Contabilitatea Si Analiza Cheltuielilor Perioadei de Raportare

Teza de licență

„Contabilitatea și analiza cheltuielilor perioadei de raportare”

(în baza datelor S.C. „LDM-Trans”S.R.L.)

Cuprins:

Introducere

Capitolul I. Caracteristica generală, componența, evaluarea și constatarea cheltuielilor

Conținutul economic, componența, clasificarea cheltuielilor

Constatarea și evaluarea cheltuielilor

Capitolul II. Contabilitatea cheltuielilor în cadrul entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L

Contabilitatea cheltuielilor activității operaționale în cadrul entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L

Contabilitatea cheltuielilor activității neoperaționale în cadrul entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L

Contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venit în cadrul entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L

Capitolul III. Analiza cheltuielilor perioadei de raportare în cadrul entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L

3.1 Analiza cheltuielilor activității operaționale în cadrul entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L

3.2 Analiza cheltuielilor activității neoperaționale în cadrul entității economice

Încheiere

Bibliografie

Anexe

Introducere

„A ști contabilitatea nu înseamnă totul.

A iubi contabilitatea nu este suficient.

Pentru a înțelege adevăratul mesaj al cifrelor,

trebuie să știm și să iubim contabilitatea”

(prof. univ. D-nul Emil Horomnea, Iași, România)

Relațiile societății moderne ne arată, că odată cu dezvoltarea economiei de piață și sporirea gradului de complexitate a acesteia trebuie să se dezvolte corespunzător – ca arie, conținut și operativitate – și informația economică, pentru ca ea să poată furniza elementele necesare luării deciziilor, să poată reflecta exact situația patrimonială a unităților și rezultatele activității economico-financiare.
Teza de licență „Contabilitatea și analiza cheltuielilor perioadei de raportare” are o structură bine detrminată, și anume: introducere, trei capitole și încheiere.

În Introducere este argumentată actualitatea temei, sînt definite scopul și sarcinile tezei, obiectul tezei, precum și semnificația teoretică și valoarea aplicativă în cadrul investigațiilor.

În cele trei capitole sunt redate amănunțit toate elementele și caracteristicele temei date.

Capitolul I. Caracteristica generală, componența, evaluarea și constatarea cheltuielilor – prezintă baza teoretică privind cheltuielile, o sinteză a abordărilor naționale privind noțiunile legate de cheltuieli și a criteriilor de clasificare a acestora cît și recunoașterea și evaluarea cheltuielilor entității.

În Capitolul II. Contabilitatea cheltuielilor în cadrul entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L. a lucrării sunt reflectate și analizate modul de ținere a contabilității și formulele contabile privind cheltuielile activității economico-financiare și rezultatul financiar în cadrul întreprinderii S.C. „LDM-Trans” S.R.L.

Capitolul III. Analiza cheltuielilor perioadei de raportare în cadrul entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L. reflectă aspecte ce se referă la analiza cheltuielilor activității operaționale a entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L., concluziile făcute în baza analizei cheltuielilor perioadei de raportare.

Încheierea generalizează rezultatele lucrării efectuate, cuprinde principalele concluzii și recomandări privind perfecționarea contabilității cheltuielilor întreprinderii.

Actualitatea temei „Contabilitatea și analiza cheltuielilor perioadei de raportare”. Odată cu integrarea Republicii Moldova în spațiul economic european se apare necesitatea armonizării contabilității cu Directivele Europene și Standartele Internaționale de Raportare Financiară. Aceasta se referă, în special, la contabilitatea cheltuielilor, care după metodologia și mecanismul de realizare este unul dintre cele mai importante și dificile sectoare de evidență a oricărei întreprinderi ce desfășoară activitate de întreprinzător. Astfel, în cadrul acestui sector se formează un șir de indicatori financiari cum ar fi: cifra de afaceri, costul vânzărilor, profitul brut, venituri, cheltuieli și rezultatele financiare din diferite tipuri de activități și evenimente, care servesc drept bază pentru determinarea obligațiilor fiscale, elaborarea bugetelor întreprinderii, luarea deciziilor manageriale și economice. 

Informațiile contabile despre cheltuieli sunt foarte importante și la nivel macroeconomic. Acestea la rîndul său contribuind la soluționarea celor mai diverse și complexe probleme cum ar fi: crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru atragerea investițiilor străine; evaluarea performanțelor  întreprinderilor în onorarea obligațiilor față de stat și partenerii de afaceri; monitorizarea și exercitarea controlului asupra întreprinderilor cu proprietate de stat; combaterea tranzacțiilor ilegale; și nu în ultimul rind asigurarea la nivel internațional a comparabilității indicatorilor macroeconomici.

Nivelul de studiere a temei „Contabilitatea și analiza cheltuielilor perioadei de raportare” în literatura de specialitate. Prezenta temă este una dintre cele mai studiate teme în domeniul contabilității, deoarece actualmente, lipsesc investigații complexe referitoare la componența, modul de clasificare, recunoaștere, evaluare și contabilizare cheltuielilor întreprinderilor autohtone. În plus, baza normativă a contabilității cheltuielilor întreprinderilor autohtone este incompletă și necesită modernizare în concordanță cu normele și principiile contabile internaționale.

Scopul tezei de licență „Contabilitatea și analiza cheltuielilor perioadei de raportare” constă în aprofundarea bazelor teoretice, metodologia contabilității cheltuielilor și a rezultatului financiar în baza analizei practicii de organizare și ținere a contabilității în cadrul entității, fundamentarea direcțiilor principale de perfecționare a acestora  în  conformitate  cu cerințele  economiei  de  piață și  normele internaționale, identificarea neajunsurilor existente în cadrul întreprinderii și elaborarea propunerilor pentru înlăturarea acestora.

Realizarea acestui scop a condiționat următoarele sarcini ale cercetării:

studierea modului de realizare și respectare a prevederilor standardelor naționale de contabilitate cît și a altor acte legislative și normative privind contabilitatea cheltuielilor;

dezvoltarea conceptelor și principiilor contabile fundamentale aferente cheltuielilor entității;

identificarea metodelor de recunoaștere, evaluare și clasificare a cheltuielilor;

studierea aspectelor metodologice generale ale contabilității cheltuielilor;

elaborarea metodologiei de contabilizare cheltuielilor aferente activităților operaționale și neoperaționale;

generalizarea și prezentarea informației privind cheltuielile în rapoartele financiare ale entității;

implementarea recomandărilor privind perfecționarea contabilității cheltuielilor la entitatea analizată.

Realizarea scopului și sarcinilor expuse mai sus va permite obținerea unor informații credibile și actuale ale contabilității întreprinderii.

Obiectivul prezentei lucrări este efectuarea unei cercetări asupra temei „Contabilitatea și analiza cheltuielilor perioadei de raportare” la S.C. „LDM-Trans” S.R.L. Societatea comercială S.C. „LDM – Trans” S.R.L a fost înregistrată la Camera înregistrării de stat pe data de 10.07.2001 conform Certificatului de Înregistrare (Anexa 1), cu numărul de identificare de stat și codul fiscal 1005600025649. Conform Extrasului din registrul de stat al persoanelor juridice nr. 20737 din 27.10.2011 (Anexa 2) denumirea completă a societății este: SOCIETATE CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ „LDM – TRANS”.

Forma juridică de organizare a entității este: Societate cu Răspundere Limitată. Entitatea își are sediul MD-2003, str. Tudor Vladimirescu 62/1, or.Durlești, mun. Chișinău, Republica Moldova. Societatea S.C. „LDM-Trans” S.R.L., conform Statutului din 2001 S.C. „LDM-Trans” S.R.L (Anexa 3) are statut de persoană juridică de drept privat cu scop lucrativ (comercial). Este societate cu răspundere limitată, obține drepturi de persoană juridică din data înregistrării de stat în baza Certificatului de Înregitrare din 10.07.2001 (Anexa 1) în mod stabilit, dispune de bilanț autonom și conturi în bănci (conform Certificatului de înregistrare a conturilor bancare ale contribuabililor (Anexa 4), are ștampilă cu denumirea sa și imaginea emblemei, conform Adeverinței nr. AA181579 privind fabricarea ștampilei (Anexa 5). Pînă la 01.08.2005 întreprinderea S.C. „LDM – Trans” S.R.L nu a fost plătitoare de TVA, însă din 01.08.2005, S.C. „LDM – Trans” S.R.L s-a înregistrat ca subiect de impunere cu TVA, cod TVA 0504366, conform Certificatului de înregistrare a subiectului impunerii cu TVA (Anexa 6).

Conform Statutului Societății (Anexa 3) capitalul social determină valoarea minimă a activelor pe care trebuie să le dețină societatea comercială și se formează pe contul aporturilor Asociaților- fondatori, exprimate în lei, depuse respectiv:

Loșcaru Sergiu – 1836 lei, aportul la capitalul social constituind 34 %;

Topală Sergiu – 1782 lei, aportul la capitalul social constituind 33 %;

Știrbu Grigore – 1782 lei, aportul la capitalul social constituind 34 % .

La data constituirii Societății, capitalul social alcătuia 5400 lei, pînă în prezent mărimea capitalului social nu s-a modificat. Aportul la capitalul social poate fi depus în numerar.

Societatea S.C. „LDM – Trans” S.R.L s-a creat pentru desfășurarea activității de antreprenoriat ce prevede, executarea lucrărilor și prestarea seviciilor, desfășurată în mod independent, din propria inițiativă, din numele întreprinderii, pe riscul propriu și sub răspunderea sa patrimonială, de către organele ei cu scopul de a asigura o sursă permanentă de venituri. Pentru a-și realiza sarcinile asumate, societatea v-a desfășura următoarele genuri de activitate conform Extrasului din registrul de stat al peroanelor juridice nr. 20737 din 27.10.2011 (Anexa 2):

Întreținerea și repararea autovehiculelor;

Comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule;

Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare predominantă de produse alimentare, băuturi și produse din tutun;

Baruri;

Comerțul cu amănuntul al băuturilor alcoolice și altor băuturi;

Comerțul cu amănuntul al produselor din tutun;

Servicii de păstrare a mijloacelor de transport personale; etc.

Conform Politicii de contabilitate a S.C. „LDM – Trans” S.R.L pe anul 2014 (Anexa 7) contabilitatea se ține pe suport electronic, în conformitate cu principiile metodologice și regulile stabilite prin:

Legea contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie 2007;

Standardele Naționale de Contabilitate aprobate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova;

Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor;

Altor acte legislative și normative, cu modificările și completările ulterioare.

Întreprinderea organizează și ține contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă dublă, cu prezentarea raportelor financiare simplificate. Responsabilitatea pentru organizarea și ținerea contabilității o poartă conducătorul societății S.C. „LDM – Trans” S.R.L Loșcaru Sergiu, iar contabilul-șef asigură controlul și reflectarea în conturile contabile a tuturor operațiunilor economice efectuate, prezentarea informației operative și întocmirea rapoartelor financiare în termenele stabilite, poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a contabilității.

Făcînd o analiză generală a indicatorilor activității economico-financiare a întreprinderii S.C. „LDM – Trans” S.R.L. (în baza tabelului 1.1) se observă că aceasta atî de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor;

Altor acte legislative și normative, cu modificările și completările ulterioare.

Întreprinderea organizează și ține contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă dublă, cu prezentarea raportelor financiare simplificate. Responsabilitatea pentru organizarea și ținerea contabilității o poartă conducătorul societății S.C. „LDM – Trans” S.R.L Loșcaru Sergiu, iar contabilul-șef asigură controlul și reflectarea în conturile contabile a tuturor operațiunilor economice efectuate, prezentarea informației operative și întocmirea rapoartelor financiare în termenele stabilite, poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a contabilității.

Făcînd o analiză generală a indicatorilor activității economico-financiare a întreprinderii S.C. „LDM – Trans” S.R.L. (în baza tabelului 1.1) se observă că aceasta atît în anul precedent cît și de gestiune a obținut doar profit, și acesta fiind în creștere. Din tabelul 1.1 rezultă că la S.C. „LDM – Trans” S.R.L. în 2013 rentabilitatea vînzărilor s-a majorat față de anul precedent cu 6,2 mii lei sau cu 57,41%. Această creștere a fost determinată de influența pozitivă a costului vînzărilor care s-a majorat comparativ cu anul precedent cu 170,4 mii lei sau cu 3,83 %, cît și a veniturilor din vînzări și profitului brut care lafel s-au majorat comparativ cu anul precedent respectiv cu 577,6 și 407,2 mii lei, sau cu 11,57 % și 75,30%.

Totodată observăm că în 2013 și rentabilitatea activelor are o tendință pozitivă de creștere comparativ cu anul 2012 de la 0,6 mii lei pînă la 3,8 mii lei. Această abatere a fost determinată de influența profitului pînă la impozitare și valoarea activelor, care s-au mărit comparativ cu anul precedent, respectiv cu 237,9 și 361,2 mii lei.

Conform rezultatelor obținute se poate constata că rentabilitatea capitalului propriu s-a majorat față de anul precedent cu 5,2 mii lei. Această creștere se datorează în special profitului net care s-a majorat cu 209,3 mii lei.

O tendință pozitivă de majorare se observă în 2013 pentru venitul din vînzări pe un muncitor de la 184,8 pînă la 206,24 mii lei . Această abatere a fost determinată de influența pozitivă veniturilor din vînzări care s-au majorat față de 2012 cu 577, 6 mii lei.

Cît despre datoriile entității, putem menționa că datoriile financiare pe termen scurt s-au majorat față de anul precedent cu 640,3 mii lei , pe cînd cele pe termen lung s-au micșorat cu 526,1 mii lei, fapt ce se apreciază pozitiv.

Tabelul 1.1

Analiza indicatorilor activității economico-financiare a entității S.C. „LDM – Trans” S.R.L.

Sursa: Elaborată de autor în baza Raportului financiar pentru anii 2012, 2013

Capitolul I. Caracteristica generală, componența, evaluarea și constatarea cheltuielilor

Conținutul economic, componența, clasificarea cheltuielilor

Contabilitatea consumurilor și cheltuielilor întreprinderii reprezintă unul dintre cele mai importante și dificile sectoare ale sistemului național de contabilitate. În cadrul acestui sector se formează atît indicatorii contabilității de gestiune (suma totală a consumurilor de producție, costul produselor fabricate, rentabilitatea producției, etc.), cît și ai contabilității financiare (costul mărfurilor, produselor vîndute, serviciilor prestate, cheltuielile perioadei, etc.). Cei cointeresați de exactitatea și oportunitatea calculelor acestor indicatori sunt atît utilizatorii interni, cît și cei externi ai informației contabile

Odată cu trecerea la noul sistem contabil bazat pe Standarde Naționale de Contabilitate (în continuare S.N.C.), se modifică conținutul noțiunilor „consumuri” și „cheltuieli”, precum și structura și criteriile de clasificare a acestora. Astfel, în condițiile sistemului contabil precedent n-a existat o delimitare clară între noțiunile „consumuri” și „cheltuieli”, aceștia considerîndu-se sinonime. În S.N.C. 3 „Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii” [paragraful 5], semnificația noțiunilor „consumuri” și „cheltuieli” nu coincide .

Deci, conform S.N.C. 3 „Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii” [paragraful 5]: „Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor și prestarea serviciilor în scopul obținerii veniturilor. Acestea sunt nemijlocit legate de procesul de producție, își găsesc întruchipare materială în stocurile producției finite și produselor în curs de execuție, la finele perioadei de gestiune se reflectă în bilanțul contabil ca active și nu se i-au în calcul la determinarea rezultatului financiar al întreprinderii.

Cheltuielile reprezintă cheltuielile și pierderile (daunele) care apar în rezultatul activității economico-financiare și nu sunt legate nemijlocit de procesul de producție. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor (serviciilor), se reflectă în raportul privind rezultatele financiare și se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) al perioadei de gestiune”.

Componența consumurilor și cheltuielilor, modul de determinare și constatare a acestora sunt lafel determinate de prevederile S.N.C. 3 „Componența consumurilor și cheltuielilor” [paragraful 6].

În prezentul standard componența consumurilor este prezentată la întreprinderile cu cele trei genuri principale de activitate (producție, comerț, prestări servicii), iar componența cheltuielilor – pe felurile de activități ale unei întreprinderi aparte (operațională, de investiții, financiară) și pe evenimente excepționale.

Componența consumurilor. Consumurile incluse în costul producției (serviciilor) cuprind următoarele elemente:

consumuri de materiale,

consumuri privind retribuirea muncii,

consumuri indirecte de producție.

Totodată, în unele ramuri ale economiei naționale, cu excepția celor menționate anterior, pot apărea și alte consumuri care reflectă particularitățile activității economice și de producție a acestora (de ex., în industria energetică– uzura mijloacelor fixe, în ramurile extractive– epuizarea resurselor naturale, etc.).

Consumurile de materiale includ valoarea materiei prime, materialelor, semifabricatelor, utilizate la fabricarea produselor care nemijlocit intră în componența acestora și se includ direct în costul produselor finite. Acestea cuprind:

la întreprinderile de producție – consumurile directe de materiale;

la întreprinderile de prestări servicii – consumurile de materiale;

la întreprinderile comerciale – consumurile de materiale nu se includ în costul mărfurilor, ci se trec la cheltuielile perioadei.

Consumurile privind retribuirea muncii cuprind consumurile privind remunerarea muncitorilor, incluse în mod direct în costul produselor finite, și anume: salariile de bază și suplimentare ale muncitorilor încadrați în procesul de producție (prestări de servicii), premiile, adaosurile, contribuțiile la asigurări sociale, calculate în baza salariilor personalului care participă la procesul de producție (prestări de servicii). La întreprinderile de prestări servicii se utilizează noțiunea consumuri privind retribuirea muncii. Acestea includ:

la întreprinderile de producție – consumurile directe privind retribuirea muncii,

la întreprinderile de prestări servicii – consumurile privind retribuirea muncii,

la întreprinderile comerciale – consumurile privind retribuirea muncii nu se includ în costul mărfii, ci se trec la cheltuielile perioadei.

Consumurile indirecte de producție sunt legate nemijlocit de deservirea și gestiunea subdiviziunilor de producție (secțiilor, sectoarelor, unităților de producție (prestări de servicii) și includ:

cheltuieli de întreținere și uzura mijloacelor fixe cu destinație productivă;

amortizarea activelor nemateriale utilizate în procesul de producție (prestări de servicii);

uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată;

salariile și contribuțiile la asigurările sociale ale personalului de condusere și deservire a subdiviziunilor întreprinderii;

alte consumuri aferente procesului de producție (prestări de servicii).

Acestea apar la întreprinderile activității de producție și de prestări servicii și se subdivizează în:

consumuri variabile, mărimea cărora depinde de modificarea volumului de producție (retribuirea muncii prestată de către muncitorii auxiliari, costul materialelor consumate, etc.);

consumuri constante, mărimea cărora nu depinde relativ de volumul producției (uzura calculată în baza metodei liniare, cheltuielile privind întreținerea și exploatarea clădirilor și utilajului).

La finele fiecărei perioade de gestiune, consumurile indirecte de producție se repartizează între costul stocurilor produselor și producției (serviciilor) în curs de execuție și cheltuielile perioadei. În acest caz, consumurile variabile se includ în costul produselor fabricate (prestări de servicii), și soldurilor producției (serviciilor) în curs de execuție în sumă totală, indiferent de nivelul utilizării efective a capacităților de producție.

Consumurile de producție indirecte constante se repartizează între costul produselor (serviciilor) și cheltuielile perioadei în baza capacității normative a utilajului de producție.

Capacitatea normativă reprezintă nivelul producției (volumul serviciilor) care poate fi atins în medie în decursul cîtorva perioade sau sezoane, în cazul unor circumstanțe normale, la care se iau în considerare pierderile aferente capacităților rezultate din executarea lucrărilor tehnice planificate. În acest caz apar două situații, și anume:

Dacă volumul efectiv al producției (serviciilor) este egal sau mai mare decît capacitatea normativă, atunci suma efectivă a consumurilor indirecte de producție se include integral în costul de producție (serviciilor).

Dacă volumul efectiv de producție este mai mic decît capacitatea normativă, respectiv consumurile indirecte constante de producție se trec în cost în baza cotei normative rezultate din împărțirea sumei efective a acestor consumuri la capacitatea normativă, iar suma rămasă, nerepartizată a consumurilor indirecte constante de producție se consideră ca cheltuieli ale perioadei de gestiune în care au fost suportate.

Exemplu 1.1 Suma totală a consumurilor indirecte de producție realizate în cursul trimestrului I al anului 2012 constituie 38 400 lei, inclusiv consumurile variabile – 26 400 lei, constante – 12 000. În perioada respectivă au fost produse 5 200 unități de produse, având capacitatea normativă de producție 6 000 unități [3.8, p. 419]. În exemplul dat consumurile indirecte de producție vor fi repartizate în felul următor: 26 400 se includ direct în costul produselor fabricate, iar 12 000 se repartizează între costul producției și cheltuielile perioadei. În acest scop se întocmesc următoarele calcule:

Se determină cota normativă a consumurilor indirecte de producție:

12 000 ÷ 6 000 = 2 lei

Se calculează suma consumurilor indirecte de producție aferentă:

costul produselor fabricate: 5 200 × 2 = 10 400 lei,

cheltuielilor perioadei: 800 × 2 = 1 600 lei.

Astfel din suma totală a consumurilor indirecte de producție 36 800 lei (26 400 + 10 400) se includ în costul producției, iar partea rămasă – 1 600 lei se trece la majorarea altor cheltuieli operaționale.

Componența cheltuielilor. Cheltuielile se efectuează la întreprindere cu toate tipurile de activități reflectîndu-se în contabilitate și-n rapoartele financiare în baza metodei calculării din perioada în care au avut loc și cuprind cheltuielile activităților operaționale, de investiții, financiare, precum și pierderile excepționale. În funcție de direcțiile efectuării, acestea se clasifică în trei grupe:

Cheltuieli ale activității operaționale;

Cheltuieli ale activității neoperaționale;

Cheltuieli privind impozitul pe venit.

Cheltuielile activității operaționale reprezintă cheltuielile ocazionate în urma efectuării activității de bază a întreprinderii. Acestea cuprind:

Costul vînzărilor;

Cheltuieli comerciale;

Cheltuieli generale și administrative;

Alte cheltuieli operaționale.

Costul vânzărilor reflectă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor vîndute și serviciilor prestate. Acesta cuprinde:

La întreprinderile de producție – consumurile materiale directe, consumurile directe privind retribuirea muncii, inclusiv contribuțiile pentru asigurările sociale, consumurile indirecte de producție aferente produselor vîndute;

La întreprinderile comerciale – valoarea de bilanț a mărfurilor vîndute (suma cea mai mică dintre valoarea de intrare a mărfurilor procurate și valoarea realizabilă netă);

La întreprinderile de prestări servicii – consumurile pentru materiale și retribuirea muncii, precum și consumurile indirecte de producție aferente serviciilor prestate.

Cheltuielile comerciale constituie cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor și serviciilor prestate, și anume: cheltuieli privind operațiunile de marketing, pentru ambalaje și împachetarea mărfurilor și produselor, cheltuielile de transport aferente desfacerii, cheltuielile pentru reclamă, reparațiile cu termen de garanție și deservirea cu termen de garanție a produselor și mărfurilor vîndute; cheltuieli aferente creării rezervei pentru datoriile dubioase; cheltuielile privind returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute; cheltuielile privind retribuirea muncii salariaților de la întreprinderile de comerț, care cuprind salariile de bază și suplimentare, diverse adaosuri, sporuri, prime plătite vînzătorilor, casierilor și hamalilor, precum și bucătarilor, ospătarilor la întreprinderile de alimentație publică și altui personal, care participă nemijlocit la vînzarea mărfurilor; comisioanele (prelevările) plătite organizațiilor de desfacere, de intermediere, de comerț exterior, cheltuielile privind procurarea licențelor pentru exportul produselor și mărfurilor; cheltuielile privind întocmirea declarațiilor vamale pentru vînzarea produselor peste hotarele republicii, etc.

Cheltuielile generale și administrative reprezintă cheltuielile privind deservirea și gestiunea întreprinderii în ansamblu. Acestea sunt cheltuielile privind uzura, reparația și întreținerea mijloacelor fixe, amortizarea activelor nemateriale cu destinație generală gospodărească; întreținerea personalului administrativ și de conducere, impozitele, taxele și plățile virate în buget potrivit legislației în vigoare (cu excepția impozitului pe venit), precum și taxa pe valoarea adăugată nerecuperată, accizele, cu excepția impozitului pe venit; cheltuieli pentru scopuri de sponsorizare și binefacere; pentru protecția muncii; cheltuieli de reprezentare; organizării timpului liber și a odihnei salariaților întreprinderii, achitarea diverselor servicii prestate întreprinderii, în conformitate cu contractele încheiate, cheltuielile de organizare aferente desfășurării adunărilor acționarilor, perfectării actelor, cheltuieli pentru lucrări de cercetări științificecheltuieli pentru deplasările de serviciu ale personalului de conducere; cheltuieli pentru acțiunile de ocrotire a sănătății, cheltuielile pentru întreținerea unităților de producție și economice de deservire, inovații și raționalizări cu caracter de producție, cheltuielile pentru pregătirea și reciclarea cadrelor, cheltuielile aferente angajării forței de muncă; etc.

Alte cheltuieli operaționale reflectă sumele cheltuielilor privind vînzarea altor active curente, pentru arenda curentă, cheltuieli sub formă de amenzi, penalități, despăgubiri; cheltuieli din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente; aferente dobînzilor pentru credite și împrumuturi; consumurile indirecte de producție nerepartizate; lipsurile și pierderile din deteriorarea valorilor; cheltuielile aferente produselor rebutate, precum și sumele cheltuielilor aferente anulării comenzilor de producție, încetării activității unității de producție care nu a fabricat produse, cît și a cheltuielilor anticipate, care s-au dovedit a fi inutile.

Cheltuielile activității neoperaționale constituie cheltuielile suportate de întreprindere la efectuarea altor tipuri de activități. Acestea includ:

Cheltuielile activității de investiții;

Cheltuielile activității financiare;

Pierderile excepționale.

Cheltuielile activității de investiții rezultă din ieșirea activelor pe termen lung și includ cheltuielile și pierderile aferente ieșirii activelor nemateriale, activelor materiale în curs de execuție, terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale, activelor financiare pe termen lung, sumele reducerii valorii activelor pe termen lung ieșite, pierderile din participațiile în alte întreprinderi și din operațiuni cu părțile legate.

Cheltuielile activității financiare rezultă din modificarea mărimii și structurii capitalului propriu, împrumuturilor și creditelor întreprinderii, care includ cheltuielile privind operațiunile aferente plății redevențelor, arendei finanțate a activelor materiale pe termen lung, diferențele nefavorabile de curs valutar, etc.

Pierderile excepționale rezultă din evenimentele sau operațiunile rare și netipice care nu sunt legate nemijlocit de activitatea economico – financiară (ordinară) a întreprinderii. Aceste cheltuieli include daunele provocate de calamitățile naturale, pierderile din perturbările politice, modificarea legislației țării.

Cheltuielile privind impozitul pe venit reprezintă suma totală a cheltuielilor privind impozitul pe venit, care se ia în considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune.

Structura cheltuielilor întreprinderii este prezentată în schema 1.1.

Schema 1.1. Structura cheltuielilor întreprinderii

Sursa: „Contabilitatea financiară”, A. Nederiță, V. Bucur, M. Carauș, etc., 2003, p. 422

Evaluarea și constatarea cheltuielilor

În urma contabilizării cheltuielilor apar două probleme principale:

determinarea sau evaluare cheltuielilor, adică calcularea sumelor acestora care urmează a fi reflectate în contabilitate și-n rapoartele financiare;

constatarea cheltuielilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate și-n rapoartele financiare.

Determinarea consumurilor și cheltuielilor. În conformitate cu cerințele S.N.C., consumurile și cheltuielile se evaluează la valoarea de bilanț a activelor pe termen lung și curente ieșite, a sumelor calculate la retribuirea muncii și ale contribuțiilor pentru asigurările sociale, amortizării activelor nemateriale, uzurii mijloacelor fixe și obiectelor de mică valoare și scurtă durată, rezervelor create, corecțiilor la datoriile dubioase, cheltuielilor și plăților preliminate, etc.

Constatarea consumurilor și cheltuielilor. Consumurile întreprinderii se constată și se includ în costul produselor (serviciilor) din perioada aferentă, indiferent de momentul achitării acestora – anticipate (avansuri aferente salariului, plată anticipată pentru materialele primite și consumate, etc.) sau ulterioare (sumele plătite pentru concediile muncitorilor pe seama rezervei constituite în prealabil, etc.).

În conformitate cu paragraful 95 din Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare, evaluarea reprezintă un proces de determinare a sumei bănești în baza căreia elementele rapoartelor financiare trebuie constatate și incluse în Bilanțul contabil și Raportul de profit și pierdere.

Evaluarea inițială servește ca bază de evaluare a elementelor rapoartelor financiare la pregătirea acestora care se efectuează prin calcularea valorii de intrare a activelor. În valoarea de intrare se includ valoarea de procurare a activului, reflectată în documentele de însoțire prezentate de furnizori (factura fiscală sau factura etc.), consumurile aferente procurării care sînt efectuate la intrarea activelor și se determină conform datelor din documentele primare întocmite la calcularea retribuțiilor hamalilor pentru lucrările de încărcare-descărcare executate (bonuri de lucru, rapoarte de schimb etc.), prestarea serviciilor privind transportarea (calculul repartizării serviciilor producțiilor auxiliare, documentele de însoțire ale furnizorilor) etc.

Evaluarea consumurilor reprezintă una din cele mai dificile probleme și care la rîndul său urmează a fi incluse în costul produselor fabricate și serviciilor prestate. Modul de evaluare a consumurilor depinde de elementele, componența acestora, metodele de evaluare etc.

Consumurile întreprinderii se constată în contabilitatea financiară și urmează a fi incluse în costul produselor fabricate (serviciilor prestate) în cazul respectării următoarelor condiții:

1) consumurile corespund perioadei de gestiune la care acestea se raportează, indiferent de momentul achitării acestora (anticipată sau ulterioară) – contabilitatea de angajamente;

2) consumurile sînt confirmate prin documente contabile și pot fi determinate cu un grad înalt de certitudine;

3) consumurile sînt legate nemijlocit de procurarea și crearea activelor și pot fi incluse în costul acestora.

Prima condiție a constatării consumurilor este impusă de art. 17 din Legea contabilității și paragrafului 18 al Bazelor conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare care prevede includerea consumurilor și cheltuielilor în componența costurilor de producție și circulație în perioada de gestiune, în care au fost efectuate (indiferent de momentul achitării acestora).

Pornind de la acest principiu, consumurile și cheltuielile, în funcție de momentul efectuării, se clasifică în trei categorii, și anume:

– curente,

– anticipate,

– preliminate.

Consumurile și cheltuielile curente au loc și se referă la una și aceeași perioadă de gestiune. Acestea se includ în costul producției fabricate în perioada de gestiune respectivă sau se raportează la cheltuielile perioadei, care se scad din veniturile aceleiași perioade de gestiune.

Exemplu 1.2 Salariile calculate muncitorilor ocupați cu fabricarea producției pe luna aprilie 2014, reflectate în creditul contului 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, se trec în aceeași lună la consumuri în debitul contului 811 „Producția de bază”, iar salariile personalului de conducere al întreprinderii pentru aceeași lună – la cheltuieli – în debitul contului 713 „Cheltuieli generale și administrative” [http://conspecte.com., ora 20:35].

Cheltuielile anticipate cuprind consumurile și cheltuielile efectuate în perioada de gestiune respectivă, dar care urmează a fi trecute la consumurile și cheltuielile perioadelor ulterioare.

Conform Politicii de contabilitate pe anul 2014 (Anexa 7), la S.C. „LDM – Trans” S.R.L. cheltuielile anticipate sunt reflectate în bilanț în posturi distincte și se trec la consumuri sau cheltuieli în măsura survenirii perioadei aferente. Ele cuprind:

Cheltuieli privind abonarea la literatura tehnică și periodică;

Plata de chirie calculată în avans;

Plata poliței de asigurare.

Decontarea cheltuielilor anticipate poate avea loc prin două metode:

– liniară (în părți egale),

– proporțional cu volumul produselor fabricate (serviciilor prestate).

Exemplul 1.3 Conform contractului de arendă a încăperii cu o suprafață de 150 m2, încheiat în luna august 2009, a fost virată în avans pentru 4 luni plata de arendă în sumă de 60 000 lei (fără TVA), care în contabilitate este reflectată în debitul contului 251 „Cheltuieli anticipate curente”. Suprafața închiriată se utilizează în modul următor: 20% – în scopuri administrative, 65% – în scopuri de producție și 15% – pentru depozitarea producției finite [http://conspecte.com., ora 20:40].

Pe măsura beneficierii efective de serviciile privind arenda (în lunile septembrie–decembrie 2009) cheltuielile anticipate, conform politicii de contabilitate, vor fi decontate lunar prin metoda liniară din creditul contului 251 „Cheltuieli anticipate curente” în debitul conturilor următoare:

• 713 „Cheltuieli generale și administrative” – 3 000 lei (60 000 × 0,20 ÷ 4 luni);

• 813 „Consumuri indirecte de producție” – 9 750 lei (60 000 lei × 0,65 ÷ 4 luni);

• 712 „Cheltuieli comerciale” – 2 250 lei (60 000 lei × 0,15 ÷ 4 luni).

Cheltuielile preliminate se raportează și se includ în consumurile și cheltuielile perioadei de gestiune curente, dar sînt suportate efectiv în perioadele ulterioare.

Exemplu 1.4 Conform politicii de contabilitate a întreprinderii, se creează lunar următoarele rezerve (provizioane):

pentru plata concediilor în mărime de 8% din suma salariilor plătite muncitorilor – 24 600 lei;

pentru reparația utilajului (conform devizului) – 30 500 lei și clădirii oficiului – 18 600 lei.

În perioada de gestiune rezervele sînt reflectate în creditul contului 538 „Provizioane aferente cheltuielilor și plăților preliminare” în corespondență cu debitul conturilor respective de consumuri și cheltuieli:

• 811 „Activități de bază” – 24 600 lei;

• 813 „Consumuri indirecte de producție” – 30 500 lei;

• 713 „Cheltuieli generale și administrative” – 18 600 lei [http://conspecte.com., ora 20:45].

Pornind de la condițiile exemplului prezentat, mijloacele utilizate pentru plata salariilor pe perioada de concediu a muncitorilor, precum și pentru reparația utilajului și clădirii oficiului în următoarele luni, nu vor fi raportate la consumuri sau cheltuieli, dar vor fi acoperite pe seama diminuării rezervelor create. Acestea vor fi reflectate în debitul contului 538 „Provizioane aferente cheltuielilor și plăților preliminare” în corespondență cu creditul conturilor 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – la suma retribuțiilor calculate efectiv pentru perioada concediului.

Astfel, constatarea și reflectarea în contabilitate a consumurilor și cheltuielilor în perioada de gestiune, la care acestea se referă, asigură includerea uniformă a consumurilor în costul producției în perioadele de gestiune respective, precum și determinarea veridică a rezultatului financiar al activității (profitului, pierderii).

Condița a doua de constatare a consumurilor este confirmarea documentară a acestora care rezultă din articolul 19 și 20 din Legea contabilității.

Operațiunile economice privind efectuarea consumurilor trebuie perfectate în documentele primare la toate etapele circulației mijloacelor. Astfel de documente, în conformitate cu art. 19 din Legea contabilității, trebuie să conțină elementele obligatorii pentru toate documentele primare cum ar fi urm[toarele: denumirea și numărul documentului, data întocmirii documentului, denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entității în numele căreia este întocmit documentul, denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice – codul personal, conținutul faptelor economice, etaloanele cantitative și valorice în care sînt exprimate faptele economice, funcția, numele, prenumele și semnătura, inclusiv digitală, a persoanelor responsabile de efectuarea și înregistrarea faptelor economice.

Drept bază pentru constatarea consumurilor care urmează a fi incluse în costul activelor procurate conform contractelor încheiate (în cazul achitării ulterioare) servesc facturile fiscale (pentru livrările impozabile cu TVA) sau facturile (pentru livrările scutite de TVA) și alte documente.

În cazul procurării valorilor materiale contra mijloace bănești sînt obligatorii bonurile aparatelor de casă, actele de achiziție, deconturile de avans (Anexa 8) și alte documente primare.

Pentru constatarea în contabilitatea financiară și în scopuri de impozitare a consumurilor aferente fabricării producției (prestării serviciilor) nu este suficientă existența documentelor de însoțire ale furnizorilor privind procurarea materialelor, mijloacelor fixe etc.

Drept temei pentru includerea consumurilor în costul producției fabricate (serviciilor prestate) servesc documentele primare întocmite în modul cuvenit: facturile fiscale, bonurile de plată pentru energia electrică, gaze, apă și alte servicii; bonurile de eliberare a materialelor în producție, fișele – limită pentru eliberarea materialelor, calculele uzurii mijloacelor fixe, în baza Borderoului de calcul al uzurii mijloacelor fixe (Anexa 10) și amortizării activelor nemateriale, în baza Fișei de evidență a activelor nemateriale (Anexa 11); tabelul de pontaj (Anexa 9) , foile de parcurs, etc.

A treia condiție obligatorie de constatare a consumurilor și includere a acestora în costul mijloacelor fixe, activelor nemateriale, stocurilor de materiale procurate, produselor fabricate (serviciilor prestate) și altor active este raportarea nemijlocită la aceste active.

Componența consumurilor legate nemijlocit de procurarea și crearea activelor este prezentată mai sus.

Totodată în practică apar diverse operațiuni economice, în baza cărora întreprinderea trebuie să demonstreze că consumurile sînt legate nemijlocit de procesele de achiziționare și creare a activelor. În cazul în care se efectuează consumuri de deplasare (delegație (Anexa 12), acestea se vor considera legate de scopurile deplasării numai atunci cînd vor exista temeiurile respective.

Dacă deplasarea este legată de procurarea utilajului care necesită montaj, consumurile vor fi reflectate în contul 121 „Active materiale în curs de execuție”; în cazul cînd aceasta este legată de însușirea fabricării producției pe o linie tehnologică nouă planificată spre implementare la întreprindere – în contul 251 „Cheltuieli anticipate curente”, care ulterior, pe măsura fabricării producției noi, vor fi decontate în contul 811 „Activități de bază”. Dacă, însă, deplasarea este legată de participarea la expoziția la care se face reclamă produselor întreprinderii, mijloacele utilizate urmează a fi trecute în contul 712 „Cheltuieli comerciale”.

Cheltuielile se constată și se reflectă în contabilitate în baza respectării următoarelor principii:

Specializării exercițiilor;

Prudenței;

Concordanței;

Necompensării.

Principiul specializării exercițiilor prevede că cheltuielile se constată și se reflectă în contabilitate în perioada de gestiune în care au avut loc, indiferent de momentul plății efective a mijloacelor bănești sau altei forme de compensare.

De exemplu, veniturile din vînzarea producției și mărfurilor se constată în momentul livrării acestora și transmiterii dreptului de proprietate cumpărătorului; veniturile din prestarea serviciilor – pe măsura efectuării acestora; veniturile sub formă de dobînzi și dividende – la calcularea lor, indiferent de momentul primirii. Consumul de energie electrică se trece la consumuri sau cheltuieli în perioada de gestiune, în care aceasta a fost folosită, indiferent de momentul virării mijloacelor bănești; salariul se constată ca consumuri sau cheltuieli – pe măsura calculării acestuia, indiferent de momentul plății, chiria plătită în avans se trece la consumuri sau cheltuieli în perioada în care obiectul arendat a fost utilizat, etc.

Principiul prudenței prevede că cheltuielile se constată și se reflectă în contabilitate în momentul

efectuării acestora.

De exemplu, lipsurile constatate cu ocazia inventarierii valorilor în mărfuri și materiale, precum și pierderile din deteriorarea acestora, valoarea produselor rebutate definitiv, cheltuielile privind remedierea rebuturilor, etc. se înregistrează în contabilitate ca cheltuieli la data depistării acestora, indiferent de motive și vinovați. Suma de recuperare a acestora (venitul) se constată numai în cazul cînd întreprinderea are o certitudine întemeiată, adică o confirmare documentară (consimțămîntul în scris al salariatului privind recuperarea daunei materiale, decizia judecătorească, etc.).

Principiul prudenței oferă întreprinderilor, în caz de necesitate, dreptul să creeze rezervele corespunzătoare pe seama cheltuielilor perioadei privind recuperarea cheltuielilor probabile aferente datoriilor dubioase, returnării și reducerii prețurilor la mărfurile vîndute, reparației cu termen de garanție și deservirii produselor și mărfurilor vîndute, etc. Totodată, principiul prudenței nu justifică crearea rezervelor latente, ceea ce poate să genereze supraevaluarea neîntemeiată a cheltuielilor și diminuarea rezultatului financiar.

Exemplu 1.5 O creanță asupra unui client în valoare de 1000 lei, va fi înregistrată în bilanț la valoarea de 500 lei, dacă clientul este în dificultate financiară, iar probabilitatea de a încasa creanța față de acesta este doar de 50% [http://conspecte.com., ora 22:35].

Principiul concordanței prevede reflectarea simultană în contabilitate și rapoartele financiare a cheltuielilor și veniturilor ocazionate de unele și aceleași operațiuni economice.

De exemplu, costul vînzărilor (valoarea de bilanț a produselor, mărfurilor vîndute, serviciilor prestate) se constată și se reflectă în conturile contabile și rapoartele financiare concomitent cu venitul din vînzări, adică într-o singură perioadă de gestiune.

Principiul necompensării nu permite modificarea sumelor veniturilor și cheltuielilor constatate și reflectate anterior în rapoartele financiare și nu permite casarea reciprocă a acestora în cursul perioadei de gestiune. În acest caz, dacă apar îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite incluse anterior în venit, o asemenea sumă se trece la majorarea cheltuielilor, dar nu la diminuarea sumei venitului, constatată inițial.

Exemplu 1.6 În luna decembrie 2003 firma “Floare” a vândut altei întreprinderi un lot de mărfuri în valoare de 100 000 lei (fără TVA) și costul vânzărilor – 70 000 lei. În ianuarie 2003 firmei i s-a restituit mărfurile necalitative din acest lot și valoare de vânzare (fără TVA) de 5 000 lei. Valoarea mărfurilor returnate la prețuri de valorificare a constituit 2 000 lei.

În exemplul dat firma a constatat în luna decembrie 2003 venitul și cheltuiala (costul) din vânzări respectiv în sumele 100 000 lei și 70 000 lei și le reflectă în raportul privind rezultatele financiare pentru anul 2012. Diferența dintre valoarea mărfurilor returnate și prețul lor de valorificare – 3 000 lei (5 000 – 2 000) va fi considerată ca pierderi ale întreprinderii și reflectată în raportul privind rezultatele financiare pe trimestrul I al anului 2013 sau va fi compensată din contul rezervei create anterior pentru aceste scopuri [3.8, p. 424].

La S.C. „LDM – Trans” S.R.L, conform Politicei de contabilitate (Anexa 7), cheltuielile sunt reflectate în contabilitate în baza metodei specilizării exercițiilor în acea perioadă în care au apărut, indiferent de momentul achitării efective a acestora, și cuprind cheltuielile activității operaționale, de investiții, financiare, pierderile excepționale și cheltuielile privind impozitul pe venit.

Capitolul II. Contabilitatea cheltuielilor în cadrul entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L.

Contabilitatea cheltuielilor activității operaționale în cadrul entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L.

Contabilitatea consumurilor. Consumurile se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare: bonul de consum al materialelor; fișa-limită de consum; foaia de parcurs; factura de expediție; factura fiscală; bonul de lucru; raportul producției; nota contabilă, etc.

Evidența analitică a consumurilor se ține pe produse, servicii, locuri de efectuare, articole de calculație. Contabilitatea consumurilor se ține în conturile sintetice ale clasei 8 “Conturi ale contabilității de gestiune” din cadrul grupei 81 „Conturi ale consumurilor de producție”:

811 „Activități de bază”

812 „Activități auxiliare”

813 „Consumuri indirecte de producție”

Clasificarea conturilor consumurilor de producție are loc în baza Schemei 2.1 : Clasificarea conturilor consumurilor de producție (Anexa 13).

Particularitatea conturilor consumurilor de producție constă în aceea că la finele fiecărei perioade de gestiune acestea se închid prin conturile contabilității financiare și nu au sold.

Contul 811 „Activități de bază” este destinat generalizării informației privind cheltuielile producției de bază, adică a fabricării produselor (prestării serviciilor) care a constituit scopul creării întreprinderii date. În special acest cont se utilizează pentru contabilitatea consumurilor entităților: industriale și agricole privind fabricarea produselor; întreprinderilor alimentației publice privind fabricarea producției proprii (referitor la materie primă și materiale); întreprinderilor de transport și telecomunicații privind prestarea serviciilor de către aceștia; de construcție, geologice ți de proiectări-explorări privind executarea lucrărilor de contrucții-montaj, de prospecțiuni geologice și de proiectare- explorare; gospodăriilor drumurilor privind întreținerea și reparația autostrăzilor.

Contul 811 „Activități de bază” este un cont de calculație. În cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se reflectă consumurile materiale, consumurile privind retribuirea muncii, consumurile indirecte de producție, precum și valoarea de bilanț a produselor rebutate, returnate pentru remediere în secțiile producției de bază. În acest caz în baza Analizei contului 811 „Activități de bază” (Anexa 14) se întocmește formula:

Debit contul 811 „Activități de bază”, subcontul 8111 „Consumuri directe de materiale”- 62 566,40 lei

Credit contul 211 „Materiale”- 42 886,40 lei

Credit contul 216 „Produse”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile afeliate”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”-16 000,00 lei

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”- 3 680,00 lei

Credit contul 538 „Provizioane aferente cheltuielilor și plăților preliminate”

Credit contul 813 „ Consumuri indirecte de producție”

În creditul contului 811 „Activități de bază” se reflectă:

Costul efectiv al produselor finite și serviciilor prestate:

Debit contul 216 „Produse”

Debit contul 711 „Costul vînzărilor”

Credit contul 811 „Activități de bază”

Costul efectiv al rebutului definitive constatat în secțiile producției de bază:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 811“Activități de bază”

Costul reziduurilor și deșeurilor metalice înregistrate la prețuri de valorificare, precum și al materialelor fabricate în secțiile întreprinderii:

Debit contul 211 „Materiale”

Credit contul 811 „Activități de bază”

La finele fiecărei perioade de gestiune contul 811 „Activități de bază” se închide. În acest caz, soldul producției în curs de execuție se trece în contul 215 „Producțai în curs de execuție” prin formula contabilă:

Debit contul 215 „Producțai în curs de execuție”

Credit contul 811 „Activități de bază”

La începutul perioadei de gestiune următoare soldul producției în curs de execuție se restabilește în contul 811 „Activități de bază” prin înregistrarea inversă:

Debit contul 811 „Activități de bază”

Credit contul 215 „Producțai în curs de execuție”

Contul 812 „Activități auxiliare” se utilizează pentru generalizarea informației privind consumurile producțiilor care sunt auxiliare (secundare) pentru producția sau activitatea de bază a întreprinderii. În special acest cont se utilizează pentru contabilizarea consumurilor producțiilor care asigură: deservirea sau aprovizionarea întreprinderii cu diverse feluri de energie (energie electrică și termică, abur, gaze, apă etc.); producția ambalajelor pentru împachetarea produselor; exploatarea parcului de mașini și tractoare la întreprinderile agricole; exploatarea mașinilor și mecanismelor de construcție; aproviziona-rea și păstrarea ambalajelor de sticlă pentru ambalarea produselor; deservirea de transport; fabricarea instrumentelor, dispozitivelor speciale, pieselor de schimb; fabricarea pieselor de construcție sau îmbogățirea materialelor de construcție (în special, la întreprinderile de construcție); reparația mijloa-celor fixe; prelucrarea și tăierea lemnului; etc.

În debitul contului 812 „Activități auxiliare” se reflectă consumurile directe legate nemijlocit de fabricarea produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor, precum și consumurile indirecte legate de deservirea și gestiunea activităților auxiliare și valoarea de bilanț a produselor rebutate, returnate pentru remediere în secțiile auxiliare de producție. În acest caz se întocmește formula contabilă:

Debit contul 812 „Activități auxiliare”

Credit contul 211 „Materiale”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Credit contul 538 „Provizioane aferente cheltuielilor și plăților preliminate”

Credit contul 813 ,,Consumuri indirecte de producție”

În creditul contului 812 „Activități auxiliare” se reflectă:

costul efectiv al serviciilor activităților auxiliare prestate:

la achiziționarea activelor:

Debit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuție”

Debit contul 121 „Active materiale în curs de execuție”

Debit contul 122 „Terenuri”

Debit contul 123 „Mijloace fixe”

Debit contul 211 „Materiale”

Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Debit contul 217 „Mărfuri”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

subdiviziunilor întreprinderii:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Debit contul 721 „Cheltuielile activității de investiții”

Debit contul 723 „Pierderi excepționale”

Debit contul 811 „Activități de bază”

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producție”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

persoanelor juridice și fizice terțe :

Debit contul 711 „Costul vînzărilor”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

Costul efectiv al materialelor, instrumentelor, produselor fabricate:

Debit contul 211 „Materiale”

Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Debit contul 216 „Produse”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

Înregistrarea deșeurilor metalice și reziduurilor la prețuri de valorificare:

Debit contul 211 „Materiale”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

Costul rebutului definitiv constatat în secțiile auxiliare de producție:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

La finele fiecărei perioade de gestiune soldul contului 812 „Activități auxiliare” se trece în contul 215 „Producție în curs de execuție”, prin formula contabilă:

Debit contul 215 „Producție în curs de execuție”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

La începutul perioadei de gestiune următoare soldul producției în curs de execuție se restabilește în contul 812 „Activități auxiliare” prin formula contabilă inversă:

Debit contul 812 „Activități auxiliare”

Credit contul 215 „Producție în curs de execuție”

Contul 813 „Consumuri indirecte de producție” este destinat contabilizării cheltuielilor aferente deservirii și gestiunii subdiviziunilor de producție a întreprinderii. Contul 813 „Consumuri indirecte de producție” reprezintă un cont de colectare-repartizare. În cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se acumulează consumurile aferente articolelor stabilite de fiecare întreprindere. În acest caz, se întocmesc următoarele formule contabile:

Calcularea salariului și contribuțiilor sociale pentru personalul administrativ de conducere și de deservire al subdiviziunilor de producție:

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producție”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Calcularea amortizării activelor nemateriale și uzurii mijloacelor fixe cu destinație productivă și epuizării resurselor naturale:

Debit contul 813 ,,Consumuri indirecte de producție”

Credit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”

Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”

Credit contul 126 „Epuizarea resurselor naturale”

Reflectarea consumurilor pentru reparația și întreținerea mijloacelor fixe în stare de lucru:

a) a materialelor utilizate:

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producție”

Credit contul 211 „Materiale”

b) a energiei electrice, aburului, apei consumate :

Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producție”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate”

c) a salariilor calculate muncitorilor auxiliari și contribuțiilor pentru asigurările sociale:

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producție”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanț a obiectelor de mică valoare și scurtă durată puse în funcțiune în valoare de pînă la 1/2 (3000 lei) din plafonul stabilit pentru o unitate:

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producție”

Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Calcularea uzurii obiectelor de mică valoare și scurtă durată în valoare ce depășește 3000 lei :

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producție”

Credit contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată”

Calcularea plăților pentru paza subdiviziunilor de producție:

Debit contul 813 „ Consumuri indirecte de producție”

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Reflectarea consumurilor efectuate de titularii de avans:

la acordarea avansurilor:

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producție”

Credit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”

fără acordarea anticipată a avansurilor:

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producție”

Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”

Calcularea plăților de asigurare:

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producție”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Reflectarea lipsurilor și pierderilor din deteriorarea valorii în mărfuri și materiale în limitele normelor de perisabilitate naturală :

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producție”

Credit contul 211 „Materiale”

Credit contul 212 „Animale la creștere și îngrășat”

Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Credit contul 215 „Producție în curs de execuție “

Crearea rezervelor pentru plata concediilor muncitorilor și reparația mijloacelor fixe:

Debit contul 813 ,,Consumuri indirecte de producție”

Credit contul 538 „Provizioane aferente cheltuielilor și plăților preliminare”

Trecerea unei părți a cheltuielilor anticipate pe termen lung și curente la consumurile perioadei de gestiune.

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producție”

Credit contul 141 „Cheltuieli anticipate pe termen lung”

Credit contul 251 „Cheltuieli anticipate curente”

La finele fiecărei perioade (luni) de gestiune, consumurile acumulate în debitul contului 813 „Consumuri indirecte de producție” se repartizează și se includ în costul produselor și serviciilor activității de bază și auxiliare, altor active sau se trec la cheltuielile perioadei. Repartizarea consumurilor indirect de producție se efectuează în modul expus în exemplul 1.1 și se reflectă prin formula contabilă :

Debit contul 811 „Activități de bază”

Debit contul 812 „Activități auxiliare”

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Debit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuție”

Debit contul 121 „Active materiale în curs de execuție”

Debit contul 141 „Cheltuieli anticipate pe termen lung”

Credit contul 813 „Consumuri indirecte de producție”

Conturile de evidență a consumurilor de producție sunt strîns legate între ele și cu conturile de evidență a cheltuielilor, fapt care poate fi ilustrat prin următorul exemplu:

Exemplul 2.1 Soldul producției în curs de execuție la începutul perioadei de gestiune constituie 100 000, 00 lei. La fabricarea produselor în cursul perioadei de gestiune au fost înregistrate următoarele consumuri: consumuri directe de materiale – 1 200 000,00 lei; consumuri directe privind retribuirea muncii- 200 000, 00 lei; contribuții pentru asigurările sociale- 62 000, 00 lei; serviciile activității auxiliare- 150 000, 00 lei; consumuri indirect de producție- 148 000,00 lei. Soldul pro-ducției în curs de execuție la finele perioadei de gestiune constituie 75 000, 00 lei. În contul 216 „Produse” soldul la începutul perioadei a constituit 50 000, 00 lei, iar la finele perioadei- 35 00, 00 lei. Costul produselor vîndute (costul vînzărilor) în cursul perioadei de gestiune a costituit 1 800 000, 00 lei (50 000 + 1 785 000 – 35 000), [3.8, p. 431].

Din schema 2.2: Corelația dintre conturile de evidență a consumurilor și cheltuielilor, (Anexa 24) se vede că consumurile în procesul producției s-au transformat în produse finite (1 785 000, 00 lei) și în producție în curs de execuție (75 000, 00 lei). Produsele finite vîndute la costul efectiv al acestora în sumă de 1 800 000, 00 lei au devenit cheltuiala de bază a activității operaționale desfășurată în cursul perioadei de gestiune.

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe genuri de activități ale întreprinderii (operațională, de investiții și financiară) și evenimente excepționale. Cheltuielile se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare: bonul de consum al materialelor; foaia de parcurs; factura de expediție (Anexa 15); factura fiscală (Anexa 16, 17 ); tabloul de pontaj (Anexa 9); nota contabilă, etc.

Evidența analitică a cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, pe locuri de efectuare și pe tipuri de activități ale întreprinderii. Pentru evidența sintetică a cheltuielilor sunt destinate conturile din clasa 7 „Cheltuieli”:

711 „Costul vânzărilor”

712 „Cheltuielile comerciale”

713 „Cheltuieli generale și administrative”

714 „Alte cheltuieli operaționale”

721 „Cheltuieli ale activității de investiții”

722 „Cheltuieli ale activității financiare”

723 „Pierderi excepționale”

Conturile de evidență a cheltuielilor sunt conturi de active. În cursul perioadei de gestiune în debitul lor se reflectă cu total cumulativ de la începutul anului sumele cheltuielilor, iar în credit- trecerea cheltuielilor accumulate la finele anului de gestiune la rezultatul financiar. La finele fiecărui trimestru rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli se înscriu în rîndurile respective ale Raportului de profit și pierdere (Anexa 18). Cheltuielile activității operaționale includ:

Costul vînzărilor,

Cheltuieli comerciale,

Cheltuieli generale și administrative,

Alte cheltuieli operaționale.

Costul vânzărilor include valoarea de bilanț (costul efectiv) al produselor, mărfurilor vîndute și al serviciilor prestate. Pentru evidența costului vânzărilor este destinat contul 711 „Costul vânzărilor”. În cursul perioadei de gestiune la valoarea de bilanț (costul efectiv) al mărfurilor, produselor vîndute, serviciilor prestate se întocmește formula contabilă :

Debit contul 711 „Costul vînzărilor”

Credit contul 216 „Produse”

Credit contul 276 „Mărfuri”

Credit contul 811 „Activități de bază”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

Reflectarea costului efectiv al serviciilor prestate, în baza Jurnalului-order al contului 711 „Costul vînzărilor” (Anexa 19):

Debit contul 711 „Costul vînzărilor”, subcontul 7113 „Costul serviciilor prestate”- 120 595,92 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, suncontul 5211 „Facturi de achitat în țară”- 120 595,92 lei

Reflectarea valorii de bilanț a mărfurilor vîndute pe parcursul anului, în baza Jurnalului-order al contului 711 „Costul vînzărilor” (Anexa 19):

Debit contul 711 „Costul vînzărilor”, subcontul 7112 „Costul mărfurilor vîndute” – 4 616 109,08 lei Credit contul 217 „Mărfuri”- 4 616 109,08 lei

Reflectarea calcului dobînzii privind arenda pe parcursul anului, în baza Jurnalului-order al contului 711 „Costul vînzărilor” (Anexa 19):

Debit contul 711 „Costul vînzărilor”, subcontul 7113 „ Costul serviciilor prestate”- 68 796, 65 lei

Credit contul 228 „Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 2281 „Creanțe pe termen scurt privind arenda” -68 796, 65 lei

În cazul returnării mărfurilor (produselor) vîndute în cursul anului de gestiune valoarea de bilanț (costul acestora) se înregistrează prin formula contabilă de stornare (cu semnul “minus”), în baza Facturii seria WA01119366 din 19 martie 2014 (Anexa 20):

Debit contul 711 „Costul vînzărilor” – 1168,32 lei

Credit contul 217 „Mărfuri”- 1168, 32 lei

Credit contul 216 „Produse”

La finele fiecărui trimestru rulajul debitor al contului 711 „Costul vînzărilor” se reflectă în rîndul 020 „Costul vînzărilor” al Raportului de profit și pierdere (Anexa 18) și se scade din veniturile obținute din vînzări la determinarea profitului brut (pierderii globale) al întreprinderii.

Cheltuielile comerciale apar în procesul de vînzare a produselor, mărfurilor și prestării serviciilor. Evidența acestor cheltuieli se ține în contul 712 „Cheltuielile comerciale”. În cursul perioadei de gestiune în debitul acestui cont se acumulează cu total cumulativ de la începutul anului, cheltuielile comerciale ale întreprinderii. În acest caz, se întocmesc următoarele formule contabile:

Reflectarea cheltuielilor privind ambalarea produselor finite la depozitele întreprinderilor de producție, inclusiv valoarea ambalajului și materialelor de ambalat, salariul cu contribuții pentru asigurările sociale ale muncitorilor care ambalează, precum și serviciile activităților auxiliare sau ale organizațiilor terțe:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

Credit contul 211 „Materiale”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Dacă produsele se ambalează în secțiile în care acestea se fabrică, valoarea ambalajului și cheltuielile privind ambalarea acestora se reflectă nemijlocit în contul 811 „Activități de bază” și se includ în costul produselor confecționate.

Reflectarea cheltuielilor privind încărcarea produselor și mărfurilor în mijloace de transport, efectuată de muncitorii de la depozit, secțiile auxiliare sau organizațiile terțe:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate”

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Reflectarea costului transportării produselor și mărfurilor de la depozitul întreprinderii pînă la locul de predare cumpărătorului sau pînă la stația de expediere cu transportul propriu sau de la terți, cu condiția că aceste cheltuieli le suportă furnizorul:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Reflectarea cheltuielile privind retribuirea muncii salariaților de la întreprinderile de comerț aferente nemijlocit vînzării mărfurilor, precum și a salariaților de la întreprinderile de alimentație publică încadrați la fabricarea și vînzarea produselor:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Reflectarea cheltuielilor de reclamă în presă, la radio și televiziune, editarea pliantelor și prospecte-lor, participarea la expoziții, tîrguri:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

Credit contul 241 „Casa”

Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională”

Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”

Credit contul 244 „Conturi speciae la bănci”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”

Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”

Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanț a mostrelor de produse finite și mărfuri predate cu titlu gratuit, conform contractelor la expoziții, tîrgul etc.

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

Credit contul 216 „Produse”

Credit contul 217 „Mărfuri”

Crearea rezervelor:

pentru recuperarea pierderilor previzibile privind datoriile dubioase:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

Credit contul 222 „Corecții la datorii dubioase”

pentru reparația cu termen de garanție și deservirea produselor și mărfurilor vîndute, plata salariilor, returnarea șu reducerea prețurilor la mărfurile vîndute:

Debit contul 712 “Cheltuieli comerciale”

Credit contul 538 “ Provizioane aferente cheltuielilor și plăților preliminare”

Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanț a obiectelor de mică valoare și scurtă durată în valoare de până la 3000 lei din plafonul stabilit pentru o unitate:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Calcularea uzurii obiectelor de mică valoare și scurtă durată cu valoare unitară peste 3000 lei, utilizate la ambalarea, încărcarea și descărcarea produselor și mărfurilor vîndute:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

Credit contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată”

La S.C. „LDM – Trans” S.R.L există doar cheltuielilor de reclamă, în baza Jurnalului-order al contului 712 „Costul comerciale” (Anexa 21), publicitate care se reflectă prin formula:

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale ”, subcontul 7124 „ Cheltuieli privind reclama”

– 12 416, 64 lei

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 5393 „Datorii pe termen scurt față de alți creditori” – 12 416, 64 lei

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul contului 712 „Cheltuieli comerciale” se reflectă ca total cumulativ de la începutul anului în Raportul de profit și pierdere (Anexa 18) în rîndul 050 „Cheltuieli comerciale”.

Cheltuielile generale și administrative reprezintă cheltuielilor aferente deservirii și gestiunii întreprinderii în ansamblu. Pentru evidența acestor cheltuieli este destinat contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”. În cursul perioadei de gestiune cheltuielile generale și administrative se colectează cu total cumulativ de la începutul anului în debitul contului 713 „Cheltuieli generale și administrative” și se reflectă prin următoarele formule contabile:

Calcularea salariului, diverselor premii, îndemnizații acordate lucrătorilor administrației, personalului de deservire, muncitorilor pentru întreruperi în producție, onorariilor autorilor pentru propuneri de raționalizare și inovații și contribuții pentru asigurările sociale, în baza Analizei contului 713 „Cheltuieli generale și administrative” (Anexa 22):

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”, subcontul 7133 „Cheltuieli de întreținere a personalului administrativ și de conducere”- 180 958, 25 lei

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- 143 050,00 lei

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 5331 „Datorii față de Fondul Social”-32 901, 50 lei

Credit contul 535 „Datorii preliminate”, subcontul 5353 „Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală”- 5 006, 75 lei

Calcularea amortizării activelor nemateriale și uzurii mijloacelor fixe uzate în scopuri generale ale entității, în baza Analizei contului 713 „Cheltuieli generale și administrative” (Anexa 22):

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”, subcontul 7131 „Cheltuieli privind uzura, repararea și întreținerea mijloacelor fixe cu destinație generală”- 2 544, 18 lei

Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”, subcontul 1241 „Uzura clădirilor” – 2 544, 18 lei

Credit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”

Reflectarea cheltuielilor privind întreținerea și reparația cu destinație general, în baza Jurnalului-order al contului 713 „Cheltuieli generale și administrative” (Anexa 23):

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”, subcontul 7139 „Alte cheltuieli generale și administrative” – 38 621, 81 lei

Credit contul 211 „Materiale”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 5211 „Facturi de achitat în țară”- 36 401, 67 lei

Credit contul 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 5393 „Datorii pe termen scurt față de alți creditori”- 2 220, 14 lei

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

Reflectarea valorii de bilanț a obiectelor de mică valoare și scurtă durată în valoare de pînă la 3000 lei din plafonul stabilit pentru o unitate, în baza Jurnalului-order al contului 713 „Cheltuieli generale și administrative” (Anexa 23):

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”, subcontul 7139 „Alte cheltuieli generale și administrative” – 45 511,80 lei

Credit contul 213 “ Obiectelor de mică valoare și scurtă durată”, subcontul 2131” Obiectelor de mică valoare și scurtă durată în stoc”- 45 511, 80 lei

Calcularea uzurii obiectelor de mică valoare și scurtă durată cu valoarea unitară peste 3000 lei utilizate pentru nevoile generale gospodărești ale întreprinderii:

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”

Credit contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată”

Acceptarea spre plată a facturilor pazei extra departamentale pentru asigurarea pazei obiectelor cu destinație generală gospodărească, în baza Jurnalului-order al contului 713 „Cheltuieli generale și administrative” (Anexa 23):

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”, subcontul 7139 „Alte cheltuieli generale și administrative” – 88 500, 00 lei

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 5393 „Datorii pe termen scurt față de alți creditori”- 88 500, 00 lei

Reflectarea cheltuielilor pentru delegații și alte scopuri efectuate de titularii de avans la acordarea avansurilor sau fără acordarea anticipată a avansurilor spre decontare, în baza Jurnalului-order al contului 713 „Cheltuieli generale și administrative” (Anexa 23):

Debit contul 713„Cheltuieli generale și administrative”, subcontul 7139 „Alte cheltuieli generale și administrative”- 1800,00 lei

Credit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans” – 1800,00 lei

Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”

Înregistrarea cheltuielilor de reprezentare sau acceptarea spre achitare a facturilor diverselor organizații, deconturi de avans pentru serviciile prestate imputabile cheltuielilor de reprezentare :

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”

Credit contul 241 „Casa”

Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională”

Credit contul 244 „Conturi speciale la banci”

Credit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Achitarea sau calcularea plății pentru serviciile bancare, juridice, de audit, poștale, telefonice, telegrafice etc., în baza Jurnalului-order al contului 713 „Cheltuieli generale și administrative” (Anexa 23):

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”, subcontul 7139 “Alte cheltuieli generale și administrative”- 56 567, 70 lei

Credit contul 241 „Casa”

Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională”, subcontul 2421 „Mijloace bănești nelegate”

– 7503, 16 lei

Credit contul 244 „Conturi speciale la banci”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 5393 „Datorii pe termen scurt față de alți creditori”- 49 064, 54 lei

Calcularea plăților pentru asigurarea bunurilor cu destinație administrativă și generală a întreprinderii:

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Calcularea adaosurilor, îndemnizațiilor, sporurilor, compensațiilor salariaților întreprinderii și altor plăți prevăzute de S.N.C. 3 „Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii”:

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”

Reflectarea cheltuielilor pentru întreținerea transportului de serviciu, în baza Jurnalului-order al contului 713 „Cheltuieli generale și administrative” (Anexa 23):

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”, subcontul 7139 „Alte cheltuieli generale și administrative”- 63 490, 91 lei

Credit contul 211 „Materiale”, subcontul 2113 „Combustibil”- 63 490, 91 lei

Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Reflectarea sumelor pentru binefacere și sponsorizare:

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”

Credit contul 241 „Casa”

Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională”

Credit contul 211 „Materiale”

Credit contul 217 „Mărfuri”

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Reflectarea cheltuielilor pentru întreținerea producțiilor și unităților de deservire (exploatarea caselor de locuit, căminelor, instituțiilor preșcolare, caselor de odihnă și altor instituții incluse în bilanțul întreprinderii) :

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”

Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”

Credit contul 211 „Materiale”

Credit contul 213 „Obiectelor de mică valoare și scurtă durată”

Credit contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

Achitarea sau calcularea impozitelor și taxelor, cu excepția impozitului pe venit, taxelor de stat, cheltuielilor de judecată:

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”

Credit contul 241 „Casa”

Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională”

Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”

Credit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul”

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Trecerea la cheltuieli a valorii produselor alimentare și medicamentelor cu termenul de valabilitate expirat:

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”

Credit contul 211 „Materiale”

Credit contul 216 „Produse”

Credit contul 217 „Mărfuri”

La sfârșitul fiecărui trimestru cheltuielile generale și administrative acumulate în debitul contului 713 „Cheltuieli generale și administrative” se reflectă în Raportul de profit și pierdere(Anexa 18) în rîndul 060 „Cheltuieli generale și administrative” și se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar contabil.

Alte cheltuieli operaționale cuprind cheltuielile aferente activității de bază a întreprinderii care nu se referă la cheltuielile comerciale, generale și administrative. Acestea includ cheltuielile aferente vînzării activelor curente (cu excepția produselor, mărfurilor și serviciilor), arendei curente, plății dobînzilor pentru credite și împrumuturi, amenzile, penalitățile, despăgubirile, consumurile indirecte de producție nerepartizate, lipsurile și pierderile valorilor materiale. Evidența acestor cheltuieli se ține în contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”. În cursul perioadei alte cheltuieli operaționale se acumulează în debitul contului 714 „Alte cheltuieli operaționale” cu total cumulativ de la începutul anului și se reflectă prin următoarele înregistrări contabile:

Reflectarea valorii de bilanț a materialelor, animalelor la creștere și îngrășat, obiectelor de mică valoare și scurtă durată, titlurilor de valoare pe termen scurt , documentelor bănești vîndute:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 211 „Materiale”

Credit contul 212 „Animale la creștere și îngrășat”

Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Credit contul 231 „Investiții pe termen scurt în părți nelegate”

Credit contul 246 „Documente bănești”

Reflectarea cheltuielilor aferente vînzării materialelor, animalelor la creștere și îngrășat și a altor active curente:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 211 „Materiale”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Achitarea sau calcularea cheltuielilor privind creditele și împrumuturile primite, cu excepția cazurilor de capitalizare a acestora, conform prevederilor S.N.C. 23 “Cheltuielile privind împrumuturile”:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”

Credit contul 412 „Credite bancare pe termen lung pentru salariați”

Credit contul 413 „Împrumuturi pe termen lung”

Credit contul 511 „Credite pe termen scurt”

Credit contul 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariați”

Credit contul 513 „Împrumuturi pe termen scurt”

Reflectarea cheltuielilor anticipate aferente perioadei de gestiune curente:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 251 „Cheltuieli anticipate curente”

Trecerea la cheltuieli a creanțelor dubioase, cu termenul de prescripție expirat în cazul când n-au fost create rezerve pentru aceste scopuri:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 134 „ Creante pe termen lung”

Credit contul 228 „Creante pe termen scurt privind veniturile calculate”

Credit contul 229 „Alte creante pe termen scurt”

Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanț a investițiilor pe termen scurt care nu pot fi restituite:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 231 „Investiții pe termen scurt în părți nelegate”

Credit contul 232 „Investiții pe termen scurt în părți legate”

Reflectarea lipsurilor și pierderilor valorilor materiale, mijloacelor și documentelor bănești, stabilite la inventariere:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 211 „Materiale “

Credit contul 212 „Animale la creștere și îngrășat”

Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Credit contul 215 „Producție în curs de execuție”

Credit contul 216 „Produse”

Credit contul 217 „Mărfuri”

Credit contul 241 „Casa”

Credit contul 246 „Documente bănești”

Reflectarea costului rebutului definitiv și cheltuielilor privind remedierea rebutului:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 811 „Activități de bază”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

Credit contul 211 „Materiale “

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Reflectarea cheltuielilor aferente emisiunii și plasării titlurilor de valoare:

Debit contul 714 “Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională”

Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Trecerea la cheltuieli a consumurilor de producție indirecte constante nerepartizate:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 813 „Consumuri indirecte de producție”

Trecerea la cheltuieli a sumelor diferențelor dintre costul (valoarea de intrare) a stocurilor de materiale și mărfuri și valoarea realizabilă netă a acestora:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 211 „Materiale”

Credit contul 212 „Animale la creștere și îngrășat”

Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Credit contul 215 „Producție în curs de execuție”

Credit contul 216 „Produse”

Credit contul 217 „Mărfuri”

Calcularea plății pentru activele nemateriale, terenurile, mijloacele fixe cu destinație generală gospodărească luate în arendă curentă, în baza Jurnalului-order al contului 714 „Alte cheltuieli operaționale” (Anexa 25):

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”, subcontul 7142 „Cheltuieli privind arenda curentă”- 88 680, 00 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 5211 „Facturi de achitat în țară”- 88 680, 00 lei

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Achitarea sau calcularea amenzilor, penalităților, despăgubirilor:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională”

Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Achitarea dobînzii privind arenda terenului, în baza Jurnalului-order al contului 714 „Alte cheltuieli operaționale” (Anexa 25):

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”, subcontul 7145 „Cheltuieli privind dobînzile pentru credite și împrumuturi”- 29 865, 79 lei

Credit contul 245 „Transferuri bănești în expediție”- 29 865, 79 lei

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul din debitul contului sintetic 714 „Alte cheltuieli operaționale” se reflectă în Raportul de profit și pierdere (Anexa 18 ), în rîndul cu aceeași denumire 070 „Alte cheltuieli operaționale” și se ia în calcul la determinarea rezultatului financiar contabil.

La finele anului de gestiune conturile de evidență a cheltuielilor activității operaționale se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. În acest caz, în baza Jurnalului-order al conturilor: 711 „Costul vînzărilor” (Anexa 19), 712 „Costul comerciale” (Anexa 21), 713 „Cheltuieli generale și administrative” (Anexa 23), 714 „Alte cheltuieli operaționale” (Anexa 25), se întocmește formula contabilă:

Debit contul 351 „Rezultat financiar total”- 5 663 172, 38 lei

Credit contul 711 „Costul vînzărilor”- 4 805 501, 65 lei

Credit contul 712 „Cheltuieli comerciale”- 12 416, 64 lei

Credit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”- 479 796, 32 lei

Credit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”- 118 545, 79 lei

Contabilitatea cheltuielilor activității neoperaționale în cadrul entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L.

Conform Balanței de verificare pentru anul 2013 (Anexa 26), S.C. „LDM – Trans” S.R.L. nu dispune de cheltuieli din activitatea neoperațională, dar dacă ar avea atunci ar fi reflectate după cum urmează.

Cheltuielile activității neoperaționale se clasifică în trei grupe:

Cheltuieli ale activității de investiții;

Cheltuieli ale activității financiare;

Pierderi excepționale.

Cheltuielile activității de investiții cuprind cheltuielile aferente ieșirii activelor pe termen lung, reevaluării acestora, participațiilor în alte întreprinderii, părților legate, precum și cheltuielile privind operațiunile cu titlurile de valoare pe termen lung etc. Pentru evideța acestor cheltuieli este destinat contul 721 „Cheltuieli ale activității de investiții”. În cursul perioadei de gestiune cheltuielile activității de investiții se acumulează în debitul contului 721 „Cheltuieli ale activității de investiții” și se reflectă prin următoarele formule contabile:

Reflectarea valorii de bilanț a activelor pe termen lung ieșite:

Debit contul 721 „Cheltuieli ale activității de investiții”

Credit contul 111 „Active nemateriale”

Credit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuție”

Credit contul 121 „Active materiale în curs de execuție”

Credit contul 123 „Mijloace fixe”

Credit contul 122 „Terenuri”

Credit contul 125 „Resurse naturale”

Credit contul 131 „Investiții pe termen lung în părți nelegate”

Credit contul 132 „Investiții pe termen lung în părți legate”

Reflectarea cheltuielilor aferente ieșite activelor pe termen lung :

Debit contul 721 „Cheltuieli ale activității de investiții”

Credit contul 211 „Materiale”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate”

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Crearea rezervelor pentru acoperirea cheltuielilor probabile de ieșire a mijloacelor fixe la expirarea duratei de exploatare utilă a acestora:

Debit contul 721 „Cheltuieli ale activității de investiții”

Credit contul 538 „Provizioane aferente cheltuielilor si platilor preliminare”

Reflectarea sumei reducerii valorii activelor pe termen lung la ieșirea acestora:

Debit contul 721 „Cheltuieli ale activității de investiții”

Credit contul 341 „Diferențe din reevaluarea activelor pe termen lung”

Reflectarea lipsurilor și pierderilor activelor pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii:

Debit contul 721 „Cheltuieli ale activității de investiții”

Credit contul 111 „Active nemateriale”

Credit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuție”

Credit contul 121 „Active materiale în curs de execuție”

Credit contul 123 „Mijloace fixe”

Trecerea la cheltuieli a sumelor ecartului de reevaluare a investițiilor pe termen lung la ieșirea acestora:

Debit contul 721 „Cheltuieli ale activității de investiții”

Credit contul 133 „Modificarea valorii investițiilor pe termen lung”

La finele fiecărei perioade de gestiune din debitul contului 721 „Cheltuieli ale activității de investiții” se scade din venitul la determinarea indicatorului din rîndul 090 „Rezultatul din activitatea de investiții: profit (pierdere)” al Raportului de profit și pierdere.

Cheltuielile activității financiare includ cheltuielile aferente plății redevențelor, arendei finanțate, diferențelor nefavorabile de curs valutar etc. Pentru evidența acestor cheltuieli este destinat contul 722 „Cheltuieli ale activității financiare”. În cursul perioadei de gestiune cheltuielile activității financiare se acumulează în debitul contului 722 „Cheltuieli ale activității financiare” și se reflectă prin următoarele formulele contabile:

Achitarea sau calcularea plății pentru activele imobilizate arendate pe termen lung de la alte persoane juridice și fizice :

Debit contul 722 „Cheltuieli ale activității financiare”

Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională”

Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Reflectarea pierderilor aferente diferențelor nefavorabile de curs privind conturile valutare și operațiunile în valută străină:

Debit contul 722 „Cheltuieli ale activității financiare”

Credit contul 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

Credit contul 223 „Creanțe pe termen scurt ale părților legate”

Credit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”

Credit contul 241 „Casa”

Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională”

Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”

Credit contul 244 „Conturi special la bănci”

Credit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”

Credit contul 511 „Credite pe termen scurt”

Credit contul 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariați”

Credit contul 513 „Împrumuturi pe termen scurt”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul”

Trecerea la cheltuieli a avansurilor pe termen lung acordate anterior și nereclamate:

Debit contul 722 „Cheltuieli ale activității financiare”

Credit contul 136 „Avansuri pe termen lung acordate”

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 722 „Cheltuieli ale activității financiare” se ia în calcul la determinarea indicatorului din rândul 100 „Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere)” al Raportului de profit și pierdere.

Pierderile excepționale reprezintă pierderile din calamitățile naturale, perturbări politice, modificarea legislației țării și altor evenimente excepționale. Evidența acestor pierderi se ține în contul 723 „Pierderi excepționale”. În cursul perioadei de gestiune în debitul contului 723 „Pierderi excepționale” se acumulează, cu total cumulativ de la începutul anului, pierderile din evenimentele excepționale. În acest caz, se întocmește formulele contabile:

Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanț a activelor pe termen lung și curente ieșite ca rezultat al evenimentelor excepționale:

Debit contul 723 „Pierderi excepționale”

Credit contul 111 „Active nemateriale”

Credit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuție”

Credit contul 121 „Active materiale în curs de execuție”

Credit contul 123 „Mijloace fixe”

Credit contul 211 „Materiale”

Credit contul 212 „Animale la creștere și îngrășat”

Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Credit contul 215 „Producție în curs de execuție”

Credit contul 216 „Produse”

Credit contul 217 „Mărfuri”

Credit contul 241 „Casa”

Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională”

Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”

Credit contul 244 „Conturi speciale la bănci”

Credit contul 245 „Transferuri bănești în expediție”

Credit contul 246 „Documente bănești”

Credit contul 252 „Alte active curente”

Reflectarea cheltuielilor privind lichidarea consecințelor evenimentelor excepționale:

Debit contul 723 „Pierderi excepționale”

Credit contul 211 „Materiale”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Credit contul 241 „Casa”

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 812 „Activități auxiliare”

La finele fiecărei perioade de gestiune pierderile excepționale acumulate în debitul contului 723 „Pierderi excepționale” se reflectă în Raportul de profit și pierdere și se iau în calcul la determinarea indicatorului din rîndul 120 „Rezultatul excepțional: profit (pierdere)”.

La finele anului de gestiune conturile de evidență a cheltuielilor activitășii neoperaționale se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. În acest caz se întocmește formula:

Debit contul 351 „Rezultat financiar total”

Credit contul 721 „Cheltuielile activității de investiții”

Credit contul 722 „Cheltuielile activității financiare”

Credit contul 723 „Pierderi excepționale”

Contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venit în cadrul entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L.

Contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” este destinat generalizării informației privind cheltuielile aferente impozitului pe venit realizate în cursul perioadei de gestiune. În cursul perioadei de gestiune în debitul contului 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” se reflectă sumele avansurilor aferente impozitului pe venit în buget, calculate în conformitate cu legislația în vigoare, iar la sfârșitul anului – cheltuielile efective aferente impozitului pe venit, calculate ținîndu-se cont de diferențele permanente și temporare apărute între venitul contabil și impozabil. Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind plățile impozitului pe venit efectuate în decursul (sub formă de avansuri) și la sfîrșitul anului de gestiune. Componența, modul de calculare și de contabilizare a acestor cheltuieli sunt reglementate de prevederile S.N.C. 12 ,,Contabilitatea impozitului pe venit”. Pentru evidența acestor cheltuieli este destinat contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”. În condițiile aplicării cotei „zero” la impozitul pe venit, contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” nu se aplică.

Conform Politicii de contabilitate la S.C. „LDM – Trans” S.R.L (Anexa 7) impozitul pe venit se determină și se plătește în conformitate cu legislația în vigoare. În decursul anului 2013 impozitul pe venit se plătește în mărime de 12 %.

Pînă la introducerea acesteia în conformitate cu articolul 84 din Codului Fiscal contribuabilii ale căror obligații în anul precedent depășeau 400 lei erau obligați să achite, nu mai tîrziu de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie și 31 decembrie ale anului curent sume egale cu 1/4 din:

1. suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul respectiv; sau

2. impozitul ce urma a fi plătit pentru anul precedent.

Metoda de achitare a impozitului pe venit în rate se alege de fiecare întreprindere în mod independent. Totodată, în cazul achitării impozitului pe venit în rate după prima metodă, întreprinderea, în conformitate cu prevederile alin. (6) art. 261 din Codul fiscal, în termenele menționate anterior trebuia să achite 80 % din suma definitivă a impozitului pe venit din anul curent, scăzîndu-se trecerile în cont. Cheltuielile efective privind impozitul pe venit se determină la sfîrșitul anului prin întocmirea Declarației persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit (Anexa 27).

Achitarea impozitului pe venit în rate pe parcursul anului se reflectă prin formulele contabile:

Debit contul 225 „Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”- 20 587,79 lei

Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională”- 20 587,79 lei și

Debit contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”- 20 587,79 lei

Credit contul 535 „Datorii preliminate”- 20 587,79 lei

Cheltuilile efective aferente impozitului pe venit se determină la sfârșitul anului, ținîndu-se cont de diferențele permanente și temporare apărute între venitul contabil și cel impozabil. Conform S.N.C. 12 ,,Contabilitatea impozitului pe venit” [paragraful 7], diferențele permanente și temporare se ivesc din cauza deosebirilor dintre regulile calculului venitului impozabil în conformitate cu legislația fiscală și regulile de determinare a venitului contabil. Conform S.N.C.12 ,,Contabilitatea impozitului pe venit” [paragraful 5]:

„Diferențe permanente- diferențe între venitul (pierderea) contabil și venitul (pierderea) impozabil al perioadei de gestiune care se ivesc în perioada de gestiune curentă cu ocazia limitării sau neconstatării veniturilor și cheltuielilor determinate de Codul fiscal”. Diferențele permanente se ivesc într-o perioadă de gestiune și nu se anulează în perioadele ulterioare. Conform S.N.C.12 ,,Contabilitatea impozitului pe venit” [paragraful 10], diferențele permanente sînt condiționate de decalajul între veniturile contabil și impozabil și se ivesc în decursul perioadei de acțiune a legislației corespunzătoare. Exemple de diferențe permanente:

a) venituri sub formă de dividende de la rezidentul Republicii Moldova care se includ în venitul contabil, dar potrivit prevederilor Codului fiscal nu se includ în venitul impozabil;

b) cheltuielile personale și familiale; pierderile din vînzarea sau schimbul de active efectuate între persoane afiliate; penalitățile și amenzile aferente impozitelor și plăților la buget care în contabilitate se constată ca cheltuieli, dar nu se recunosc ca deduceri la calcularea rezultatului fiscal;

c) cheltuieli de deplasare și de reprezentare; donațiile în scopuri filantropice; cheltuielile pentru asigurarea riscurilor financiare. Aceste cheltuieli se iau integral în calcul la determinarea rezultatului contabil, iar în scopuri fiscale se recunosc numai în limitele stabilite de Guvern.

Diferențele permanente se iau integral în calcul la determinarea impozitului pe venit al perioadei curente și nu influențează rezultatul fiscal al perioadei de gestiune viitoare. Conform S.N.C.12 ,,Contabilitatea impozitului pe venit” [paragraful 5]:

„Diferențe temporare – diferențe între venitul (pierderea) contabil și venitul (pierderea) impozabil în decursul perioadei de gestiune care se ivesc în perioada în care unele elemente (posturi) de venituri și cheltuieli se includ în venitul impozabil și nu coincid cu perioada în care acestea se includ în venitul contabil”. Diferențele temporare se ivesc într-o perioadă de gestiune și se anulează ca urmare a uneia sau a mai multor perioade de gestiune ulterioare. Conform S.N.C.12 ,,Contabilitatea impozitului pe venit” [paragraful 11], diferențele temporare sînt condiționate de decalajul între veniturile contabil și impozabil rezultate din incoincidența perioadei, în care elementele de venituri și cheltuieli se includ în venitul contabil, cu perioada în care acestea se includ în venitul impozabil. Exemple de diferențe temporare:

a) suma venitului impozabil rezultată din modificarea metodei de constatare a veniturilor și cheltuielilor în perioada de gestiune (în comparație cu perioada precedentă) este reflectată în contabilitatea financiară integral, iar în scopuri fiscale este repartizată în părți egale pe trei ani;

b) valoarea de bilanț a investițiilor în părțile legate- întreprinderi mixte etc. se deosebește de baza fiscală a investițiilor sau participațiilor în aceste întreprinderi (paragrafele 19-20 ale prezentului standard);

c) suma uzurii mijloacelor fixe luată în considerare la determinarea venitului (pierderii) contabil poate să difere de suma uzurii luată în calcul pentru determinarea venitului (pierderii) din cauza inco-incidenței duratelor de funcționare utilă a mijloacelor fixe și a metodelor de calculare a uzuri acestor;

d) rezultatele reevaluării activelor sînt reflectate în contabilitatea financiară, dar nu sînt constatate în scopuri fiscale (paragraful 21 al prezentului standard);

e) valoarea de bilanț a activelor și datoriilor întreprinderii procurate este contabilizată în contabilitatea financiară la valoarea venală, iar în scopuri fiscale – la valoarea lor pînă la fuziunea intreprinderilor (paragraful 22 al prezentului standard).

Apariția diferențelor temporare este condiționată de aplicarea în contabilitatea și fiscalitatea întreprinderilor a diferitelor metode:

metoda de recunoaștere a cheltuielilor. În contabilitate cheltuielile se recunosc numai în baza principiului specializării exercițiilor. În scopuri fiscale unele categorii de agenți economici (între-prinderi individuale și cu proprietate de stat) pot aplica metoda de casă de recunoaștere a acestora;

metoda de calculare a uzurii mijloacelor fixe. În contabilitate uzura mijloacelor fixe poate fi calculată prin una din următoarele metode: casării liniare; în raport cu volumul de produse fabricate (servicii prestate); degresivă cu rata descrescătoare; soldului degresiv. În scopuri fiscale uzura se cal-culează numai prin metoda casării liniare conform bazei valorice și normelor de uzură în Codul fiscal.

În funcție de influența, pe care o exercită asupra rezultatului fiscal al perioadei de gestiune viitoare, diferențele temporare se subdivizează în: diferențe impozabile și diferențe deductibile.

Diferențele temporare impozabile apar în cazul în care mărimea cheltuielilor recunoscute în scopuri fiscale depășește mărimea cheltuielilor recunoscute în contabilitate. În scopuri fiscale suma acestei depășiri se reportează în perioadele de gestiune viitoare.

Diferențele temporare deductibile apar în cazul în care suma cheltuielilor recunoscute în contabilitate depățește suma cheltuielilor permise spre deducere de Codul fiscal în perioada de gestiune curentă. În scopuri fiscale suma acestei depășiri se deduce în perioadele de gestiune viitoare.

Diferențele temporare condiționează apariția activelor și datoriilor amînate privind impozitul pe venit care se reflectă în Bilanțul Contabil (Anexa 18) al anului de gestiune curent. Diferențele permanente și temporare sînt luate în considerare la determinarea venitului impozabil al perioadei de gestiune în mărimea sumei abaterilor între veniturile și cheltuielile reflectate în Raportul de profit și pierdere (Anexa 18) calculate prevăzute de S.N.C. și sumele veniturilor și cheltuielilor corespunzătoare lor constatate de legislația fiscală.

Entitatea S.C. „LDM – Trans” S.R.L dispune doar de diferențe temporare impozabile (104 879,12 lei), deoarece mărimea cheltuielilor recunoscute în scopuri fiscale (244185,55 lei ) depășește mărimea cheltuielilor recunoscute în contabilitatea financiară (139 306, 43 lei) și respectiv apare diferența temporară impozabilă în sumă de 104 879,12 lei, date ce pot fi confirmate în baza Declarației persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit (Anexa 27).

La sfîrșitul anului, după determinarea sumei efective a impozitului pe venit ce urma a fi achitată în buget, în baza Declarației cu privire la impozitul pe vit (Anexa 27) se întocmesc următoarele formule:

1. La suma efectivă a impozitului pe venit ce urmează a fi achitată în buget:

Debit contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”- 20 587,79 lei

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”- 20 587,79 lei

2. Stornarea cheltuielilor privind impozitul pe venit achitat în rate:

Debit contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”- 20 587,79 lei

Credit contul 535 „Datorii preliminate”- 20 587,79 lei

3. Trecerea în cont a impozitului pe venit achitat în rate:

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”- 20 587,79 lei

Credit contul 225 „Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”- 20 587,79 lei

4. Achitarea datoriilor privind decontările cu bugetul:

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”- 20 587,79 lei

Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională”- 20 587,79 lei

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” se reflectă în Raportul de profit și pierdere (Anexa 18) în rîndul 140 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” și se scade din rezultatul financiar la determinarea profitului net al întreprinderii. La finele anului de gestiune contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” se închide prin formula contabilă, în baza Balanței de verificare pentru anul 2013 (Anexa 26):

Debit contul 351 „Rezultat financiar total”- 5 663 172, 38 lei

Credit contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit -5 663 172, 38 lei

După întocmirea acestei formule contabile, în contul 351 „Rezultat financiar total” se determină profitul (pierderea) net al întreprinderii, obținut în cursul anului de gestiune. Profitul (pierderea) net se înscrie în Raportul de profit și pierdere (Anexa 18) în rîndul cu aceeași denumire 150 „Profit net (pierdere)” și se reportează în Bilanțul contabil (Anexa 18) în rîndul 190 “Profitul net (pierdere) al perioadei de gestiune”. La începutul anului de gestiune următor conturile de cheltuieli nu au sold.

Capitolul III. Analiza cheltuielilor perioadei de raportare în cadrul entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L.

3.1 Analiza cheltuielilor activității operaționale în cadrul entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L.

Scopul de bază al fiecărui agent economic în condițiile economiei de piață reprezintă obținerea veniturilor maxime cu consumuri și cheltuieli minime. Cerințele pieței sunt destul de dure, ceea ce necesită respectarea unui echilibru între prețurile la produsele finite (lucrările executate și serviciile prestate) și eforturile depuse în activitățile desfășurate. Economia de piață contribuie substanțial la elaborarea și utilizarea unor modalități noi de relații între producători și furnizori, deși toată informația privind formarea costurilor la producția fabricată și vîndută poartă un character confidențial (secret commercial). Din aceste considerente este necesară o argumentare corectă a structurii tuturor consumurilor și cheltuielilor pe care le suportă fiecare întreprindere în parte pentru obținerea unor venituri rezonabile. În urma rezultatelor diferitor cercetări în acest domeniu la mai mulți agenți economici pe teren demonstrează că atît prețurile exagerate la materia primă, materiale și combustibil, cît și tarifele și plățile majorate pentru serviciile prestate de terți influențează enorm asupra formării costului integral al producției. O majorare continuă a acestui element sub presiunea factorilor externi ar duce la diminuarea efortului propriu al colectivului de muncă și respectiv în reducerea treptată a consumurilor și cheltuielilor gestionate de întreprindere.

Trebuie să existe și să se respecte o trasnparență justificată dintre consumurile și cheltuielile pe care le suportă întreprinderea în activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune, care i-ar permite acesteia să efectueze un control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor, inclusiv sub efortul propriu al colectivului de muncă. Se știe că reducerea consumurilor și a cheltuielilor numai cu 1 % contribuie la majorarea cu mult mai mare atît a profitului brut, respectiv și a profitului perioadei de gestiune pînă la impozitare, decît majorarea cu 1% a venitului din vînzări.

Analiza costului de producție constituie unul din cele mai principale instrumente eficiente în vederea gestionării procesului de producție și luării deciziilor manageriale chibzuite. Fiecare întreprindere cît și activitatea sa este nemijlocit legată de necesitatea utilizării resurselor. Analiza consumurilor între-prinderii începe, de regulă, cu examinarea structurii costului producției (serviciilor prestate) la nivel general. Analiza costului producției (serviciilor prestate) după elemente economice prevede calcularea ponderii fiecărui element în costul producției fabricate (serviciilor prestate) și determinarea rezervelor de reducere a acestuia pe seama elementelor care dețin o cotă preponderentă.

În cadrul analizei structurii costului serviciilor prestate după acest criteriu se întocmește tabelul 3.1 .În acest scop vom folosi următorul tabel analitic 3.1, în baza datelor din Jurnalele- order ale conturilor 811 „Actvități de bază” pentru anul 2012 și 2013 (Anexa 28; 29) :

Tabelul 3.1

Analiza structurii costului serviciilor prestate

Sursa: Elaborat de autor în baza literaturii de specialitate

În baza datelor din tabelul 3.1, se constată că la întreprinderea S.C. „LDM-Trans” S.R.L. costul servi-ciilor prestate a diminuat cu 1,6 mii lei. Această diminuare a fost determinată de reducerea consumu-rilor directe privind retribuirea muncii cu 31,3 mii lei.

Examinînd rezultatele calculelor din tabel, se observă că cota preponderentă în costul serviciilor o de-țin consumurile directe privind retribuirea muncii, respectiv 96,82% în anul 2012 și 89,63% în 2013.

Totodată, se costată o creștere absolută (29,7 mii lei), cît și relativă (+7,19 p.p.) a consumurilor directe de materiale, ceea ce se apreciază ca moment pozitiv.

În procesul analizei cheltuielilor se examinează modificările în dinamică și ponderea elementelor componente în suma totală de cheltuieli (tabelul 3.2). În continuare vom aprecia modificările în structura cheltuielilor întreprinderii pe tipuri de activități utilizînd informația din Raportul de profit și pierderi (Anexa 18). Pentru aceasta vom întocmi tabelul 3.2.

Tabelul 3.2

Analiza structurii cheltuielilor întreprinderii în dinamică

Sursa: Elaborat de autor în baza în baza literaturii de specialitate

Calculele efectuate în tabelul 3.2 ne atestă că la întreprinderea S.C. „LDM-Trans” S.R.L. suma cheltuielilor totale ale întreprinderii s-a majorat în anul 2013 față de anul 2012 cu 351,5 mii lei sau cu 6,9 % (×100%). Aceată creștere a fost determinată de majorarea atît a cheltuielilor activității operaționale cît și a cheltuielilor privind impozitul pe venit respectiv cu 322,9 și 28,6 mii lei.

Analizînd structura cheltuielilor activității operaționale, observăm că ponderea principală revine cheltuielilor generale și administrative care în dinamică s-au majorat cu 3,44 puncte procentuale (11,6% – 8,16%).

Totodată este de remarcat că pentru o apreciere mai obiectivă a modificărilor absolute în dinamică este necesară comparația ratei cheltuielilor ce revin la 1 leu a veniturilor din vînzări. În mod normal cheltuielile la 1 leu venituri din vînzări trebuie să aibă un caracter de reducere în dinamică. Aceasta semnifică majorarea veniturilor din vînzări în proporții mai mari și respectiv creșterea eficienței activității economico-financiare a întreprinderii.

Analiza costului vînzărilor. Costul vînzărilor ocupă o importantă pondere în structura cheltuielilor activității operaționale. La prima etapă de analiză se examinează structura costului vînzărilor în dinamică pe tipuri de activități. Această analiză vizează identificarea rezervelor de reducere a costului vînzărilor în scopul majorării rentabilității produselor finite, lucrărilor executate și serviciilor prestate. Utilizînd informația din Balanța de verificare pentru anul 2012 și 2013 (Anexa 26; 28), vom aprecia modificările în componența și structura costului vînzărilor (tabelul 3.3).

Tabelul 3.3

Analiza structurii costului vînzărilor pe tipuri de activitate operațională în dinamică

Sursa: Elaborat de autor în baza în baza literaturii de specialitate

Calculele efectuate în tabelul 3.3 ne atestă că la întreprinderea S.C. „LDM-Trans” S.R.L.costul vînzărilor s-a majorat față de anul precedent cu 103,4 mii lei sau cu 2,20% (×100%). Această creștere a fost determinată de majorarea costului mărfurilor vîndute cu 523,5 mii lei. Totodată, are loc reducerea semnificativă a costului serviciilor prestate cu 420,1 mii lei.

Făcînd o analiză a structurii costului vînzărilor se observă că mai mult de 96,06% ocupă costul mărfurilor vîndute atît în anul precedent, cît și în anul de gestiune, cu o creștere semnificativă în dinamică de 9,02 puncte procentuale. Cealaltă activitate, și anume costul serviciilor prestate, ocupă o pondere neînsemnată cu o reducere semnificativă în dinamică. De aici, putem spune că activitatea întreprinderii S.C. „LDM-Trans” S.R.L. este direcționată la comercializarea mărfurilor.

La etapa a doua de analiză se calculează costul la un leu venituri din vînzări și se determină influența factorilor la modificarea acestuia. Costul la un leu venituri din vînzări se calculează după formula:

ZV= ×100 bani (3.1)

În procesul analizei apare necesitatea descompunerii costului vînzărilor și veniturilor din vînzări pe elemente. În acest caz formula se va exprima astfel:

ZV= ×100 bani (3.2)

Acest indicator reflectă eficiența activității operaționale a întreprinderii. Dacă ZV > 100, aceasta semnifică că activitatea operațională a suferit pierderi.

Aprecierea eficienței în dinamică se efectuează în baza ritmurilor de creștere. Astfel, ritmul de creștere a costului vînzărilor trebuie să fie sub nivelul celui al veniturilor din vînzări. La modificarea costului la un leu venit din vînzări influențează următorii factori:

modificarea structurii și sortimentului vînzărilor prin intermediul volumului vînzărilor (Δq);

modificarea costurilor unitare pe produse, mărfuri și servicii (ΔC);

modificarea prețurilor de vînzare pe produse, mărfuri și servicii (ΔP).

Calculul influenței factorilor se efectuează după următoarele formule:

influența structurii și sortimentului vînzărilor

Δ ZV q = [( ×100 bani) – (] (3.3)

influența costului unitar pe produse, mărfuri și servicii

Δ ZV C = [( ×100 bani) – (] (3.4)

influența prețurilor de vînzare pe produse , mărfuri și servicii

Δ ZV P = [( ×100 bani) – (] (3.5)

Pentru efectuarea analizei factoriale, este necesar recalculul veniturilor din vînzări și al costului vînzărilor după următoarele metode: analitică, sintetică, și combinată.

„Recalculul efectuat după metoda analitică se consideră cel mai exact, deoarece prevede înmulțirea cantității vîndute efectiv în anul de gestiune cu prețul mediu de vînzare și costul unitar pe fiecare produs din anul precedent. În cazul cînd nu dispunem de informația vizînd cantitatea vîndută pe produse, prețul mediu de vînzare și costul unitar, atunci se aplică metoda sintetică. Recalculul prin metoda sintetică se efectuează în baza unor coeficienți care se determină prin mai multe variante specifice de calcul. Rezultatele obținute prin această metodă au o precizie mai redusă în comparație cu metoda analitică. În condițiile în care întreprinderea dispune de un sortiment larg de produse, lucrări executate și servicii prestate, recalculul prin metoda analitică este foarte voluminous și în acest caz se propune utilizarea metodei combinate. Conform metodei combinate, se presupune că 55-60% din suma totală a veniturilor din vînzări și a costului vînzărilor să fie recalculată prin metoda analitică, iar restul- prin metoda sintetică” [ “Analiza gestionară”, aut. N. Tcaci, 2013. p.179].

În continuare vom demonstra recalculul costului vînzărilor și al veniturilor din vînzări prin metoda sintetică. În calitate de resurse informaționale se folosește Raportul de profit și pierderi (Anexa 18). Metoda sintetică prevede efectuarea următoarelor operațiuni:

se calculează ritmul de creștere a veniturilor din vînzări

Rc(vv) = × 100% (3.6)

Rc(vv) = × 100%= 111,57%

Se calculează ritmul de creștere a costului vînzărilor

Rc(cv) = × 100% (3.7)

Rc(cv) = × 100%= 103,83%

Se determină coeficientul de recalculare a costului vînzărilor

Krec(CV) = (3.8)

Krec(CV) = = 0,9306

Deoarece Krec(CV) < 1,0, adică este subunitar, acesta se va înmulți cu valoarea maximă a costului vînzărilor dintre anul precedent și anul de gestiune. În cazul în care Krec(CV) >1,0, atunci se va înmulți cu valoarea minimă a costului vînzărilor.

Se determină costul vînzărilor recalculat CVrec = Krec(CV) × CV1 (3.9)

CVrec = 0,9306 × = 4299,9 mii lei

Se calculează rentabilitatea resurselor consummate și utilizate (corelația dintre profitul brut și costul vînzărilor)

în anul precedent Rcv(0) = × 100% (3.10)

Rcv(0) = × 100% = 12,15%

în anul de gestiune Rcv(1) = × 100% (3.11)

Rcv(1) = × 100% = 20,52 %

Se determină coeficientul de recalculare a rentabilității resurselor consummate și utilizate

Krec(Rcv) = (3.12)

Krec(Rcv) = = 1,6889

Deoarece Krec(Rcv) este supraunitar, acesta se va înmulți cu valoarea minimă a profitului brut. La întreprinderea analizată valoarea minimă a profitului brut constituie mii lei – suma din anul precedent.

Se determină profitul brut recalculat

PBrec = Krec(Rcv) × PB0 (3.13)

PBrec = 1,6889 × 540,8 = 913,4 mii lei

Se determină veniturile din vînzări recalculate

VVrec = CVrec + PBrec (3.14)

VVrec = 4299,9 + 913,4 = 5213,3 mii lei

Toată informația necesară pentru efectuarea analizei vizînd datele: anului precedent, anului de gestiune și cele recalculate, în baza Raportului de profit și pierdere (Anexa 18), vor fi sintetizate în tabelul 3.4.

Tabelul 3.4

Datele inițiale pentru analiza factorială a costului la un leu venituri din vînzări

Sursa: Elaborat de autor în baza în baza literaturii de specialitate

Calculele efectuate în tabelul 3.4 ne demonstrează că la întreprinderea S.C. „LDM-Trans”S.R.L. s-a stabilit o tendință pozitivă de reducere a costului la un leu venituri din vînzări față de anul precedent cu 6,512 bani, sau cu 7,30% [(-6,512/89,164)×100%].

Utilizînd informația din tabelul 3.4. vom calcula influența factorilor asupra modificării costului la un leu venituri din vînzări (tabelul 3.5).

Tabelul 3.5

Calculul influenței factorilor la modificarea costului la un leu venituri din vînzări

Sursa: Elaborat de autor în baza în baza literaturii de specialitate

Balanța de verificare: 82,976 – 89,164 = – 6,188 bani

Conform calculelor efectuate în tabelul 3.5, se constată că reducerea costului la un leu venituri din vînzări se datorează majorării a doi factori, și anume:

ponderii produselor cu rentabilitate mai înaltă în structura vînzărilor;

prețurilor de vînzare la produsele vîndute, lucrărilor executate, serviciilor prestate.

Sub influența acestor factori, indicatorul rezultativ a diminuat respectiv cu 6,685 și 5,653 bani, ceea ce se apreciază pozitiv, fapt ce confirmă creșterea cererii pe piață la produsele întreprinderii.

Sub influența majorării costurilor unitare, costul la un leu venituri din vînzări a crescut cu 6,150 bani, fapt ce se apreciază negativ.

Astfel, entitatea S.C. „LDM-Trans”S.R.L. dispune de rezervă internă privind reducerea costului la un leu venituri din vînzări pe seama reducerii costurilor unitare pînă la nivelul anului precedent. Valorificarea acestor reserve poate să asigure întreprinderii S.C. „LDM-Trans” S.R.L. reducerea costului la un leu venituri din vînzări cu 6,150 bani și respectiv majorarea profitului brut și a rentabilității resurselor consumate și utilizate.

Analiza cheltuielilor comerciale. Cheltuielile comerciale fac parte din cheltuielile perioadei. La prima etapă de analiză se apreciază structura cheltuielilor comerciale în dinamică. La această etapă suma totală a cheltuielilor comerciale se divizează în: cheltuieli comerciale convențional-constante și convențional-variabile.

„Chetuielile comerciale convențional-variabile sunt acelea care se modifică paralel cu creșterea sau diminuarea volumului vînzărilor, care includ: cheltuielile privind operațiile de marketing și reclamă; pentru ambalarea produselor finite și mărfurilor; legate de trasportarea produselor, mărfurilor, etc.

Chetuielile comerciale convențional- constante sunt acelea care nu se modifică odată cu creșterea sau diminuarea volumului vînzărilor. Acestea cuprind: uzura mijloacelor fixe, cheltuieli pentru întreținerea și reparația MF, cheltuieli legate de returnarea produselor finite și reducerea prețurilor la acestea” [„Analiza gestionară”, aut. N.Tcaci, 2013, p.187].

La etapa a doua de analiză, în baza Raportului de profit și pierdere (Anexa 18), se calculează modificarea cheltuielilor comerciale convențional-variabile sub acțiunea următorilor factori:

modificarea veniturilor din vînzări;

modificarea ratei cheltuielilor comerciale convențional-variabile la 1 leu venituri din vînzări (Rcomv), care poate fi calculată conform formulei:

Rcom(v) = × 100% (3.15)

Legătura cheltuielilor comerciale variabile cu acești factori se va exprima:

∑Ccom(v) = (3.16)

Calculul influenței factorilor se efectuează după metoda diferențelor absolute după relațiile:

3.16. 1) Δ∑ Ccom(v) VV =

3.16. 2) Δ∑ CcomRcom(v) =

În tabelul 3.6 vom selecta informația necesară pentru efectuarea analizei factoriale a cheltuielilor comerciale convențional-variabile, în baza Raportului de profit și pierdere (Anexa 18), Balanței de verificare pentru anul 2012 și 2013 (Anexa 26, 28).

Tabelul 3.6

Date inițiale pentru analiza factorială a cheltuielilor comerciale convențional-variabile

Sursa: Elaborat de autor în baza în baza literaturii de specialitate

Calculele efectuate în tabelul 3.6 ne atestă că la entitatea S.C. „LDM-Trans”S.R.L. rata cheltuielilor comerciale convențional-variabile s-a micșorat față de anul precedent cu 14,43 bani sau cu 39,29% (×100%). Această situație se datorează faptului că ritmul de creștere a veniturilor din vînzări (11,57 %) a depășit ritmul de reducere a cheltuielilor comerciale variabile (67,73%) cu 56,16 p.p.

În continuare vom calcula influența factorilor asupra reducerii cheltuielilor comerciale convențional-variabile, în baza Raportului de profit și pierdere (Anexa 18),

Determinăm influența veniturilor din vînzări:

Δ∑Ccomvv(v)= = + 212,15 mii lei

Determinăm influența ratei cheltuielilor comerciale convențional-variabile:

Δ∑CcomRcom(v) (v)= = – 803,53 mii lei

Balanța de verificare a influenței factorilor:

-591,4= +212,15-803,53

Din calculele efectuate rezultă că reducerea cheltuielilor comerciale convențional-variabile a fost determinată doar diminuarea ratei cheltuielilor comerciale convențional-variabile. Reducerea cheltuielilor comerciale convențional-variabile cu 591,4 mii lei a condus la diminuarea indicatorului rezultativ cu 803,53.

Concomitent, majorarea veniturilor din vînzări cu 577,6 mii lei a cauzat creșterea cheltuielilor comerciale variabile cu 212,15 mii lei ceea ce se apreciază pozitiv.

Analiza cheltuielilor generale și administrative. Cheltuielile generale și administrative depind de structura organizatorică a aparatului administrativ și de formele de gestionare a entității economice.

La prima etapă de analiză se studiază componența și structura cheltuielilor generale și administrative în dinamică după articole de cheltuieli.

La etapa a doua de analiză , în baza Raportului de profit și pierdere (Anexa 18), se calculează și se apreciază în dinamică rata cheltuielilor generale și administrative la 1 leu al veniturilor din vînzări (tabelul 3.7).

Tabelul 3.7

Analiza evoluției cheltuielilor generale și administrative la 1 leu venituri din vînzări

Sursa: Elaborat de autor în baza în baza literaturii de specialitate

Calculele efectuate în tabelul 3.7 denotă o situație mai puțin favorabilă pentru întreprinderea S.C. „LDM-Trans”S.R.L. privind evoluția cheltuielilor generale și administrative la 1 leu venituri din vînzări. Rata acestora în anul de gestiune față de cel precedent a crescut cu 3,01 bani sau cu 36,40% , fapt ce se apreciază negativ. Creșterea ratei se explică prin faptul că ritmul de creștere a cheltuielilor generale și administrative a depășit ritmul de creștere a veniturilor din vînzări cu 40,57 p.p (52,14%-11,57%).

Analiza altor cheltuieli operaționale. La prima etapă de analiză se studiază structura și dinamica altor cheltuieli operaționale, conform tabelului 3.8, Balanței de verificare anul 2012 și 2013 (Anexa 26, 28).

Tabelul 3.8

Analiza structurii altor cheltuieli operaționale în dinamică

Sursa: Elaborat de autor în baza în baza literaturii de specialitate

Calculele efectuate în tabelul 3.8 ne atestă că la întreprinderea S.C. „LDM-Trans”S.R.L. suma altor cheltuieli operaționale a diminuat față de anul precedent cu 38 mii lei sau cu 24,27% (×100%). Această abatere a fost condiționată de reducerea cheltuielilor privind dobînzile pentru credite și împrumuturi. Astfel, cheltuielile privind dobînzile pentru credite și împrumuturi au diminuat cu 38,0 mii lei sau cu 55,96% (×100%).

Totodată, se observă că cheltuielile privind arenda curentă nu s-au modificat față de anul precedent rămînînd constate în sumă de 88,7 mii lei. Din aceste considerente cheltuieli privind arenda curentă nu au influențat în nici un mod alte cheltuieli operaționale.

La etapa a doua de analiză, în baza Raportului de profit și pierdere (Anexa 18), se calculează și se apreciază în dinamică rata altor cheltuieli operaționale la un leu venituri din vînzări (tabelul 3.9),

Tabelul 3.9

Analiza altor cheltuieli operaționale la 1 leu venituri din vînzări în dinamică

Sursa: Elaborat de autor în baza în baza literaturii de specialitate

Calculele efectuate în tabelul 3.9 denotă că la întreprinderea S.C. „LDM-Trans”S.R.L. are loc diminuarea ratei altor cheltuieli operaționale la 1 leu venituri din vînzări cu 1,38 mii lei față de anul precedent. Aceasta se explică prin faptul că ritmul de creștere a veniturilor din vînzări a depășit ritmul de reducere a altor cheltuieli operaționale cu 35,9 p.p (111,57%-75,67%). În consecință, rata altor cheltuieli operaționale a diminuat de la 3,51 bani pînă la 2,13 bani , ceea ce se apreciază ca moment pozitiv.

Analiza cheltuielilor activității neoperaționale în cadrul entității economice

Întreprinderea S.C. „LDM-Trans” S.R.L. în ultimii 4 ani de activitate nu a efectuat cheltuieli din activitatea neoperațională. Să admitem că entitatea economică are cheltuieli din activitatea neoperațională, atunci analiza acestora se va realiza după cum urmează.

La prima etapă de analiză se calculează și se apreciază în dinamică următorii factori:

Ponderea fiecărui articol în suma totală a cheltuielilor investituționale, financiare și pierderilor excepționale;

Abaterile absolute pe fiecare articol de cheltuieli;

Cota preponderentă a articolelor ce predomină în structura cheltuielilor.

Să admitem, în baza unui exemplu, că entitatea economică pe parcursul anului de gestiune și celui precedent a efectuat cheltuieli din activitatea de investiții dintre care: cheltuieli privind ieșirea activelor nemateriale, privind ieșirea activelor materiale pe termen lung, privind ieșirea activelor financiare pe termel lung și din reevaluarea activelor pe termen lung la ieșirea acestora. Analiza componenței și structurii cheltuielilor din activitatea de investiții se va realiza în tabelul 3.10.

Tabelul 3.10

Analiza componenței și structurii cheltuielilor activității de investiții în dinamică

Sursa: Elaborat de autor în baza literaturii de specialitate

Calulele efectuate în tabelul 3.10 ne arată că cheltuielile activității de investiții au diminuat în anul de gestiune față de anul precedentcu 23285 lei sau cu 40,81%. Această reducere a fost determinată de micșorarea cheltuielilor privind ieșirea activelor materiale pe termen lung cu 34394 lei. Restul articolelor de cheltuieli au înregistrat o creștere față de anul precedent.

În anul de gestiune, conform datelor din tabelul 3.10, se observă că structura cheltuielilor activității de investiții a suportat unele modificări importante, și anume, dacă în anul precedent cheltuielile acestei activități alcătuiau doar cheltuieli din ieșirea activelor materiale pe termen lung, atunci în anul de gestiune structura acestora se completează cu cheltuieli privind ieșirea activelor nemateriale, activelor financiare pe termel lung și din reevaluarea activelor pe termen lung la ieșirea acestora.

Făcînd o analiză a structurii cheltuielilor investituționale, se observă că ponderea principală în ambele perioade revine cheltuielilor privind ieșirea activelor materiale pe termen lung, care în anul de gestiune ponderea acestora constituie 67,1%, înregistrînd în anul de gestiune o reducere față de anul precedent cu 32,9 puncte procentuale. Totodată, o cotă semnificativă o dețin cheltuielile privind ieșirea activelor financiare pe termel lung care alcătuiește 29,62%, iar restul articolelor ocupă o pondere neînsemnată.

Să admitem, în baza unui exemplu, că entitatea economică pe parcursul anului de gestiune și celui precedent a efectuat cheltuieli din activitatea financiară, și anume: plata redevențelor, cheltuieli privind diferențe nefavorabile de curs valutar, alte cheltuieli financiare. Analiza componenței și structurii cheltuielilor din activitatea definanciară se va realiza în tabelul 3.11.

Tabelul 3.11

Analiza componenței și structurii cheltuielilor activității financiare în dinamică

Sursa: Elaborat de autor în baza literaturii de specialitate

Conform calculelor efectuate în tabelul 3.11, analizînd componența chetuielilor activității financiare în perioade de referință se obresă că în dinamică acestea au diminuat cu 2106,5 mii lei sau cu 42,26%. Reducerea a fost determinată următoarele articolele: plata redevențelor și cheltuieli privind diferențele nefavorabile de curs valutar, respectiv cu 903,8 mii lei și 1406,6 mii lei. Totodată majorarea altor cheltuieli financiare a cauzat creșterea sumei totale cu 203 mii lei.

Făcînd o analiză a structurii cheltuielilor activității financiare, se observă că în ambele perioade ponderea principală revine cheltuielilor privind diferențele nefavorabile de curs valutar, care în anul de gestiune acestea ocupă 59,69% sau cu o reducere față de anul percedent aproape de 3 puncte procentuale. În același timp se observă o reducere semnificativă a chetuieliloe pe articolul plata redevențelor de la 32,73% în anul precdent pînă la 25,28% în anul de gestiune, pe cînd ponderea altor cheltuieli financiare s-a majorat de la 4,59% pînă la 15,03% sau cu 10,44 puncte procentuale.

La etapa a doua de analiză se pareciază modificarea în dinamică a ratei cheltuielilor activității de investiții cît și a ratei cheltuielilor activității financiare la un leu de venituri. În cazul cînd ritmul de creștere a veniturilor depășește ritmul de creștere a cheltuielilor atunci activitatea întreprinderii se consideră ca fiind eficientă.

În tabelul ce urmează (tabelul 3.12) vom aprecia evoluția ratei chetuielilor activității investituționale la un leu de venituri.

Tabelul 3.12

Analiza evoluției ratei cheltuielilor activității de investiții la un leu de venituri

Sursa: Elaborat de autor în baza literaturii de specialitate

Calculele efectuate în tabelul 3.12 ne atestă că la întreprinderea analizată activitatea de investiții poate fi apreciată ca fiind eficientă. Aceasta se datorează faptului că în anul de gestiune veniturile s-au majorat față de anul precedent de 3,62 ori, iar cheltuielile au diminuat cu 40,81%. Rezultatele acestor modificări au influențat asupra ratei cheltuilelor investituționale, înregistrînd o diminuare de la 35,93 bani pînă la 5,87 bani sau cu 83,66%, fapt ce se apreciază pozitiv.

Totodată, din activitatea de investiții, întreprinderea a obținut profit care în anul de gestiune constituie 541,6 mii lei sau cu 439,9 mii lei mai mult față de anul precedent.

Rezultatele analizei ratei cheltuielilor activității financiare în dinamică (tabelul 3.14) ne-a demonstrat că la întreprindere în ambele perioade suma cheltuielilor a depășit suma veniturilor. Astfel, în anul precedent la fiecare leu al veniturilor din activitatea financiară cheltuielile au constituit 3,74 lei, iar în anul de gestiune- 1,29 lei, această situație apreciîndu-se negativ.

Tabelul 3.13

Analiza ratei cheltuielilor activității financiare la un leu de venituri în dinamică

Sursa: Elaborat de autor în baza literaturii de specialitate

Făcînd o analiză a ritmului de creștere a cheltuielilor și veniturilor, putem spune că ritmul de creștere a veniturilor (166,91%) a depășit cu mult ritmul de creștere a cheltuielilor (42,26%), și ca rezultat, rata cheltuielilor financiare a diminuat cu 65,41%. Activitatea financiară aîntreprinderii la prima vedere pare a fi eficientă, deoarece veniturile au crescut aproape de 1,67 ori, iar cheltuielile s-au majorat aproape cu 42,3%, însă nu este deloc așa, fiindcă suma cheltuielilor a depășit suma veniturilor și în ambele perioade s-au înregistrat pierderi. Astfel, în anul precedent pierderile din această activitate au constituit 3 mil.652 mii lei, iar în anul de gestiune 653,9 mii lei.

Odată ce s-a creat așa situație, managementul întreprinderii va elabora măsuri menite să asigure în continuare reducerea pierderilor din activitatea financiară și va adopta decizii prin care să realizeze o diminuare a cheltuielilor financiare concomitent cu creșterea venituilor.

Încheiere

Contabilitatea cheltuielilor este un cont de rezultate, reprezentînd o componentă a contabilității financiare. Obiectivul principal al conducerii întreprinderilor este obținerea de profit, la realizarea căruia este necesară o contabilizare eficientă a cheltuielilor, deoarece gestiunea corectă a acestora va duce la majorarea rezultatelor pozitive ale întreprinderii. O problemă importantă este organizarea evidenței cheltuielilor întreprinderii, controlul viguros asupra efectuării lor, pentru a realiza în mod rentabil și eficient coraportul efect/efort.

În urma efectuării practicii la întreprinderea S.C. „LDM-Trans” S.R.L. și a analizei indicatorilor economico- finaciari pot spune că întreprinderea respectivă este una profitabilă urmărindu-se o creștere în dinamică (Anexa 34) și această creștere se datorează influenței pozitive a costului vînzărilor și a veniturilor din vînzări. S.C. „LDM-Trans” S.R.L. organizează și ține contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă dublă, cu prezentarea raportelor financiare simplificate. La entitate, conform Politicii de contabilitate (Anexa 4), contabilitatea se ține pe suport electronic, în conformitate cu principiile metodologice și regulile stabilite în vigoare. Din aceste considerente contabilitatea este dusă cu ajutorul programei 1C: Contabilitate, care corespunde metodologiei actuale a contabilității și nu în ultimu rînd ajută foarte mult contabilul-șef la organizarea contabilității întreprinderii.

Contabilitatea S.C. „LDM – Trans” S.R.L. activează conform cerințelor stabilite Legea contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie 2007; S.N.C. aprobate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova; Planul general de conturi contabile; și alte acte legislative și normative, cu modificările și completările ulterioare, după care toate operațiile economice ce au loc în cadrul entității sînt echivalente cu documente. La S.C. „LDM – Trans” S.R.L. toate documente primare și centralizatoare sunt întocmite și îndeplinite în conformitate cu normele și legislația în vigoare.

Făcînd o analiză generală asupra costului serviciilor prestate în baza datelor din tabelul 3.1, se consta-tă că la S.C. „LDM-Trans” S.R.L. costul serviciilor prestate a diminuat cu 1,6 mii lei față de anul2012. Această diminuare a fost determinată de reducerea consumurilor directe privind retribuirea muncii cu 31,3 mii lei, care totodată dețin cota preponderentă în costul serviciilor respectiv 96,82% în anul precedent și 89,63% în anul de gestiune. În același timp se observă o creștere absolută (29,7 mii lei), cît și relativă (+7,19 p.p.) a consumurilor directe de materiale, ceea ce se apreciază ca moment pozitiv.

Analizînd structura cheltuielilor totale ale întreprinderii S.C. „LDM-Trans” S.R.L. în baza datelor din tabelul 3.2 putem spune că suma acestora s-a majorat în anul de gestiune față de anul precedent cu 351,5 mii lei sau cu 6,9 %. Această creștere a fost determinată de majorarea atît a cheltuielilor activității operaționale cît și a cheltuielilor privind impozitul pe venit respectiv cu 322,9 și 28,6 mii lei.

Făcînd analiza structurii cheltuielilor activității operaționale, observăm că ponderea principală revine cheltuielilor generale și administrative care în dinamică s-au majorat cu 3,44 puncte procentuale.

Conform rezultatelor obținute în tabelul 3.3 se atestă că la S.C. „LDM-Trans” S.R.L. costul vînzărilor s-a majorat față de anul precedent cu 103,4 mii lei sau cu 2,20%. Această creștere a fost determinată de majorarea în dinamică a costului mărfurilor vîndute cu 523,5 mii lei sau cu 9,02 puncte procentuale. Totodată, are loc reducerea semnificativă cu o pondere neînsemnată a costului serviciilor prestate cu 420,1 mii lei. De aici, putem spune că activitatea entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L. este direcționată la comercializarea mărfurilor.

Analizînd influența factorilor la modificarea costului la un leu venituri din vînzări conform calculelor efectuate în tabelul 3.5, se constată că reducerea costului la un leu venituri din vînzări se datorează majorării a doi factori, și anume: ponderii produselor cu rentabilitate mai înaltă în structura vînzărilor; și prețurilor de vînzare la produsele vîndute, lucrărilor executate, serviciilor prestate. Sub influența acestor factori, indicatorul rezultativ a diminuat respectiv cu 6,685 și 5,653 bani, ceea ce se apreciază pozitiv, fapt ce confirmă creșterea cererii pe piață la produsele întreprinderii.

Astfel, S.C. „LDM-Trans” S.R.L. dispune de rezervă internă privind reducerea costului la un leu venituri din vînzări pe seama reducerii costurilor unitare pînă la nivelul anului precedent. Valorificarea acestor rezerve poate să asigure entității S.C. „LDM-Trans” S.R.L. reducerea costului la un leu venituri din vînzări cu 6,150 bani și respectiv majorarea profitului brut și a rentabilității resurselor consumate și utilizate.

Făcînd analiza factorială a cheltuielilor comerciale convențional-variabile conform calculelor efectuate în tabelul 3.6 se observă că la S.C. „LDM-Trans” S.R.L. rata acestora s-a micșorat față de anul precedent cu 14,43 bani sau cu 39,29%, deoarece ritmul de creștere a veniturilor din vînzări (11,57 %) a depășit ritmul de reducere a cheltuielilor comerciale variabile (67,73%) cu 56,16 puncte procentuale.

Analizînd evoluția cheltuielilor generale și administrative la 1 leu venituri din vînzări, în baza calulelor efectuate în tabelul 3.7, denotă o situație mai puțin favorabilă pentru S.C. „LDM-Trans” S.R.L., deoarece rata acestora în anul 2013 față de 2012 a crescut cu 3,01 bani sau cu 36,40%, fapt ce se apreciază negativ. Creșterea ratei se explică prin faptul că ritmul de creștere a cheltuielilor generale și administrative a depășit ritmul de creștere a veniturilor din vînzări cu 40,57 p.p.

Analizînd structura altor cheltuieli operaționale, în baza calculelor efectuate în tabelul 3.8, se observă că suma acestora a diminuat față de anul precedent cu 38 mii lei sau cu 24,27% . Această abatere a fost condiționată de reducerea cheltuielilor privind dobînzile pentru credite și împrumuturi cu 38,0 mii lei sau cu 55,96%. Totodată, se observă că cheltuielile privind arenda curentă nu s-au modificat față de anul precedent rămînînd constate în sumă de 88,7 mii lei și respectiv acestea nu au influențat în nici un mod alte cheltuieli operaționale.

Făcînd o analiză a altor cheltuieli operaționale la 1 leu venituri din vînzări în baza calculelelor efectua-te în tabelul 3.9 se constată că S.C. „LDM-Trans” S.R.L. are loc diminuarea ratei acestora cu 1,38 mii lei față de anul 2012. Aceasta se explică prin faptul că ritmul de creștere a veniturilor din vînzări a depășit ritmul de reducere a altor cheltuieli operaționale cu 35,9 p.p., iar în consecință, rata altor chel-tuieli operaționale a diminuat de la 3,51 bani pînă la 2,13 bani, ceea ce se apreciază ca moment pozitiv.

În urma studierii modului de ținere a contabilității în cadrul S.C. „LDM – Trans” S.R.L nu am observat încălcări grave de la actele normative și legislative care reglementează activitatea contabilă, cu unele mici excepții:

documentele primare nu sunt înregistrate la timp, ceea ce încalcă disciplina contabilă;

neincluderea în costul serviciilor prestate a unor elemente de consum cum ar fi: serviciile prestate de către alți terți (apă, electricitate), alte consumuri, etc. și atașarea acestora la cheltuieli. Aceasta conduce la micșorarea costului și, ca urmare, la majorarea neîntemeiată a profitului obținut.

Cercetările efectuate permit formularea următoarelor concluzii și recomandări.

Concluzii: cheltuielile constituie elementele contabile principale ale oricărei întreprinderi care desfășoară activitate de întreprinzător. Informațiile despre cheltuieli sînt furnizate de către contabilitate care este un proces ciclic continuu constituit din următoarele etape principale: stabilirea componenței, clasificarea, recunoașterea, evaluarea, elaborarea politicii de contabilitate, perfectarea documentară, reflectarea în registre și conturile contabile, generalizarea în rapoartele financiare a veniturilor și cheltuielilor întreprinderii. Dacă cheltuielile nu vor fi constatate, evaluate, clasificate și înregistrate corect atunci nici rezultatele din activitatea economico-financiară a întreprinderii nu vor fi determinate corect.

Recomandări:

În primul rînd toate documentele, atît primare cît și centralizatoare, trebuie să fie înregistrate la timp, în momentul efectuării faptelor, operațiilor economice pentru a nu se încălca disciplina contabilă.

În al doilea rînd, toate elemente de consum trebuie să fie incluse în costul serviciilor prestate, însă nu și la cheltuielile perioadei. În asemenea condiții entitatea economic reduce costul vînzărilor, astfel majorînd profitul brut.

Bibliografie

Acte legislative și normative:

Legea contabilității nr. 113 – XVI din 24. 04. 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 90 – 93 / 399 din 29. 06. 2007;

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2013. Nr. 250 din 08.11.2012. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 14.12.2012, nr. 254-262, art. 840.

Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2013. Nr. 251 din 08.11.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 07.12.2012, nr. 248/251, art. 814.

Codul Fiscal 2007;

Instrucțiunea cu privire la reținerea impozitului pe venit la sursa de plată nr. 14 din 19.12. 01 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 5 – 8 /10 din 10. 01. 02;

Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. Nr.174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 93-96;

Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova. Nr. 289 din 14.03.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 23.03.2007, nr. 39-42;

Materiale instructive și metodice:

Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 88-91;

Standardul Național de Contabiliate 1 „Politica de contabilitate”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 88-91/182;

Standardul Național de Contabilitate 3 „Componența consumurilor și cheltuielilor”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 88-91/182;

Standardul Național de Contabilitate 12 „Contabilitatea impozitului pe venit”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 88-91/182;

Standardul Național de Contabilitate 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. Nr. nr.174 din 25.12.1997 . În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-91 din 30.12.1997;

Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. Nr. 16 din 29.01.1999. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 15.04.1999, nr. 35-38/70;

Literatura de specialitate:

„Analiza gestionară”, aut. Tcaci N., Tcaci A., Chișinău, USM, 2013, editura CEP USM, 241 p.;

„Analiza gestionară”, aut. Bălănuță V., Chișinău, USM, 2003, 120 p.;

„Problemele metodologice ale contabilității veniturilor și cheltuielilor întreprinderii”, aut. Nederiță A., Chișinău, ASEM, 2007- 43 p.;

„Bazele contabilității”, aut. Țurcanu V., Bajerean E., Pasternacov N., Chișinău, editura „Tipofrafia Centrală”, 2004- 245 p.;

„Contabilitatea impozitelor”, aut. Bucur V., Țurcanu V., Graur A. Chișinău: ASEM, 2005. 562 p.;

„Contabilitate generală a economiei de piață”// aut. Ioan Temeș, Liviu Hurducaș, Ioan Oprean – Cluj-Napoca, editura ,,Dacia’’, 1992 – 250 p.;

„Contabilitate Financiară”/ aut. A. Nederiță, V. Bucur, M. Carauș, R. Evsiukova, L. Grabarovschi, A. Graur, S. Poberejnic, A. Sandu, M. Șelaru, P. Tostogan, N. Țiriulnikova, V. Țurcanu, N. Zlatina – Chișinău, editura A.S.E.M., 2003 – 638 p.;

„Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S. N. C. ȘI Codului Fiscal” // aut. A. Nederița – Chișinău: Contabilitate și audit , 2007 – 640 p.;

„Principiile de bază ale contabilității” // aut. Belverd E.Needles, Jr. Henrz R. Anderson James C. Caldwell , traducere econ. R. Levițchi – Chișinău, editura ,,Arc’’ , 2000. – 1240 p.;

Internet :

http://www.contabilsef.md;

http://www.fisc.md;

http://www.minfin.md;

http://www.mf.gov.md;

https://www.google.

Bibliografie

Acte legislative și normative:

Legea contabilității nr. 113 – XVI din 24. 04. 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 90 – 93 / 399 din 29. 06. 2007;

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2013. Nr. 250 din 08.11.2012. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 14.12.2012, nr. 254-262, art. 840.

Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2013. Nr. 251 din 08.11.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 07.12.2012, nr. 248/251, art. 814.

Codul Fiscal 2007;

Instrucțiunea cu privire la reținerea impozitului pe venit la sursa de plată nr. 14 din 19.12. 01 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 5 – 8 /10 din 10. 01. 02;

Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. Nr.174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 93-96;

Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova. Nr. 289 din 14.03.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 23.03.2007, nr. 39-42;

Materiale instructive și metodice:

Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 88-91;

Standardul Național de Contabiliate 1 „Politica de contabilitate”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 88-91/182;

Standardul Național de Contabilitate 3 „Componența consumurilor și cheltuielilor”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 88-91/182;

Standardul Național de Contabilitate 12 „Contabilitatea impozitului pe venit”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 88-91/182;

Standardul Național de Contabilitate 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. Nr. nr.174 din 25.12.1997 . În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-91 din 30.12.1997;

Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. Nr. 16 din 29.01.1999. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 15.04.1999, nr. 35-38/70;

Literatura de specialitate:

„Analiza gestionară”, aut. Tcaci N., Tcaci A., Chișinău, USM, 2013, editura CEP USM, 241 p.;

„Analiza gestionară”, aut. Bălănuță V., Chișinău, USM, 2003, 120 p.;

„Problemele metodologice ale contabilității veniturilor și cheltuielilor întreprinderii”, aut. Nederiță A., Chișinău, ASEM, 2007- 43 p.;

„Bazele contabilității”, aut. Țurcanu V., Bajerean E., Pasternacov N., Chișinău, editura „Tipofrafia Centrală”, 2004- 245 p.;

„Contabilitatea impozitelor”, aut. Bucur V., Țurcanu V., Graur A. Chișinău: ASEM, 2005. 562 p.;

„Contabilitate generală a economiei de piață”// aut. Ioan Temeș, Liviu Hurducaș, Ioan Oprean – Cluj-Napoca, editura ,,Dacia’’, 1992 – 250 p.;

„Contabilitate Financiară”/ aut. A. Nederiță, V. Bucur, M. Carauș, R. Evsiukova, L. Grabarovschi, A. Graur, S. Poberejnic, A. Sandu, M. Șelaru, P. Tostogan, N. Țiriulnikova, V. Țurcanu, N. Zlatina – Chișinău, editura A.S.E.M., 2003 – 638 p.;

„Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S. N. C. ȘI Codului Fiscal” // aut. A. Nederița – Chișinău: Contabilitate și audit , 2007 – 640 p.;

„Principiile de bază ale contabilității” // aut. Belverd E.Needles, Jr. Henrz R. Anderson James C. Caldwell , traducere econ. R. Levițchi – Chișinău, editura ,,Arc’’ , 2000. – 1240 p.;

Internet :

http://www.contabilsef.md;

http://www.fisc.md;

http://www.minfin.md;

http://www.mf.gov.md;

https://www.google.