Contabilitatea Salariilor Si A Varsamintelor Aferente LA
CUPRINS
Cap. I Prezentare generală a Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare
Agricolă Turda ……..………………………………………………………………… 1
Scurt istoric…………………………………………………………..…………………2
Organizare, management și resurse umane……………………………………………3
Organizarea și conducerea compartimentului financiar contabil ……………………..4
Analiza economico-financiară a unității pe bază de indicatori ………………………..7
Cap. II Remunerarea muncii prestate – aspecte juridice și mod ce calcul ……………….14
2.1. Conținutul noțiunii de salariu.…………………………………………………………14
2.2. Forme de salarizare ……………………………………………………………….…15
2.3. Salarizarea la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Turda …………………16
2.4. Legătura dintre salarii și forma de organizare a societății comerciale ………………17
2.5. Negocierea drepturilor salariale ……………………………………………………..17
2.6. Organizarea documentației cu privire la drepturile cuvenite personalului angajat ….19
2.6.1. Documentele privind prezența la lucru, timpul de muncă prestat și
producția obținută ………………………………………………………………..19
2.6.2. Documentele privind calculul drepturilor de salariu cuvenit ……………………19
2.7.. Drepturile de personal – calcul ………………………………………………………20
2.7.1. Salariul brut impozabil.…………………………………………………………..20
2.7.1.1. Salariul brut de bază …………………………………………….……………20
2.7.1.2. Sporuri la salariul de bază..…………………………………………………..20
2.7.1.3. Adaosuri la salariile de bază …………………………………………………21
2.7.1.4. Indexări ……………………………………………………………………….21
2.7.1.5. Avantaje în natură ……………………………………………………………21
2.7.1.6. Salariul net de plată …………………………………………………………21
2.7.2. Rețineri din salariul realizat ……………………………………………………..22
2.7.2.1. Impozitul pe salarii .…………………………………………………………22
2.7.2.2. Contribuția personalului la asigurările sociale de stat …………………..…..23
2.7.2.3. Contribuția personalului la constituirea fondului de asigurări sociale
de sănătate ……………………………………………………………………..24
2.7.2.4. Contribuția personalului la constituirea fondului pentru plata ajutorului
de șomaj ………………………………………………………………………..24
2.7.2.5. Avansuri bănești ……………………………………………………………25
2.7.3. Alte drepturi de personal …………………………………………………………25
2.7.3.1. Indemnizații pentru concediul de odihnă ……………………………….……25
2.7.3.2. Stimulente și premii de orice fel care se plătesc din fondul de salarii ……….26
2.7.3.3. Contribuții de asigurări sociale suportate de unitate sau din bugetul
asigurărilor sociale de stat …………………………………………………….26
2.7.3.4. Drepturile și obligațiile personalului pe perioada delegării …………….……29
2.7.4. Alte drepturi …………………………………………………………………….29
2.7.4.1. Tichete de masă ………………………………………………………………………29
Cap. III Contabilitatea relațiilor cu personalul și cu organismele de asigurări
și protecție socială ..……………………………………………………………………30
3.1. Contabilitatea sintetică a drepturilor de personal ……………………………………30
3.2. Contabilitatea contribuțiilor la asigurările și protecția socială ………………………39
3.2.1. Contabilitatea contribuțiilor la constituirea fondului pentru ajutorul
de șomaj…………………………………………………………………………..39
3.2.2. Contabilitatea contribuției la constituirea fondului pentru plata ajutorului
de șomaj ………………………………………………………………………….43
3.2.3. Contabilitatea contribuției la constituirea fondului de asigurări sociale
de sănătate ………….……………………………………………………………45
3.3. Aplicații practice privint contabilitatea relațiilor cu personalul și
contribuțiile aferente ………………………………………………………………..46
Cap. IV Informatizarea contabilității la S.C.D.A. Turda …………………………………….50
Cap. V. Concluzii și propuneri …………………………………………………………………52
5.1. Concluzii …………………………………………………………………………………….52
5.2. Propuneri …………………………………………………………………………………….53
Bibliografie ………………………………………………………………………………………54
Anexe
CAPITOLUL 1 PREZENTARE GENERALĂ A STAȚIUNII DE
CERCETARE – DEZVOLTARE AGRICOLĂ TURDA
1.1. SCURT ISTORIC
Constituită la 1 februarie 1957 ca unitate componentă din rețeaua Institutului de Cercetări pentru Cultura Porumbului Fundulea și coordonată de Academia de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu – Sisești” București, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din Turda reprezintă de peste 25 de ani nucleul de bază al cercetării și generalizării rezultatelor științifice în mare producție agricolă a zonei celor 11 județe din Transilvania, care constituie și arealul ei de influență.
Pornind cu o bază materială modestă în anul constituirii care se exemplifică sugestiv prin: dotarea cu 424 ha teren agricol, 2 tractoare, 20 de perechi de boi, zestrea fondurilor fixe totalizând 3.359 mii lei și prin valoarea anuală a producției de cca 170 mii lei, cei patru ingineri agronomi, tineri și entuziaști, viitori cercetători științifici, au început cu câteva teme de cercetare orientate spre încercarea și extinderea hibrizilor de porumb, producerea de semințe hibride, testarea eficacității primelor erbicide de porumb.
Încă din primii ani, deși obiectivul principal al stațiunii era extinderea culturii porumbului hibrid, sfera preocupărilor s-a extins și asupra culturii grâului, a unor plante furajere și, mai ales, asupra creșterii animalelor. Tendința de a i se atribui stațiunii un caracter de maximă complexitate a fost mai evidentă în perioada 1962-1970, când stațiunea, alături de cultura cerealelor, leguminoaselor, plantelor tehnice, plantelor furajere a avut în prim plan sarcina să se preocupe și de viticultură cu vie pe rod și școală de viță, de pomicultură, de legumicultură, floricultură și dendrologie. În sectorul de creștere a animalelor, stațiunea a avut sarcina de a crește taurine, ovine, porcine, cabaline, păsări cu toate categoriile de animale adulte și tineret, la majoritatea acestor activități abordându-se teme de cercetare, precum și sarcini de producere de semințe, material săditor și animale pentru reproducție.
Existența mai multor unități de cercetare specializate în profilele de horticultură și zootehnie pe teritoriul Transilvaniei, necesitățile obiective ale producției agricole, cadrul natural specific, comanda socială, precum și aprofundarea unor domenii de cercetare pe verticală a impus specializarea Stațiunii de Cercetare- Dezvoltare Agricolă Turda, a cărei activitate, începând din anul 1970, a fost treptat orientată spre profilul de “cereale și plante tehnice”, atât în domeniul muncii de creație, de zonare și de elaborare de tehnologii, cât și în activitatea de producere a semințelor din verigi superioare.
În domeniul muncii de cercetare, în cadrul a 63 de teme de cercetare s-au efectuat anual peste 200 experiențe tematice grupate organizatoric în 5 laboratoare și o fermă de producere semințe:
a). laboratorul de ameliorare cereale păioase;
b). laboratorul de ameliorare a porumbului;
c). laboratorul de ameliorare a leguminoaselor;
d). laboratorul de tehnologii;
e). laboratorul de protecția plantelor;
f). laboratorul de producere semințe.
În domeniul activității de producție au fost constituite 5 ferme pilot, care au realizat și înmulțirea celui mai valoros material biologic vegetal și animal creat, precum și materialul biologic zonat, un sector industrial de prelucrare a semințelor, servicii și sectoare funcționale ajutătoare.
În domeniul muncii de creație, zona de influență a Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda a rămas însă practic neschimbată în acești 44 de ani, obligația ei fiind de a asigura întregul teritoriu cuprins în interiorul arcului carpatic cu soiuri și hibrizi mai productivi, de calitate superioră celor existenți, mai rezistenți la cădere, boli, dăunători și la condiții nefavorabile de mediu.
În cei 45 de ani de existență și activitate, odată cu lărgirea sferei preocupărilor, cu diversificarea și specializarea problematicii stațiunii, a crescut simțitor baza materială și fondul de cadre. În Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda lucrează în prezent 51 de specialiști cu studii superioare, dintre care 42 în sectorul de cercetare.
Stațiunea de Cercetare –Dezvoltare Agricolă Turda are ca obiect de activitate
urmatoarele :
a). Crearea de soiuri și hibrizi la următoarele specii de plante:
grâu de toamnă
orzoaică de primăvară
soia
porumb
b). Asigurarea seminței din categoriile biologice inițiale.
c). Conservarea patrimoniului genetic vegetal și animal aflat în colecțiile laboratorului de
ameliorare.
d). Studiul determinismului genetic al unor caractere de grâu și porumb și identificarea
unor genotipuri valoroase capacitate de transmitere a principalelor caractere agronomice la grâu, porumb și soia;
e). Elaborarea unor tehnologii de cultură, a principalelor culturi de câmp.
f). Identificarea unor soluții economice mai puțin poluante pentru combaterea buruienilor,
bolilor și dăunătorilor în condiții noi.
g). Proiectarea și constituirea unor prototipuri de mașini agricole.
h). Diseminarea rezultatelor cercetării pentru organizarea de loturi demonstrative din
fermele unității și la alți agenți economici.
i). Ponderea și comercializarea de sămânță de bază și certificată la culturile de câmp și
unele specii de plante furajere.
j). Ponderea și livrarea unor animale de prăsilă la speciile ovine și porcine.
Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Turda participă la programe și
subprograme din pachetul național de cercetare-dezvoltare și anume:
Protecția ,conservarea și managementul resurselor naturale (climă,apă și sol )
corespunzătoare cerințelor agriculturii durabile;
Ameliorarea plantelor de cultură , tehnici și tehnologii performante și competitive de
cultivare a acestora;
Ameliorarea genetică ,tehnici și tehnologii performante și competitive specifice
producției animaliere ;
Economia ,managementul și eficiența alternativelor de dezvoltare din agricultură ,
silvicultură , industrie alimentară și mediul rural .
1.2.ORGANIZARE, MANAGEMENT ȘI RESURSE UMANE.
Structura organizatorică poate fi considerată, printr-o abordare funcțională, drept scheletul întregului organism în care este unitatea, funcționarea actuală fiind dependentă de modul de organizare la un moment dat.
Definită drept ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice și al relațiilor dintre acestea, structura organizatorică este un important subsistem al sistemului de management.
În ansambul ei , structura organizatorică prezintă 2 părți: structura de conducere (stuctura funcțională ) și structura de producție (operațională ).
Structura de conducere reunește ansamblul personalului compartimentelor și relațiile organizaționale astfel constituite și plasate încît să asigure condițiile economice, tehnice și de personal necesare desfășurării procesului managerial și procesul de execuție.
Structura de producție este alcătuită din ansamblul persoanelor compartimentelor și relațiilor organizaționale constituite în vederea realizării directe a obiectivului de activitate a firmei.
Personalul societății este angajat de către Directorul General sau Consiliul de Administrație. Drepturile și obligațiile personalului sunt stabilite de Consiliul de Administrație sau de Directorul General și sunt înscrise în Contractul Colectiv de Muncă, Regulamentul de Ordine interioară și fișa postului.
Organigrama
Organigrama este reprezentarea grafică a structurii organizatorice formale a unității. Ea are dublu rol:
pasiv – de vizualizare a structurii organizatorice a unității.
activ – instrument de analiză a modului de realizare a obiectivelor și politicii economice a unității.
Organigrama structurală a SCDA Turda este redată în Anexa nr.1.
În cadrul Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Turda lucrează personal calificat, încadrat cu contract de muncă pe durată nedeterminată și personal zilier considerat ca p crescut simțitor baza materială și fondul de cadre. În Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda lucrează în prezent 51 de specialiști cu studii superioare, dintre care 42 în sectorul de cercetare.
Stațiunea de Cercetare –Dezvoltare Agricolă Turda are ca obiect de activitate
urmatoarele :
a). Crearea de soiuri și hibrizi la următoarele specii de plante:
grâu de toamnă
orzoaică de primăvară
soia
porumb
b). Asigurarea seminței din categoriile biologice inițiale.
c). Conservarea patrimoniului genetic vegetal și animal aflat în colecțiile laboratorului de
ameliorare.
d). Studiul determinismului genetic al unor caractere de grâu și porumb și identificarea
unor genotipuri valoroase capacitate de transmitere a principalelor caractere agronomice la grâu, porumb și soia;
e). Elaborarea unor tehnologii de cultură, a principalelor culturi de câmp.
f). Identificarea unor soluții economice mai puțin poluante pentru combaterea buruienilor,
bolilor și dăunătorilor în condiții noi.
g). Proiectarea și constituirea unor prototipuri de mașini agricole.
h). Diseminarea rezultatelor cercetării pentru organizarea de loturi demonstrative din
fermele unității și la alți agenți economici.
i). Ponderea și comercializarea de sămânță de bază și certificată la culturile de câmp și
unele specii de plante furajere.
j). Ponderea și livrarea unor animale de prăsilă la speciile ovine și porcine.
Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Turda participă la programe și
subprograme din pachetul național de cercetare-dezvoltare și anume:
Protecția ,conservarea și managementul resurselor naturale (climă,apă și sol )
corespunzătoare cerințelor agriculturii durabile;
Ameliorarea plantelor de cultură , tehnici și tehnologii performante și competitive de
cultivare a acestora;
Ameliorarea genetică ,tehnici și tehnologii performante și competitive specifice
producției animaliere ;
Economia ,managementul și eficiența alternativelor de dezvoltare din agricultură ,
silvicultură , industrie alimentară și mediul rural .
1.2.ORGANIZARE, MANAGEMENT ȘI RESURSE UMANE.
Structura organizatorică poate fi considerată, printr-o abordare funcțională, drept scheletul întregului organism în care este unitatea, funcționarea actuală fiind dependentă de modul de organizare la un moment dat.
Definită drept ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice și al relațiilor dintre acestea, structura organizatorică este un important subsistem al sistemului de management.
În ansambul ei , structura organizatorică prezintă 2 părți: structura de conducere (stuctura funcțională ) și structura de producție (operațională ).
Structura de conducere reunește ansamblul personalului compartimentelor și relațiile organizaționale astfel constituite și plasate încît să asigure condițiile economice, tehnice și de personal necesare desfășurării procesului managerial și procesul de execuție.
Structura de producție este alcătuită din ansamblul persoanelor compartimentelor și relațiilor organizaționale constituite în vederea realizării directe a obiectivului de activitate a firmei.
Personalul societății este angajat de către Directorul General sau Consiliul de Administrație. Drepturile și obligațiile personalului sunt stabilite de Consiliul de Administrație sau de Directorul General și sunt înscrise în Contractul Colectiv de Muncă, Regulamentul de Ordine interioară și fișa postului.
Organigrama
Organigrama este reprezentarea grafică a structurii organizatorice formale a unității. Ea are dublu rol:
pasiv – de vizualizare a structurii organizatorice a unității.
activ – instrument de analiză a modului de realizare a obiectivelor și politicii economice a unității.
Organigrama structurală a SCDA Turda este redată în Anexa nr.1.
În cadrul Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Turda lucrează personal calificat, încadrat cu contract de muncă pe durată nedeterminată și personal zilier considerat ca prestator de servicii. Caracteristica celor două categorii de personal este acea că personalul încadrat cu contract de muncă lucrează întregul an calendaristic spre deosebire de prestatorii de servicii care sunt angajați în campaniile agricole în funcție de lucrările agricole ce trebuie desfășurate, caracteristice culturilor existente și suprafețelor actuale.
Aproximativ 25% din personalul angajat posedă studii superioare, având următoarele specialități: ingineri agronomi, biologi, chimiști, zootehniști, informaticieni și economiști. Restul de 75% au studii medii fiind încadrați în următoarele categorii: mecanici agricoli, lăcătuși, muncitori laboranți agricoli și zootehniști, contabili, electricieni, electromecanici, mecanici auto, șoferi etc.
În unitate există două activități principale și anume:
activitate de cercetare
activitate de dezvoltare
Structura funcțională a tuturor categoriilor de unități patrimoniale cuprinde ca verigi organizatorice: servicii, birouri, compartimente de activitate fucțională precum și locuri de muncă.
Potențialul uman la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda este redat în Anexa nr .2
Structura personalului în funcție de varstă este următoarea:
1.3. ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA COMPARTIMENTULUI
FINANCIAR – CONTABIL
Organizarea contabilității unei societăți comerciale presupune cunoașterea în prealabil a principiilor de bază care definesc poziția și sfera ei de aplicare, precum și importanța și sarcinile ce-i revin.
Obiectivul fundamental al contabilității îl reprezintă furnizarea de informații care să ofere o imagine fidelă asupra situașiei patrimoniului și rezultatelor obținute.
În cadrul sistemului informațional economic, un rol important îl ocupă contabilitatea, care prin datele care le furnizează constituie un sprijin prețios pentru conducerea societății. Contabilitatea unei societăți comerciale i-a naștere odată cu înființarea ei și își încheie activitatea în momentul lichidării acesteia.
Se pot menționa următoarele sarcini ale contabilității:
1. Să urmărească și să reflecte modul de îndeplinire a principalelor indicatori tehnici, economici și financiari ai societății pentru a pune la îndemâna oraganelor interne, datele necesare pentru analiza cheltuielilor și conducerea operativă a activităților;
2. Să se asigure datele necesare calculării exacte și la timp a prețurilor de cost al producției, indicatori prin care se exprimă calitatea activității economico-financiare desfășurate de societate în fiecare perimetru de gestiune în parte;
3. Să contribuie la perfecționarea și realizarea autogestiunii economice în cadrul societății. Acest lucru presupune și obligă în același timp societatea să-și acopere cheltuielile din venituri proprii și să obțină un profit;
4. Să asigure informații necesare calculării indicatorilor economico-financiari realizați;
5. Să asigure integritatea mijloacelor materile bănești, aflate în societate, înregistrarea sistematică a existenței și mișcării tuturor mijloacelor și modul în care au fost utilizate;
6. Să furnizeze la timp conducerii societății date referitoare la rezultatele obținute pe o perioadă de timp.
Contabilitatea ca instrument principal de cunoaștere, de gestiune și control al patrimoniului și al rezultatelor obținute trebuie să asigure:
a) înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la situația patrimoniului și rezultatelor obținute atât pentru necesitățile proprii ale personalului, câ și în relațiile acestora cu asociații sau acționarii –clienții, furnizorii, băncile, organele fiscale și alte persoane fizice și juridice;
controlul operațiilor patrimoniului efectuate și al procedeelor de prelucrare utilizate precum și exactitatea datelor contabile furnizate:
furnizarea informațiilor necesare stabilirii patrimoniului național precum și balanțelor financiare și al bilanțului pe ansamblul economiei.
Înregistrarea în contabilitate se face cronologic și sistematic potrivit planurilor de conturi și normelor emise în condițiile prevederilor Art. 4 din Legea Contabilității nr. 82/1991.
Obiectul contabilității patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile și imobile, disponibilităților bănești, titluri de valoare, drepturile și obligațiile persoanelor prevăzute la Art. 1 din Legea 82/1991, precum și mișcările și modificările intervenite în urma operațiunilor patrimoniale efectuate, cheltuieli, venituri și rezultate obținute de acestea.
Principalele registre care se folosesc în contabilitate sunt:
1. Registrul-jurnal
2. Registrul inventar
3. Cartea mare
Registrele contabile se țin în mod ordonat și se completează astfel încât să permită în orice moment identificarea și controlul operațiunilor efectuate. Pentru verificarea înregistrărilor corecte în contabilitate a operațiilor patrimoniului se întocmește lunar balanța de verificare.
Modalitatea evidenței contabilității la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Turda este prin compartimente distincte, conduse de către contabilul șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție. Aceste persoane trebuie să posede studii economice superioare , și răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea contabilității, în condițiile legii.
Forma de înregistrare contabilă este de asemenea o premisă importantă pentru organizarea contabilității. Ea este definită de totalitatea formularelor, jurnalelor, registrelor, situațiilor, a sistemelor de legătură dintre acestea, precum și a modului și a tehnicii utilizate pentru înregistrarea în contabilitate a operațiilor economice.
Forma de înregistrare contabilă utilizată la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda este forma “maestru șah”.
Caracteristica de bază a acestei forme este repartizarea cronologică a tuturor sumelor din registrul-jurnal unic sau registrele-jurnal auxiliare în fișele sintetice “Cartea-mare (șah)” descrise separat pentru debitul și creditul fiecărui cont utilizat cu defalcarea pe conturi corespondente.
Această formă de înregistrare are o productivitate a muncii mai redusă deoarece se bazează pe înregistrarea bilaterală în conturi a operațiilor economice , respectiv atât în debitul cât și în creditul conturilor fiecare având și conturi corespondente .
Formularistica de lucru utilizată este formată din : note de contabilitate , jurnal de înregistrare , registrul jurnal , fișe sintetice șah , fișe de cont analitic , balanța de verificare , bilanțul contabil și registrul inventar.
Compartimentul financiar-contabil din cadrul unității are în componență un număr de 5 persoane, cu pregătire economică și care sunt subordonate direct contabilului șef.
Principalele atribuțiuni de serviciu ale conducătorului compartimentului financiar contabil sunt :
asigură , organizează și răspunde de desfășurarea activității financiar-contabile a unității în conformitate cu dispozițiile legale , organizează și răspunde de întocmirea lucrărilor de programare financiară ,atât la nivelul unității , cât și la nivelul fermelor , sectoarelor și altor activități;
organizează și răspunde de activitatea de control financiar-preventiv, de întocmirea și respectarea graficului de circulație a documentelor;
coordonează și verifică activitatea responsabililor economici de fermă și sectoare , cât și a gestionarilor din unitate;
asigură și organizează alături de directorul unității , efectuarea inventarierii patrimoniului unității în condițiile și la intervalele stabilite de lege;
ia măsuri de punerea de acord a rezultatelor inventarierii cu evidența contabilă și regularizarea diferențelor ;
asigură întocmirea la timp și în conformitate cu dispozițiile legale , a bilanțurilor anuale și trimestriale precum și a situațiilor lunare privind principalii indicatori economico financiari.
Principalele atribuțiuni ale personalului din compartimentul financiar-contabil sunt următoarele:
– operează și țin evidența mișcărilor imobilizărilor corporale pe ferme, sectoare și colective de cercetare și verifică concordanța soldurilor acestora cu inventarele ;
– verifică dacă documentele justificative primite spre înregistrare poartă viza de control financiar-preventiv, semnăturile persoanelor care răspund pentru legalitatea și necesitatea operațiunilor înscrise în documente și dacă toate datele cerute de formular sunt completate;
fac punerea de acord lunar împreună cu economiștii de fermă și gestionarii a stocurilor , cheltuielilor și veniturilor pentru ferme și sectoare;
fac parte din comisiile de inventariere anuale sau ocazionale fiind numiți prin decizie de conducerea unității;
verifică concordanța fișelor analitice cu cele sintetice , a rulajelor și soldurilor acestora cu balanța de verificare;
înregistrează toate mișcările de animale și verifică lunar stocurile existente;
înregistrează toate mișcările de materiale , produse finite , semifabricate etc, pe ferme și sectoare de activitate;
dau toate relațiile de serviciu fermelor și sectoarelor de activitate sau organelor de control în legătură cu lucrările ce le execută;
țin evidența extracontabilă pentru conturile din clasa a 8-a.
1.4. ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ A UNITĂȚII
PE BAZĂ DE INDICATORI
Analiza economico-financiară se realizează de către compartimentul financiar contabil prin intermediul unui sistem de indicatori valorici, fiecare care prin conținut și mod de determinare, având o anumită putere informațională.
Indicatorii economico-financiari urmăriți sunt împărțiți în trei categorii:
lichiditate și solvabilitate;
rentabilitate(profitabilitate);
gestiune.
Indicatorii de lichiditate și solvabilitate sunt examinați de creditorii din afara unității. Printre acești indicatori putem enumera:
lichiditatea generală
Lichiditatea exprimă capacitatea unității de a face față datoriilor pe termen scurt cu ajutorul activelor circulante:
Lichiditatea generală
In cazul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda:
Se observă o creștere în dinamică a capacitățiii unității de a acoperi datoriile curente pe baza activelor circulante din anul 2002 până în anul 2004.
Lichiditatea redusă (intermediară)
Lichiditatea redusă
Se observă o creștere a creanțelor și disponibilităților în 2003 față de 2002 care, corelate cu scăderea datoriilor curente, prezintă o lichiditate redusă mult mai bună, lichiditate care s-a păstrat aproximativ la aceleași valori și în 2004.
Solvabilitatea patrimonială
Solvabilitatea
Solvabilitatea exprimă capacitatea unității de a-și onora obligațiile asumate față de terți cu ajutorul activelor sale.
Sp 2002 = %
Solvabilitatea patrimonială, un indicator important, luat în calcul mai ales la solicitarea unui credit bancar, realizează o creștere semnificativă în anul 2003 față de anul 2002, acest lucru fiind posibil mai ales operațiunii de reevaluare a mijloacelor fixe în anul 2003, lucru care s-a păstrat și în 2004.
Solvabilitatea generală
Solvabilitatea generală
Sg 2002 = %
Solvabilitatea generală, la fel ca și cea patrimonială, prezintă o creștere importantă în anul 2003 față de anul 2002, datorită mai ales operațiunii de reevaluare a mijloacelor fixe în anul 2003, după care s-a păstrat la valori sensibil egale și în 2004.
Gradul de îndatorare
Gradul de îndatorare
Gî 2002 = %
Gî 2003 =
Gî 2004 =
Un grad de îndatorare cât mai mic denotă o situație financiară bună a unității patrimoniale, în cazul nostru se constată o scădere importantă a gradului de îndatorare a unității în anii 2003 și 2004 față de anul 2002.
2. Indicatorii de rentabilitate (profitabilitate) pot fi definiți de mai mulți factori:
Rentabilitatea economică
Aceasta ne prezintă ponderea profitului brut realizat în volumul veniturilor totale realizate de unitate, cu excepția veniturilor din producția stocată și cele privind producția imobilizată.
Rentabilitatea economică
*) exclusiv veniturile din producția stocată și veniturile din producția imobilizată
Re 2002 =
Re 2003 =
Re 2004 =
În cei trei ani supuși studiului, raportul profit brut / venituri s-a păstrat la un nivel rezonabil, cu mici variații, rentabilitatea economică realizâdu-se și pe seama subvențiilor primite de la bugetul de stat pentru anumite produse vândute, care adăugate la prețul de vânzare suportat de cumpărător a creat o valoare adăugată mare.
Rentabilitatea capitalului propriu (financiară)
Indicatorul sus amintit reflectă gradul în care capitalurile proprii realizează un anumit profit, pe scurt gradul de rentabilitate al acestora.
Rentabilitatea fin.
Rcp 2002 = %
Rcp 2003 =
Rcp 2004 =
Rentabilitatea activelor circulante
Rentabilitatea activelor circulante
Rac 2002 = %
Rac 2003 =
Rac 2004 =
Se observă o scădere în dinamică a rentabilității folosirii activelor circulante în realizarea profitului în anul 2003 față de anul 2002, proces care a continuat și în anul 2004.
3. Indicatorii de gestiune
Perioada de încasare a creanțelor
Perioadă încasare creanțe
Pîc 2002 = zile
Pîc 2003 = zile
Pîc 2004 = zile
Se remarcă o creștere a perioadei de încasare a creanțelor în 2003 față de 2002, chiar o dublare a acesteia, pe fondul blocajului financiar existent la nivelul clienților, aceștia fiiind în mare majoritate societăți agricole, iar în anul 2004 aceasta a mai scăzut, dar a rămas la valori mari.
Perioada de rambursare a datoriilor
Perioada rambursare datorii=
Prd 2002 = zile
Prd 2003 = zile
Prd 2004 = zile
Datorită faptului că perioada de încasare a creanțelor, în cei trei ani a fost relativ mare, acest fapt a condus automat la creșterea perioadei de rambursare a datoriilor, pe fondul lipsei de rezerve, plata datoriilor depinzând în cea mai mare parte de sumele încasate de la clienți.
CAPITOLUL II REMUNERAREA MUNCII PRESTATE – ASPECTE JURIDICE ȘI MOD DE CALCUL
2.1 Conținutul noțiunii de salariu
Alături de resursele materiale, forța de muncă reprezintă un factor principal în producerea de bunuri și prestarea de servicii din acdrul unităților economice. În schimbul muncii depuse, “personalul angajat primește un salariu, care se stabilește prin negociere între angajatori și salariați, reprezentați prin sindicate, acolo unde acestea există sau prin reprezentanți aleși”1.
Atât unitățile care au salaiați cu contract de muncă, cât și angajații respectivi trebuie să suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurările și protecția socială.
Salariul reperezintă contraprestația muncii depuse de salariat, pe baza contractului individual de muncă ( Art. 154, alin (1) din Legea 53/ 05.02.2003- Codul muncii).
Salariul este o formă de venit, care în urma procesului de distribuire și redistribuire, este însușit de către lucrători pentru activitatea depusă de aceștia., deducându-se din producția vândută și încasată a întreprinderii la care lucrează.
Conform art 55 alin. 1 din Codul Fiscal “Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referea, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv”
Existența salariului este determinată obiectiv de necesitatea întreținerii forței de muncă și necesitățile familiei salariatului, suma salariului este determinată obiectiv de prețul forței de muncă.
Paul Samuelson precizează că “omul este mai mult decât o marfă” și își “închiriază serviciile pe baza unui preț”. De unde se poate observa că salariul are un comportament asemenător cu cel al prețului oricărei mărfi.
Privit din punctul de vedere al desfășurării activității economice, al faptului că activitatea economică, presupune combinarea factorilor de producție din care munca nu lipsește niciodată, salariul reprezintă un cost, o componentă a costului total al bunului obținut. De asemenea, salariul reprezintă venitul celor care au contribuit prin munca depusă la obținerea rezultatelor respective.
Salariul nu se referă la venitul din muncă al oricărei persoane, ci numai venitul din munca unei persoane angajată la altă persoană fizică sau juridică, căreia îi închiriază capacitatea sa de muncă.
Este forma de venit cea mai frecventă pe care o îmbracă o mare parte din venitul național, aflându-se în strânsă legătură cu situația economică a unui număr mare de locuitori.
Combinându-se optica salariului-venit cu cea a salariului-cost, pe fundalul salariului-pret, au fost creați si se folosesc numeroși termeni derivati cum sunt: salariul direct, salariul indirect, salariul de bază, salariul brut, salariul net, salariul colectiv, salariul minim garantat etc.
Multitudinea termenilor respectivi pun in evidentă opticile diferite din care este privit salariul.
Salariul direct-exprimă remunerația efecivă primită de salariat conform cu cantitatea de muncă prestată și cu efectele ei; este format din salariul net și din sumele ce se cuvin salariatului drept concediu legal și al 13-lea salariu.
Salariul de baza-acea formă a salariului, venit, care, teoretic, se determina în functie de salariul minim real. Practic, el se calculează prin înmulțirea salariului (tarifuri), orar negociat cu numărul de ore lucrate într-o luna.
Salariul brut-constă din sumele ce exprimă salariul de bază și toate adaosurile salariale (venituri brute din muncă).
Salariul net-rezultă din cel brut după ce se scad reținerile obligatorii conform legii.
Salariul colectiv-este forma salariului-cost, care se acorda tuturor salariatiilor unor intreprinderi, ca sume ce semnifică participarea lor la rezultatele financiare ale acesteia sau ca facilitătii facute salariaților la unele servicii (creșe de copii, cantine, tabere pentru copii).
Salariul minim-salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariațiilor din categoriile defavorizate un venit care sa corespundă minimului de subzistență, minim determinat în raport cu mediul social dat.
Conform Codului Muncii (Legea 53/05.02.2003) salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile
2.2 Formele de salarizare
Forma de salarizare ocupă un loc important în sistemul de salarizare și utilizare eficientă a forței de muncă.
Formele de salarizare aplicate în România sunt :
Salarizarea după timpul lucrat (în regie)
deși denumirea acestei forme de salarizare precizează drept criteriu al acordării salariului numai timpul lucrat în realitate se ține seama și de realizările cantitative privind munca prestată în acest timp;
al doilea criteriu după timpul lucrat, este realizarea integrală a atribuțiilor de serviciu stabilite prin norme tehnologice, sarcini de lucru, fișa postului.
Salarizarea în acord direct – se practică individual și colectiv
ambele forme de salarizare în acord au două caracteristici și anume: bazându-se pe norme de timp de muncă sau norme de producție obiectivul activității este clar și mobilizator de la început pentru muncitori, iar rezultatul prestației de muncă este lesne de măsurat;
salarizarea direct proporțională este rezultatul multiplicării numărului de unități realizate cu salariul stabilit pe unitate.
Salarizarea în acord indirect
caracteristica acestei forme de slarizare este aceea că se referă la salariații care deși nu participă la transformarea obiectului muncii, ca cei salariați în mod direct, au o contribuție importantă ajutându-i pe aceștia, creându-le condiții favorabile pentru desfășurarea fără întrerupere a activității lor;
salarizarea în acord indirect se face proporțional cu nivelul mediu de îndeplinire a normelor de muncă către muncitorii slariați în acord direct;
în cadrul salarizării în acord indirect se pot deosebi mai multe variante cum ar fi:
salarizarea proporțională
salarizarea cu participare la profit
salarizarea cu privire la productivitate
Salarizarea mixtă (regie + acord)
– se aplică în special, în cazul exercitării intermitente atât de activități ce țin direct de producție cât și de activități auxiliare.
Salarizarea prin cote personale
– are ca scop stimularea activității comerciale privind vânzarea de produse sau de prestări servicii.
Alte forme de salarizare
– salarizarea pe bază de tarife și cote procentuale din veniturile realizate.
2.3 Salarizarea la S.C.D.A. Turda
Consiliul de Administrație al Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu Șisești”, ca for tutelar al S.C.D.A Turda,, emite norme obligatorii pentru toate stațiunile și institutele de cercetare din subordine cu privire la salarizarea personalului din aceste unități, având în vedere ca ele au un statut de instituții publice, dar în concordanță cu legilația în vigoare..
Astfel că, sistemul de salarizare la S.CD.A. Turda este stabilit pe baza Legii Salarizării nr. 141/1995 și a prevederilor Deciziei Consiliul de Administrație al Academiei de Științe Agricole. Pentru salarizarea personalului din S. C. D. A. Turda se stabilesc următoarele principii de bază:
A) Muncitori permanenți sau zilieri:
Formele de salarizare care se aplică pentru muncitorii direct productivi, auxiliari și de întreținere cât și personalul operativ al activității comerciale (desfacere cu amănuntul) sunt următoarele:
1) salarizarea în acord
– se va aplica în acord direct, individual sau colectiv în cadrul activităților de producție , iar salarizarea în acord indirect se va face la personalul indirect productiv în raport cu nivelul mediu al salariului realizat de personalul direct productiv la nivelul fermelor și a sectoarelor.
2) salarizarea în regie
– se aplică personalului auxiliar la nivelul unității.
Limitele salariilor de bază brute pentru personalul de execuție și de deservire generală au fost stabilite pe funcții, în mod diferențiat tinându-se seama de:
– complexitatea lucrărilor efectuate;
– gradul de răspundere;
– nivelul de pregătire pentru realizarea sarcinilor.
Grilele de salarizare pentru personalul muncitor au fost constituite astfel:
a) pentru muncitori necalificați inclusiv paznici și personal de serviciu:
– pentru munci obișnuite;
– pentru munci grele.
b) pentru muncitori calificați:
– muncitori direct productivi;
– muncitori din secțiile auxiliare;
B) Personal TESA
Personalul TESA se va salariza astfel:
– în funcție de grilele de salarizare la nivelul fiecărei catergorii
2.4 Legătura dintre salarii și forme de organizare a societății
Salariile se stabilesc în raport cu forma de organizare a unității, a modului de autofinanțare și a caracterului activității după cum urmează:
Pentru societatea comercială, prin contracte colectiv de muncă, pe baza posibilităților financiare ale fiecărei unități, conform Legii nr. 130/1996 a contractului colectiv de muncă și a Legii nr. 14/1990;
Pentru regiile autonome, prin contracte colective de muncă, în fucție de posibilitățile financiare ale unității, excepție făcând regiile cu specific de credit stabilite de Guvern, unde se aplică regulile din unitățile bugetare;
Pentru unitățile bugetare, prin statute aprobate de Guvern, tănând seama de specificul instituțiilor respective: învățământ, ocrotirea sănătății, administarea de stat, etc.;
Pentru organele puterii legislative, executive și judecătorești prin lege.
S.C.D.A. Turda fiind instituție publică, dar cu venituri extrabugetare, salariile se stabilesc pe baza contratelor colective de muncă, cu aprobarea prealabilă a acestora de către forul tutelar, în speță Academia de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu Șisești” București.
2.5 Negocierea drepturilor salariale
Contractul colectiv de muncă este o convenție incheiată în formă scrisă între angajator sau organizatia patronală, de o parte, și salariați,reprezentați prin sindicate ori alt mod prevazut de lege,de cealaltă parte,prin care se stabilesc clauze privind conditiile de muncă,salarizarea precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca.
Concediul de odihna al unitatii este aprobat la 21 de zile .
Alte concedii platite se acorda dupa cum urmează:
1.Căsătoria angajatului 5 zile
2.Nasterea sau casatoria unui copil al angajatului ………….3 zile
3.Decesul sotului/sotiei sau a uinei rude pana la gradul II …….3zile
4.Tatăl copilului nou nascut,dacă solicitatrea se face in primele 8 săptămâni de la naștere…………………………5 zile
Negocierea salariilor angajaților firmei se face o data pe an in primele 2 saptamini a lunii martie.
Persoanele fizice și juridice care angajează personal salarial nu pot negocia și stabili salariul tarifar prin contractul individual de muncă sub salariul minim garantat prin lege de 3.100.000 lei la un timp de munca de 170 ore/luna, în medie.
Negocierea drepturilor salariale se face la nivelul fiecărei societăți comerciale între patronat și fiecare salariat. În condițiile de existență în societate a unui sindicat, negocierea drepturilor salariale se face între patronat și sindicat.
Atunci când are loc la nivel național, interesele salariaților sunt reprezentate de organizații sindicale de tipul:
federație, în cazul contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de grupuri sau ramuri;
confederație, în cazul în care contractul colectiv de muncă se încheie la nivel național.
Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate
fi mai mică de un an sau pe o perioada unei lucrări determinate.
Conținutul contractului individual de muncă se va referi la: durata nedeterminată sau determinată a lui, funcția sau meseria ce o va îndeplini salariatul; locul se muncă al acestuia; condiții de încadrare, specificându-se dacă salariatul este încadrat cu normă întreagă sau fracțiune de normă; condițiile de muncă; salariul de bază; sporurile cu caracter permanent de care va beneficia salariatul; salariul brut lunar prevăzut pentru o persoană de 21-25 zile lucrate în condițiile de realizare 100% a planului; plata orelor suplimentare; evidențierea prin compartimentului financiar-contabil al unității a reținerilor și propririlor din remunerații datorate terților; durata concediului de odihnă și altele. De asemenea, mai trebuie să cuprindă și mențiuni cu privire la obligațiile unității față de persoana angajată și ale salariatului față de unitate. Se încheie în două exemplare din care unul se păstrează la compartimentul resurse-umane, iar celălalt revine salariatului.
Stațiunile și institutele de cercetarea din domeniul agricol mai pot încheia pe lângă aceste contracte individuale și convenții civile de prestări servicii încheiate în condițiile Codului Civil care cuprind: date referitoare la părțile contractante, societate și prestatorul de servicii; obiectivul contractului și onorariul brut plătit; mențiuni cu privire la drepturilor și obligațiilor părților; durata contractului, modificarea acestuia; încetarea lui, răspunderea părților și alte clauze speciale.
Intervenția statului în ceea ce privește salariile se limitează la următoarele aspecte care se reglementează prin hotărâri guvernamentale:
stabilirea salariilor minime pe țară;
indexarea salariilor în condițiile creșterii prețurilor și tarifelor;
pentru stoparea procesului inflaționist, ia măsuri de impozitare suplimentară a salariilor sau de încetare a lor pe anumite perioade limitate timp.
2.6 Organizarea documentației cu privire la drepturile cuvenite personalului angajat
Documentele primare referitoare la prezența la lucru, cantitatea de muncă prestată și rezultatele muncii stau la baza calculării salariilor cuvenite fiecărui lucrător în parte, constituind în același timp fundamentul pentru analiza modului de utilizare a timpului de muncă și a obligațiilor contractuale. În funcție de conținutul lor, aceste documente se împart în:
Documentele privind prezența la lucru, timpul de muncă prestat și producția obținută;
Documentele privind calculul drepturilor de salariu cuvenite.
2.6.1 Documentele privind prezența la lucru, timpul de muncă prestat și producția obținută
Evidența prezenței la lucru a salariaților se face cu ajutorul unor documente care depind de aspectul ramurii și sectorului de activitate și de categoria de personal:
1. Fișa de pontaj;
2. Condica de prezență.
3. Fișa de activitate
2.6.2 Documentele privind calculul drepturilor de salariu cuvenit
Documentele folosite în calculul drepturilor de salarii sunt:
1. Fișa de evidență a salariațiilor;
2. Lista de avans chenzinal;
3. Stat de salarii;
4. Lista de indemnizații pentru concediul de odihnă;
5. Centralizatorul statelor de salarii.
Salariile se calculează lunar, plătindu-se de regulă în două tranșe lunare: avans și lichidare, la un interval de cel mult 15 zile.
Statul de salarii reprezintă documentul justificativ care reflectă drepturile aferente persoanei lucrătoare sau volumul de muncă executat. Se completează pe baza unei calculații întocmită de compartimentul personal-salarizare, pentru fiecare salariat ținându-se cont de următoarele:
Salariul tarifar de încadrare;
Sporul de vechime practicat de instituție;
Sporul pentru condiții deosebite de muncă;
Salariul brut total;
Impozitul pe salar care se calculează prin aplicarea cotei unice de impozitare stabilite de Ministerul Finanțelor la 16 %.
Din totalul drepturilor de pe statul de salarii, alături de impozitul pe salariu, mai apar la rețineri și următoarele:
1% – contribuția personalului la fondul pentru plata ajutorului de șomaj;
9,5% – contribuția personalului la pensia suplimentară;
6,5% – la fondul de sănătate;
alte rețineri datorate terților.
Reținerea acestor datorii rămâne ca obligație a unității față de salariat, salariul net efectiv, care este plătit fie în numerar prin casieria unității, fie prin bancă, pe bază de virament în contul curent al salariatului, pe care îi ridică pe bază de card..
Statele de salarii se centralizează pe un document numit centralizatorul statelor de salarii (Anexa 3) întocmit în cadrul S. C. D. A. Turda în două exemplare.
Pe baza centralizatorului se calculează și datoriile unității față de organele de asigurare și protecție socială aferente fondului de salarii realizat.
Pe lângă aceste documente, în cadrul biroului de resurse umane se mai ține un registru general de evidență a salariaților, conform Hotărârii de Guvern nr. 247/04.03.2003, registru care conține evidența “contractelor de muncă încheiate, în ordinea încheierii acestora, elemente de identificare a tuturor salariaților, data încheierii contractului de muncă, data începerii activității, durata muncii exprimată în ore/zi, ocupația, salariul de bază, data și temeiul legal în baza căruia încetează contractul”*
2.7 Drepturile de personal – calcul
Decontările cu personalul au ca obiect calculul, înregistrarea pe cheltuieli și decontarea salariilor cuvenite angajaților.
2.7.1 Salariul brut impozabil
Structural salariul brut impozabil cuprinde: salariul de bază (de încadrare), la care se adaugă sporurile, indemnizațiile și alte adausuri de acest fel, compensările și indexările primite ca urmare a creșterii prețurilor și tarifelor, avantajele în natură sau salariul în natură.
2.7.1.1 Salariul de bază (salariul de încadrare )
Salariul brut de bază este format din salariul tarifar de încadrare și indemnizația de conducere diferențiată în raport cu răspunderea funcției de conducere îndeplinite și cu mărimea unității și subuniății.
Acesta. se stabilește în raport cu răspunderea și complexitatea sarcinilor precum și cu nivelul de pregătire necesar funcției ocupate.
Schimbarea locului de muncă sau a condițiilor de muncă conduce la modificarea cuantumului sporurilor și a salariului tarifar după cum prevede contractul colectiv de muncă.
2.7.1.2 Sporuri la salariul de bază
Se acordă în funcție de programul normal de lucru în următoarele cazuri:
pentru vechimea în muncă și în funcție de rezultatele obținute;
pentru condițiile în care se desfășoară activitatea;
pentru munca desfășurată peste programul normal de lucru;
pentru munca desfășurată în timpul nopții;
pentru îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază.
În cadrul S. C. D. A. Turda se acordă următoarele sporuri:
a) Spor pentru condiții grele de muncă și spor pentru condiții nocive de muncă:
la sectorul de condiționare și tratare a semințelor 15%
la magazia cercetării 10%
b) Spor pentru munca desfășurată în timpul nopții
pentru paznici 25%
c) Spor de exercitarea unei funcții suplimentare 20%
d) Spor de vechime în muncă:
pentru vechime între 3-5 ani 5%
pentru vechime între 5-10 ani 10%
pentru vechime între 10-15 ani 15%
pentru vechime între 15-20 ani 20%
peste 20 ani 25%
Spor pentru zile lucrate sâmbăta și duminica
la salariul realizat 100%
2.7.1.3 Adaosuri la salariile de bază
Pot fi adaosuri la salarii reprezentând plusuri de aport și premii ce se acordă din fondul de premiere și care se pot costitui în procent de 10% din fondul de salarii brut lunar realizat și care se repartizează de comun acord cu reprezentanții salariaților cu încadrarea în costurile totale.
Premiile se acordă la toate categoriile de salariați care și-au adus contribuția la realizarea sarcinilor de o calitate superioară, a producției de export, la reducerea unor consumuri și a realizării unor sarcini suplimentare la solicitarea conducerii societății. Modalitatea de constituire și asigurarea a fondului de premiere de 1% din profitul realizat, recalculându-se lunar în funcție de cerșterea sau descreșterea profitului.
2.7.1.4 Indexări
Indexarea reprezintă suma rezultată din aplicarea unui procent la salariul de bază în urma unor hotărâri guvernamentale. Asemenea indexări au loc în cazul creșterii prețurilor.
2.7.1.5 Avantaje în natură
Cunoscute și sub denumirea de salarii în natură, aceste avantaje reprezintă o parte a renumerației care nu este vărsată sub formă bănească ci sub formă de bunuri și servicii cum ar fi:
masă gratuită;
transport de la domiciliu la locul de muncă și invers, suportate integral sau parțial de unitate;
locuință de serviciu;
produse.
2.7.1.6 Salariul net de plată
Salariul brut impozabil diminuat cu reținerile din salariu reprezintă slariul net de plată. Aceste rețineri sunt:
impozitul pe salarii în cotă unică de 16%;
1% pentru fondul de șomaj;
9,5% pentru pensia suplimentară;
6,5% pentru asigurări sociale de sănătate.
Din salariul net se mai pot reține eventualele avansuri bănești, valoarea avantajelor în natură acordate salariaților, popriri datorate terților, chirii, rate pentru cumpărări și alte rețineri din salariu: ceea ce rămâne reprezintă restul de plată.
2.7.2 Rețineri din salariul realizat
2.7.2.1 Impozitul pe salarii
Impozitul pe salarii, reglementat de Legea 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, și în temeiul Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1.848/22.12.2003, este suportat de orice persoană fizică care realizează un venit din salarii, fiind plătit prin metoda stopajului la sursă .
Impozitul pe salarii se calculează lunar, pe fiecare loc de muncă, asupra totalității veniturilor realizate în luna expirată de către fiecare salariat.
Impozitul aferent tuturor drepturilor salariale se reține la data plății acestora și se va vărsa la bugetul de stat odată cu ridicarea sumelor pentru plata celei de-a doua chenzine sau la data plății salariului în cazul în care plata se face o dată pe lună.
Impozitul pe salarii se calculează de plătitorii acestora și se reține din sumele cuvenite la a doua chenzină. Impozitul pe salarii se varsă integral la bugetul statului.
Persoanele fizice sau juridice sunt obligate să depună lunar la organul financiar pe raza căruia își are sediul sau domiciliul, o declarație privind calcularea, reținerea și vărsarea la bugetul administrației centrale de stat a impozitului pe salarii.
Pentru nevărsarea la termen a acestor sume, se aplică o majorare de 0,06% pentru fiecare zi de întârziere și o penalitate de 1% pe lună sau fracțiune de lună.
Controlul privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii se efectuează de organele fiscale la care plătitorii de salarii sunt obligați să depună lunar Declarația 100 -“Declarația privind obligația de plată la bugetul general consolidat”- cod – 14.13.01.01.
In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:*
a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;
b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;
c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;
f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, in comitetul de directie si in comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale;
i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;
j) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
Deducere personală *
(1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
(2) Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:
– pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 2.500.000 lei;
– pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere – 3.500.000 lei;
– pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 4.500.000 lei;
– pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 5.500.000 lei;
– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere – 6.500.000 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 10.000.001 lei si 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice *).
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acorda deducerea personala.
(3) Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 2.500.000 lei lunar.
(4) In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti.
(5) Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti.
(6) Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.
2.7.2.2 Contribuția personalului la asigurările sociale de stat
În afara impozitului pe venituri datorat potrivit OMF 1.848/22.12.2003 publicat în MO 4/06.01.2004, angajatul datorează contrubuția de asigurări sociale de stat potrivit Legii nr. 519/2003, publicată în MO 864/04.12.2003.
Cota de CAS reprezenta, potrivit Art. 21 din Legea 19/2000 “o treime din cota de CAS stabilită anual pentru condiții normale de muncă”. Acest procent a suferit modificări ulterior astfel că în anul 2005 acesta este de 29,5%,în condiții normale de muncă, din care se reține salariatului 9,5%.
Baza de calcul este formată din salariile individuale brute realizate lunar de ambele categorii de angajați, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contract colectiv de muncă. Baza de calcul nu poate fi însă mai mare decât de trei ori salariul mediu brut lunar pe economie.
În temeiul punctului 8 din Ordonanța de urgență nr. 87/2000, CAS datorată de angajat este deductibilă la calculul impozitului pe venitul global.
2.7.2.3 Contribuția personalului la constituirea fondului de asigurări de sănătate
Contribuția personalului pentru asigurări sociale de sănătate prevăzută de Legea nr. 145/1997, cu modificările ulterioare, constă dintr-o cotă de 6,5% aplicată asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de angajații cu contract individual de muncă pe durată determinată sau nedeterminată, asupra veniturilor brute realizate de membrii cooperator ai organizațiilor cooperației meșteșugărești, precum și asupra veniturilor brute realizate de persoane aflate în concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani.
În ceea ce privește calcularea acestei contribuții, se ivesc următoarele situații:
pentru persoanele ce lucrează efectiv luna întreagă se aplică cota de 6,5% la venitul salarial brut și se deduce din impozitul pe salariu;
pentru persoanele aflate în concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani, venitul salarial brut realizat (suportat din contribuția la asigurări sociale) se înmulțește cu 6,5%.;
pentru persoanele aflate în concediu medical luna întreagă, echivalentul a două salarii minime brute pe țară se împarte la numărul de zile lucrătoare, media rezultată înmulțindu-se cu numărul de zile lucrătoare aflate în concediul medical și cu cota de 7%; asigurarea se suportă din CAS;
caz în care a prestat muncă și a beneficiat și de zilele de concediu medical în cursul aceleași luni; pentru zilele lucrate efectiv, totalul brut aferent zilelor lucrate efectiv se înmulțește cu 7%; pentru zilele aflate în concediu medical, echivalentul a două salarii minime pe economie se împarte la numărul de zile lucrătoare, suma rezultată se înmulțește cu numărul de zile de concediu medical și se aplică cota de 7%;
2.7.2.4 Contribuția personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj
Contribuția personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj conform Legii nr. 76/2002, completată cu Legea 107/19.04.2004, constă dintr-o cotă de 1% din salariul de bază lunar de încadrare brut. Această sumă se calculează și se reține din drepturile personalului de către fiecare unitate patrimonială și se datorează instituției de protecție socială unde se constituie fondul pentru ajutorul de șomaj.
Salariul avut în vedere pentru aplicarea contribuției de 1% cuprinde potrivit legii sau după caz, potrivit contractului colectiv de muncă, sporurile și indemnizațiile care se fac parte din salariul de bază.
2.7.2.5 Avansuri bănești
Salariile se atribuie de regulă chenzinal, plățile făcute pentru prima jumătate a lunii au caracter de avans chenzinal, ceea ce reprezintă o creanță a unității. Avansurile chenzinale se rețin din datoria față de personal după înregistrarea acesteia la sfârșitul lunii, adică la lichidare.
Impozitul aferent acestor sume se reține la plata salariilor, el nu se calculează la acordarea avansului.
2.7.3 Alte drepturi de personal
2.7.3.1 Indeminizații pentru concediul de odihnă
Salariații au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit cu o durată minimă de 20 zile lucrătoare. Durata concediului de odihnă este corespuntătoare activității desfășurate timp de un an.
Cuantumul indemnizației cuvenite pe durata concediului de odihnă pentru fiecare salariat, se stabilesc prin contractul individual de muncă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 6/1992 și a H. G. Nr. 250/1992.
Pentru a stabili durata concediului de odihnă se are în vedere vechimea în muncă a salariaților. Prin vechime de muncă se înțelege timpul cât o persoană a desfășurat activitate pe baza unui contract de muncă. Absențele nemotivate și concediile fără plată se însumează anual și se scad din vechimea de muncă. Dovada acestei vechimi se face prin carnetul de muncă.
Vechimea în muncă a salariaților nu este afectată de următoarea categorie de concedii fără plată:
susținerea examenelor pentru salarații care urmează o formă de învățământ superior, curs fără frecvență;
au de îndeplinit serviciul militar în termen;
salariații urmează cursuri de pregătire profesională sau politică;
susțin examen pentru ocuparea unui post în altă unitate.
În funcție de vechimea în muncă, concediul de odihnă se stabilește după cum urmează:
– până la 5 ani 21 zile;
– de la 5-11 ani 22 zile;
– de la 11-14 ani 23 zile;
– de la 14-17 ani 24 zile;
– de la 17-20 ani 25 zile;
– peste 20 ani 28 zile.
Pe perioada concediului de odihnă, salariații au dreptul la indemnizație calculată în raport cu numărul de zile de concediu, înmulțite cu media zilnică a salariului de bază, sporurile de vechime în muncă și după caz, indemnizații pentru funcții de conducere luate împreună, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează zilele de concediu de odihnă.
Media zilnică a veniturilor pentru concediu de odihnă se determină prin împărțirea veniturilor realizate la numărul zilelor lucrătoare existente din luna în care se efectuează zilele de concediu de odihnă.
În cazul în care concediul de odihnă se efectuează în decursul a două luni consecutive, media veniturilor se calculează distinct pentru fiecare lună în parte.
Orice convenție prin care se renunță total sau parțial la dreptul de concediu de odihnă este interzisă.
Salariații care nu au efectuat integral sau parțial concediul de odihnă nu pot fi o compensați în bani, decât în anumite situații, el trebuind efectuat.
Concediile de odihnă neefectuate, cuvenite salariaților cărora le-a încetat contractul de muncă, vor fi compensate în bani.
De asemenea, au dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă cuvenit pentru perioada lucrată, de la începutul anului calendaristic și salariații chemați să-și satisfacă serviciul militar în termen.
Personalul angajat care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiții, beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar.
Concediile de odihnă suplimentare se acumulează la concediul de odihnă de bază.
2.7.3.2 Stimulente și premii de orice fel care se plătesc din fondul de salarii
Stimulente acordate salariaților în afara concediului de odihnă sunt:
1. Concediul plătit în cazul unor evenimente familiale deosebite
Concedii fără plată acordate salariaților pentru rezolvarea unor situații
deosebite
În cadrul S. C. D. A. Turda concediul plătit se acordă astfel:
5 zile pentru decesul soțului;
4 zile pentru decesului copilului, părinților și fraților;
3 zile pentru decesul socrilor și al ginerilor;
5 zile la căsătoria salariatului;
5 zile pentru schimbarea locului de muncă în cadrul unității sau mutarea în altă localitate:
3 zile la decesul nepoților sau bunicilor;
2 zile pentru donări de sânge;
1 zi pentru citarea în fața instanței, poliției, etc.
Plata acestor zile de va face la nivelul salariului de bază, similar zilelor concediului de odihnă. În asemenea situații salariații au dreptul la o indemnizație stabilită în raport cu numărul de zile de concediu, înmulțite cu media zilnică a salariului de bază, sporului de vechime și după caz indemnizației pentru funcția de conducere, luate împreună, corespunzătoare lunii în care se efectuează zilele de concediu plătit.
În cazul în care concediul plătit se efectuează în cursul a două luni consecutive, media veniturilor se calculează distinct pentru fiecare lună în parte.
Pe perioada concediului fără plată, persoana respectivă iși păstrează calitatea de salariat.
2.7.3.3 Contribuții de asigurări sociale suportate de unitate sau
din bugetul asigurărilor sociale de stat
Dreptul angajaților la ajutoare materiale în cadrul asigurărilor de stat, potrivit Legii nr. 49/1992, cu completările ulterioare, constituie unul din drepturile fundamentale ale oamenilor muncii, garantat prin Constituție, elaborată dupa Decembrie 1989. În baza legislației muncii, angajații au dreptul la următoarele categorii de ajutoare materiale:
pentru incapacitate temporară de muncă;
pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea sănătății;
în caz de maternitate;
în caz de deces.
Indemnizații medicale pentru incapacitate temporară de muncă
Conform Legii nr. 19/2000 cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boală sau accident este de 75% din salariul de bază si sporurile permanente, indiferent de vechimea în muncă.
Cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă provocat de accident de muncă, de boală profesională, de tuberculoză sau boli infecțioase din grupa A este de 100% din salariul de bază și sporuri..
Indemnizațiile pentru concediile medicale acordate pentru boli profesionale și accidente de muncă, se suportă din prima zi de incapacitate temporară de muncă și până la data încetării acestuia sau pensionării, indiferent de vechimea în muncă, din fondul persoanei juridice la care salariatul își desfășoară activitatea.
În cazul când persoana juridică își încetează activitatea, drepturile de asigurări sociale care au început să curgă anterior acestor situații se plătesc din fondul asigurărilor sociale de stat.
Angajații cu contract pe o perioadă determinată, în cazul pierderii temporare a capacității de muncă datorată unui accident în muncă sau a unei boli profesionale, ajutoarele se acordă pe toată durata incapacității, indiferent de vechimea în muncă.
Ajutoare materiale pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății
Astfel de ajutoare se pot acorda în următoarele cazuri:
reducerea programului de lucru sau schimbarea locului de muncă din motive de sănătate;
trimiteri la tratament balneoclimateric;
situațiii de carantină;
puneri de proteze.
Persoanele angajate care din motive de sănătate nu mai pot să lucreze în condițiile
de la locurile de muncă avute anterior, vor fi încadrați în locuri de muncă mai ușoare, corespunzătoare capacității lor de muncă.
Reducerea programului de lucru se aprobă de conducătorul unității, cu avizul conducerii sindicale, la propunerea medicului pe cel mult 90 zile calendaristice într-un an. În baza certificatului medical, pe timpul reducerii programului de lucru, se acordă lunar persoanei încadrate următoarele drepturi:
retribuția pentru munca prestată corespunzător timpului lucrat, aferentă salariului de bază, inclusiv sporul de vechime și alte sporuri cuvenite;
o diferență plătită ca ajutor medical, care nu poate depăși 25% din salariul de bază corespunzător la 170 de ore, avut în luna în care se acordă programul redus de lucru, fără alte sporuri;
există o situație specială de carantină, caz în care nu au fost bolnave, deci nu au intrat în contact cu bolavii, li se interzice de către cadrele medicale să meargă la serviciu sau să părăsească domiciliul.
Ajutorul pentru carantină se acordă în cuantum de 90% din salariul de bază și
sporuri prevăzute, indiferent de vechimea în muncă.
Indemnizația din fondul asigurărilor sociale de stat pentru procurarea și confecționarea protezelor dentare sau auditive, se acordă angajaților cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. De aceste ajutoare beneficiază ei care au suferit un accident de muncă, cei suferinzi de boli profesionale care se acordă în procent de 100%, indiferent de mărimea salariului și de vechimea de muncă.
Ajutoare materiale în caz de maternitate și pentru îngrijirea copillului
Concediile plătite femeilor încadrate în muncă, se împart în trei categorii:
concedii pentru sarcină;
concediu plătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani conform Legii nr. 120/1997 și a Legii nr. 19/2000;
concediu pentru îngrijirea copilului bolnav până la împlinirea vârstei de trei ani.
Potrivit Codului Muncii, femeile au dreptul la 126 zile calendaristice de concediu
de maternitate.
Conform Legii nr. 19/2000 cuantumul ajutorului material pentru sarcină și lăuzie este de:
85% din salariul mediu brut pe țară,cu condiția sa fi contribuit cu cel puțin 6
luni în perioada anterioară riscului asigurat. Pentru calcularea indemnizațiilor pe perioada de sarcină și lăuzie se iau în calcul salariul de bază și sporurile de vechime în muncă.
Aceste ajutoare se suportă din bugetul asogurărilor sociale de stat pe toată durata acestora. nu se pot desface contractele de muncă din inițiativa angajatorului slariatelor care se găsesc în concediu de maternitate.
Conform Legii nr. 19/2000, cu modficările ulterioere, femeile salariate au dreptul la un concediu plătit pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani, în afară de sarcină și lăuzie de 120 zile calendaristice.
Acest concediu se acordă de către conducerea unității, pe baza cererii scrise a salariațiilor și a certificatului de naștere a copilului sau a altor acte care atestă că solicitarea este reală și legală. Acesta este actalmente în valoare de 6.530.000 lei.
Concediul pentru îngrijirea copilului se acordă în continuarea concediului pentru sarcină și lăuzie sau oricât până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani. Această perioadă de concediu constituie vechime în muncă.
Contractul de muncă în această perioadă se menține, iar pe posturile respective devenite temporar libere, pot fi angajate temporar alte persoane pe durată determinată.
Durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, până la împlinirea vârstei de trei ani, se stabilește în funcție de gravitatea bolii copilului. Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la șapte ani și a copilului cu handicap în vârstă de până la optsprezece ani pentru afecțiuni intercurente, se acordă pentru perioadele și afecțiunile prevăzute de lege.
Mamele încadrate cu contract de muncă pe perioadă determinată, au dreptul la indemnizație numai dacă au o vechime în muncă de cel puțin patru luni în ultimele 12 luni premergătoare concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, cu 10 luni în ultimii doi ani premergători concediului medical.
La calcularea indemnizației se ia în considerare salariul de bază, inclusiv drepturile care fac parte din salariul de bază, la care se adaugă sporurile permanente din luna în care s-a acordat concediul medical.
Și această categorie de concediu medical se plătește pe toată perioada, din fondul
asigurărilor sociale.
Protecția maternității la locurile de muncă se face pe baza Legii 25/11.03.2003, care obligă angajatorii sa creeze femeilor însărcinate condiții de muncă mai ușoare și pauze mai dese.
Ajutor în caz de deces
Ajutorul de deces se acordă conform Legii nr. 519/2003, , în cazul decesului asiguratului, al pensionarului sau al unui membru de familie care nu are drept propriu de asigurări sociale și se află în întreținerea titularului la data decesului. În sensul legii, membrul de familie aflat în întreținerea titularului poate fi:
soțul sau soția;
copii în vârstă de până la 18 ani sau dacă urmează studii superioare până la terminarea lor;
copii inapți pentru muncă din cauza stării de sănătate indiferent de vârstă;
părinții și bunicii oricăruia dintre soți.
Valoarea acestiua este de 7.682.000 lei.
2.7.3.4 Drepturile și obligațiile salariaților pe perioada delegării
Delegarea înseamnă schimbarea temporară a locului de muncă a unei persoane încadrate
în muncă, pe baza dispoziției conducerii unității cu scopul de a îndeplini anumite lucrări.
Delegația se efectuează pe baza ordinului de deplasare, un imprimat anume prevăzut, aprobat de conducerea unității care cuprinde:
numele și prenumele persoanei angajate;
unitatea unde se desfășoară deplasarea;
perioada în care este împuternicit salariatul să efectueze deplasarea;
obiectivul pe care trebuie să-l păstreze angajatul în deplasare;
data emiterii ordinului de deplasare;
semnătura conducătorului și ștampila unității.
Salariații aflați în delegare trebuie să-și desfășoare activitatea în cadrul programului normal de lucru al unității la care se efectuează delegarea.
Pentru salariații din cadrul regiilor autonome la care drepturile salariale se acordă prin negociere, indemnizația zilnică se stabilește în condițiile prevăzute în contractele colective sau individuale de muncă
2.7.4. Alte drepturi
2.7.4.1 Tichete de masă
Persoanele încadrate cu contract de muncă pot beneficia de un anumit număr de tichete de masă, conform Legii 142/1998, aprobate prin HG 5/1999, care nu se suportă de aceștia, ci este o cheltuială a unității, valoarea acestora nefiind prinsă în salariul lunar al angajatului.
Acest lucru se poate realiza, în funcție de posibilitățile financiare ale agenților economici, iar la instituțiile publice în funcție de legislația în vigoare.
Conform Ordinului Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, acesta are o valoare de 68.000 lei.
CAPITOLUL III CONTABILITATEA RELAȚIILOR CU PERSONALUL ȘI CU ORGANISMELE DE ASIGURARI SI PROTECȚIE SOCIALĂ
3.1 Contabilitatea sintetică a drepturilor de personal
Conturile utilizate pentru reflectarea în contabilitate a relațiilor ce se nasc din activitatea de exploatare între unitate și personal angajat sunt:
– ”Personal – salarii datorate”
423 – ”Personal – ajutoare materiale datorate”
425 – ”Avansuri acordate personalului”
426 – ”Drepturi de personal neridicate”
427 – ”Rețineri din remunerații datorate terților”
428 – ”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”
CONTUL 421 – ”Personal – salarii datorate”, ține evidența decontărilor cu personalul și a drepturilor salariale cuvenite acestuia în bani sau natură, ce cuprind salariile de bază și suplimentare, cum ar fi: sporuri, prime, concedii de odihnă cuvenite personalului, alte adaosuri..
Este un cont pasiv care reflectă decontarea drepturilor de personal pentru salariile cuvenite acestuia.
În creditul contului 421”Personal – salarii datorate” se înregistrează
salariile și alte drepturi cuvenite personalului, prin debitarea contului de cheltuieli 641”Cheltuieli cu salariile personalului”
În debitul contului 421”Personal – salarii datorate” se înregistrează
rețineri din salarii, prin creditarea conturilor 425”Avansuri acordate personalului”, reprezentând avansuri, , 427”Rețineri din salarii acordate terților” și 428”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”, reprezentând sume opozabile salariaților, datorate terților, 431”Asigurări sociale”, reprezentând contribuția personalului la asigurările sociale, contul 437”Ajutor de șomaj”- contribuția personalului la ajutorul de șomaj, și contul 444”Impozitul pe salarii”, reprezentând impozitul pe salarii,;
valoarea la preț de înregistrare a produselor acordate salariaților ca plată în natură, potrivit legii, prin creditarea contului 345”Produse finite”;
drepturi de personal neridicate, prin creditarea contului 426”Drepturi de personal neridicate” ;
salarii nete acordate personalului , prin înregistrarea în creditul conturilor de disponibilități 512”Conturi curente la bănci”, respectiv 531”Casa”;
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de unitate personalului său, reprezentând salariile și alte venituri asimilate acestora.
CONTUL 425 – ”Avansuri acordate personalului”, este un cont de activ care reflectă creanțele unității față de angajații săi pentru avansurile acordate în cursul lunii în contul salariilor datorate.
În debitul contului 425”Avansuri acordate personalului” se înregistrează:
avansurile achitate personalului prin înregistrarea în creditul conturilor de disponibilități 512”Conturi curente la bănci”, respectiv 531”Casa”;
avansurile neridicate, prin creditarea contului 426”Drepturi de personal neridicate” ; .
În creditul contului 425”Avansuri acordate personalului” se înregistrează :
– sumele reținute pe statele de salarii prin creditarea contului 421”Personal –salarii datorate” sau de ajutoare materiale prin creditarea contului 423”Personal-ajutoare materiale datorate” reprezentând avansuri acordate .
Soldul debitor reprezintă avansurile acordate personalului, deci creanțele întreprinderii față de salariații săi care urmează a se reține din drepturile totale salariale ale acestora.
CONTUL 423 – ”Personal – ajutoare materiale datorate”, apare în situația în care pe lângă salarii, personalul unității mai poate beneficia de diferitele ajutoare sociale cum ar fi: ajutoare de boală pentru capacitate temporară de muncă , concedii de maternitate, concedii pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la trei ani și pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani, ajutoare pentru procurarea de proteze medicale, ajutoare în caz de deces al unui membru al familiei sau a salariatului, alte ajutoare acordate.
Toate aceste indemnizații materiale ce se acordă personalului și se suportă din contribuția unității pentru asigurări sociale și sunt reflectate în contul 423 care este un cont pasiv.
În creditul contului 423 “Personal ajutoare materiale acordate” se înregistrează :
ajutoarele materiale suportate din contribuția unității pentru asigurări sociale, precum și alte ajutoare acordate prin creditarea conturilor 645”Cheltuieli privind asigurările și protecția socială” , respectiv a contului 431”Asigurări sociale”, pentru partea care se suportă din bugetul asigurările sociale.
În debitul contului 423 “Personal ajutoare materiale acordate” se înregistrează :
ajutoare materiale achitate, prin înregistrarea pe creditul conturilor curente la bănci (512),sau a contului 531”Casa”;
reținerile reprezentând avansuri acordate prin creditarea contului 425”Avansuri acordate personalului”), sume datorate unității sau terților, prin creditarea contului 427”Rețineri din salarii datorate terților”, contribuția pentru asigurări de sănătate prin corespondența cu creditul contului 431”Asigurări sociale” și ajutorul de șomaj , prin creditarea contului 437”Ajutor de șomaj”, precum și a impozitului datorat prin creditarea contului 444”Impozitul pe salarii”;
ajutoare materiale neridicate prin înregistrarea concomitentă în creditul contului 426”Drepturi de personal neridicate”;
Soldul contului reprezintă ajutoare materiale datorate.
CONTUL 424 – ”Participarea personalului la profit”, este un cont de pasiv, care ține evidența stimulentelor datorate de unitate personalului pentru realizarea unei activități eficiente din profitul annual, maxim 10% din profitul net.
În creditul contului 424”Participarea personalului la profit” se înregistrează :
sumele repartizate personalului din profitul realizat de unitate prin înregistrarea concomitentă în debitul contului 117”Rezultatul reportat”;
În debitul contului 424”Participarea personalului la profit” se înregistrează :
impozitul reținut, prin creditarea contului 444”Impozitul pe salarii” ;
sumele achitate personalului prin înregistrarea pe creditul conturilor curente la bănci (512),sau a contului 531”Casa”;;
sumele neridicate de personal, prin înregistrarea concomitentă în creditul contului 426”Drepturi de personal neridicate”; ;
Soldul contului reprezintă stimulente din profit, datorate.
CONTUL 426 – ”Drepturi de personal neridicate”, ține evidența drepturilor de personal neridicate în termen de trei zile. Sumele rămân înregistrate în acest cont până la achitarea lor, celor în drept sau până la prescrierea acestor drepturi. Est un cont de pasiv.
În creditul contului 426”Drepturi de personal neridicate” se înregistrează :
sumele datorate personalului, reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare de boală și alte drepturi neridicate în termen ( prin creditarea conturilor 421”Personal-remunerații datorate”, 423”Personal-ajutoare materiale datorate”, 424”Participarea personalului la profit” și 425”Avansuri acordate personalului”);
În debitul contului 426”Drepturi de personal neridicate” se înregistrează :
sumele achitate personalului , prin creditarea conturilor de activ 512”Conturi curente la b\nci”și 531”Casa”)
drepturile de personal prescrise, prin înregistrarea concomitent la venituri , cont 758”Alte venituri din exploatare”;
Soldul contului reprezintă drepturi de personal neridicate.
CONTUL 427 – ”Rețineri din remunerații datorate terților”, este un cont pasiv folosit pentru evidențierea sumelor reținute personalului, reprezentând datorii ale acestora față de alte unități sau persoane fizice, consecință a unor contracte sau hotărâri judecătorești. Cunoscute sub denumirea de popriri, aceste rețineri reprezintă contravaloarea chiriilor, ratelor scadente pentru cumpărările de bunuri, amenzi, pensii alimentare datorate personal, etc.
În creditul contului 427”Rețineri din salarii datorate terților” se înregistrează :
sumele reținute personalului, datorate terților, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate și alte obligații față de terți concomitent cu înregistrarea în creditul conturilor 421”Personal-salarii datorate”și 423”Personal-ajutoare materiale datorate”);
În debitul contului 427”Rețineri din salarii datorate terților” se înregistrează :
sumele achitate terților, reprezentând rețineri sau popriri prin creditarea conturilor de trezorerie512”Conturi la bănci în lei”și 531”Casa”);
Soldul contului reprezintă sumele reținute, datorate terților.
CONTUL 428 – ”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”, se folosește de regulă la finele exercițiului pentru delimitarea în timp a unor datorii față de personal sau a unor creanțe față de salariați.
Este un cont bifuncțional care se dezvoltă pe următoarele sintetice de gradul II:
4281 “Alte datorii în legătură cu personalul”;
4282 “Alte creanțe în legătură cu personalul”.
În creditul contului 428”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul” se înregistrează :
garanțiile gestionare reținute personalului prin creditarea contului 421”Personal-salarii datorate”;
sumele datorate personalului, pentru care nu s-au întocmit state de plată, determinate de activitatea exercițiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizațiile pentru concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exercițiului financiar prin trecerea pe cheltuială a acestor drepturi, adică debitarea contului 641”Cheluieli cu salariile personalului”.
sumele datorate personalului sub formă de ajutoare ]n corespondență cu creditul contului 438”Alte datorii și creanțe sociale”;
sumele încasate sau reținute personalului , prin înregistrarea acestora în debitul contului de casă 531”Casa”, respectiv 421”Personal-salarii datorate” și 423”Personal-ajutoare materiale datorate”).
În debitul contului 428”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul” se înregistrează :
sumele achitate personalului, evidențiate anterior în acest cont, prin înregistrarea concomitentă în debitul lui 531”Casa”.
sumele datorate de personal, reprezentând chirii, prin creditul contului de venituri 706”Venituri din redevențe și chirii” ,avansuri nejustificate, prin creditul contului 542”Avansuri de trezorerie” , salarii, ajutoare de boală, sporuri și adaosuri necuvenite, imputații și alte debite , prin conturile corespondente 708”Venituri din activități diverse”, 438”Alte datorii și creanțe sociale” ,758”Alte venituri din exploatare”, precum și a TVA aferent imputațiilor, cont4427”TVA colectată”);
sumele restituite gestionarilor, reprezentând garanțiile și dobânda aferentă prin creditarea concomitent a contului 531”Casa”;
cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal prin creditul contului 758”Alte venituri din expolatare” precum și a TVA aferent,
cont 4427”TVA colectată”;
valoarea biletelor de tratament și odihnă, a tichetelor și biletelor de călătorie și a altor valori acordate personalului prin diminuarea valorii contului de activ 532”Alte valori”);
datorii prescrise sau anulate, prin trecerea acestora la venituri, cont 758 ”Alte venituri din exploatare”;
Soldul creditor al contului reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor, sumele datorate de personal.
Contul 4281 “Alte datorii în legătură cu personalul” ține evidența decontărilor cu salariațiai la închiderea exercițiului, pentru a permite înregistrarea cheltuielilor aferente exercițiului expirat, precum și alte datorii în raporturile cu personalul. După conținutul ecinomic, este asimilat conturilor de datorii pe termen scurt, după funția contabilă fiind un cont de pasiv.
Se debitează cu sumele achitate personalului, evidențiate anterior în acest
cont.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate de unitate salariaților.
Contul 4282 “Alte creanțe în legătură cu personalul” ține evidența decontărilor cu salariații la închiderea exercițiului, pentru a permite înregistrarea cheltuielilor aferente exercițiului expirat, precum și a altor creanțe în legătură cu personalul.
Se va credita cu sumele încasate sua reținute de la salariați, evidențiate anterior în acest cont.
3.2 Contabilitatea contribuțiilor angajatorilor la asigurările și protecția socială
3.2.1 Contribuțiile unității la asigurările sociale
Datoriile sociale ale unităților patrimoniale sunt strâns legate de cheltuielile salariale și de utilizarea forței de muncă, având ca scop protecția ei prin sistemul asigurărilor sociale și fondurilor speciale pentru ajutor de șomaj.
Fondul asigurărilor sociale se constituie având ca surse principale:
Contribuția unității la asigurările sociale, în limita unor cote procentuale aplicate asupra fondului de salarii aferent personalului încadrat cu contract de muncă.
Astfel, potrivit Legii nr. 512/22.11.2004, publicată în MO 1.128/30.11.2004, Legea bugetului asigurărilor socilae de stat pe 2005, contribuția unității la asigurările sociale de stat se stabilește după cum urmează:
pentru condiții normele de muncă 20%
pentru condiții deosebite de muncă 25%
pentru condiții speciale de muncă 30%
Contribuția salariaților pentru pensia suplimentară de 9,5% la salariul de bază brut.
Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate în cotă de 7% asupra fondului de salarii
Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate în cotă de 6,5% asupra salariilor realizate.
Pentru calculul corect al contribuției unității la asigurările sociale, fiecareîntreprindere trebuie să-și nominalizeze salariații pe grupe de muncă, evidențierea făcându-se și pe recapitulația statelor de plată unde se menționează grupa de muncă, numărul de salariați, fondul de salarii și contribuția aferentă la asigurările sociale.
Aceste contribuții se înregistrează lunar, odată cu înregistrarea salariilor cuvenite pe luna respectivă ți se varsă la bugetul asigurărilor sociale odată cu plata chenzinei a II-a.
Contribuția unității se suportă pe cheltuielile de exploatare curente, iar contribuția personalului se suportă din câștigul brut al acestora, fiind reținute pe statele de plată.
Contribuția personalului la asigurările sociale nu se datorează asupra unor drepturi de personal constând din:
drepturile plătite personalului din fondul asigurărilor sociale de stat și din fondurile proprii ale persoanelor fizice și juridice la care salariatul își desfășoară activitatea;
drepturile plătite în perioada preavizului de concediere;
drepturi de colaboratori externi;
drepturi plătite pentru executarea de lucrări su pentru prestarea de servicii de bază de contracte civile ori pentru alte categorii de lucrări care nu au la bază contracte de muncă reglementate ca atare prin legislația muncii;
sumele ce se acordă salariaților din profitul net de către regiile autonome:
indemnizațiile primite de membrii mandatați în consiliul împuterniciților statului, membrii consiliilor de administrație și de cenzori;
indemnizațiile de delegare și indemnizațiile acordate personalului transferat în condițiile legii;
indemnizațiile acordate personalului transferat în condițiile legii.
Fondurile de asigurări sociale se utilizează în mare parte centralizat prin direcțiile județene ale M. M. P. S. pentru:
plata pensiilor pentru limită de vârstă;
pensiile de boală;
alte cheltuieli cu caracter social.
O mare parte din aceste fonduri este utilizată direct pentru:
plata indemnizațiilor materiale pentru concedii de boală;
prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății;
procurării de proteze medicale;
concedii de maternitate și pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la trei ani;
ajutor de deces a unui membru de familie sau a salariatului.
În astfel de situații, unitatea care face plata acestor indemnizații din sumele costituite la nivelul acesteia, acționează ca un mandatar al M. M. P. S. asigurându-se prin această operație calculul și decontarea acestor drepturi.
Într-o astfel de situație unitatea reține din contribuția datorată lunar bugetului asigurărilor sociale, sumele necesare stabilite prin documentul “Calculul indemnizațiilor materiale plătite în contul asigurărilor sociale”.
Pentru a delimita diferențele de vărsat la M. M. P. S. se întocmește lunar “Situația privind decontarea contribuției la asigurările sociale”. În ziua plății chenzinei a II-a, soldul de vărsat se virează pe baza dispoziției de plată.
Neplata la termen a contribuției unității la asigurări sociale (și a contribuției personalului) suportate de unitate, duc la majoararea sumelor datorate cu fiecare zi de întârziere și o penalitate de 0,5 pe lună sau fracțiune de lună.
Sumele reprezentând majorările de întârziere se fac la bugetul asigurărilor sociale de stat. Controlul încasării acestor venituri se asigură de organele D.G.F.P. care a preluat pe lângă controlul turtor obligațiilor de plată la bugetul de stat (taxe și impozite), și a obligațiilor la bugetele de asigurări sociale.
Reflectarea în contabilitate a contribuției la asigurările sociale se face cu ajutorul contului 431 – “Asigurări sociale” care se dezvoltă la următoarele două conturi sintetice de gradul II:
4311 “Contribuția unității la asigurările sociale”
4312 “Contribuția personalului la asigurările sociale”
4313 ”Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
4314 ” Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate”
Contul 4311 “Contribuția unității la asigurările sociale” este un cont de pasiv, după conținutul economic fiind asimilat de datorii pe termen scurt.
În creditul contului 431”Asigurări sociale” se înregistrează :
contribuția angajatorului la asigurările sociale prin debitarea contului 645 ”Cheltuieli privind asigurările și protecția socială”, sintetic de gradul II distinct
contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate prin debitarea aceluiași cont, sintetic de gradul II distinct;
contribuția personalului la asigurările sociale, prin reținerea din salariile personalului , debitul conturilor 421”Personal-salarii datorate, respectiv” 423”Personal-ajutoare materiale datorate”);
contribuția personalului pentru asigurările sociale de sănătate prin înregistrarea concomitentă în debitul acelorași conturi;
În debitul contului 431”Asigurări sociale” se înregistrează :
sumele virate asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de sănătate, în corespondență cu 512”Conturi curente la bănci”;
sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurările sociale , prin creditarea contului 423”Personal-ajutoare materiale datorate”.
datorii anulate, prin trecerea acestora la venituri, cont 758”Alte venituri din exploatare”;
Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de sănătate.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate la asigurările sociale.
Notă: În cazuri excepționale, acest cont poate reprezenta temporar, la sfărșitul lunii și soldul debitor, reprezentând diferența de încasat de la bugetul asigurărilor sociale, în situația în care ajutoarele materiale acordate salariaților depășesc contribuția unității la asigurările sociale.
Contul 4312 “Contribuția personalului la asigurările sociale” este un cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv.
Se vor debita sumele virate asigurărilor sociale.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate de personal bugetului asigurărilor sociale.
Există posibilitatea ca la sfârșitul exercițiului, unitatea să constate că s-au achiata în plus anumite sume salariaților din fondul de asigurări și protecție socială și în consecință au drepturi față de salariați și respectiv obligații față de M. M. P. S.
Pentru reglementare se va utiliza contul 438 “Alte datorii și creanțe sociale”.
În cealaltă situație prin care la sfârșitul exercițiului se constată că unitățile patrimoniale mai au obligații față de salariați pentru care nu s-au întocmit documentele și care urmează a se achita în anul următor în contul asigurărilor și protecției sociale, se va folosi același cont 438 “Alte datorii și creanțe sociale”, reflectându-se datoria față de Bugetul Asigurărilor Sociale și obligația de plată față de salariați. Este un cont bifuncțional.
În creditul contului 438”Alte datorii și creanțe sociale” se înregistrează :
sumele reprezentând ajutoare materiale achitate în plus personalului prin debitarea contului 428”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”);
În debitul contului 438”Alte datorii și creanțe sociale” se înregistrează :
sumele datorate personalului sub formă de ajutoare materiale, prin creditarea contului 428”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”;
sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii, prin creditarea contului de bancă 512”Conturi la bănci în lei”;
datorii prescrise sau anulate, prin trecerea lor la venituri, cont 758”Alte venituri din exploatare” ;
Acest cont se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II:
Contul 4381 “Alte datorii sociale”
Contul 4382 ”Alte creanțe sociale”
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de unitățile patrimoniale bugetului asigurărilor sociale iar soldul debitor reflectă sumele cuvenite salariaților ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale.
3.2.2 Contribuția unității la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj
Reglementările în vigoare prevăd următoarele două surse pentru constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj:
contribuția unităților la fondul de șomaj este de 3% asupra fondului de salarii lunar;
contribuția personalului la fondul de șomaj este de 1% din salariul de încadrare lunar .
Conform acestor rglementări, fondul de salarii lunar asupra căruia se aplică cota de 3% va cuprinde:
salariile de bază;
sporurile și indemnizațiile la slariile de bază;
salariul de merit;
salariile de bază pentru persoanele încadrate prin cumul, inclusiv pentru pensionarii care acumulează pensia cu salariul;
sumele realizate prin plate cu ora;
stimulentele și premiile de orice fel care se plătesc din fondul de salarii;
indemnizații pentru concediul de odihnă;
indemnizații pentru perioadele de incapacitate temporară de muncă suportate de unitate;
plățile făcute salariaților zilieri sau temporari;
indemnizațiile plătite personalului ce lucrează pe bază de contracte de prestări servicii sau colaboratori dacă sunt suportate din fondul de salarii;
salariile fixe sau indemnizațiile plătite administratorilor, cenzorilor, împuterniciților statului;
alte sume.
Contribuția unității la fondul de șomaj se varsă în mod obligatoriu, integral bugetului asigurărilor sociale în ziua plății chenzinei a II-a a salariaților. Fondul de șomaj se administrează la nivel centralizat de către M. M. P. S. și este utilizat prin direcțiile sale județene pentru plata:
ajutorul de șomaj în drept;
acoperirea cheltuielilor legate de calificarea și recalificarea șomerilor.
Ajutorul de șomaj nu este impozabil.
Contabilitatea contribuției unității și a salariaților la fondul de șomaj se realizează cu ajutorul contului 437 – “Ajutor de șomaj”. Contul se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:
4371 “Contribuția unității la fondul de șomaj”
4372 “Contribuția personalului la fondul de șomaj”
Contul 437 “Ajutor de șomaj” este un cont de pasiv.
În creditul contului 437”Ajutor de șomaj” se înregistrează :
sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de șomaj , prin trecerea lor pe cheltuială, adică debitarea contului 645”Cheltuieli privind asigurările și protecția socială”);
sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de șomaj , prin reținere din salarii și ajutoare materiale acordate, debitul conturilor 421”Personal- salarii datorate”, respectiv 423”Personal-ajutoare materiale datorate”);
În debitul contului 437”Ajutor de șomaj” se înregistrează :
sumele virate reprezentînd contribuția unității și a personalului pentru constituirea fondului de șomaj , prin creditarea contului de bancă512”Conturi la bănci în lei”;
datorii anulate, prin trecerea lor la venituri , cont758”Alte venituri din exploatare”:
Soldul contului reprezintă ajutorul de șomaj datorat.
3.2.3 Contribuția unității la sistemul de asigurări sociale de sănătate
Fondul inițial de asigurări sociale de sănătate se constituie potrivit regelmentărilor în vigoare din:
Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorate și suportate de asigurați;
Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorată și vărsătă de angajatori.
Prin angajator se înțelege persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat cu contract individual de muncă, precum și alte forme asociative cum ar fi: asociații agricole, obștești, schituri, mănăstiri etc..
Prin fond de salarii se înțelege suma câștigurilor brute salariale realizate lunar de către salariații cu contract individual de muncă, inclusiv sumele plătite potrivit legii din acest fond pentru concediile medicale.
În contabilitatea agenților economici angajatori, contribuția de 7% pentru asigurări sociale de sănătate se înregistrează astfel:
Contribuția pentru asigurările sociale de sănătate datorată de asigurați se constituie astfel:
o cotă de 6,5% aplicată asupra veniturilor salariale brute (în bani și în natură), realizate lunar de angajații cu contract individual de muncă, precum și asupra veniturilor brute relaizate de persoanele aflate în concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani;
Contribuția se reține de către angajatori din salariul brut realizat și se virează la termenul stabilit pentru virarea contribuției, o dată cu data plății salariilor. Are calitatea de asigurat fără plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate persoana aflată în una din următoarele situații, pe durata acesteia:
satisface serviciul militar în termen;
se află în concediu medical sau în concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la șase ani;
execută o pedeapsă privată de libertate;
fac parte dintr-o familie care beneficiază de ajutor social.
Contribuția pentru persoanele asigurate aflate în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la șase ani, calculată prin aplicarea cotei de 6,5% asupra valorii a două salarii minime brute pe țară, se cuprind în bugetul asigurărilor sociale de stat și se virează lunar de către angajatorii care plătesc drepturile pentru concediile medicale sau concedii pentru îngrijirea copilului bolnav, la termenele prevăzute pentru virarea impozitului pe salar, diminuându-se contribuția la asigurările sociale cu sumele vărsate, corespunzătoare zilelor lucrătoare în care s-au aflat în incapacitate de muncă.
Înregistrarea contabilă a contribuției de 6,5% pentru asigurările sociale de sănătate datorate de angajați se face astfel:
Pentru neplata la termenele stabilite, se aplică majorări de întârziere de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere.
3.3 Studiu monografic privind calculul și înregistrarea în contabilitate a relatiilor cu personalul și cu organismele de asigurari și protecție socială la S.C.D.A. TURDA
Înregistrarea în contabilitate a obligațiilor unitații față de salariați și față de organismele sociale ale statului se face pe baza centralizatorului statelor de salarii.
Deoarece în cadrul societății există persoane care beneficiază de concedii pentru îngrijirea copilului pâna la vârsta de doi ani, din fondul total de salarii se scad salariile angajaților respectivi.
Modul de calcul al salariilor se face în raport cu funcția sau meseria pe care o deține un anumit salariat în cadrul organigramei, respectiv salariul se calculează fie în regie, fie în acord, sau prin ambele metode.
Fiind o unitate cu profil agricol, SCDA Turda execută o serie de lucrări agricole, lucrări în acord, cu preponderență lucrări mecanizate, contraprestația executării acestora făcându-se pe baza unor normative .
În cadrul acestor normative sunt trecute denumirea lucrării, utilajul cu care se execută lucrarea respectivă, norma de producție în 8 ore, norma de consum, grupa de lucrări, etc.
Norma de producție și norma de lucrări nu sunt modificate de foarte mult timp, datorită faptului că aceste normative s-au făcut pentru tractoarele autohtone U 650, care sunt fabricate în același model care exista și acum 30 de ani, el fiind uzat moral.
Lucrările sunt împărțite în 5 grupe de complexitate, atât pentru lucrările cu tractoare și mașini agricole cât și pentru lucrările manuale și cele din zootehnie, cuantumul tarifului crescând de la grupa I la grupa V, cea care conține lucrările cele mai complexe. Tarifele pentru aceste grupe de lucrări se modifică periodic, de regulă anul, odată cu negocierea contractului colectiv de muncă între conducerea unității și reprezentanții salariaților.
Aceste tarife sunt prezentate în Anexa nr. 4
Lucrările din agricultură au un accentuat caracter sezonier, și de aceea în perioadele de vârf, respectiv, lunile mai-iunie și septembrie-noiembrie, pentru efectuarea lucrărilor manuale, care încă au o pondere mare în total lucrări, se apelează la muncitori zilieri, mai ales în cadrul activității de cercetare, la experiențe.
Chiar dacă și la aceștia există 5 categorii de complexitate, penturu ei sunt alte tarife decât la muncitorii permanenți (Anexa 4).
Modalitatea de calcul a salariilor personalului este următoarea :
– pentru întreg personalul de la centrul unității, compartimentul ADT, centrala termică și personalul TESA de la ferme, sectoare și laboratoarele de cercetare salariile se calculează în regie, pe baza condicii de prezență .
– pentru personalul care lucrează în acord direct și prestează lucrări mecanice pe baza fișei de activitate
– pentru personalul care lucrează în acord direct și efectuează lucrări manuale în sectorul vegetal sau zootehnie, pe baza pontajului de lucrări manuale.
1. În data de 25 ale lunii în curs , pe baza listelor de avans chenzinal, se plătesc angajaților avansuri în valoare de _________, din care suma de _________ prin casieria unității, iar diferența de __________ se depune la casierie, deoarece nu a fost ridicată în termen legal.
ridicarea de numerar de la bancă pe bază de CEC de ridicare de numerar :
581 = 5121 ____________
”Viramente interne” ”Conturi la bănci în lei”
și concomitent
5311 = 581 ____________
”Casa în lei” ”Viramente interne ”
plata avansurilor prin casierie, pe baza statelor de plată :
425 = 5311 _________________
“Avansuri acordate personalului” “Casa în lei”
2. În urma contractelor existente între Raiffeisen Turda și o parte a salariaților din SCDA Turda, sumele reprezentând drepturile salariale sunt vărsate în conturile personale ale acestora, de unde sunt ridicate individual, pe bază de carduri magnetice.
425 = 5121 _________________
“Avansuri acordate personalului” “Conturi la bănci în lei”
3. La sfârșitul lunii, pe baza centralizatorului de state de plată se înregistrează în contabilitate cheltuiala cu salariile brute realizate.
641 = 421 __________________
“Cheltuieli cu remunerațiile “Personal remunerații
personalului” datorate”
4. De asemenea pe baza situațiilor de calcul și a centralizatorului de state de plată, se rețin contribuțiile obligatorii aferente fondului de salarii realizat :
421 = % _________________
“Personal remunerații
datorate” 444 “Impozit pe salarii” _______________
4312 Contribuția personalului
NOTĂ CONTABILĂ NR.2 DIN DATA DE 31.05.2005
– Înregistrarea salariilor și a contribuțiilor aferente, prin trecerea pe cheltuială și reținerea la sursă a acestora, la sfărșitul luniii, pe baza centralizatorului statelor de plată :
NOTĂ CONTABILĂ NR.3 DIN DATA DE 11.06.2005
– Plata contribuțiilor salariale prin virament, pe baza ordinelor de plată și a chenzinei a II-a
CAPITOLUL IV INFORMATIZAREA CONTABILITĂȚII LA S.C.D.A. TURDA
În ultimii ani, în urma dezvoltării fără precedent a sistemelor informatizate, pe scurt, a domeniului calculatoarelor, în paralel cu acestea s-au dezvoltat, cel puțin la aceeași scară și domeniul de “soft”, adică programele ce rulează pe calculatoarele respective, ceea ce a dus la ușurarea muncii în foarte multe domenii, printre care și contabilitatea, conducând la creșterea operativității și productivității ăn aceste ramuri.Ca urmare și SCDA Turda s-a adaptat din mers la cerințele actuale și a dezvoltat o rețea de calculatoare, interconectate între ele, ceea ce face ca circulația datelor între anumite compartimente să fie realizată foarte rapid și fără ca acestea să se piardă pe drum.
Pe latura contabilității, unitatea a achiziționat un program performant de contabilitate generală, care este folosit pentru culegerea datelor de pe documentele justificative, după ce acestea au fost verificate de contabilul șef, și vizate cu ștampila de “control financiar preventiv”, și care în urma culegerii acestor date, generează diverse situații, unele dintre ele obligatorii, pentru fisc ca : Registrul jurnal, Registrul Cartea mare, jurnalele de vînzări și cumpărări, etc, precum și diverse situații finaciare unele ajutând la depistarea eventualelor erori umane apărute la momentul culegerii, Dintre acestea amintim : fișa sintetică a contului, fișe analitice ale conturilor, acolo unde este cazul, de exemplu în cazul clienților sau furnizorilor, dezvoltați pe analitice, dar și balanța de verificare a conturilor.
De asemenea pentru biroul de salarizare s-a realizat în regie proprie un program care pe lângă faptul că gestionează foarte bine datele legate de acet domeniu, generează o serie de situații ca : declarații, pentru diferite organisme (Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Oficiul de Șomaj, Casa Județeană de Pensii), fișe fiscale, pentru angajații unității, etc.
În perspectivă se urmărește conectarea tuturor gestiunilor la un sistem centralizat pentru a se putea transfera datele privind mișcările din aceste gestiuni, fără a se mai apela la confruntarea directă, în contabilitatea a registrelor cu documentele justificative și a culegerii încă o dată a datelor înscrise în ele.În acest mod se vor putea afla în timp real stocurile scriptice pe subunități și pe întreaga unitate și realizarea unor inventarieri bazate pe date actualizate la zi.Primul pas s-a făcut prin informatizarea integrală a biroului de salarizare a personalului, unde există un program realizat cu forțe proprii, ce permite un volum de muncă mult mai redus decât în trecut când acestea se făceau integral manual.
Un alt avantaj îl reprezintă arhivarea datelor, care în sistem informatic, pe lângă faptul că prezintă mai multă siguranță pot fi accesate ulterior mult mai simplu și mai rapid.
Informatizarea, în general, a condus la organizarea mult mai bună a oricărei activități, reducând semnificativ personalul în anumite domenii și implicit cheltuielile cu remunerarea acestuia, care la unele societăți sunt preponderente în structura cheltuielilor, precum și diminuarea sau chiar dispariției birocrației, în special în instituțiile publice, datorită vitezei de lucru mult mai mari, acest lucru reflectându-se în productivitatea muncii, un indicator economic foarte important, care în economia românescă lasă mult de dorit.
CAPITOLUL V CONCLUZII ȘI PROPUNERI
5.1 Concluzii
Analizând în final modul de salarizare la S. C. D.A Turda, reiese clar complexitatea sistemului de salarizare.
Datorită faptului că modul de calcul al salariilor diferă în cadrul aceleași ferme sau sector, în funcție de categoriile de personal, în funcție de activitatea desfășurată (există angajați care pe parcursul unei luni întregi lucrează la mai multe locuri de muncă după necesitatea impusă de procesul de producție), calculul salariilor se face mai greoi necesitând un volum foarte mare de muncă.
S-a impus introducerea salariilor pe calculator astfel încât să fie eliminate toate eventualele erori ce pot apărea din greșeli de calcul. De altfel, în prezent unitatea beneficiază de programe de calcul al salariilor.
Comparativ cu salariul mediu pe economie, salariile de încadrare sunt destul de mici, media salariului din anul precedent fiind de 4.958.000 lei.
În același timp, față de alte unități din agricultură, salariile de încadrare sunt mai mari cu o medie de 15%.
Plata salariilor în funcție de producția realizată, face ca de cele mai multe ori, angajații să ia un procent de peste 100%.
Nu a existat nici o lună când unitatea din lipsă de fonduri bănești să nu-și poată achita datoriile față de personal, astfel că zilele de plată a salariilor sunt respectate , cel puțin până în prezent..
O problemă sunt laboratoarele de cercetare, dar și unele ferme, unde realizările sunt foarte mici, simbolic chiar, existând laboratoare nu realizează aproape deloc venituri, beneficiile in domeniul cercetării, în general apar după o perioadă mai ăndelungată de timp, în special în domeniul agriculturii.
Pentru aceste ferme, care nu realizează un profit foarte mare,sau chiar merg în pierdere, s-ar impune luarea unor măsuri urgente pentru ca salariații să realizeze un venit lunar care să echivaleze cu salariul minim pe economie.
Creșterea productivității muncii prin mărirea producției realizate (fără însă a se lucra pe stoc, ci numai pe bază de contracte ferme) ar duce la destinderea unor venituri mai mari.
Deoarece cererea pe piața internă de semințe este acoperită tot mai mult din importuri, care nu de puține ori fac o concurență neloială, și a puterii de cumpărare tot mai mici a agricultorilor individuali, pe seama creșterii exponențiale a imputurilor, conducerea unității își orientează eforturile pentru obținerea unor contracte ferme de producere de plante tehnice care au asigurată desfacerea și realizază și un profit rezonabil.
În această direcție se impune însă creșterea calității produselor și reducerea costurilor de producție.
Nu se practică stimularea salariaților prin sistemul de premiere deoarece nu există resurse pentru acordarea de prime.
Îmbunătățirea activității, deținerea unui profit mai mare ar putea deschide calea stimulării salariaților prin acordarea de prime cel puțin trimestrial, fapt ce ar duce în final la obținerea unor venituri mai mari.
Este destul de ridicat numărul zilelor de concedii medicale. Acest lucru produce dereglări în desfășurarea activității de producție ajungându-se până acolo încât programul de producție să nu poată fi realizat din lipsă de personal și mai ales pe fondul plecării a tot mai multor persoane în străinătate.
Orice majorare de salarii care s-ar face fără:
– creșterea productivității muncii
– reducerea costurilor
– îmbunătățirea calității produselor fabricate
– neîncasarea în termen de cel mult 30 zile a facturilor
ar duce la majorarea nejustificată a cheltuielilor cu salariile, existând riscul ca unitatea să lucreze în pierdere.
5.2 Propuneri
În condițiile actuale ale economiei naționale tebuie avut continuu în vedere o cât mai bună organizare a activității întreprinderii care să aducă ulterior la rezultate pozitive și la creșterea productivității muncii.
Pornind de la acesată idee, recomand să se utilizeze oprtunitatea următoarelor măsuri:
instituționalizarea formalizată a unui control exercitat de diverși șefi ierarhici;
precizarea persoanelor, obiectivelor și peridiocizarea controalelor de efectuat;
acordarea de sporuri salariaților pentru condiții grele de muncă;
pentru o cât mai bună eficiență în folosirea resurselor bănești obținute, este de recomandat ca fiecare salariat să aibă conturi personale deschise la bancă iar plata salariilor să se facă direct în cont sau prin intermediul cardurilor.
Pentru înregistrarea în contabilitate a relațiilor cu colaboratorii angajați cu convenție civilă de prestări servicii consider că utilizarea contului 401’’Furnizori’’ recomandată de MF nu este cea mai bună soluție, colaboratorul nefiind un furnizor care ne factureaza serviciul prestat ci el este remunerat pe baza unui stat de salarii deci are caracteristici comune cu personalul angajat pe baza contractului de munca. Propun a se introduce în planul de conturi un cont nou 422 ’’Colaboratorii – onorarii sume datorate’’ sau un analitic distinct ca 421 sau utilizarea contului 462 ’’Debitori diverși’’
Pe ansamblul unității, datorită faptului că vânzările se realizează doar în o anumită perioadă unitatea nu dispune lunar de sume de bani care să îi acopere necesitățile stringente.
Acest lucru conduce de foarte multe ori la blocaje financiare, deoarece producția obținută se vinde doar în două perioade ale anului : perioada martie-aprilie, pentru culturile de primăvară, respectiv perioada septembrie – octombrie, pentru culturile de toamnă, iar cheltuielile fixe dar și cele variabile se realizează pe tot parcursul anului.
Chiar dacă statul subvenționează parțial o parte din aceste cheltuieli, ele sunt insuficiente pentru derularea în condiții normale a activității în acestă ramură, în condiâiile în care prețul imputurilor (motorină, piese de schimb, pesticide) cresc de la o lună la alta iar prețul produselor suferă modificări nesemnificative de la un alt la altul, de multe ori ele înregistrând chiar o scădere.
Ca o concluzie generală, o ieșire din acest cerc vicios se poate realiza printr-o mai mare implicare a statului în susținerea agriculturii, o ramură de bază a economiei românești, prin subvenționarea parțială a prețului la motorină, prin acordarea de credite cu dobânzi subvenționate pentru achiziționarea de utilaje agricole performante, cu consum redus de carburanți și o productivitate ridicată.
BIBLIOGRAFIE
1. Ministerul Finantelor Publice, – Reglementări contabile pentru agentii
economici, Editura Economica,Bucuresti,
2002
2. Dr. C.M. Dragan, – Noua contabilitate a agentilor economici,
Editura Intelcredo, Deva, 1995
3. Vasile Marian, – Moneda si credit, Cluj Napoca, 2000
4. *** Legea 53/2003 – Codul muncii, Monitorul Oficial 171/05.02.2003
5.*** Legea 82/1991 – Legea contabilității și reglementările privind
aplicarea ei (republicată în 26.08.2002).
valutare
6. *** – Legislatura pensiilor și asigurărilor sociale, Editura All
Beck, București 2004
7.*** Legea 571/2003 – Codul fiscal, Monitorul Oficial 927/23.12.2003
8. Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Ed.Intelcredo, Deva, 1995
9. Adam Fleșeriu – Managementul resurselor umane, Editura Cartimpex,
Cluj Napoca, 2003
10. Iacob Petru Pântea
Gheorghe Bodea – Contabilitatea românescă, Editura Intelcredo, Deva,
2004
11. Ioan Oprean – Control și audit financiar contabil, Editura Intelcredo,
Deva, 2002
12. L.Possler, Gh. Lambru – Contabilitatea întreprinderilor –Îndrumar practic,
Editura Fundației “Andrei Șaguna”, Constanța, 2003
ANEXA 4
TARIFE DE PLATĂ PENTRU LUCRĂRI EFECTUATE ÎN ACORD DE
PERSONALUL PERMANENT (LEI/ZI)
TARIFE MAXIME PENTRU LUCRĂRI ÎN ACORD DIRECT EFECTUATE CU PERSONAL ZILIER (LEI/ZI)
LUCRĂRI NENORMATE ȘI OCAZIONALE CU PERSONAL ZILIER (LEI/ZI)
* În lunile cu număr de zile lucrătoare de 20, respectiv 21 zile se va ține cont să se acorde salariul minim brut pe economie de 3.100.000 lei/lună, întrucât tariful la categoria I de lucrări este calculat în funcție de media zilelor lucrătoare pe anul calendaristic.
NORMATIVE LA LUCRĂRI MECANICE – 2005
Anexa 2
POTENȚIALUL UMAN LA STAȚIUNEA DE CERCETARE
DEZVOLTARE AGRICOLĂ TURDA
Lucrarea enunțată mai sus și-a propus să prezinte principalele operațiuni financiare care au loc în cadrul SCDA Turda, unitate cu profil agricol, unde încasările și plățile cu numerar sau prin virament sunt foarte frecvente, datorită sumelor foarte mari care se investesc în agricultură de-a lungul unui an agricol, începând de la arături și până la depozitarea producției obținute.
Circuitul banilor este foarte lung deoarece și ciclul de producție este de aproximativ 12 luni, sumele investite în cursul acestui ciclu se recuperează abia în momentul valorificării produselor obținute care se recoltează la un interval foarte mare de timp de la începerea lucrărilor la o anumită cultură.
Acest lucru conduce de foarte multe ori la blocaje financiare, deoarece producția obținută se vinde doar în două perioade ale anului : perioada martie-aprilie, pentru culturile de primăvară, respectiv perioada septembrie – octombrie, pentru culturile de toamnă, iar cheltuielile fixe dar și cele variabile se realizează pe tot parcursul anului.
Chiar dacă statul subvenționează parțial o parte din aceste cheltuieli, ele sunt insuficiente pentru derularea în condiții normale a activității în acestă ramură, în condiâiile în care prețul imputurilor (motorină, piese de schimb, pesticide) cresc de la o lună la alta iar prețul produselor suferă modificări nesemnificative de la un alt la altul, de multe ori ele înregistrând chiar o scădere.
Ca o concluzie generală, o ieșire din acest cerc vicios se poate realiza printr-o mai mare implicare a statului în susținerea agriculturii, o ramură de bază a economiei românești, prin subvenționarea parțială a prețului la motorină, prin acordarea de credite cu dobânzi subvenționate pentru achiziționarea de utilaje agricole performante, cu consum redus de carburanți și o productivitate ridicată.
În ceea ce privește contabilitatea trezoreriei din cadrul SCDA Turda, se impune o mai puternică informatizare în anumite sectoare, mai ales în ceea ce privește contabilitatea de gestiune.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Salariilor Si A Varsamintelor Aferente LA (ID: 134198)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.