Contabilitatea Si Analiza Cheltuielilor, Veniturilor Si A Rezultatelor Exerci Iului LA S.c. Ramby Rot S.r.l

Introducere

Tema lucrării de licență este” Rezultatul exercițiului financiar la S.C. RAMBY ROT S.R.L.”. Această lucrare de licență, dorește să sublinieze importanța deosebită pe care o reprezintă rezultatul exercițiului financiar pentru o entitate economică.

Am ales această temă deoarece determinarea rezultatului exercițiului financiar cât și a analizei acestuia, trebuie să li se acorde o importanță deosebită cât și o supraveghere foarte atentă pe parcursul perioadelor, deoarece acestea arată eficiența cu care a lucrat entitatea economică pe parcursul exercițiului financiar încheiat.

Lucrarea” Rezultatul exercițiului financiar la S.C. RAMBY ROT S.R.L.” este structurată în trei capitole, plecând de la aspectele generale spre cele particulare în ceea ce privește rezultatul exercițiului.

În primul capitol sunt prezentate aspectele teoretice în ceea ce privește cheltuielile, veniturile, precum și rezultatul exercițiului financiar. Conținutul acestui capitol este format din definirea și clasificarea cheltuielilor și veniturilor, precum și de prezentarea rezultatului exercițiului financiar, dar și prezentarea cheltuielilor realizate în scopul obținerii de venituri, a cheltuielilor cu deductibilitate limitată, a cheltuielilor nedeductibile și a veniturilor neimpozabile.

În cel de al doilea capitol se regăsește contabilitatea cheltuielilor, veniturilor, a rezultatului exercițiului financiar, precum și prezentarea aspectelor teoretice în ceea ce privește analiza rezultatului exercițiului financiar, particularizată pe entitatea care am luat-o spre analiză din ultimele trei exerciții financiare.

În capitolul trei este cuprins studiul de caz, în care este realizată contabilitatea societății comerciale RAMBY ROT S.R.L. pe luna decembrie 2015, precum și analiza rezultatului exercițiului financiar pe ultimii trei ani și anume 2013, 2014, 2015. În prima parte a studiului de caz se regăsesc înregistrările contabile realizate în baza registrului jurnal potrivit lunii decembrie a anului 2015. În cea de a doua parte este cuprinsă analiza societății, în care au fost realizate următoarele analize: calculul soldurilor intermediare de gestiune, capacitatea de autofinanțare, analiza factorială a rezultatului exploatării, analiza factorială a profitului brut, precum și analiza și diagnosticul performanței pe baza ratelor de rentabilitate la S.C. RAMBY ROT S.R.L.

În concluzie, rezultatul exercițiului financiar cât și analiza acestuia trebuie tratate cu o deosebită importanță, deoarece acestea arată performanța entității economice, dar sunt și baza deciziilor care se iau la nivelul societății. Prin aceste rezultate este reflectată și imaginea societății care reprezintă un real interes pentru conducerea firmei.

Tema licenței este de mare actualitate, importanță și perspectivă, dar și de mare complexitate și dificultate. Cu toate acestea realizarea unui asemenea proiect aduce autorului numai avantaje.

CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND CHELTUIELILE, VENITURILE ȘI REZULTATELE EXERCIȚIULUI FINANCIAR

1.1. Conturile de cheltuieli

Cheltuielile sunt reprezentate de diminuarea câștigurilor economice viitoare înregistrate în decursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor, ori majorări ale datoriilor și se materializează în diminuări ale capitalurilor proprii, altele decât cele obținute din repartizarea lor către acționari.

Cheltuielile sunt identificate în contul de profit și pierdere atunci când poate fi evaluată în mod credibil o scădere a câștigurilor economice viitoare legate de o micșorare a valorii unui activ sau de o mărire a valorii unei datorii.

Identificarea cheltuielilor are loc o dată cu recunoașterea majorării valorii datoriilor sau micșorării valorii activelor.

Pierderile înregistrate de entitate, nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli și sunt micșorări ale câștigurilor economice ce pot proveni sau nu ca urmare a desfășurării activității curente a entității.

Înregistrarea cheltuielilor în contabilitate, în actualul sistem contabil românesc, se face în momentul sesizării acestora, ne având nici o importanță momentul în care se realizează plata, potrivit principiului contabilității de angajament.

Funcțiunea conturilor de cheltuieli

Conturile de cheltuieli, sunt redate prin intermediul clasei 6 „Conturi de cheltuieli” din Planul de conturi general și care funcționează după regula conturilor de activ.

În decursul lunii se debitează cu:

– Cheltuieli angajate în corespondență cu creditul unor conturi de terți;

– Cheltuielile constatate, în corespondență cu creditul unor conturi de trezorerie;

– Cheltuielile contabile (calculate), cel mai adesea în corespondență cu creditul unui cont de amortizări, provizioane sau ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare.

Conturile de cheltuieli se creditează o singură dată, la sfârșitul fiecărei luni sau a exercițiului financiar, în concordanță cu debitul contului 121 „Profit și pierdere”, acțiune ce este denumită „Închiderea conturilor de cheltuieli” sau „Decontarea cheltuielilor asupra contului de rezultate”.

La sfârșitul lunii, conturile de cheltuieli nu prezintă șold. Acestea se mai numesc și conturi de rezultat și sprijină, împreună cu conturile de venituri, la alcătuirea situației financiare anuale denumită „Conturi de profit și pierdere”.

Clasificarea cheltuielilor

În funcție de momentul înregistrării cheltuielilor în raport cu momentul plății lor, acestea se clasifică în:

Fig.nr.1 Clasificarea cheltuielilor după momentul angajării lor

(după Balteș, N., Ciuhureanu, A. T., Contabilitate financiară, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2014, p.253-254)

Cheltuielile angajate sunt acele cheltuieli care se înregistrează ca atare, într-un moment distinct de cel al plății acestora. Reprezentarea în contabilitate a unor asemenea cheltuieli, implică folosirea pentru corespondență, a unui cont de terți.

Cheltuielile constatate sunt simbolizate de cheltuielile care momentul înregistrării lor într-un cont de cheltuieli, coincide cu momentul plății acestora. Într-o astfel de circumstanță, se constituie o corespondență directă între un cont de cheltuieli și un cont de trezorerie, din care se realizează plata.

Cheltuielile contabile sunt acele cheltuieli care nu implică îndeplinirea unei plăți, nici în momentul constatării lor, nici la o dată ulterioară. În situația unei astfel de cheltuieli nu va fi afectat nici un cont de trezorerie. Acestea sunt reflectate de cheltuielile privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierderi de valoare.

În funcție de categoria activității pe care o desfășoară entitatea, cheltuielile pot fi grupate astfel:

Fig. nr.2 Clasificarea cheltuielilor după natura lor

(după OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare)

Cheltuielile de exploatare cuprind:

cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile (601, 602); costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate (603); costul de achiziție al materialelor nestocate (604), trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei și a apei consumate (605); valoarea activelor biologice de natura stocurilor (606); costul mărfurilor vândute și al ambalajelor (607, 608); reducerile comerciale primite (609);

cheltuieli cu serviciile executate de terți (grupa 61), redevențe, locații de gestiune și chirii (612); prime de asigurare (613); studii și cercetări (614); cheltuieli cu alte servicii executate de terți (grupa 62); cheltuieli cu colaboratorii (621); comisioane și onorarii (622); cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate (623); transportul de bunuri și personal (624); deplasări, detașări și transferări (625); cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații (626 (625); cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații (626), servicii bancare și asimilate (627), alte cheltuieli cu serviciile executate de de terți (628);

cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (635);

cheltuieli cu personalul (grupa 64) (salariile, asigurările și protecția socială și alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);

alte cheltuieli de exploatare (grupa 65) (cheltuielile legate de protejarea mediului înconjurător, aferente perioadei; pierderi din creanțe și debitori diverși; despăgubiri, amenzi și penalități; donații, sponsorizări și alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital; creanțe prescrise potrivit legii; certificatele de emisii de gaze cu efect de seră achiziționate potrivit legislației în vigoare și ale căror costuri pot fi determinate, aferente perioadei curente etc.).

Cheltuielile financiare (grupa 66) cuprind: pierderi din creanțe legate de participații; cheltuieli privind investițiile financiare cedate; diferențele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exercițiul financiar în curs; sconturile acordate clienților; pierderi din creanțe de natură financiară și altele.

Cheltuielile cu provizioanele, amortizările (grupa 68) și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite (grupa 69), calculate potrivit legii, se evidențiază distinct, în funcție de natura lor.

1.2. Conturile de venituri

Veniturile sunt reprezentate de majorarea câștigurilor economice, înregistrate în decursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau majorări ale activelor ori micșorări ale datoriilor, care se materializează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele provenite din aportul acționarilor.

Veniturile sunt identificate în contul de profit și pierdere atunci când poate fi apreciată în mod credibil o majorare a câștigurilor economice viitoare legate de creșterea valorii unui activ sau de scăderea valorii unei datorii. Identificarea veniturilor se realizează concomitent cu identificarea creșterii de active sau scăderii datoriilor. Astfel în categoria veniturilor sunt incluse atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activități curente, cât și veniturile din orice alte surse.

Activitățile curente sunt orice activități desfășurate de entitate, ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum și activitățile conexe acestora: vânzări, prestări de servicii, comisioane, redevențe, subvenții, dobânzi, dividende.

În grupa veniturilor mai sunt cuprinse și câștigurile, care semnifică majorări ale câștigurilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă dar care nu diferă ca natură de veniturile din această activitate.

Funcțiunea conturilor de venituri

Veniturile sunt redate în contabilitate, în creditul conturilor din clasa 7 „Conturi de venituri”, care funcționează după regula conturilor de pasiv. Acestea se creditează în decursul lunii cu:

– Venituri angajate, în corespondență cu debitul unui cont de terți;

– Venituri constante, în corespondență cu debitul unui cont de trezorerie;

– Venituri contabile (calculate), în corespondență cu debitul unui cont de provizioane și/sau ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare.

Conturile de venituri se debitează doar o dată, la sfârșitul lunii sau exercițiului financiar, în corespondență cu creditul contului 121 „Profit și pierdere”, la momentul înglobării veniturilor în rezultate, după care conturile de venit se închid.

Înregistrarea în contabilitate a veniturilor se efectuează în momentul angajării lor și nu în momentul încasării concrete a acestora, conform principiului contabilității de angajament.

Clasificarea veniturilor

La fel ca și cheltuielile, veniturile obținute de entitatea economică se pot clasa după mai multe norme, considerabile din punct de vedere contabil fiind două dintre acestea, respectiv: după momentul înregistrării veniturilor în contabilitate și după natura acestora.

În funcție de momentul înregistrării veniturilor în raport cu momentul încasării lor, acestea se clasifică în:

Fig. nr.3 Clasificarea veniturilor după momentul înregistrării lor în contabilitate

(după Balteș, N., Ciuhureanu, A. T., Bazele contabilității. Fundamente teoretice și practice, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2014, p.270)

Veniturile angajate sunt înregistrate în contabilitate într-un moment diferit de momentul încasării concrete a acestora, fapt pentru care sunt reprezentate în contabilitate cel mai frecvent, în corespondență cu un cont de creanțe.

Veniturile constatate sunt acele venituri la care, momentul înregistrării în contabilitate corespunde cu momentul încasării acestora, astfel avem: venituri din locații de gestiune, chirii, vânzarea mărfurilor în comerțul cu amănuntul, dobânzi, activități diverse, ș.a. Reflectarea acestora în contabilitate, se realizează printr-o singură formulă contabilă, respectiv corespondența unui cont de venituri cu cea a unui cont de trezorerie, în care se înregistrează încasarea concretă a veniturilor.

Veniturile contabile (venituri calculate) nu necesită încasarea concretă a unei sume de bani, nici în momentul înregistrării lor și nici la o dată ulterioară. Ca și exemple de venituri calculate pot fi menționate cele din diminuarea sau anularea provizioanelor și ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare; veniturile din donațiile de stocuri; subvențiile pentru investiții virate la venituri; veniturile din producția de imobilizări; etc.

În funcție de categoria activității pe care o desfășoară entitatea, veniturile pot fi grupate astfel:

Fig. nr.4 Clasificarea veniturilor după natura lor

(după OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate,cu modificările și completările ulterioare)

Veniturile din exploatare cuprind:

venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate și serviciilor prestate (grupa 70); aceste venituri formează cifra de afaceri a entității;

variația stocurilor, respectiv creșterea sau reducerea valorii la cost de producție efectiv a stocurilor de produse finite și producție în curs de execuție de la sfârșitul perioadei față de cea de la începutul perioadei (grupa 71);

venituri din producția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor efectuate cu forțe proprii în vederea obținerii de imobilizări necorporale și corporale (grupa 72);

venituri din subvenții de exploatare, reprezentând nerambursabile primite de la guvern sau alte organisme necesare acoperirii diferențelor de preț la produse, lucrări, servicii, acoperirea pierderilor și alte subvenții (grupa 74);

alte venituri din exploatare (venituri din creanțe recuperate și alte venituri) reflectate prin contul din grupa 75.

Veniturile financiare (grupa 76), potrivit OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare cuprind: venituri din imobilizări financiare; venituri din investiții pe termen scurt; venituri din investiții financiare cedate; venituri din diferențe de curs valutar; venituri din dobânzi;venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare; alte venituri financiare.

Veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare (grupa 78), se constituie în momentul în care se reduce sau se abrogă provizionul (ajustarea) alcătuit inițial, încât se diminuează sau dispare scopul pentru care a fost înființat și sunt comasate în contabilitate pe două categorii, respectiv: venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare și venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare.

1.3. Rezultatul exercițiului financiar

Conceptul de rezultat al exercițiului financiar și modul de calcul al acestuia

Rezultatul exercițiului financiar, (respectiv profitul sau pierderea) se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului, indiferent de data încasării sau plății lor.

Rezultatul exercițiului include rezultatul curent, rezultatul brut, rezultatul impozabil (pentru entitățile care potrivit legii, datorează impozit pe profit) și rezultatul net.

Rezultatul curent se determină ca diferență între veniturile din operațiile curente, respectiv veniturile din exploatare și veniturile financiare și cheltuielile curente, respectiv cheltuielile de exploatare și cheltuielile financiare.

Rezultatul curent al exercițiului = (Venituri din exploatare ± Venituri financiare)

(Profit sau pierdere) – (Cheltuieli de exploatare + Cheltuieli

financiare)

Conform OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare, rezultatul brut este egal cu rezultatul curent.

Rezultatul brut al exercițiului = Rezultatul curent

(profit sau pierdere)

Rezultatul impozabil (determinat în scopul determinării impozitului pe profit) se determină ca diferență între veniturile din livrarea bunurilor mobile și imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, lucrări executate și servicii prestate, inclusiv din câștiguri din orice sursă și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal, la care se adaugă cheltuielile nedeductibile și se scad veniturile neimpozabile precum și pierderile din exercițiile financiare precedente:

Profit impozabil = Profit contabil + Cheltuieli nedeductibile – Venituri

neimpozabile – Pierderi din anii precedenți

Potrivit prevederilor Codului fiscal, la calculul impozitului pe profit sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. De asemenea actul normativ prevede și categoriile de cheltuieli cu deductibilitate limitată sau care sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

Sub incidența cheltuielilor realizate în scopul obținerii de venituri, conform legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare, se includ: cheltuielile reprezentând contribuțiile pentru asigurarea de accidente de muncă și boli profesionale și cheltuielile cu primele de asigurare, precum și: cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, cheltuielile de transport și de cazare în țară și în străinătate, taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, cheltuielile pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului angajat, cheltuielile pentru marketing, cheltuielile cu achiziționarea ambalajelor, cheltuielile efectuate pentru protecția muncii și cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, cheltuielile de cercetare. Mai cuprind și cheltuielile de dezvoltare, cheltuielile pentru perfecționarea managementului și a sistemelor informatice, cheltuielile pentru protejarea mediului și conservarea resurselor, taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie. Pierderile înregistrate la ieșirea din evidență a creanțelor neîncasate, în următoarele situații:

procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești;

debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori;

debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;

debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.

Tot cheltuielilor realizate în scopul obținerii de venituri aparțin și: cheltuielile înregistrate ca urmare a restituirii subvențiilor primite, cheltuielile efectuate de operatorii economici cu evaluarea/reevaluarea activelor fixe corporale care aparțin domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, cheltuielile efectuate de operatorii economici cu înscrierea în cărțile funciare sau cărțile de publicitate imobiliară, cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar la momentul acordării efective a beneficiilor.

În sfera cheltuielilor ce au deductibiliate limitată, conform legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare, se cuprind: cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Sub incidența acestei limite, intră cu prioritate, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile și protezele, precum și cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor activități ori unități aflate în administrarea contribuabililor: grădinițe, creșe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă, muzee, biblioteci, cantine etc. și alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse și cheltuielile reprezentând: tichete de creșă acordate de angajator, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori și salariaților, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestațiilor pentru tratament și odihnă, transportul salariaților precum și pentru membrii de familie ai acestora, etc.

Tot cheltuieli cu deductibilitate limitată sunt și: perisabilitățile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administrației centrale, cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii, cheltuielile cu provizioane și rezerve, cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar,precum și amortizarea.

În continuare menționez și: cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant, cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant, cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere și de administrare ale persoanei juridice.

Cheltuielile care nu sunt deductibile, potrivit legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare, cuprind: cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către autoritățile române/străine, cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile.

Nu intră sub incidența acestor prevederi stocurile și mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră.

Aceste cheltuieli mai cuprind și: cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în natură, cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, cheltuielile înregistrate de societățile agricole, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile.

În continuare se includ și: cheltuielile cu contribuțiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative, cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităților desfășurate și pentru care nu sunt încheiate contracte, cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, alte cheltuieli salariale și/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion.

Putem aminti și de: cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii, cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cheltuielile cu taxele și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale care au legătură cu activitatea desfășurată de contribuabili și care depășesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual, cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreștere a valorii acestora.

Tot sub incidența cheltuielilor nedeductibile intră și: cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare, cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, cheltuielile din evaluarea activelor biologice, cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale, cheltuielile din reevaluarea mijloacelor fixe, cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni, cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii.

Procent de 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului, sunt deductibile integral în condițiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii de curierat;

vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;

vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;

vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către școlile de șoferi;

vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

În categoria veniturilor neimpozabile, potrivit legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare, sunt cuprinse: dividendele primite de la o persoană juridică română, diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere, precum și veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice.

Tot sub influența veniturilor neimpozabile se află și: veniturile neimpozabile, veniturile din impozitul pe profit amânat, determinat și înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/activelor biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiții imobiliare/active biologice, după caz.

Impozitul pe profit se determină prin aplicarea asupra profitului impozabil a cotei prevăzute de lege. Declarația și plata impozitului pe profit, cu excepțiile prevăzute de lege, se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I – III. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit. Începând cu data de 1 ianuarie an N. Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la alin. (4) și (5), pot opta pentru declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit.

Impozitul pe profit se înregistrează în contabilitate în debitul contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”, în corespondență cu creditul contului 4411 „Impozitul pe profit”. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor se evidențiază în contabilitate în debitul contului 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit și alte impozite” în corespondență cu creditul contului 4418 „Impozitul pe venit”. Prin deducerea din profitul contabil a impozitului pe profit/venit se obține profitul net al exercițiului care se repartizează pe destinațiile legale.

Rezultatul net al exercițiului = Profit contabil – Impozit pe profit/venit

CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA ȘI ANALIZA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ȘI A REZULTATELOR EXERCIȚIULUI FINANCIAR

2.1. Contabilitatea cheltuielilor

OPERAȚII PRIVIND CHELTUIELILE

Cu ajutorul grupei 60„Cheltuielile privind stocurile”, entitățile au posibilitate de a ține evidența cheltuielilor ce sunt necesare pentru bună desfășurare a activității de producție.

Înregistrarea consumului de materii prime:

Înregistrarea consumului de materiale consumabile:

Înregistrarea dării în folosință a obiectelor de inventar:

Înregistrarea achiziționării de imprimante:

Înregistrarea facturii privind energia consumată:

La finele exercițiului financiar, conturile din grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile”, se închid, moment în care acestea se creditează în corespondență cu debitul contului 121 „Profit și pierdere”.

Închiderea conturilor de cheltuieli:

Contul 609 „Reduceri comerciale primite”, ține evidența reducerilor comerciale primite ulterior facturii, indiferent de perioadă la care se referă. Astfel se realizează următoarele înregistrări contabile:

Acesta se debitează la sfârșitul lunii sau a exercițiului financiar, în corespondență cu creditul contului 121 „Profit și pierdere”, moment în care se închide:

În grupele de conturi 61 ”Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți” și 62 ”Cheltuieli cu alte serviciile executate de terți” se pot efectua și înregistrările contabile:

Înregistrarea primei de asigurare achitate în numerar:

Înregistrarea cheltuielilor de protocol:

Înregistrarea valorii facturii telefonice:

Înregistrarea comisioanelor bancare plătite:

În grupele 63 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsămintele asimilate” și 66 „Cheltuieli financiare” se pot înfăptui și următoarele înregistrări contabile:

Înregistrarea impozitului pe clădiri datorat:

Înregistrarea cheltuielii cu dobânzile achitate prin bancă:

La finele perioadei sau exercițiului financiar grupele 61 „Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți”, 62 „Cheltuieli cu alte serviciile executate de terți”, 63 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” și 66 „Cheltuieli financiare” se creditează moment în care are loc și închiderea lor. Astfel avem următoarea înregistrare contabilă:

Înregistrarea impozitului pe profit/venit

Cu ajutorul grupei 69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite” se pot realiza și înregistrările contabile cu cheltuiala impozitului pe profit, precum

și cea cu impozitul pe venit datorat de microîntreprinderi, dar nu în ultimul rând

cheltuiala realizată cu plata impozitului pe profit/venit datorat bugetul statului.

Înregistrarea impozitului pe profit:

Înregistrarea impozitului pe venit la microîntreprinderi:

Înregistrarea plății impozitului pe profit/venit, către bugetul statului, datorat de

entitate:

2.2. Contabilitatea veniturilor

OPERAȚII PRIVIND VENITURILE

Cu ajutorul grupei 70 „Cifra de afaceri netă” pot fi constituite și înregistrările contabile privind livrarea de produse finite, semifabricate, reziduale precum și facturarea proiectelor de dezvoltare.

Înregistrare livrare de produse finite:

Înregistrare livrare de produse semifabricate:

Înregistrare livrare de produse reziduale:

Înregistrarea facturării proiectelor de cercetare:

Prin utilizarea grupei 75 „Alte venituri din exploatare” pot fi înregistrate și

următoarele venituri:

Înregistrarea încasării prin bancă a penalități:

Înregistrarea încasării de plus de inventar la numerarul în lei din casieria entității:

La sfârșitul perioadei sau a exercițiului financiar se realizează închiderea

conturilor de venituri în corespondență cu creditul contului 121 „Profit sau

pierdere”:

Închiderea conturilor de venituri:

La închiderea exercițiului financiar, se înregistrează diferențele de curs

valutar aferente creanțelor și datoriilor în valută:

Înregistrarea diferenței nefavorabile de curs valutar aferente creditelor bancare

pe termen lung:

Înregistrarea diferenței favorabile de curs valutar aferente datoriilor față de

furnizori:

Înregistrarea diferenței favorabile de curs valutar aferente împrumuturilor

acordate:

Înregistrarea diferenței nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor față de

clienți:

Închiderea contului de cheltuieli privind diferențele de curs valutar:

Închiderea contului de venituri privind diferențele de curs valutar:

2.3. Contabilitatea rezultatelor exercițiului

și a repartizării acestuia

Contabilitatea rezultatelor exercițiului

Rezultatul exercițiului este concretizat în profit sau pierdere, astfel la sfârșitul perioadei, creditarea contului 121 „Profit sau pierdere” se realizează cu soldul creditor a conturilor din clasa 7, iar debitarea cu soldul debitor a clasei 6 de conturi. Soldul creditor reprezintă profitul realizat, dacă veniturile depășesc cheltuielile, iar soldul debitor, pierderea realizată, dacă cheltuielile depășesc veniturile. Astfel:

D 121 C

Fig. nr.5 Închiderea contului 121„Profit sau pierdere”

(după ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene)

Tot la sfârșitul perioadei, în creditul contului 121 „Profit sau pierdere” se regăsește și contul 117 „Rezultatul reportat”, astfel se realizează următoarea înregistrare contabilă pentru pierderile contabile realizate în exercițiul financiar încheiat, transferate la începutul exercițiului financiar următor asupra rezultatului reportat:

În debitul contului 121 „Profit sau pierdere” la sfârșitul exercițiului financiar, se mai regăsesc și conturile 129 „Repartizarea profitului” precum și 117 „Rezultatul reportat”.

Astfel în corespondență cu debitul contului 129 „Repartizarea profitului” se realizează înregistrarea profitul net realizat în exercițiul financiar încheiat, care a fost repartizat la rezerve conform prevederilor legale:

Iar în corelație cu debitul contului 117 „Rezultatul reportat” se realizează înregistrarea profitul net realizat în exercițiul financiar încheiat, evidențiat la începutul exercițiului financiar următor în rezultatul reportat:

Se poate realiza următoarea înregistrare contabilă pentru acoperirea pierderii prin diminuarea capitalului social:

Acoperirea pierderii se mai poate realiza și prin diminuarea rezervelor:

Contabilitatea repartizării profitului

Înregistrarea rezervelor constituite din profitul exercițiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează prin articolul contabil:

Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale în contul 117 "Rezultatul reportat":

Înregistrarea închiderii contului 129 „Repartizarea profitului” și 121„Profit sau pierdere” se realizează în exercițiul financiar următor:

2.4. Analiza rezultatelor exercițiului financiar

Șoldurile intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune se materializează într-o înșiruire de marje, cu ajutorul cărora sunt evidențiate etapele formării rezultatului exercițiului, într-o strânsă legătură atât cu structura veniturilor cât și a cheltuielilor aferente activității entității economice.

Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la nivelul respectiv de acumulare.

Pe baza contului de profit sau pierdere pot fi întocmite soldurile intermediare de gestiune, acestea sunt:

Marja comerciala (MC) este un indicator central de evaluare a performanțelor unei activități comerciale și care vizează exclusiv entitățile comerciale sau numai activitatea comercială a entităților cu activitate mixtă.

Marja comercială raportată la veniturile din vânzarea mărfurilor reprezintă cota de adaos comercial practicat de societate.

Producția exercițiului (PE) definește activitatea societăților de producție sau prestatoare de servicii. Este un indicator necesar, dar neclar, deoarece este determinat pe baza mai multor elemente neutre, din punctul de vedere al evaluării, unele fiind evaluate la preț de vânzare, iar altele la cost de producție.

Valoarea adăugată (VA) este o noțiune de origine macroeconomică, realizând o legătură informațională între activitatea contabilă a societății și contabilitatea națională.

Aceasta exprimă competența entității economice de a crea bogăție prin activitățile economice pe care le desfășoară.

Excedentul brut al exploatării (EBE) constituie fondul înfăptuit din exploatare și utilizat pentru păstrarea și evoluția potențialului productiv al entității și remunerarea capitalurilor folosite și a statului.

Rezultatul exploatării este materializat în profit sau pierdere și reprezintă primul element de măsură a rentabilității economice și care este independent de politica financiară a societății și de influența elementelor extraordinare.

Rezultatul curent este aferent tranzacțiilor de exploatare și financiare realizate de societate în decursul exercițiului. Poate fi concretizat în profit sau pierdere.

Rezultatul net redă mărimea absolută a rentabilității financiare, se poate concretiza în profit sau pierdere.

Capacitatea de autofinanțare

Indicatorul capacitate de autofinanțare, redă în termeni monetari posibilitatea entității economice de a-și asigura evoluția prin mijloace financiare proprii. Acesta reprezintă un excedent monetar care se obține ca rezultat al tuturor operațiunilor de încasări și plăți efectuate de entitate, într-un interval de timp, ținând cont și de incidența fiscală.

Un prim impact al capacității de autofinanțare este cel către împrumuturile bancare. Nivelul posibilității de autofinanțare influențează dobândirea împrumuturilor bancare care este la rândul lui influențat de dimensiune împrumuturilor, prin dobânzile aferente.

Un al doilea impact este politica de amortizare materializată în metoda aleasă de entitate pentru calcularea cotei de amortizare.

Un al treilea impact este strâns legat de politica de distribuire a profiturilor, precum și de opțiunea de a distribui o cotă mai mare sau mai mică din profitul net obținut acționarilor societății.

Autofinanțarea va fi cunoscută numai la sfârșitul exercițiului, când va fi calculată mărimea profitului de distribuit. Potențialul de autofinanțare este considerat noțiunea cheie pentru aprecierea rentabilității și pentru analiza echilibrului financiar.

Ratele de rentabilitate

Pentru a evidenția caracteristicile economice și financiare ale societăților precum și compararea performanțelor industriale și comerciale ale acestora se efectuează cu sprijinul ratelor de rentabilitate. Acestea se calculează ca legătură dintre efectele economice și financiare realizate și eforturile depuse pentru obținerea lor.

Ratele reprezintă instrumente utile de analiză care sintetizează un volum mare de date într-o firmă mai ușor de înțeles, de interpretat și de comparat. Totodată ele accentuează în același timp anumite limite care trebuie analizate pentru fiecare situație în parte.

Eficiența capitalului investit, a tuturor resurselor materiale și financiare implicate în activitatea întreprinderii, sunt prezentate prin rata rentabilității economice.

Rata de rentabilitate economică este separată de mecanismul de finanțare, de impactul activității extraordinare cât și de politica fiscală, indiferent de modalitatea de calcul utilizată.

Pentru realizarea activității unei entități, rentabilitatea economică surprinde eficiența mijloacelor materiale și financiare atribuite.

Rata rentabilității economice exprimă atât nivelul de plată a capitalurilor angajate în activitatea societății, cât și modul de plată a riscurilor asumate de acționari pentru capitalul investit în societate. Mărimea acesteia are un rol decisiv în stabilirea modului de finanțare pe termen lung și scurt. Capitalul avansat necesită a fi plătit, însă față de capitalul propriu, capitalul împrumutat trebuie plătit indiferent de rezultatele entității.

Rata rentabilității economice trebuie să fie superioară ratei inflației, pentru a se putea realiza o plată a capitalurilor investite la un cotă minimală a ratei de randament din economie (rata medie a dobânzii) și al unui grad de risc economic și financiar asumat de cei care au depus capitalurile la dispoziția entității.

Rentabilitatea capitalului propriu este o dimensiune compusă a trei factori și anume: a profitabilității, a vitezei de rotație a activelor și a levierului financiar. Astfel dacă aceasta oscilează de la un an la altul, analiza financiară trebuie să stabilească care din ratele specificate au provocat fluctuația.

Un prim aspect în analiză performanței financiare a capitalurilor proprii este marja profitului. Aceasta alcătuiește o funcție atât a levierului de exploatare cât și a valorii adăugate, de-a lungul ciclului de producție, sintetizând câștigurile obținute din fiecare unitate monetară rezultată din vânzări.

A doua coordonată de analiză este formată din viteza de rotație a activelor. Ratele de performanță a activelor evidențiază veniturile și cheltuielile societății economice, ori pentru a examina structura costurilor, ori pentru a corela performanța vânzărilor cu mărimea activelor folosite în efectuarea vânzărilor. Indicatorul de rotație a activelor evidențiază eficiența cu care sunt utilizate activele, reprezintă vânzările efectuate de fiecare unitate monetară a activelor folosite și exprimă în mod sintetic activele entității.

A treia dimensiune a analizei capitalurilor proprii o redă levierul financiar. O societate folosește atât fonduri atrase și împrumutate diverse cât și fondurile acționarilor. Aplicarea acestor două tipuri de resurse va aparține de comportamentul entității față de risc și față de rentabilitate.

CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA ȘI ANALIZA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ȘI A REZULTATELOR EXERCIȚIULUI LA S.C. RAMBY ROT S.R.L.

3.1. Prezentarea firmei S.C. RAMBY ROT S.R.L.

Înființată în data de 25.01.2012, S.C. RAMBY ROT S.R.L. este o firmă cu capital privat integral românesc ce își desfășoară activitatea în comerțul cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie și produselor zaharoase, în magazine specializate. Societatea este persoană juridică română având forma de societate cu răspundere limitată și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prevederile statului.

Înregistrată la registrul comerțului cu numărul de înmatriculare J08/112/2012, iar codul fiscal fiind RO29587958, cu sediul în Str. Castanului, localitatea Făgăraș, județul Brașov. Numărul angajaților fiind de 7 salariați, capitalul social este de 200 lei, iar cifra de afaceri netă de 230.366 lei. Codul CAEN este 4724 și este plătitoare de TVA din data de 23 Februarie 2012. Directorul general este Rotaru Alexandru.

S.C. RAMBY ROT S.R.L. se ocupă în principal cu:

Comerț cu amănuntul cu pâine, alte specialități (cornuri, covrigi);

Comerț cu amănuntul cu produse de patiserie fabricate de societate.

Procesul de producție constă în totalitatea acțiunilor echipei, îndreptate cu ajutorul diferitelor mașini, utilaje sau instalații asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transformării lor în produse de cofetărie, patiserie și panificație.

Pentru întreg procesul de producție, fabrica are achiziționate și instalate linii automatizate, semi-automatizate, linii de flux mecanizate, de la cei mai buni producători europeni.

Una din principalele misiuni ale companiei este de a îndeplini obiectivele clienților prin calitate oferită la prețuri minime.

Prin urmare se urmărește satisfacerea clienților, prin oferirea celor mai bune combinații de preț și calitate a produselor și serviciilor cerute de clienți.

Pentru a răspunde mereu pozitiv cerințelor consumatorilor, entitatea se conectează la trendurile pieței, adaptându-și în mod constant oferta de produse.

 O metodă eficientă de a se apropia de clienții săi, satisfăcând una din nevoile care primează și acum în percepția consumatorilor: aceea de a le oferi produse proaspete și calde.

Prospețimea constantă și diversitatea produselor sunt principalele avantaje prin care firma, știe să răspundă mereu clienților săi.

3.2. Contabilitatea veniturilor, cheltuielilor și a rezultatelor exercițiului financiar 2015 la S.C. RAMBY ROT S.R.L.

Entitatea își începe fiecare proces de producție prin a se aproviziona cu materie primă, apoi materiile prime achiziționate sunt utilizate pentru a se putea obține produsele finite care urmează să fie transferate în magazinul propriu pentru a putea fi vândute.

Operațiile economice derulate de societatea analizată în luna decembrie 2015 (anexa nr.1) au avut ca scop asigurarea necesarului de materii prime și materiale consumabile pentru producția de patiserie.

Societatea a achiziționat materii prime de la furnizori în baza facturii fiscale nr.1177861. Apoi a întocmit nota de recepție și constatare de diferențe pentru materiile prime cumpărate și a înregistrat următoarea notă contabilă:

Conform registrului jurnal din luna decembrie 2015 restul aprovizionărilor cu materii prime realizate și înregistrate de societate, le-am sintetizat în următoarea notă contabilă:

O dată cu o parte din procurarea materiilor prime entitatea a achiziționat și alte materiale consumabile, potrivit facturii fiscale nr.1502007. S-a întocmit nota de recepție și constatare de diferențe și s-a înregistrat următoarea notă contabilă:

Restul materialelor consumabile achiziționate conform facturilor fiscale, sunt totalizate în următoarea notă contabilă:

Eliberarea în consum a materiilor prime se face întocmindu-se bonuri de consum. Primul consum al lunii decembrie 2015 s-a realizat pe baza bonului de consum nr. 298:

Restul materiilor prime consumate în luna decembrie a totalizat 3156,32 lei:

Tot pentru buna desfășurare a producției entitatea a întrebuințat și alte materiale consumabile cu bon de consum nr.269:

Restul de alte materiale consumabile conform notelor de calcul, sunt prezentate în următoarea înregistrare contabilă:

În urma procesului de producție entitatea înregistrează intrarea stocurilor de produse finite obținute, la cost de producție, astfel conform notei de producție nr.228 avem următoarea înregistrare contabilă:

După înregistrarea produselor finite, societatea realizează transferul acestora în gestiunea magazinului propriu, o parte cu nota de transfer nr.680:

Astfel nota contabilă pentru restul produselor transferate în gestiunea magazinului propriu este următoarea, conform notei de transfer nr.681:

Potrivit mărfurilor care au fost scoase spre vânzare, entitatea a înregistrat venituri din vânzarea acestora, o parte cu chitanța nr.1126:

Astfel înregistrarea contabilă pentru restul mărfurilor vândute, conform chitanțelor este următoarea:

După ce mărfurile au fost vândute, entitatea a realizat descărcarea acestora din gestiune, conform notelor de calcul avem următoarea înregistrare contabilă:

Societatea înregistrează plata furnizorilor conform chitanțelor și a facturilor fiscale, precum și a reducerilor comerciale primite și a veniturilor obținute din sconturile primite de la aceștia:

În urma regularizării tva-ului entitatea a înregistrat tva de plată, astfel în baza notei de calcul se realizează următoarea înregistrare contabilă:

Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului, conform statului de salariu nr.1:

Înregistrarea reținerilor la sursă privind contribuțiile și impozitul pe venituri din salarii, sumele datorate de angajați, conform staturilor de salarii și dispoziției de plată:

Înregistrarea cheltuielilor privind angajatorul cu contribuțiile datorate către bugetul statului, conform statelor de salarii:

înregistrarea cheltuielilor privind contribuția unității la asigurările sociale

înregistrarea cheltuielilor privind contribuția unității pentru ajutorul de șomaj

înregistrarea cheltuielilor privind contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

Entitatea a realizat plata contribuțiilor salariaților conform chitanței nr. 50067, astfel avem următoarele înregistrări contabile:

Entitatea a realizat plata contribuțiilor angajatorului conform chitanței nr. 50067, astfel pot fi realizate următoarele înregistrări contabile:

După ce a fost realizată înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe venit de natura salariilor, entitatea a realizat plata acestuia conform chitanței nr.50069:

Datorită faptului că entitatea se încadrează în categoria microîntreprinderilor, potrivit notei de calcul precum și a declarației privind obligațiile de plată (anexa nr.2) la bugetul statului, pe ultimul trimestru, entitatea a înregistrat cheltuieli cu impozitul pe venit a microîntreprinderilor. Astfel rezultă următoarea înregistrare contabilă:

Conform dispoziției de plată entitatea înregistrează plata unor sume depuse de asociați:

Potrivit facturii fiscale nr.4153 se înregistrează cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate de entitate furnizorilor:

La sfârșitul lunii societatea înregistrează cheltuielile cu energia și apa, astfel conform facturii fiscale nr.658744 avem următoarea înregistrare:

Astfel înregistrarea contabilă pentru restul facturilor fiscale este următoarea:

În urma contractului de închiriere a spațiului care este destinat a fi sediul firmei, entitatea înregistrează cheltuieli cu chiria conform facturii fiscale nr.4153:

În urma contractului de închiriere a spațiului în care entitatea își desfășoară activitatea se realizează următoarea notă contabilă, potrivit facturii fiscale nr.1705:

Potrivit facturii fiscale nr.658744, entitatea înregistrează o parte din valoarea serviciilor poștale și a taxelor de telecomunicații datorate de entitate furnizorilor: 

Iar cu ajutorul facturii fiscale nr.8280410 se realizează cealaltă parte din valoarea serviciilor poștale și a taxelor de telecomunicații datorate de entitate:

Conform facturii fiscale nr.4091entitatea înregistrează o parte din sumele datorate de societate pentru alte servicii executate de terți, furnizorilor:

Astfel restul de valoare datorată furnizorilor este concretizată în următoarea notă contabilă, conform facturii fiscale nr.79136:

Potrivit bonului de consum nr.300 entitatea înregistrează alte cheltuieli de exploatare, astfel se realizează următoare notă contabilă:

Conform facturilor fiscale și a chitanțelor entitate înregistrează cheltuieli cu despăgubiri, amenzi și penalități datorate furnizorilor:

Entitatea înregistrează cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor corporale, potrivit notelor de calcul:

La sfârșitul lunii entitatea înregistrează închiderea conturilor de venituri, astfel avem:

închiderea contului de venituri din vânzarea mărfurilor

închiderea contului de venituri aferente costurilor stocurilor de produse

închiderea contului de venituri din sconturi obținute

Tot la sfârșitul fiecărei luni entitatea realizează închiderea conturilor de cheltuieli, conform notelor de recepție avem următoarea înregistrare contabilă:

Potrivit notei de recepție se realizează închiderea contului de cheltuieli privind reducerile comerciale acordate:

Conform notei de calcul societatea repartizează profitul la rezultatul reportat, astfel avem următoarea înregistrare contabilă:

3.3. Analiza performanței la S.C. RAMBY ROT S.R.L.

în perioada 2013-2015

3.3.1. Soldurile intermediare de gestiune la S.C. RAMBY ROT S.R.L.

În tabelul următor sunt prezentate rezultatele soldurilor intermediare de gestiune, la S.C. RAMBY ROT S.R.L., luând ca și perioadă de analiză ultimele trei exerciții financiare și anume anul 2013, 2014 și 2015 (anexa 3).

Rezultatele soldurilor intermediare de gestiune Tabelul nr. 1

După cum se observă din tabelul prezentat, marja comercială este în creștere în cei trei ani analizați, datorită în special a creșterii cifrei de afaceri. Astfel se remarcă o creștere a marjei comerciale în anul 2014 față de 2013 cu 31.764 lei, iar în 2015 față de 2014 cu 11.810 lei și cu 43.574 lei față de 2013. Adaosul comercial practicat de entitatea analizată în cei trei ani este în creștere, astfel în anul 2014 a crescut cu 1,18% față de 2013, iar în 2015 s-a majorat cu 3,63% față de 2014, respectiv cu 5,44% față de 2013.

Se observă o creștere însemnată a producției exercițiului, în anul 2014 față de 2013, cu 93.205 lei. Prin urmare în anul 2015 a realizat o majorare cu 813 lei față de 2014 și cu 94.018 lei față de 2013. Se poate spune că datorită destocajului în anul 2015, entitatea nu a înregistrat o creștere mai mare a producției exercițiului.

Valoarea adăugată a crescut cu 98.383 lei în 2014 față de 2013, iar în 2015 aceasta a fost majorată în continuare cu 128.175 lei față de 2013 și cu 29.792 față de 2014. Putem spune că în cele trei exerciții financiare analizate entitatea a avut capacitatea de a produce bogăție prin activitățile pe care le desfășoară.

Excedentul brut din exploatare, în exercițiul financiar 2013, înregistrează o sumă negativă destul de ridicată, putem spune că în acest exercițiu financiar analizat entitatea nu a fost deloc eficientă. Astfel în anii 2014 și 2015 se vede cum înregistrează majorări însemnate. Putem spune că în anii 2014 și 2015 este prezentă eficiența activității desfășurată de entitate, cauză ce este constituită și de creșterea valorii adăugate în acea perioadă.

Rezultatul exploatării este într-o creștere continuă în cei trei ani analizați, astfel în 2014 față de 2013 a crescut de aproximativ trei ori, iar în 2015 față de 2014 a crescut de aproximativ șapte ori.

În cei trei ani care au fost supuși analizei entitatea înregistrează profit din activitatea de exploatare, în creștere în cele trei exerciții financiare analizate.

Fig. nr.6 Fluctuația soldurilor intermediare de gestiune pe parcursul perioadei analizate

3.3.2.Capacitatea de autofinanțare la S.C. RAMBY ROT S.R.L.

În tabelul ce urmează, este prezentat rezultatul capacității de autofinanțare prin metoda deductivă, la S.C. RAMBY ROT S.R.L., pe cele trei exerciții financiare care au fost luate spre analiză (anexa 3).

Rezultatele capacității de finanțare Tabelule nr. 2

După cum se poate observa din tabel, entitatea are capacitatea necesară de a-și asigura creșterea prin mijloacele financiare proprii. Mai putem menționa și faptul că entitatea deține un surplus monetar, acesta fiind rezultatul capacității de autofinanțare, care a fost realizat din rezultatul tuturor operațiunilor de plăți și încasări ale societății.

Astfel putem susține cu tenacitate că, entitatea deține o sursă independentă și stabilă, precum și un mijloc sigur de finanțare. Autofinanțarea mai oferă societății, posibilitatea de a deține un grad mare de libertate, în ceea ce privește alegerea investițiilor, cu condiția realizării unor investiții utile, dar și cuantificarea randamentului capitalurilor proprii și a rentabilității financiare a acesteia, precum și multe alte avantaje.

Fig. nr.7 Modificarea capacității de autofinanțare pe parcursul anilor 2013, 2014, 2015

3.3.3. Analiza factorială a rezultatului exploatării la

S.C. RAMBY ROT S.R.L.

RE =

RE 2013 = 247.788 (1- ) = 247.788 * 0,01 = 2.477,88

RE 2014 = 418.235 (1- ) = 418.235 * 0,02 = 8.364,70

RE 2015 = 419.681 (1- ) = 419.681 * 0,06 = 25.180,86

Centralizarea datelor societății Tabelul nr.4

Din tabelul prezentat, conform informațiilor care le dețin conturile de profit și pierdere ale exercițiilor financiare 2013, 2014 și 2015, rezultă faptul că entitatea, în ultimii trei ani, a obținut profit.

În anul 2014 față de anul 2013, profitul înainte de impozitare se prezintă astfel:

modificarea profitului: 7.912-5.728 = + 2.184lei din care:

contribuția marjei brute: 46.845 – 40.338 = +667 lei

contribuția cheltuielilor fixe: 41.041 –37.782 = +3.259 lei

modificarea rezultatului financiar: 1.430 – 3.172 = -1.742 lei

După cum se poate vedea și din calculele realizate anterior 81,93% din creșterea profitului se datorează rezultatului exploatării, ceea ce realizează situația normală, care confirmă eficiența activității de bază. Însă trebuie remarcată și contribuția rezultatului financiar de 18,07%.

În perioada curentă față de cea precedentă profitul înainte de impozitare se prezintă astfel:

modificarea profitului: 27.698 – 7.912= +19.786 lei din care:

contribuția marjei brute: 65.271 – 46.845 = 18.426 lei

contribuția cheltuielilor fixe: 40.702 – 41.041= -339 lei

modificarea rezultatului financiar: 3.129 – 1.430 = 1.699 lei

Se observă că peste 88% din creșterea profitului se datorează rezultatului exploatării, ceea ce realizează situația normală, care atestă eficiența activității de bază. Însă trebuie remarcată și contribuția rezultatului financiar de 11,30%.

Din rezultatele obținute în urma calculului modificării aferent exploatării, pe tot parcursul perioadei analizate, se constată faptul că adaosul de profit s-a realizat în principal ca urmare a sporirii eficienței economice în activitatea de exploatare.

Potrivit ambelor perioade în care a fost analizat rezultatul exploatării, mai putem spune că acesta a crescut pe seama reducerii costurilor de către entitate.

3.3.4. Analiza factorială a profitului brut la S.C. RAMBY ROT S.R.L.

Pentru realizarea analizei factoriale a profitului brut la S.C. RAMBY ROT S.R.L. am luat spre analiză următoarele perioade, și anume: 2013-2014 și 2014-2015 pe baza datelor aflate în anexa nr. 3.

Centralizarea datelor societății Tabelul nr.5

Perioada analizată 2013-2014

Modificarea profitului brut total:

Pb1-Pb0= 7.912-5.728 = + 2.184 lei se explică astfel:

influența modificării veniturilor totale:

(-) x = ( 419.665 – 252.010) x 0,022729 = 3.811 lei;

influența modificării profitului mediu la 1 leu venituri totale:

x ( – ) = 419.665 x ( 0,018853 – 0,022729) = -1.627 lei, din care datorită modificării:

structurii veniturilor pe categorii:

x ( – ) ,

unde:

=

= x 100 = x 100 = 99,66 %

= x 100 = x 100 = 0,34 %

= 0,01473

= 1

= = 0,018079

x ( – ) = 419.665 ( 0,018079 – 0,022729) = – 1.951 lei

profitul brut la 1 leu venituri pe categorii:

x ( ) = 419.665 ( 0,018853 – 0.018079) = 324 lei

Modificarea profitului brut total a fost influențat pozitiv de modificarea veniturilor totale în sumă de 3.811 lei, datorită majorării veniturilor totale, iar de modificarea profitului mediu la 1 leu venituri totale a fost influențată negativ cu suma de 1.627 lei. Veniturile totale s-au mărit pe seama reducerii costurilor de producție.

Structura veniturilor determină o diminuare a profitului brut cu -1.951 lei, ca urmare a scăderii ponderii veniturilor.

Profitul mediu la 1 leu venituri realizează o influență pozitivă, ca urmare a creșterii înregistrate la nivelul profitului la 1 leu venituri din exploatare, precum și nivelul ridicat al profitului la 1 leu venituri financiare.

Perioada analizată 2014-2015

Modificarea profitului brut total:

Pb1-Pb0= 27.698 – 7.912 = +19.786 lei se explică astfel:

influența modificării veniturilor totale:

(-) x = ( 422.810 – 419.665) x 0,018853 = 59 lei;

influența modificării profitului mediu la 1 leu venituri totale:

x ( – ) = 422.810 x (0,06551 – 0,01885) = 19.727 lei, din care datorită modificării:

structurii veniturilor pe categorii:

x ( – ) ,

unde:

=

= x 100 = x 100 = 99,26 %

= x 100 = x 100 = 0,74 %

= 0,01536

= 1

= = 0,022646

x ( – ) = 422.810 (0,022646 – 0,018853) = + 1.604 lei

profitul brut la 1 leu venituri pe categorii:

x ( ) = 422.810 (0,065509 – 0,022646) = + 18.123 lei

Modificarea profitului brut total se datorează în proporție de 99,70% creșterii profitului mediu la 1 leu venituri totale.

Modificarea veniturilor totale a influențat pozitiv, determinând o creștere de 59 lei, respectiv de 0,30% din modificarea totală.

Structura veniturilor determină o creștere a profitului brut cu +1.604 lei, ca urmare a creșterii ponderii veniturilor.

Profitul mediu la 1 leu venituri realizează o influență pozitivă, ca urmare a creșterii înregistrate la nivelul profitului la 1 leu venituri din exploatare, precum și nivelul ridicat al profitului la 1 leu venituri financiare.

3.3.5. Analiza și diagnosticul performanței la S.C. RAMBY ROT S.R.L.

pe baza ratelor de rentabilitate

Cu ajutorul datelor pe care le dențin stituațiile financiare anuale am realizat centralizarea rezultatele obținute, în urma calcului (anexa nr.4), a ratelor de rentabilitate pe perioada luată spre analiză . Astfel situația se prezintă astfel:

Rezultatul ratelor de rentabilitate Tabelul nr.6

Din tabelul prezentat, rezultă că în cei trei ani luați spre analiză, ROA înregistrează creșteri, cea mai însemnată este realizată în ultimul exercițiu financiar, ceea ce înseamnă că entitatea dispune de o eficiență favorabilă în utilizarea tuturor capitalurilor și a activelor firmei.

Rata rentabilității financiare (ROE) înregistrează diminuări în anul 2014, față de 2013 și 2015 cu 47,37%, respective 61,04, iar în 2013 față de 2015 înregistrează o creștere de 13,67.

Rata rentabilității veniturilor este în scădere în anul 2014 datorită diminuării valorice a rezultatului net al exercițiului. În 2015 se înregistrează cea mai mare creștere, datorită majorării rezultatului net al exercițiului financiar.

Rata rentabilității generale este în scădere în exercițiul financiar 2014, însă în anul 2015 realizează cea mai mare creștere de 5,13% care a fost influențată pozitiv de rezultatul net al exercițiului, precum și de diminuarea cheltuielilor totale.

Astfel, rata de acoperire a dobânzilor este 0% deoarece firma nu înregistrează cheltuieli cu dobânzile.

În concluzie, putem spune că evoluția ratelor de rentabilitate, în exercițiul financiar 2015, deține ce mai mare creștere la toți indicatorii analizați, datorită dimensiunii profitului înregistrat în exercițiul financiar 2015.

Fig. nr.8 Evoluția ratelor de rentabilitate pe parcursul a celor trei exerciții financiare

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Societatea comercială RAMBY ROT S.R.L. își desfășoară activitatea

Din analiza soldurilor intermediare rezultă faptul că entitatea a avut producția exercițiului constantă în anii 2014-2015 datorită destocajului, iar cât despre valoarea adăugată se poate spune că în cele trei exerciții financiare analizate entitatea a avut capacitatea de a produce bogăție prin activitățile pe care le desfășoară. În perioada analizată excedentul brut din exploatare prezintă doar în anii 2014 și 2015 eficiența activității desfășurată de entitatea economică.

În urma analizei capacității de autofinanțare rezultă faptul că societatea comercială RAMBY ROT S.R.L. deține necesare surse proprii de finanțare, chiar mai mult de atât și un surplus monetar. Întrucât putem spune că entitatea analizată are o sursă independentă și stabilă, precum și un mijloc sigur de finanțare.

Din analiza factorială a rezultatului exploatării se remarcă faptul că cea mai mare influență asupra profitului a avut-o rezultatul exploatării, în ambele perioade analizate, care s-a majorat datorită diminuării costurilor de către entitatea comercială RAMBY ROT S.R.L..

Realizarea analizei factoriale a arătat faptul că modificarea veniturilor totale a influențat pozitiv modificarea profitului brut total în ambele perioade analizate. Profitul mediu la 1 leu venituri totale a avut o influență negativă doar în prima perioadă analizată. Astfel structura veniturilor determină o influență negativă pentru prima perioadă supusă analizei și o influență pozitivă pentru cea de a doua perioadă care și ea a fost analizată.

În urma realizării analizei ratelor de rentabilitatea reiese faptul că evoluția acestora, în exercițiul financiar 2015, deține ce mai mare creștere la toți indicatorii analizați, datorită dimensiunii profitului înregistrat în exercițiul financiar 2015.

BIBLIOGRAFIE

Ioan B.,” Management financiar în afaceri”, Ediția a-II-a, Editura Universitară București, 2008;

Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2009, Editura CECCAR, București, 2009;

Coordonator Popescu D.,” Suport de curs – Microeconomie”, Sibiu, 2007

Comaniciu C., Bunescu L., Mihaiu D. M., Fiscalitate: idei de bază și noțiuni fundamentale pe înțelesul tuturor, Editura Universității” Lucian Blaga”, Sibiu, 2010

Comaniciu C., Orientări în labirintul fiscal, Editura Universității” Lucian Blaga”, Sibiu, 2010;

Moga I.,” Prețuri și concurență”, Editura Universității” Lucian Blaga”, Sibiu, 2009

Moga I.,” Monedă și credit”, Editura Universității” Lucian Blaga”, Sibiu, 2008

Balteș, N., Ciuhureanu, A. T., Contabilitate financiară, Ediția a- IV -a, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2014;

Balteș, N., Ciuhureanu, A. T., Bazele contabilității. Fundamente teoretice și practice, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2010;

Balteș, N., Ciuhureanu, A. T., Bazele contabilității. Fundamente teoretice și practice, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2009;

Pîntea, I., P., Bodea, G., Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2014;

Coordonator N. Balteș, Analiză economico-financiară a întreprinderii ediția a II-a, revizuită și adăugată, Editura Universității Lucian Blaga”, Sibiu, 2013;

Balteș, N., Analiză și diagnostic financiar, Editura Universității, Lucian Blaga”, Sibiu, 2010.

Legea nr. 571/2003 (Codul Fiscal actualizat), cu modificările și completările ulterioare;

ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene;

OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare;

LEGEA nr. 82/1991 a contabilității – Republicată și actualizată 2016.

Revista Finanțe Credit Contabilitate;

Revista „Tribuna Economicǎ”.

Contabilitate și management financiar integrat, www.contabox.ro

ANEXE