Contabilitatea Si Analiza Situatiilor Privind Fluxul de Numerardocx

=== Contabilitatea si analiza situatiilor privind fluxul de numerar ===

Abstract

Proiectul de licență este elaborat conform: Ghidului privind elaborarea, susținereaași evaluareaaproiectuluiade licență. Titlul acestui proiect este: Contabilitatea numerarului și analiza situațiilor privind fluxul de numerar.

Lucrarea a fost realizată de către studenta anului III, facultatea: Științe economice, specialitatea: Contabilitate, Strună Valeria.

Studiul a fost realizat în perioada anului 2016, Chișinău. Obiectivele de bază fiind dezvoltarea și evaluarea abilităților studentei precum și aplicarea cunoștințelor teoretice obținute pe parcursul studiilor de licență în contexte practice concrete.

Rezultatele obținute în urma susținerii acestui proiect vor permite autorului încadrarea în cadrul economiei naționale cît și internaționale.

Concluziile și recomandările sunt prezentate la finalul lucrării și relevă abilitățile și competențele critice ale autorului.

Structura proiectului de licență constă din:

– Introducere;

– Capitolul 1;

– Capitolul 2;

– Concluzii și recomandări;

– Bibliografia din ––– surse;

– ––– anexe:

– 45 pagini de text de bază;

– ––– figuri;

– ––– tabele.

Cuvinte-cheie: numerar, mijloace bănești, monedă, valută, casa, debit, credit, cont.

Annotation

The license project is developed under: Guidelines on the development, support and project evaluation license. The title of this project is cash accounts and cash flow analysis statements.

The work was performed by student of year, Faculty of Economics, specialty: Accounting, Strună Valeria.

The study was conducted during 2016, Chisinau. The basic objectives are the development and assessment of student skills and the application of theoretical knowledge obtained during studies degree in concrete practical contexts.

The results obtained from this project will allow the author to support employment in the national economy as well as international.

The conclusions and recommendations are presented at the end of the work reveals its author's critical skills and competencies.

The structure of project license consists of:

– Introduction;

– Chapter 1;

– Chapter 2;

– Conclusions and recommendations;

– – Bibliography of sources;

– – Annexes:

– 45 pages of the main text;

– – Figures;

– – Tables.

Keywords: cash, money, coin, currency, pay desk, debit, credit, account.

Introducere

În procesul desfășurării activității economice, toate întreprinderile din Republica Moldova, fără a lua în considerație forma organizatorico-juridică sau domeniul de activitate au interdependență cu alți actori economici cum ar fi: întreprinzători individuali, instituții publice, organizații non-guvernamentale, salariați, clienți ș.a. Această interdependență presupune un transfer reciproc de bunuri și servicii în schimbul mijloacelor bănești. Evidența și organizarea eficientă a tranzacțiilor cu numerar ameliorează obiectul financiar al întreprinderii, îi asigură securitate și stabilitate pe piață. În prezent agenții economici preferă plata datoriilor sau a creanțelor prin virament la cont curent. Însă totuși nu sunt personae fizice și juridice care să nu folosească în activitatea operațională încasări și plăți de numerar.

Actualitatea temei cercetate se justifică prin faptul că mijloacele bănești reprezintă cea mai de preț resursă de care dispune o întreprindere. Astfel, studierea particularităților evidenței, controlului și analizei operațiunilor cu numerarul duce la o bună utilizare rațională a acestora.

Mijloacele bănești constituie activul cel mai lichid al unei întreprinderi, ca termen generic reprezintă singurul cont care se regăsește în mai multe cicluri, făcînd parte din fiecare ciclu cu excepția celui de stocuri și depozitare.

Datorită faptului ca numerarul se află în permanent mișcare și permanent își schimbă formele, studierea lui este diversă și necesară pentru a cunoaște și ulterior lichida fraudele și riscurile ce țin de acesta.

Fluxul de numerar reprezintă intrările și ieșirile mijloacelor bănești. Acest subiect a fost explorat până acum în literatura de specialitate însă merită a fi cercetat și investigat suplimentar.

Această temă poate fi abordată din mai multe puncte de vedere și cunoașterea ei este indispensabilă în ținerea contabilității unei întreprinderi, organizații, instituții, etc. astfel acesta este motivul alegerii temei respective de către autor.

Scopul proiectului de licență constă în studierea numerarului ca sursă esențială de existență a intreprinderii, cercetarea și identificarea înregistrării acestuia, precum și analizarea situațiilor privind fluxul de numerarului în urma prestării serviciilor sau vînzării produselor și/sau marfurilor.

Obiectivele propuse sunt următoarele:

1. Studierea caracteristicii, esenței și a conținutului economic al numerarului;

2. Reflectarea normelor legale privind operațiunile cu numerar;

3. Cercetarea evidenței primare, sintetice și analitice a numerarului;

4. Examinarea esenței fluxurilor numerarului și necesitatea analizei acestuia;

5. Analiza situațiilor privind fluxul de numerar.

Metodologia cercetării o constituie analiza materiei, proceselor, fenomenelor prin deducție, inducție, analiză și sinteză precum și reglementările normative precum: “Legea Contabilității”, Standartele Naționale de Contabilitate, Planul de conturi contabile și alte acte normative și intrucțiuni în vigoare.

În calitate de obiect de investigație servește entitatea economică S.C. “TCI-PRIM” S.R.L. care activează timp de 9 ani în sfera întreținerii și reparării vehiculelor, comerțul cu amănuntul, instalarea și întreținerea echipamentelor de răcire și ventilare.

Capitolul 1. ASPECTE TEORETICE AFERENTE NUMERARULUI CA SURSĂ ESENȚIALĂ DE EXISTENȚĂ A ÎNTREPRINDERII

1.1. Caracteristica, esența și conținutul economic al numerarului

Banii și prețul constituie, astăzi, unul din componentele importante ale mecanismului de funcționare a economiei de schimb. Numerarul este prezent în nenumăratele și diversele acțiuni economice, în fluxurile de bunuri și servicii, în activitatea economică în ansamblul ei și în viața noastră actuală.

În literatura economică cotidiană, există diferite opinii cu privire la numerar. Astfel, banii se apreciază ca „un mijloc acceptat de toată lumea în schimbul mărfurilor sau serviciilor sau la plata unei datorii”, sau „moneda ca instrument comod de efectuare a schimburilor va fi ca uleiul în roțile economiei reale: ea va ușura funcționarea lor, dar nu va juca decît un rol secundar” [1, p. 36]. Paul Samuelson, laureat al premiului Nobel, referindu-se la numerar în condițiile actuale, spunea că: „moneda este o pură convenție socială” sau că „moneda este intermediarul al schimburilor și unitatea de calcul în care sunt exprimate prețurile și datoriile” [2, p. 11].

Esența numerarului constă în funcțiile acestuia:

Fig. 1.1. Funcțiile numerarului [elaborat de autor]

• Funcția de măsură a valorii și de etalon a prețurilor. Aceasta constă în folosirea banilor la măsurarea cheltuielilor și a costurilor de producție, la efectuarea calculelor economice prin care se stabilește prognozarea dezvoltării în viitor, se apreciază eficiența, se determină prețul bunurilor, serviciilor etc. Această funcție diferă de celelalte prin faptul că prezența fizică a banilor nu este necesară, de exemplu, pentru evaluarea producției de cărbune, de zeci de miliarde le lei, nu este necesară această cantitate de bani, ci aceștia sunt folosiți ca instrument de calcul și măsurare. Etalon monetar reprizintă unitate de măsură care poartă denumiri monetare naționale cum ar fi leul, dolarul, lira sterlină, coroană, leva, euro etc.;

• Funcția numerarului ca mijloc de circulație. Aici numerarul participă ca intermediar sau mijlocitor al tranzacțiilor, schimburilor de vânzare-cumpărare. Ca agent de circulație, banii, prin cantitatea și prin viteza lor de circulație, ușurează schimburile de mărfuri;

• Funcția numerarului ca mijloc de plată. Aceasta constă în utilizarea lor pentru achitarea bunurilor cumpărate pe credit, pentru plata salariilor, taxelor, impozitelor, sancțiunilor etc.;

• Funcția de folosire a cestora ca rezervă de valoare. Prin rezervă de valoare se subînțelege puterea de cumpărare în așteptare. Este vorba de economisirea și acumularea unor sume de numerar în vederea unor activități viitoare sau de sume bănești constituite ca mijloc de precauțiune necesar unor cheltuieli neprevăzute [5, p. 98].

Potrivit SNC „Prezentarea situațiilor financiare”, numerarul este disponibilitățile bănești în casierie, depozite, conturi curente în monedă națională și conturi curente în valută străină precum și în alte conturi bancare [12]. Numerarul reprezintă activele circulante precum și cele mai lichide active ale entității și se clasifică în modul următor:

Fig. 1.2. Clasificarea numerarului [elaborat de autor]

a) În funcție de valuta exprimării:

– numerar în monedă națională;

– numerar în valută străină.

Numerarul în moneda națională este reprezentat de către leul moldovenesc și include toate bancnotele și monedele metalice precum și cele ce includ metale prețioase emise de BNM, aflate în circulație, cele care sunt retrase sau urmează a fi retrase din circulație însă sunt acceptate la schimb de BNM, disponibilitățile în conturile băncilor comerciale din Republica Moldova precum și din strainătate deschise în lei. Uneori agenții economici exprimă valoarea bunurilor sau a serviciilor prestate în valută străină, însă în conformitate cu actele normative în vigoare, toate decontările de pe teritoriul RM trebuie executate doar în moneda națională (lei moldovenești).

Numerarul în valută străină cuprinde bancnotele și monedele metalice emise de instituțiile autorizate ale statelor străine sau a unei uniuni de state străine, aflate în circulație, cele care sunt retrase sau urmează a fi retrase din circulație însă sunt acceptate la schimb de către organele autorizate. La fel fac parte și disponibilitățile existente în conturi deschise la bănci licențiate precum și la alte organe financiare din străinătate.

b) În funcție de locul păstrării și forma de existență:

– numerar în casierie;

– numerar în conturi curente și alte conturi bancare;

– documente bănești.

Pentru păstrarea numerarului, precum și pentru executarea decontărilor în numerar la entitate, este preconizată casieria. Contabilitatea din casierie a întreprinderii se organizează în concordanță cu „Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova”, aprobate de Guvern prin Hotărîre Nr. 764 din 25.11.1992 [6]. Numerarul se acumulează în casierie din diferite surse. La primirea acestuia în casierie se întocmește în toate cazurile dispoziție de încasare și plătitorului i se înmînează ca confirmare o chitanță care se detașează de la document. La ridicarea banilor din casierie se întocmește dispoziția de plată unde se înscrie suma, scopul și data eliberării. Documentele trebuie semnate de către conducător, contabil-șef, casier și beneficiar [3].

Numerarul aflat în conturi curente și alte conturi bancare poate fi deschis de către orice întreprinzător, persoană fizică și/sau juridică la orice bancă licențiată de BNM. În aceste conturi se află mijloacele bănești a întreprinderii căpătat în urma comercializării marfurilor, produselor, prestarea serviciilor, împrumuturile și creditele bancare cu durată lungă sau scurtă și alte surse. Din contul curent se execută viramentul de numerar către contul curent la banca beneficiarului care poate fi furnizorul, intituții de stat, entităților ce prestează servicii de arendă, angajaților întreprinderii etc. Transferul bancar se execută cu consimțămîntul directorului entității.

Alături de numerarul existent la întreprindere entitatea mai poate păstra și unele documente bănești, cum ar fi mărci poștale, bilete de tratament, bilete de transport achitate, foi de odihnă etc. [4, p. 250].

c) În dependeță de posibilitatea utilizării:

– numerar la conturi legat;

– numerar la conturi nelegat.

Numerar la conturi legat reprezintă disponibilitățile de mijloace bănești care entitatea deține dreptul de proprietate, însă acestea nu pot fi utilizate din cauza unor factori stabiliți conform actelor normative în vigoare. Conturile bancare sechestrate fac parte din acestea, și sunt închise pînă la clarificarea circumstanțelor respective, precum și soldul de compensare în conturile numerarului. Prin urmare aceste conturi aparțin în totalitate întreprinderii însă nu pot fi utilizați liber [4, p. 259].

Numerar la conturi nelegat reprezintă mijloacele bănești care aparțin entității economice și pot fi utilizate liber de către ea.

1.2. Reglementarea normativă privind numerarul

Contabilizarea numerarului constituie un factor esențial al conducerii unei întreprinderi. Stabilirea unor măsuri potrivite de securitate duce la o bună conservare a resurselor prezente, iar evidența corectă a numerarului îndepărtează penalitățile sau sancțiunile aplicate de instituțiile fiscale. Astfel, arta de a gestiona cu fluxul de numerar nu se reduce numai la economisirea cît mai stricăt a acestora, ci la optimizarea volumului de mijloace bănești disponibile și o planificare exactă, așa ca la efectuarea unei plăți sa apară un feedback sub formă de încasări. Din acest punct de vedere, contabilitatea entității trebuie să respecte prevederele actelor normative privind numerarul și fluxul acestuia.

Reglementarea normativă privind numerarul este stipulată în legea cu titlul “Norme pentru efectuarea operațiunilor de casă în econmia națională a Republicii Moldova”. Potrivit acestei legi toate întreprinderile atât de stat cât și cele private sunt obligate să înregistreze numerarul lor în instituții financiare. Numerarul încasat de entități de la instituții financiare este utilizat strict în sensul pentru care a fost eliberat. La o entitatea economică numerarul poate fi recepționat de la instituțiile financiare pentru procurarea ambalajelor, plata obiectelor procurate de la persoane fizice, retribuirea muncii, plata indemnizațiilor și a pensiilor, compensarea cheltuielilor de deplasare și pentru alte activități prevăzute de legislația în vigoare a BNM cu privire la modalitatea de întocmire a raportului statistic asupra volumului operațiunilor de casă la entitățile financiare din RM [6].

Entitățile economice au oligația de a preda instituțiilor financiare la care se deservesc toate excedentele de numerar ce depășește necesarul minim pentru realizarea decontărilor la debutul zilei următoare, pentru înregistrarea lor în conturile curente.

Eliberarea de numerar către decontare spre cheltuieli legate de deplasări de serviciu se realizează în limitile plafonului stabilit de “Norme pentru efectuarea operațiunilor de casă în econmia națională a Republicii Moldova”. Mijloacele bănești neutilizate eliberat spre decontare, se cuvine să fie restituit în casa entității cel târziu după 3 zile de la expirarea termenului eliberării. Angajații ce primesc deconturi de avans sunt obligați să prezinte dare de seamă cu acte doveditoare în contabilitatea întreprinderii privind utilizarea numerarului [6].

La debutul zilei lucrătoare, contabilul întreprinderii trebuie să elibereze casierului un avans în numerar pentru realizarea operațiunilor de casă. Casierul, completează ordinul de plată ca atestare a încasării numerarului și o transmite contabilului pentru executarea înscrierilor necesare în registrul de casă. Totalitatea plăților și încasărilor de numerar se fac de către casier. Acesta întocmind dispoziția de plată la ieșirea numerarului și dispoziție de încasare, la ridicarea mijloacelor bănești de la persoanele fizice sau juridice. În același timp casierul eliberează chitanța drept dovadă de realizare a operațiunii și înscrie mișcările de numerar în registrul de casă. La finele zilei de muncă casierul transmite contabilului-șef suma de numerar rămasă și respectiv documentele de casă ale operațiunilor realizate [6].

Înscrierea se face zilnic, soldul numerarului fiind calculat la finele zilei de lucru, la fel înscrierea se înfăptuiește în două exemplare prin intermediul foii indigo. Exemplarul doi servește casierului în calitate de dări de seamă contabile. Pe când primul exemplar rămîne în registrul de casă, și este completat consecutiv până la sfârșitul perioadei de gestiune. La debutul anului următor de gestiune, operațiunile de casă sunt înregistrate într-un registru de casa nou [6].

Ieșirea numerarului din casă, fără confirmarea cu chitanța clientului (beneficiarului) din dispoziția de plată sau alt document care o înlocuiește, ca legitimare nu se admite a restului de numerar din casierie. Suma repectivă este considerată ca lipsă de bani în casă și se percepe de la casier. Suma numerarului, neconfirmat prin dispoziția de încasări se subînțelege ca excedent în casă și se trece la venit [6].

După deschiderea unui cont bancar entitățile sunt oligate sa-și organizeze o casierie în termen de o lună. Casa este o încăpere amenajată și izolată, destinată încasării și eliberării de numerar dar și a păstrării provizorii a cestuia. Conducătorii entităților sunt obligați să asigure integritatea numerarului aflat la dispoziție precum și pe timpul transportului acestuia și să-și asume responsabilitatea în cazul detereorării mijloacelor monetare.

Conform legii: “Norme pentru efectuarea operațiunilor de casă în econmia națională a Republicii Moldova”, păstrarea altor valori și a numerarului care nu ține de entitatea economică vizată este interzisă [6].

Fiecare entitate economică trebuie să efectueze revizii înopinate ale casei, nu mai rar decât o dată în trimestru, dar stabilit de conducător. În cadrul acestei revizii se numără toți banii și celelalte valori din casierie. Pentru efectuarea reviziei se desemnează o comisie prin ordinul conducătorului, care după efectuarea acesteia întocmește un act. În caz de lipsă sau excedent de numerar se întocmește un act unde se arată și circumstanțele ivirii acestora.

În caz de nerespectare a disciplinii de casă persoanele vinovate sunt trase la răspundere conform actelor normative în vigoare.

Pentru achitarea salariului în numerar din casieria entității contabilul întocmește borderoul de plată în care sunt prezentate mărimea retribuțiilor concentrate pe întreaga entitate. Sau poate fi întocmită dispoziție de plată pentru fiecare salariat în parte [6].

Potrivit „Regulamentului privind deschiderea, modificarea și închiderea conturilor la băncile licențiate din Republicii Moldova”, persoanele juridice rezidente și persoanelor juridice nerezidente, persoană fizică, întreprinzător individual poate deschide un singur mai multe conturi bancare, pentru efectuarea operațiunilor economice în monedă națională sau în valută străină [7].

Transferul de numerar agenților economici sau instituțiilor guvernamentale se realizează în baza ordinului de plată întocmit de entitate în conformitate cu legislația în vigoare. Ordinul de plată se scrie în limba de stat în unul sau mai multe exemplare și se prezintă la banca plătitoare de către emitent sau de către o altă persoană împuternicită în ziua în care a fost emis.

Un document de plată utilizat foarte rar pe teritoriul RM este acreditivul documentar. În conformitate cu „Regulamentului privind deschiderea, modificarea și închiderea conturilor la băncile licențiate din Republicii Moldova”, acesta reprezintă un angajament, prin care banca acționează la cererea clientului său și conform cerințelor acestuia, realizează o plată către beneficiar sau autorizează o altă bancă să realizeze asemenea plată [7].

Încasarea numerarului de pe conturile bancare ale contribuabilului este reglementat de articolul 197 al Codului Fiscal, care prevede că începând cu ziua următoare celei în care restanța și-a făcut apariția, organul fiscal are dreptul să adreseze ordine incaso, care au valoare de documente executorii, la conturile bancare ale contribuabilului dacă organul fiscal le cunoaște și acesta dispune de ele. Ordinele incaso se enunță în monedă națională pentru ansamblul de categorii de conrturi bancare înscrise în Registrul fiscal de stat. Efectuarea executării ordinului incaso în monedă națională predat la contul în valută străină al acontribuabilului, instituția financiară realizează operațiunea de achiziționare a valutei străine în schimbul monedei naționale fiind aplicat cursul valutar fixat de aceasta, cu transferarea leilor moldovenești la bugetul public național în ziua respectivă [10].

Încasarea de numerar din conturile notarilor, avocaților, administratorilor autorozați și mediatorilor se realizează conform indicațiilor Codului Fiscal. Atunci când un cotribuabil are în cont mijloace bănești, organele financiare sunt obligate să execute, în limita acestor mijloace, ordinul incaso al organului fiscal pe perioada a 24 de ore din momentul în care a fost primit.

Dacă contribuabilul nu are în contul său bancar diponibilitți bănești pentru a achita obligația fiscală, atunci intituția financiară predă timp de 3 ore organului fiscal informația despre executarea ordinului incaso.

Dacă contul bancar rămâne suspendat, pentru neplata obligației fiscale, instituția financiară anunță organul fiscal despre înscrierea ulterioară a numerarului în contul contribuabilului [11].

La finele perioadei de gestiune, contabilul entității economice adună toate documentele ce demonstrează mișcarea de numerar atât în casierie cât și în conturile bancare, și bazîndu-se pe aceste acte întocmește Situația fluxului de numerar, care este reglementată de SNC „Prezentarea situațiilor financiare” [12].

1.3. Tratamente contabile aferente numerarului

Una din principalele activități a contabilității este evidența, reflectarea absolută și continuă a operațiunilor economice în sensul de a căpăta date necesare pentru ținerea contabilității existente și efectuarea controlului asupra acestora. Aceasta se efectuează cu ajutorul documentelor care reprezintă un sistem al metodei contabilității ce asigură însușirea fenomenelor și procedeelor economice, caracteristica lor și implicațiile pe care le produc. Orice operațiune economică ce ține de mișcarea și existența elementelor patrimoniale ale unei entități trebuie înregistrate în conturi, dar neapărat să existe documentul care să confirme prezența acestei mișcări. Evidența primară se efectuează cu ajutorul documentelor primare care servesc pentru atestarea documentară în formă electronică sau pe suport de hârtie, care adeverește îndeplinirea operațiunilor economice sau acordă dreptrul de a o realiza. Întocmirea documentelor primare se efectuează în timpul operațiunii sau neapărat după efectuarea acesteia. Articolul 19 al „Legii contabilității” reflectă cerințele privind întocmirea documentelor [13].

Documentele se semnează de către conducătorul întreprinderii sau de persoane cu drept de semnătură, prima semnătură este a conducătorului sau a persoanei împuternicite și a doua a contabilului-șef sau a persoanei împuternicite. Unele documente trebuie confirmate cu aplicarea ștampilei. Răspunderea pentru documentele primare, o are persoana care le-a îndeplinit sau/și semnează documentul.

Întreprinderea folosește formulare de documente primare tipizate, aprobate de Ministerul Finanțelor, în cazul cînd formularele nu îndeplinesc necesitățile entității aceasta folosește documente elaborate și aprobate de conducerea entității conform actelor normative în vigoare.

Fie în format electronic, fie pe suport dse hârtie, documentele primare au aceeași forță juridică.

Legea contabilității prevede elemente obligatorii ce trebuie să conțină un document primar:

• denumirea și numărul documentului;

• data întocmirii documentului;

• denumirea, adresa, IDNO al entității în numele căreia este întocmit documentul;

• denumirea, adresa, IDNO al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice codul personal;

• conținutul faptelor economice;

• etaloanele cantitative și valorice în care sunt exprimate faptele economice;

• funcția, numele, prenumele și semnătura, inclusiv digitală a persoanelor responsabile de efectuarea și înregistrarea faptelor economice [13].

Documentele primare primite la entitate în limbă străină trebuie traduse în limba de stat, cu excepția limbii engleze și ruse.

În documentele primare ce țin de casă, documente bancare sau de livrare și achiziție nu se permit corectări. În cazul comiterii unei erori la documentele de casă sau bancă, acestea se anulează și se perfectează altele noi. Comiterea greșelii la întocmirea cecului pentru încasarea numerarului, acesta se păstrează în carnetul de cecuri și se indică că acesta este anulat, mai apoi se întocmește altul nou.

În alte documente precum registre dacă sunt comise erori acestea pot fi corectate conform regulilor stipulate. Corectările trebuie susținute de semnătura persoanei care a efectuat și semnat de la bun început documentul cu indicarea datei corectării.

Fig. 1.3. Clasificarea documentelor la entitate [elaborat de autor]

Documentele clasificate conform destinației cuprind documente de dispoziție care conțin dispoziții privind realizarea unor operațiuni economice, de exemplu: ordine, foi de parcurs, despoziții de încasare/plată ș.a. După realizarea acestor operațiuni economice, documentele de dispoziție ajung documente justificative care cuprind totalitatea documentelor ce certifică realizarea operațiunii economice. Documentele de perfectare contabilă se înregistrează conform documentelor de dispoziție și justificative. Aceste acte se utilizează în calitate de mijloace tehnice la efectuarea procesului contabil. Exemplu de astfel de acte sunt: calculele uzurii mijloacelor fixe, situațiile cumulative, calculațiile costului efectiv al produselor fabricate ș.a. Documentele combinate reprezintă actele ce îmbină caracteristicile mai multor tipuri de documente, precum: de dispoziție și de perfectare contabilă, justificative și de dispoziție ș.a.

Conform locului de întocmire, documentele externe sunt acte ce derivă la întreprindere de la terți. Acestea cuprind conturile care necesită achitate. Documentele interne, se efectuează la nemijlocit la entitate și sunt documente întocmite la întreprindere.

După cuprinsul și atribuția documentelor privind procesul informațional se deosebesc documente primare care certifică operațiile economice în timpul și locul producerii acestora și îndeplinesc rol de acte justificative. Iar documentele centralizatoare se efectuează pe baza celor primare pentru a grupa operațiuni similare din aceeași perioadă.

Conform cantității operațiunilor pe care le conțin, documentele singulare se întocmesc în baza unei singure operații economice, iar cele cu multiple operații cuprind date din mai multe operațiuni similare.

Documentele tipizate conform figurii de mai sus se clasifică după tipul de prezentare și reprezintă acte ce sunt întocmite pe formulare strict determinate, și cele netipizate viceversa, sunt documente elaborate de sinestătător de entitate conform necesității și specificului acesteia.

Potrivit gradului de reglementare, documentele fără regim special se folosesc la întocmirea operațiunilor economice cu caracter intern. Documentele cu regim special, sînt acte ce se întocmesc în urma transportării mărfurilor, primirea materialelor de la furnizor, procurarea materiilor prime de la producător contra numerar. Astfel de operațiuni se realizează în afara entității și necesită control suplimentar din partea intituțiilor fiscale de drept precum și a altor organe de stat care activează în sensul prevenirii abuzului în consumul mijloacelor, eschivării de la plata impozitelor ș.a. [9, p. 97].

Exemple de documente primare și centralizatoare ce țin de evidența numerarului:

• Dispoziție de plată;

• Dispoziție de încasare/Chitanța;

• Registru de casă;

• Extrase bancare;

• Jurnale-Order

• Facturi;

• Anexe la facturi

• Bonuri de plată etc.

Întocmirea documentelor se efectuează cu stilou sau la computer. Verificarea documentelor este necesară pentru constatarea dacă acestea s-au întocmit corect sau au fost comise erori. Există două tipuri de verificări: aritmetică și de fond.

Potrivit actelor normative în vigoare toate entitățile economice sunt obligate să-și țină numerarul la instituții financiare.

Numerarul se păstrează în contul curent în monedă națională, cu ajutorul căruia se achită datoriile comerciale curente, efectuarea decontărilor cu bugetul, instituțiile financiare etc.

Entitatea își utilizează disponibilitățile bănești după bunul plac, excepție făcând cazul când se efectuează achitări cu titlu executoriu fără acordul entității.

Conturile sintetice reprezintă grupările de bunuri, surse, procese și rezultate conform caracteristicilor generale.

Conturile analitice demonstrează în același timp componentele bunurilor, surselor și proceselor economice conform însușirilor lor specifice.

Evidența sintetică a numerarului se ține pe conturile de activ a clasei a II-a „ Active Circulante”:

Contul 241 „Casa”

Contul 242 „Conturi curente în monedă națională”

Contul 243 „Conturi în valută străină”

Contul 244 „Alte conturi bancare”

Contul 245 „Transferuri de numerar în expediție”

Contul 246 „Documente bănești” [12].

În debitul acestor conturi se reflectă încasările de numerar, iar în credit plățile de numerar. Soldul este debitor și reprezintă suma numerarului rămas.

La încasarea numerarului în contul curent se înregistrează următoarele formule contabile:

– Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” ,

– Credit contul 221 „Creanțe comerciale”; 223 „Creanțe ale părților afiliate”; 224”Avansuri acordate curente”; 226 „Creanțe ale personalului”- pentru încasarea creanțelor clienților prin virament.

– Credit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”; 412 „Împrumuturi pe termen lung”; 413 „Datorii pe termen lung privind leasingul financiar”; 511 „ Credite bancare pe termen scurt”; 512 „Împrumuturi pe termen scurt”- suma primită de întreprindere pentru credite și împrumuturi.

– Credit contul 423 „ Avansuri primite pe termen lung”; 523 „Avansuri primite curente”- pentru suma numerarului primit ca avansuri.

– Credit contul 241 „Casa”- la transferul numerarului din casieria entității [14].

La încasarea numerarului în casieria entității se pot întocmi următoarele formule contabile:

– Debit contul 241 „Casa”,

– Credit contul 221 „Creanțe comerciale”; 223 „Creanțe ale părților afiliate”; 224”Avansuri acordate curente”; 226 „Creanțe ale personalului”- pentru încasarea creanțelor clienților în bani lichizi.

– Credit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”; 412 „Împrumuturi pe termen lung”; 413 „Datorii pe termen lung privind leasingul financiar”; 511 „ Credite bancare pe termen scurt”; 512 „Împrumuturi pe termen scurt”- numerarul primit la întreprindere pentru credite și împrumuturi.

– Credit contul 423 „ Avansuri primite pe termen lung”; 523 „Avansuri primite curente”- pentru numerarul primit ca avansuri.

– Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”- la încasarea numerarului din contul entității deschis la o instituție financiară [9, p. 56].

La ieșirea numerarului din contul curent se înregistrează următoarele formule contabile:

– Debit contul 141 „Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”; 142 „Investiții financiare pe termen lung în părți afiliate”; 161 „Creanțe pe termen lung”; 162 „Avansuri acordate pe termen lung”- la folosirea numerarului pentru achiziționarea investițiilor și acordarea mijloacelor bănești ca avansuri și creanțe.

– Debit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”; 412 „Împrumuturi pe termen lung”; 413 „Datorii pe termen lung privind leasingul financiar”; 511 „ Credite bancare pe termen scurt”; 512 „Împrumuturi pe termen scurt”- la plata creditelor și împrumuturilor.

– Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”; 522 „Datorii curente față de părțile afiliate”; 523 „ Avansuri primite curente”- plata datoriilor comerciale.

– Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- achitarea salariului personalului entității.

– Debit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”; 534 „Datorii față de buget”- la achitarea datoriilor față de bugetul asigurărilor medicale și sociale precum și a impozitului pe venit.

– Debit contul 536 „Datorii față de proprietari”- achitarea dividendelor fondatorilor.

– Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”- achitarea comisioanelor bancare.

– Debit contul 241 „Casa”- ridicarea numerarului în casierie.

– Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” [9, p. 57].

La ieșirea numerarului din casierie se întocmesc aproximativ aceleași formule contabile cu excepția contului de credit:

– Debit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”; 412 „Împrumuturi pe termen lung”; 413 „Datorii pe termen lung privind leasingul financiar”; 511 „ Credite bancare pe termen scurt”; 512 „Împrumuturi pe termen scurt”- la plata creditelor și împrumuturilor.

– Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”; 522 „Datorii curente față de părțile afiliate”; 523 „ Avansuri primite curente”- plata datoriilor comerciale.

– Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- achitarea salariului personalului entității.

– Debit contul 536 „Datorii față de proprietari”- achitarea dividendelor fondatorilor.

– Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”- ridicarea numerarului din contul curent.

– Credit contul 241 „Casa” [14].

Referințele privind mișcarea numerarului în monedă națională trebuie să fie înscrise în registrele ce țin de ieșirea și intrarea numerarului, astfel încât la finele perioadei de gestiune să fie întocmită Situația fluxului de numerar.

Evidența analitică a numerarului se ține conform destinației acestora, astfel analitica conturilor în monedă națională și valută străină se ține pe băncile sau instituțiile financiare la care au fost deschise conturi sau în cazul valutei străine se ține pe fiecare tip de valută (euro, liră sterlină, leu românesc etc.) [11].

Capitolul 2. CONTABILITATEA ȘI ANALIZA SITUAȚIILOR PRIVIND FLUXUL DE NUMERAR

2.1. Evidența primară, sintetică și analitică a numerarului în cadrul entității S.C. “TCI-PRIM” S.R.L.

Studentul a efectuat studiul proiectului de licență la entitatea economică S.C. „TCI-PRIM” S.R.L., în cadrul secției de contabilitate.

Entitatea „TCI-PRIM” a fost constituită conform extrasului de la camera înregistrarii de stat la data de 16.01.2007 (Anexa 1). Administratorul firmei este domnul Mînzarari Anatolie.

Obiectul principal de activitate este:

-Întreținerea și repararea autovehiculelor;

-Construcțiile de cladiri și (sau) construcții inginerești, instalații și rețele tehnico-edilitare, reconstrucțiile, consolidările, restaurările;

-Închirierea autoturismelor;

-Publicitate;

-Comerțul cu autovehicule;

-Activități ale agențiilor imobiliare;

-Activități de secretariat și traducere;

-Alte forme de învățămînt pentru adulți și alt învățămînt, neinclus în alte categorii;

-Activități în domeniul evidenței contabile;

-Activități de cercetare a pieței și de sondaj al opiniei publice;

-Activități de consultare pentru afaceri și management;

-Cumpărarea și vînzarea de bunuri imobiliare proprii.

Entitatea dispune de:

• Licență cu seria A MMII nr.029858 care este eliberată de Camera de Licențiere la data de 07.10.2008 (Anexa 2).

• Autorizație sanitară de funcționare nr.2345, eliberată la 26.02.2010 (Anexa 3).

Forma organizatorico-juridică este Societate cu Raspundere Limitată.

Forma de proprietate a S.C. „TCI-PRIM” S.R.L. este privată.

Numărul persoanelor angajate este de 6 persoane.

Amplasarea entității este favorabilă, fluxul de mașini și pietoni este suficient.

Numărul de identificare de stat și codul fiscal (IDNO) este 1006600064595 (Anexa 4). Sediul conform extrasului (Anexa 4) se află în Republica Moldova, str. Hîncești șos., 140/1, mun. Chișinău, telefon 73 87 10. Numărul de înregistrare ca subiect impozabil cu TVA 0206626 (Anexa 4).

Conform adeverinței Nr.AA 229683 (Anexa 5) a fost fabricată ștampila pentru Societatea Comercială „TCI-PRIM” S.R.L. Microcaractere: „TCI-PRIM” S.R.L. Arial CE 2,6. Începînd cu data înregistrării de stat 16.01.2007 S.C. „TCI-PRIM” S.R.L., IDNO 1006600064595 este luată la evidență fiscală de către Inspectoratul Fiscal De Stat IFS mun.Chișinău of.Centru, la evidență statistică de către Direcția pentru statistică a municipiului Chișinău, amplasată MD-2028, șos. Hîncești, 53A, tel. 022 739581, și medicală la Compania Națională de Asigurări în medicină, Agenția Teritorială Chișinău, MD-2008, mun. Chișinău, str. Vasile Lupu 18, tel. 593726 (Anexa 6). La data constituirii Societății ,capitalul social este de 5400 lei divizat în părți sociale după cum urmează: Ciocoi Veaceslav-540 lei, 10% și Mîhaniuc Oleg-4860 lei, 90% (Anexa 7).

Organele societății sînt:

-Adunarea generala (organ suprem de deliberare și decizie);

-Administratorul (organ executiv);

-Revizorul (organ de control); (Anexa 7).

Potrivit actelor normative în vigoare toate entitățile economice sunt obligate să-și țină numerarul la instituții financiare.

Numerarul se păstrează în contul curent în monedă națională, cu ajutorul căruia se achită datoriile comerciale curente, efectuarea decontărilor cu bugetul, instituțiile financiare etc., astfel întreprinderea S.C. ”TCI-PRIM” S.R.L. deține un cont curent în monedă națională (MDL) 2224009193, și cont curent în valută străină (USD și EUR) 2224009193, actul ce confirmă aceste conturi este certificatului eliberat de BC”Moldindconbank” S.A. (Anexa 8).

Regimul de lucru este 8.00 – 17.00, zilele de sîmbătă și duminică fiind libere.

O caracteristică negativă a entității este că aceasta nu are un site web.

Modul de evidență a numerarului este stabilit de prevederile SNC „Prezentarea situațiilor financiare”. Evidența analitică a mijloacelor bănești la contul curent în monedă națională, entitatea o ține pe bănca comercială la care au fost deschise conturile curente.

Pentru evidența sintetică sunt destinate conturile de activ 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în monedă națională”, 243 „Conturi curente în valută străină”. În debitul acestor conturi se reflectă intrarea mijloacelor bănești, în credit– plățile. Soldul conturilor este debitor și reprezintă suma mijloacelor bănești la finele perioadei de gestiune.

Componența, modul de recunoaștere, evaluare și contabilizare a mijloacelor bănești este reglementat de SNC „Prezentarea situațiilor financiare” și alte standarde de contabilitate [8].

Operațiuni privind evidența sintetică la entitatea pe baza căruia a fost făcut studiul:

1. Înregistrarea împrumutului pe termen scurt (Anexa 9):

• Debit contul 241 „Casa” – 4650,00 lei;

• Credit contul 512 „Împrumuturi pe termen scurt” – 4650,00 lei.

2. Efectuarea decontării cu furnizorul de servicii comunale I.M. „Primtrans” (Anexa 10):

• Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” -1680,25 lei;

• Credit contul 242 „Cont curent în monedă națională” – 1680,25 lei.

3. Achitarea comisionului bancar (Anexa 11):

• Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” – 105,00 lei;

• Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” – 105,00 lei.

4. Încasarea de numerar din plata pentru arendă (Anexa 12):

• Debit contul 241 „Casa” – 9950,00 lei;

• Credit contul 611 „Venituri din vânzări”– 9950,00 lei.

5. Decontarea plății pentru semnătura electronică (Anexa 13):

• Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” – 370,00 lei;

• Credit contul 242 „Cont curent în monedă națională” – 370,00 lei.

6. Încasarea creanței comerciale (Anexa 14):

• Debit contul 241 „Casa” – 170330,67 lei;

• Credit contul 221 „Creanțe comerciale” – 170330,67 lei.

2.2. Esența fluxurilor numerarului și necesitatea analizei acestuia

Analiza fluxului de numerar reflectă o cercetare amplă cu scopul de a căpăta informații cu privire la volumul, surasele de obținere a veniturilor și direcțiile de utilizare a numerarului în vederea luării unor decizii temeinice , ținînd cont de anumite aspecte obiective sau subiective și de anumiți factori determinați.

Desfășurarea activității economice a întreprinderii generează permanent mișcarea mijloacelor bănești. În Rapoartele financiare pentru reflectarea acestei mișcări se aplică noțiunea de „ fluxul mijloacelor bănești ”. În literatura de specialitate și practica economică se mai utilizează și alte denumiri, ce desemnează aceleași fenomen: fluxul de disponibilități, de lichidități, de numerar, de trezorerie etc.

După esența economică, fluxurile mijloacelor bănești reprezintă încăsările (afluxurile) și plățile (retragerile) mijloacelor bănești efectuate în cursul perioadei de gestiune respective. Diferența dintre suma încăsărilor și plăților constituie fluxul net de mijloace bănești.

Necesitatea analizei fluxului mijloacelor bănești este determinată de următoarele condiții:

Utilizarea principiului specializării exercițiilor, în baza căruia se determină rezultatul financiar și se întocmesc toate Rapoartele financiare în afară de cel privind fluxul mijloacelor bănești;

Apariția modificărilor în mărimea stocurilor de materiale, creanțelor și datoriilor;

Efecturea diverselor operațiuni economice nemonetare, de exemplu: uzura mijloacelor fixe, amortizarea activelor nemateriale, amânarea impozitelor etc.

Condițile nominalizate mai sus creează decalajul dintre rezultatul financiar și fluxul mijloacelor bănești, adică întreprinderea poate fi profitabilă conform și fluxul mijloacelor bănești, adică întreprinderea poate fi profitabilă conform datelor Raportului de profit și pierderi și, totodată, insolvabilă. De aici rezultă necesitatea prezentări și analizei Raportului privind fluxul mijloacelor bănești care, spre deosebire de alte Rapoarte financiare, se întocmește în baza principiului de casă.

Analiza fluxului mijloacelor bănești oferă utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea de a răspunde la următoarele întebări:

Ce sume au fost încasate în urma activității operaționale?

De unde provin alte mijloace bănești încasate?

Pentru ce au fost utilizate mijloacele bănești, obținute în cursul activității economice?

În ce măsură investițiile întreprinderii sunt finanțate pe seama mijloacelor bănești provenite din activitatea operațioală proprie și pe seama surselor exterioare?

Ce parte din suma totală a mijloacelor bănești, obținute din surse exteriare reprezintă capital propriu și care parte se referă la surse împrumutate?

Pe seama căror surse se rambursează credite și se răscumpără acțiuni, obligațiuni?

Cum se utilizează mijloacele bănești obținute în urma emisiunii valorilor mobiliare?

Poate întreprinderea să pătească devidentele anunțate sau din cauza fluxului negativ operațional este nevoită să stopeze plata lor?

De ce, în condițiile creșerii profitului, sldl mijloacelor bănești disponibile scade?

Bibliografie

1. Guitton H. Economie politique. Paris: Dalozz, 1957. 154 p.

2. Samuelson P.A., Barnett W.A. Inside the Economist’s mind: Conversations with Eminent Economists. Madlen: Blackwell, 2007. 392 p.

3. Gancearuc M. Contabilitatea mijloacelor bănești. În: Revista economică “Monitorul fiscal FISC.md”, Chișinău, nr. 28, 2013, p. 12-13.

4. Nederița A. ș.a. Contabilitate financiară. Chișinău: ACAP, 1999. 440 p.

5. Beraud A. Introduction a l’analyse macroeconomique. Paris: Anthropos Economica, 1990. 217 p.

6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, nr.764 din 30.11.1992. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1992, nr. 11.

7. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului privind deschiderea, modificarea și închiderea conturilor la băncile licențiate din Republica Moldova, nr. 297 din 03.12.2004. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 218-223.

8. Documentația ca element al metodei contabilității. http://conspecte.com/Bazele-Contabilitatii/documentatia-ca-element-al-metodei-contabilitatii.html (vizualizat 28.03.2016).

9. Dolghi C., Lușmanschi G. Organizarea contabilității în afaceri. Chișinău: CEP USM, 2014. 180 p.

10. Codul fiscal. Nr. 1163-XIII  din  24.04.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 31.12.2015, nr. 227/2015.

11. Contabilitate și audit, aprilie 2015.

12. Standarde Naționale de Contabilitate. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 233-237 din 22.10.2014.

13.Legea Republicii Moldova cu privire la reglementarea contabilității nr.113 din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 27-34, cu modificări și completări.

14. Organizarea circulației bănești la întreprindere. http://conspecte.com/Finantele-Intreprinderii/organizarea-circulatiei-banesti-la-intreprindere.html (vizualizat 31.03.2016).

15.