Contabilitatea Si Analiza Datoriilor

CONTABILITATEA ȘI ANALIZA DATORIILOR

(în baza materialelor IM „INCONEX-COM PRODUCTION”SRL)

Teză de licență

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. Generalizări privind contabilitatea datoriilor

Conceptul, conținutul și clasificarea datoriilor

Recunoașterea și evaluarea datoriilor

Contabilitatea datoriilor pe termen lung

CAPITOLUL II. Contabilitatea datoriilor

Contabilitatea datoriilor financiare

Contabilitatea datoriilor comerciale

Contabilitatea datoriilor pe termen scurt calculate

Particularitatile contabilitatii datoriilor conform noilor SNC

CAPITOLUL III. Analiza datoriilor

Analiza evoluției și structurii datoriilor în dinamică

Analiza ratelor de îndatorare

Analiza influenței nivelului de îndatorare asupra ratelor de eficiență

Concluzii si recomandări

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

În condițiile economiei de piață rezultatele activității oricărei entități sunt condiționate de starea datoriilor. Datoriile cuprind surse străine de finanțare a activelor întreprinderii.

Actualitatea temei reprezintă o latură importantă în derularea normală a tranzacțiilor ale entităților, asigurând minimalizarea riscurilor de incapacitate de plată și solvabilitate, promovând tehnici moderne de decontare, contribuind la soluționarea problemelor interne și la desfășurarea eficientă a activității de întreprinzător. În acest context, rolul contabilității crește semnificativ în luarea deciziilor operaționale și pe termen lung, deoarece informațiile despre decontări sunt furnizate de contabilitate.

Creșterea relativă a datoriilor are un impact dublu asupra activității entității. Dintr-un punct de vedere, acest fenomen este benefic, deoarece entitatea obține surse suplimentare de finanțare. Din alt punct de vedere, creșterea excesivă a datoriilor este extrem de periculoasă, deoarece sporește riscul unui eventual faliment.

Astfel, datoriile reprezintă o sursă de finanțare contra plată și un mijloc spontan de finanțare a activelor. Dat fiind faptul că perioada de achitare a acestor datorii este reglementată de factorii externi, inclusiv de legi, modificarea cărora nu depinde de planurile și posibilitățile entității, datoriile în cauză nu pot fi integral controlate de entitate.

Suma datoriilor afectează o mulțime de indicatori financiari ai activității entității ca solvabilitatea, capacitatea de plată, lichiditatea. Rolul contabilității și analizei e indiscutabil și semnifică prin calitatea informației prezentate și cercetate, actualitatea temei tezei de licență selectată pentru cercetare.

Scopul tezei constă în examinarea problemelor contabilității datoriilor în conformitate cu cerințele internaționale și nivelul actual de dezvoltare economică a entităților autohtone. Pentru realizarea acestui scop au fost stabilite următoarele sarcini:

însușirea prevederilor actelor normative și legislative în vigoare, Standartelor Naționale de Contabilitate;

sistematizarea, consolidarea și aprofundarea cunoștințelor teoretice în tema datoriilor ;

studierea și analiza surselor bibliografice în domeniu;

cercetarea organizării contabilității la entitatea examinată;

stabilirea problematicii și elaborarea măsurilor, recomandărilor în domeniul cercetat pentru înlăturarea acesteia;

studiul formei de contabilitate aplicată la entitate, modului de prelucrare a informației.

Obiectul cercetării îl constituie fluxurile informaționale aferente datoriilor ale IM „INCONEX-COM PRODUCTION” SRL.

Pentru soluționarea și realizarea scopului și obiectivelor tezei de licență s-au cosultat actele normative, legislative în vigoare, literatura de specialitate.

Tema a fost cercetată în baza entității IM „VITEZA CEAPCHIN” SRL, care a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaționale al Republicii Moldova la 15 februarie 1999 cu Nr. 1002600015474 cu statut de Societate cu Răspundere Limitată (Anexa 1), la data de 01.07.2009 a fost modificat punctul 4.1și 4.2 al statutului (Anexa 2), iar din 15 iunie 2011 a fost modificată denumirea entității în IM „ INCONEX-COM PRODUCTION „ SRL (Anexa 3). În activitatea sa se conduce de legislația Republicii Moldova, de Statutul său și Contractul de constituire a Societății. Își are sediul pe adresa: MD – 6801 , str.Iu. Gagarin, 47, or. Ialoveni, Republica Moldova. Telefon : 022220738

Entitatea desfășoară activitatea potrivit reglementărilor legale și prezentului statut, avînd drept să: deschidă conturi bancare pe teritoriul Republicii Moldova și în străinătate; acorde și să atragă împrumuturi în conformitate cu Leagea privind societățile cu răspundere limitată,cu alte acte legislative si prezentul statut; înființeze filiale și reprezentanțe în Republica Moldova în conformitate cu Legea privind societățile cu răspundere limitată și cu alte acte legislative ,iar în străinătate – și în conformitate cu legislația statutului străin, dacă acordul internațional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel ; dobîndească în numele său și să exercite drepturi patrimoniale și drepturi nepatrimoniale personale,să aibă obligații, să fie reclamat și pîrît în instanța judecătorească,etc.

Scopul IM „INCONEX-COM PRODUCTION” SRL este desfășurarea activității de antreprenoriat din inițiativă proprie, în mod independent, în nume propriu, suportînd riscul și răspunderea materială pentru asigurarea cu surse de venituri stabile.

Obiectul de activitate al IM „INCONEX-COM PRODUCTION” SRL constă, în principal, în următoarele (Anexa 6 “Extras din registrul de casă al persoanelor juridice”): fabricarea elementelor montabile din beton armat și a articolelor și construcțiilor din beton; fabricarea blocurilor pentru pereți; fabricarea elementelor din ipsos pentru construcții; fabricarea betonului; fabricarea mortarului; fabricarea produselor din ciment fibrocelulozic (azbociment); construcții complete și parțiale de clădiri și construcții inginerești; construcții civile; construcții inginerești civile; intermedieri pentru vînzarea unui asortiment larg de mărfuri; comerțul cu ridicata al imbrăcămintei și încălțămintei; transportul auto de călători în folos public; transportul auto internațional de mărfuri .

Responsabilitatea pentru organizarea și ținerea evidenței contabile revine directorului general al IM „INCONEX-COM PRODUCTION” SRL, care crează condiții necesare pentru întocmirea și prezentarea oportună completă și corectă a documentelor primare, Rapoartelor și Registrelor contabile conform Regulilor stabilite de Ministerul Finanțelor, precum și integritatea și păstrarea acestora conform cerințelor Fondului Arhivistic al Republicii Moldova, (Anexa 5).

Evidența contabilă a IM „INCONEX-COM PRODUCTION” SRL efectuează serviciul contabil în frunte cu contabilul șef (art. 13 alin. 2 lit.„b" din Legea Contabilității).

Tabelul 1

Analiza principalilor indicatori economico-financiari ai entității IM „INCONEX-COM PRODUCTION” SRL

Concluzie :

La intreprindere analizata IM “INCONEX-COM PRODUCTION “ SRL in anul 2013 s-a inregistrat o scadere a venitului din vinzari cu 301 296 lei comparativ cu anul 2012, însă costul vînzărilor a scăzut într-o măsură mai mare, adică cu 1 356 957 lei în anul raportat față de anul precedent.

Profitul brut a crescut în anul 2013 cu 1 055 661lei, iar profitul pînă la impozitare și cel net doar cu 406 535 lei.

În anul 2012 la întreprinderea analizată munceau 93 persoane, însă în 2013 doar 66 persoane, numărul salariaților a scăzut.

Datoriile pe termen lung au scăzut cu 14,20% față de 2012, iar datoriile pe termen scurt a scăzut cu 57,38 %.

Rentabilitatea venitului din vînzări a crescut cu 7,07 puncte procentuale.

Scopul și sarcinile cercetării au determinat următoarea structură a tezei: introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie, anexe.

În Introducere este argumentată actualitatea temei, sînt definite scopul și sarcinile cercetării și caracteristica generală a entității economice.

Capitolul 1 „Generalizări privind contabilitatea datoriilor "

prezintă o sinteză a abordărilor naționale și internaționale privind noțiunea de datorie, instrument de plată, modalitate de plată și criteriile de clasificare a acestora. În mod deosebit sunt cercetate problemele teoretice aferente recunoașterii și evaluării datoriilor entității, precum și datoriilor pe termen lung.

Capitolul 2 „Contabilitatea datoriilor" include contabilitatea datoriilor pe termen scurt.De asemenea, sunt abordate si particularitatile contabilitatii datoriilor conform noilor SNC

Capitolul 3 „Analiza datoriilor " reflectă particularitățile analizei dinamicii și structurii datoriilor, analiza rotației datoriilor .

Concluziile și recomandările generalizează rezultatele cercetărilor efectuate, cuprinzând principalele concluzii și recomandări privind contabilitatea datoriilor ale entităților din Republica Moldova.

CAPITOLUL I. Generalizări privind contabilitatea datoriilor

1.1 Conceptul, conținutul și clasificarea datoriilor .

Pe parcursul desfășurării activității lor, agenții economici intră în relații cu terțe persoane fizice sau juridice, relații care generează creanțe sau obligații ce au termene de decontare scurte si lungi. Relațiile cu terții pot fi grupate astfel [2.14, p.230]:

relații care generează apariția și stingerea drepturilor de creanță;

relații care generează apariția și stingerea drepturilor de plată.

În literatura de specialitate noțiunile de creanțe și datorii sunt tratate diferit.

Conform manualului „Contabilitate financiară", coordonator Nederița A., datoriile reprezinta „angajamente de plată ale întreprinderii față de furnizori pentru bunurile procurate și serviciile prestate, fata de personalul angajat privind retribuirea muncii, fata de stat privind plata impozitelor și taxelor, față de alte persoane juridice si fizice" [24, p.361].

Constatarea datoriilor conform „BAZELE CONCEPTUALE ALE PREGĂTIRII ȘI PREZENTĂRII RAPOARTELOR FINANCIARE”

Datoria se constată în bilanțul contabil atunci cînd există probabilitatea retragerii resurselor, care sînt purtători ai avantajelor economice, ceea ce va constitui rezultatul constatării datoriei prezente, iar suma în care are loc constatarea datoriei poate fi evaluată cu certitudine. Practic, datoriile conform contractelor care nu se îndeplinesc în egală măsură de către părți (de exemplu, datoriile privind stocurile materiale care sînt comandate, dar nu sînt încă primite), în general nu sînt constatate în rapoartele financiare ca datorii. Însă, dacă astfel de datorii în rapoartele financiare pot corespunde definiției datoriilor, iar în anumite condiții și criteriilor de constatare acestea pot fi constatate. În aceste cazuri constatarea datoriilor conduce la constatarea activelor sau cheltuielilor aferente.

In contabilitatea si rapoartele financiare, datoriile se clasifica dupa diferite criterii [ 24, p. 361 schema 10.1] :

În urma cercetărilor efectuate de savantul Sajin I. [37, 20 p.] în domeniul studierii clasificării datoriilor, menționează că toate aceste clasificări nu sunt complete, iar criteriile lor de clasificare nu corespund cerințelor utilizatorilor de informație. Pentru sintetizarea clasificării datoriilor în conformitate cu cerințele internaționale și facilitarea calculării indicatorilor financiari și fiscali, propune clasificarea datoriilor după criteriile prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2

Clasificarea datoriilor entității

Primele două criterii de clasificare a creanțelor și datoriilor din tabelul 2 sunt cele mai importante: în funcție de conținutul economic și termenul de încasare sau achitare a creanțelor și datoriilor, întrucât joacă un rol deosebit la recunoașterea și evaluarea lor în contabilitate, precum și la întocmirea rapoartelor financiare. Celelalte criterii menționate de autor în tabel contribuie la eficientizarea organizării evidenței analitice și sintetice a decontărilor comerciale, analizei situației financiare a entității, întocmirea anexelor și a notelor explicative ale rli, propune clasificarea datoriilor după criteriile prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2

Clasificarea datoriilor entității

Primele două criterii de clasificare a creanțelor și datoriilor din tabelul 2 sunt cele mai importante: în funcție de conținutul economic și termenul de încasare sau achitare a creanțelor și datoriilor, întrucât joacă un rol deosebit la recunoașterea și evaluarea lor în contabilitate, precum și la întocmirea rapoartelor financiare. Celelalte criterii menționate de autor în tabel contribuie la eficientizarea organizării evidenței analitice și sintetice a decontărilor comerciale, analizei situației financiare a entității, întocmirea anexelor și a notelor explicative ale rapoartelor financiare anuale.

De menționat faptul că, potrivit paragrafelor 52, 53 din SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare", [11], datoriile sunt recunoscute ca fiind pe termen scurt numai în cazul în care „urmează să fie stinse în decurs de 12 luni din momentul în care au apărut". Însă această clasificare a datoriilor nu corespunde cu IAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare", care specifică că datoriile curente mai cuprind: „anumite datorii curente cum ar fi datoriile comerciale și cele către angajați și alte cheltuieli de exploatare fac parte din fondul de rulment utilizat în ciclul normal de exploatare a activității. Astfel de elemente de exploatare sunt clasificate ca datorii curente, chiar dacă sunt exigibile după mai mult de 12 luni de la data bilanțului" [6]. De aceea, considerăm oportună rectificarea SNC 5 privind această clasificare conform IAS 1, care nu impune entităților un format standardizat pentru prezentarea informațiilor despre poziția financiară, deoarece fiecare entitate, în funcție de specificul activității, poate să-și determine de sine stătător indicatorii financiari, astfel încât informațiile prezentate să fie cât mai relevante.

Pentru prezentarea elementelor în bilanț, conform IAS 1, entitățile pot opta pentru unul din următoarele 2 criterii [8, p.166]:

criteriul curent / termen lung sau al termenului de 12 luni;

criteriul lichiditate / exigibilitate sau al ciclului de exploatare.

Ciclul de exploatare al unei entități reprezintă timpul scurs între momentul achiziției de bunuri, care intră într-un proces de exploatare până în momentul vânzării produselor finite obținute în urma procesului de producție, respectiv a vânzării mărfurilor achiziționate și realizarea acestora sub formă de mijloace bănești sau echivalente a acestora de lichidități. Pentru majoritatea entităților ciclul de exploatare este mai mic de 1 an. Există însă o serie de entități, cum sunt cele din domeniul construcțiilor imobiliare, unde ciclul de exploatare depășește 1 an. Indicat ar fi ca o astfel de entitate să aibă la bază pentru clasificarea elementelor din bilanț ciclul de exploatare al entității sau criteriul lichiditate / exigibilitate.

De exemplu, să presupunem că o entitate organizează un ciclu de exploatare de 2 ani. La sfârșitul anului 2013 datoriile față de furnizori, chiar dacă nu vor fi plătite în anul următor, vor fi considerate datorii curente cu condiția achitării lor până la sfârșitul ciclului de exploatare.

Într-un alt caz, să presupunem că o entitate organizează un ciclu de exploatare de 4 luni. Ultimul ciclu a început la 01.11.2013. La 31.12.2013 entitatea va înscrie în bilanț la datorii necurente (adică pe termen lung) datoriile care au fost generate de realizarea ciclului și care nu vor fi achitate decât după terminarea acestuia, în luna martie 2014 (deci, chiar dacă plata se va face într-o perioadă mai mică de un an).

Avantajul alegerii metodei de recunoaștere a datoriilor conform criteriului ciclului de exploatare este determinat și de incidența indicatorilor de lichiditate asupra deciziilor financiar-manageriale. Astfel, în cazul în care în categoria datoriilor curente se vor include datoriile cu termen de achitare mai mare de un an, dar mai mic decât ciclul de exploatare, atunci în mod automat indicatorii de lichiditate vor înregistra valori mult mai ridicate decât în cazul în care s-ar fi ales criteriul de clasificare al termenului de 12 luni. Așadar, aceste valori admisibile vor avea un impact pozitiv în luarea deciziilor de finanțare a entității.

În acest context, savantul Sajin I. [37, 24 p.] consideră important faptul de a se ține cont la clasificarea datoriilor de principiul ciclului de exploatare, în conformitate cu cerințele informaționale internaționale, deoarece termenul curent se referă la datorii care urmează a fi achitate în cadrul ciclului de exploatare a entității, chiar și în situația în care ciclul de exploatare depășește un an.

Conform manualului „Contabilitate financiară", coordonator Nederița A., datoriile financiare includ „datoriile legate de angajarea capitalului atras, iar capitalul atras il constituie creditele bancare și împrumuturile în valută națională și străină primite de către întreprindere de la alte persoane fizice și juridice, pe un termen stabilit și pentru o anumită plată.”[24, p.363]

Conform manualului „Contabilitate financiară", coordonator Nederița A., datoriile comerciale „cuprind angajamentele de plată ale entității față de furnizori, antreprenori și alți creditori pentru activele procurate, avansurile primite și serviciile de care entitatea a beneficiat" [24, p.372].

În literatura de specialitate românească „datoriile comerciale se creează în cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii de bunuri materiale, lucrări și servicii primite" [28, p.67].

Studiind o lucrare a savantului Sajin I. am observat că el considera aceste definiții a datoriilor comerciale incomplete din umatoarele considerente [37, p.18]:

Datoriile comerciale implică procurarea nu pur și simplu a unor active, ci a bunurilor ce

reprezintă obiectul activității de bază al entității, dacă este vorba de bunuri, sau ele reflectă primirea de servicii, care la fel pot constitui o activitate de bază a entității.

Datoriile comerciale se constată nu doar în cazul procurărilor de bunuri și servicii, ci și în

cazul încasării avansurilor de la clienți.

Pot apărea situații când momentul transmiterii dreptului de proprietate nu poate fi

depistat cu exactitate. Este cazul datoriilor contingente la vânzarea mărfurilor în consignație.

Uneori, în baza unor contracte comerciale, la derularea tranzacțiilor comerciale, termenul

de încasare se precizează ulterior momentului transmiterii dreptului de proprietate. În aceste cazuri se constată datorii comerciale neexigibile.

În categoria activelor financiare se includ și alte elemente patrimoniale, cum ar fi

investițiile, depozitele bancare etc., care nu fac parte din categoria datoriilor comerciale.

Acest moment este accentuat în lucrarea economistului rus Bezrukih P., în care se menționează: „datoriile se includ în componența obligațiilor entității față de alte entități" [14, p.472].

Pornind de la această simplă definiție a datoriilor, conchidem, deci, că următoarea definiție a datoriilor comerciale propuse de autor vor cuprinde sub aceeași noțiune toate categoriile de datorii comerciale:

Datoriile comerciale sunt relații de obligații comerciale constatate ca rezultat al faptelor economice care au fost efectuate în trecut și care fac obiectul activității de bază a entității.

Clasificarea datoriilor comerciale joacă un rol important în contabilitate și luarea deciziilor de către utilizatorii de informații financiare.

În literatura de specialitate autorii abordează diferite clasificări ale datoriilor comerciale. Astfel, în manualul „Contabilitate financiară", coordonator Nederița A., creanțele și datoriile comerciale se divizează în trei grupe [24, p.237, 374]:

datorii comerciale pe termen scurt privind facturile comerciale, ce se constată în urma livrărilor de către entități a produselor, a executării lucrărilor sau prestării serviciilor;

datorii comerciale pe termen scurt ale părților legate;

avansuri pe termen scurt primite – datorii ce se constată în cazul plății în avans a furnizorilor de bunuri, lucrări sau servicii.

În contabilitatea britanică datoriile comerciale sunt regăsite în posturile de procurări de bunuri și servicii, avansuri primite de la clienți și efecte de plătit [15, p.78].

O clasificare similară o întâlnim și în cazul contabilității americane, unde datoriile comerciale se clasifică în „furnizori și efecte de plătit" (accounts and notes payables) [27, p.182].

În Standardul Național de Contabilitate al Ucrainei nr. 11 „Datorii", în datorii comerciale: în urma procurării bunurilor, serviciilor sau lucrărilor executate, aparte fiind reflectate cambiile și avansurile atât pentru creanțe, cât și pentru datorii.

Contabilitatea românească datoriile comerciale la fel sunt grupate în: furnizori, efecte de plătit, furnizori de imobilizări, efecte de plătit pentru imobilizări, furnizori – facturi nesosite, furnizori – debitori [12, 17, 34].

Clasificarea datoriilor comerciale după criteriile propuse de Sajin I. [37, 25 p.] corespunde practicilor internaționale actuale și constituie o bază pentru obținerea informațiilor necesare tuturor utilizatorilor de informații contabile. Totodată, savantul Sajin I. [37, 24 p.] consideră oportun faptul că implementarea în practică a acestei clasificări a datoriilor comerciale va condiționa necesitatea efectuării unor modificări în Planul de conturi contabile aplicat de entitățile autohtone și în formularele rapoartelor financiare.

În procesul activității economico-financiare a oricărei entități apare necesitatea efectuării decontărilor cu cumpărătorii, furnizorii, bugetul, personalul. Deoarece momentul achitării datoriilor nu coincide, de obicei, cu momentul apariției acestora, entitatea generează atât creanțe care reprezintă mijloace extrase din circuitul entității și se reflectă în bilanțul contabil în componența activelor, cît și datorii, care reprezintă mijloacele atrase și se reflectă în bilanțul contabil în componența pasivelor. Mărimea, componența, structura și viteza de rotație a datoriilor determină necesitățile entității în fondul de rulment, un șir de indicatori și în final, profitul entității. Întrucât entitatea poate modifica modul de efectuare a decontărilor și condițiilor contractelor, o importanță deosebită are controlul permanent al stării datoriilor și gestionarea acestora.

Creșterea datoriilor are un impact dublu asupra entității, fapt care urmează să fie luat în considerație la analiza decontărilor.

Entitatea trebuie să-și achite datoriile indiferent de faptul dacă debitorii și-au onorat angajamentul de plată sau nu. De aceea, la analiza aprofundată datoriile trebuie examinate ca mijloace atrase în circuitul economic.

Analiza situației și rezultatele financiare poate fi efectuată cu un diferit nivel de detaliere și exactitate. Aceasta depinde de scopul efectuării analizei, de resursele disponibile și de timp.

1.2. Recunoașterea și evaluarea datoriilor

Datoriile sunt recunoscute cînd sunt ieșiri de resurse economice ce vor diminua beneficiile economice viitoare.

Datoriile se recunosc în baza contabilității de angajamente în cazul în care:

1)  există certitudinea că în urma stingerii (decontării) unei datorii va avea loc o ieșire de resurse, purtătoare de beneficii economice;

2)  valoarea datoriei poate fi evaluată în mod credibil.

Datoriile se înregistrează în urma tranzacțiilor sau evenimentelor anterioare, care rezultă din contractele încheiate sau din cerințele legislației în vigoare (de exemplu, procurarea mărfurilor și serviciilor cu achitare ulterioară, primirea creditelor bancare, calcularea impozitelor etc.)

Evaluarea datoriilor se face la valoarea nominală înscrisă în documentele care consemnează apariția lor.

Datoriile se evaluează la valoarea nominală a acestora care urmează a fi achitată, inclusiv impozitele și taxele prevăzute de legislație (taxa pe valoarea adăugată, accizele, alte impozite și taxe).

În funcție de termenul de achitare datoriile se subdivizează în datorii curente și pe termen lung. Datoria se consideră curentă atunci cînd ea este exigibilă în termen de 12 luni de la data raportării. Toate celelalte datorii se clasifică ca datorii pe termen lung.

După gradul de estimare datoriile se clasifică în datorii certe și provizioane.

       Diferențele de curs valutar și de sumă aferente datoriilor se contabilizează în conformitate cu SNC „Diferențe de curs și de sumă”.

  La data raportării entitatea determină cota curentă a datoriilor pe termen lung care se înregistrează ca diminuare a datoriilor pe termen lung și majorare a datoriilor curente.

      Nu se admite compensarea datoriilor și creanțelor, cu excepția cazurilor cînd se compensează datoriile față de un creditor cu creanțele acestuia și cu condiția că această compensare a fost convenită de părți în mod explicit.

Stingerea datoriilor poate fi efectuată prin:

1)  achitarea numerarului;

2)  transmiterea altor active;

3)  prestarea serviciilor;

4)  substituirea unei datorii cu alta;

5)  trecerea în cont a avansurilor acordate;

6)  convertirea datoriei în capital social etc.

Dacă la data raportării valoarea mijloacelor îndreptate pentru stingerea unei datorii depășește suma acesteia, diferența respectivă se înregistrează ca creanță.

Decontarea datoriilor se efectuează:

1)  la renunțarea creditorului la drepturile sale;

2)  la privarea creditorului de drepturile sale, inclusiv la expirarea termenului de prescripție a datoriilor;

3)  în alte cazuri prevăzute de legislație.

Decontarea datoriilor se contabilizează ca diminuare a acestora și majorare a veniturilor curente.

1)  datorii financiare;

2) datorii comerciale;

3)  datorii calculate;

4)  subvenții;

5)  provizioane;

6)  alte datorii.

Datorii financiare

Datoriile financiare includ datoriile aferente:

1)  creditelor și împrumuturilor primite pe un termen stabilit și pentru o anumită plată sau fără plată;

2)  bunurilor primite în leasing financiar etc.

Datoriile aferente principalului se recunosc pe măsura primirii creditelor și împrumuturilor și se înregistrează fie ca majorare a numerarului sau a altor active, fie ca diminuare a datoriilor respective concomitent cu majorarea datoriilor pe termen lung sau curente.

Datoriile aferente dobînzilor se recunosc pe măsura calculării lor conform condițiilor contractuale și se înregistrează ca majorare a cheltuielilor curente sau a valorii activelor cu ciclu lung de producție concomitent cu majorarea datoriilor în conformitate cu SNC „Costurile îndatorării”.

Datoriile financiare aferente bunurilor primite în leasing financiar se contabilizează în conformitate cu SNC „Contracte de leasing”.

Datorii comerciale

Datoriile comerciale includ datoriile față de:

1)  furnizori privind bunurile și serviciile procurate;

2) cumpărători privind avansurile primite în contul livrării ulterioare de bunuri și servicii etc.

Datoriile comerciale se contabilizează pe măsura intrării bunurilor și primirii serviciilor procurate ca majorare concomitentă a valorii activelor, costurilor/cheltuielilor și a datoriilor curente.

Datoriile comerciale recunoscute inițial se ajustează ca urmare a:

1)  acordării reducerilor de preț de către furnizori;

2)  returnării bunurilor procurate;

3) corectării erorilor aferente valorii bunurilor (serviciilor) procurate în anii precedenți.

Ajustarea datoriilor în cazul acordării reducerilor de preț de către furnizori după intrarea bunurilor (primirea serviciilor) se contabilizează ca diminuare a datoriilor și majorare a veniturilor curente.

Ajustarea datoriilor ca urmare a returnării bunurilor procurate se contabilizează ca diminuare concomitentă a datoriilor curente și a valorii activelor returnate.

Ajustarea datoriilor comerciale în urma corectării erorilor aferente valorii activelor procurate în anii precedenți și aflate în gestiunea entității se contabilizează respectiv ca majorare concomitentă a valorii activelor și a datoriilor curente sau ca diminuare concomitentă a datoriilor curente și a valorii activelor.

Ajustarea datoriilor comerciale în urma corectării erorilor aferente valorii serviciilor procurate în anii precedenți sau bunurilor procurate în anii precedenți care la momentul depistării erorilor nu se află în gestiunea entității se contabilizează respectiv ca diminuare a corecțiilor rezultatelor anilor precedenți și majorare a datoriilor curente sau diminuare a datoriilor curente și majorare a corecțiilor rezultatelor anilor precedenți.

Datorii calculate

Datoriile calculate includ:

1)  datoriile față de personal;

2)  datoriile privind asigurările;

3)  datoriile față de buget;

4)  alte datorii.

Datoriile față de personal includ:

1) datoriile salariale – salariul de bază, sporurile, adaosurile, premiile, îndemnizațiile pentru concediile de odihnă și alte recompense acordate de entitate angajaților;

2) datoriile privind alte operații – îndemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă, ajutoarele materiale, recuperarea cheltuielilor privind deplasările în interes de serviciu, procurările de bunuri și servicii efectuate de către angajați pentru entitate, utilizarea bunurilor personale în scopuri de serviciu etc.

Datoriile salariale față de personal se contabilizează ca majorare concomitentă a valorii activelor, costurilor/cheltuielilor (în funcție de destinația muncii prestate de către angajați) și a datoriilor curente.

Datoriile față de personal privind alte operații se contabilizează ca majorare a valorii activelor, costurilor/cheltuielilor sau ca diminuare a datoriilor privind asigurările sau comerciale și majorare a datoriilor curente.

Datoriile față de personal se diminuează cu suma reținerilor care includ:

1)  rețineri fiscale (impozitul pe venit);

2) rețineri sociale (contribuțiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală);

3)  alte rețineri (compensarea prejudiciului material, sumele salariului achitate în plus în urma unei greșeli de calcul, acoperirea avansului neutilizat și nerestituit la timp, pensiile alimentare și alte rețineri cu titlu executoriu, cotizațiile sindicale etc.).

Reținerile din salarii și din alte venituri ale angajaților se efectuează la îndreptarea acestora spre plată și se contabilizează ca diminuare a datoriilor față de personal și majorare a datoriilor față de buget, datoriilor privind asigurările, datoriilor față de alți creditori și/sau diminuare a creanțelor personalului.

Datoriile privind asigurările cuprind datoriile față de bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, inclusiv datoriile privind sancțiunile aplicate pentru încălcarea prevederilor legislației în domeniu. Datoriile angajatorului privind asigurările se contabilizează ca majorare concomitentă a valorii activelor, costurilor/cheltuielilor (în funcție de destinația muncii prestate de către angajați) și a datoriilor curente.

Indemnizațiile acordate angajaților din contul bugetului asigurărilor sociale de stat se contabilizează ca diminuare a datoriilor privind asigurările și majorare a datoriilor față de personal.

Datoriile față de buget includ angajamentele entității față de bugetul de stat și bugetele unităților administrativ-teritoriale privind impozitele și taxele generale de stat și locale, inclusiv datoriile privind sancțiunile aplicate pentru încălcarea prevederilor legislației în domeniu, și se contabilizează ca majorare a valorii activelor, costurilor/cheltuielilor în funcție de tipul impozitului (taxei), sau ca diminuare a datoriilor față de angajați sau alte persoane și majorare a datoriilor curente.

Alte datorii includ angajamentele entității față de companiile de asigurări, proprietari, veniturile anticipate, datoriile față de alți creditori privind bunurile primite în gestiune economică, privind sancțiunile calculate pentru încălcarea condițiilor contractuale etc.

Datoriile față de companiile de asigurări includ datoriile privind asigurarea obligatorie și benevolă a patrimoniului și personalului și se contabilizează ca majorare concomitentă a valorii activelor, costurilor/cheltuielilor și a datoriilor curente.

Datoriile față de proprietari includ datoriile privind dividendele calculate și alte operații. Datoriile privind dividendele calculate se contabilizează ca diminuare a profitului nerepartizat și majorare a datoriilor curente.

Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune curentă, dar care urmează a fi atribuite la veniturile perioadelor viitoare și se înregistrează ca majorare concomitentă a numerarului sau creanțelor și a datoriilor curente și/sau pe termen lung. Decontarea veniturilor anticipate se efectuează uniform sau conform altei metode acceptate de entitate și se contabilizează ca diminuare a datoriilor și majorare a veniturilor curente.

Datoriile privind bunurile primite în gestiune economică apar în cazul primirii bunurilor de la autoritățile publice în gestiune temporară și se contabilizează ca majorare concomitentă a activelor și a datoriilor pe termen lung. Datoriile privind bunurile primite în gestiune economică se diminuează la returnarea activelor sau la recuperarea valorii acestora prin numerar sau altă formă de compensare. Returnarea activelor sau compensarea valorii lor se contabilizează ca diminuare concomitentă a datoriilor curente și a valorii contabile a activelor returnate sau a numerarului. În cazul în care valoarea contabilă a activelor returnate este mai mică decît suma datoriilor diferența se contabilizează ca diminuare a datoriilor și majorare a veniturilor curente sau a capitalului social.

Datoriile privind sancțiunile calculate pentru încălcarea condițiilor contractuale la recunoașterea lor de către entitate sau la adjudecarea se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor și a datoriilor curente.

1.3. Contabilitatea datoriilor pe termen lung

Evidența sintetică și analitică a datoriilor financiare pe termen lung se ține la conturile de pasiv din grupa 41 “Datorii financiare pe termen lung”, care sînt destinate generalizării infomației privind apariția acestor datorii precum și stingerea lor. Soldul conturilor din această grupă la finele perioadei de gestiune se reflectă în subcapitolul 4.1. „Datorii financiare pe termen lung” al bilanțului contabil.

Grupa 41 “Datorii financiare pe termen lung” cuprinde urmatoarele conturi sintetice:

411 “Credite bancare pe termen lung” ;

412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariați” ;

413 “Împrumuturi pe termen lung” ;

414 “Alte datorii financiare pe termen lung” .

Contul 411 “ Credite bancare pe termen lung” este destinat generalizării informației privind situația creditelor în valută națională și valută străină pe termen lung , primite de întreprindere atît în băncile din țară, cît și în cele din străinătate.

Contul 411 “ Credite bancare pe termen lung” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă sumele creditelor primite, iar în debit – rambursarea lor. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii aferente creditelor pe termen lung și mediu nerambursate la finele perioadei de gestiune.

La contul 411 “Credite bancare pe termen lung” pot fi deschise urmatoarele subconturi :

4111 “Credite bancare pe termen lung în valută națională” ;

4112 “Credite bancare pe termen lung în valută străină” ;

4113 “Credite bancare pe termen lung în valută națională amînate” ;

4114 “Credite bancare pe termen lung în valută străină amînate” ;

4115 “Datorii convertibile privind creditele bancare pe termen lung”.

Evidența analitică a creditelor bancare pe termen lung se ține pe tipuri de credite și pe bănci care au acordat credite.

Contul 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariați” este destinat generalizării informației privind datoriile și mișcarea creditelor bancare pe termen lung, primite de intreprindere pentru ale acorda salariaților.

Contul 412 “ Credite bancare pe termen lung pentru salariați” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă suma creditelor primite de intreprindere, iar în debit – suma rambursării acestora. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile intreprinderii, aferente creditelor bancare pe termen lung pentru salariați la sfîrșitul perioadei de gestiune.

Evidența analitică a creditelor bancare pe termen lung pentru salariați se ține pe tipuri de credite și pe bănci care au acordat credite.

Contul 413 “Împrumuturi pe termen lung” este destinat generalizării informației privind existența și mișcarea împrumuturilor pe termen lung, primite pe un termen mai mare de un an, cu excepția băncilor.

Contul 413 “Împrumuturi pe termen lung” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă suma împrumuturilor pe termen lung primite , iar în debit – rambursarea lor. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile intreprinderii aferente împrumuturilor pe termen lung la finele perioadei de gestiune.

La contul 413 “Împrumuturi pe termen lung” pot fi deschise urmatoarele subconturi :

4131 “ Împrumuturi pe termen lung din parți nelegate” ;

4132 “ Împrumuturi pe termen lung din parți legate” ;

4133 “ Împrumuturi pe termen lung din emisiunea de obligațiuni” ;

4134 “ Împrumuturi pe termen lung de la personalul intreprinderii” ;

4135 “ Cambii financiare pe termen lung acordate” ;

4136 “ Datorii convertibile privind imprumuturile pe termen lung” .

Evidența analitică a împrumuturilor pe termen lung se ține pe tipuri de împrumuturi, pe creditori și pe termene de rambursare.

Contul 414 “Alte datorii financiare pe termen lung” este destinat generalizării informației privind datoriile față de creditori, furnizori, antrepenori și alte subiecte aferente plaților neraportate la celelalte conturi din grupa 41 “Datorii financiare pe termen lung”.

Grupa 42 “Datorii pe termen lung calculate”, conturile din aceasta grupa sînt destinate generalizării informației privind datoriile pe termen lung calculate.

Grupa 42 “Datorii pe termen lung calculate” cuprinde urmatoarele conturi sintetice :

421 “ Datorii de arenda pe termen lung” ;

422 “Venituri anticipate pe termen lung” ;

423 “ Finanțări și încasări cu destinație specială” ;

424 “Avansuri pe termen lung primite” ;

425 “Datorii amînate privind impozitul pe venit” ;

426 “Alte datorii pe termen lung calculate” .

Soldul conturilor din aceasta grupa se reflectă în subcapitolul 4.2 “Datorii pe termen lung calculate” al bilanțului contabil.

Contul 421 “ Datorii de arenda pe termen lung” este destinat generalizării informației privind situația decontărilor cu arendatorii pentru activele primite în baza contractului de arenda pe termen lung.

Modul de determinare a datoriilor de arendă pe termen lung se reglementează de prevederile S.N.C. 7 “Contabilitatea chiriei”.

Contul 421 “ Datorii de arendă pe termen lung” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă datoriile arendașului față de arendator pentru activele intrate la intreprindere în baza contractului de arendare pe termen lung la valoarea negociată între ei , iar în debit – achitarea plaților cuvenite arendatorului și restituirea obiectelor în cazul rezilierii contractului de arendare. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă suma datoriilor intreprinderii aferente arendei pe termen lung la finele perioadei de gestiune .

Evidența analitică a datoriilor de arenda pe termen lung se ține pe fiecare arendator.

Contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung” este destinat generalizării informației

privind veniturile pe termen lung, obținute (calculate) în perioada de gestiune, însă aferente perioadelor viitoare .

Contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă suma veniturilor, realizate în perioadele viitoare (pe un termen mai mare de un an), iar în debit – raportarea veniturilor anticipate la veniturile perioadei de gestiune. Soldul acestiu cont este creditor și reprezintă sumele veniturilor anticipate pe termen lung, încă nerealizate la sfîrșitul perioadei de gestiune.

Evidența analitică a veniturilor anticipate pe termen lung se ține pe feluri de venituri.

Contul 423 “Finanțări și încasări cu destinație specială” este destinat generalizării informației privind existența și mișcarea mijloacelor pentru realizarea măsurilor cu destinație specială.

Contul 423 “Finanțări și încasări cu destinație specială” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă mijloacele cu destinație specială, primite în calitate de surse de finanțare a diverselor măsuri, în debit – sumele incluse în componența veniturilor în funcție de destinația mijloacelor utilizate, precum și restituirea mijloacelor neutilizate. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă soldul încasărilor cu destinație specială neutilizate la sfîrșitul perioadei de gestiune.

La contul 423 “Finanțări și încasări cu destinație specială” pot fi deschise următoarele subconturi :

4231 “Finanțări cu destinație specială din buget” ;

4232 “Încasări de mijloace cu destinație specială de la alte întreprinderi” ;

4233 “Alte finanțări și încasări cu destinație specială” .

Evidența analitică a finanțărilor și încasărilor cu destinație specială se ține pe surse de destinații.

Contul 424 “Avansuri pe termen lung primite” este destinat generalizării informației privind avansurile primite în contul lucrărilor executate și serviciilor prestate pe termen lung .

Contul 424 “Avansuri pe termen lung primite” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează sumele avansurilor primite și a plaților primite în cazul executării parțiale a comenzilor , iar în debit – sumele plaților înregistrate la prezentarea cumpărătorilor (clienților ) a facturilor pentru produsele livrate, serviciile prestate potrivit calculului definitiv al întreprinderii. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii aferente avansurilor primite la finele perioadei de gestiune. Evidența analitică a avansurilor pe termen lung primite se ține distinct pe fiecare client.

La contul 424 “Avansuri pe termen lung primite” pot fi deschise următoarele subconturi :

4241 “Avansuri pe termen lung primite din țară” ;

4242 “Avansuri pe termen lung primite din străinătate” .

Contul 425 “Datorii amînate privind impozitul pe venit” este destinat generalizării informației privind existența, crearea și anularea datoriilor amînate privind impozitul pe venit aferente diferențelor temporare. Modul de determinare a datoriilor amînate privind impozitul pe venit se reglementează de prevederile S.N.C. 12 “ Contabilitatea impozitului pe venit” și Codul fiscal al Republicii Moldova.

Contul 425 “Datorii aminate privind impozitul pe venit” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă existența și crearea datoriilor amînate privind impozitul pe venit, iar în debit – anularea datoriilor amînate privind impozitul pe venit. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă suma datoriilor amînate privind impozitul pe venit la finele perioadei de gestiune. Evidența analitică a datoriilor amînate privind impozitul pe venit se ține pe feluri de datorii, pe termene de creare și anulare.

Contul 426 “Alte datorii pe termen lung calculate” este destinat generalizării informației privind datoriile față de creditori și alte subiecte aferente plaților care nu se referă la operațiile reflectate în celelalte conturi din grupa 42 “ Datorii pe termen lung calculate”.

Contul 426 “Alte datorii pe termen lung calculate” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă sumele calculate, datoriile primite, iar în debit – sumele virate pentru achitarea datoriilor calculate. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă suma altor datorii pe termen lung la finele perioadei de gestiune. Evidența analitică a altor datorii pe termen lung calculate se ține pe fiecare fel de datorii.

Datoriile pe termen lung ale întreprinderii analizate IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL în anul 2013 cuprind doar contul 413 “ Împrumuturi pe termen lung” , acestea fiind egale cu 9250748 lei.

CAPITOLUL II. Contabilitatea datoriilor

2.1 Contabilitatea datoriilor financiare

Evidența sintetică și analitică a datoriilor financiare pe termen scurt se ține la conturile de pasiv din grupa 51 „Datorii financiare pe termen scurt”.

Din grupa 51 „Datorii financiare pe termen scurt” fac parte următoarele conturi sintetice :

511 „Credite bancare pe termen scurt” ;

512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariați” ;

513 „Împrumuturi pe termen scurt” ;

514 „Cota-parte curentă a datoriilor pe termen lung” ;

515 „Venituri anticipate curente” ;

516 „Alte datorii financiare pe termen scurt”.

Soldul conturilor din această grupă la finele perioadei de gestiune se reflectă în subcapitolul 5.1. „Datorii financiare pe termen scurt” al bilanțului contabil.

Contul 511 „Credite bancare pe termen scurt” este destinat generalizării informației referitoare la situația decontarilor privind creditele, termenul de rambursare al cărora nu este mai mare de un an.

Contul 511 „Credite bancare pe termen scurt” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă sumele creditelor pe termen scurt primite și trecute din grupa creditelor pe termen lung, iar în debit – suma creditelor rambursate. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii aferente creditelor pe termen scurt nerambursate la finele perioadei de gestiune.

La contul 511 „Credite bancare pe termen scurt” pot fi deschise urmatoarele subconturi :

5111 „Credite bancare pe termen scurt în valută națională” ;

5112 „Credite bancare pe termen scurt în valută străină” ;

5113 „Credite bancare pe termen scurt în valută națională amînate” ;

5114 „Credite bancare pe termen scurt în valută străină amînate” ;

5115 „Credite bancare pe termen scurt în valută națională restante” ;

5116 „Credite bancare pe termen scurt în valută străină restante” .

Evidența analitică a creditelor bancare se ține pe feluri de credite și bănci.

Contul 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariați” este destinat generalizării informației referitoare la situația decontărilor privind creditele bancare pentru salariați, termenul de rambursare al cărora nu este mai mare de un an.

Creditele bancare pe termen scurt pentru salariați în valută străină, amînate sau nerambursate în termen se contabilizează în subconturi distincte.

Contul 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariați” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă sumele creditelor bancare pe termen scurt pentru salariați și creditelor trecute din grupa creditelor pe termen lung, iar în debit – rambursarea lor. Soldul este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii aferente creditelor bancare pe termen scurt pentru salariați, la finele perioadei de gestiune.

Evidența analitică a creditelor bancare pe termen scurt pentru salariați se ține pe feluri de credite, pe bănci, care au acordat credite și pe termene de rambursare a acestora.

Contul 513 „Împrumuturi pe termen scurt” este destinat generalizării informației referitoare la existența, mișcarea și situația decontărilor privind împrumuturile pe termen scurt primite pe un termen nu mai mare de un an.

Contul 513 „Împrumuturi pe termen scurt” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflecta sumele împrumuturilor primite sau trecute din grupa împrumuturilor pe termen lung, iar în debit – rambursarea lor. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii privind împrumuturile pe termen scurt nerambursate la finele perioadei de gestiune.

La contul 513 „Împrumuturi pe termen scurt” pot fi deschise următoarele subconturi :

5131 „Împrumuturi pe termen scurt de la parți nelegate” ;

5132 „Împrumuturi pe termen scurt de la parți legate” ;

5133 „Împrumuturi pe termen scurt din emisiunea de obligațiuni” ;

5134 „Împrumuturi pe termen scurt de la personalul întreprinderii” ;

5135 „Cambii financiare pe termen scurt emise” .

Evindeța analitică a împrumuturilor pe termen scurt se ține pe creditori, pe feluri de împrumuturi și pe termene de rambursare.

Contul 514 „Cota-parte curentă a datoriilor pe termen scurt” este destinat generalizării informației referitoare la situația decontărilor privind datoriile curente trecute din grupa datoriilor pe termen lung, în cazul cînd termenul de achitare nu este mai mare de un an.

Contul 514 „Cota-parte curentă a datoriilor pe termen scurt” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont sînt reflectate sumele datoriilor curente trecute din grupa datoriilor pe termen lung, iar în debit – achitarea acestora. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii aferente cotei curente a datoriilor pe termen lung la finele perioadei de gestiune.

Evidența analitică a cotei-parți curente a datoriilor pe termen lung se ține pe feluri de datorii și pe creditori.

Contul 515 „ Venituri anticipate curente” este destinat generalizării informației privind veniturile obținute în perioada de gestiune,dar aferente perioadelor viitoare.

Contul 515 „ Venituri anticipate curente” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturile anticipate curente apărute în perioada de gestiune, iar în debit – trecerea lor la veniturile perioadei de gestiune. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă sumele veniturilor anticipate curente la finele perioadei de gestiune.

Evidența analitică a veniturilor anticipate curente se ține pe feluri de venituri și pe surse de obținere.

Contul 516 „Alte datorii financiare pe termen scurt” este destinat generalizării informației privind decontările cu diferiți creditori aferente operațiilor care nu se referă la celelalte conturi din grupa 51 „Datorii financiare pe termen scurt”.

La începutul anului 2013 IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL a înregistrat următoarele sume conform Bilanțului Contabil din Raportul financiar 2013 (Anexa 8):

Credite bancare pe termen scurt (511,512) =2550000 lei;

Împrumuturi pe termen scurt (513) = 278530 lei;

Cota-parte curentă a datoriilor pe termen lung (514) = 0 lei

Alte datorii financiare pe termen scurt (515) = 0 lei.

Iar sfîrșitul anului 2013 :

Credite bancare pe termen scurt (511,512) =9693255 lei;

Împrumuturi pe termen scurt (513) = 2520176 lei;

Cota-parte curentă a datoriilor pe termen lung (514) = 0 lei

Alte datorii financiare pe termen scurt (515) = 0 lei.

2.2 Contabilitatea datoriilor comerciale

Evidența sintetică și analitică a datoriilor comerciale se ține la conturile de pasiv din grupa 52 „Datorii comerciale pe termen scurt”, care sînt destinate generalizării infomației privind apariția acestor datorii precum și stingerea lor. Soldul conturilor din această grupă la finele perioadei de gestiune se reflectă în subcapitolul 5.2. „Datorii comerciale pe termen scurt” al bilanțului contabil.

Contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" este destinat generalizării informației privind decontările cu furnizorii și antreprenorii.

Contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă datoriile aferente facturilor primite de la furnizori și antreprenori, iar în debit – achitarea lor. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile pe termen scurt ale entității față de furnizori și antreprenori la finele perioadei de gestiune.

Evidența analitică a datorii pe termen scurt privind facturile comerciale se ține conform facturilor prezentate de furnizori și antreprenori:

– facturilor acceptate și altor documente de decontare, termenul de achitare al cărora n-a expirat;

documentelor de decontare neachitate în termen, precum și a livrărilor nefacturate.

Evidența analitică a datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale se ține potrivit regulilor prevăzute pentru contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale".

Evidența analitică a datoriilor comerciale se ține pe fiecare furnizor, antreprenor, creditor, pe termene de apariție și de stingere a datoriilor.La conturile nominalizate se deschid conturi de gradul II, pe care le putem examina în figura 1.

Cum se menționează, conform compartimentului III al Codului Fiscal, subiecții impozabili reprezintă persoanele juridice și fizice care:

sunt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate ca plătitori de TVA;

importă bunuri materiale, cu excepția persoanelor fizice care importă mărfuri de uzsau consum personal în limita stabilită prin legea bugetului pe anul respectiv;

importă servicii considerate ca livrări impozabile.

Figura 1.1 Conturile de evidență a datoriilor comerciale pe termen scurt

Pentru decontările cu partenerii comerciali – furnizori – părți legate, planul de conturi contabile prevede alt cont 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate".

Contul 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate" este destinat generalizării informației referitoare la creanțele pe termen scurt (termenul cărora nu depășește un an) privind operațiile efectuate cu părțile legate (fiice, asociate și alte părți legate) aferente valorilor în mărfuri și materiale primite și serviciilor prestate.

Modul de raportare a datoriilor pe termen scurt ale subiectului economic sau operațiile cu părțile legate se reglementează de prevederile Standardului Național de Contabilitate 24 „Publicitatea informației privind părțile legate".

Contul 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate" este un cont de pasiv, în creditul acestui cont se reflectă datoriile față de părțile legate aferente valorilor materiale primite, serviciilor prestate, iar în debit – sumele virate pentru stingerea datoriei. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile față de părțile legate aferente valorilor materiale primite și serviciilor prestate la finele perioadei de gestiune.

Achitarea datoriilor față de furnizori pentru bunurile materiale procurate în țară și peste hotarele ei se reflectă prin întocmirea formulelor contabile, în funcție de formele de decontări:

prin conturile bancare:

Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”,

subcontul 5211 „Facturi de achitat în țară” sau

Debit contul 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate”

Credit contul 242 „Cont curent în valută națională”

Credit contul 243 „Cont curent în valută străină”

Credit contul 244 „Conturi speciale la bănci”;

pe seama creditelor bancare:

Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 5211 „Facturi de achitat în țară” sau

Debit contul 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate”

Credit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”

Credit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”;

prin schimbul de mărfuri (servicii):

între părțile nelegate:

Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 5211 „Facturi de achitat în țară” sau

Credit contul 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” sau

între părțile legate:

Debit contul 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate”

Credit contul 223 „Creanțe pe termen scurt ale părților legate”;

pe seama avansurilor acordate anterior:

Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 5211 „Facturi de achitat în țară” sau

Debit contul 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate”

Credit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”.

La rândul său, avansurile acordate anterior se reflectă prin formula contabilă:

Debit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”

Credit contul 242 „Cont curent în valută națională”

Credit contul 243 „Cont curent în valută străină”

În cazul neachitării la timp a datoriilor față de furnizori conform contractului pot fi calculate amenzi care se reflectă prin formula contabilă:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 5211 „Facturi de achitat în țară” sau

Credit contul 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate”, sau

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”.

Evidența sintetică și analitică a avansurilor pe termen scurt primite se organizează în contul de pasiv 523 „Avansuri pe termen scurt primite" (Anexa 9)

Contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite" este destinat generalizării informației privind avansurile primite de la cumpărători și clienți în contul livrării valorilor de mărfuri și materiale și prestării serviciilor, precum și privind achitările pentru produse și servicii pe măsura executării parțiale a acestora.

În creditul acestui cont se reflectă sumele avansurilor și a părților primite, în debit – sumele compensării avansurilor în cazul decontărilor cu cumpărătorii și clienții pentru producția livrată și serviciile prestate. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile entității aferente avansurilor pe termen scurt primite la finele perioadei de gestiune.

Deoarece subiectul impozabil determină suma TVA spre achitare la buget ca diferența dintre TVA colectată și TVA deductibilă (diferența dintre rulajul din creditul și debitul contului 534, subcontul 534.2) la sfârșitul lunii, n-are rost de a achita TVA din suma avansului la data încasării acestuia. Când subiectul impozabil expediază produsele, mărfurile sau prestează serviciile în luna încasării avansului, determinarea și calcularea sumei TVA la buget își pierde valoarea. Aceasta se explică prin faptul că datoria față de buget privind TVA în una și aceiași perioadă fiscală (luna gestionară) totuna va fi egală cu TVA indicată în factura fiscală (calculată din valoarea bunurilor, serviciilor).

În caz că suma avansului, anterior încasat de către subiectul impozabil cu TVA, este egală cu valoarea produselor finite, mărfurilor expediate, serviciilor prestate, creanța cumpărătorului, beneficiarului este stinsă definitiv la trecerea în cont a avansului. Când avansul încasat depășește valoarea bunurilor expediate, serviciilor prestate, diferența este virată cumpărătorului (beneficiarului). Aceasta se face la încheierea tranzacției în conformitate cu decizia părților contractante: se scrie o dispoziție de plată la suma depășirii (avansului neutilizat), în baza căreia se întocmește înregistrarea contabilă:

Debit contul 523 “Avansuri pe termen scurt primite”;

Credit contul 242 “Conturi curente în valută națională”, 243 “Conturi curente în valută străină”, 244 “Conturi speciale la bancă” sau alt cont de evidență a mijloacelor bănești.

Atunci când părțile contractante negociază avansul pe o perioadă mai mare de un an, în contabilitatea furnizorului (prestatorului de servicii) va fi utilizat contul 424 “Avansuri pe termen lung primite”. La sfârșitul anului gestionar (31 decembrie), dacă în anul ulterior se prevede executarea condițiilor contractuale (expedierea valorilor materiale, prestarea serviciilor), avansul pe termen lung va fi recunoscut drept avans pe termen scurt prin formula contabilă:

Debit contul 424 “Avansuri pe termen lung primite”;

Credit contul 523 “Avansuri pe termen scurt primite”.

Trecerea în cont a avansului încasat în achitarea parțială sau integrală a creanței va fi efectuată prin debitarea contului 523 “Avansuri pe termen scurt primite”.

Avansurile primite se înregistrează în Bilanțul contabil în subcapitolul 5.2."Datorii comerciale pe termen scurt", pe postul 850 „Avansuri primite"

Lunar datele generalizate în jurnalele-order și borderoul la contul 521 „Datorii pe termen scurt în baza facturilor comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt față de părțile legate” si 523 “Avansuri pe termen scurt primite” se trec în Cartea Mare (Anexa 10) în baza căreia se întocmește Bilanțul contabil, raportul privind fluxul mijloacelor bănești, (anexa 7,8).

Datoriile comerciale se înregistrează în Bilanțul contabil în subcapitolul 5.2."Datorii comerciale pe termen scurt", pe:

postul 830 „Datorii privind facturile comerciale";

postul 840 „Datorii față de părțile legate";

postul 850 „Avansuri pe termen scurt primite”

Pe postul 860 „Total subcapitolul 5.2" se reflectă suma totală a datoriilor comerciale pe termen scurt din rândurile 830+840+850.

La IM „INCONEX-COM PRODUCTION” SRL la începutul anului 2013 sunt înregistrate următoarele sume:

datorii pe termen scurt privind facturile comerciale – 13689912 lei

datorii pe termen scurt privind parțile legate – 0 lei

avansuri pe termen scurt primite – 2816038 lei

Suma totală a datoriilor comerciale pe termen scurt la începutul perioadei a constituit 16505950 lei, care a fost fixată la postul 860 al bilanțului contabil (Anexa 8). La finele perioadei datoriile analizate au scăzut și au înregistrat cifra de 7693926 lei.

Anexa la Bilanțul contabil constituie o parte componentă a raportului financiar anual care conține informația privind existența și mișcarea (modificarea) activelor și pasivelor entității în cursul anului de gestiune.

Anexa la Bilanțul contabil se întocmește potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. În scopul sistematizării, informațiile dezvăluite în aceasta se grupează în cinci capitole și două note informative.

În capitolul 4 "Starea datoriilor pe termen scurt" este reflectată informația privind starea datoriilor pe termen scurt față de creditori, furnizori, buget, fondatori și personal la finele anului de gestiune curent, după termene de achitare.

Această informație este detaliată pe posturi distincte după grupe și tipuri de datorii identice, care se generalizează în trei grupe de bază:

datorii financiare pe termen scurt;

datorii comerciale pe termen scurt;

datorii calculate pe termen scurt.

Conform capitolului 4 „Starea și modificarea datoriilor pe termen scurt" anexă la bilanțul contabil s-au înregistrat următoarele sume la finele anului 2013 (anexa 8):

postul 710 „Datorii pe termen scurt aferente facturilor comerciale" -7616870 lei

postul 720 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate” – 0 lei

postul 730 “Avansuri pe termen scurt primite” -77056 lei

Bunurile materiale și nemateriale, serviciile și lucrările sunt procurate de entitate de la furnizori și antreprenori sau vîndute clienților săi în baza contractelor încheiate (Anexa 11) din timp, în acestea se specifică elementele principale: obiectele contractului, părțile contractului, cantitatea și prețul pentru bunuri, valoarea pentru servicii și lucrări contractante, calitatea mărfii, condițiile de plată, termenele prestațiilor și livrărilor,forța majoră etc.

Bunurile sunt primite pe baza documentelor însoțitoare: factura fiscală (Anexa 12,13), factura(Anexa 14) ,acte de achiziție de la persoane fizice, cont facturi (invoice) la import etc.

Serviciile și lucrările beneficiate de entitate deasemenea sunt acceptate pentru plată în baza facturilor.

Factura fiscală a fost elaborată și pusă în circulație în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.294 din 07.03.1998 „Cu privire la executarea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23.12.1997" și ordinul Departamentului statistică și sociologie nr.1486 și al Ministerului Finanțelor nr. 19 din 05.02.2002.

Factura fiscală se completează în conformitate cu Instrucțiunea cu privire la întocmirea formularului documentului primar cu regim special. Factura fiscală este destinată pentru efectuarea livrărilor de mărfuri și servicii impozabile cu TVA" aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.115 din 6 septembrie 2010”.

În livrările impozabile cu TVA factura fiscală servește drept document:

în baza căruia se fac decontările valorilor materiale livrate, lucrările executate, serviciile prestate;

care însoțește marfa în timpul transportării;

conform căruia încărcătura se transmite beneficiarului;

în baza căruia se înregistrează operațiile de ieșire a bunurilor materiale la furnizor și de intrare – la cumpărător;

ce confirmă obligațiile privind transportarea mărfurilor la cererea furnizorului sau a cumpărătorului;

ce confirmă dreptul la trecerea în cont a TVA la cumpărătorul valorilor materiale și beneficiarul de servicii.

Ținând cont de funcțiile indicate ar fi mai corect să numim acest document factură de expediție și fiscală. Evident, că factura de expediție poate fi simplificată. Factura fiscală este perfectată de către agenții economici înregistrați în calitate de subiecții impozabili cu TVA pentru livrări impozabile indiferent de cotele TVA aplicate: standard 20%, redusă 8% sau zero.

Dacă agentul economic efectuează livrări neimpozabile cu TVA, în loc de factură fiscală se eliberează factura.

Factura este un formular tipizat de document primar cu regim special, care se întocmește pentru livrările de active și servicii (lucrări) neimpozabile cu TVA în cazurile:

-înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate;

-prestării serviciilor  și executării lucrărilor;

-transportării activelor în cadrul entității dezintegrate din punct de vedere teritorial, precum și în afara entității fără transmiterea dreptului de proprietate în cazul transmiterii activelor la prelucrare, păstrare, expertiză;

– transmiterii activelor în leasing, arendă, locațiune.

Factura poate fi întocmită în cazul livrărilor sistematice de active și servicii (lucrări) impozabile cu TVA pînă la întocmirea facturii fiscale, conform prevederilor Codului fiscal.

La solicitarea beneficiarilor (cumpărătorilor) – cetățeni, furnizorul (executorul) întocmește și eliberează factura.

Factura și anexa la factură (Anexa 13) se întocmesc în 2, 3 sau 5 exemplare după necesitate. În cazul în care în factură este imposibilă reflectarea tuturor denumirilor și caracteristicilor activelor livrate, serviciilor prestate și/sau lucrărilor executate se completează anexa la factură, aceasta reprezentînd o parte integrantă a facturii.

Formularele facturii și anexele la factură se eliberează de Editura de Imprimate „Statistica” și organele teritoriale pentru statistică.

Factura fiscală cuprinde patru compartimente: introductiv, calitativ, cantitativ și de însoțire.

În compartimentul introductiv se înregistrează indicatorii aferenți caracteristicii contribuabilului – denumirea subiectului, codul fiscal, adresa. Compartimentul calitativ cuprinde datele despre numărul de nomenclator al valorilor materiale sau serviciilor livrate în conformitate cu Nomenclatorul mărfurilor Republicii Moldova, cantitatea, unitatea de măsură, cota TVA, datele despre valoarea impozabilă a bunurilor materiale, suma TVA și accizele. Compartimentul de însoțire a facturii fiscale reflecta datele privind trecerea dreptului patrimonial de la vânzător la cumpărător. În caz de necesitate se prevede o anexă la factura fiscală. Ea se utilizează atunci când nomenclatorul valorilor materiale și serviciilor livrate depășește numărul de rânduri ale facturii fiscale destinat înregistrării acestora.

Facturile fiscale primite de la furnizori și cele eliberate cumpărătorilor se păstrează timp de cinci ani.

Fiecare document primar (factura fiscală, factura de expediție (Anexa 15), act de achiziție) se reflectă de către contabilul entității IM „INCONEX-COM PRODUCTION”SRL după prelucrarea în jurnalele – order și borderoul la contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" (Anexa 16) .

Se achită datoriile față de furnizorii valorilor materiale și antreprenorii lucrărilor și serviciilor prestate prin virament cu întocmirea ordinelor de plată sau prin compensații, treceri în cont a avansurilor anterior acordate.

În continuare vom reflecta modul de evaluare a datoriilor comerciale la IM „INCONEX-COM PRODUCTION” SRL :

În baza facturii fiscale Seria BV, Nr. 9349298 din 2 decembrie 2013 (Anexa 12), IM „INCONEX-COM PRODUCTION” SRL a procurat OMVSD cu plată ulterioară de la SC “Carolina Gutu ” SRL în sumă 360,00 lei inclusiv TVA. În cazul respectiv în contabilitatea entității cercetate datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale se vor înregistra în contabilitate la valoarea de intrare în patrimoniu la data de 2 decembrie 2013 adică cu totalul de plată sau prețul negociat în valoare de 300,00 lei, plus taxa pe valoarea adăugată (TVA) care va fi trecută în cont cu sumă de 60,00 lei.

Exemplu: La IM „INCONEX-COM PRODUCTION” SRL în data de 10.12.2013 conform facturii fiscale FU 4969407 (Anexa 17) s-au procurat mărfuri, iar în data de 23.12.2013 s-au vîndut aceste mărfuri conform facturii fiscale FB 2012239 (Anexa 18). Operațiunile au fost reflectate în felul următor :

Înregistrarea mărfurilor procurate :

Debit contul 217 „ Mărfuri” = 645 181,84 lei ;

Debit contul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” = 129 036,37 lei ;

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” = 774 218,21 lei ;

Reflectarea cheltuielilor de transport :

Debit contul 217 „ Mărfuri” = 46,70 lei ;

Debit contul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” = 9,34 lei ;

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt” = 56,04 lei ;

Reflectarea valorii de vînzarea a mărfurilor :

Debit contul 221 „ Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” =

782 017,00lei ;

Credit contul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” = 130 336,17lei ;

Credit contul 611 „ Venituri din vînzări” = 651 680,84 lei ;

2.3 Contabilitatea datoriilor pe termen scurt calculate

Evidența sintetică și analitică a datoriilor financiare pe termen scurt se ține la conturile de pasiv din grupa 53 „Datorii pe termen scurt calculate”.

Din grupa 53 „Datorii pe termen scurt calculate” fac parte următoarele conturi sintetice :

531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” ;

532 „Datorii față de personal privind alte operații” ;

533 „Datorii privind asigurările” ;

534 „Datorii privind decontările cu bugetul” ;

535 „Datorii preliminate” ;

536 „Datorii privind plățile extrabugetare” ;

537 „Datorii față de fondatori și alți participanți” ;

538 „Provizioane aferente cheltuielilor și plăților preliminate” ;

539 „Alte datorii pe termen scurt” .

Soldul conturilor din această grupă se reflectă în subcapitolul 5.3. „Datorii pe termen scurt calculate” al bilanțului contabil.

Datoriile față de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile angajaților aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoane fizice și întreprindere.

Lista angajaților IM ‘‘INCONEX-COM PRODUCTION’’ SRL la data de 02.01.2014 este prezentată în (Anexa 19).

Munca este retribuită pe unitate de timp, în acord sau după alte sisteme de retribuire. Salarizarea lucrătorilor din sfera bugetară se efectuează în baza Rețelei tarifare unice de salarizare.

Salariul brut – salariul de bază la care se adaugă sporuri, indemnizații și alte adaosuri la salarii. Salariul brut fără suma totală a reținerilor din salariu reprezintă salariul net spre plată.

Salariile se divizează în două parți componente:

salariul de bază – remunerarea personalului întreprinderii pe timpul și volumul efectiv lucrat, inclusiv diferite prime, plăți suplimentare și adaosuri la salariu, diverse recompense garantate de către stat și

salariul suplimentar – sumele plătite personalului întreprinderii pe perioada nelucrată, dar asigurate de stat și plată pentru perioada concediilor de odihnă, pentru staționarea întreprinderii din motive de forță majoră, alte salarii pentru timpul nelucrat.

Pentru generalizarea informației privind decontările cu personalul întreprinderii aferente remunerațiilor și sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”. În creditul acestui cont se reflectă remunerațiile calculate, iar în debit – sumele achitate și reținute. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii față de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune.

La contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, pot fi deschise următoarele subconturi :

5311 „Datorii privind retribuirea muncii” ;

5312 „Datorii față de deponenți”.

Evidența analitică a datoriilor față de personal privind retribuirea muncii se ține pe salariați și pe feluri de plăți și rețineri.

În funcție de caracterul activității și al procesului tehnologic pentru evidența producției se utilizează diverse documente primare întocmite de către economiști și contabili:

bonul de lucru individual sau colectiv ori raportul despre îndeplinirea sarcinii de schimb

tabelul de evidență a folosirii timpului de muncă sau fișa de pontaj (Anexa 20)

lista angajaților ce au lucrat suplimentar și tabelul de evidență a folosirii timpului de muncă

foaia lucrărilor efectuate suplimentar și raportul sau bonul de lucru de bază

raportul privind pierderile din timpul de muncă

foi de calcul al adaosurilor, borderouri și situații privind sporurile și primele la salariu organizate independent de întreprindere, în funcție de tipul acestora pentru documentarea altor suplimente și prime în favoarea salariaților.

Documentele primare pentru evidența muncii și a salariului pot fi diferite după structură și număr, în funcție de ramura și caracterul activității economice a întreprinderii. Toate documentele primare folosite pentru evidența muncii și a salariului se predau din secțiile întreprinderii în contabilitate, unde în baza lor se întocmesc registrele analitice și sintetice pe acest sector de evidență. 

Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele rețineri:

rețineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice;

rețineri sociale: 6 % – contribuția individuală de asigurări sociale de stat, 3,5 % – contribuția de asigurări medicale obligatorii ;(Anexa 21)

diverse rețineri: avansurile la salariu acordate anterior; restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greșeli de calcul; avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu; în cazul concedierii salariatului înainte de expirarea anului de muncă, în contul căruia el a primit de acum concediu, pentru zilele nelucrate ale concediului; plăți la sindicatele de ramură, locale; rețineri pentru daune materiale cauzate întreprinderii, comise din vina lucrătorului și recunoscute de el; rețineri privind executarea titlurilor executorii (pensii alimentare etc.); rețineri pentru chirii, pentru achitarea bunurilor procurate în rate, pentru servicii comunale prestate de obiectele sociale ale întreprinderii (cămine); rețineri privind împrumuturile acordate anterior salariaților etc.

Toate reținerile se efectuează pe baza următoarelor documente justificative: fișa personală de calcul al impozitului pe venit, actul de rebut, actul de inventariere (Anexa 22), lista de plată (Anexa 23), diferite contracte, titluri executorii etc.

Conform art.15 din Codul fiscal, cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice (inclusiv a gospodăriilor țărănești și întreprinderilor individuale) pe anul 2013 sunt următoarele:

7 % din suma venitului impozabil anual care nu depășește suma de 26 700 lei;

18 % din suma venitului impozabil anual care depășește 26 700 lei.

Venitul impozabil al salariatului cuprinde orice formă de salarizare, premiile, suplimentele, onorariile, indemnizațiile, comisioanele și alte plăți, precum și înlesnirile acordate salariatului de către întreprindere. În venitul impozabil nu se includ despăgubirile de asigurare primite conform contractului de asigurare, despăgubirile primite pentru repararea daunelor în caz de vătămare a sănătății, inclusiv în caz de invaliditate, bursele elevilor, studenților, pensiile alimentare și indemnizațiile pentru copii, dividendele de la rezidenți, patrimoniul primit ca donație, moștenire, câștigurile din loterie și alte forme de venituri stabilite de Codul fiscal.

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculează și se reține la sursa de plată, în momentul plății salariului, de la suma venitului impozabil, care se determină ca diferență dintre suma venitului brut și suma scutirilor acordate salariatului (Anexa 24), suma contribuțiilor de asigurări medicale și sociale. Scutirile se acordă numai la locul de muncă de bază,îndeplinind o cerere (Anexa 25), unde se ține evidența carnetului de muncă al lucratorilor rezidenți ai Republicii Moldova. Scutirea personală constituie:

9120 lei anual, în cazul când nu există scutirea specificată în punctul b);

12000 lei anual pentru lucrătorul care

s-a îmbolnăvit și a suferit de boala actinică provocată de consecințele avariei de la C.A.E. Cernobîl;

este invalid și s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;

este părintele sau soția (soțul) unui participant căzut sau dat dispărut în acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova, cît și în acțiunile de luptă din Republica Afghanistan;

este invalid ca urmare a participării la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova, precum și în acțiunile de luptă din Republica Afghanistan;

este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I și II;

este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

Fiecare salariat care se află în relații de căsătorie pe parcursul întregului an fiscal are dreptul la scutiri suplimentare în sumă de 9 120 lei anual, în cazul când soțul (soția) nu beneficiază de scutirea personal.

Lucrătorul are dreptul la scutiri în mărime de 9 120 lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 9 120 lei. Persoana întreținută este persoana care întrunește condițiile de mai jos:

are relații de rudenie în ascensiune sau descendență (copii, părinți);

locuiește împreună cu contribuabilul sau nu, dar învață la secția de zi cu frecvență a unei instituții de învățământ mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;

este întreținută de contribuabil;

primește un venit anual mai mic de 9 120 lei.

Pentru a acorda scutirile sus-menționate, lucrătorul prezintă patronului cererea de scutire până la data încadrării în munca ca angajat sau până la începutul anului, anexând la aceasta documentele necesare pentru confirmarea poziției sale de rezident, stării sociale, familiale sau sănătății.

Calculul venitului impozabil și impozitului pe venit se face în bază cumulativă, de la începutul anului sau din momentul angajării la serviciu, în fișa personală deschisă pentru fiecare salariat.

Agentul economic care a efectuat reținerea impozitului este obligat în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plățile să prezinte Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial Darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta pentru luna raportată, iar în termen de o lună de la încheierea anului fiscal – Nota de informare privind plățile salariale și alte plăți efectuate de catre patron în folosul angajaților și privind impozitul pe venit reținut din aceste plăți pe anul fiscal respectiv.

Venitul impozabil se determină prin scăderea mărimii scutirilor și contribuțiilor de asigurări sociale și medicale din venitul îndreptat spre plată. Impozitul pe venit se calculează reieșind din cotele stabilite de Codul fiscal.

Sumele impozitului pe venit reținute în plus se restituie anagajatului sau, cu consimțămîntul acestuia, se trec în contul micșorării sumei impozitului, ce urmează a fi reținut în perioadele ulterioare.

Conform Codului Muncii al Republicii Moldova nr. 154 din 28.03.2003 intrat în vigoare la 01.10.2003 tuturor angajaților li se acordă concedii anuale, menținându-se locul de muncă și salariul mediu. Concediul de odihnă anual se acordă salariaților pe o durată de cel puțin 28 de zile calendaristice, cu excepția zilelor de sărbătoare nelucrătoare.

Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaților după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectiva. Înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate, concediul de odihnă pentru primul an de munca se acordă, următoarelor categorii de salariați:

a) femeilor – înainte de concediul de maternitate sau imediat dupa el;

b) salariaților în vîrsta de pîna la 18 ani;

c) altor salariați, conform legislatiei în vigoare.

Concediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă poate fi acordat salariatului, în baza unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform programării stabilite printr-un ordin(Anexa 26).

Retribuția pentru concedii se calculează pe baza salariului mediu zilnic și duratei concediului (zile). (Anexa 27)

Pentru calcularea salariului mediu se stabilesc două perioade de referință:

ultimele 12 luni calendaristice – pentru lucrătorii din unitățile agricole și pentru lucratorii,

al căror timp de lucru nu se supune evidenței (nu este normat). Salariul mediu pe o zi se determină prin împărțirea sumei salariului anual la 12 luni și la 29,4 zile (numărul mediu de zile calendaristice în lună, cu excepția zilelor de sărbătoare nelucrătoare indicate în articolul 111 al Codului Muncii). În cazul în care pe parcursul perioadei de referință nu toate lunile au fost lucrate, atunci salariul mediu zinlnic se determină prin împărțirea salariului pentru lunile lucrate integral (de la data de întîi pînă la data de întîi a lunii următoare) la numărul de luni lucrate integral și la 29,4.

ultimele trei luni calendaristice de lucru – în celelalte cazuri. Salariul mediu pe o zi se

determină prin împărțirea salariului pe 3 luni la numărul zilelor calendaristice ale acestei perioade, cu excepția zilelor de sărbătoare nelucrătoare. La calcularea concediului în zile calendaristice salariul mediu pe zi se determină prin împărțirea sumei salariului pe perioada de referință la numărul zilelor calendaristice din această perioadă, cu excepția zilelor de sărbătoare stabilite de legislație. Pentru lucratorii care în perioada de decontare nu au lucrat toate zilele cuvenite conform calendarului săptămînii de lucru de cinci sau șase zile lucrătoare, zilele lucrate se aduc la zile calendaristice cu aplicarea coeficienților egali cu 1,4 și, respectiv, 1,17.

Pentru plățile efectuate cu o periodicitate mai mare de 3 luni și mai mică de 12 luni, la calcularea îndemnizației pentru concediu de odihnă anual aceste sume se împart la 4 sau la 12 în dependență de periodicitatea acestora și la 29,4, iar suma obținută se adună la salariul mediu pe o zi.

În cazul achitării salariilor în numerar, casierul întocmește o dispoziție de plată de casă (Anexa 28) pentru fiecare sumă a salariului eliberat sau un borderoului de plată. La sfârșitul zilei casierul calculează suma salariilor achitate și suma salariilor neridicate (nereclamate). Salariile nereclamate timp de trei zile (perioada pentru achitarea salariilor) se înscriu în borderoul salariului depus, se varsă în contul de decontare și se achită ulterior la cererea angajatului.

Pentru acordarea unui avans se întocmește o dispoziție de plată (Anexa 29)

Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii cuprinde următoarele momente:

Salariile calculate personalului constituie un element al consumurilor sau cheltuielilor care, în funcție de destinație, se contabilizează astfel:

În cazul când salariile calculate reprezintă consumuri de producție directe sau indirecte, acestea se includ în costul produselor fabricate sau serviciilor prestate și se reflectă prin formula contabilă:

debit conturile 811 “Producția de bază”, 812 “Activități auxiliare”, 813 “Consumuri indirecte de producție”

credit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

În cazul când salariile sunt calculate lucrătorilor încadrați în procesul de procurare, creare a activelor, încărcare și descărcare a materialelor și în alte lucrări legate de aprovizionare, acestea se includ în valoarea de intrare a acestor active:

debit conturile 112 “Active nemateriale în curs de execuție”, 121 “Active materiale în curs de execuție”,122 “Terenuri”, 211 “Materiale”, 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, 217 “Mărfuri”

credit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

În cazul când salariile calculate reprezintă cheltuieli ale perioadei, ele nu constituie o ca parte a costului de producție, se reflectă în conturile clasei 7 “Cheltuieli” și se scad din venituri la calcularea rezultatului financiar.

debit conturile 712 “Cheltuieli comerciale”, 713 “Cheltuieli generale și administrative”, 721 “Cheltuieli ale activității de investiții”, 723 “Cheltuieli excepționale”

credit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Reținerile din salarii se contabilizează în felul următor:

debit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – la suma totală a reținerilor;

credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” – la suma impozitului pe veniturile persoanelor fizice;

credit contul 533 “Datorii privind asigurările” – la suma primelor de asigurare, contribuțiilor la asigurărlei sociale la bugetul asigurărilor sociale, contribuțiilor de asigurări medicale obligatorii;

credit contul 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului” – pentru recuperarea prejudiciului material cauzat, pentru mărfurile procurate în rate, pentru împrumuturile primite, plata pentru serviciile comunale, pensiile alimentare, servicilei prestate de instituțiile preșcolare etc.

În debitul contului 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, în afară

de rețineri, se reflectă plata salariilor prin formula contabilă:

debit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”,

credit contul 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută națională”.

Suma salariilor neridicate se trece pe un subcont distinct deschis în cadrul contului 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”.

Salariile acordate angajaților sub formă de avans se reflectă în debitul contului 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii” și creditul contului 241 “Casa”. În cazul obținerii la sfîrșitul perioadei de gestiune unui sold debitor în cadrul contului 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, acesta se trece la contul 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului” prin formula contabilă:

debit contul 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului”,

credit contul 531“Datorii față de personal privind retribuirea muncii”.

Îndemnizația pentru concediul de odihnă anual se reflectă în același cont 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”.

La suma îndemnizațiilor calculate pe perioada se întocmește formula contabilă:

debit conturile 811 “Producția de bază”, 812 “Activități auxiliare”, 813 “Consumuri indirecte de producție”, 712 “Cheltuieli comerciale”, 713 “Cheltuieli generale și administrative”,

credit contul 531“Datorii față de personal privind retribuirea muncii”.

Calcularea îndemnizației pentru concediul de odihnă anual poate fi efectuată pe seama unei rezerve create anterior:

constituirea rezervei pentru plata concediului legal de odihnă:

debit conturile 121 “Active materiale în curs de execuție”,141 “Cheltuieli anticipate pe termen lung”, 251 “Cheltuieli anticipate curente” , 811 “Producția de bază”, 812 “Activități auxiliare”, 813 “Consumuri indirecte de producție”, 712 “Cheltuieli comerciale”, 713 “Cheltuieli generale și administrative”

credit contul 538 “Rezerve pentru cheltuieli și plăți preliminate”;

calculul îndemnizației pentru concediul de odihnă anual pe seama rezervei create:

debit contul 538 “Rezerve pentru cheltuieli și plăți preliminate”,

credit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”.

La IM INCONEX- COM PRODUCTION SRL a fost calculate salariul pentru contabilul-șef Bejenaru Ludmila pentru decembrie 2013, refectîndu-se următoarele operațiuni:

Calculul salariului ( Anexa 20,30,31 ); ( Documente : Tabel de pontaj, bonuri de lucru, registrul de salariu, Registrul de evidență la contul 531):

Debit contul 813 ‘‘Consumuri indirect de producție’’ = 4100lei;

Credit contul 531 ‘‘Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’= 4100 lei;

Reținerea contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii (Documente : Deconturi de avans, registrul de salariu, nota de contabilitate):

Debit contul 531 ‘‘Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’= 246 lei ;

Credit contul 533.1 ‘‘Datorii față de Fondul Social’’ = 246 lei ;

Reținerea primelor individuale de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente sumei salariului ( Documente : Registrul de salariu, Registrul de evidență la contul 531, Nota de contabilitate) :

Debit contul 531 ‘‘Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’ = 143,5 lei;

Credit contul 533.3 ‘‘Datorii privind asigurarea medicală’’ = 143,5 lei ;

Reținerea impozitului pe venit din suma salariului indreptată spre plată (Anexa 30,31) ( Documente : Registrul de salariu, Registrul de evidență la contul 531, Nota de contabilitate) :

Venitul impozabil = 4100-760-246-143,5=2950,5 lei ;

Impozitul pe venit = 155,75+130,59=286,34lei ;

2225 lei * 7% = 155,75 lei ;

(2950,5-2225) * 18% = 130,59 lei ;

Debit contul 531 ‘‘Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’ = 286,34 lei

Credit contul 534.7 “Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice” = 286,34 lei ;

Achitarea salariului angajatului cu mijloace bănești din caserie (Anexa 28,31,32) ; ( Documente : Dispoziție de plată, registrul de casă, listă de plată, Registrul de evidență la contul 531) :

Debit contul 531 ‘‘Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’ = 3424,16 lei ;

Credit contul 241 “Casa” = 3424,16 lei.

Pentru a se concedia un salariat, trebuie să scrie o cerere cu 2 săptămîni înainte, apoi se întocmește un ordin de încetare a contractului de muncă.(Anexa 33)

Contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații” este destinat generalizării informației referitoare la decontările cu personalul întreprinderii privind alte alte operații, cu excepția decontărilor privind retribuirea muncii.

Contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă datoriile privind alte operații calculate personalului, iar în debit – achitarea și trecerea la scăderi a datoriilor.Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii față de personal privind alte operații la finele perioadei de gestiune.

La contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații” pot fi deschise următoarele subconturi :

5321 „Datorii față de titularii de avans” ;

5322 „Datorii față de personal privind alte operații”.

Evidența analitică a datoriilor față de personal privind alte operații se ține pe lucrătorii întreprinderii și pe feluri de datorii.

Pentru evidența decontărilor cu personalul întreprinderii privind alte operațiuni, cu excepția decontărilor privind retribuirea muncii, este destinat contul de pasiv 532 “Datorii față de personal privind alte operații”. În creditul acestui cont se reflectă datoriile privind alte operațiuni calculate personalului, iar în debit – achitarea și trecerea la scăderi a datoriilor față de personal. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii față de personal privind alte operațiuni la finele perioadei de gestiune.

Dacă titularul de avans pleacă în deplasare fără a primi un avans spre decontare, cheltuielile efectuate de el, în baza decontului de avans, se înregistrează în felul următor:

debit conturile 712 “Cheltuieli comerciale”, 713 “Cheltuieli generale și administrative”, 813 “Consumuri indirecte de producție”, 111 “Active nemateriale”, 121 “Active materiale în curs de execuție”, 123 “Mijloace fixe”, 211 “Materiale”, 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, 217 “Mărfuri”, 251 “Cheltuieli anticipate curente”,

credit contul 532 “Datorii față de personal privind alte operații”.

Salariații întreprinderii pot achita unele datorii financiare, comerciale, față de buget ale întreprinderii pe seama mijloacelor proprii. În baza decontului de avans, chitanțelor și bonurilor de plată se întocmesc următoarele formule contabile:

debit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt față de părțile legate”, 539 “Alte datorii pe termen scurt”,

credit contul 532 “Datorii față de personal privind alte operații”.

În cazul efectuării unor cheltuieli care depășesc mărimea avansurilor spre decontare eliberate titularului de avans, soldul creditor al contului 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului” se trece în catergoria datoriilor:

debit contul 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului”,

credit contul 532 “Datorii față de personal privind alte operații”.

Cheltuielile suportate de titularul de avans sunt restituite acestuia, întocmindu-se formula contabilă:

debit contul 532 “Datorii față de personal privind alte operații”,

credit conturile 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută națională”, 243 “Conturi curente în valută străină”.

Informația privind calcularea și mișcarea datoriilor față de salariați se reflectă în registre respectiv pentru conturile 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii” și 532 “Datorii față de personal privind alte operații”, ținute independent de întreprinderi. La sfârșitul lunii informația se înregistrează în Cartea mare și, după verificare – în Bilanțul contabil

Contul 533 „Datoriile privind asigurările” este destinat generalizării informației referitoare la defalcările și decontările aferente contribuțiilor pentru asigurările sociale în Fondul social, datoriile privind asigurarea medicală, asigurarea bunurilor și personalul întreprinderii.

Contul 533 „Datoriile privind asigurările” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate privind asigurările, iar în debit – mijloacele achitate, virate și cheltuite. Soldul acestui este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii privind primele de asigurare la finele perioadei de gestiune.

La contul 533 „Datoriile privind asigurările” pot fi deschise următoarele subconturi :

5331 „Datorii față de Fondul social” ;

5332 „Datorii față de organele sindicale” ;

5333 „Datorii privind asigurarea medicală” ;

5334 „Datorii privind asigurarea persoanelor” ;

5335 „Datorii privind asigurarea bunurilor”.

Evidența analitică a datoriilor privind asigurările se ține în așa mod ca să asigure formarea informației privind existența și destinațiile mijloacelor.

Contul 534 „ Datorii privind decontările cu bugetul” este destinat generalizării informației referitoare la decontările cu bugetul privind impozitele, taxele și sancțiunile economice aferente achitării impozitelor.

Contul 534 „ Datorii privind decontările cu bugetul” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă plațile cuvenite la buget, iar în debit – plățile virate efectiv. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă suma datoriilor întreprinderii privind plațile datorate bugetului la finele perioadei de gestiune.

La contul 534 „ Datorii privind decontările cu bugetul” pot fi deschise următoarele subconturi :

5341 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice” ;

5342 „Datorii privind taxa pe valoare adaugată” ;

5343 „Datoriile privind accizile, taxele” ;

5344 „Datoriile privind impozitul funciar” ;

5345 „Datoriile privind impozitul pe bunurile imobiliare” ;

5346 „Datoriile privind impozitul pentru utilizarea resurselor naturale” ;

5347 „Datoriile privind impozitul pe venit al persoanelor fizice” ;

5348 „Datoriile privind alte impozite si taxe” ;

5349 „Sancțiuni economice” .

Evidența analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ține pe feluri de impozite și taxe.

Modul de determinare și contabilizare a impozitului pe veniturile persoanelor juridice se reglementează de prevederile S.N.C. 12 „Contabilitatea impozitului pe venit” și Codul fiscal al Republicii Moldova.

Contul 535 „Taxa pe valoarea adaugata și accizile de încasat” este destinat generalizării informației privind sumele taxei pe valoare adaugată și accizele calculate cumpărătorilor pentru producția expediată beneficiarilor de servicii pînă la achitarea acestora.

Contul 535 „Taxa pe valoarea adaugată și accizile de încasat” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă sumele taxei pe valoare adaugată și accizelor de încasat pentru produsele, mărfurile livrate, serviciile prestate, calculate cumpărătoriilor, iar în debt – sumele taxei pe valoare adaugată și accizile calculate bugetului pe măsura achitării facturilor de către cumpărători. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă sumele taxei pe valoare adaugată și accizilelor neîncasate pentru producția expediată la finele perioadei de gestiune.

Evidența analitică a taxei pe valoare adaugată și a accizelor de încasat se ține pe fiecare factură prezentată.

Contul 536 „Datorii privind plațile extrabugetare” este destinat generalizării informației referitoare la situația decontărilor întreprinderii privind diversele plăți extrabugetare.

Contul 536 „Datorii privind plățile extrabugetare” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă sumele plăților calculate, iar în debit – virarea mijloacelor în fondurile extrabugetare. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii privind plățile extrabugetare la finele perioadei de gestiune.

Evidența analitică a datoriilor privind plățile extrabugetare se ține pe felurile lor.

Contul 537 „Datorii față de fondatori și alți reprezentați” este destinat generalizării informației referitoare la situația decontărilor cu fondatorii întreprinderii privind calcularea și plata dividentelor, veniturilor și altor plăți.

Contul 537 „Datorii față de fondatori și alți reprezentați” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă dividendele calculate, veniturile și alte plăți, iar în debit – achitarea sau restituirea lor. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă sumele datoriilor față de fondatori la finele perioadei de gestiune.

Evidența analitică a datoriilor față de fondatori și alți participanți se ține fondatori și pe participanți.

Contul 538 „Rezerve pentru cheltuieli și plăți preliminate” este destinat generalizării informației privind situația și mișcarea rezervelor constituite în mod stabilit în scopul repartizării uniforme a unor cheltuieli și plăți distincte.

Contul 538 „Rezerve pentru cheltuieli și plăți preliminate” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă constituirea rezervelor, iar în debit – utilizarea lor. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă soldul rezervelor cheltuielilor și plaților preliminate la finele perioadei de gestiune.

Evidența analitică a rezervelor pentru cheltuieli și plăți preliminate se ține pe felurile lor.

Contul 539 „ Alte datorii pe termen scurt” este destinat generalizării informației privind situația decontărilor întreprinderii aferente : (Anexa 34)

Pretențiile primite de la cumpărători și clienți, precum și amenzilor, penalităților și despăgubirilor recunoscute ;

Arendei curente ;

Sumele privind riscurile transmise și acceptate pentru reasigurare ;

Asigurări directe ;

Altor operațiuni ale întreprinderii nereflectate în conturile din grupele 52 „Datoriile comerciale pe termen scurt” și 53 „Datorii pe termen scurt calculate”.

Contul 539 „ Alte datorii pe termen scurt” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă sumele datoriilor pe termen scurt calculate, în debit – achitarea acestora.Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii privind alte plăți la finele perioadei de gestiune.

La contul 539 „ Alte datorii pe termen scurt” pot fi deschise următoarele subconturi :

5391 „Datorii pe termen scurt privind arenda curentă” ;

5392 „Datorii pe termen scurt privind reclamațiile” ;

5393 „Datorii pe termen scurt față de alți creditori” .

Evidența analitică a altor datorii pe termen scurt se ține pe creditori și pe feluri de datorii.

2.4 Particularitățile contabilității datoriilor conform noilor SNC

Se aprobă Planul general de conturi contabile cu intrarea în vigoare din 1 ianuarie 2014, publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și plasarea pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor. [6]

Trecerea la noile noțiuni din noile S.N.C

Înregistrările contabile de bază privind derecunoașterea elementelor contabile care nu corespund criteriilor de recunoaștere prevăzute de noile SNC*

Înregistrările contabile pentru această operațiune se întocmește în cazul dacă conform politicilor contabile ale entității, după tranziția la noile SNC, va fi aplicată metoda impozitului pe venit curent.

Înregistrările contabile de bază privind reclasificarea elementelor contabile conform cerințelor prevăzute de noile SNC* 

Înregistrările contabile de bază privind transpunerea soldurilor conturilor contabile aplicate pînă la data tranziției la noile SNC în conturile contabile noi*

MinisterulFinanțelor
Ordin nr.166 din 28.11.2013 cu privire la aprobarea Recomandărilor metodice privind tranziția la noile Standarde Naționale de Contabilitate și modificarea și completarea Ordinelor nr.118 și 119 din 6 august 2013 //Monitorul Oficial 291-296/1833, 13.12.2013

Modificări în codul fiscal 2014 :

Articolul 15. Cotele de impozit

Suma totală a impozitului pe venit se determină:

a) pentru persoane fizice și întreprinzători individuali, în mărime de:

– 7% din venitul anual impozabil ce nu depășește suma de 27852 lei;

– 18% din venitul anual impozabil ce depășește suma de 27852 lei;

b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;

c) pentru gospodăriile țărănești (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;

d) pentru agenții economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 și 2251 – în mărime de 15% din depășirea venitului estimat față de venitul brut înregistrat în evidența contabilă de agentul economic.

CAPITOLUL III. ANALIZA DATORIILOR

3.1 Analiza evoluției și structurii datoriilor în dinamică

În procesul activității economico-financiare întreprinderea, pe lângă folosirea capitalului propriu, apelează și la surse împrumutate de finanțare. În consecință se formează totalitatea datoriilor întreprinderii. Analiza mărimii și evoluției datoriilor întreprinderii are ca scop aprecierea dependenței, independenței și a stabilității financiare a întreprinderii.

Surse informaționale pentru date inițiale : Raportul financiar 2012 (Anexa 7 ); Raportul financiar 2013 (Anexa 8)

Ca instrumente de analiză sunt folosite :

Analiza pe orizontală:

Tabelul 3

Analiza mărimii și evoluției datoriilor întreprinderii pentru anii 2012-2013 la IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL

Concluzie: conform calculelor făcute la IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL la finele anului 2013 totalul datoriilor a alcătuit 29840 mii lei. Valoarea surselor împrumutate s-a micșorat cu 2538 mii lei sau cu 8,84 %.Totalul surselor de finanțare a scăzut cu 1,67 %, iar venitul din vînzări cu 1,87% în anul 2013 comparativ cu anul 2012.

Important e că totalul datoriilor a scăzut într-o măsură mai mare față de totalul surselor de finanțare și venitul din vînzări, avînd un efect pozitiv.

Analiza pe verticală:

Aprecierea structurii datoriilor întreprinderii prin metoda de analiză pe verticală pentru perioada 2012-2013 la IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL

Tabelul 4

Concluzie : din calculele efectuate în tabelul de mai sus se observă că IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL are o componență a datoriilor foarte variată și neomogenă : totalitatea surselor împrumutate a entității constă din diferite elemente care se deosebesc după conținut și după cota lor în totalul datoriilor.

La începutul anului ponderea cea mai mare îi revine datoriilor privind facturiile comerciale, însă aceasta a scăzut pînă la sfîrșitul anului cu 16,74 punccte procentuale.

La sfîrșitul anului 2013 cota cea mai ridicată o are creditele bancare pe termen scurt fiind egală cu 32,48 %, cu 24,60 puncte procentuale mai mult decît la începutul aceluiași an.

Alte modificări esențiale sunt : micșorarea avansurilor pe termen scurt primite la finele perioadei de gestiune comparativ cu începutul aceleiași perioade de la 8,70 % la 0,26 %, majorarea împrumuturilor pe termen scurt cu 7,59 puncte proentuale și diminuare creditelor bancare pe termen lung de la 35,54 % la 31,00 %.

3.2 Analiza ratelor de îndatorare

Efectuarea analizei ratelor de îndatorare este importantă pentru aprecierea dependenței financiare a entității față de creditori.

Ratele de îndatorare evidențiază importanța îndatorii asupra gestiunii financiare a entității. Aceste pun în evidență componența datoriilor din Pasivul bilanțului dar și repartiția capitalurilor permanente între fondurile proprii și cele împrumutate pe termen mediu și lung.

Surse informaționale pentru date inițiale : Raportul financiar 2012 (Anexa ); Raportul financiar 2013 (Anexa)

Analiza pornește cu examinarea structurii datoriilor în funcție de următoarele criterii :

După termenul de atragere :

Rata datoriilor pe termen lung = ;

Rata datoriilor pe termen lung 2012 = 0,36 ;

Rata datoriilor pe termen lung 2013 = 0,31 ;

La IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL în anul 2013 poderea datoriilor pe termen lung în totalul datoriilor este de 0,31, cu 0,05 mai puțin comparativ cu anul 2012, ceea ce provoacă o micșorare a valorii capitalului permanent.

Notă importantă : majorarea ponderii datoriilor pe termen lung în suma totală a datoriilor contribuie la creștere valorii capitalului permanent, pe seama căruia se efectuează modernizarea .

Rata datoriilor pe termen scurt = = =;

Rata datoriilor pe termen scurt 2012 = 0,64;

Rata datoriilor pe termen scurt 2013 = = 0,69 ;

În anul 2012 la întreprinderea analizată IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL rata datorilor pe termen scurt este de 0,64, iar în 2013 este cu 0,05 mai mult, adică un coeficient egal cu 0,69. Creșterea în dinamică a acestui coeficient contribuie la majorarea capitalului permanent, pe seama căruia se finanțează activele pe termen lung. Practic aceasta înseamnă că firma cu rata ridicată de atragere pe termen lung a mijloacelor împrumutate are posibilități mai mari pentru efectuarea investițiilor capitale, adică pentru dezvoltarea potențialului de producție (reînnoirea utilajului, modernizarea tehnologiei etc).

Rata corelației datorii pe termen lung / datorii pe termen scurt = ;

Rata datoriilor pe termen lung/ datorii pe termen scurt 2012 = ;

Rata datoriilor pe termen lung/ datorii pe termen scurt 2013 = ;

În anul raportat (2013) s-a înregistrat o micșorare a ratei corelației datorii pe termen lung / datorii pe termen scurt de la 0,55 pînă la 0,45.

În funcție de proveniența datoriilor se calculează :

Rata creditelor bancare = ;

Rata creditelor bancare 2012 = 0,43 ;

Rata creditelor bancare 2013 = 0,63;

La IM “INCONEX-COM PRODUCTION SRL” în anul 2013 s-a înregistrat o rată a creditelor bancare egală cu 0,63, fiind cu 0,20 mai mare comparativ cu anul 2012, aceasta reflectînd situația de creștere a dependenței față de creditori și acest fenomen contribuie la creșterea cheltuielilor de împrumut, creșterea riscului de a nimeri în instanță de judecată din cauza nerespectării condițiilor din contractul de credit.Fiindcă crește acest coeficient, devine strict necesară aprecierea raționalității atragerii surselor împrumutate.

În continuare se studiază nivelul de îndatorare pe termen lung. În acest scop se aplică o totalitate de rate.

Analiza stabilității surselor de finanțare :

Rata stabilității financiare = ;

Rata stabilității financiare 2012 = 0,59 ;

Rata stabilității financiare 2013 = 0,59 ;

Acest coeficient reprezintă cota surselor de finanțare pe care entitatea poate să utilizeze pentru finanțarea activității sale. IM “INCONEX –COM PRODUCTION” SRL în perioada 2012- 2013 a avut acelașii coeficient al ratei stabilității financiare, fiind 0,59. Pozitiv se apreciază majorarea coeficientului în cauză, deoarece aceasta ar prezenta o stabilitate financiară a entității mai puternică.

Analiza gradului de îndatorare :

Rata corelației datorii pe termen lung / capitalul permanent= ;

Rata corelației datorii pe termen lung / capitalul permanent 2012 =

;

Rata corelației datorii pe termen lung / capitalul permanent 2013 =

;

Din practica țărilor dezvoltate rezultă că rata datorii pe termen lung / capital se apreciază pozitiv dacă se încadrează în următorul interval optim 24-40 %, rezultă că IM “INCONEX-COM PRODUCTION SRL” se include în acest interval, înregistrînd în anul 2013 o rată de 0,31, cu 0,07 mai mică față de anul 2012, această descreștere avănd un efect favorabil.

Rata de autofinanțare a capitalului permanent = = 1- Rata datoriilor pe termen lung / capital permanent ;

Rata de autofinanțare a capitalului permanent 2012 = 1- 0,38 = 0,62 ;

Rata de autofinanțare a capitalului permanent 2013 = 1- 0,31 = 0,69 ;

La entitatea IM “INCONEX-COM PRODUCTION SRL” pozitiv se apreciază că coeficientul ratei de autofinanțare este mai mare de 60 %, în anul 2013 fiind egal cu 0,69 , mai mare decît ăn anul 2012 cu 0,07.

Coeficientul levier = ;

Coeficientul levier reprezintă un caz particular al „pârghiei financiare".

Coeficientul levier 2012 = 0,62 ;

Coeficientul levier 2013 = = 0,45 ;

Coeficientul levier fiindcă e subunitar la IM “INCONEX-COM PRODUCTION SRL” în perioada analizată reprezintă un beneficiu, deoarece din vederea creditorului negativ se apreciază atunci cînd acest coeficient este supraunitar, însă pentru proprietari un grad ridicat al acestui coeficient permite să profite de surse împrumutate, cît timp rentabilitatea investițiilor în activitatea întreprinderii depășește rata dobînzii.

Rata de îndatorare pe termen lung / capitalul social = ;

Rata de îndatorare pe termen lung / capitalul social 2012 = 0,59 ;

Rata de îndatorare pe termen lung / capitalul social 2013 = = 0,47 ;

Atragerea mijloacelor împrumutate aduce după sine cheltuieli financiare care țin de deservirea datoriilor. La stadia finală se analizează deservirea, astfel în primul rînd se determină rata cheltuielilor de împrumut. Rata cheltuielilor de împrumut reprezintă cît de costisitoare sunt sursele împrumutate pentru entitate.

Rata medie a cheltuielilor de împrumut = = ;

Pentru calcularea acestei rate s-a luat în calcul suma dobînzilor plătite din Raportul financiar, însă se poate calcula și în dependență de cheltuielile de deservire a datoriilor (diferența dintre prețul minim posibil și cel plătit real la operații cu scont, diferite penalități, amenzi și despăgubiri pentru reținerea achitărilor etc).

Rata medie a cheltuielilor de împrumut 2012 = 0,01;

Rata medie a cheltuielilor de împrumut 2013 = 0,02;

La întreprindere analizată IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL în anul 2013 rata medie a cheltuielilor s-a majorat cu 0,01 comparativ cu anul 2012, ajungînd de la 0,01 la 0,02, aceasta apreciindu-se negativ, deoarece devine mai costisitoare atragerea surselor împrumutate.

Pentru creditori cea mai mare importanță o are capacitatea entității de a plăti dobînda și de a rambursa clientul suma datoriei în termenii stabiliți (scadență) în contractul de credit. Pentru aceasta se calculează și se evaluează următorii coeficienți :

Rata de acoperire a dobînzii cu profitul =;

Rata de acoperire a dobînzii cu profitul 2012 = 5,08;

Rata de acoperire a dobînzii cu profitul 2013 = = 3.66 ;

Rata de acoperire a dobînzii cu fluxul numerar = = ;

Pentru calcularea ratelor din punctul b și c se folosesc datele inițiale din următoarele surse informaționale:

profitul până la impozitare se ia în calcul conform Raportului privind rezultatele financiare;

suma dobânzii de plătit se reflectă în baza datelor din Anexa la Raportului privind rezultatele financiare;

fluxul net din activitatea operațională se indică în conformitate cu datele Raportului privind fluxul mijloacelor bănești.

Rata de acoperire a dobînzii cu fluxul numerar = = -30,60;

Rata de acoperire a dobînzii cu fluxul numerar = = – 2.87;

Rezultatele obținute la ratele b și c reflectă nivelul de protecție a creditorilor de riscul neachitării dobînzii pentru creditele acordate. Pozitiv se apreciază atunci cînd capacitatea de acoperire e supraunitară.

În urma analizei la IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL s-a constatat că în anul 2013 rata de acoperire a dobînzii cu profitul s-a micșorat comparativ cu anul 2012, ajungînd de la 5,08 la 3,66, reflectînd o diminuare cu 1,42.

La IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL coeficientul obținut în urma analizei ratei de acoperire a dobînzii cu fluxul de numerar este negativ în anul 2013 fiind egal cu 2,87, iar în 2012 cu 27,73 mai mic. Aceasta prezentînd o situație de creștere a posibilității de plată a dobînzilor privind creditele în perioada de gestiune față de perioada precedentă.

3.3 Analiza influenței nivelului de îndatorare asupra ratelor de eficiență

Utilizare cu succes a datoriilor crește nivelul profiturilor pentru deținătorii afacerii.Rentabilitatea adusă de aceste fonduri împrumutate peste sau sub nivelul dobînzii achitate aparține acționarilor și astfel este majorată rentabilitatea capitalurilor proprii ale acestora.

Rentabilitatea capitalului propriu reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu în vederea obținerii profitului, prin ea „înțelegem capacitatea întreprinderii de a-și îmbogăți proprietarii" . Analizînd rentabilitatea capitalului propriu posesorii de capital evaluează eficiența investițiilor lor, adică caracterizează mărimea profitului obținut pentru fiecare leu investit în capitalul propriu. Calculul acest indicator este important nu numai pentru proprietarii întreprinderii (acționarii, asociații), dar și pentru viitorii investitori.

Analizînd rentabilitatea capitalului propriu poți afla dacă pot fi remunerați proprietarii entității, dacă e satisfăcător nivelul rentabilității pentru a investi fără risc în capitalul propriu, care sunt factorii care determină evoluția rentabilității și alte informații.

Rentabilitatea capitalului propriu reprezintă legătura dintre rezultatul financiar și capitalul propriu, care se calculează prin raportul dintre profitul pînă la impozitirare (sau profitul net ) și capitalul propiu la valoarea medie.

Rentabilitatea capitalului propriu = * 100 ;

Studiul nivelului și dinamicii rentabilității capitalului propriu.

Tabelul 5

Analiza dinamicii rentabilității capitalului propriu pentru perioada 2012-2013 la IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL

Surse informaționale pentru date inițiale : Raportul financiar 2012 (Anexa 7 ); Raportul financiar 2013 (Anexa 8)

Concluzie : La entitatea analizată IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL în anul raportat (2013) s-a înregistrat o majorare a rentabilității capitalului propriu, din cauza că în cazul dat profitul pînă la impozitare este egal cu profitul net și indicatorul calculat are aceiași valoare.

Rentabilitatea capitalului propriu în anul 2012 a constituit 6,10 %, pentru fiecare leu de mijloace proprii entitatea a cîștigat 6,10 bani profit, însă în anul 2013 acest indicator a crescut, obținînd 7,71 bani pentru fiecare leu mijloace proprii, astfel înregistrînd o majorare cu 1,61 puncte procentuale.

Se observă că întreprinderea IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL utilizează eficient mijloacele proprii.

Rentabilitatea activelor reflectă capacitatea entității de a utiliza activele totale în vederea obținerii profitului. Acest indicator caracterizează mărimea profitului obținut pentru fiecare leu investit în active.

Dacă entitatea dispune de o rată a rentabilității activelor mai mare decât rata dobânzii la capitalurile împrumutate, atunci atragerea mijloacelor suplimentare este rațională și acționarii vor beneficia de efectul pârghiei financiare, în caz contrar, îndatorarea devine consumatoare de capital propriu, având loc un „efect de măciucă".

Tabelul 6

Aprecierea raționalității atragerii surselor împrumutate la IM “INCONEX-COM PRODUCTION SRL” în perioada 2012-2013

Surse informaționale pentru date inițiale : Raportul financiar 2012 (Anexa 7 ); Raportul financiar 2013 (Anexa 8)

Rentabilitatea activelor =

=

Concluzie : La întreprinderea analizată IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL pe baza datelor din tabelul 6 se observă că în anul 2013 entitatea a primit un împrumut cu rata dobînzii egală cu 4,49 %, coeficientul de îndatorare de 0,37, adică la un leu mijloace proprii revin 37 bani mijloace împrumutate. În această perioadă nivelul rentabilității activelor forma 6,84 %, adică la un leu active entitatea a primit 6,84 bani profit pînă la impozitare și plata dobînzii. Din motivul că rata rentabilității activelor este mai mare ca rata dobînzii, nivelul rentabilității capitalului propriu a constituit 7,71 %, acționarii la un leu mijloace proprii obțin 7,71 bani profit net.

În anul 2012 nivelul de îndatorare al entității a fost cu 0,10 mai mic decît în anul 2013. Pentru că rata rentabilității activelor de 5,77 este mai mare decît rata dobînzii (4,51 %), în anul 2012 a fost mai mică eficiența utilizării capitalului propriu și remunerarea proprietarilor cu 1,61 bani față de anul 2013, aceasta reprezentînd o creștere a valorii entității.

Din acest motiv putem face concluzia că atragere surselor suplimentare în anul raportat față de cel precedent a fost rațională.

La realizarea unei investiții entitatea poate să ceară acordarea împrumutului doar atunci, când rata dobânzii este inferioară ratei rentabilității activelor, ca în cazul nostru. Astfel, sursele împrumutate vor contribui la sporirea nivelului rentabilității capitalului propriu.

CONCLUZII

Integrarea Republicii Moldova în spațiul economic european condiționează necesitatea armonizării contabilității cu Directivele Europene și Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Aceasta se referă, în special, la contabilitatea datoriilor care, după metodologia și mecanismul de realizare, este unul dintre cele mai importante și dificile sectoare de evidență a oricărei entități. În cadrul sectorului de evidență nominalizat se formează un șir de indicatori financiari care servesc drept bază pentru determinarea obligațiilor fiscale, elaborarea bugetelor entității, luarea deciziilor manageriale și economice.

Aspectul conceptual al contabilității și rapoartelor financiare la entitățile economice este reglementat de prin Legea contabilității nr. 113–XVI din 27.04.2007; Standardele Naționale de Contabilitate (S.N.C.), Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a entităților. Concepția reformei contabilității a delimitat regulile contabilității financiare și fiscalității.

Datele din prezenta teză au fost folosite pe baza întreprinderii IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL. Datoriile se înregistrează în baza documentelor primare. Datoriile comerciale se înregistrează în baza documentelor de livrare cu regim special care însoțesc bunurile intrate de la furnizori sau serviciile prestate de către antreprenorii. Pentru livrările impozabile cu TVA se întocmesc facturi fiscale, iar pentru livrările neimpozabile – facturi.

Contabilitatea datoriile financiare pe termen scurt se ține la conturile 511 „Credite

bancare pe termen scurt” ; 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariați” ; 513 „Împrumuturi pe termen scurt” ; 514 „Cota-parte curentă a datoriilor pe termen lung” ; 515 „Venituri anticipate curente” ; 516 „Alte datorii financiare pe termen scurt”.

În anii 2012-2013 la IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL nu au fost înregistrării în conturile 514 „Cota-parte curentă a datoriilor pe termen lung” ; 515 „Venituri anticipate curente” ; 516 „Alte datorii financiare pe termen scurt”.

Contabilitatea datoriilor comerciale se ține la conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate", 523 „Avansuri pe termen scurt primite". În perioada analizată (2012-2013) la entitatea IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL au fost înregistrate operații doar în conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" și 523 „Avansuri pe termen scurt primite".

Contabilitatea IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL în perioada 2012-2013 se aplică în forma de tehnică contabilă automatizată prin intermediul programei 1 C ”Întreprindere” versiunea 7.7, iar din anul 2014 1 C ”Întreprindere” versiunea 8. Astfel documentele primare însoțitoare – facturi fiscale, facturi se înregistrează în jurnale – ordere la contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale". Lunar datele generalizatoare sunt trecute în Cartea Mare în baza căreia se întocmesc rapoartele financiare trimestriale și anexa anuală la bilanțul contabil.

Pentru a asigura circulația corectă a bunurilor economice ale entității, finalizarea ei în timp, un mare rol îl joacă alegerea formei de decontări. Decontările la IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL sunt efectuate în numerar, prin virament, prin compensații cu creanțe etc.

Datoriile comerciale față de furnizori pentru mărfurile primite, serviciile prestate și lucrările efectuate reprezintă surse spontane de finanțare, deoarece apariția lor depinde doar de tranzacțiile efectuate. Anume acest tip de datorii prezintă cel mai mare interes din punct de vedere al analizei economice și gestionării lor.

În urma analizei și generalizării situației contabilității datoriilor comerciale s-a constatat că la entitatea analizată la momentul de față evidența se înfăptuiește în conformitate cu cerințele Standardelor Naționale de Contabilitate, Codului Fiscal și a altor acte normative ce determină principiile economice, juridice și organizatorice ale contabilității. Întocmirea și înregistrarea documentelor primare se efectuează corect și la timp.

Acumularea și sistematizarea datelor din documentele contabile primare se efectuează sub aspectul indicatorilor necesari pentru gestiunea și controlul activității economice a entității economice, precum și pentru întocmirea rapoartelor financiare.

În rezultatul cercetărilor efectuate, s-au observat procesele și activitățile economice, în concordanță cu reflectarea acestora în evidența contabilă a entității economice.

Analizând ținerea evidenței contabile la IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL în opoziție cu actele legislative și normative în vigoare, a fost posibil de depistat un șir de avantaje, și anume:

registrele se țin automatizat, ceeа ce impune un volum de lucru mai mic decît în cazul contabilității bazate pe jurnal-order;

societatea dispune de toate registrele de evidență a datoriilor comerciale;

Deși există un plan unic de conturi, există standardele naționale de contabilitate și alte instrucțiuni ale diferitor organe superioare din acest domeniu, există o serie de probleme atât la nivelul acestei entități, cât și la nivelul economiei în general, care î-i preocupă pe contabili.

Aceste probleme și dificultăți sunt foarte multiple și variabile, ele cerând o rezolvare căt mai urgentă. Rezolvarea acestor probleme este posibilă numai prin instruirea personalului, prin intermediul diferitor cursuri, seminare, întruniri ale specialiștilor și experților din domeniul dat.

Situația economico-financiară la IM “INCONEX-COM PRODUCTION” SRL poate fi apreciată ca fiind una bună, chiar dacă pe anul 2013 entitatea a obținut valori negative a mai multor indicatori . Totodată, trebuie de ținut cont și de specificul domeniului în care activează entitatea și ca rezultat profitului net, care în anul 2013, față de 2012 s-a majorat cu 406535 lei. În mersul analizei observam o creștere a valorii mijloacelor bănești și o diminuare a valorii mijloacelor fixe. Un alt indicator este valoarea a datoriilor care a înregistrat modificări pozitive și s-a micșorat față de anul precedent, influențînd pozitiv asupra activității economice a entității, sporindui astfel stabilitatea și independența ei față de alți agenți economici.

Bibliografie

I. Acte legislative și normative

Bazele conceptual ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțeloral Republicii Moldova nr.174din25.12.1997/ Monitorul Oficialal Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997.

Legea contabilității nr.113–XVIdin27.04.2007/Monitorul Oficialal Republicii Moldova nr. 90–93 din 29.06.2007.

Instrucțiunea privind evidența, eliberarea, păstrarea și utilizarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 30–33 din 09.04.1998.

Ordin nr.118 din 06.08.2013 privind aprobarea Standardelor Naționale de Contabilitate //Monitorul Oficial 233-237/1534, 22.10.2013

Ordin nr.119 din 06.08.2013 privind aprobarea Planului general de conturi contabile //Monitorul Oficial 233-237/1534, 22.10.2013

Ordin nr.166 din 28.11.2013 cu privire la aprobarea Recomandărilor metodice privind tranziția la noile Standarde Naționale de Contabilitate și modificarea și completarea Ordinelor nr.118 și 119 din 6 august 2013 //Monitorul Oficial 291-296/1833, 13.12.2013

Standardele Naționale de Contabilitate, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor al Republicii Moldova numărul 16 din 29.01.1999. Monitorul Oficial al Republicii Moldova numărul 35-38 din 15.04.1999.

Financial Accounting Standards Board. Elements of Financial Statements of Business Enterpises, SFAC 3, FASB, 1984.

Standardele Internaționale de Raportare Financiare (IFRSs). – București: Editura CECCAR,

2006. – 2479 p.

Planul de conturi contabile ale activității economico-financiare ale entitățiilor numărul 174 din 25.12.1997. Monitorul Oficial al Republicii Moldova numărul 93-96 din 30.12.1997.

Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 1 – Prezentarea situațiilor financiare. Colectiv de autori. – București: Editura CECCAR, 2004. – 428 p.

Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate. Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare. Colectiv de autori. – București: Editura CECCAR, 2004. -760 p.

Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate. Venituri din activități curente. Colectiv de autori. – București: Editura CECCAR, 2004. – 240 p.

Ghidul contabilului. Evidența contabilă de îndreptare și practică. Colectiv de autori. – Chișinău: Editura Vivar-Editor S.R.L., 2007. – 535 p.

Legea salarizării nr. 847 – XV din 14.02.2002.

II. Monografii, manualeși alte cărți

Bojian O. Contabilitate generală. București: Editura Universitară, 2001.-336 p.

Bodarev P. Auditul financiar. – Chișinău: Editura „Tipografia Centrală", 2003. – 296 p

Бeзpyкиx П. и дp. Бyxгалтepcкий yчeт. – Mocква: Бyxгалтepcкий yчeт, 2004. – 736 c Feleagă N. Sisteme contabile comparate. – București: Editura Economică, 1999.-351 p.

Feleagă N., Ionașcu I. Tratat de contabilitate financiară. Volumul I. – București: Editura Economică, 1998. – 504 p.

Гopицкая H. Ocoбeннocти бyxгалтepcкoгo yчeта в coвpeмeнныx ycлoвияx. – Киeв: Бyxгалтepия. Hалoги. Бизнec, 2002. – 352 c.

Horomnea E. Tratat de contabilitate. Teorii, concepte, principii, standarde. Aplicații, Volumul I. -Iași: Editura Sedcom Libris, 2001. – 488 p.

Grabarovschi L., Paladi V., Prisacar T., Zaharcenco I. „Întocmirea rapoartelor financiare în baza studiului de caz”. Chișinău: ACAP, 1999.

Isfănescu A., Robu V. „Analiza economico-financiară”. București: Editura ASE, 2010.-320 p.

Mazarachi Ch., Luca L., Nicolai M. „Contabilitate aplicată. Fundamente ale contabilității. Contabilitate generală. Contabilitate managerială. Controlul economico-financiar prin intermediul conturilor”. Editura NAȚIONAL, 1996.-560 p.

Malciu L. Contabilitate aprofundată. – București: Editura Economică, 2000. – 256 p.

Mărgulescu D. „Analiza economico-financiară a entitățiii: metode și tehnici”. București: Editura Economică, 1990.-456 p.

Mэтьюc M., Пepepа M. Teopия бyxгалтepcкoгo yчeта: Учeбник. Пep. c англ. / Пoд peд. Coкoлoва Я., Cмиpнoвoй И. – Mocква: Ayдит, 1999. – 663 c.

Nederiță A., Bucur V., Cărăuș M. „Contabilitate financiară”. Chișinău: ASEM, 1999. Nederiță A., Bucur.V., Carauș M. Contabilitatea financiară, Chișinău, ACAP. 2003. – 452 p.

Nederiță A. Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și codul fiscal. Chișinău, 2007. -573 p.

Nederiță A., Zaharcenco I., Zlatina N. „Noul sistem contabil al agenților economici din Republica Moldova”. Volumul I. Chișinău: ACAP, 1998.

Needels B. E., Anderson H. R., Conduele I. C. „Principiile de bază ale contabilității”. Ediția a V-a. Chișinău: ARC, 2000.-652 p.

Oprea C., Ristea M. Bazele contabilității.-București:Editura Didactică și Pedagogică,2004.-364p.

Hoвoдвopcкий B., Cабанин P. Бyxгалтepcкий и налoгoвый yчeт дoxoдoв и pаcxoдoв. – C.Пeтepбypг: Питep, 2003. – 256 c.

Postolache M., Parcel S. Contabilitate, audit și analiza activității economice. Chișinău, 1998.-235 p.

Paraschivescu D. (coordonator). Contabilitate financiară. – Iași: Tehnopres, 2007. – 670 p.

Pântea I. Managementul contabilității românești. – Deva: Editura Intelcredo, 1999. – 742 p.

Палий B. Бyxгалтepcкий yчeт дoxoдoв, pаcxoдoв и пpибыли. – Mocква: Бepатop-Пpecc, 2003. – 176 c.

Ristea M., Dumitru C. Contabilitate financiară. – București: Editura Mărgăritar, 2002. – 485 p.

Rusu C. „Managementul afacerilor mici și mijlocii”. Chișinău: Logos, 1993.-450 p.

Rousse F. Normalisation comptable, principes et practiques. Collection Methodologie. – Paris: Ed. Ministere de la Cooperation et du Developpement, 1989.-356 p.

Sajin I. Contabilitatea și auditul decontărilor comerciale. Chișinău, ASEM. 2008. – 137 p.

Tuhari T. Contabilitatea operațiilor în comerț. – Chișinău: Editura ASEM, 2002. – 215 p.

Tuhari T. Contabilitatea vânzării mărfurilor pe credit. Lucrare didactică pentru studenții specialității 1806 „Contabilitate și audit". – Chișinău: UCCM, 2002. – 12 p.

Țurcanu V. Contabilitatea conform standardelor internaționale. – Chișinău: ASEM, 1996.-264 p.

Țiriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., Chirilova N., Furtuna D. „Analiza rapoartelor financiare”. Chișinău: Editura ASEM, 2011.-350 p.

Țurcanu V. Contabilitatea conform standardelor internaționale. – Chișinău: ASEM, 1996.-264 p.

Bepeщагин C. Peализация: бyxгалтepcкий и налoгoвый yчeт – Mocква: Инфopмцeнтp XXвeка, 2004. – 184 c.

Melnic G., Melnic O. Abordari nationale si internationale cu privire la recunoasterea si evaluarea datoriilor.

Surse electronice

http://www.bnm.md

http://www.glavbukh.ru

http://www.iasb.org

http://www.mdi.gov.md

http://www.nysscpa.org

http://www.rnk.ru

http://www.sshome.narod.ru

http://www.statistica.md

http://conspecte.com/Bazele-Contabilitatii/documentatia-ca-element-al-metodei-contabilitatii.html

http://www.contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=495&id=6499

http://conspecte.com/Contabilitate-financiara/evidenta-datoriilor-fata-de-personal-privind-retribuirea-muncii.html

referate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/contabilitatea_datoriilor_pe_termen_scurt.doc

http://protlc.net/evidenta-datoriilor-fata-de-personal-privind-retribuirea-muncii/

http://www.contabilsef.md/print.php?l=ro&idc=499&id=7964

http://www.contabilsef.md/pageview.php?idc=204&l=ro

http://www.areal.ro/planul-de-conturi-contabile-al-activitatii-economice-intreprinderilor-repmoldova

http://conspecte.com/Contabilitate-financiara/componenta-caracteristica-clasificarea-evidenta-datoriilor-financiare-si-comerciale.html

http://protlc.net/datoriile-financiare-si-comerciale/

http://www.analysis-site.com/show_scan_info.php?scanID=12424

http://contabilul.manager.ro/a/2509/tipuri-de-facturi.html

Anexe

Bibliografie

I. Acte legislative și normative

Bazele conceptual ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțeloral Republicii Moldova nr.174din25.12.1997/ Monitorul Oficialal Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997.

Legea contabilității nr.113–XVIdin27.04.2007/Monitorul Oficialal Republicii Moldova nr. 90–93 din 29.06.2007.

Instrucțiunea privind evidența, eliberarea, păstrarea și utilizarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 30–33 din 09.04.1998.

Ordin nr.118 din 06.08.2013 privind aprobarea Standardelor Naționale de Contabilitate //Monitorul Oficial 233-237/1534, 22.10.2013

Ordin nr.119 din 06.08.2013 privind aprobarea Planului general de conturi contabile //Monitorul Oficial 233-237/1534, 22.10.2013

Ordin nr.166 din 28.11.2013 cu privire la aprobarea Recomandărilor metodice privind tranziția la noile Standarde Naționale de Contabilitate și modificarea și completarea Ordinelor nr.118 și 119 din 6 august 2013 //Monitorul Oficial 291-296/1833, 13.12.2013

Standardele Naționale de Contabilitate, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor al Republicii Moldova numărul 16 din 29.01.1999. Monitorul Oficial al Republicii Moldova numărul 35-38 din 15.04.1999.

Financial Accounting Standards Board. Elements of Financial Statements of Business Enterpises, SFAC 3, FASB, 1984.

Standardele Internaționale de Raportare Financiare (IFRSs). – București: Editura CECCAR,

2006. – 2479 p.

Planul de conturi contabile ale activității economico-financiare ale entitățiilor numărul 174 din 25.12.1997. Monitorul Oficial al Republicii Moldova numărul 93-96 din 30.12.1997.

Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 1 – Prezentarea situațiilor financiare. Colectiv de autori. – București: Editura CECCAR, 2004. – 428 p.

Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate. Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare. Colectiv de autori. – București: Editura CECCAR, 2004. -760 p.

Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate. Venituri din activități curente. Colectiv de autori. – București: Editura CECCAR, 2004. – 240 p.

Ghidul contabilului. Evidența contabilă de îndreptare și practică. Colectiv de autori. – Chișinău: Editura Vivar-Editor S.R.L., 2007. – 535 p.

Legea salarizării nr. 847 – XV din 14.02.2002.

II. Monografii, manualeși alte cărți

Bojian O. Contabilitate generală. București: Editura Universitară, 2001.-336 p.

Bodarev P. Auditul financiar. – Chișinău: Editura „Tipografia Centrală", 2003. – 296 p

Бeзpyкиx П. и дp. Бyxгалтepcкий yчeт. – Mocква: Бyxгалтepcкий yчeт, 2004. – 736 c Feleagă N. Sisteme contabile comparate. – București: Editura Economică, 1999.-351 p.

Feleagă N., Ionașcu I. Tratat de contabilitate financiară. Volumul I. – București: Editura Economică, 1998. – 504 p.

Гopицкая H. Ocoбeннocти бyxгалтepcкoгo yчeта в coвpeмeнныx ycлoвияx. – Киeв: Бyxгалтepия. Hалoги. Бизнec, 2002. – 352 c.

Horomnea E. Tratat de contabilitate. Teorii, concepte, principii, standarde. Aplicații, Volumul I. -Iași: Editura Sedcom Libris, 2001. – 488 p.

Grabarovschi L., Paladi V., Prisacar T., Zaharcenco I. „Întocmirea rapoartelor financiare în baza studiului de caz”. Chișinău: ACAP, 1999.

Isfănescu A., Robu V. „Analiza economico-financiară”. București: Editura ASE, 2010.-320 p.

Mazarachi Ch., Luca L., Nicolai M. „Contabilitate aplicată. Fundamente ale contabilității. Contabilitate generală. Contabilitate managerială. Controlul economico-financiar prin intermediul conturilor”. Editura NAȚIONAL, 1996.-560 p.

Malciu L. Contabilitate aprofundată. – București: Editura Economică, 2000. – 256 p.

Mărgulescu D. „Analiza economico-financiară a entitățiii: metode și tehnici”. București: Editura Economică, 1990.-456 p.

Mэтьюc M., Пepepа M. Teopия бyxгалтepcкoгo yчeта: Учeбник. Пep. c англ. / Пoд peд. Coкoлoва Я., Cмиpнoвoй И. – Mocква: Ayдит, 1999. – 663 c.

Nederiță A., Bucur V., Cărăuș M. „Contabilitate financiară”. Chișinău: ASEM, 1999. Nederiță A., Bucur.V., Carauș M. Contabilitatea financiară, Chișinău, ACAP. 2003. – 452 p.

Nederiță A. Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și codul fiscal. Chișinău, 2007. -573 p.

Nederiță A., Zaharcenco I., Zlatina N. „Noul sistem contabil al agenților economici din Republica Moldova”. Volumul I. Chișinău: ACAP, 1998.

Needels B. E., Anderson H. R., Conduele I. C. „Principiile de bază ale contabilității”. Ediția a V-a. Chișinău: ARC, 2000.-652 p.

Oprea C., Ristea M. Bazele contabilității.-București:Editura Didactică și Pedagogică,2004.-364p.

Hoвoдвopcкий B., Cабанин P. Бyxгалтepcкий и налoгoвый yчeт дoxoдoв и pаcxoдoв. – C.Пeтepбypг: Питep, 2003. – 256 c.

Postolache M., Parcel S. Contabilitate, audit și analiza activității economice. Chișinău, 1998.-235 p.

Paraschivescu D. (coordonator). Contabilitate financiară. – Iași: Tehnopres, 2007. – 670 p.

Pântea I. Managementul contabilității românești. – Deva: Editura Intelcredo, 1999. – 742 p.

Палий B. Бyxгалтepcкий yчeт дoxoдoв, pаcxoдoв и пpибыли. – Mocква: Бepатop-Пpecc, 2003. – 176 c.

Ristea M., Dumitru C. Contabilitate financiară. – București: Editura Mărgăritar, 2002. – 485 p.

Rusu C. „Managementul afacerilor mici și mijlocii”. Chișinău: Logos, 1993.-450 p.

Rousse F. Normalisation comptable, principes et practiques. Collection Methodologie. – Paris: Ed. Ministere de la Cooperation et du Developpement, 1989.-356 p.

Sajin I. Contabilitatea și auditul decontărilor comerciale. Chișinău, ASEM. 2008. – 137 p.

Tuhari T. Contabilitatea operațiilor în comerț. – Chișinău: Editura ASEM, 2002. – 215 p.

Tuhari T. Contabilitatea vânzării mărfurilor pe credit. Lucrare didactică pentru studenții specialității 1806 „Contabilitate și audit". – Chișinău: UCCM, 2002. – 12 p.

Țurcanu V. Contabilitatea conform standardelor internaționale. – Chișinău: ASEM, 1996.-264 p.

Țiriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., Chirilova N., Furtuna D. „Analiza rapoartelor financiare”. Chișinău: Editura ASEM, 2011.-350 p.

Țurcanu V. Contabilitatea conform standardelor internaționale. – Chișinău: ASEM, 1996.-264 p.

Bepeщагин C. Peализация: бyxгалтepcкий и налoгoвый yчeт – Mocква: Инфopмцeнтp XXвeка, 2004. – 184 c.

Melnic G., Melnic O. Abordari nationale si internationale cu privire la recunoasterea si evaluarea datoriilor.

Surse electronice

http://www.bnm.md

http://www.glavbukh.ru

http://www.iasb.org

http://www.mdi.gov.md

http://www.nysscpa.org

http://www.rnk.ru

http://www.sshome.narod.ru

http://www.statistica.md

http://conspecte.com/Bazele-Contabilitatii/documentatia-ca-element-al-metodei-contabilitatii.html

http://www.contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=495&id=6499

http://conspecte.com/Contabilitate-financiara/evidenta-datoriilor-fata-de-personal-privind-retribuirea-muncii.html

referate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/contabilitatea_datoriilor_pe_termen_scurt.doc

http://protlc.net/evidenta-datoriilor-fata-de-personal-privind-retribuirea-muncii/

http://www.contabilsef.md/print.php?l=ro&idc=499&id=7964

http://www.contabilsef.md/pageview.php?idc=204&l=ro

http://www.areal.ro/planul-de-conturi-contabile-al-activitatii-economice-intreprinderilor-repmoldova

http://conspecte.com/Contabilitate-financiara/componenta-caracteristica-clasificarea-evidenta-datoriilor-financiare-si-comerciale.html

http://protlc.net/datoriile-financiare-si-comerciale/

http://www.analysis-site.com/show_scan_info.php?scanID=12424

http://contabilul.manager.ro/a/2509/tipuri-de-facturi.html