. Contabilitatea Salariilor

CURPINS:

Argument…………………………………………………………………………………..2

Cap. I Introducere………………………………………………………………………3

1.1 Salariul – prețul muncii…………………………………………………….3

Cap. II Prezentarea societății……………………………………………………….7

Cap. III Calculul salariilor……………………………………………………………8

3.1 Determinarea venitului brut……………………………………………….8

3.2 Rețineri din salarii…………………………………………………………….9

3.3 Impozitul pe salarii………………………………………………………….10

Cap. IV Datoriile sociale……………………………………………………………..14

4.1 CAS…………………………………………………………………………………14

4.2 CASS………………………………………………………………………………15

4.3 Fondul de șomaj…………………………………………………………..….16

4.4 Alte datorii ………………………………………………………………..……17

Cap. V Conturi și documente specifice evidențierii cheltuielilor salariale………………………………………………………………………………..……22

5.1 Conturi specifice………………………………………………………..…….22

5.2 Documente specifice………………………………………………..………29

Cap. VI Monografie………….……………………………………………..………..33

Bibliografie……………………………………………………………..…………………34

Argument

Pregătire cadrelor care lucrează sau vor lucra în domeniul contabilității reprezintă o acțiune de maximă importanță și actualitate, ce trebuie susținută de toți chemați prin natura profesiei, să o facă.

Am scris această lucrare cu convingerea că vin în sprijinul celor ce doresc să învețe și să știe cum se ține evidența contabilă a patrimoniului în economia de piață.

Lucrarea de față este elaborată pe baza prevederilor Legii Contabilității.

Cunoștințele de contabilitate trebuie posedate nu numai de către cei ce administrează și răspund de patrimoniul economic.

Se cuvine să subliniem importanța pe care o are astăzi contabilitatea pentru cunoașterea situației și conducerea activității economice, precum și locul important pe care trebuie să-l ocupe contabilitatea în pregătirea specialiștilor din domeniul economic.

Lucrarea se adresează elevilor și studenților care studiază contabilitatea (Gr.42 „Personal și conturi asimilate” și Gr.43 „Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate” – Contabilitatea Salariilor).

Lucrarea poate fi utilă contabililor și economiștilor care se pregătesc în vederea prezentării la examenul pentru dobândirea calității de contabil autorizat și expert contabil.

Cap. I Introducere

Salariul – Prețul muncii

Salariul reprezintă „expresia bănească a valorii forței de muncă”, „prețul forței de muncă”, „plata forței de muncă”. Mai simplu, salariul este definit ca „plata, de regulă în formă bănească, a unei activități depuse”, „prețul muncii”, „plata muncii”.

Prin legea nr. 53/2003 – Codul Muncii se prevede:

„Art. 154 – (1) Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.

(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.

Art. 155 – Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.

Art. 156 – Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorului.”

Din punct de vedere fiscal, salariul reprezintă:

Pentru angajatori (societate comercială, regie autonomă etc.), o cheltuială, ca orice altă cheltuială, impusă de necesitatea desfășurării activității. Angajatorul, care face „plata muncii” sub formă de „salarii”, are obligația:

De a se înregistra pe cheltuieli cu salariile acordate, care reprezintă o „cheltuială cu salariile”, înregistrată în debitul contului 641 „Cheltuieli cu remunerațiile personalului”, care este o cheltuială deductibilă la calcului profilului impozabil (adică admisă a sa scădea din veniturile impozabile în scopul determinării profitului impozabil);

De a se înregistra în evidența financiar-contabilă cu „salariile plătite”, respectiv cu „salariile și alte drepturi cuvenite personalului”, în creditul contului 421 „Personal – remunerații acordate”, și de a calcula și reține, prin stopaj la sursă, obligațiile bugetare (contribuția pentru șomaj, pensie, sănătate și impozitul). Calculul și reținerea obligațiilor datorate statului reprezintă o obligație a angajatorului (a celui care face plata salariilor) și se face prin „stopaj la sursă”, care constă în faptul că nu se face plata salariilor până nu se „stopează”, până nu se calculează și rețin sumele datorate statului;

Pentru salariat (angajat), un „venit obținut prin muncă”, un venit acordat de angajator după ce s-au calculat și reținut de angajator toate obligațiile de plată datorate statului.

Din punct de vedere strict fiscal, sensul și conținutul noțiunii de salariu se vor înțelege corect și pe deplin numai dacă este privit ATÂT din punct de vedere al celui care îl acordă (al angajatorului, care este plătitorul de salarii), cât și din punct de vedere al celui care îl primește (al salariatului, care este beneficiarul veniturilor din salarii).

SALARIATUL este o persoană încadrată cu contract individual de muncă, cu timp integral sau parțial de muncă, pe o perioadă nedeterminată sau determinată. Atât timp cât nu există un contract individual de muncă, nu se poate vorbi de salariat sau salariu.. calitatea de salariat se capătă numai și numai prin încheierea unui contract individual de muncă, care generează întocmirea documentului „carte de muncă”, numită mai nou „carnet de muncă”.

De reținut că unele activități se pot desfășura și pe bază de „contracte civile”, numite „convenții civile”, încheiate în baza Codului Civil, care nu generează raporturi de muncă, care nu se cuprind în statul ,de salarii și, ca urmare, (1) nu se supun contribuțiilor bugetare (pentru șomaj, pensii, sănătate) prevăzute pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, (2) nu se impozitează pe baza baremului lunar de impunere, pe baza căruia se impun veniturile salariale și asimilate salariilor, (3) nu se includ în venitul anual global impozabil.

Veniturile pe bază de „contracte civile”, încheiate în baza Codului Civil, se încadrează în Codul Fiscal (C.f.) la „venituri din alte surse” (art.83 C.f.), iar impozitul se calculează cu cota de 10% până la 31.12.2004 și cota de 16% după 1.01.2005 (art. 85 C.f ).

CONTRACTUL reprezintă „Un acord încheiat între două sau mai multe persoane spre a asigura un rezultat din care fiecare urmărește un beneficiu” (Oxford. Dicționar de politică, Editura Univeres Enciclopedic, București, 2001).

Prin Codul Muncii (Lege nr. 53/2003) se prevede:

„Art. 10 – Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru el și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.

Art. 11 – Clauzele contractului individual de muncă nu pot conține prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.

Art. 12 – (1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată.

(2) – Prin excepție, contractul individual de muncă se poate încheia și pe durată determinată, în condițiile expres prevăzute de lege.

Art. 14 – (1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înțelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forță de muncă pe bază de contract individual de muncă.

Art. 16 – (3) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă salariatului vechime în muncă.

Art. 35 – (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcții, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.

(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) situațiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilități pentru cumulul unor funcții.

(3) Salariații care cumulează mai multe funcții sunt obligați să declare fiecărui angajator locul unde exercită funcția pe care o consideră de bază.

Art. 82 – (1) Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o durată mai mare de 18 luni.

Art. 101 – (1) Angajatorul poate încadra salariații cu program de lucru corespunzător unei fracțiuni de normă de cel puțin două ore pe zi, prin contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, denumite contracte individuale de muncă cu timp parțial.

(2) Contractul individual de muncă cu timp parțial se încheie numai în formă scrisă.

(3) Durata săptămânală de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de muncă cu timp parțial este inferioară celei a unui salariat cu normă întreagă comparabil, fără a putea fi mai mică de 10 ore.

Art. 108 – timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl folosește pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă.

Art. 109 – (1) Pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână.”

Desfășurarea unor activități, pe cât de numeroase, pe atât de diversificate, se face pe baza unor contracte/convenții civile, încheiate în baza Codului civil.

CONTRACTUL CIVIL este acordul între două sau mai multe persoane în scopul de a produce efecte juridice, constând, în general, în realizarea unui produs, executarea unei lucrări, prestarea unui serviciu. Contractul civil este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită executant/prestator, se obligă să realizeze un produs, să execute o lucrare, să presteze un serviciu pentru și sub autoritatea unui beneficiar, persoană fizică sau juridică, în schimbul plății convenite.

Contractele civile nu sunt legate de timp, nu se încheie cu timp integral de lucru și nici cu timp parțial de lucru, nu se încheie nici pe durată nedeterminată, nici pe durată determinată; ele au menirea de a produce efecte juridice constând în „a da”, „a face”, respectiv de realizare a unui bun, de executare a unei lucrări, de prestare a unui serviciu.

PERSOANA juridică poate încheia contracte civile nu în calitate de angajator, ci de beneficiar. Persoana fizică poate încheia contracte civile atât în calitate de beneficiar, cât și de executant. ESTE INTERZISĂ, sub sancțiunea nulității absolute, încheierea atât a unui contract civil în scopul prestării unei munci sau a unei activități ilicite ori imorale.

Munca prestată în temeiul unui contract civil nu-i conferă executantului vechime în muncă. Persoanele care desfășoară activitate pe bază de contract civil nu au calitate de salariat, iar beneficiarul nu are calitate de angajator; beneficiarul nu are obligația legală de a înființa un „registru general de evidență al contractelor civile”, respectiv al prestatorilor.

Persoanele care desfășoară activitate pe bază de contracte civile nu au „funcție” și nici „funcție de bază”, nu pot cumula mai multe funcții și nu se pot afla în „incompatibilitate pentru cumulul unor funcții” și nu sunt obligate să declare nici unui beneficiar sau instituții de stat ce activități desfășoară pe bază de contract civil (întrucât beneficiarul are obligația legală să-i calculeze, rețină și vireze impozitul).

Cap. II Prezentarea societății

Denumirea: Fundația Județeană Pentru Tineret Maramureș

Forma juridică de organizare: ONG (fundație)

Obiectul de activitate: administrarea fondului fostului UTC în interesul

organizațiilor de tineret legal constituite

(apolitice)

Modul de constituire a capitalului:

Organizarea fundației:

Organigrama

Organizarea sectorului de contabilitate se compune dintr-o singură

persoană-contabilă, cu toate sarcinile specifice

acestei funcții.

Cap. III Calculul salariilor

3.1 Determinarea venitului brut

Salariul este expresia bănească a părții din venitul național destinat consumului individual și repartizată celor ce muncesc, proporțional cu cantitatea și calitatea muncii depuse. Salariile se plătesc angajaților în două tranșe: chenzina I (avans) și chenzina a II-a (lichidația legală să-i calculeze, rețină și vireze impozitul).

Cap. II Prezentarea societății

Denumirea: Fundația Județeană Pentru Tineret Maramureș

Forma juridică de organizare: ONG (fundație)

Obiectul de activitate: administrarea fondului fostului UTC în interesul

organizațiilor de tineret legal constituite

(apolitice)

Modul de constituire a capitalului:

Organizarea fundației:

Organigrama

Organizarea sectorului de contabilitate se compune dintr-o singură

persoană-contabilă, cu toate sarcinile specifice

acestei funcții.

Cap. III Calculul salariilor

3.1 Determinarea venitului brut

Salariul este expresia bănească a părții din venitul național destinat consumului individual și repartizată celor ce muncesc, proporțional cu cantitatea și calitatea muncii depuse. Salariile se plătesc angajaților în două tranșe: chenzina I (avans) și chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza „Listei de avans chenzinal”, iar plata chenzinei a II-a pe baza „Statului de plată al salariilor”.

Venitul reprezintă sumele sau valorile încasate sau de încasat din: livrări de bunuri, executări de lucrări, prestări de servicii, executări de obligații legale sau contractuale.

Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract de individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate de muncă.

Potrivit noii reglementări, sunt asimilate salariilor, pe lângă veniturile prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 7/2001, și sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariații din instituțiile publice.

Veniturile salariale obținute de angajați se compun din:

Sau

Salariul realizat – calculat în funcție de salariul de bază și de forma de salarizare aplicată (salarizare în regie – pentru timpul lucrat; salarizare în acord – în funcție de normele de muncă; salarizare în cote procentuale – calculat la volumul vânzărilor).

Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic decât salariul de bază negociat. El reprezintă o sumă brută.

Adaosurile și sporurile din salariu (indemnizație de conducere, indemnizație de zbor, spor de vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru în subteran, spor de periculozitate, spor de toxicilitate etc.) – se calculează fie în sumă fixă, fie ca procent din salariul de bază, proporțional cu timpul lucrat în alte condiții.

Prin însumarea veniturilor brute lunare realizate de toți salariații societății comerciale, se obține Fondul de salarii brut realizat în luna respectivă. El constituie pentru societatea comercială o cheltuială.

Ordonanța de urgență nr. 138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, Partea I nr. 1281 din 30/12/2004)

Conform acesteia, începând cu anul 2005

Art. 3. – La calculul deducerilor personale lunare degresive potrivit art. 1 în funcție de venitul brut lunar din salarii și de numărul de peroane aflate în întreținerea contribuabilului s-a utilizat următorul algoritm de calcul:

Pentru un venit brut lunar din salarii de până la 1.000 lei:

Fără persoane în întreținere: 250 lei

Cu o persoană aflată în întreținere: 350 lei

Cu 2 persoane aflate în întreținere: 450 lei

Cu 3 persoane aflate în întreținere: 550 lei

Cu 4 persoane aflate în întreținere: 650 lei

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000 lei – 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive și urmează să fie stabilite prin ordin al MF.

Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei: deducerea personală lunară este 0 (zero).

VBL – venit brut lunar

3.2 Rețineri din salarii

Prin însumarea salariului realizat cu adaosurile și sporul la salariu, rezultă Venitul brut realizat. Din venitul brut al angajatului se efectuează următoarele rețineri individuale:

Contribuția angajatului la asigurările sociale – de 9,5% x venitul brut realizat -> constitue datorie față de bugetul A.S.

Contribuția angajatorului la fondul de șomaj – de 1% x salariul de bază -> constituie datorie față de fondul de șomaj

Contribuția angajatului la asigurările sociale de sănătate – de 6,5% x venitul brut realizat -> constituie datorie față de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate

Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra venitului impozabil -> constituie datorie la bugetul statului

Avansul achitat angajatului la chenzina I

Alte rețineri – rate locuințe, chirii, pensii alimentare, imputații etc. -> constituie datorie față de creditorii respectivi.

După scăderea din venitul brut realizat a tuturor reținerilor individuale, rămâne restul de plată care se achită angajaților din casierie la data chenzinei a II-a.

3.3 Impozitul pe salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plăți anticipate, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri.

Impozitul lunar se determină astfel:

La locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii și a cheltuielilor profesionale, și deducerile personale acordate pentru luna respectivă;

Pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Plătitorii de venituri din salarii care efectuează regularizarea anuală a impozitului determină impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, asupra bazei de impozitare anuale, determinată ca diferență între venitul net anual corectat cu diferența de cheltuială profesională și suma deducerilor personale cuvenite în acel an și, după caz, cotizația de sindicat plătită conform legii.

În situația în care contribuabilul realizează numai venituri de natură salarială la funcția de bază ca fiind angajat permanent și beneficiază de deducerile prevăzute la art.86 alin.(1) lit. c)-f) din Codul fiscal, atunci operațiunea de acordare a deducerilor și stabilire a impozitului pe venit se efectuează de organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului.

Ordin emis de ministrul finanțelor publice, 10 ianuarie 2005

Cap. I Art. 43: pct. 1: Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:

Activități independente;

Salarii;

Cedarea folosinței bunurilor;

Pensii;

Activități agricole;

Premii;

Alte surse

este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă

Schema de calcul al impozitului pe salariu; comparație între anii 2004 și 2005

Potrivit leului greu* ->C.pfs.=30 lei 15% din DPB(200 lei)

->D.pb.=200 lei

->D.ps.=200 x 0,5 x N.p.î.=100 x N.p.î. *Prețuri exprimate în moneda nouă, conform Legii 348/2004

Notații:

N.p.î.= numărul persoanelor în întreținere, trecute la deduceri personale suplimentare

V.iz.= venitul impozabil

V.br.= venitul brut

C.bg.= contribuții bugetare

V.nz.= venituri neimpozabile

S.j.= contribuția pentru șomaj

CAS= contribuția pentru asigurările sociale (pentru pensii)

C.pfs.= cheltuieli profesionale = 30 lei lunar

D.pb.= deducerea personală de bază = 200 lei lunar

D.ps.= deducerea personală suplimentară, pentru maxim 4 persoane, care nu poate fi mai mare de 2 x D.pb.

Ordonanța de urgență nr.138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, partea I nr.1281 din 30/12/2004)

Conform acesteia, începând cu anul 2005:

Impozitul pe venit este în cotă unică de 16%

Nu se consideră avantaje cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, în limita a 150 lei

Determinarea impozitului pe salarii la funcția de bază se face prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, ți următoarele:

deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

cotizația sindicală plătită în luna respectivă;

contribuțiile la schemele facultative de pensii ocupaționale, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 200 euro

Pentru veniturile obținute înafara funcției de bază, impozitul se determină prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Nu mai există alte deduceri din impozitul pe venit cu excepția celor 3 precizate la pct.7. Au dispărut deducerile privind asigurările private de sănătate, reabilitarea termică a locuinței, asigurarea locuinței.

Veniturile din alte surse, așa cum sunt definite prin norme, se vor impozita cu o cotă de 16%. Impozitul este final.

Determinarea impozitului pe venitul din salarii:

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri

Impozitul prevăzut la I. se determină astfel:

la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net sau prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, și următoarele:

deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

cotizația sindicală plătită în luna respectivă;

contribuțiile la schemele facultative de pensii ocupaționale, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 200 euro

pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferența între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de organizare a acestora;

Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

Cap. IV Datorii sociale

Alături de resursele materiale, forța de muncă reprezintă un factor principal în producerea de bunuri și prestarea de servicii din cadrul unităților economice. În schimbul muncii depuse, personalul angajat primește un salariu, care se stabilește prin negocieri între angajator și salariați, reprezentați de sindicate. În urma negocierilor se încheie contracte colective și individuale de muncă, prin care personalul se obligă să efectueze activitățile prevăzute în contract, iar angajatorul se obligă să-i remunereze pentru munca prestată. Atât unitățile care au salariați cu contract de muncă, cât și angajații respectivi trebuie să suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurările și protecția socială.

4.1 Contribuția de asigurările sociale (CAS)

Persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat au obligație plății contribuției la sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în funcție de condițiile de muncă în care este încadrat personalul angajat, și anume:

31,5% pentru condiții normale de muncă

36,5% pentru condiții deosebite de muncă

41,5% pentru condiții speciale de muncă

În contabilitatea agentului economic angajator, contribuția acestuia la asigurările sociale se înregistrează:

Pe de o parte, în cheltuielile agentului economic angajator, reflectate cu ajutorul contului 6451 „Contribuția unității la asigurările sociale”

Pe de altă parte, în obligațiile agentului economic angajator față de bugetul sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, înregistrate în creditul contului 4311 „Contribuția unității la asigurările sociale”.

Din contextul reglementărilor în vigoare, rezultă că baza de calcul a contribuției agentului economic angajator la sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale este „fondul total de salarii”. În această bază de calcul intră:

Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă;

Drepturile salariale brute ale persoanelor care își desfășoară activitatea în funcțiile colective sau care sunt numite în cadrul activității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori din organizațiile cooperației meșteșugărești;

Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfășoară activități exclusiv pe bază de convenții civile de prestări servicii și care realizează un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin trei salarii medii brute pe economie.

Contribuția angajatului la asigurările sociale este în valoare de 9,5%, cotă aplicată venitul brut.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)

Persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat și nesalariat au obligația să contribuie la fondul special pentru asigurările sociale de sănătate într-o cotă de 7% aplicată asupra fondului de salarii.

Prin fondul de salarii asupra căruia se aplică cota de 7% se înțelege suma veniturilor în bani și/sau natură obținute de o persoană fizică pentru munca prestată în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenții civile de prestări de servicii, încheiate potrivit legii, indiferent de perioada la care se referă. Potrivit acestor norme reglementare, sunt asimilate veniturilor care fac parte din fondul de salarii și următoarele drepturi:

Indemnizațiile pentru plata concediilor medicale în caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, întărirea și refacerea sănătății, pentru primele 10 zile lucrătoare, care, potrivit legii, se suportă din fondul de salarii al angajatorului;

Indemnizațiile din activitățile desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

Drepturi de soldă lunară, indemnizații, prime, premii, sporuri și alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;

Indemnizația lunară brută cuvenită administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;

Sumele primite de reprezentanți în comisiile tripartite, conform legii;

Alte drepturi și indemnizații de natură salarială, acordate în bani și în natură de către angajator.

Termenul limită de virare a contribuției angajatorului la bugetul asigurărilor sociale de sănătate este data plății pentru chenzina a II-a, dar nu mai târziu de 20 ale lunii următoare pentru luna expirată. Pentru perioada de întârziere se datorează majorări aferente întârzierii achitării impozitelor. Dcă datoria nu se achită în termen de o lună de la data scadentă, Casa de Asigurări de Sănătate va introduce dispoziția de încasare silită.

În contabilitatea angajatorului, contribuția acestuia la bugetul asigurărilor sociale de sănătate se înregistrează:

Pe de o parte, în cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”.

Pe de altă parte, în obligațiile agentului economic angajator față de bugetul asigurărilor sociale de sănătate, reflectate în creditul contului 4313 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”.

Contribuția angajatului la bugetul asigurărilor sociale de sănătate este în valoare de 6,5%, cotă aplicată venitului brut.

Contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj

(fondul de șomaj)

Persoanele fizice și juridice române și străine, cu sediul în România, care angajează personal salariat român, sunt obligate să contribuie la bugetul asigurărilor pentru șomaj, într-o cotă de 3% aplicată asupra fondului total de salarii brute realizate de următoarele categorii de asigurați:

Persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau persoanele care desfășoară activități exclusiv pe bază de convenție civilă de prestări servicii și care realizează un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de bază minime brute pe țară;

Funcționarii publici și alte persoane care desfășoară activități pe baza actului de numire;

Persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative, ori judecătorești pe durata mandatului;

Militarii angajați pe bază de contract;

Persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;

Alte persoane care realizează venituri din activități desfășurate potrivit unor legi speciale;

În contabilitatea agentului economic angajator, obligat să conducă contabilitatea în partidă dublă, contribuția acestuia la fondul de șomaj se înregistrează:

Pe de o parte, în cheltuielile agentului economic angajator reflectate cu ajutorul contului 6452 „Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”.

Pe de altă parte, în obligațiile agentului economic angajator față de bugetul asigurărilor pentru șomaj, reflectate în creditul contului 4371 „Contribuția unității la fondul de șomaj”.

Contribuția angajatului la bugetul asigurărilor pentru șomaj este în valoare de 1%, cotă aplicată venitului brut.

Alte datorii

Contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale – calculată în cote de 0,5% din fondul de salarii realizat, care se adaugă la cota de CAS datorată de către angajator.

Legea nr.346/2003 privind asigurarea pentru accidente de muncă și bili profesionale a fost modificată prin Ordonanța de urgență nr.107 din 24/10/2003.

Potrivit art.5, modificat, sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:

Persoanele care desfășoară activități pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum și funcționarii publici;

Persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la 1);

Șomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii;

Ucenicii, elevii și studenții, pe toată durata practicii profesionale.

Prevederile prezentei legi nu se aplică personalului militar și civil angajat pe bază de contract și personalului asigurat în sistemul propriu al Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și celui din structurile militarizate ale Ministerului Justiției.

Cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni.

În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, beneficiază de despăgubire în caz de deces o singură persoană, care poate fi, după caz: soțul supraviețuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moștenitorul, în condițiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedește că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute pe economie, comunicate de Institutul Național de Statistică.

Cota de contribuție datorată de angajatori și de persoanele fizice care încheie contracte individuale de asigurare este de 0,5%, indiferent de clasa de risc.

Comisionul datorat Casei Naționale de Pensii – calculat astfel: 0,75 % din fondul de salarii realizat pentru completare carnetelor de muncă sau 0,25 % din fondul de salarii realizat pentru verificarea și certificarea legalității înregistrărilor;

Întreprinderile cu capital de stat sau privat pot efectua anual, în limita unei cote de până la 1,5 % aplicată asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal, având ca destinații principale:

Funcționarea corespunzătoare a unor activități sau unități aflate în administrarea întreprinderilor, cum ar fi: grădinițe, creșe, dispensare, cabinete medicale, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști, școli;

Acoperirea parțială a cheltuielilor ocazionate de procurarea unor daruri pentru copiii salariaților.

Acoperirea parțială a cheltuielilor ocazionate de transportul salariaților la și de la locul de muncă.

Acoperirea parțială a cheltuielilor privind biletele de tratament și odihnă pentru salariații proprii și pentru membrii de familie ai acestora.

Acordarea de ajutoare unor salariați care au suferit pierderi în gospodărie proprii, ca urmare a unor calamități naturale.

Acordarea de ajutoare pentru înmormântare sau pentru acoperirea unei părți din cheltuieli în cazul unor boli grave sau incurabile.

Sinteza obligațiilor de plată de natură salarială datorate de angajat și angajator începând cu data de 1 ianuarie 2005

Ordonanță de urgență nr.139/2004 privind modificarea art.26 alin.(1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 nr.512/2004 (Monitorul Oficial, Partea I nr.1280 din 30/12/2004)

Prin prevederile acestei OUG, se revine la vechile cote de contribuții sociale.

Astfel, începând cu 2005:

Cotele de contribuție de asigurări sociale se stabilesc după cum urmează:

Pentru condiții normale de muncă 31,5%

Pentru condiții deosebite de muncă 36,5%

Pentru condiții speciale de muncă 41,5%

Cota contribuției individuale de asigurări sociale este de 9,5%, indiferent de condițiile de muncă.

Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 este de 921,1 lei.

Cuantumul ajutorului de deces se stabilește, în condițiile legii, în cazul:

Asiguratului sau pensionarului, la 940 lei

Unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la 470 lei

Cotele contribuției pentru Fondul de șomaj:

Contribuția datorată de angajatori conform art.26 din lege este de 3%

Contribuția individuală datorată conform art.27 din lege este de 1%

Contribuția datorată conform art.28 din lege de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru șomaj este de 4%

Pentru anul 2005 cota contribuției pentru asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, datorată de angajatori și de persoanele fizice care încheie contracte individuale de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, se stabilește în funcție de riscuri, pe sectoare economice, între limitele de 0,5 și 4%, conform normelor care urmează să fie emise.

Legea nr.583/2004 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.93/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate (Monitorul Oficial, Partea I nr.1228 din 21/12/2004)

Conform acestei legi, începând cu anul 2005:

Contribuțiile pentru categoriile de persoane enumerate mai jos se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a două salarii de bază minime brute pe țară:

Se află în concediu medical

Se află în concediu medical pentru sarcină și lăuzie

Se află în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani

Se află în concediu pentru creșterea copilului

Contribuțiile astfel calculate se suportă de către bugetul asigurărilor sociale de stat (prin deducerea din contribuția datorată de angajator).

Pentru anul 2005 contribuțiile pentru asigurările de sănătate rămân neschimbate:

6,5% pentru angajați

7% pentru angajator

Principalele fluxuri contabile privind decontările cu personalul și bugetele de asigurări și protecție socială

Cap. V Conturi și documente specifice evidențierii cheltuielilor salariale

5.1 Conturi specifice

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul grupei 42 „Personal și conturi asimilate”, care cuprinde următoarele conturi de gradul I:

421 „Personal-salarii datorate”

Ține evidența decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau natură, inclusiv a adaosurilor și premiilor achitate din fondul de salarii. După conținutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu salariile și alte drepturi cuvenite personalului.

Se debitează cu reținerile din salarii (contribuțiile la asigurările sociale, la asigurările sociale de sănătate, la ajutorul de șomaj, impozitul pe salarii, avansurile acordate anterior, etc.) și cu salariile nete achitate personalului.

Soldul creditor reprezintă drepturile salariale datorate.

D 421 Personal-salarii datorate C

423 „Personal-ajutoare materiale datorate”

Ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces, etc. După conținutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu ajutoarele materiale datorate salariaților.

Se debitează cu reținerile din indemnizații (contribuții privind asigurările de sănătate și ajutorul de șomaj, avansul acordat anterior, impozitul pe salarii, etc.) și cu ajutoarele achitate personalului.

Soldul creditor reprezintă ajutoare materiale datorate salariaților.

D 423 Personal-ajutoare materiale datorate C

424 „Participarea personalului la profit”

Ține evidența stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. După funcția conținutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele repartizate personalului din profitul realizat.

Se debitează cu impozitul reținut și cu sumele achitate personalului.

Soldul creditor reprezintă stimulentele din profit datorate personalului.

D 424 Participarea personalului la profit C

425 „Avansuri acordate personalului”

Ține evidența avansurilor acordate personalului. După conținutul economic, este un cont de creanțe față de personal, iar după funcția contabilă, un cont de activ.

Se debitează cu avansurile din salarii acordate salariaților.

Se creditează cu sumele reținute pe statele de salarii reprezentând avansurile acordate.

Soldul debitor reprezintă avansurile achitate personalului.

D 425 Avansuri acordate personalului C

426 „Drepturi de personal neridicate”

Ține evidența drepturilor de personal neridicate în termenul legal. După conținutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele datorate personalului, dar neridicate în termenul legal.

Se debitează cu sumele achitate personalului și cu drepturile de personal neridicate și prescrise.

Soldul creditor reprezintă drepturile de personal neridicate.

D 426 Drepturi de personal neridicate C

427 „Rețineri din salarii datorate terților”

Ține evidența reținerilor din salarii datorate terților, cum ar fi: rate, chirii, popriri, pensii alimentare. După conținutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele reținute de la salariați, datorate terților.

Se debitează cu sumele achitate terților.

Soldul creditor reprezintă sumele reținute, datorate terților.

D 427 Rețineri din salarii datorate terților C

4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”

Ține evidența altor datorii în legătură cu personalul, cum ar fi: garanții gestionare reținute, indemnizațiile pentru concediile de odihnă neefectuate și alte sume pentru care nu s-au întocmit state de salarii. După conținutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu alte sume datorate personalului.

Se debitează cu sumele achitate personalului.

Soldul creditor reprezintă alte sume datorate personalului.

D 4281 Alte datorii în legătură cu personalul C

4282 „ Alte creanțe în legătură cu personalul”

Ține evidența altor creanțe în legătură cu personalul, cum ar fi: cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal, imputații chirii, sume acordate și nejustificate și alte debite. După conținutul economic, este un cont de creanțe, iar după funcția contabilă, un cont de activ.

Se debitează cu sumele reprezentând creanțe față de personal.

Se creditează cu sumele încasate sau reținute de la personal.

Soldul debitor reprezintă creanțe față de personal.

D 4282 Alte creanțe în legătură cu personalul C

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări și protecție socială se realizează cu ajutorul grupei 43 „Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate”, care cuprinde următoarele conturi:

431 „Asigurări sociale” – se desfășoară pe următoarele conturi de gradul II:

4311 „Contribuția unității la asigurările sociale”

Este, după conținutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu contribuția unității la asigurările sociale.

Se debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale și cu sumele datorate personalului care se suportă din bugetul asigurărilor sociale.

Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.

Notă: În cazul în care sumele datorate personalului depășesc contribuția unității la bugetul asigurărilor sociale, diferența urmând a fi recuperată de la acesta, soldul contului 4311poate fi temporar debitor, în acest caz contul respectiv va funcționa ca un cont bifuncțional.

D 4311 Contribuția unității la asigurările sociale C

4312 „Contribuția personalului la asigurările sociale”

Este, după conținutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu contribuția personalului la asigurările sociale.

Se debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale.

Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.

D 4312 Contribuția personalului la asigurările sociale C

4313 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

Este, după conținutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu contribuția unității la asigurările sociale de sănătate.

Se debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale de sănătate.

Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.

D 4313 Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate C

4314 „Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate”

Este, după conținutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu contribuția angajaților la asigurările sociale de sănătate.

Se debitează cu sumele virate bugetului de asigurări de sănătate.

Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.

D 4314 Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate C

4371 „Contribuția unității la fondul de șomaj”

Este, după conținutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de șomaj.

Se debitează cu sumele virate, reprezentând contribuția unității la fondul de șomaj.

Soldul creditor constituie fondul de șomaj datorat.

D 4371 Contribuția unității la fondul de șomaj C

4372 „Contribuția personalului la fondul de șomaj”

Este, după conținutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de șomaj.

Se debitează cu sumele virate, reprezentând contribuția personalului la fondul de șomaj.

Soldul creditor constituie fondul de șomaj datorat.

D 4372 Contribuția personalului la fondul de șomaj C

4381 „Alte datorii sociale”

Este, după conținutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele privind ajutoare materiale achitate în plus personalului.

Se debitează cu sumele virate asigurărilor sociale.

Soldul creditor reprezintă alte datorii sociale.

D 4381 Alte datorii sociale C

4382 „Alte creanțe sociale”

Este, după conținutul economic, un cont de creanțe, iar după funcția contabilă, un cont de activ.

Se debitează cu sumele cuvenite personalului sub formă de ajutoare materiale, care urmează a se încasa de la bugetul de asigurări sociale.

Se creditează cu sumele încasate de la bugetul de asigurări sociale.

Soldul creditor reprezintă alte creanțe sociale.

D 4382 Alte creanțe sociale C

Alte conturi specifice, utilizate pentru înregistrarea operațiilor privind salariile, asigurările și protecția socială: 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”, 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”, 6451 „Contribuția unității la asigurările sociale”, 6452 „Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”, 6453 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”, 6458 „Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială”.

444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

Este, după conținutul economic, un cont de datorii fiscale, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate.

Se debitează cu impozitul virat bugetului.

Soldul creditor exprimă impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate.

D 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor C

5.2 Documente specifice

STATUL DE SALARII

Se întocmește în 2 exemplare, lunar, pe secții, ateliere, servicii etc., de compartimentul care are această atribuție, pe baza următoarelor documente de evidență a muncii, a documentelor privind reținerile legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale etc. Pentru centralizarea la nivelul unității a salariilor, se utilizează aceleași formulare de state de salarii. Plățile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizațiile de concediu etc., se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate și reținerile legale din perioada de decontare respectivă. Unitățile pot să-și stabilească, dacă necesitățile o cer, o altă machetă a formularului, dar care să conțină informațiile necesare unui eventual control.

Statul de salarii servește ca:

Document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților, precum și al contribuției privind protecția socială și a altor datorii;

Document justificativ de înregistrare în contabilitate;

Circulă:

La persoanele autorizate să exercite controlul financiar și să aprobe plata (exemplarul 1);

La casieria unității, pentru plata sumelor cuvenite (exemplarul 1);

La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 a registrului de casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1 împreună cu exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate);

La compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Se arhivează:

La compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative (exemplarul 1);

La compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Remarcă!

Statul de salarii este un document controversat datorită caracterului confidențial al salariilor. Prin întocmirea statelor de salarii acestea își pierd confidențialitatea. Problema scoaterii lor din uz este mult discutată.

Macheta Statului de salarii:

STAT DE SALARII

pe luna…………………..anul…………….

LISTA DE AVANS CHENZINAL

Se întocmește lunar în 2 exemplare, de către compartimentul care are această atribuție, pe baza documentelor de evidență a muncii, a timpului efectiv lucrat, a certificatelor medicale etc.

Lista de avans chenzinal servește ca:

Document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților ca avansuri chenzinale;

Document pentru reținerea în statul de salarii a avansurilor plătite;

Document justificativ de înregistrare în contabilitate;

Documentul circulă:

La persoanele autorizate să exercite controlul financiar și să aprobe plata (exemplarul 1);

La casieria unității, pentru plata avansurilor cuvenite (exemplarul 1);

La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 a registrului de casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);

La compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la sfârșitul lunii (exemplarul 2).

Se arhivează:

La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă(exemplarul 1);

La compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).

Macheta Listei de avans chenzinal (cod 14-5-1d)

LISTĂ DE AVANS CHENZINAL

LISTA PENTRU PLĂȚI PARȚIALE

Se întocmește în două exemplare ori de câte ori se face o plată parțială în cursul lunii.

Servește ca:

Document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților pentru plățile parțiale efectuate;

Document care stă la baza întocmirii statelor de salarii;

Document justificativ de înregistrare în contabilitate;

Se arhivează:

La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă (exemplarul 1);

La compartimentul care a întocmit lista pentru plăți parțiale (exemplarul 2);

Lista pentru plăți parțiale cod 14-5-1/d1 se întocmește pentru prima plată parțială, iar lista pentru plăți parțiale cod 14-5-1/d2 se întocmește pentru ce-a de-a doua plată parțială și pentru următoarele.

Modelul Listei de plăți parțiale cod 14-5-1/d1:

LISTĂ PENTRU PLĂȚI PARȚIALE

reprezentând………………… pe luna…………….

14-5-1/d1

Modelul listei de plăți parțiale cod 14-5-1/d2:

LISTĂ PENTRU PLĂȚI PARȚIALE

reprezentând……………… pe luna…………..

14-5-1/d2

Cap. IV Monografie

La sfârșitul lunii martie 2005, în cadrul Fundației Județene Pentru Tineret, în cadrul biroului contabilitate, se întocmește statul de salarii și lista de avans chenzinal. De asemenea se înregistrează în conturi următoarele operații:

Se primește în contul bancar suma de 3960,00 lei reprezentând o subvenție pentru investiții în vederea achiziționării unui calculator; factura de achiziționare a calculatorului se achită cu ordin de plată; calculatorul are durata de utilizare de 3 ani și se amortizează liniar.

Se primește prin donație aparatură de birotică evaluată la 7800,00 lei; durata de utilizare este de 5 ani și se amortizează liniar.

Pentru o mai bună înțelegere a operațiilor precizate mai sus anexez lucrării următoarele documente:

Stat de salarii;

Listă de avans chenzinal;

Registru Jurnal;

Balanța de verificare;

Fișa de cont pentru operații diverse.

Bibliografie

Iacob Petru Pântea – „Contabilitatea Românească” armonizată cu

Directivele Contabile Europene,

Editura Intelcredo 2003;

Maria Popan – „Contabilitate –manual”, Editura Oscar Print 2001;

Revista „Tribuna Economică”

numărul 6/11 februarie 2004

numărul 11/17 martie 2004

numărul 12/24 martie 2004

numărul 52/29 decembrie 2004

Codul Muncii – Legea nr.53/2003

– Legea nr.346/2003

– Legea nr.583/2004

Monitorul Oficial, Partea I – nr.1228 din 21/12/2004

– nr. 1281 din 30/12/2004

Ordinul emis de ministerul finanțelor publice, 10 ianuarie 2005.