.
Provizioanele pentru deprecierea valorii stocurilor se calculează la închiderea exercițiului financiar cu ocazia inventarului general al patrimoniului. În acest scop se folosește relația de principiu:
Pentru înregistrarea provizioanelor se folosesc două metode:
A) – generală sau reluării provizioanelor;
B) – cea a anulării globale.
Metoda generală sau reluării provizioanelor este cea adoptată în cadrul reformei contabile din România și constă în compararea provizioanelor pentru deprecieri calculate, potrivit relației de mai sus, pe bază de inventar la închiderea exercițiului financiar cu soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecierea stocurilor. În cazul în care soldul final calculat este mai mare decât cel contabil, pentru diferență se face înregistrarea:
68x = 39x
„Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și „Ajustări pentru deprecierea
ajustările” stocurilor și producției în curs de execuție”
Dacă soldul calculat este mai mic decât cel contabil, pentru diferență se face înregistrarea de diminuare a provizioanelor:
39x = 78x
„Ajustări pentru deprecierea „Venituri din provizioane și ajustări”
stocurilor și producției în curs de execuție”
B) Metoda anulării globale a provizioanelor constă în anularea soldului inițial creditor al provizioanelor, iar apoi înregistrarea provizioanelor calculate pe baza inventarului.
Înregistrările care intervin sunt:
provizioanele intrate
39x = 78x
„Ajustări pentru deprecierea stocurilor „Venituri din și a producției în curs de execuție” provizioane și ajustări”
b) provizioane calculate pe baza inventarului la închiderea exercițiului financiar
68x = 39x
„Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și „Ajustări pentru ajustările” deprecierea stocurilor și producției în
curs de execuție”
EXEMPLE :
a) Metoda generală sau a reluării provizioanelor
1) Soldul contabil al conturilor de materii prime 50 000 RON
Soldul final calculat 51 000 RON
Provizion 1 000 RON
Înregistrarea contabilă este următoarea:
6814 = 391 1 000 RON
„Cheltuieli de exploatare privind „Ajustări pentru
ajustările pentru deprecierea deprecierea materiilor
activelor circulante” prime”
2) Soldul contabil al obiectelor de inventar 35 0000RON
Soldul final, calculat, al obiectelor de inventar 35 800 RON
Provizion 800 RON
Înregistrarea contabilă este următoarea:
6814 = 3922 800 RON
„Cheltuieli de exploatare privind „Ajustări pentru
ajustările pentru deprecierea deprecierea obiectelor
activelor circulante” de inventar”
3) Soldul contabil al materialelor consumabile 30 700 RON
Soldul final calculat 30 000 RON
Provizion 700 RON
Înregistrarea contabilă este următoarea:
3921 = 7814 700 RON
Ajustări pentru deprecierea „Venituri din ajustări
materialelor consumabile” pentru deprecierea
activelor circulante”
b) Metoda anulării globale a provizioanelor
Soldurile inițiale ale conturilor 391, 3921,3922, sunt de 5.000 lei, 6.000 lei și respectiv 6.500 lei și la finele exercițiului se stabilește o depreciere de 3.000 lei pentru materiile prime, 2.500 lei pentru materialele consumabile și 2.200 lei pentru obiectele de inventar.
a) Anulare provizioane intrate
% = 781 „Venituri din 17 500 RON
ajustări privind activitatea
de exploatare”
391 „ajustări pt. deprecierea 5 000 RON
materiilor prime”
3921 „ajustări pt. deprecierea 6 000 RON
materialelor consumabile”
3922 „ajustări pt. deprecierea 6 500 RON
obiectelor de inventar”
b) Provizioane calculate pe baza inventarului la închiderea exercițiului financiar
681 „Cheltuieli de exploatare = % 7.700 RON
privind amortizările,provizioanele
și ajustările pentru depreciere”
391 „Ajustări pt. deprecierea 3.000 RON
materiilor prime”
3921 „Ajustări pt. deprecierea 2.500 RON
materialelor consumabile”
3922 „Ajustări pt. deprecierea 2.200 RON
obiectelor de inventar”
CAPITOLUL VII.
ANALIZA SITUAȚIEI FINANCIARE A S.C. „DECEAN” S.R.L
PE BAZA BILANȚULUI CONTABIL
7.1. ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII
Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale și evidențierea principalelor mutații calitative în situația mijloacelor și surselor generate de schimbările interne și de interacțiunea cu mediul economico-social.
Pornim de la bilanț deoarece acesta este un inventar al S.C. DECEAN S.R.L.
Literatura de specialitate oferă mai multe interpretări patrimoniului, dar în esență, se referă la „ansamblul drepturilor și obligațiilor cu substanță economică ale unei societăți comerciale, precum și ale oricărui subiect de drept privat.
Metodologic, caracterizarea generală a structurii financiare se face cu ajutorul mărimilor absolute, a celor relative de structură și a corelațiilor cu dinamica și structura activității.
Începând cu 1 ianuarie 2004 activele sunt reflectate în bilanț în următoarea structură:
Structura pasivelor se prezintă astfel:
7.1.1. Rate de structură a activului
În sistemul ratelor de structură a activului, cele mai semnificative ca valoare informativă sunt:
– rata imobilizărilor
– rata stocurilor
– rata creanțelor
– rata disponibilităților
Toate acestea reflectă, preponderent, aspecte privind patrimoniul economic al întreprinderii, apartenența sectorială, natura activității și, mai puțin, aspecte legate de politica sa financiară.
a) Rata activelor imobilizate :
1 138,48 RON
Ri/2004 = x 100 = 0,62%
28,36RON
1 202,93 RON
Ri/2005 = x 100 = 64,33%
1 869RON
b) Rata activelor circulante :
698,88 RON
Rac/2004 = x 100 = 37,73%
1 828.36 RON
667,05 RON
Rac/2005 = x 100 = 35,67%
1 870 RON
b1) Rata stocurilor :
414,89 RON
Rs/2004 = x 100 = 22,69%
1 828,36 RON
260,50 RON
Rs/2005 = x 100 = 13,93%
1 869,99 RON
b2) Rata creanțelor
226,92RON
Rc/2004 = x 100 = 12,41%
1 823,36 RON
318,09 RON
Rc/2005 = x 100 = 17,01%
869,99 RON
b3) Rata disponibilităților bănești și plasamentelor :
48,07 RON
Rdp/2004 = x 100 = 2,63 %
1 829,36 RON
88,46 RON
Rdp/2005= x 100 = 4,73 %
1 869,99 RON
Activele circulante dețin în 200 o pondere de 37 %, care scade sensibil în 2005, ajungând la 35,6 %. Întreaga scădere activelor circulante s-a realizat pe seama scăderii ponderii stocurilor de la 23 % la 14 % și o creștere a creanțelor de la 13 % la 17 %. De asemenea s-a înregistrat o creștere a ponderii disponibilităților de la 3 % la 5 %.
Interpretarea evoluției în timp a stocurilor, respectiv a ratei stocurilor, necesită corelarea cu nivelul activității admițându-se ca ecuație minimă de echilibru structural :
ICA >IS unde : ICA – Indicele cifrei de afaceri
IS – Indicele stocurilor
1 867,45 RON – 1 829,85 RON
ICA = x 100 = 2,05 %
1 829,85 RON
2260,49 RON – 414,89RON
IS = x 100 = -37,21 %
414,89RON
Deoarece ICA > IS, rezultă o sporire justificată a stocurilor. Prin urmare, în 2004 S.C. DECEAN S.R.L M-Ciuc, a format stocuri fără mișcare sau cu mișcare lentă, iar rotația stocurilor a sporit. Apreciem această situație ca fiind pozitivă datorită lipsei dificultăților de transformare în lichidități și deci consecințelor pozitive asupra întreprinderii.
Pe lângă ratele de structură amintite, în analiza financiară se folosesc și anumite rate derivate, constituite prin raportarea anumitor fluxuri extra bilanțiere la diferite posturi ale bilanțului. Dintre acestea amintim rata de rotație a stocurilor.
Rata de rotație a stocurilor se determină astfel :
Stoc
Rstoc = x T , T = număr de zile
Cifra de afaceri
414,89 RON
Rstoc/2004= x 360 = 81,62 zile
1 829,84 RON
260,50 RON
Rstoc/2005= x 360 = 50,21 zile
1 8637,46 RON
Se constată o scădere a numărului de zile de la 81,62 zile, în 2004 la 50,21 zile în 2005, situație favorabilă pentru întreprindere, datorită creșterii stocurilor într-un ritm inferior cifrei de afaceri.
7.1.2. Rate de structură a pasivului
Ratele de structură a pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii, prin punerea în evidență a unor aspecte privind stabilirea și autonomia financiară a acesteia.
Dintre acestea amintim :
– rata stabilității financiare;
– rata autonomiei financiare globale;
– rata autonomiei financiare la termen;
– rata de îndatorare la termen.
a) Rata stabilității financiare :
941,81 RON+ 435,75 RON
Rsf/2004= x 100 = 69,09 %
1993,84 RON
936,55RON +327,62 RON
Rsf/2004 = x 100 = 66,89 %
1 889,78 RON
b) Rata autonomiei financiare globale :
941,82RON
Rafg/2004 = x 100 = 47,24 %
1 993,84 RON
936,55 RON
Rafg/2005 = x 100 = 49,56 %
1 889,76 RON
c) Rata autonomiei financiare la termen :
( > 0,5 )
941,82 RON
Raft/2004 = x 100 = 68,37 %
941,82 RON+ 435,75 RON
936,54RON
Raft/2005 = x 100 = 74,08 %
936,54RON+ 327,63 RON
Rata de îndatorare globală :
( < 1 )
1 052 RON
Rig/2004 = x 100 = 52,76%
1 993,84RON
953,23 RON
Rig/2005 = x 100 = 50,44 %
1 889,78RON
e) Rata de îndatorare la termen :
1) ( < 0,5 )
2)
( < 1 )
435,75 RON
Rit/2004 = x 100 = 46,27 %
941,82 RON
327,63 RON
Rit/2005 = x 100 = 34,98 %
936,55 RON
Întreprinderea S.C. DECEAN S.R.L are o stabilitate financiară, dar care s-a degradat sensibil în timp (66,89 % în 2005 față de 69,09 % în 2004). De asemenea, dispune de o autonomie financiară, capitalul propriu reprezentând, în 2004 mai mult de jumătate din valoarea patrimoniului.
Rata autonomiei financiare globale crește de la 47,24 % în 2004, la 49,56 % în 2005.
Autonomia financiară la termen este asigurată, capitalul propriu fiind mai mare decât datoriile pe termen lung.
Rata de îndatorare globală a scăzut simțitor de la 52,76 % la 50,44 influențând pozitiv capacitatea de îndatorare a întreprinderii.
În concluzie, S.C. DECEAN S.R.L. Miercurea Ciuc, deși dispune de o puternică stabilitate și autonomie financiară, înregistrează totuși o ușoară deteriorare a situației financiare, în 2005 față de 2004. Acest lucru impune o revizuire a politicii financiare pentru perioada următoare.
7.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANȚULUI CONTABIL
7.2.1. Analiza corelațiilor fond de rulment necesar fond de rulment trezoreria netă
Fondul de rulment reprezintă un indicator clasic, frecvent utilizat în analiza financiară. Fondul de rulment patrimonial se calculează pe baza bilanțului patrimonial folosind una din relațiile de mai jos :
Fond de rulment = Capital permanent – Active imobilizate
sau
Fond de rulment = Activ circulant – Datorii pe termen scurt
Necesarul de fond de rulment reprezintă suma necesară finanțării decalajelor în timp, între fluxurile reale și fluxurile de trezorerie legate de activitatea de exploatare.
Necesarul de fond = Nevoile de finanțare generate de – Resursele generate de
de rulment operațiunile ciclice operațiunile ciclice
Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități eficiente. Creșterea trezoreriei nete pe perioada exercițiului contabil, reprezintă„ cash-flow-ul” perioadei, respectiv fluxul monetar net al exercițiului.
Un cash – flow pozitiv se înregistrează ca o creștere a capacității reale de finanțare a investițiilor. Aceasta reprezintă o bogăție a activului real.
Trezoreria netă = Fond de rulment – Necesar de fond de rulment
Pentru S.C.„DECEAN”S.R.L situația se prezintă astfel :
Rezultă că S.C. DECEAN S.R.L dispune de un FR, atât în 2004 cât și în 2005, valoarea acestuia înregistrând o creștere în 2005 față de 2004, de 14,79 mii lei.
Existența unui FRN pozitiv se explică prin aceea că activele imobilizate au fost finanțate integral din capitalul permanent.
În cazul calculării FRN ca diferență între activele circulante și datoriile pe termen scurt vom obține :
FRN/2004 = 1 377,57RON–1 138,84RON =239,09RON
FRN/2005 = 1 264,18 RON– 1 202,09 RON = 61,44 RON
Atât în 2004 cât și în 2005, FRN este pozitiv, ceea ce semnifică faptul că activele circulante permit să se spere încasări bănești pe termen scurt, care vor permite rambursarea integrală a datoriilor exigibile pe termen scurt și deținerea de lichidități excedentare.
FRN poate fi analizat și pe baza următoarelor rate:
239,09 RON
R1/2004 = x 100 = 34,66 %
689,88 RON
61.24 RON
R1/2005 = x 100 = 9,18 %
667,05 RON
Cele două rate măsoară partea activelor circulante finanțată din resurse stabile pe anul 2004, respectiv 2005.
239,09 RON
R2/2004 = x 360 = 47,03 zile
1 829,85 RON
61,24 RON
R2/2005 = x 360 = 11,80 zile
1 867,46 RON
Cele două rate indică „marja d securitate a întreprinderii”. Specialiștii arată că, pentru o întreprindere stabilă din punct de vedere financiar, această rată trebuie cuprinsă între 30 zile și 90 zile (S.C DECEAN S.R.L îndeplinește condiția atât în 2004 cât și în 2005).
239,09 RON
R3/2004 = x 100 = 144,38 %
165,59,RON
61,24 RON
R3/2005 = x 100 = 653,86 %
9,37 RON
Aceste rate reprezintă gradul de acoperire a nevoii de fond de rulment din resurse permanente.
În anii 2004 și 2005, trezoreria netă este pozitivă ( NFR < FRN), ceea ce înseamnă că S.C.DECEAN”S.R.L M-Ciuc nu este dependentă în totalitate de resursele sale financiare pe termen scurt.
7.2.2. Analiza lichidității și solvabilității
Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani. Deci, se poate stabili cât din valoarea activului se află sub formă lichidă în conturile de disponibilități bănești și cât pot să devină lichide imediat (ex. Creanțele, stocurile de produse finite).
Solvabilitatea reprezintă capacitatea societății de a face față obligațiilor sale bănești, respectiv de a-și onora plățile la termenele scadente. Aici intervine comparația dintre elementele de activ și cele de pasiv, respectiv disponibilități și obligații.
Solvabilitatea presupune calcularea următorilor indicatori :
Rata solvabilității generale :
689,83 RON
Rsg/20004 = = 1,11
616,26 RON
667,05 RON
Rsg/2005 = = 1.06 6.255,60 RON
Obținerea acestor valori supraunitare ale ratelor, indică existența unor active circulante mai mari decât obligațiile pe termen scurt și, prin urmare, utilizarea unei părți din capitalul permanent pentru finanțarea exploatării
Rata solvabilității parțiale:
689,88 RON – 414,89 RON
Rsp/2004 = = 0,44
616,26 RON
667,05 RON – 260,49 RON
Rsp/2005 = = 0,64
625,60 RON
În teoria economică sunt păreri potrivit cărora rata cuprinsă între 0,8 și 1 reprezintă o situație optimă în ceea ce privește solvabilitatea, situație în care se află și S.C. DECEAN S.R.L în anul 2005.
. Rata solvabilității imediate :
48,07
Rsi/2004 = = 0,07
616,26
88,46
Rsi/2005 = = 0,4
625,59
În teoria economică se apreciază ca Rsi > 0,3. Astfel, S.C.„DECEAN”S.R.L își poate onora datoriile pe termen scurt din disponibilități atât în anul 2004 (0,07 >0,4), însă în 2005 nu poate face acest lucru.
7.2.3 Analiza ratelor de rentabilitate
Pe baza informațiilor de care dispunem se pot calcula următoarele rate de rentabilitate
Rata rentabilității comerciale :
unde : RE – Rezultatul exploatării
CA – Cifra de afaceri
60,63 RON
Rc/2004 = x 100 = 3,21 %
1 829,85 RON
49.44RON
Rc/2005 = x 100 = 2,65 %
1 867,45RON
2) Rata rentabilității economice :
unde : At – activ total
60,63RON
Rec/2004 = x 100 = 3,32 %
1828,36RON
49,44 RON
Rec/2005 = x 100 = 2,64 %
1 86999 RON
Δ Rec = Rec/2005 – Rec/2004 = 3,32 % – 2,64 % = + 0,68 %
Rentabilitatea financiară
unde : Rex – Rezultatul net al exercițiului
60,63
Rf/2004 = x 100 = 6,44 %
941,81
49,43
Rf/2005 = x 100 = 5,28 %
936,54
Se observă o scădere a ratei rentabilității financiare a societății în anul 2005 față de anul 2004 datorită scăderii rezultatului net al exercițiului.
Δ Rec = Rec/2005 – Rec/2004 = 3,32 % – 2,64 % = + 0,68 %
Rata rentabilității economice a crescut în 2005 față de 2004 cu 0,68 %; factorii care au determinat această creștere sunt :
– rata de rotație a activelor imobilizate ;
– rata de rotație a activelor circulante ;
– rata rentabilității comerciale.
Modelul de analiză factorială este :
RE RE
RE CA CA
Rec = x 100 = x 100 = x 100 =
At Ai + Ac Ai Ac
+
CA CA CA
RE
CA Rc
= x 100 =
1 1 1 1
+ +
CA CA α β
Ai Ac
Δ α unde : Rc – Rentabilitatea comercială
α – Rata de rotație a activelor
Δ Rec Δ β imobilizate
β – Rata de rotație a activelor
Δ Rc circulante (nr. de rotații)
CA CA
α = ; β =
Ai Ac
1.829,84
α /2004 = = 1,6 rotații
1.138,48
1.867,45
α /2005 = = 1,55 rotații
1.202,93
1.829,84
β /2004 = = 2,65 rotații
6.89,88
1.867,45
β /2005 = = 2,79 rotații
667,05
a) Influența modificării ratei de rotație a activelor imobilizate
Rc0 Rc0 3,31 3,31
Δ α = – = – = +0,14 %
1 1 1 1 1 1 1 1
+ + + +
α1 β0 α0 β0 1,55 2,65 1,6 2,79
b) Influența modificării ratei de rotație a activelor circulante
Rc0 Rc0 3,31 3,31
Δ β = – = – = +2,15 %
1 1 1 1 1 1 1 1
+ + + +
α1 β1 α1 β0 1,55 0,44 1,55 2,65
c) Influența modificării rentabilității comerciale
Rc1 Rc0 Rc1 – Rc0 19,20 – 3,21
ΔRc = – = = =
1 1 1 1 1 1 1 1
+ + + +
α1 β1 α1 β1 α1 β1 2,44 2,54
15,99
= + 20,24 %
0,79
Creșterea ratei rentabilității economice cu 21,16 % s-a datorat, în principal, creșterii rentabilității comerciale, care a sporit rata rentabilității comerciale cu 20,24% și accelerării rotației activelor circulante (mărirea rentabilității economice cu 0,15 %); accelerarea activelor imobilizate a influențat foarte puțin rentabilitatea economică, în sensul creșterii ei cu 0,14 %.
CAPITOLUL VIII
ANALIZA SITUAȚIEI FINANCIARE A S.C. DECEAN S.R.L
PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE
8.1. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
Contul de profit și pierdere, care grupează veniturile și cheltuielile pe tipuri de activități : de exploatare, financiară și excepțională, permite calcularea a trei indicatori parțiali ai rentabilității :
– Rezultatul exploatării
– Rezultatul financiar
– Rezultatul excepțional
De asemenea, contul de profit și pierdere permite determinarea indicatorului global de rentabilitate : rezultatul exercițiului (înainte și după impozitare).
În realitate tabloul soldurilor intermediare de gestiune nu constituie decât o altă variantă de prezentare a contului de rezultate. El propune un alt mod de grupare a veniturilor și cheltuielilor precum și evidențierea mecanismului de formare a principalilor indicatori de rezultate (cifra de afaceri – CA, marja comercială – Mjc, producția exercițiului – Q, valoarea adăugată –VA) și performanțe.
Chiar dacă normele metodologice românești nu fac referire la aceste solduri, și evident, nu fac precizări privind determinarea lor, considerăm utilă determinarea tabloului soldurilor intermediare de gestiune pe baza contului de profit și pierdere al S.C. DECEAN S.R.L încheiat la 31.XII.2005
Îmbunătățirea situației financiare a întreprinderii este evidențiat de evoluția pozitivă a tuturor soldurilor intermediare de gestiune, așa cum rezultă din sinteza redată în tabelul următor:
Cifra de afaceri a anului curent a crescut, în mărime absolută, cu 37,61 mii lei față de perioada precedentă (adică a crescut cu 132,39 %). Creșterea cifrei de afaceri a fost generată de creșterea producției vândute (aceasta a crescut față de perioada precedentă cu 173,31 %), cât și de creșterea vânzărilor de mărfuri (acestea au crescut cu numai 49,57 %).
Costul mărfurilor vândute a scăzut într-un ritm inferior ritmului de scădere a vânzărilor de mărfuri, ceea ce a dus la scăderea marjei comerciale cu -94.043 mii lei.
Producția exercițiului a crescut într-un ritm superior creșterii consumurilor provenite de la terți, care la rândul lor au scăzut într-un ritm inferior scăderii valorii adăugate.
Pe baza acestor indicatori se poate calcula și rata valorii adăugate și rata marjei brute a exploatării.
229,90RON
RVA/2004 = x 100 = 13,38 %
1 664,80RON
174,50 RON
RVA/2005 = x 100 = 10,46 %
1 667,50 RON
Rata valorii adăugate a scăzut în 2005 față de 2004 cu 2,92 %.
10,39 RON
RMBE/2004 = x 100 = 0,57 %
1 829,85 RON
15,43 RON
RMBE/2005 = x 100 = 0,82 %
1 867,46 RON
Rata marjei brute a exploatării a crescut de la 0,57 % în anul 2004 la 0,82 % în 2005, creștere determinată de creșterea RBE-ului în cei doi ani.
Indicatorii de rentabilitate, începând cu RBE până la rezultatul net, au avut o evoluție favorabilă. Dar, atât în exercițiul financiar precedent, cât și în exercițiul financiar curent, s-a obținut un rezultat brut al exercițiului pozitiv de 10,39 mii, respectiv 15,43 mii lei, față de un rezultat al exploatării negativ de 95,44 mii lei, respectiv de 69,32 mii lei noi.
În concluzie, S.C.„DECEAN”S.R.L M-Ciuc are o bună situație financiară; totuși se impune identificarea posibilităților de reducere a cheltuielilor financiare și excepționale.
8.2. ANALIZA CAPACITĂȚII DE AUTOFINANȚARE ȘI AUTOFINANȚAREA
Capacitatea de autofinanțare (CAF) nu este propriu-zis un S.I.D.G. Este un indicator esențial utilizat în evaluarea performanțelor și echilibrului financiar al întreprinderii și care semnifică capacitatea acesteia de a obține resursele necesare acoperirii diferitelor nevoi.
În analiza financiară, amortizările și provizioanele apar ca elemente componente ale CAF calculată conform metodei aditive, astfel :
Rezultatul exercițiului
+ Cheltuieli cu amortizările
– Venituri din provizioane
+ Valoarea netă a activelor cedate
– Venituri din vânzarea de active
– Subvenții pentru investiții virate în rezultatul exercițiului
La S.C. DECEAN S.R.L. M-Ciuc calculele privind determinarea CAF sunt prezentate în tabelul următor :
Autofinanțarea este indispensabilă pentru finanțarea :
– investițiilor de menținere;
– investițiilor de înlocuire;
– investițiilor de creștere.
Autofinanțarea mai mare este independența financiară a întreprinderii și consolidează capacitatea ei de îndatorare.
De asemenea, ea permite o strategie de preț mai competitivă precum și creșterea valorii bursiere a acțiunilor.
8.3. ANALIZA STOCURILOR
Abordarea stocurilor într-o optică funcțională permite definirea a trei categorii principale: stocuri active (regulatoare), stocuri de siguranță și stocuri conjuncturale.
8.3.1. Analiza stocurilor active (regulatoare)
Stocurile active au rolul de a sincroniza procese economice cu ritmuri diferite în scopul asigurării continuității și eficienței exploatării.
Stocurile active se prezintă în funcție de momentul înregistrării lor ca stocuri finale sau stocuri medii.
Analiza acestor tipuri de stocuri urmărește identificarea abaterilor înregistrate, a factorilor de influență și a cauzelor care au generat o asemenea evoluție
Principalii factori de influență privind abaterile înregistrate de stocuri sunt:
– factori privind natura produsului;
– factori privind fluxul intrărilor;
– factori privind procesul de stocare;
– factori privind costul stocării;
– factori privind fluxul ieșirilor
8.3.1.1. Analiza stocurilor finale
Analiza stocurilor finale se practică preponderent în sfera circulației mărfurilor având ca scop stabilirea operativă a cauzelor creșterii sau scăderii acestora pentru fundamentarea ulterioară a programului vânzărilor în funcție de tendințele manifestate de piață.
Cauzele creșterii stocurilor :
a) Neritmicitatea intrărilor
b) Crearea stocurilor sezoniere
c) Crearea stocurilor lent sau greu vandabile
d) Diminuarea ieșirilor, respectiv devansarea intrărilor de stocuri
Cauzele scăderii stocurilor :
– Diminuarea intrărilor, respectiv devansarea ieșirilor de stocuri;
– Nerespectarea fluxului intrărilor de stocuri;
– Reducerea stocului inițial.
Analiza cauzelor scăderii stocurilor se realizează prin calcule economice folosind formula (1) pentru punctele a) și b) și formula (2) pentru punctul c).
(1)
(2)
Analiza stocurilor medii constituie o oportunitate spre cunoașterea structurii și dinamicii stocurilor, respectiv a eficienței gestiunii lor.
Există două metode de analiză structurală a stocurilor medii,și anume :
a) analiza structurală prin metoda ABC
b) analiza factorială a stocurilor medii
Pentru analiza factorială a stocurilor medii de mărfuri vom analiza situația din cadrul
S.C. DECEAN S.R.L M-Ciuc, sintetizată în următorul tabel:
Investigarea stocurilor medii prin prisma factorilor de influență se face pe baza unor sisteme cauzale diferențiale pe trepte structurale specifice.
8.3.1.2. Analiza stocurilor medii
♦ La nivelul produselor (grupe de produse) analiza factorială a stocurilor medii
( S ) are la bază relația :
S = ca x v
2004 : S1 = 540 x 30 = 16.200 mil. lei vechi (1,6 mil. lei noi)
S2 = 1200 x 12 = 144.200 mil. lei vechi (14,22 mil. lei noi)
S3 = 100 x 20 = 2.000 mil. lei vechi (0.2 mil. lei noi)
S4 = 1100 x 100 = 110.000 mil. lei vechi (11 lei noi)
2005 : S1 = 500 x 30 = 15.000 mil. lai vechi (1,5 mil. lei noi )
S2 = 1500 x 124 = 186.000 mil. lei vechi (18,6 mil. lei noi)
S3 = 90 x 30 = 2.700 mil. lei vechi (0,27 mil. lei noi)
S4 = 120 x 96 = 1,15 mil. lei noi
unde : ca = cifra de afaceri medie zilnică pe produse
v = durata de rotație a stocurilor pe produse
♦ La nivelul întreprinderii stocul mediu total ( S ) este format din :
unde : sn – stocul mediu al produsului n
S = ca1 x v1 + ca2 x v2 + ca3 x v3 + ……….+ can x vn
Deci : S = ∑ cai x vi , respectiv S = CA x V
unde : CA – cifra de afaceri medie zilnică la nivelul întreprinderii
V – durata medie de rotație a stocurilor (exprimată în zile)
2004 : S = 0,81+7,20+0,10+5,50 = 13,61 mil. RON
2005 : S =0,75RON +9,30RON+0,13RON+5,76RON = 15,95 mil. RON
8.3.2. Analiza stocurilor de siguranță
Stocul de siguranță reprezintă suplimentul de stoc ce asigură o garanție în cazul unui consum accelerat după data de lansare a comenzii de aprovizionare sau în cazul în care se întârzie aprovizionarea.
8.3.2.1. Analiza stocului de siguranță α (necesar în condițiile variabilității cererii)
Se calculează după relația :
unde : t – este un coeficient de corecție în funcție de nivelul de serviciu asigurat;
pentru K = 95 %, t =2;
s – abaterea medie pătratică a vânzărilor efective (x) față de cele medii ( x )
y – raportul dintre termenul de reaprovizionare și intervalul analizat
Această relație se folosește atât pentru determinarea stocului de siguranță, cât și pentru optimizarea stocului mediu total.
8.3.2.2. Analiza stocurilor de siguranță β (necesar în condițiile neritmicității intrărilor de mărfuri).
Pentru a preveni deficiențele generate de nerespectarea de către furnizori a clauzelor contractuale privind cantitatea și termenele de livrare, întreprinderea este nevoită să-și constituie un anumit stoc de siguranță ( Sβ ).
Se calculează după relația :
unde : s – abaterea medie pătratică a intrărilor efective (z) față de cele medii ( ∆ );
n – numărul de aprovizionări.
Pentru exemplificare vom calcula stocul de siguranță necesar în condițiile caracterului variabil al cererii pentru produsul „preparate din carne” și vom optimiza stocul mediu total, bazându-ne pe datele sintetizate în tabelul următor :
Stocul mediu = 20,8 mil. RON
Termenul de aprovizionare ∆ = 20 de zile
∑ ( x – x )2 n
Stocul α :
Sα = t x s x
s = = = 0,04 mil.RON
Sα = 2 x 4,16 x =191,36 RON
Se remarcă valoarea ridicată a stocului de siguranță, determinată de oscilațiile foarte mari ale vânzărilor în jurul mediei.
Sz (lei) 191,36RON
Sα (zile) = = = 1,14 zile
caz 166,7 RON
60 RON
unde : caz = = 166,70RON
360
Pentru asigurarea continuității livrărilor la produsul analizat este necesară formarea unui stoc de siguranță de 191,36 mii RON cu care, în 95 % din cazuri, cererea va fi satisfăcută, pentru 5 % din cazuri existând riscul unor discontinuități în exploatare.
Stocul mediu optim S necesar desfășurării normale a activității, se stabilește după relația :
Δ
unde : stocul activ în zile;
2
( Sα + Sβ ) stocul total de siguranță
Presupunând că furnizorul respectă termenele de livrare pentru produsul analizat, ( deci Sβ = 0), S este :
Δ 20
S = + Sα = + 1,14 = 11,14 zile
2 2
Slei = Szile x caz = 11,14 x 166,70RON=1,85 mii lei noi.
Comparând stocul mediu optim cu cel efectiv, obținem o diferență de 74.430 mii lei ( 93.000 – 18.570). Deci întreprinderea și-a desfășurat activitatea cu un stoc mult mai mare decât cel necesar, ceea ce se va reflecta negativ în costuri și rentabilitate.
8.3.3. Analiza eficienței utilizării stocurilor
Eficiența utilizării activelor circulante se caracterizează și se analizează prin metoda ratelor de rotație :
a) Rata de rotație exprimată în zile :
b) Rata de rotație exprimată în număr de rotații :
În continuare vom analiza modificarea duratei de rotație a stocurilor de mărfuri pe baza datelor sintetizate în tabelul următor :
Tab.nr. 10
Durata medie de rotație a stocurilor s-a încetinit cu circa trei zile, datorită:
1) Modificării structurii cifrei de afaceri :
Σ gi1 x vi0 Σ gi0 x vi0
Δgi = – = VR – V0 = 96,6 – 95 =1,06 zile
100 100
2) Modificării duratei de rotație pe produs :
Σ gi1 x vi1 Σ gi1 x vi0
Δvi = – = V1 – VR = 98,8 – 96,6 =2,2 zile
100 100
din care datorită :
2.1) Modificării cifrei de afaceri medii zilnice pe produse
Si0 Si0
Σ gi1 x Σ gi1 x
cai1 cai0
Δcai = – = 82,52 – 96,6 = – 14,08 zile
100 100
2.2) Modificării stocului mediu pe produse
Si1 Si0
Σ gi x Σ gi x
cai1 cai1
Δsi = – = 98,8 – 82,52 = 16,28 zile
100
Ambii factori de gradul I au influențat negativ durata de rotație, însă cu intensități diferite. Astfel, modificarea structurii, în sensul creșterii produselor „cămăși pompe de extracție” și „axe cu came” cu cele mai lente rotații, a determinat o încetinire a duratei medii cu aproape două zile, iar variația duratei de rotație pe produs a dus la o încetinire cu 2,2 zile.
Deși cifra de afaceri medie zilnică pe produse a determinat a accelerare a duratei de rotație cu 14,08 zile, efectul pozitiv al acestui factor a fost anulat de evoluția nefavorabilă a stocului mediu pe produse (dinamica stocului pe produse a fost accentuată față de dinamica cifrei de afaceri).
CAPITOLUL IX.
PROGRAM INFORMATIC PENTRU GESTIUNEA STOCURILOR
SET TALK OFF
SET STAT OFF
SET CENTURY ON
SET SYSMENU AUTOMATIC
CLEAR
define menu bara6 color scheme 8 IN SCREEN mark "bb"
define pad unu6 of bara6 prompt " STOCURI DE MATERII PRIME " AT 7,25
on pad unu6 of bara6 activate popup unu6
define popup unu6 FROM 8,25
DEFINE BAR 1 OF UNU6 PROMPT " C U L E G E R E " ;
MESSAGE ' SE INTRODUC MATERIILE PRIME'
DEFINE BAR 2 OF UNU6 PROMPT " I N T R A R I " ;
MESSAGE ' SE INTRODUC MATERIALE LA UN COD EXISTENT'
DEFINE BAR 3 OF UNU6 PROMPT " I E S I R I " ;
MESSAGE ' IESIRI MATERII PRIME '
DEFINE BAR 4 OF UNU6 PROMPT " STOC EXISTENT " ;
MESSAGE ' SE VIZUALIZEAZA STOCURILE'
DEFINE BAR 5 OF UNU6 PROMPT " LISTARE STOC " ;
MESSAGE 'LISTEAZA STOCURILE '
DEFINE BAR 6 OF UNU6 PROMPT " S T O P P R O G R A M " ;
MESSAGE ' SE PARASESTE APLICATIA SE IESE IN FOX'
on selection popup unu6 do prog1
activate menu bara6
DEACTIVATE POPUP
CLEAR
return
PROCEDURE PROG1
******************
HIDE MENU ALL
HIDE POPUP ALL
DO CASE
CASE BAR()=1
DO ACTUALIZ
CASE BAR()=2
DO INTRARI
CASE BAR()=3
DO IESIRI
CASE BAR()=4
DO STOCc1
CASE BAR()=5
DO LISTA
CASE BAR()=6
USE BAZA ORDE CODR
BROW
pack
CLOSE ALL
CLEAR
CASE BAR()=7
CLEAR
CLOSE ALL
DEACTIVATE MENU
ENDCASE
RETURN
PROCEDURE INTRARI
*****************
CLOSE ALL
CLEAR
USE BAZA ORDER C
WW=0
DO WHILE WW=0
WCOMANDA=0
@ 1,29 SAY "I N T R A R I"
@ 0,25 TO 2,45 DOUBLE
@ 3,20 SAY "COMANDA"
@ 3,38 SAY ":"
@ 3,41 GET Wcomanda ;
SIZE 1,12 ;
DEFAULT 0 ;
MESSAGE ' PENTRU IESIRE DIN MACHETA TASTATI <ENTER>'
READ
IF WCOMANDA=0
CLEAR
SET STAT ON
CLOSE ALL
EXIT
ENDI
SEEK WCOMANDA
IF NOT FOUND()
CLEAR
@ 10,10 SAY ' ACEASTA COMANDA NU EXISTA TREBIUE ADAUGATA'
WAIT ' '
DO ACTUALIZ
EXIT
ENDIF
@ 1,29 SAY "I N T R A R I"
@ 0,25 TO 2,45 DOUBLE
WCOD=CODB
WCOM=COMANDA1
WREPER=REPER
WKG=KG
WPRET=PRET
WCOM2=0
WCURS=0
WMONEDA=' '
WXPORT=' '
@ 4,10 SAY "COD BENEFICIAR"
@ 6,10 SAY "REPER"
@ 6,37 SAY Wreper
@ 8,10 SAY "Kg/BUCATA"
@ 8,37 SAY Wkg
@ 10,10 SAY "PRET/Kg "
@ 10,37 SAY Wpret
@ 11,10 SAY '–––––––––––––––––––'
@ 12,10 SAY 'COMANDA SUPLIMENTARE'
@ 14,10 SAY "BUCATI"
@ 16,10 SAY "MONEDA "
@ 18,10 SAY 'CURS VALUTAR'
@ 20,10 SAY 'EXPORT'
@ 20,35 SAY ':'
@ 16,35 SAY ':'
@ 12,35 SAY ":"
@ 18,35 SAY ':'
@ 10,35 SAY ":"
@ 6,35 SAY ":"
@ 4,35 SAY ":"
@ 4,37 SAY WCOD
@ 12,37 GET WCOM2 ;
SIZE 1,12 ;
DEFAULT " " ;
PICTURE "@!" ;
MESSAGE ' INTRODUCETI ALTA SUPLIMENTARE LA MATERIA PRIMA'
@ 14,37 GET Wbuc ;
SIZE 1,8 ;
DEFAULT 0 ;
MESSAGE ' INTRODUCETI NUMARUL DE BUCATI '
@ 16,37 GET WMONEDA ;
SIZE 1,3 ;
DEFAULT ' ' ;
PICTURE "@M LEI,USD,DEM,GBP,EURO,FR" ;
MESSAGE 'SELECTATI CU SPATIU MONEDA SI TASTATI Enter'
@ 18,37 GET WCURS ;
SIZE 1,8 ;
DEFAULT 0 ;
MESSAGE ' INTRODUCETI CURSUL VALUTEI IN LEI '
@ 20,37 GET WEXPORT ;
SIZE 1,6 ;
DEFAULT ' ' ;
PICTURE "@M INTERN,EXPORT" ;
MESSAGE 'SELECTATI CU SPATIU SI TASTATI Enter'
@ 3,5 TO 21,77
READ
APPE BLANK
REPL DATA WITH DATE(), CURSVAL WITH WCURS
REPL CIMP WITH 'I', PRET WITH WPRET,MONEDA WITH WMONEDA
REPL BUC WITH WBUC, KG WITH WKG, REPER WITH WREPER
REPL COMANDA2 WITH WCOM2, CODB WITH WCOD, COMANDA1 WITH WCOM
REPL EXPORT WITH WEXPORT
CLEAR
ENDDO
PROCEDURE IESIRI
*****************
CLEAR
CLOSE ALL
USE BAZA ORDE REPER IN A
SET FILTER TO CIMP=' '
USE DEN ORDE DEN1 IN B
DEFINE POPUP PPP1 ;
PROMPT FIELD REPER+STR(COMANDA1,12)+' '+CODB ;
SCROLL ;
MARGIN ;
MARK "" ;
TITLE 'SELECTATI CU SAGETI SI Enter'
DEFINE POPUP PPP ;
PROMPT FIELD CODB+ ' ' +DEN ;
SCROLL ;
MARGIN ;
MARK "" ;
TITLE 'SELECTATI CU SAGETI SI Enter'
X=0
DO WHILE X=0
FU=1
@ 2,5 GET FU ;
PICTURE "@&N" ;
POPUP PPP1 ;
SIZE 20,70 ;
DEFAULT " "
READ
CLEAR
WCOD=CODB
WCOMANDA=COMANDA1
WCOM=COMANDA2
WREPER=REPER
WCOM2=0
WPRET=PRET
WBUC=0
WKG=KG
WMONEDA=MONEDA
CLEAR
SELE 2
RR=1
@ 2,10 GET RR ;
PICTURE "@&N" ;
POPUP PPP ;
SIZE 20,55 ;
DEFAULT " "
READ
WCCC=CODB
WDDD=DEN
IF WDDD='?????'
CLEAR
cccd=' '
cddd=' '
appe blank '
@ 7,22 SAY ' MACHETA ADAUGARE BENEFICIAR NOU '
@ 6,18 TO 8,60 DOUBLE
@ 12,10 SAY 'INTRODUCETI CODUL BENEFICIARULUI : '
@ 12,50 GET cccd ;
size 1,4 ;
default ' ' ;
picture "@!"
@ 14,10 SAY 'DENUMIREA BENEFICIARULUI :'
@ 14,38 GET cddd ;
size 1,40 ;
default ' ' ;
picture "@!"
read
repl den with cddd, codb with cccd
WCOD=CCCD
ENDI
DELE ALL FOR CODB=' '
PACK
CLEAR
SELE 1
@ 1,29 SAY " I E S I R I"
@ 0,25 TO 2,45 DOUBLE
@ 4,10 SAY "COD BENEFICIAR"
@ 6,10 SAY "REPER"
@ 10,10 SAY "Kg/BUC."
@ 12,10 SAY "PRET/BUCATA"
@ 14,10 SAY "MONEDA "
@ 16,10 SAY "BUCATI IESITE"
@ 14,35 SAY ":"
@ 12,35 SAY ":"
@ 10,35 SAY ":"
@ 6,35 SAY ":"
@ 4,35 SAY ":"
@ 4,37 SAY WCOD
@ 6,37 SAY Wreper
@ 8,10 SAY '––––––––––––––––––––'
@ 10,37 SAY Wkg
@ 12,37 SAY Wpret
@ 14,37 SAY WMONEDA
@ 16,37 GET Wbuc ;
SIZE 1,8 ;
DEFAULT 0 ;
MESSAGE ' INTRODUCETI CANTITATEA IESITA'
@ 3,5 TO 21,77
READ
APPE BLANK
REPL DATA WITH DATE()
REPL CIMP WITH 'E', PRET WITH WPRET
REPL BUC WITH WBUC, KG WITH WKG, REPER WITH WREPER
REPL COMANDA2 WITH WCOM, CODB WITH WCOD
REPL COMANDA1 WITH WCOMANDA, MONEDA WITH WMONEDA
CLEAR
WWW='N'
@ 10,10 SAY ' DORITI SA CONTINUATI CU ALT REPER ? (D,N):'
@ 10,55 GET WWW ;
SIZE 1,1 ;
DEFAULT " " ;
PICTURE "@M N,D" ;
MESSAGE 'SELECTATI CU SPATIU OPTIUNEA SI TASTATI Enter'
READ
IF WWW='N'
X=1
ENDI
ENDDO
CLOSE ALL
RELE ALL
CLEAR
RETURN
PROCEDURE STOC
****************
SET STAT OFF
SET SCORE OFF
SET SAFE OFF
CLEAR
CLOSE ALL
USE BAZA ORDER CODR
TOTAL ON CODB+REPER to PRED
USE PRED
INDEX ON REPER+CODB TAG CODR
USE PRED ORDE CODR IN A
USE PREDARI IN B
USE DEN ORDE COD IN C
SET RELA TO CODB INTO C
DEFINE POPUP PPP1 ;
PROMPT FIELD REPER+CODB ;
SCROLL ;
MARGIN ;
MARK "" ;
TITLE 'SELECTATI CU SAGETI SI Enter'
X=0
DO WHILE X=0
FU=1
@ 2,10 GET FU ;
PICTURE "@&N" ;
POPUP PPP1 ;
SIZE 20,60 ;
DEFAULT " "
READ
WREPER=REPER
WCOD=CODB
SELE 3
SET FILTER TO CODB=WCOD
WBEN=DEN
SELE 2
SET FILTER TO CODB=WCOD and reper=wreper
SET ORDE TO GG
WWWW=COMANDA1
COUNT TO JJP
IF JJP>1
SET ORDE TO CODR
SET FILTER TO REPER=WREPER AND CODB=WCOD
SUM BUC TO XX FOR CIMP=' '
SUM BUC TO XX1 FOR CIMP='E'
SUM BUC TO XX2 FOR CIMP='I'
WSTOC=XX-XX1+XX2
CLEAR
WDATA=DATE()
@ 4,18 TO 6,65 DOUBLE
@ 5,20 SAY ' SITUATIA STOCURILOR LA DATA DE ' GET WDATA
@ 7,15 SAY 'BENEFICIAR:' GET WBEN
@ 9,15 SAY 'REPERUL : ' GET WREPER
@ 13,15 SAY 'STOCUL LA ACEASTA MATERIE PRIMA : ' GET WSTOC
@ 13,65 SAY 'CANTITATE'
ELSE
SET ORDE TO CODR
SET FILTER TO REPER=WREPER AND CODB=WCOD
SUM BUC TO XX FOR CIMP=' '
SUM BUC TO XX1 FOR CIMP='E'
SUM BUC TO XX2 FOR CIMP='I'
WSTOC=XX-XX1+XX2
CLEAR
WDATA=DATE()
@ 4,18 TO 6,65 DOUBLE
@ 5,20 SAY ' SITUATIA STOCURILOR LA DATA DE ' GET WDATA
@ 7,15 SAY 'BENEFICIAR:' GET WBEN
@ 9,15 SAY 'MATERIA : ' GET WREPER
@ 13,15 SAY 'STOCUL LA ACEASTA MATERIE PRIMA ESTE : ' GET WSTOC
@ 13,65 SAY 'CANTITATE'
ENDI
WAIT ' PENTRU CONTINUARE TASTATI Enter'
WWW=' '
CLEAR
@ 10,10 SAY ' DORITI SA CONTINUATI CU ALT MATERIAL ? (D,N):'
@ 10,55 GET WWW ;
SIZE 1,1 ;
DEFAULT " " ;
PICTURE "@M N,D" ;
MESSAGE 'SELECTATI CU SPATIU OPTIUNEA SI TASTATI Enter'
READ
IF WWW='N'
X=1
ENDI
SELE 1
ENDDO
CLOSE ALL
RELE ALL
CLEAR
RETURN
PROCEDURE LISTA
****************
SET STAT OFF
SET SCORE OFF
SET SAFE OFF
CLEAR
CLOSE ALL
USE BAZA ORDE CU
COPY TO UNIC
COPY STRU TO PPP
USE UNIC
INDEX ON COMANDA1 TAG C
USE UNIC ORDE C IN A
USE BAZA ORDE C IN B
USE PPP IN C
SELE 1
GO TOP
DO WHILE NOT EOF()
WCOD=CODB
WCOMANDA=COMANDA1
WREPER=REPER
WKG=KG
WPRET=PRET
WMONEDA=MONEDA
WCURS=CURSVAL
SELE 2
SET FILTER TO COMANDA1=WCOMANDA
SUM BUC TO X1 FOR CIMP#'E'
SUM BUC TO X2 FOR CIMP='E'
XX=X1-X2
SELE 3
APPE BLANK
REPL CODB WITH WCOD, REPER WITH WREPER, COMANDA1 WITH WCOMANDA
REPL BUC WITH XX, KG WITH WKG, PRET WITH WPRET, MONEDA WITH WMONEDA
REPL CURSVAL WITH WCURS
SELE 1
SKIP
ENDDO
CLOSE ALL
RELE ALL
USE PPP
INDEX ON CODB+REPER TAG C
SET ORDE TO C
TOTAL ON CODB+REPER FIEL BUC TO XX
USE MAN
ZAP
APPE FROM XX
USE MAN
REPL ALL NUMAR WITH 1
INDEX ON CODB+STR(NUMAR)+STR(COMANDA1) TAG COD
USE MAN ORDE COD IN A
USE DEN ORDE COD IN B
SET RELA TO CODB INTO B
SET FILTER TO BUC#0 AND NUMAR=1
XXX='MATERII PRIME'
REPO FORM LISTA TO LISTA.TXT
CLEAR
WAIT ' AVETI FISIERUL LISTA.TXT '
CLOSE ALL
CLEAR
RETURN
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Orice sector de activitate constituie o filieră de transformări care începe cu materia primă și se încheie cu produsul final achiziționat de consumatori. Furnizorii și clienții exercită presiuni variabile asupra întreprinderilor dintr-un sector.
Activitatea tuturor întreprinderilor poartă amprenta contextului economic, social, politic specific societății la un moment dat. Astfel, rezultatele întreprinderii sunt influențate de activitatea partenerilor direcți (salariați, acționari, furnizori, cumpărători, stat). Comportamentul acestora este, la rândul lor, influențat de mediul imediat specific, în care acționează : cel al salariaților – de sindicate, cel al administrației fiscale – de politica de stat.
Evaluarea potențialului propriu se face pe baza întregului sistem de informații interne, însă pentru aprecierea forței concurenților și a sectorului de activitate se apelează la informații externe : anuare statistice, presa de specialitate, bilanțurile și conturile de profit și pierdere ale firmelor concurente, studiile de piață elaborate de organismele de specialitate, informațiile oferite de diferite organe centrale.
Performanțele unei întreprinderi, forța și capacitatea acesteia de a răspunde la cerințele și reacțiile pieței sunt dependente de gradul de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare, precum și de eficacitatea folosirii lor.
În cadrul întreprinderilor ciclul de exploatare este constituit dintr-o succesiune de operațiuni, desfășurate în mod regulat între momentul cumpărării de factori de producție și vânzarea de bunuri și servicii pe piață.
În cursul activității de producție, utilajele și echipamentele industriale, stocurile de materii prime și materiale sunt consumate sub acțiunea factorului muncă.
Stocurile, analizate în cadrul acestei lucrări, sunt structuri patrimoniale cu un grad ridicat de mobilitate, antrenate în activitatea de exploatare.
Gestiunea stocurilor necesită stabilirea de legături directe și de durată cu furnizorii, alegerea acestora după criterii bine stabilite, stabilirea și urmărirea unor grafice de aprovizionare, dimensionarea stocurilor, asigurarea unor condiții de păstrare corespunzătoare, reducerea pierderilor în timpul transportului și depozitării.
Stocurile se formează urmare a intrărilor provenite din interiorul întreprinderii sau din afara acesteia. În cazul intrării stocurilor din interiorul întreprinderii, ritmicitatea lor depinde de deciziile luate de compartimentul de producție, iar în cazul intrării stocurilor din afara întreprinderii, ritmicitatea depinde de compartimentul de aprovizionare. În general, intrarea stocurilor prin cumpărare se realizează discontinuu datorită grupării achizițiilor în scopul evitării unor cheltuieli suplimentare de aprovizionare. Intervalul dintre două aprovizionări poate fi fix sau aleatoriu. În ceea ce privește ieșirile de stocuri, acestea pot avea un caracter continuu sau discontinuu, în funcție de comenzile consumatorilor externi sau ale secțiilor din întreprindere.
Politica de urmat în gestiunea stocurilor trebuie aleasă pe baza unei analize pertinente privind capacitatea stocajului și costurile de stocaj.
Dimensionarea stocurilor trebuie să se realizeze în următoarele condiții de optimizare matematică :
♦ reîntregirea stocurilor la intervale pe cât posibil mai mari, soluție ce conduce la scăderea cheltuielilor de transport – aprovizionare, dar la creșterea cheltuielilor de depozitare și păstrare a stocurilor;
♦ reînnoirea stocurilor la intervale pe cât posibil mai mici, soluție ce conduce la creșterea cheltuielilor de transport – aprovizionare, dar la reducerea cheltuielilor de depozitare și păstrare a stocurilor.
Deci, putem spune că o analiză atentă a stocurilor asigură o bună gestiune a întreprinderii.
S.C. DECEAN S.R.L. utilizează ca metodă contabilă, metoda inventarului permanent, care constă în faptul că, în cursul perioadei de gestiune, mișcările de stocuri se contabilizează prin debitarea și creditarea conturilor de stocuri, stabilindu-se, de fiecare dată, stocul nou, având astfel în permanență informația privitoare la existența stocului. Din sondaje sau inventarieri periodice se descoperă diferențele sub formă de plusuri sau minusuri, corectându-se stocul și respectiv soldul contabil, oferindu-se astfel și un control permanent al stocurilor.
În cadrul acestei metode S.C. DECEAN S.R.L utilizează „metoda cantitativ – valorică”, potrivit căreia, la locurile de depozitare se ține o evidență cantitativă cu ajutorul formularului „Fișă de magazie”, pe fiecare sortiment, iar la contabilitate o evidență valorică desfășurată pe gestiuni, cu ajutorul formularului „Fișă de cont analitic pentru valori materiale”.
S.C. DECEAN S.R.L utilizează costul de achiziție, la intrarea stocurilor în contabilitate și este format din prețul de facturare al furnizorului, taxele și ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport – aprovizionare și alte cheltuieli incluse în factura furnizorului. Un asemenea preț devine cost istoric și va fi luat în considerare la eliberarea stocurilor în cauză de la locul de depozitare.
Remarcăm faptul că, în cazul practicării metodei inventarului permanent, o achiziție de stocuri (cumpărare) este contabilizată ca o intrare de stocuri în patrimoniu. O asemenea soluție de tehnică contabilă seduce atingere conceptului de „contabilitate de angajamente”, concept asumat și de normele contabile românești potrivit cărora „rezultatul exercițiului se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului, indiferent de data încasării sau plății lor” (Regulament privind aplicarea Legii contabilității nr.82/1991, op. Cit., pag.41). Astfel, se încalcă principiul independenței exercițiului care presupune „delimitarea în timp a veniturilor ți cheltuielilor aferente activității unității patrimoniale pe măsura angajării acestora” (Regulament privind aplicarea Legii contabilității nr.82/1991, op. Cit., pag.22).
Dar, însăși formarea stocurilor (cumpărarea) reprezintă angajarea unei asemenea cheltuieli, indiferent de data plății cheltuielii sau consumului stocului.
Într-o contabilitate de angajamente stocajul de bunuri cumpărate (materii prime, mărfuri etc.) există atunci când stocul final > stocul inițial și se trece în contul de profit și pierdere, la rubrica cheltuieli de exploatare, cu semnul „ –” , deoarece are semnificația unui venit, reprezentând o „îmbogățire” pentru între-prindere (deci, stocajul diminuează cheltuielile de exploatare) ; destocajul de bunuri cumpărate există atunci când stocul final < stocul inițial și se trece în contul de profit și pierdere, la rubrica de cheltuieli de exploatare cu semnul „ + ”, deoarece este considerat ca o cheltuială, fiind o sursă de „sărăcire” a întreprinderii (deci, stocajul majorează cheltuielile de exploatare).
Din analiza situației financiare a S.C.„DECEAN”S.R.L se pot desprinde câteva concluzii. Acestea se referă, în primul rând la faptul că, întreaga creștere a activelor circulante s-a realizat pe seama creșterii ponderii stocurilor de la 24 % la 32 %. Interpretarea evoluției în timp a stocurilor, respectiv a ratei stocurilor necesită corelarea cu nivelul activității întreprinderii. În urma analizei efectuate, indicele cifrei de afaceri este mai mare decât indicele stocurilor ceea ce semnifică faptul că, sporirea stocurilor din anul 2005 față de 2004 este justificată, având un efect benefic asupra activității.
S.C. DECEAN S.R.L deși dispune de o puternică stabilitate și autonomie financiară, înregistrează totuși o ușoară deteriorare a situației financiare în 2005 față de 2004, ceea ce impune o revizuire a politicii financiare pentru perioada următoare. De asemenea, societatea dispune de un fond de rulment, valoarea acestuia crescând în 2005 față de 2004, iar din faptul că activele imobilizate au fost finanțate integral din capitalul permanent rezultă existența unui fond de rulment pozitiv.
Dacă în 2004 S.C. DECEAN S.R.L dispune de disponibilități necesare efectuării datoriilor pe termen scurt, în 2005 trebuie să facă eforturi considerabile pentru asigurarea disponibilităților necesare onorării obligațiilor societății.
Putem spune că rata activelor circulante constituie unul din factorii care au contribuit la creșterea ratei rentabilității economice cu 42,32 %.
Îmbunătățirea situației financiare a societății este evidențiată și de evoluția pozitivă a soldurilor intermediare de gestiune. În ceea ce privește capacitatea de autofinanțare se remarcă o evoluție favorabilă determinată, în primul rând, de creșterea rezultatului net al societății, precum și de creșterea veniturilor financiare într-un ritm superior cheltuielilor financiare.
Din analiza situației capacității de producție și a tehnologiilor existente în prezent în cadrul S.C. DECEAN S.R.L se pot trage următoarele concluzii :
PUNCTE TARI :
♦ Întreprinderea dispune de experiența know – how, de capacități de producție integrate cu majoritatea activităților necesare, ceea ce le permite executarea unei largi game de produse din domeniul de activitate. Aceste aspecte le asigură o perspectivă favorabilă, cu condiția menținerii acestor avantaje și în viitor prin perfecționarea continuă a tehnologiilor de producție.
♦ Managementul unității este, în general, favorabil asigurării calității, fiind declanșat procesul de introducere a sistemelor de asigurare a calității.
♦ Stabilitatea relativă a forței de muncă
♦ Echilibru financiar
♦ Rețeaua de vânzări se caracterizează prin clienți statornici
♦ Fond de rulment pozitiv
PUNCTE SLABE :
♦ Vechimea relativ mare a utilajelor, mare parte fiind uzate fizic și moral, precum și lipsa fondurilor de întreținere planificată și preventivă
♦ Utilizarea unor tehnologii depășite, cu consumuri materiale, energetice și de manoperă mari
♦ Existența unui număr mare de rebuturi, în special în secțiile de turnare
♦ Lipsa contractelor de lungă durată
♦ Lipsa unei strategii coerente privind activitatea generală a societății
RISCURI :
♦ Riscul pierderii pieței interne, externe datorită costurilor ridicate
♦ În conjunctura actuală, apariția riscului determinat de noi revendicări salariale
♦ Riscul blocajului financiar
♦ Imposibilitatea obținerii de credite pentru refinanțare
OPORTUNITĂȚI :
♦ Organizarea societății pe centre de profit
♦ Stabilirea unor strategii de marketing eficiente
♦ Căutarea de noi piețe de desfacere a produselor
♦ Implementarea cercetării și proiectării asistate pe calculator
♦ Crearea unui sistem de salarizare stimulativ
S.C. „DECEAN” S.R.L trebuie să aibă în vedere, pentru perioada următoare, o revizuire a politicii sale financiare, creșterea gradului de perfecționare și specializare a salariaților întreprinderii, precum și permanenta cunoaștere a condițiilor de calitate cerute de clienți.
Ca o concluzie finală putem spune că întreprinderile dobândesc un avantaj concurențial în domeniul în care țara de origine le permite să acumuleze cel mai rapid competențe tehnologice, de management, să valorifice competențele umane, să dispună de informații asupra nevoilor de consum și asupra pieței. Ele reușesc atunci când cadrul național sprijină și stimulează firmele să valorifice și să lărgească competențele și posibilitățile naționale, când mediul intern este dinamic iar concurența este vie.
BIBLIOGRAFIE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Contabilitatea Si Analiza Stocurilor (s.c. Xyz S.r.l.) (ID: 131829)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.