Contabilitatea Si Analiza Creantelor

Tema: « CONTABILITATEA ȘI ANALIZA CREANȚELOR »

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Reglementarea contabilă naționlă și internațională a creanțelor

Reglementarea contabilă națională și internatională a creanțelor

Creanțele entității – modul de recunoaștere și evaluare

Capitolul II. Managementul contabilității creanțelor

Tratamentul contabil al creanțelor pe termen lung

Contabilitatea creanțelor pe termen scurt

Instrumentarea contabilă a altor creanțe

Capitolul III. Analiza creanțelor entității „Carpeta MD SRL”

3.1. Aprecierea generală a creanțelor

3.2. Analiza structurală a creanțelor

3.3. Analiza factorială a duratei de rotație a creanțelor

Încheiere

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate. Într-o epocă a metamorfozelor tot mai alerte, economia Republicii Moldova se confruntă în calea dezvoltării cu noi rigori. Pentru a obține careva rezultate benefice, Moldova trebuie să se preocupe de implementarea multiplelor transformări în diferite domenii ale activității economice, orientate spre cronstituirea unei piețe libere de desfacere a mărfurilor și serviciilor, extinderea și stabilizarea sferei activității de antreprenoriat.

Este necesar de precizat importanța colosală a contabilității în orice societate, și mai ales în timpul de față. Monitorizarea a fost și este una din sarcinile principale ale fiecărei unități economice, fie de producție, industrială, agrară sau transport și chiar a fiecărei asociații de comerț, de deservire socială, etc.

În vederea desăvîrșirii corecte și de succes a activității de întreprinzator, agenții economici aplică metodele în conformitate cu Standardele Naționale de Contabilitate și Standardele Internaționale de raportare financiară și ajustează procedeiele noi de evidență contabilă a patrimoniului gestionat de către aceștia: activele materiale, financiare, curente, elementele de capital, cheltuielile veniturile și consumurile, rezultatele financiare, precum și creanțele.

Suficiența mijloacelor bănești în cea mai mare parte depinde și de nivelul creanțelor existente la entitate și anume, dacă acestea au o pondere substanțială atunci capitalul circulant al întreprinderii este utilizat nejustificat de către alți agenți economici, fapt ce se apreciază negativ. Din acest motiv, modalitatea de gestiune și contabilizare a creanțelor are o relevanță strategică în demararea activității economice a unui întreprinzător. Prin urmare actualitatea temei este evidentă la nivel global, dar mai ales nivelul țării noastre, motiv care l-a determinat pe autor să examineze în mod detaliat această temă.

Obiectul de studiu al lucrării. Prin luarea în calcul a rațiunilor menționate, considerăm ca fiind deosebit de indicată studierea acestui segment al contabilității în limitele pe care le oferă cercetarea efectuată în cuprinsul unei teze de licență. Astfel obiectul de studiu al lucrării este înfățișarea problematicii creanțelor și contabilizarea lor.

Scopul și sarcinile lucrării. Rolul imediat al prezentei lucrări îl constituie cercetarea teoretico-practică a componenței creanțelor și a aspectelor specifice ce țin de contabilizarea lor, prin aplicarea diferitelor metode de examinare, precum ar fi metoda universală de cunoaștere a fenomenelor, materiei și a proceselor, dar și metodele specifice studiului activității economice (observarea, selectarea compararea, ș.a.). În același timp, lucrarea se mai defnește și printr-un scop mediat, urmărindu-se evocarea unor propuneri destinate îmbunătpțirii cadrului de contabilizare a creanțelor.

Cu scopul realizării obiectivelor menționate anterior, au fost trasate următoarele sarcini esențiale:

analiza actelor normative privind contabilitatea creanțelor;

caracterizarea naturii și esenței creanțelor în calitate de obiect al contabilizării;

identificarea problemelor specifice legate de recunoașterea, evaluarea și clasificarea creanțelor și datoriilor;

studierea aspectelor metodologice ale contabilității creanțelor și elaborarea propunerilor de perfecționare a acestora în conformitate cu cerințele internaționale.

Obiectul cercetării îl formează fluxurile informaționale aferente operațiunilor economice și financiare ale activității „Carpeta MD” SRL.

Tabelul 1.

Aprecierea generală a evoluției în dinamică a indicatorilor activității economico-financiare a „Capeta MD” SRL

Sursa : elaborată de autor în baza Bilanțului contabil și a Raportului de profit și pierderi al entității „Carpeta MD” SRL pentru perioada 2011- 2012 (Anexa 20, Anexa21)

Dinamica indicatorilor de rezultate financiare ale „Carpeta MD” SRL denotă o situație nefavorabilă a profitabilității entității. Astfel, cu toate că în anul 2012 profitul brut a înregistrat o creștere de circa 1,50p.p., profitul net scade cu 14,36 p.p.(100-85,64) Această diminuare se datorează faptului ca în anul 2011 cota impozitului pe venit a fost de 0%, iar în 2012 aceasta devine 12%, fapt ce a condiționat scăderea indicatorului menționat anterior.

Rentabilitatea vînzărilor a înregistrat în anul 2012 o scădere de2,26 p.p. față de anul precedent, diminuare bazată pe influența nefavorabilă a scăderii profitului perioadei de gestiune pînă la impozitare.

Rentabilitatea activelor și cea a capitalului propriu de asemena a scăzut din cauza faptului că indicatorii de profitabilitate au înregistrat în perioada analizată o scădere.

În baza datelor analizate, observăm că întreprinderea își desfășoară activitatea sa economico-financiară în mod nefavorabil. Astfel pe perioada analizată a scăzut profitul net față de perioada precedentă. Entitatea trebuie să întreprindă măsuri pentru a majora veniturile din vînzări într-o măsură mai mare decît creșterea costului vînzărilor, care pe perioada de gestiune a influențat negative asupra creșterii profitului net. De asemenea, să întreprindă măsuri cu privire la majorarea rentabilitatății vînzărilor, a activelor precum și a rentabilitatății capitalului propriu.

Se atestă o majorare a creanțelor în anul 2012 față de anul 2011 cu 66,20 p.p. (166,20%-100%), ceea ce constituie cu 1 226 mii lei mai mult. De asemenea, în anul 2012 entitatea a înregistrat o creștere a veniturilor din vînzări cu 1 240 mii lei, sau cu 3,85 p.p. (103,85%-100%) în expresie relativă.

Putem concluziona că entitatea dispune de rezerve de creștere a indictatorilor de profitabilitate, iar managerii .„Carpeta MD” SRL trebuie să întreprindă un șir de măsuri în vederea ameliorării situației, să găsească căi de diminuare a cheltuielilor operaționale, altfel, riscă să devină neatractivă pentru actualii proprietari și potențialii investitori.

Modalitățile de ținere a evidenței contabile a creanțelor la întreprinderea „Carpeta MD” SRL, precum și evidența sintetică și analitică a acestora vor fi reflectate în capitolele ce urmează.

Lucrarea de față cuprinde trei capitole, din care două capitole vor fi destinate contabilității și unul analizei economico-financiare a creanțelor la entitatea analizată. În primul capitol „Generalități aferente contabilității creanțelor” se abordează aspectele generale naționale și internaționale de gestiune a creanțelor, se prezintă definiția componența și clasificarea creanțelor, se pune accent pe caracteristica legislației, actelor normative în vigore privind reglementarea contabilă națională și internațională a creanțelor, de asemenea se vizează particularitățile privind modul de recunoaștere și evaluare a creanțelor.

În al doilea capitol, „Managementul contabilității creanțelor” se prezintă modul de contabilizare a creanțelor întreprinderii „Carpeta MD” SRL, în paragrafe se pune accent pe contabilitatea creanțelor pe termen lung, a creanțelor comerciale , ale personalului, ale bugetului dar și contabilitatea altor creanțe. De asemenea se dezvăluie modul de perfectare a documentelor privind operațiile economice, precum și reflectarea formulelor contabile efectuate pentru luna decembrie ale anului 2012. În final se accentuează modalitatea de efectuare a inventarierii creanțelor în conformitate cu legislația în vigoare și perfectarea documentara a acestei proceduri.

Capitolul trei „Analiza creanțelor entității „Carpeta MD” SRL” este destinat analizei activității economico-financiare a întreprinderii analizate. Astfel, se pune accent pe evaluarea situației financiare a activității entității, pe aprecierea generală a creanțelor pe termen scurt, analiza structurală și factorială a acestora în scopul aprecierii gradului de gestiune a acestei categorii de activ a întreprinderii.

CAPITOLUL I. GENERALITĂȚI AFERENTE CONTABILITĂȚII CREANȚELOR

1.1 Reglementarea contabilă națională și internațională a creanțelor

Orice întreprindere se formează, activează și se dezvoltă în cadrul unui mediu economic, social și cultural. Fiind, totuși, privită din prisma ciclului economic de aprovizionare – producere – desfacere, întreprinderea se încadrează cel puțin în una dintre cele trei mari grupe: furnizori, producători, cumpărători.

Drept urmare, în desfășurarea activității sale, unitatea economică intră în relații patrimoniale cu alte persoane juridice și fizice, care se concretizează în raporturi de natura relațiilor de credit, de schimb, de plată sau de decontare. În consecință, aceste relații se materializează în drepturi de creanță asupra cumpărătorului și a clientului pentru bunurile (serviciile) livrate (prestate), în datorii față de furnizori și antreprenori pentru bunurile (serviciile) primite, dar încă neplătite sau în relații cu personalul privind datoriile salariale, relații cu bugetul de stat privind plata impozitelor și a taxelor, relații cu părțile legate.

În continuare, vom aborda modul în care sînt privite creanțele în concordanță cu literatura și reglementarea națională cît și internațională.

Astfel, în literatura de specialitate din Republica Moldova, creanțele sînt tratate ca parte componentă a activelor, care trebuie achitate întreprinderii de către alte persoane fizice și juridice la scadența stabilită prin condițiile contractului, cambiei sau alte acte normative. [2.3, pag.157]

O altă definiție a creanțelor, stabilește drept creanțe acele valori economice, care sînt avansate temporar altor persoane fizice sau juridice pentru care urmează să se primească o prestație, în numerar sau echivalente de numerar.

„Creanțele debitorilor privind operațiunile de comerț și alte operațiuni, numite și creanțele întreprinderii, reprezintă valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice pentru care urmează să primească un echivalent valoric”, definiția dată este desfașurată în manualul “Bazele teoretice ale contabilității” autori L.Grigoroi și L.Lazari. [2.5, pag.163]

În literatura internațională, creanțele sînt definite ca „contrapartida unei datorii ce se concretizează în dreptul de a pretinde plata unei sume de bani, livrarea unui bun, prestarea unui serviciu, executarea unei lucrări. Titularul unei creanțe este numit, în mod generic creditor.” [2.8, pag.375]

Creanța este un drept patrimonial în baza căruia titularul sau, numit creditor, poate pretinde altei persoane, numită debitor, să execute prestația la care s-a îndatorat, și care poate consta în a da, a face sau a nu face ceva. Dreptul de creanță are caracter relativ, fiind opozabil numai debitorului. În virtutea lui, creditorul dobîndește un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului. Aceasta definiție este stipulată în “Dicționarul de drept internațional al afacerilor”, după profesorul Mircea N. Costin. [2.8, pag.109]

Conform Standardului Internațional de Contabilitate IAS 39 „Instrumente Financiare: Recunoaștere și Evaluare”, creanțele întreprinderii reprezintă activele financiare create de întreprindere prin furnizare de bunuri sau prestare de servicii direct unui debitor, altele decît cele ce sînt inițiate cu intenția de a fi vîndute imediat sau în termen scurt, cae trebuie categorisite ca reținute pentru tranzacționare. [1.13]

De asemenea, în practicra internațională, pe larg se aplică efectele de comerț, de exemplu cambii, wranturi care reprezintă titluri de valoare, negociabile pe termen scurt, care atestă datorii sau creanțe în cadrul relațiilor comerciale ele întreprinderii cu alți agenți economici.

Astfel, creanțele reprezintă pe de o parte drepturi de încasare a unor mijloace în viitor, iar de cealaltă parte acestea sînt mijloace actual sustrase din circuitul entității. Din acest motiv, contabilitatea și analiza creanțelor prezintă un interes mare pentru asigurarea și optimizarea continuității proceselor de aprovizionare, producție și realizare la întreprindere. Informația cu referire la scadența creanțelor este utilizată pentru determinarea lichidității și solvabilității entității.

Delimitări, se fac și în privința creanțelor comerciale, astfel potrivit autorului Sajin Iurie., definițiile de creanțe și comerciale, expuse în literatura de specialitate și în reglementările internaționale și naționale, sînt incomplete din următoarele considerente:

Creanțele comerciale implică vânzarea nu pur și simplu a unor active, ci a bunurilor ce reprezintă obiectul activității de bază al întreprinderii, dacă este vorba de bunuri, sau ele reflectă prestarea de servicii, care la fel pot constitui o activitate de bază a întreprinderii.

Creanțele comerciale pot fi constatate nu doar în cazul vânzării pe credit, ci și în cazul plăților în avans furnizorilor.

Pot apărea situații când momentul transmiterii dreptului de proprietate nu poate fi depistat cu exactitate. Este cazul creanțelor contingente la vânzarea mărfurilor în consignație.

Uneori, în baza unor contracte comerciale, la derularea tranzacțiilor comerciale, termenul de încasare se precizează ulterior momentului transmiterii dreptului de proprietate. În aceste cazuri se constată creanțe neexigibile.

Totodată, noțiunea de creanțe poate fi examinată din 3 puncte de vedere:

Din punct de vedere juridic, creanțele reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a primi la scadența stabilită de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente o sumă de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori. Deci, creanțele sunt drepturi pe care agentul economic le are asupra unor terți pentru activități prestate și neîncasate.

Creanța unei întreprinderi poate fi definită ca un drept patrimonial al unei persoane fizice sau juridice, numit creditor, asupra altei persoane fizice sau juridice, numit debitor, de executare a unei obligații, de restituire a unui bun, de realizare a unui serviciu etc.

Din punct de vedere contabil, raporturile juridice patrimoniale cu debitorii presupun două momente distincte:

înregistrarea dreptului de creanță a unității economice față de clienți, adică consemnarea dreptului de a cere clienților achitarea valorii bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate.

recuperarea creanțelor, adică încasarea efectivă a valorii bunurilor livrate, serviciilor prestate, lucrărilor executate.

Din punct de vedere economic, creanțele reprezintă valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice și pentru care urmează să primească un echivalent de valori. Acest echivalent de valori poate reprezinta o sumă de bani, o lucrare sau un serviciu.

În literatura națională regăsim următoarele criterii de clasificare a creanțelor întreprinderii:

În funcție de proveniența sau conținutul economic:

creanțe comerciale – reprezintă acea parte a creanțelor care apare în cazul cînd momentul transmiterii către cumpărător a dreptului de proprietate asupra produselor, mărfurilor, și altor active livrate, precum și cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora;

creanțe privind decontări cu bugetul – apar ca urmare a diferențelor dintre sumele calculate și achitate la buget ale impozitelor și taxelor;

creanțe ale personalului – reprezintă datorii ale angajaților față de întreprindere;

creanțe privind veniturile calculate – reprezintă sumele datorate întreprinderii aferente acelor venituri care sunt determinate în baza contractelor încheiate.

alte creanțe – reprezintă datoriile companiilor de asigurări, organelor de asigurări sociale, pretențiile înaintate și recunoscute, precum și datorii privind alte operații față de întreprindere.

În funcție de termenul de achitare:

creanțe pe termen scurt – reprezintă creanțele a cărei termenul de achitare este mai mic de un an;

creanțe pe termen lung – reprezintă creanțele a cărei termenul de achitare este mai mare de un an.

În funcție de gradul de asociere a debitorului:

creanțe ale părților nelegate- reprezintă persona juridice sau fizice ce nu exercită nici o influență notabilă la luarea deciziilor financiare sau economice;

creanțe ale părților legate – reprezintă persoane juridice ori fizice, una dintre care poate să o controleze pe cealaltă sau să exercite o influență notabilă asupra acesteia la luarea deciziilor financiare și economice sau care sînt plasate sub controlul comun al întreprinderii principale.

În funcție de valuta în care se exprimă:

Creanțe în valută națională

Creanțe în valută străină

În funcție de modul de formare:

creanțe normale – reprezintă creanțele ce se încadrează în cadrul relațiilor firești de circuitul economic. Acestea se referă la dreptul întreprinderii asupra debitorului ce nu a achitat încă valoarea datoriilor sale;

creanțele compromise (expirate) – reprezintă creanțele ce se creează în cadrul unui cercuit economic afectat de factorii de influență negativi, ce duc la apariția debitorului din reclamații, debitorilor pentru lipsuri, furturi.

În funcție de posibilitatea încasării:

creanțe certe – reprezintă creanțele încasarea cărora este asigurată de clienți solvabili. Acestea se prezintă în bilanțul contabil;

creanțe incerte- reprezintă creanțele a cărei încasare nu este asigurată pe un anumit termen. Acestea se reflectă în bilanț ca provizioane.

Pe lîngă criteriile care au fost menționate mai sus, putem adauga și clasificarea creanțelor în dependență de precizarea scadenței lor în documentele de livrare:

creanțe exigibile – care au termenul de încasare specificat pe documentul de livrare;

creanțe neexigibile – la care termenul scadenței urmează să se precizeze ulterior.

În literatura internațională, creanțele sînt divizate în următoarele categorii:

creanțe comerciale – reflectă drepturile întreprinderii față de alte persoane fizice sau juridice, determinate ed vînzări de bunuri,prestări de servicii și executări de lucrări, pentru care aceasta trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestație. Din categoria creanțelor comerciale, fac parte: creanțe rezultate din vînzarea de bunuri, prestarea de lucrari sau servicii ce fac obiectul de activitate al întreprinderii; creanțele pentru efectele de credit (comerciale); creanțele legate de lipsurile de bunuri, de natura stocurilor sau de altă natură, descoperite la efectuarea recepției acestora și care se impută;

creanțe salariale – creanțele ce izvorăsc din raportul de muncă între debitor și angajații acestuia;

creanțe fiscale – drepturile patrimoniale, care potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal;

creanțe sociale – sumele de încasat de la organismele de asigurări sociele;

creanțe diverse – creanțele nereflectate în categoriile enumerate mai sus.

Conform criteriilor de clasificare sus menționate, la întreprinderea “Carpeta MD” SRL există următoarele tipuri de creanțe:

Figura 1.1 Tipuri de creanțe la ”Carpeta MD” SRL

Sursa: elaborată de autor

Planul de conturi prevede conturile 134 „Creanțe pe termen lung” și 136 „Avansuri pe termen lung acordate” pentru contabilizarea creanțelor și avansurilor pe termen lung și conturile din grupa 22 ”Creanțe pe termen scurt” pentu evidența celor cu termen pina la un an. Aceste conturi, cu excepția contului 222 „Corecții la creanțe dubioase”, sînt conturi de activ, în debitul lor se reflectă constatarea creanțelor sau acordarea avansurilor, iar în credit se reflectă stingerea creanțelor sau utilizarea avansurilor. Contul 222 „Corecții la creanțe dubioase” este un cont de pasiv, în creditul acestuia se reflectă formarea rezervei pentru creanțele dubioase, iar în debit utilizarea sau anularea acestuia.

Figura 1.2 Creanțele entității

Sursa: elaborată de autor în baza Planului de conturi conturi contabile al activității economico – financiare a întreprinderilor [1.2]

Entitatea are dreptul să introducă subconturi suplimentare după necesitate fară deformarea Planului de conturi contabile aprobat de Ministerul Finanțelor. În acest scop, întreprinderea întocmește un plan de conturi de lucru care se anexează la politica de contabilitate și include toate conturile contabile folosite.

La „Carpeta MD” SRL au fost introduse următoarele subconturi aferente contabilității creanțelor:

225.2 „Creanțe pe termen scurt privind alte impozite și taxe”

225.3 „Creanțe pe termen scurt privind taxa pe valoare adăugată

225.5 „Creanțe pe termen scurt privind personalul pe alte operații”

225.6 „Creanțe pe termen scurt privind taxa pentru folosirea resurselor naturale”

225.10 „Creanțe pe termen scurt privind taxa pe valoare adăugată de la avansuri”

Cu toate că entitatea „Carpeta MD” SRL a decis să introducă aceste subconturi specifice în politica de contabilitate, acest lucru nu este prevăzut, din motiv ca ea nu este elaborată în fiecare an una noua, iar aceste subconturi au fost inluse în activitatea firmei pe parcursul anilor predecesori intocmirii politii de contabilitate a întreprinderii.

Reglementarea internațională nu prevede o clasificare strictă a creanțelor în planul de conturi, astfel în conformitate cu Standardul Internațional de Contabilitate IAS 1 ”Prezentarea situațiilor financiare”, detaliile oferite în subclasificări depind de dispozițiile Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) și de mărimea, natura și funcția sumelor implicate. Astfel, entitate folosește factorii prezentați în IFRS – uri pentru a decide baza subclasificării.[1.12]

Prezentările diferă pentru fiecare element, de exemplu, creanțele sunt dezagregate în:

creanțe de la clienții comerciali,

creanțe de la părți afiliate,

plăți efectuate în avans

alte sume.

Componența creanțelor unei întreprinderi este determinată de natura activității desfășurate precum și de diversitatea acesteia. Examinînd componența creanțelor ale SRL ”Carpeta MD”, putem constata că la entitate lipsesc creanțele pe termen lung și se întîlnesc doar următoarele creanțe pe termen scurt:

Figura 1.3 Componența creanțelor la SRL ”Carpeta MD”

Sursa: elaborat de autor în baza raportului financiar din 2012

Întrucît creanțele pe termen scurt fac parte din clasa activelor curente, potrivit Standardului Național de Contabilitate 5 ”Prezentarea rapoartelor financiare”, activul trebuie să fie clasificat ca activ curent în cazurile în care acesta:

a) reprezintă o parte din activitatea operațională a întreprinderii și este planificat spre comercializare sau consum în cazul derulării obișnuite a ciclului operațional al întreprinderii;

b) este destinat, în principal, scopurilor comerciale sau unei perioade scurte și planificat spre comercializare în curs de 12 luni de la data pregătirii raportului.[1.6]

În celelalte cazuri activele trebuie să fie clasificate drept active pe termen lung.

Reglementarea internațională, potrivit IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare, prevede că o entitate trebuie să clasifice un activ drept activ circulant atunci când:

a) se așteaptă să valorifice activul, sau intenționează să îl vândă sau să îl consume, în cadrul ciclului normal de exploatare;

b) activul este deținut, în principal, în scopul tranzacționării;

c) se așteaptă valorificarea activului în termen de douăsprezece luni după perioada de raportare;

d) activul reprezintă numerar sau echivalente de numerar (după cum sunt definite de IAS 7), cu excepția cazului în care există restricția ca activul să fie schimbat sau utilizat pentru decontarea unei datorii pentru o perioadă de cel puțin douăsprezece luni după perioada de raportare. [1.12]

O entitate trebuie să clasifice toate celelalte active drept active imobilizate.

În conformitate cu legislația in vigoare, entitățile din Republica Moldova sînt obligate să întocmească și să prezinte Raportul financiar anual, în componența căruia se include:

Bilanțul contabil;

Raportul de profit și pierderi;

Raportul privind fluxul capitalului propriu;

Raportul privind fluxul mijloacelor bănești;

Anexa la bilanțul contabil;

Anexa la Raportul de profit și pierderi;

Nota explicativă.

Pentru reflectarea creanțelor întreprinderiilor în Rapoartele financiare, se utilizează Bilanțul contabil și Anexa la bilanțul contabil. Astfel, creanțele pe termen lung ale întreprinderilor se reflectă în capitolul 1 „Active pe termen lung”, subcapitolul 1.3 „Active financiare pe termen lung”, la conturile 134 „Creanțe pe termen lung” și 136 „Avansuri pe termen lung acordate”. Creanțele pe termen scurt ale întreprinderilor se reflectă în capitolul 2 „Active curente”, subcapitolul 2.2 „Creanțe pe termen scurt”

Datorită faptului că întreprinderea ”Carpeta MD” SRL are doar Creanțe pe termen scurt, valoarea totală a acestora se reflectă la postul 350 al Bilanțului Contabil, care este în sumă de 3078289 lei.

Practica internațională, prevede că un set complet de situații financiare include următoarele componente:

Situația poziției financiare;

Situația rezultatului global;

Situația modificărilor capitalurilor proprii;

Situația fluxurilor de trezorerie;

Politicile contabile și notele explicative.

Pentru reflectarea creanțelor întreprinderiilor în Situațiile financiare, se utilizează Situația poziției financiare și Notele. Situația poziției financiarere trebuie să cuprindă o serie de elementele-rânduri, care urmează să prezinte un șir de valori strict reglementate, printre care și creanțe comerciale și similare.

1.2 Creanțele entității – modul de recunoaștere și evaluare

Evaluarea corectă a patrimoniului prezintă importanță deosebită pentru exactitatea și sinceritatea informațiilor pe care le conține bilanțul contabil referitoare la situația patrimoniului și a rezultatelor obținute în perioada financiară încheiată, comparativ cu perioada financiară precedentă.

Pentru ca prin evaluare să se dea o imagine fidelă patrimoniului, situației financiare și rezultatelor, la efectuarea evaluării trebuie să se respecte anumite principii cum sunt:

Principiul valorii reale care presupune ca elementele patrimoniale să fie evaluate la un cost (preț) care să exprime valoarea lor reală, în vederea asigurării unui bilanț real.

Principiul alegerii formei de evaluare a elementelor patrimoniale în funcție de scopul urmărit. Astfel, pentru înregistrările curente în contabilitate evaluarea se face la valoarea de intrare a bunurilor în patrimoniu în funcție de căile de dobândire a bunului respectiv, iar pentru evaluările făcute periodic se folosește valoarea actuală sau de utilitate, utilizând prețul zilei.

Principiul contabilității de angajamente conform SNC 1 „Politica de contabilitate”, prevede că veniturile se constată și se reflectă în contabilitate și rapoartele financiare în perioada în care acestea au avut loc, indiferent de momentul efectiv în care au fost încasate mijloacele bănești. Anume acest principiu condiționează reflectarea creanțelor în contabilitate și anume a veniturilor cîștigate, dar încă neîncasate. Ca exemplu de respectare a acestui principiu ne-ar putea servi orice vînzare de mărfuri cu plata ulterioară, care reprezintă partea predominantă a vînzarilor la „Carpeta MD” SRL.

Principiul prudenței care impune ca la evaluarea elementelor să se țină seama de deprecierile, riscurile și pierderile posibile generate de desfășurarea activității în viitor. Ca urmare, nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor, respectiv subevaluarea cheltuielilor și a elementelor de pasiv, ținând seama de deprecierile, riscurile și pierderile posibile generate de desfășurarea activității exercițiului curent sau anterior. Prin urmare, reflectarea creanțelor personalului privind recuperarea daunei se efectuează doar după primirea acordului scris al lucrătorului sau a hotărîrii judecătorești.

În politica de contabilitate a „Carpeta MD” SRL nu este specificată formarea unei rezerve pentru creanțele dubioase la contul 222 „Corecții la datorii dubioase”, ceea ce denotă un exemplu de nerespectare a principiului prudenței pentru a evita spraevaluarea creanțelor. În același timp, trebuie luate în considerație și prevederile Comentariilor la standardul de contabilitate 1 „Politica de contabilitate”, conform cărora nu se permite prudenșă exaegrată, ceea ce ar presupune că rezervele nejustificate trebuie anulate, fiindcă ele denaturează datele bilanțului contabil.

Principiul necompensării stabilește că activele și datoriile nu se sting reciproc, cu excepția cînd compensarea e permisă de standardele de contabilitate. Respectarea acestui principiu se reflectă la „Carpeta MD” SRL prin prezentarea separată a datoriilor și creanțelor agenților economici.

Principiul permanenței metodelor care impune continuitatea în aplicarea normelor și regulilor utilizate la evaluarea în tot cursul perioadei financiare și de la o perioadă la alta în vederea asigurării comparabilității informațiilor contabile.

La reflectarea creanțelor în contabilitate, sînt soluționate doua probleme:

evaluarea – procesul de determinare a sumei bănești în baza căreia elementele raportului trebuie să fie constatate.

recunoașterea – incorporarea în raportul financiar a unui element care corespunde unor criterii de constatare.

Modul de evaluare a creanțelor, precum și constatarea acestora este determinat de Standartul Național de Contabilitate 18 „Venitul”. Astfel, potrivit prevederilor standardului nominalizat evaluarea creanțelor se face în momentul apariției lor în patrimoniu, adică în momentul apariției lor din punct de vedere juridic, a livrărilor și a serviciilor, a acordării unor sume către terți, care se face la valoarea nominală înscrisă în documente. [1.8]

De asemenea, constatarea creanțelor se efectuează în baza metodei calculării în perioada de gestiune în care a fost obținută, indiferent de momentul efectiv al intrării mijlocelor bănești sau a altei forme de compensare.

Standartul Național de Contabilitate 11 „Contractele de construcție” – determină modul de constatare a creanțelor aferente contractelor de construcție. Astfel, creanțele se constată la sumele care sunt stipulate în contractele încheiate între părți. Așa cum mărimea inițială a sumelor ce sunt inițial indicate în contract pot fi schimbate ca rezultat al modificărilor, reclamațiilor și plăților stipulate, astfel și mărimea creanțelor poate fi modificată.[1.10]

Standartul Național de Contabilitate 17 „Contabilitatea arendei” – determină constatarea creanțelor în cazul achitării ulterioare a arendei.[1.11]

Potrivit prevederilor Standardului Național de Contabilitate 21 „Efectele variațiilor cursurilor valutare”, creanțele ce sînt rezultate din operațiunile în valută straină, se evaluează inițial în valută națională, în baza cursului de schimb valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei (BNM) la data efectuării operațiunii. La evaluarea ulterioară ca rezultat al modificării cursului de schimb valutar, apar diferențele de curs care urmează a fi trecute la venituri sau cheltuieli în perioada cînd acestea au apărut.

De exemplu, dacă o creanță de 500 euro a unui partener străin a fost reflectată la cursul oficial de 16,2157 la data vînzării, iar pe 31 decembrie cursul valutar stabilit de BNM a fost de 16,3581 lei, atunci se va înregistra diferența de curs valutar la veniturile activității financiare în sumă de 71,20 lei [500*(16,3581-16,2157)].

Printre standardele internaționale care determină modul de constatare, evaluare și de recunoaștere a creanțelor putem menționa : SIC 1 „Prezentarea situațiilor financiare”, SIC11 „Contracte de construcție”, SIC 17 „Contracte de leasing”, SIC 18 „Venituri”, SIC 21 „Efectele variației cursurilor de schimb valutar” ș.a.

Totodată, trebuie de menționat faptul că atît pe plan național, cît și pe plan internațional nu există standarde sepaarte ce ar trata contabilitatea creanțelor în mod direct.

Evaluarea la inventariere se face la valoarea actuală (justă, de piață) sau de utilitate, denumită și valoare de inventar, adică la valoarea probabilă de încasat. Atunci când, cu ocazia inventarierii, se constată o depreciere sau un risc de neîncasare, se constituie provizioane pentru depreciere, reprezentând diferența dintre valoarea de intrare a acestora și valoarea de utilitate stabilită cu ocazia inventarierii. [2.7, pag.168]

Evaluarea bilanțieră (la închiderea execrcițiului) se face cu respectarea principiului fidelității. Creanțele sînt înregistate în contabilitate la valoarea lor nominală și din prudeță se constituie provizion pentru depreciere, atunci cînd apare o pierdere probabilă. Dacă s-a constituit provizion, din valoarea curentă se deduce provizionul. [3.1]

Dacă comparăm valoarea de inventar cu valoarea contabilă, putem avea trei situații:

egalitate;

valoarea de inventar depășește valoarea contabilă, dar potrivit principiului prudenței, deși putem încasa mai mult această diferență, nu o vom înregistra;

valoarea de inventar e sub valoarea contabilă, caz în care se constituie un provizion pentru depreciere.

Recunoașterea reprezintă examinarea corespunderii însușirilor, particularităților, caracteristicelor de care dispune elementul, respectiv creanțele și criteriile stabilite cu scopul contabilizării.

Pentru recunoașterea creanțelor ca active, în conformitate cu articolele 45 și 48 ale Bazelor conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare, trebuie să se respecte cumulativ următoarele cerințe:

Figura 1.4 Criterii de recunoaștere a creanțelor

Sursa : elaborată de autor în baza literaturii de specialitatate

Faptul că creanțele sînt controlate de întreprindere și au apărut ca urmare a unor evenimente anterioare, este confirmat prin extrasele de cont, facturile fiscale emise de „Carpeta MD” SRL la livrarea mărfurilor.

Ceritudinea obținerii avantajelor economice viitoare rezultă din aprecierea condițiilor și mediului în care activează entitatea și datelor cu privire la situația financiară a debitorilor.

Exactitatea evaluării creanțelor este confirmată prin facturile emise se „Carpeta MD” SRL cu indicarea expresă a prețurilor de livrare.

Constatarea creanțelor se efectuează în baza metodei calculării în perioada de gestiune în care a fost obținută, indiferent de momentul efectiv al intrării mijlocelor bănești sau a altei forme de compensare.

În dependență de tipul creanțelor, în contabilitate acestea sînt recunoscute diferit.

Prin urmare, potrivit prevederilor Legii contabilității nr. 113 – XVI din 27.04.2007 creanțele pe termen lung se înregistrează în contabilitate la valoarea scontată, în conformitate cu cerințele standardelor de contabilitate. [1.1]

Creanțele exprimate în valută străină (moneda națională a unui stat străin sau moneda unei uniuni monetare de state străine, precum și unitățile bănești și cele de decontare internaționale) se reflectă la suma echivalentă în monedă națională calculată în baza ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei la data tranzacției.

În calitate de documente justificative pentru recunoașterea creanțelor pe termen lung servesc:

Contractele de locațiune finanțate;

Contractele de vînzare – cumpărare a activelor pe termen lung;

Contractele de depozitare a mijloacelor bănești;

Contractele de investiții;

Cambiile primite;

Procesele -verbale de inventariere a activelor entității;

Documente cu titlu executoriu;

Alte documente.

Portivit Legii contabilitații, creanțele pe termen scurt se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală. [1.1]

Creanțele comerciale se constată la momentul livrării produselor și a mărfurilor, cînd are loc transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora către cumpărător.

Drept documente justificative pentru recunoașterea creanțelor comerciale servesc:

Factura fiscală;

Factura.

Pe baza facturii fiscale, creanțele se înregistrează în contabilitate valoarea lor nominală. În cazul în care se acorda reduceri comerciale, valoarea nominală este dată de netul comercial, la care se adaugă Taxa pe valoare adăugată, în continuare TVA. În situația că se acordă clienților și reduceri financiare, valoarea nominală a creanței este dată tot de netul comercial, scontul acordat înregistrîndu-se separat, ca și o cheltuială financiară.

Creanțele privind decontările cu bugetul se scurt se înregistrează în contabilitatea entității la valoarea nominală.

Recunoașterea creanțelor bugetului se efectuează în baza extrasului de cont bancar al entității, la care se anexează copia ordinului de plată ce confirmă virarea mijloacelor bănești în contul Trezoreriei, precum și în baza dispoziției de plată – la efectuarea plăților în numerar către buget.

Constatarea creanțelor personalului se efecuează în baza următoarelor documente:

Dispoziția de plată;

Ordinul conducătorului privind recuperarea daunei materiale;

Documente cu titlu executoriu;

Contracte de procurare a mărfurilor în rate;

Contracte de împrumut și alte angajamente de plată.

Recunoașterea creanțelor privind veniturile calculate este fundamentată pe principiul contabilității de angajamente, care stipulează că elementele contabile trebuie să fie recunoscute pe măsura apariției acestora, indiferent de momentul încasării/plății mijloacelor bănești sau compensării în altă formă. Astfel, creanțele privind veniturile calculate sînt recunoscute și reflectate în aceeași perioadă îm care au fost constate veniturile corespunzătoare.

Creanțele privind veniturile calculate sînt recunoscute și contabilizate în baza:

Contractelor de locațiune curentă;

Contractelor de împrumut;

Contractelor de depozit;

Notelor de contabilitate;

Deciziilor privind plata dividendelor;

Facturilor fiscale;

Alte documente similare.

Alte creanțe pe termen scurt includ creanțele privind pretențiile înaintate și recunosute, creanțele privind recuperarea pierderilor, creanțeleorganelor de asigurări sociale și creanțele privind alte operații.

Termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.

Recunoașterea altor creanțe pe termen scurt se efectuează în baza:

Extraselor din conturile curente ale entității;

Facturilor;

Proceselor – verbale;

Hotărîri ale organelor judiciare;

Altor documante.

Conform articolului 17 alineatul (7) al Legii Contabilității, creanțele pe termen scurt se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală, iar cele pe termen lung, la valoarea scontată, în conformitate cu cerințele standardelor de contabilitate. Potrivit prevederilor politicii de contabilitate a ”Carpeta MD” SRL (Anexa 1), în punctul 5 „Evaluarea și contabilitatea creanțelor” al acestui document este specificat faptul că creanțele pe termen lung și cele pe termen scurt se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală. Creanțele se constată din momentul transmiterii drepturilor de proprietate asupra valorilor de mărfuri și materiale, investițiilor etc. Acest lucru denotă faptul că la întreprindere nu se respectă în totalitate legislația contabilă. [1.1]

CAPITOLUL II. MANAGEMENTUL CONTABILITĂȚII CREANȚELOR

Tratamentul contabil al creanțelor pe termen lung

Creanțele pe termen lung sînt creanțele cu termen de recuperare ce depășește un an. Ele sînt generate de recunoașterea venitului din operațiunile de locațiune finanțată, din dobînzi pentru plasamentele bancare și împrumuturile acordate pe termen mai mare de un an, din recuperarea prejudiciului material, precum și din alte alte operațiuni de recunoaștere a venitului aferent a perioadelor de gestiune viitoare. [2.1, pag.183]

În conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 113 – XVI din 27.04.2007 creanțele pe termen lung se înregistrează în contabilitate la valoarea scontată, potrivit cerințelor standardelor de contabilitate. [1.1]

Creanțele care sînt exprimate în valută străină (monedă națională a unui stat străin sau moneda unei uniuni monetare de state străine, precum și unitățile bănești și cele de decontare internaționale) se vor reflecta la suma echivalentă în monedă națională calculată în baza ratei de schimb a B.N.M. la data tranzacției.

În calitate de documente justificative pentru recunoașterea creanțelor pe termen lung pot servi: contractele de locațiune finanțate; contractele de vînzare – cumpărare a activelor pe termen lung; contractele de depozitare a mijloacelor bănești; contractele de investiții; cambiile primite; procesele -verbale de inventariere a activelor entității; documente cu titlu executoriu dar și alte documente justificative.

Stingerea creanțelor pe termen lung se poate efectua prin următoarele forme:

primirea numerarului în casierie;

decontarea creanțelor pe seama datoriilor creditoare (se efectuează în cazul cînd debitorul și creditorul dispun de datorii reciproce);

virarea sumei creanței din contul curent al debitorului în contul curent al creditorului, fără a utiliza moneda efectivă;

decontara creanței pe seama avansului primit anterior.

Operațiile prin care se înregistrează creanțele pe termen lung se contabilizează în baza extrasului de cont bancar al creditorului, precum și în baza dispoziției de încasare , în situația în care creanța se achită ărin depunerea numerarului în casă.

Pentru evidența creanțelor pe termen lung servesc conturile 134 „Creanțe pe termen lung” și 136 „Avansuri pe termen lung acordate”. Contul 134 „Creanțe pe termen lung” este destinat generalizării informației privind existența, apariția și stingerea creanțelor pe termen lung cu o durată mai mare de un an (pentru arendă, dobînzi, redevențe calculate, cambii primite și alte decontări). Modul de înregistrare a creanțelor în componența celor pe termen lung se reglementează de prevederile S.N.C. 18 „Venitul” și S.N.C. 17 „Contabilitatea arendei”.

Contul 134 „Creanțe pe termen lung” este un cont de activ. În debitul acestui cont se reflectă formarea creanței pe termen lung, iar în credit – stingerea acesteia. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă suma creanțelor pe termen lung la finele perioadei de gestiune.

La contul 134 „Creanțe pe termen lung” pot fi deschise următoarele subconturi:

134.1 „Creanțe pe termen lung privind arenda”;

134.2 „Creanțe pe termen lung privind dobînzile și redevențele calculate”

134.3 „Cambii pe termen lung primite”;

134.4 „Alte creanțe”.

Evidența analitică a creanțelor pe termen lung se ține pe debitori și pe tipuri de operațiuni ce generează creanțele pe termen lung (locațiune finanțtată, acordarea de împrumuturi, plasarea mijloacelor bănești în bănci, recuperarea prejudiciului material.)

Întrucît la „Carpeta MD” SRL nu sînt înregistrate creanțe pe termen lung, vom analiza modalitatea de contabilizare a acestora în baza unor exemple convenționale.

Exemplul 2.1: Contabilitatea creanțelor pe termen lung la loacator, privind locația finanțată

Fie că în baza contractului de locație finanțată din 10 ianuarie 2012, entitatea „Carpeta MD” SRL a transmis în locație întreprinderii „Rapid Link” SRL un utilaj pentru un termen de 5 ani în condițiile trecerii utilajului în proprietatea locatarului, la expirarea termenului de locație. Valoarea de intrare a acestuia constituie – 50000 lei, suma uzurii acumulate – 5000 lei, valoarea de răscumparare – 20000 lei (fără TVA). Locația (dobînda) constituie 15% din valoarea de răscumpărare și se calculează anual la data de 30 decembrie. Valoarea de răscumpărare se achită la finele fiecărui an de gestiune în părți egale.

Astfel, la întreprinderea „Carpeta MD” SRL ar urma să se reflecte următoarele înregistrări contabile:

Se reflectă valoarea de răscumpărare (fără TVA) a utilajuilui transmis ăn locație

Dt 134 „Creanțe pe termen lung” – 20 000 lei

Ct 422 „Venituri anticipate pe termen lung” – 20 000 lei

Se înregistrează TVA aferent valorii de răscumpărare a utilajului (20000 x 20%)

Dt 134 „Creanțe pe termen lung” – 4 000 lei

Ct 535 „Datorii preliminate” – 4 000 lei

Se reflectă casarea valorii de bilanț a utilajului transmis în locație (50 000-5 000)

Dt 141 „Cheltuieli anticipate pe termen lung” – 45 000 lei

Ct 123 „Mijloace fixe” – 45 000 lei

Se reflectă decontarea uzurii acumulate

Dt 123 „Mijloace fixe” – 5 000 lei

Ct 124 „Uzura mijloacelor fixe” – 5 000 lei

Se înregistrează la finele anului de gestiune cota curentă a :

creanțelor pe termen lung ce urmează a fi încasată pentru anul de gestiune (20 000/5)

Dt 229 „Alte creanțe pe termen scurt” – 4 000 lei

Ct 134 „Creanțe pe termen lung – 4 000 lei

veniturilor anticipate pe termen lung (20 000/5)

Dt 422 „Venituri anticipate pe termen lung” – 4 000 lei

Ct 515 „Venituri anticipate curente” – 4 000 lei

cheltuielilor anticipate pe termen lung (45 000/5)

Dt 251 „Cheltuieli anticipate curente” – 9 000 lei

Ct 141 „Cheltuieli anticipate pe termen lung” -9 000 lei

Se reflectă trecerea la venituri a valorii de răscumpărare a utilajului transmis în

locație care urmează a fi achitată în anul de gestiune curent

Dt 515 „Venituri anticipate curente” – 4 000 lei

Ct 621 „Venituri din activitatea de investiții” – 4 000 lei

Se reflectă trecerea la cheltuieli a valorii de bilanț a utlajului aferentă anului de gestiune

curent

Dt 721 „Cheltuieli ale activității de investiții” – 9 000 lei

Ct 251 „Cheltuieli anticipate curente” – 9 000 lei

Se înregistrează TVA aferent valorii de răscumpărare a utilajului care urmează a fi

achitată în anul de gestiune curent (4 000×20%)

Dt 535 „Datorii preliminate” – 800 lei

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 800 lei

Se reflectă plata de locație (dobînda) calulată pentru anul de gestiune curent (20000×15%)

Dt 228 „Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate” – 3 000 lei

Ct 622 „Venituri din activitatea financiară” – 3 000 lei

Se reflectă TVA aferent plății (dobînzii) de locație calculate (3 000 x 20%)

Dt 228 „Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate” – 600 lei

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 600 lei

Se reflecă încasarea:

valorii de răscumpărare aferentă anului de gestine curent (4 000 + 800)

Dt 242 „Conturi curente în valută națională” – 4 800 lei

Ct 229 „Alte creanțe pe termen scurt” – 4 800 lei

plății de locație (dobînda) (3 000 + 600)

Dt 242 „Conturi curente în valută națională” – 3 600 lei

Ct 228 „Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate” – 3 600 lei

În componența creanțelor pe termen lung se includ, de asemenea și avansurile pe termen lung acordate, evidența cărora se ține la contul 136 „Avansuri pe termen lung acordate”.

Contul 136 „Avansuri pe termen lung acordate” este destinat generalizării informației privind decontările aferente avansurilor pe termen lung acordate și plății anticipate a activelor materiale și nemateriale pe termen lung, care urmează să fie procurate, să fie executate unele lucrări, prestate servicii, precum și privind plata parțială a comenzilor, lucrărilor, serviciilor executate de către antreprenori și terți cu un termen mai mare de un an.

Contul 136 „Avansuri pe termen lung acordate” este un cont de activ. În debitul acestui cont se reflectă sumele avansurilor pe termen lung, plăților anticipate și parțiale virate furnizorilor, antreprenorilor, altor organizații și persoane fizice, iar în credit – trecerea în cont a sumelor virate anterior pentru stingerea datoriilor. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă sumele virate ale avansurilor pe termen lung, plăților anticipate sau parțiale, dar netrecute în contul furnizorilor, antreprenorilor și altor organizații la finele perioadei de gestiune.

Evidența analitică a avansurilor pe termen lung acordate și a plăților anticipate se ține pe debitori, termene de virare și de trecere în cont.

Recunoașterea creanțelor privind avansurile pe termen lung acordate se efectuează în baza extrasului de cont curent al creditorului, ce confirmă transferul mijloacelor bănești debitorului, precum și în baza dispoziției de plată – la acordarea avansului în numerar.

Stingerea creanțelor privind avansurile pe termen lung acordate se efectuează în baza documentelor de livrare a mărfurilor/prestare a serviciilor primite de la furnizor acceptate spre plată:

factură;

factură fiscală.

Exemplul 2.2: Contabilitatea avansurilor pe termen lung acordate

Fie că în baza contractului nr.15 din 17 ianuarie 2011 cu privire laexecutarea unei comenzi de confecționare a unui utilaj într-un termen de 18 luni, la 20 ianuarie 2011 întreprinderea „Carpeta MD” SRL a transferat întreprinderii „Omnicom” SRL un avans în contul achiziției ulterioare a unui utilaj în valoare de 60 000 lei. La 28 iunie 2012, entitatea „Carpeta MD” SRL a acceptat spre plată factura fiscală primită de la furnizor pentru utilajul recepționat la valoarea de 120 000 lei (inclusiv TVA).

În contabilitatea întreprinderii „Carpeta MD” SRL ar urma să se reflecte următoarele operațiuni:

. Acordarea avansului pe termen lung din contul curent

Dt 136 „Avansuri pe termen lung acordate” – 60 000 lei

Ct 242 „Conturi curente în valută națională” – 60 000 lei

Înregistrarea la intrări a utilajului recepționat la prețul de achiziție, fără TVA

Dt 121 „Active materiale în curs de execuție” – 100 000 lei

Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 100 000 lei

Trecerea în cont a sumei TVA aferentă valorii de procurare a utilajului (120 000-120000/6)

Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 20 000 lei

Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 20 000 lei

Trecerea în contul achitării a sumei avansului acordat pe termen lung

Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 60 000 lei

Ct 136 „Avansuri pe termen lung acordate” – 60 000 lei

Achitarea definitivă a datoriei furnizorului pentru utilajul achiziționat (120 000-60 000)

Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 60 000 lei

Ct 242 „Conturi curente în valută națională – 60 000 lei

Pentru generalizarea informației, putem constata că în Bilanțul Contabil al întreprinderii „Carpeta MD” SRL nu sînt înregistrate valori pentru posturile 130 „Creanțe petermen lung” (134) și 150 „Avansuri acordate” (136), ca urmare a faptului ca la entitate nu sînt creațe cu un termen mai mare de un an.

Contabilitatea creanțelor pe termen scurt

Creanțele comerciale sînt creanțele ce apar în cazul cînd momentul transmiterii către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra activelor livrate și cel al prestării serviciilor nu coincide cu momentul achitării lor. Cu alte cuvinte, creanțele comerciale reprezintă o amînare a plății acordată de către vînzător cumpărătorului, fiind considerată o formă a creditului comercial ce asigură continuitatea schimburilor.

Vînzarea cu decontare ulterioara este pe larg răspîndită datorită atractivității sale atît pentru cumpărător, cît și pentru vînzător. Avantajele creanțelor comerciale pentru cumpărător sînt evidente, și anume: primirea bunurilor cu posibilitatea de folosire la moment fără dobîndă a mijloacelor bănești care ar fi necesare pentru plata ulterioară. Pentru vînzător aceste avantaje se concretizează în reducerea costurilor de depozitare a stocurilor de bunuri și promovarea vînzărilor.

Livrarea produselor (mărfurilor) precum și prestarea serviciilor, în urma cărora apar creanțele comerciale, se efectuează în baza următoarelor documente primare: factura fiscală; factura ; procesul-verbal de primire-predare a serviciilor; dispoziția de plată; bonul de încasare ș.a.

Factura fiscală este un document ce justifică vînzarea mărfurilor, prestarea serviciilor de către furnizor – cumpărătorului, intrarea sau ieșirea efectivă a acestora. Dacă cumpărătorul nu este plătitor de TVA, în acest caz, în loc de factura fiscală se întocmește o factura. Aceste documente conțin data facturării obiectelor vândute, denumirea furnizorului, cumpărătorului, cantitatea, prețul de achiziție, suma TVA, valoarea totala de vînzare (suma TVA și valoarea activului fără suma TVA), precum și alte informații, în caz de necesitate.

Procesul verbal de primire-predare a serviciilor reprezintă documentul care este prezentat de către prestatorul de servicii la finalizarea îndeplinirii acestora . Acest document include tipul de servicii efectuate de către prestator cu reflectarea tarifului necesar, justificând cheltuielile, prețul final, cantitatea, calitatea serviciilor efectuate. Acest document este prezentat agentului economic ce a solicitat serviciul, fiind documentul justificativ de îndeplinire a serviciului.

Procesul-verbal de inventariere este documentul întocmit ce prezintă rezultatele inventarierii. În cazul depistării lipsurilor de active acesta servește drept bază pentru înregistrarea creanței persoanei culpabile (angajatul, sau alta persoana responsabila de bunurile supuse inventarierii).

La vînzarea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova(RM), „Carpeta MD” SRL ca plătitor de TVA emite factura fiscală la suma negociată plus TVA. Toate vînzările indiferent de obiectul vîmzării,momentul achitării precum și locul livrării se reflectă în registrul vînzărilor. Analizînd registru vînzărior a „Carpeta MD” SRL pe luna decembrie 2012 (Anexa 2) putem constata că pe parcursul lunii au fost înregistrate vînzări la suma de 4 095 813,80 lei fără TVA, TVA fiind în sumă de 819 163,00 lei.

Pentru generalizarea informației privind existența, formarea dar și achitarea creanțelor comerciale pot fi utilizate următoarele conturi sintetice ale grupei 22 “Creanțe pe termen scurt”:

221 „Creanțe pe termen scurt aferent facturilor comerciale”

222 „Corecții la creanțe dubioase”

223 „Creanțe pe termen scurt ale părților legale”

224 „Avansuri pe termen scurt acordate”

Contul 221 „Creanțe pe termen scurt aferent facturilor comerciale” este un cont de activ. În debitul contului se reflectă formarea creanțelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale, iar în credit – achitarea lor. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă suma creanțelor pe termen scurt la finele perioadei de gestiune.

La contul 221 „Creanțe pe termen scurt aferent facturilor comerciale” pot fi deschise următoarele subconturi :

2211 „Facturi de primit din țară”

2212 „Facturi de primit din străinătate”

2213 „Cambii primite”

Evidența analitică a creanțelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se ține pe fiecare debitor, pe termen de formare și de achitare a acestora.

Creanțele comerciale se reflectă în contabilitatea întreprinderii ținîndu-se cont de formele de achitare posibile:

Contra mijloacelor bănești

Pe seama avansurilor primite

Prin schimb de active

Prin cambiile emise de cumpărător

La „Carpeta MD” SRL creanțele comerciale se achită numai pe seama avansurilor primite și contra mijloacelor bănești.

Pentru ilustrarea formării creanțelor aferente vînzării mărfurilor pe teritoriul RM vom examina exemplul următor:

Exemplul 2.3: Vînzarea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, contra mijloace bănești achitate prin virament

„Carpeta MD” SRL a încheiat cu distribuitorul său „Gagauzkoop” Comrat contracul de vînzare – cumpărare nr.5 din 02.01.2013 (Anexa 3) în baza căruia „Carpeta MD” SRL s-a angajat să vîndă articole de lînă și sintetică, conform specificației, iar „Gagauzkoop” Comrat se obligă să le vîndă și sa transfere către „Carpeta MD” SRL prețul mărfii.

Astfel , în luna decembrie 2012 entitatea ,,Carpeta MD” SRL în baza facturii fiscale seria JB nr. 1474596 din 20.12.2012 (Anexa 4) a vîndut mărfuri entității „Gagauzkoop” Comrat în valoare de 71 859,03 lei (fără TVA). Suma TVA aferentă livrării conform facturii fiscale constituie 14 371,77 lei [(71 859,03 x 20) :100].Achitarea se efectuează contra mijloace bănești după prestarea serviciilor.(Anexa 5)

În baza datelor prezentate se întocmesc următoarele formule contabile:

La vînzarea mărfurilor:

Dt 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,

subcontul 2211 „Facturi de primit din țară”, la suma totală, inclusiv TVA –86 230,80 lei

Ct 611 „ Venituri din vânzări”

subcontul 6112 ,,Venituri din vînzarea mărfurilor” – 71 859,03 lei

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

subcontul 5342 Datorii privind taxa pe valoare adaugată” -14 371,77 lei

La achitarea de către cumpărător a mărfurilor cu mijloace bănești:

Dt 242 „Conturi curente în valută națională”,

subcontul 2421 „Mijloace bănești nelegate” – 20 000 lei

Ct 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

subcontul 2211 „Facturi de primit din țară” – 20 000 lei.

Exemplul 2.4: Vînzarea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, contra mijloace bănești achitate în numerar

În luna decembrie 2012 entitatea ,,Carpeta MD” SRL în baza facturii fiscale seria JB nr. 1846624 din 26.12.2012 (Anexa 6) a vîndut mărfuri persoanei fizice Bubis Ana în valoare de 51 125 lei (fără TVA). Suma TVA aferentă livrării conform facturii fiscale constituie 10 225 lei [(51 125 x 20) :100].Achitarea se efectuează contra mijloace bănești în numerar. (Anexa 7)

În baza datelor prezentate se întocmesc următoarele formule contabile:

La vînzarea mărfurilor:

Dt 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,

subcontul 2211 „Facturi de primit din țară”, la suma totală, inclusiv TVA –61 350,00 lei

Ct 611 „ Venituri din vânzări”

Subcontul 6112 ,,Venituri din vînzarea mărfurilor” – 51 125,00 lei

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Subcontul 5342 Datorii privind taxa pe valoare adaugată” – 10 225,00 lei

La achitarea de către cumpărător a mărfurilor cu mijloace bănești:

Dt 241 „Casa”,

subcontul 2411 „Casa în valută națională” – 51 350,00 lei

Ct 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

subcontul 2211 „Facturi de primit din țară” – 51 350,00 lei.

La entitate, în luna octombrie 2012, au fost înregistrate returnări de mărfuri, drept urmare, vom studia modul de contabilizare a acestei operațiuni:

Exemplul 2.5: Returnarea mărfurilor

Pe data de 29.10.2012 persoana fizică Malanciuc Valentina, a decis să returneze covoarele procuarte în baza facturii fiscale JB 1474335 (Anexa 8) și a actului de returnare a mărfii (Anexa9).

Se reflectă stornarea valorii mărfurilor, fără TVA

Dt 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,

subcontul 2211 „Facturi de primit din țară”, la suma totală, inclusiv TVA – 6 960,00 lei

Ct 611 „ Venituri din vânzări”

subcontul 6112 ,,Venituri din vînzarea mărfurilor” – 6 960,00 lei

Se reflectă stornarea valorii TVA, aferentă mărfurilor vîndute:

Dt 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,

subcontul 2211 „Facturi de primit din țară”, la suma totală, inclusiv TVA –1 390,00 lei

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

subcontul 5342 Datorii privind taxa pe valoare adaugată” – 1 392,00 lei

Cu toate că întreprinderea „Carpeta MD” SRL este plătitoare de TVA, și toate mărfurile pe care le comercializează sînt supuse acestui impozit la cota 20%, ea este obligată să vîndă mărfuri unor agenți economici, cînd aceștia prezintă Hotărîrea Instanței.

Exemplul 2.6: Vînzarea mărfurilor la cota 0%

În luna octombrie 2012 entitatea ,,Carpeta MD” SRL în baza facturii fiscale seria JB nr. 1474329 din 22.10.2012 (Anexa 10) a vîndut mărfuri entității „OIM Moldova” în valoare de 3 159,00 lei. TVA aferentă livrării conform facturii fiscale constituie 0%, în baza Hotăririi prezentate (Anexa 11).

În baza datelor prezentate se întocmesc următoarele formule contabile:

Se reflectă vînzarea mărfurilor:

Dt 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,

subcontul 2211 „Facturi de primit din țară”, la suma totală, inclusiv TVA – 3 159,00 lei

Ct 611 „ Venituri din vânzări”

subcontul 6112 ,,Venituri din vînzarea mărfurilor” – 3 159,00 lei

La “Carpeta MD” SRL în luna decembrie al anului 2012 nu s-a înregistrat achitarea creanțelor comerciale pe seama cambiilor emise de cumpărător și prin schimb de active.

Pentru a prezenta modul de reflectare în contabilitate a creanțelor comerciale, ținîndu-se cont de formele de achitare care nu s-au înregistrat la întreprindere, vom utiliza următoarele exemple convenționale:

Exemplul 2.7: Achitarea creanțelor comerciale prin cambiile emise de cumpărător:

În luna decembrie 2012 întreprinderea „Carpeta MD” SRL a livrat marfuri întreprinderii „Rapid Link” SRL în valoare de 25 000 lei (fără TVA). Suma TVA aferentă livrării constituie 5000 lei [(25 000* 20% ) :100.] Întreprinderea „Carpeta MD” SRL acceptă o cambie emisă de cumpărător cu scadență peste 6 luni și o dobîndă anuală de 12%. În acest caz dobînda aferentă cambiei va constitui 1 800 lei:

se calculează valoarea mărfii cu suma TVA: 25 000 + 5 000=30 000 lei

se calculează valoarea dobîndei anuale: 30 000 * 12% = 3 600 lei

se calculează valoarea dobîndei lunare: 3 600: 12 = 300 lei

se calculează valoarea dobîndei pentru 6 luni: 300* 6= 1 800 lei

În baza datelor obținute se întocmesc următoarele formule contabile:

Se reflectă acceptarea cambiei de către vînzător:

Dt 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,

subcontul 2213 ”Cambii primite” – 25 000 lei

Ct 611 “Venituri din vînzări”

subcontul 6112 ,,Venituri din vînzarea mărfurilor” – 25 000 lei

Se reflectă valoarea TVA aferent cambiei acceptate:

Dt 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

subcontul 2213 ”Cambii primite” – 5 000 lei

Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”

subcontul 5342 Datorii privind taxa pe valoare adaugată 5 000 lei

Se reflectă dobînda calculată aferentă cambiei:

Dt 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,

subcontul 2213 ”Cambii primite” – 1 800 lei

Ct 515 “Venituri anticipate curente” – 1 800 lei

Se reflectă dobînda aferentă perioadei de gestiune curentă:

Dt 515 “Venituri anticipate curente” – 300 lei

Ct 621 “Venituri din activitatea de investiții

subcontul 6215 „Venituri din dobînzi” ” – 300 lei

Exemplul 2.8: Achitarea creanțelor prin schimb de active:

În luna decembrie 2012 întreprinderea „Carpeta MD” SRL a livrat marfă întreprinderii „Omnicom” SRL în valoare de 50 000 lei (fără TVA). Suma TVA aferentă livrării constituie 1000 lei [(50 000 * 20% ) :100]. Pentru mărfurile livrate întreprinderea „Carpeta MD” a primit în schimb materiale în valoare de 36 000 lei, inclusiv TVA. Suma TVA aferent materialelor intrate este de 6 000 lei (36 000 : 6.) Diferența de 24 000 lei (60 000 -36 000) întreprinderea „Omnicom” SRL o achită prin mijloace bănești prin virament.

În baza datelor obținute se întocmesc următoarele formule contabile:

Reflectăm datoria cumpărătorului pentru mărfurile livrate:

Dt 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 50 000 lei

Ct 611 „Venituri din vînzări” – 50 000 lei

Reflectăm suma TVA aferentă mărfurilor vîndute:

Dt 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 10 000 lei

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 10 000 lei

Reflectăm valoarea materialelor intrate în schimbul mărfurilor vîndute:

Dt 211 “Materiale” – 30 000 lei

Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 30 000 lei

Reflectăm suma TVA aferent materialelor intrate:

Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 6 000 lei

Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 6 000 lei

Reflectăm anularea creanțelor și datoriilor provenite din schimbul de active:

Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 36 000 lei

Ct 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 36 000 lei

Reflectăm suma creanțelor achitate contra mijloacelor bănești:

Dt 242 „Conturi curente în valută străină” – 24 000 lei

Ct 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 24 000 lei

Respectarea principiului prudenței necesită formarea la întreprindere a rezervelor pentru datorii dubioase. Pentru asemenea cazuri, se utilizează contul 222 ,,Corecții la creanțe dubioase” destinat generalizării informației privind existența,formarea și utilizarea rezervelor pentru datoriile dubioase aferente operațiilor comerciale.

Contul 222 ,,Corecții la datorii dubioase” cu funcția de cont de pasiv este contrar în raport cu contul 221 ,,Creanțe pe termen scurt aferente facutrilor comerciale”. În creditul acestui cont se reflectă constituirea rezervelor (corecției) pentru datorii dubioase la sumele determinate de conducerea întreprinderii, iar în debit – utilizarea rezervelor la casarea sumelor creanțelor compromise. Soldul contului este creditor și reprezintă suma rezervei neutilizată la finele perioadei de gestiune.

Soldurile tuturor conturilor de creanțe cu sold debitor se reflectă în subcapitolul 2.2 din Bilanțul contabil în mod obișnuit, iar ale contului 222,, Corecții la creanțe dubioase ” – cu semnul ,,minus” , adică în paranteze. În afară de aceasta, cheltuielile aferente datoriilor dubioase se reflectă în Raportul de profit și pierderi în componența cheltuielilor comerciale.

Evidența analitică a corecțiilor la datorii dubioase se ține pe debitori, pe termene de constituire și utilizare a rezervei (corecției).

Pentru majorarea volumului de vînzări întreprinderile acceptă vînzările de mărfuri și servicii cu achitarea în rate. În astfel de situații unele sume nu vor fi achitate de cumpărători, clienți, adică vor deveni datorii dubioase.

Creanțele sunt considerate ca datorii dubioase în următoarele cazuri:

cumpărătorul (clientul) este considerat insolvabil, iar creanța nu are acoperire garantată;

sunt întocmite documentele care permit de a considera dubioase careva datorii (reclamații, hotărîri ale organelor judiciare sau avizele privind falimentul și lichidarea întreprinderii cumpăratoare publicate oficial);

termenul de prescripție prevăzut de legislația în vigoare a expirat.

Decontarea creanțelor comerciale dubioase în contabilitatea financiară se efectuează în baza următoarelor documente:

lista de inventariere a creanțelor;

ordinul conducătorului entității privind decontarea creanțelor;

decizia organului de drept cu privire la imposibilitatea recuperării creanței (în baza acestei decizii creanța compromisă poate fi dedusă în scopuri fiscale, pe cînd în contabilitatea financiară ea poate fi decontată și în lipsa acesteia).

Decontarea creanțelor comerciale dubioase poate fi efectuată prin:

decontarea creanțelor dubioase pe seama rezervelor pentru datoriile dubioase creanțe anterior;

raportarea directă a creațelor dubioase la cheltuielile perioadei.

Constituirea rezervelor privind creanțele dubioase se efectuează prin debitarea contului 712 ,,Cheltuieli comerciale” și creditarea contului 222 ,,Corecții la datorii dubioase”.

La decontarea creanțelor compromise din contul rezervei create se debitează contul 222 ,,Corecții la datorii dubioase” și se creditează contul 221 ,,Creanțe pe termen scurt privind facturile comerciale”.

Restabilirea creanțelor anterior declarate ca compromise se înregistrează prin debitarea contului 221 ,,Creanțe pe termen scurt privind facturile comerciale” și respective creditarea contului 222 ,,Corecții la datorii dubioase”.

Dacă întreprinderile-debitori recunoscute anterior ca insolvabile, iar creanțele lor au fost decontate, și-au declarat disponibilitatea de a achita facturile, în contabilitatea furnizorului se întocmește formula contabilă inversă, și anume se debitează conturile de creanțe 221 ,,Creanțe pe termen scurt privind facturile comerciale”, 223 ,, Creanțe pe termen scurt ale părților legate”, 229 ,,Alte creanțe pe termen scurt” și respective se creditează contul 222 ,,Corecții la datorii dubioase”.

La entitatea „Carpeta MD” SRL creanțe dubioase nu s-au înregistrat. De asemenea, reieșind din acest lucru, la întreprindere nu se formează corecții la datorii dubioase.

Contul 223 „Creanțe pe termen scurt ale părților legate” este destinat generalizării informației privin existența, înregistrarea și achitarea creanțelor pe termen scurt ale părților legate (întreprinderilor – fiice, asociate ș.a.). Este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează apariția creanțelor părților legate, iar în credit se reflectă achitarea creanțelor părților legate. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă suma creanțelor curente ale părților legate la finele perioadei de gestiune.

La contul 223 „Creanțe pe termen scurt ale părților legate” pot fi deschise următoarele subconturi:

2231 „Creanțe pe termen scurt ale întreprinderilor-fiice”

2232 „Creanțe pe termen scurt ale întreprinderilor asociate”

2233 „Creanțe pe termen scurt ale părților legate”

Evidența analitică a creanțelor curente se ține pe fiecare debitor și pe termen de înregistrare a acestora.

Întreprinderea „Carpeta MD” SRL nu este o întreprindere-mamă, nici întreprindere-fiică și nici întreprindere asociată, prin urmare în evidența contabilă nu se reflectă contul 223 „Creanțe pe termen scurt ale părților legate”.

Contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate” este destinat generalizării informației privind avansurile pe termen scurt acordate furnizorilor, antreprenorilor, altor creditori în contul livrării mărfurilor, materialelor și altor acitve sau în cazul executării lucrărilor, prestării serviciilor, precum și privind achitarea produselor, lucrărilor primite de la clienți pe măsura finisării parțiale pe un termen ce nu depășește un an.

Contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate” este un cont de activ. În debitul contului se reflectă sumele avansurilor pe termen scurt acordate, iar în credit se reflectă sumele avansurilor, înregistrate pentru stingerea datoriilor față de furnizor sau antreprenor. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă avansurile acordate, dar încă neînregistrate la finele perioadei de gestiune.

La contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate” pot fi deschise următoarele subconturi:

2241 „Avansuri pe termen scurt acordate în țară”

2242 „Avansuri pe termen scurt acordate în străinătate”

Evidența analitică a acestora se ține pe fiecare furnizor și antreprenor.

Pentru a reflecta avansurile acordate în țară în evidența contabilă la „Carpeta MD” SRL se întocmesc următoarele formule contabile:

Exemplul 2.9 : Acordarea avansurilor pe termen scurt în țară:

La data de 11.12.2012 entitatea „Carpeta MD” SRL acordă un avans titularului de avans Berzoi Sergiu în valoare de 661,40 (Anexa 12) lei pentru achiziționarea de materiale. Acesta prezintă drept document justificativ factura fiscală BV3248180 din 11.12.2012 (Anexa 13).

Se reflectă acordarea avansului din casierie, titularului de avans

Dt 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”

subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titalarilor de avans” – 661,40 lei

Ct 241 „Casa”,

subcontul 2411 „Casa în valută națională” – 661,40 lei

Se reflectă acordarea avansurilor pentru procurarea materialelor, prin intermediul personalului întreprinderii:

Dt 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”,

subcontul 2241 „Avansuri pe termen scurt acordate în țară” – 661,40 lei

Ct 227 „Creanțe pe termen scurt ale personaleului”

subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titalarilor de avans” – 661,40 lei

Se reflectă trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior în achitarea datoriilor față de furnizori pentru materialele primite:

Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 5211„Facturi de achitat în țară” -661,40 lei

Ct 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”,

subcontul 2241 „Avansuri pe termen scurt acordate în țară” – 661,40 lei

Pentru reflectarea avansurilor acordate în străinătate în evidența contabilă la întreprinderea analizată se întocmesc următoarele formule contabile:

Exemplul 2.10 : Acordarea avansurilor pe termen scurt în străinătate:

La 20 decembrie 2012 întreprinderea „Carpeta MD” SRL transferă un avans în valoare de 10 000 USD către „Incov” SA, Alba Iulia, România, în baza ordinui de plată nr.1 din 20.12.2012 (Anexa 14).

Se reflectă acordarea avansurilor în contul livrării mărfurilor, în străinătate:

Dt 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”,

subcontul 2242 „Avansuri pe termen scurt acordate în străinătate” – 121 105 USD

Ct 243 „Cont curent în valută străină”

subcontul 2431 „Conturi valutare în țară” – 121 105 USD

Se reflectă trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior în achitarea datoriilor față de furnizor pentru mărfurile primite:

Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 5211„Facturi de achitat în țară” – 121 105 USD

Ct 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”,

subcontul 2242 „Avansuripe termen scurt acordate în străinătate” – 121 105 USD

Decontările cu bugetul au particularități datorităfapului că reglementările normative specifice ale modului de determinare și de achitare a creanțelor dar și a datoriilor față de bugetul de stat. Raporturile întreprinderii cu bugetul au un caracter multiplu și divers, din acest motiv decontările cu bugetul se reflectă în conturi distincte privind datoriile și creanțele.

Creanțele bugetului față de întreprindere sînt generate de raporturile entității cu bugetul și reprezintă diferența dintre sumele calculate și achitate la buget ale impozitelor și taxelor, a căror mod de administrare și de contabilizare are un aspect complex și cele efectiv achitate.

Creanțele bugetului se formează din :

impozitului pe venit achitat în avans în decursul anului, plătit în plus, reținut la sursa de plată,

TVA pentru trecerea în cont, TVA de recuperat, TVA calculată de la avansurile primite;

accizele aferente procurărilor pentru trecerea ulterioară în cont;

alte impozite și taxe achitate în avans sau plătite în plus.

Sumele calculate și achitate ale creanțelor bugetului în contabilitate se reflectă în baza următoarelor documentelor primare: calcule și note contabile, facturi fiscale, dispoziții de plată trezoreriale, extrasului de cont bancar al entității, ordine și decizii ale unităților economice sau organelor de stat ș.a.

Pentru generalizarea informației cu privire la existența, înregistrarea și achitarea creanțelor aferente decontărilor cu bugetul precum și privind sancțiunile economice, cuvenite entității din buget în conformitate cu legislația fiscală, este destinat contul de activ 225 „Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.

În debitul acestui cont se înregistrează avansurile vărsate la buget privind impozitele stabilite de legislație (cu excepția TVA), sumele plătite în plus la buget, și diferențele dintre sumele TVA plătită sau de plătit și primită sau de primit, iar în credit – sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor aferente decontărilor cu bugetul realizate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum și plățile în plus recuperate din buget. Soldul acestui cont este debitor și reflectă datoriile bugetului de stat față de întreprindere la finele perioadei de gestiune.

În cadrul contului 225 „Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” sînt deschise urmatoarele subconturi:

2251 „Creanțe pe termen scurt privind impozitul pe venit”,

2252 „Creanțe pe termen scurt privind TVA”

2253 „Creanțe pe termen scurt privind accizele”

2254 „Creanțe pe termen scurt privind alte impozite și taxe”.

Evidența analitică a creanțelor privind decontările cu bugetul se ține pe feluri de impozite și plăți, precum și pe termene de recuperarea acestora din buget.

Pe perioada acțiunii cotei zero șa impozitul pe venit (anii 2008-2011) prevederile menționate mai sus nu se aplică.

Apariția creanțelor bugetului la „Carpeta MD” SRL pentru luna decembrie 2012 se reflectă prin următoarele formule contabile:

La suma impozitului pe venit achitat în rate (Anexa 15):

Dt 225 „Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

subcontul 2251 „Creanțe pe termen scurt privind impozitul pe venit” – 35 000 lei

Ct 242 „Conturi curente în valută națională”

subcontul „Mijloace bănești nelegate” – 35 000 lei

La suma depășirii sumei TVA trecută în cont față de suma TVA calculată, precum și a supraplăților la buget privind alte impozite și taxe (Anexa 16):

Dt 225 ,,Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

subcontul 2253 „Creanțe pe termen scurt privind TVA” 103 339,91 lei

Ct 534 „ Datorii privind decontările cu bugetul”

subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată” 103 339,91 lei

La suma TVA aferentă avansurilor:

Dt 225 ,,Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

subcontul 22510 „Creanțe pe termen scurt privind TVA de la avansuri” – 8 516,73 lei

Ct 534 „ Datorii privind decontările cu bugetul”

subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată” 8 516,73 lei

La finele anului, întreprinderea are dreptul să treacă în cont sumele impozitului pe venit plătite în avans (inclusiv suma impozitului pe venit reținut la sursa de plată). Acestea se trec la diminuarea datoriilor față de buget și se înregistrează prin debitarea contului 534 „ Datorii privind decontările cu bugetul” și creditarea contului 225 ,,Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.

În cazul cînd suma impozitului pe venit calculat este mai mică decît suma totală plătită în avans, diferența ramîne ca sold pe contul 225 ,,Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” și urmează a fi recuperată din buget sau trecută în contul datoriei pe următoarea perioadă de gestiune.

Restituirea din buget a supraplăților se înregistrează prin debitarea contului 242 „Conturi curente în valută națională” și creditarea contului 225 ,,Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.

De cele mai dese ori, supraplata se trece în contul achitării impozitelor respective sau a altor impozite și taxe în perioadele următoare. Stingerea datoriei față de buget din contul supraplății se eefctuează prin debitarea contului 534 „ Datorii privind decontările cu bugetul”, respective creditarea contului 225 ,,Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.

Contul 226 „Creanțe preliminate” este uncont de activ, destinat generalizării informației privind sumele impozitului pe venit, accizelor de recuperat, taxei pa valoare adăugată de recuperat aferente valorilor de mărfuri și materiale și serviciilor procurate (primite) de întreprindere, dar care nu sînt obligatorii spre trecerea în cont pînă la îndeplinirea condițiilor prevăzute de contract sau de legislația în vigoare.

În debitul acestui cont se reflectă sumele TVA, impozitului pe venit, accizelor calculate, sursele prevăzute în buget, iar în credit pe măsura apariției dreptului de trecere în cont, acestea se înregistrează la decontările cu bugetul, precum și în plățile de la conturile de trezorerie. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă sumele taxei pa valoare adăugată , accizelor achitate și/sau calculate față de clienți, alocațiile din buget neutilizate la finele perioadei de gestiune.

Evidența analitică se ține pe fiecare impozit și taxă de achitat.

Exemplul 2.11: Contabilizarea creanțelor preliminate

Întreprinderea „Carpeta MD” SRL a încheiat cu entitatea „Moldabela” SRL care este situată pe teritoriul Zonei Economice Libere din Ungheni, un contract de procurare a covoarelor. Conform contractului, întreprinderea „Carpeta MD” SRL a transferat un avans pentru procurarea mărfii. Din greșeală însă, a fost livrată altă marfă, respectiv a fost exportată înapoi.. Cum marfa procurată de pe teritoriul Zonei Economice Libere se impozitează cu cota „0” la TVA, întreprinderea „Moldabela” SRL transferă suma de11 046,66 lei livrată greșit înapoi la „Carpeta MD” SRL. Tranzacția este justificată prin Decizia de regularizare nr. 003 din 07.02.2012 (Anexa 18 ).

În baza datelor prezentate la întreprinderea „Carpeta MD” SRL se va întocmi următoarea formulă contabilă:

Se reflectă trecerea în cont a sumei taxei pe valoare adăugată calculată conform datelor din decizia de regularizare:

Dt 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”,

subcontul 2242 „Avansuripe termen scurt acordate în străinătate” – 11 046,66 lei

Ct 226 „Creanțe preliminate”

subcontul 2262 „Creanțe preliminat privind sursele de finanțare din buget”11 046,66 lei

Creanțele personalului reprezintă sumele datoarte entității de către angajați și sînt generate de următoarele operații:

avansurile primate în conturile salariilor;

avansurile spre decontare – sumele primite de personal pentru procurarea unor valori materiale, spre acoperirea cheltuielilor de transport etc;

mărfurilor vîndue personalului în credit;

datoria lucrătorului privind daunele materiale;

alte plăți și operații.

Constatarea creanțelor personalului se efectuează în baza următoarelor document:

dispoziția de plată;

ordinul conducătorului privind recuperarea daunei materiale;

documentele cu titluri executorii;

contracte de procurare a mărfurilor în rate;

lista de inventariere a creanțelor și datoriilor;

contracte de împrumut ș.a.

Pentru generalizarea informației privin existența, formarea și stingerea creanțelor curente ale personalului față de întreprindere se utilizează contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”. Este un cont de activ, în debitul acestui se reflectă înregistarea creanțelor pe termen scurt ale personalului față de întreprindere, iar în credit se reflectă achitarea creanțelor pe termen scurt ale personalului. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă datoriile personalului față de entitate la finele perioadei de gestiune.

La contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” pot fi deschise următoarele subconturi:

2271 „Creanțe pe termen scurt privind retribuirea muncii”

2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans”2

2273 „Creanțe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în credit”

2274 „Creanțe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale”

2275 „Creanțe pe termen scurt ale personalului privind alte operații”

Evidența analitică a creanțelor pe termen scurt ale personalului se ține pe fiecare lucrător (debitor), feluri de creanțe, termene de apariție și achitare ale acestora.

La SRL „Carpeta MD” contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subconul 2271 „Creanțe pe termen scurt privind retribuirea muncii” nu se reflectă.

În subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans” se reflectă sumele titularilor de avans datorate întreprinderii, fiind angajați ai întreprinderii, cărora li se eliberează mijloace bănești spre decontare pentru acoperirea cheltuielilor care urmează a fi suportate de către angajat.

Avansurile pentru decontare se folosesc pentru:

acoperirea cheltuielilor leagte de deplasări;

procurarea mărfurilor de cancelarie și alte bunuri materiale;

acoperirea cheltuielilor de transport – achiziționare.

Partea principală a avansurilor spre decontare se folosește pentru acoperirea cheltuielilor legate de deplasări. În timpul depasării, lucrătorilor li se compensează următoarele cheltuieli:

diurna;

costul biletelor de călătorie tur – retur;

cheltuieli privind cazarea.

Modul de efectuare a deplasărilor și de recupeare a cheltuielilor suportate este reglementat de Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 5.01.2012 (în continuare Regulament). [1.4]

Delegarea salariatului se efectuează de către conducătorul entității sau altă persoană împuternicită prin aprobarea ordinului, cu indicarea scopului și a termenului delegării, precum și a țării gazdă. Delegarea salariatului pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează în baza ordinului sau a legitimației de deplasare. Termenul delegării salariaților se determină de către conducătorii entităților și nu poate depăși doi ani – la delegarea peste hotare și 60 de zile calendaristice – în hotarele Republicii Moldova, fără a lua în calcul timpul aflării în drum. În timpul deplasării, lucrătorului i se păstrează locul de muncă și salariul.

Normele diurnelor sînt diferențiate pe categorii, ținîndu-se cont de posturile deținute de salariații delegați, de scopul și caracterul misiunii. Cuantumul diurnelor pentru fiecare zi de aflare în deplasare a salariatului sînt prevăzute în Regulament.

Pentru zilele de plecare și sosire diurnele se plătesc în mărime de 100% din normele stabilite. În cazul delegării pentru o singură zi în teritoriul Republicii Moldova, diurnele nu se plătesc, iar peste hotarele republicii, diurnele se plătesc în mărime de 100% din norma stabilită.

Potrivit documentelor primare, salariatului delegat i se achită cheltuielile de transport pînă la locul de destinație și retur – spre locul permanent de muncă cu transportul aerian, feroviar, naval, transportul auto public, cu excepția taximetrelor, la tarifele clasei economice, incluzînd plata pentru asigurarea de stat a pasagerului la transport și pentru serviciul prestat la vînzarea preliminară a biletelor de călătorie. Cheltuielile pentru utilizarea lenjeriei de pat în trenuri se compensează fără prezentarea documentelor primare.

În cazul neprezentării documentelor de călătorie, compensarea cheltuielilor pentru serviciile de transport pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează conform tarifului minim.

Salariatului delegat i se compensează cheltuielile efective pentru locațiune, inclusiv pentru serviciile obligatorii prestate în hoteluri, conform cerințelor privind utilarea camerelor din hoteluri, în mărime ce nu va depăși plafoanele de cazare pentru fiecare 24 ore, prevăzute în anexa nr.2 la prezentul Regulament, de exemplu pentru municipul Chișinău, limita este de 315 lei pentru categoria I și 420 lei pentru categoria II. De asemenea, se compensează cheltuielile pentru rezervarea locurilor în hoteluri în mărime de 50% din valoarea compensată a locului pentru 24 ore.

Cheltuielile efective pentru locațiune se confirmă prin anexarea documentelor primare la decontul de avans. Nu se permite achitarea cheltuielilor pentru locațiune în hoteluri în baza conturilor comune, fără a fi indicate în ele numerele camerelor ocupate, perioada aflării, numele celor cazați, tipurile cheltuielilor etc.

În cazul în care nu sînt prezentate documentele primare a cheltuielilor de locațiune, aceste cheltuieli se compensează salariatului la delegarea în hotarele Republicii Moldova în mărime de 25 lei, iar peste hotare – în mărime de 10% din norma-limită a cheltuielilor de locațiune pentru fiecare noapte aflată în deplasare, excluzîndu-se timpul aflării în drum. Compensarea cheltuielilor nominalizate se efectuează în cazul în care salariatului delegat nu i s-a acordat locuință fără plată.

La întoarcerea din deplasare, titularul de avans trebuie să prezinte timp de 5 zile decontul de avans la care se anexează toate documentele justifcative privind deplasarea. La folosirea avansurilor pentr alte scopuri (procurarea mărfurilor, acoperirea cheltuielilor de transport – aprovizionare), titularul de avans trebuie să prezinte documentele respective.

Suma cheltuielilor efectuate peste limita stabilită de Regualment, la cererea administrației poate fi resituită de lucrător. Aceste cheltuieli, în conformitate cu art. 24 alin (3) al Codului Fiscal, nu se permit spre deducere în scopuri fiscale și se corectează la întocmirea Declarației cu privire la impozitul pe venit a persoanei, ce practică activitatea de întreprinzător.

Întreprinderea „Carpeta MD” SRL, la contabilizarea decontărilor cu titularii de avans utilizînd contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularului de avans”, întocmește următoarele formule contabile (Anexa 14):

Exemplul 2.12 : Acordarea avansurilor personalului întreprinderii:

În luna septembrie 2012, directorul „Carpeta MD” SRL Maria Nicu a fost delegată să plece pentru o perioadă de 4 zile (04.09.2012.-.09.09.2012) pentru a participa la o expoziție de covoare din Turcia. Acesteia i s-a acordat avans de la întreprindere pentru a-i fi acoperite cheltuielile legate de deplasarea în interes de serviciu.

În contabilitatea întreprinderii au fost înregistrate următoarele formule contabile:

La eliberarea avansului spre decontare:

Dt 227„Creanțe pe termen scurt ale personalului”,

subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans” – 3 378,91 lei

Ct 241 „Casa”

subcontul „Casa în valută națională” – 3 378,91 lei

La suma cheltuielilor indicate în decontul de avans:

Dt 713 „Cheltuieli generale și administrative”

subcontul 713.8 „Cheltuieli de deplasare” 3 378,91 lei

Ct 227„Creanțe pe termen scurt ale personalului”,

subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans” – 3 378,91 lei

La contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2273 „Creanțe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în credit” se reflectă sumele lucrătorilor datorate entității pentru procurarea de către personal a mărfurilor în rate.

La întreprinderea analizată, „Carpeta MD” SRL nu sunt înregistrate astfel de creanțe, deci nu se ține evidența pe contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2273 „Creanțe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în credit”.

La contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2274 „Creanțe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale” se reflectă creanțele personalului pentru anumite prejudicii ce au fost cauzate entității, cum ar fi lipsurile de bunuri materiale din cauza gestionarilor constatate cu ocazia inventarieii, rebuturile în producție.

La întreprinderea „Carpeta MD” SRL în perioada analizată nu s-a înregistrat prejudicii cauzate întreprinderii din cauza personalului întreprinderii. Drept urmare nu a fost utilizat contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2274 „Creanțe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale”.

Instrumentarea contabilă a altor creanțe

Creanțele privind veniturile calculate reprezintă datorriile altor întreprinderi față de unitatea econmomică respectivă privind:

plata de arendă;

dividendele calculate;

dobînzile și redevențele calculate;

alte venituri.

Constatarea creanțelor privind veniturile calculate se bazează pe principiile fundamentale ale contabilității, în special, pe principiul specializării exercițiilor, care presupune constatarea și înregistrarea veniturilor și a cheltuielilor în perioada efectuării lor, indiferent de momentul plății sau încasării mijloacelor bănești,drept urmare aceste creanțe apar și sunt contabilizate în perioada în care au fost constatate veniturile corespunzătoare. Modul de constatare a veniturilor este reglementat de S.N.C. 18 „Venitul.

Pentru generalizarea informației privind existența, înregistrarea și achitarea creanțelor curente privind veniturile calculate se utilizează contul de activ 228 „Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate”. În debitul acestui cont se înregistrează creanțele privind veniturile calculate, iar în credit – achitarea lor. Soldul este debitor și reprezintă suma creanțelor pe termen scurt aferente veniturilor calculate la finele perioadei de gestiune.

La contul 228 „Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate” pot fi deschise următoarele subconturi:

2281 „Creanțe pe termen scurt privind arenda”

2282 „Creanțe pe termen scurt privind dobînzile și redevențele calculate”

2283 „Creanțe pe termen scurt privind alte venituri”

Evidența analitică a creanțelor pe termen scurt privind veniturile calculate se ține pe fiecare debitor, termene de achitare și feluri de venituri.

Pe perioada analizată la „Carpeta MD” SRL nu au fost înregistrate creanțe privind veniturile calculate.

În componența altor creanțe pe termen scurt intră creanțele cu termenul mai mic de un an care nu pot fi reflectate în nici una din categoriile descries anterior, și anume creanțele:

privind recuperarea pierderilor;

ale organelor de asigurări sociale;

privind reclamațiile înaintate și recunoscute;

ale băncilor comerciale;

privind alte operațiuni.

Pentu evidența sintetică a altor creanțe este utilizat contul 229 „Alte creanțe pe termen scurt”. Acest cont este destinat generalizării informației privind existența, înregistrarea și achitarea creanțelor cu un termen nu mai mare de un an aferente decontărilor cu cumpărătorii de produse, beneficiari de lucrări și servicii, cu alți debitori, precum și operațiile care n-au fost reflectate în alte conturi de creanțe pe termen scurt.

Contul 229 „Alte creanțe pe termen scurt” este un cont de activ. În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea creanțelor pe termen scurt, iar în credit se reflectă achitarea acestora. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă sumele altor creanțe pe termen scurt la finele perioadei de gestiune.

La contul 229 „Alte creanțe pe termen scurt” pot fi dechise următoarele subconturi:

2291 „Creanțe pe termen scurt ale companiilor de asigurări”

2292 „Creanțe pe termen scurt ale organelor de asigurări sociale”

2293 „Creanțe pe termen scurt privind pretențiile înaintate și recunoscute”

2294 „Creanțe pe termen scurt privind alte operații”

Evidența analitică a altor creanțe pe termen scurt se ține pe tipuri de debitori și termene de încasare.

Apariția altor creanțe pe termen scurt se reflectă prin debitarea contului 229 „ Alte creanțe pe termen scurt” și creditarea conturilor de venituri : 612 „Alte venituri operaționale” pentru a reflecta sumea despăgubirii destinate încasării de la companiile de asigurări în alte cazuri decît cele de calamități naturale, de asemenea pentru reflectarea sumei pretențiilor înaintate furnizorilor sau cumpărătorilor recunoscute în scris sau prin hotărîrea judecății; 623 „Venituri excepționale” pentru a reflecta suma despăgubirilor destinate încasării de la companiile de asigurări în rezultatul calamităților naturale; 621 „Venituri din activitatea de investiții” pentru a reflecta creanțele privind vînzarea activelor pe termen lung; 242 „Conturi curente în valută națională” pentru a înregistra sumele mijloacelor bănești transferate incorect din conturile curente ale întreprinderii.

La„Carpeta MD” SRL în anul 2012 nu au fost înregistrate acest gen de creanțe.

Inventariera creanțelor este reglementată de Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 60 din 29.05.2012 , în continuare Regulament. [1.5]

Potrivit acestui regulament, entitatea trebuie să efectueze inventarierea cel puțin o dată pe parcursul perioadei de gestiune, de regulă, la sfîrșitul perioadei de gestiune. Entitățile pot efectua inventarierea și pînă la sfîrșitul perioadei de gestiune, cu condiția evaluării corecte și înregistrării rezultatelor inventarierii în raportul financiar.

Inventarierea se efectuează prin Ordinul conducătorului entității privind efectuarea inventarierii, care stabilește comisia de inventariere și/sau comisia centrală, după caz.

Inventarierii se supun toate tipurile de creanțe și datorii ale entității privind decontările cu: cumpărătorii și beneficiarii; furnizorii și antreprenorii; bugetul; instituțiile financiare; organele de asigurări sociale și de asistență medicală; fondatorii (asociați, participanți); părțile afiliate; personalul, inclusiv titularii de avans și deponenții; alți debitori și creditori.

Soldurile efective ale creanțelor și datoriilor trebuie să fie confirmate prin extrase de conturi și/sau acte de verificare a decontărilor reciproce. Extrasul de cont se întocmește și se remite entităților pentru confirmare. Entitățile care primesc extrasele de cont sînt obligate să confirme în decurs de 5 zile lucrătoare din ziua primirii acestora soldul creanței/datoriei și să comunice obiecțiile lor.

În cadrul decontărilor cu personalul se verifică: suma salariilor neridicate și/sau plătite în plus și motivul apariției acestora; suma avansurilor achitate/soldul avansurilor; creanțele și datoriile titularilor de avans; creanțele și datoriile aferente altor operațiuni.

Rezultatele inventarierii creanțelor și datoriilor se înscriu în “Lista de inventariere a creanțelor și datoriilor” în baza datelor din extrasele de cont confirmate de debitori sau creditori, iar în caz de neconfirmare – în baza documentelor primare.

În cazul depistării creanțelor compromise se întocmește Nota informativă, cu indicarea explicațiilor persoanelor responsabile.

La entitatea „Carpeta MD” SRL nu se efectuează inventariera creanțelor întreprinderii, ceea ce denotă faptul că entitatea nu respectă în totalitate prevederile legislației în vigoare, însă anual sau la cererea furnizorilor sau a cumpărătorilor se întocmesc actele de verificare reciprocă între entitate și toți clienții și furnizorii întreprinderii. Drept exemplu va servi actul de verificare între entitatea „Carpeta MD” SRL și entitatea „Gagauzcoop” la data de 31.12.2012 unde s-au înregistrat soldul la începutul perioadei pentru care s-a întocmit actul, toate operațiunile care au avut loc între entitățile respective cu indicarea zilei cînd aceasta a avut loc, respectiv sumele corespunzătoare fiecărei operațiuni și soldul la finele perioadei. Actul se confirmă prin ștampila entităților respective și semnăturile contabililor – șefi și a directorilor ambelor întreprinderi.

CAPITOLUL III. ANALIZA CREANȚELOR LA ENTITATEA „CARPETA MD” SRL

Aprecierea generală a creanțelor

Stadiul actual de dezvoltare al mediului de afaceri al agenților economici se definește prin creșterea nivelului creanțelor și nerespectarea termenelor de plată a acestora, ceea ce generează probleme legate de onorarea obligațiunilor de plată. Din acest motiv, o sarcină esențială a conducerii entității constă în gestionarea eficientă a creanțelor, pentru optimizarea sumei totale și garantarea încasării la timp a contravalorii bunurilor livrate.

Practic, creanțele înfățișează active retrase din circuit, care pe perioada existenței lor poat genera atît deficit de fond de rulment, dar poat fi și un instrument eficient de sporire a volumului de vînzări.

Orice entitate are creanțe comerciale, care în mod normal ar trebui să constituie apoximativ 20% din suma totală a activelor. În general, întreprinderile preferă să vîndă cu plata la momentul vînzării, dar cum presiunile exercitate de mediul concurențial al economiei de piețăsînt foarte mari, determină o mare parte din entități să ofere credit comercial. Din momentul efectuării livrării stocului pînă la momentul încasării contravalorii acestora, resursele firmei sunt imobilizate în creanțe. Drept urmare entitatea suportă anumite costuri legate de deținerea mijloacelor în creanțe. Aceste costuri însă trebuie să depășească avantajele obținute în rezultatul creșterii vînzărilor.

Politica de gestionare a creanțelor întreprinderii reprezintă o componentă a politicii de gestiune a activelor firmei, precum și a celei de marketing. Ea este orientată spre extinderea volumului de comercializare a produselor și constă în optimizarea volumului total al datoriilor și în asigurarea încasării lor la timp.

Relevanța gestiunii adecvate a creanțelor este determinată de necesitatea menținerii nivelului adecvat al acestora în scopul asigurării activității curente normale a entității. Gestiunea creanțelor presupune soluționarea următoarelor sarcini:

Elaborarea politicii de colectare a creanțelor;

Redactarea politicii de credit pentru diverse categorii de clienți și diverse bunuri;

Analiza și aranjarea clienților conform volumului procurărilor, istoria relațiilor de credit și a cerințelor de acordare a creditelor comerciale;

Monitorizarea vînzărilor, în special urmărirea creanțelor ce au termenul de încasare expirat, ponderea creanțelor dubioase etc.

Identificarea măsurilor de accelerare a încasării creanțelor și de micșorare a celor compromise.

Odată cu apariția necesității de amînare a încasării mijlocelor bănești de la cumpărător pentru mărfurile livrate, serviciile prestate precum și lucrările executate apar următoarele avantaje și dezavantaje aferente apariției creanțelor:

* creșterea volumului vînzărilor; * creșterea chetuielilor privind menținerea creanțelor

* atragerea clienților noi; * apariția creanțelor dubioase;

* creșterea profitului; * micșorarea profitului din cauza creanțelor dubioase.

* micșorarea stocurilor produselor finite;

* diminuarea consumurilor privind păstrarea

Figura 3.1.Avantajele și riscurile aferente apariției creanțelor

Sursa: elaborat de autor în baza [2.9, pag. 226]

Analiza și gestionarea creanțelor are o mare însemnătate în perioada de instabilitate economică și de inflație, cînd imobilizarea de mijloace circulante proprii este foarte inconvinientă. De asemenea analiza și gestionarea creanțelor este importantă pentru prevenirea creșterii excesive a creanțelor, care duce la micșorarea încasărilor și apariția creanțelor dubioase, ce pot contrabalansa în întregime profitul întreprinderii.

În dependență de mărimea creanțelor, volumul documentelor de decontare și numărul debitorilor, analiza creanțelor poate fi efectuată atît în întregime cît și selectiv.

Analiza creanțelor vizează în primul rînd, modificarea lor în dependență de veniturile din vînzări ale întreprinderii. Pentru aprecierea generală a creanțelor la „Carpeta MD” SRL la situația de la finele anilor 2011 – 2012, și aprecierea modificărilor structurale în valoarea absolută și relativă se prezintă în urmatorul tabel 3.1. „Aprecierea generală a mărimii și evoluția creanțelor la „Carpeta MD” SRL

Tabelul 3.1

Aprecierea generală a mărimii și evoluției creanțelor la entitatea„Carpeta MD” SRL

Sursa : elaborată de autor în baza Bilanțului contabil și Rapoartului de profit și pierderi al „Carpeta MD” SRL pentru perioada 2011- 2012 (Anexa 20,21).

Informațiile reprezentate în tabelul 3.1 denotă faptul că în perioada anilor 2011 – 2012 creanțele „Carpeta MD” SRL au fost formate numai din creanțe pe termen scurt. Se atestă o majorare a acestora în anul 2012 față de anul 2011 cu 66,20 p.p. (166,20%-100%), ceea ce constituie cu 1 226 068 lei mai mult. De asemenea, în anul 2012 entitatea a înregistrat o creștere a veniturilor din vînzări cu 1 239 798 lei, sau cu 3,85 p.p. (103,85%-100%) în expresie relativă.

Prin urmare, ritmul de creștere al creanțelor pe termen scurt la întreprindere este mai mare decît ritmul de creștere al venitului din vînzări, fapt ce provoacă o stare de înrăutățire a creanțelor întreprinderii, fiindcă nu se accelerează rotația creanțelor pe termen scurt, deci nu se achită datoriile față de entitatea analizată în termen .

Paralel cu aceasta, pentru o apreciere mai obiectivă este necesară completarea acestei analize cu informații referitoare la ponderea deținută de creanțe în componența patrimoniului integral și ca element al activelor curente.

Pentru aceasta, în continuare se va analiza următorul tabel analitic, aferent creanțelor întreprinderii „Carpeta MD” SRL pentru perioada 2011- 2012.

Tabelul 3.2

Ponderea creanțelor „Carpeta MD” SRL în suma totală a patromoniului și în componența activelor curente la finele anilor 2011 și 2012

Sursa : elaborată de autor în baza Bilanțului contabil al „Carpeta MD” SRL pentru perioada 2011- 2012 (Anexa 20,21).

Calculele efectuate în tabelul 3.2 ne arată că creanțele în anul 2012 dețineau o pondere de 22,79% în totalul activelor și 23,77 % în suma totală a activelor curente.

În anul 2012 s-a constatat o majorare a tuturor indicatorilor prezentați, cu excepția cotei creanțelor în totalul activ, care în dinamică scade de la 22,79% la 22,38%, sau cu 0,41% p.p., datorită faptului că ritmul creșterii activelor totale [13 751 136/8 127 065*100(169,20%)] îl depășește pe cel al creanțelor pe termen scurt [3 078 089/1 852 021*100(166,20%)] pe cînd ritmul creșterii activelor curente [12 676 389/7 790 689*100(162,71%)] este mai mic decît cel al creanțelor pe termen scurt [3 078 089/1 852 021*100(166,20%)]. Astfel ponderea creanțelor curente în total activ scade, iar în total activelor curente crește.

Analiza structurală a creanțelor

Aprecierea generală a creanțelor și evoluția acestora impune necesitatea unei analize mai aprofundate a structurii acestora. Drept sursă de informații pentru analiza structurală servește compartimentul 2.2 al Bilanțulului contabil, anexa la Bilanțul contabil (compartimentul „Creanțelor pe termen scurt”) (Anexa 20), dar și borderourile de evidență analitică a creanțelor.

În rezultatul analizei structurale se examinează un șir de aspecte și anume:

analiza structurii creanțelor pe părți componente;

analiza structurii creanțelor după conținutul economic;

analiza structurii creanțelor după caracterul de achitare.

Analiza structurală a creanțelor pe părți componente implică calcularea ponderii fiecărui tip de creanțe în valoarea totală a acestora la finele perioadei de gestiune, în cazul respectiv, la finele anului 2012 și determinarea modificării ponderii fiecărui tip de creanță comparativ cu perioada precedentă.

În dependență de mărimea creanțelor, volumul documentelor de decontare și numărul debitorilor, analiza creanțelor poate fi efectuată atît în întregime cît și selectiv.

Pentru a studia starea creanțelor la întreprinderea „Carpeta MD” SRL se va efectua studierea valorilor absolute și relative a creanțelor în dinamică.

Tabelul 3.3

Analiza dinamicii și structurii creanțelor pe termen scurt la entitatea „Carpeta MD” SRL

Sursa : elaborată de autor în baza Bilanțului contabil al „Carpeta MD” SRL pentru perioada 2011- 2012, compartimentul 2.2 „Creanțe pe termen scurt” (Anexa 20,21).

În urma cercetării rezultatelor prezentate în tabelul 3.3 rezultă mai multe concluzii, prima fiind că ponderea cea mai semnificativă o dețin creanțele comerciale (95,77%), cota cărora s-a majorat în anul 2012 cu 1,76 p.p. față de anul precedent, în același timp înregistrîndu-se și o creștere în mărime absolută a acestora cu 1 216 480 lei.

De asemenea în perioada analizată a avut loc și creșterea creanțelor pe termen scurt privind decontările cu bugetul cu 90 664 lei și ponderea acestora a crescut cu 2,57 p.p.

O ponderea nesemnificativă le revine avansurilor acordate (0,66%), care s-au micșorat în anul 2012 atingînd 20 015 lei față de 90 044 lei în anul 2011; concomitent s-a redus și ponderea acestei categorii de creanțe în suma creanțelor pe termen scurt de la 4,98% în anul 2011 pînă la 0,66% în anul 2012.

La entitatea „Carpeta MD” SRL în perioada analizată nu s-au înregistrat creanțe pe termen scurt ale personalului, privind veniturile calculate și alte creanțe pe termen scurt.

Ca continuare a examinării efectuate privind gestiunea creanțelor, este necesară accentuarea altor direcții de management a acestora, precum controlul clienților, posibilitatea urgentării încasării creanțelor, etc.

Prin urmare, cu scopul efectuării unei aprecieri mai obiective a creanțelor entității vom efectua o analiză mai profundă a acestora. Astfel, vom analiza structura creanțelor după termenul de achitare a acestora. În cazul în care clienții nu s-au achitat în termenul stabilit, este necesar de a depune eforturi privind restituirea cît mai rapidă a creanțelor restante. Astfel, se expediază clienților somația privind achitarea în termen, se verifică conturile clienților în scopul determinării termenului de achitare în viitorul apropiat a altor facturi, se suspendă creditele pentru noi comenzi pînă cînd contul va deveni curent. Dacă clientul nu răspunde la demersurile entității sau nu este în stare să-și îndeplinească obligațiunile privind achitarea creanțelor restante, se vor întreprinde un șir de acțiuni legale privind perceperea silită a creanțelor.

În funcție de temenul de achitare a creanțelor deosebim:

creanțe la care termenul de plată n-a sosit;

creanțe cu termenul expirat.

În baza informațiilor care se conțin în anexa la Bilanțul contabil al întreprinderii „Carpeta MD” SRL, (compartimentul ,,Creanțe pe termen scurt”) (Anexa 20) s-a realizat analiza structurală a creanțelor după caracterul de achitare a acestora, fiind calculată ponderea creanțelor cu termen expirat de achitare. Structura creanțelor la. „Carpeta MD” SRL după termenul de achitare se prezintă în modul următor:

Tebelul 3.4

Structura creanțelor la entitatea „Carpeta MD” SRL după caracterul de

achitare

Sursa : elaborată de autor în baza Anexei la Bilanțul contabil al entității „Carpeta MD” SRL, compartimentul „Existența și mișcarea activelor curente”: „Creanțe pe termen scurt” (Anexa 20, Anexa 21).

În baza datelor obținute în tabelul 3.4 observăm că structura creanțelor la entitatea „Carpeta MD” SRL are o tendință favoabilă. Toate tipurile de creanțe poartă caracter curent, prin urmare toate sînt achitate la termen. Întreprindera nu are clienți care nu-și onorează obligațiunile, în consecință nu are nici creanțe cu termenl de achitare expirat.

Datele de arată de asemenea că cea mai mare pondere în structura creanțelor după caracterul de achitare, atît în anul 2011 cît și în anul 2012 o dețin creanțele aferente facturilor comrciale, înregistrînd o creștere de la 94,01% la 95,77%. Creanțele aferente decontărilor cu bugetul precum și avansurile acordate, pentru ambele perioade dețin o pondere nesemnificativă, respectiv 5,99% (4,98% + 1,01%) în anul 2011 și 4,23% (0,66% + 3,57% ) în anul 2012.

Toate creanțele care le are firma sînt onorate în timp, situație ce poate fi privită ca una perfectă pentru entitate.

La etapa următoare vom analiza conținutul economic al creanțelor întreprinderii „Carpeta MD” SRL. Astfel, conform conținutului economic al creanțelor, deosebim:

creanțe admisibile – prezintă creanțele ce sînt disponibile de pus în circulație la un moment stabilit;

creanțe inadmisibile – sînt cele ce apar ca rezultat al reținerilor plăților de către clienți peste termenul de plată stabilit sau al nerespectării de către cumpărător și furnizor a condițiilor contractuale.

Tabelul 3.5

Dinamica creanțelor la entitatea „Carpeta MD” SRL după caracterul economic

Sursa : elaborată de autor în baza Bilanțului contabil al „Carpeta MD” SRL pentru perioada 2011- 2012, compartimentul 2.2 „Creanțe pe termen scurt” (Anexa 20,21).

Conform datelor prezentate în tabelul 3.5 observăm că la entitatea “Carpeta MD” SRL situația economică-financiară este una foarte bună, datorită faptului că la întreprindere nu sînt prezente creanțe inadmisibile. În ceea ce privește creanțele admisibile, acestea au crescut față de perioada precedentă cu 1 237 115 lei. Astfel, putem generaliza că la întreprinderea „Carpeta MD” SRL se respectă condițiile contractuale de către cumpărător și furnizor privind achitarea creanțelor la timp, de asemenea nu au loc rețineri ale plăților de către clienți peste termenul de plată stabilit, ceea ce favorizează activitatea economică a firmei.

Din analiza efectuată anterior, s-a observat că la entiatea „Carpeta MD” SRL, se atestă o situație practic perfectă referitor la gestiunea creanțelor pe termen scurt. Întrucît cea mai mare pondere din creanțe o dețin creanțele comerciale, la etapa următoare vom analiza acestă categorie în dependență de forma de vînzare pentru a observa care categorie de clienți cele mai multe covoare.

Prin urmare, vor studia creanțele comerciale, pentru a cerceta creanțele provenite din vînzarea căror categorii de vînzări au o pondere mai mare, cele din vînzarea mărfurilor angro sau cu amănuntul.

Prin urmare vom întocmi următorul tabel analitic unde vom cerceta modificarea indicatorilor la entitatea „Carpeta MD” SRL în dinamică pentru perioada anilor 2011 – 2012.

Tabelul 3.6

Structura creanțelor comerciale la entitatea „Carpeta MD” în dependență de forma de vînzare

Sursa : elaborată de autor în baza Bilanțului contabil al „Carpeta MD” SRL pentru perioada 2011- 2012, compartimentul 2.2 „Creanțe pe termen scurt” (Anexa 20, Anexa21) și a extrasului din Registrul de vînzări privind repartiția creanțelor comerciale ( Anexa 23).

Datele din tabelul 3.6 ne arată că la entitatea „Carpeta MD” SRL în perioada anilor 2011 – 2012 au avut loc modificări structurale în creațele comerciale, cercetate în dependență de forma de vînzare. Astfel, creanțele provenite din vîzarea mărfurilor angro s-au majorat de mai mule de 2 ori [(206,84-100)/100], cota lor crescînd cu 7,39 p.p.. Ca rezultat al majorării cotei creanțelor menționate anterior, ponderea creanțelor provenite din vîzarea mărfurilor cu amănuntul respectiv s-a diminuat cu 7,39 p.p., cu toate că au înregstrat o creștere de 51,78 p.p. (151,78-100).

Generalizînd, putem menționa că la întreprindere, s-au majorat atît creanțele provenite din vîzarea mărfurilor angro cît și cele provenite din vîzarea mărfurilor cu amănuntul, doar ca prima categorie a crescut într-o măsură mai mare.

Analiza factorială a duratei de rotație a creanțelor la entitatea

„Carpeta MD” SRL

În procesul derulării activității economico-financiare, fiecare entitate trebuie să dispună de mijloace bănești necesare pentru menținerea continuității activității în mod firesc, de asemenea pentru majorarea profitului realizat în afacere.

Întrucît mjloacele bănești sînt necesare pentru procurarea resurselor, organizării procesului de comercializare a bunurilor , acestea și reprezintă pilonul desfășurării activității economico-financiare a întreprinderii.

O modalitate de a evalua calitatea creanțelor, văzută în sensul de a facilita transformarea acestora în lichidități, o reprezintă calculul duratei de rotație a creanțelor, deoarece de acest indicator depinde durata ciclului operațional și financiar. Scopul acestei analize constă în identificarea posibilităților de reducere a perioadei de rotație a creanțelor în zile.

Deci, pentru a analiza rotația activelor trebuie de efectuat analiza rotației la toate componentele activelor, inclusiv și la creanțe. Astfel, se apreciază pozitiv, cînd durata de rotație înregistrează o tendință de scădere, datorită faptului că are loc atragerea mijloacelor bănești în circuit este pe o perioadă mai mare, iar accelerația duratei de rotație a creanțelor drept o tendință negativă, deoarece duce la sustragerea mijloacelor bănești din circulație.

Pentru a aprecia mai obiectivă a duratei de rotație a сreanțelor, se va cerceta influența factorilor asupra modificării duratei de rotație a creanțelor. Pentru aceasta se recomandă un tabel analitic.

Conform relației factoriale nr. 1 prezentate mai jos, se deduce că modificarea duratei de rotație a creanțelor este condiționată de influența ponderii creanțelor pe termen scurt în totalul activelor curente și a duratei de rotație a activelor curente.

(3.1)

Durata de rotație a creanțelor pe termen scurt =

=

=

Ponderea CTS în totalul activelor curente × Durata de rotație a activelor curente

Pentru a putea începe analiza factorială propriu zisă, se cere de întocmit următorul tabel cu date inițiale:

Tabelul 3.7

Date inițiale pentru analiza factorială a creanțelor pe termen scurt

Sursa : elaborată de autor în baza Bilanțului contabil și a Raportului de profit și pierderi al entității „Carpeta MD” SRL pentru perioada 2011- 2012 (Anexa 20, Anexa21)

Tabelul 3.8

Analiza factorială a duratei de rotație a creanțelor pe termen scurt, prin metoda diferențelor absolute, în dinamică la entitatea „Carpeta MD” SRL, lei

Verificare : +0,12+ 14,02 = 53,10 – 38,96

+ 14,14 zile = + 14,14 zile

La întreprinderea „Carpeta MD” SRL, durata de rotație a creanțelor pe termen scurt în anul curent a constituit 53,10 zile. În comparație cu anul precedent, acest indicator a demonstrat o creștere cu 14,14 zile (53,10 – 38,96).

Această tendință nefavorabilă se datorează în primul rînd creșterii duratei de rotație a activelor curente. Majorărea acestui indiactor cu 62,21 zile, a condiționat accelerarea duratei de rotație a creanțelor pe termen scurt cu 14,02 zile.

Neagtiv a influențat și majorarea ponderii creanțelor pe termen scurt în totalul activelor curente. Sporirea acestui indicator cu 0,07 p.p., a conditionat o creștere a indicatorului rezultativ cu 0,12 zile.

Majorarea duratei de rotație a creanțelor pe termen scurt este un aspect negativ și indică la o neeficientizare a utilizării acestei categorii de active curente care se manifestă prin creșterea duratei ciclului financiar, care după conținutul economic reprezintă perioada de timp între vînzarea mărfurilor și încasarea mijloacelor bănești din vînzări.

Deci, întreprinderea „Carpeta MD” SRL, în vederea atingerii unor performanțe mai ridicate, trebuie să tindă spre accelerarea încasării creanțelor pe termen scurt ale entității în termen, precum și accelerarea duratei de rotație a creanțelor.

Se recomandă compararea duratei de rotație a creanțelor întreprinderii și cu condițiile vînzărilor stipulate în contracte. Întrucît la entitatea „Carpeta MD” SRL nu se oferă discounturi, prespunem că condițiile de creditare sînt „2/10 – n/30”, iar durata de rotație a creanțelor în anul curent este de 53 zile. Acasta vorbește despre faptul că o parte din clienți achită cumpărăturile într-o perioadă de timp ce depășește 30 de zile. Prin urmare, întreprinderea trebuie să intensifice controlul asupra încasării plăților.

Privit din prisma managementului, valoarea acestui indicator nu ar trebui să fie cu mult diferită de valoarea medie a ramurii. De exemplu, dacă va crește perioada de plată a clienților care majorează capitalul blocat în creanțe, poate genera probleme în achitarea datoriilor curente ale întreprinderii (apariția plăților restante).

Desigur că este de preferat, din prisma acestuia indicator, ca poziția entității să fie sub media ramurii. Dar o situație sensibil sub media ramurii (de exemplu cu 10 zile mai scurtă față de media ramurii de 10 zile) indică termene foarte strînse de plată pentru partenerii de afaceri, drept urmare, această situație poate duce la afectare în viitorul apropiat al volumului vînzărilor prin pierderea unor clienți, în condițiile în care concurenții acordă clienților termene mai acceptabile de achitare.

ÎNCHEIERE

Tranziția la noul tip de economie necsită și o tranziție la un nou mod de conducere, bazat pe libertatea afacerilor, dar care cuprinde și conștientizarea nevoii de perspectivă, de orizont, astfel încît să se gaarnteze participarea responsabilă, în cunoștința de cauză, a tuturor agenților economici, la formara viitorului.

Formarea mecanismului de derulare a activității de întreprinzător în condițiile relațiilor de piață extinde considerabil sfera de interese a entității și complică procesul de gestionare a acesteia. Elaborarea deciziilor manageriale eficiente și operative la etapa actuală atîrnă din ce în ce mai mult de gradul informației furnizate de Raportul Financiar anual al agenților economici, dar în mod special de nivelul de exactitate al informațiilor aferente studiului creanțelor.

Experiența confirmă, totodată, că piața concurențială modernă nu exclude ci presupune, în mod necesar, o oarecare moralitate a afacerilor, adică urmarea anumitor norme și acte legislative aferente evaluării, constatării, evidenței analitice și sintetice, a gestiunii creanțelor întreprinderii. O atențiesporită o necesită compartimentul ce ține nemijlocit de creanțele dubioase.

În baza analizei informației Rapoatelor Financiare și documentației de evidență oparativă furnizate de către entitatea anlizată ,,Carpeta MD” SRL , autorul constată faptul că modalitatea de contabilizare a acestora este în corespundere cu normele actelor normative ale legislației în vigoare, și anume a Standardelor Naționale de Contabilitate, a Legii Contabilității, a Bazelor conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare, Planul de conturi contabile ale activității economico-financiare a întreprinderilor, Comentariile privind aplicarea Standardelor Naționale de Contabilitate

Cu toate acestea, legislația contabilă un se respectă în totalitate. Astfel, dacă vorbim despre Regulamentul cu privire la inventariere, la entitate nu se efectuează inventarierea anuală a creanțelor întreprinderii, însă lunar se întocmesc actele de verificare reciprocă între entitate și toți clienții și furnizorii întreprinderii.

În final se vor trasa careva linii conclusive, ce vor caracteriza în ansamblu cele analizate anterior, acordînd astfel o notă generalizatoare studiului efectuat.

Un punct forte în activitatea „Carpeta MD” SRL îl constituie faptul că pe parcursul perioadei de gestiune a sporit eficiența politicii de creditare a cumpărătorilor practicată de entitate în vederea stingerii datoriilor dabitoare, fiind considerată o performanță ce demonstrează că întreprinderea a ajuns la un nivel mai ridicat în colaborarea cu clienții săi, ceea ce se apreciază pozitiv.

O reducere importanta a perioadei de recuperare a creanțelor va contribui la diminuarea riscului comercial la care este supusă întreprinderea, risc determinat de vînzarea ulterioară a mărfurilor, ceea ce este benefic pentru activitatea agentului economic, atragînd după sine un aflux de mijloace banești.

Se apreciază negativ faptul că datoriile pe termen scurt depășesc creanțele la finele perioadei de gestiune analizate, ceea ce influențează negativ echilibrul financiar minim.

Astfel în urma aplicării metodelor de analiză expresă și aprofundată a creanțelor, în baza cărora va fi posibil de descoperit toate avantajele și dezavantajele măsurilor aplicate de către întreprindere în vederea gestionării acestora, agentul economic va realiza posibilitățile reale ale condițiilor financiare proprii, obținînd rezultate relativ performanțe în domeniul creanțelor pe termen scurt în perioadele de gestiune previzionate, fapt ce ar condișiona o premisă la îmbunatățirea stării financiare generale a unității economice pe viitor.

BIBLIOGRAFIE

Acte legislative și normative

1.1. Legea contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie 2007. Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.90-93 din 29.06.2007

1.2. Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor nr.174 din 25.12.1997, cu completările și modificările ulterioare. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 93-96 din 30.12.1997

1.3. Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare. Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 174 din 25.12.1997. Monitorul Oficial nr. 88-91 din 30.12.1997.

1.4. Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova nr. 10 din 05.01.2012. Monitorul Oficial nr.7-12/30 din 13.01.2012

1.5. Regulamentul privind inventarierea Nr. 60 din 29.05.2012. Monitorul Oficial Nr. 166-169 din 10.08.2012

1.6. Standardul Național de Contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.174 din 25.12.1997. Monitorul Oficial nr. 88-91 din 30.12.1997.

1.7. Standardul Național de Contabilitate 18 ,,Venitul” aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997. Monitorul Oficial nr. 88-91 din 30.12.1997.

1.8. Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 18 ,,Venitul” aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35–38 din 15.04.1999.

1.9. Standardul Național de Contabilitate 21 “Efectele variațiilor cursurilor valutare” aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35–38 din 15.01.1999.

1.10. Standardul Naționale de Contabilitate 11 “Contractele de construcții”. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35-38 din 19.04.1999.

1.11. Standardul Naționale de Contabilitate 17 „Contabilitatea arendei”. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 27-28 din 03.03.2000.

1.12. Standardul Internațional de Contabilitate 1 „Prezentarea situațiilor financiare”

1.13. Standardul Internațional de Contabilitate 39 „Instrumente Financiare : Recunoaștere și Evaluare”

Manuale, monografii și lucrări didactice

2.1. Contabilitatea financiară Ediția a II-a. Chișinău, ACAP 2003 / Coordonator Alexandru Nederița.

2.2. Corespondența conturilor contabile, Chișinău ,2007 / Alexandru Nederița.

2.3. Noul sistem contabil al agenților economici din Republica Moldova Vol. I, Vol. II, Chișinău, ACAP, 1998 / Coordonator Alexandru Nederița.

2.4. Contabilitatea întreprinderii, Chișinău, Cartier educational, 2011 / Grigoroi Lilia, Lazari Liliana.

2.5. Bazele teoretice ale contabilității, ediția a II-a revizuită și completată. Chișinău, Editura Cartier, 2009, Grigoroi Lilia, Lazari Liliana.

2.6. Contabilitatea Impozitelor, Chișinău, ASEM, Tipografia Centrală, 2005 Bucur V., Țurcanu V., Graur A.

2.7. Contabilitatea financiară, Oradea, Editura Treia 1998 / Valer Pop

2.8. Dicționar de drept internațional al afacerilor, Ed. Lumina Lex, București, 1996, Mircea.N. Costin.

2.9 Managementul contabilității financiare, Editura Tehnopress, Iași 2008 / Marius Paraschivescu, Florin Radu

2.10. Analiza rapoartelor financiare,Tipografia Centrală 2004 / Țiriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., Chirilov N., Furtună D.

2.11. Analiza gestionară, Chișinău – 2003 / Vladimir Balanuță.

Articole din ediții periodice

3.1. Constantin Ștefan. Evaluarea creanțelor și datoriilor // Gestiunea și contabilitatea firmei, anul 2004, nr.2.

3.2. Gortolomei Valentina. Analiza și gestiunea creanțelor – tehnici de sporire a potențialului financiar al întreprinderii // Conferința internațională “Problemele contabilității și auditul în condițiile globalizării” (15-16 aprilie), anul 2005.

3.3. Alexandru Nederiță. Diferențele de sumă: modul de contabilizare și de impozitare la vînzător și cumpărător // Contabilitate și audit, nr.5, anul 200