. Contabilitatea Rezultatelor Financiare. Analiza Rezultatelor Financiare
INTRODUCERE
În sistemul științelor contemporane „știința economică” ocupă un loc deosebit de important: astăzi, nu există domeniu al vieții economice și sociale care, într-o măsură sau alta, să nu apeleze la cunoștințele economice. Deciziile și acțiunile oamenilor se bazează tot mai mult pe raționamente, pe criterii și calcule economice științifice.
Obiectul economiei ca știință îl constituie studierea vieții economice reale, a fenomenelor și proceselor economice care au loc în domeniul producției schimbului reparației și consumului de bunuri materiale și servicii, al relațiilor cauzale, legilor și categoriilor economice, la diferite trepte ale evoluției societății, oferind un mod economic de gîndire și acțiune, putere de anticipare și raționalitate, ținînd seama de confruntarea necesităților nelimitate cu resursele limitate.
Vorbind despre economie ca știință, nu putem de a nu menționa necesitatea și importanța contabilității și a analizei economico-financiare a întreprinderii. Actualmente, contabilitatea reprezintă un limbaj universal de comunicare, care permite crearea relațiilor de colaborarea atît la nivel de economie națională cît și la nivel mondial.
Scopul principal al acestei lucrări îl constituie studierea detaliată a contabilității și analizei rezultatelor financiare pe care le obține întreprinderea pe parcursul perioadei de gestiune precum și a rentabilității producției fabricate.
Profitul constituie rațiunea activității de producție și practic determină prosperarea întreprinderii în perioada previzională. De regulă, toate unitățile de producție, care se dovedesc a fi neprofitabile, și deci, nerentabile, sunt supuse falimentului.
Rentatbilitatea constituie una din formale de exprimare a eficienței economice fiind criteriul esențial ce stă la baza adoptării deciziilor economice-financiare. În funcție de acest criteriu, managerii stabilesc continuitatea, extinderea, restrîngerea sau reorientarea deciziilor. Deci, putem cert menționa că contabilitatea și analiza rezultatelor financiare și a rentabilității reprezintă un studiu complex, cu ajutorul căruia se poate determina multitudinea influenței factorilor, care contribuie la modificarea acestor indicatori pe parcursul unei perioade de activitate. În baza acestui studiu pot fi elaborate decizii necesare în domeniul economic-financiar pentru ameliorarea situației nefavorabile și crearea unor activități noi cu facilități adăugate pentru activitatea de producție.
Prin tematică, conținut și structura sa, lucrarea conține aspecte teoretice privind definirea consumurilor și cheltuielilor precum și structura veniturilor pe care le suportă întreprinderea în conformitate cu actele normative și legislative în vigoare, modul de contabilizare a acestora, modul de determinare a rezultatelor financiare și reflectarea lor în rapoartele financiare.
Partea practică a lucrării este elaborată în baza materialelor „Floare-Carpet” S.A. pentru activitatea desfășurată în perioada anilor 2000-2001.
„Floare-Carpet” S.A., cu sediul în mun. Chișinău, str. Grădina Botanică,15, inițial s-a fondat în baza acordului interguvernamental de colaborare între ex-URSS și RDG din 21.06.1978 și în baza Dispoziției Sovetului Miniștrilor al RSSM Nr. 342 din 02.09.1978, fiind declarată ca întreprindere experimentală de filat și producere a covoarelor jaquard cu o densitate înaltă a plușului, cu o capacitate de 900 mii metri pătrați covor pe an, cu regimul de lucru în trei schimburi.
Începînd cu 1 ianuarie 1992, a fost pusă în aplicare legea cu privire la Societățile pe Acțiuni. Acestă lege stabilește bazele juridico-organizatorice, economice ale creării, funcționării și încetării activității societăților pe acțiuni pe teritoriul Republicii Moldova. Legea definește societatea pe acțiuni ca întreprindere ce dispune de capital statutar divizat completamente în acțiuni.
Începînd cu 27 mai 1993, conform Certificatului de înregistrare Nr.10402532, eliberat de Camera de Înregistrare de Stat pe lîngă Ministerul Justiției a republicii Moldova, fabrica este declarată Societate pe Acțiuni ”Floare-Carpet”.
În baza reorganizării întreprinderii și în baza legislației în vigoare, capitalul statutar înregistrat la data de 27 mai 1993 era de 24344836 lei, care include și cota depusă de stat în valoare de 14932440 lei care reprezintă 59,49% din totalul capitalului statutar.
Principalul gen de activitate al întreprinderii, este producerea covoarelor plușate, producerea țesăturilor pentru mobilă, producerea covoarelor moldovenești neplușate.
Pe parcursul anilor, specialiștii și lucrătorii de creație ai întreprinderii au format o colecție foarte diversă a covoarelor, și anume:
lînă pură în 22 desene, 103 mărimi-tip și 19 colorite;
lînă în 169 desene, 4-5 colorite și mărimi tip a fiecărui desen.
Calitatea înaltă a muncii lucrătorilor întreprinderii a permis elaborarea și producerea unor covoare unice ca artă decorativă: covorul peisaj tablou „Utro”, covoare-portret „Ștefan cel Mare”, „M.Eminescu”, etc., covorul „Harta Moldovei”.
Oformarea artistică coloristica a covoarelor corespunde celor mai înalte cerințe: un ornament fin clasic, uzor bine vizibil, gama de culori redă imitarea cu succes a covoarelor persiene de lucru manual.
Covoarele cu marca „Floare-Carpet” S.A. sunt reprezentante a celei mai înalte clase a covoarelor dublu-pluș, confecționate la războie de țesut automate, avînd o densitate înaltă a fascicolelor de puf pe 1 m.p. în număr de 260000.
Scopul de bază al societății este obținerrea profitului în interesele acționarilor săi.
Genurile principale de activitate a societății sunt:
fabricare de covoare și preșuri;
filatură de țesătorie;
fabricare de textile nețesute;
fabricare de metraje prin tricotare și croșetare.
Genuri auxiliare de activitate a societății sunt:
achiziția, păstrarea și prelucrarea materiei prime;
îndeplinirea lucrărilor de construcție, montaj, reparație și de transport în interiorul întreprinderii;
comerțul en-gross și cu amănuntul, organizarea și desfășurarea marketingului;
alte genuri de activități care nu sunt interzise de legislație.
„Floare-Carpet” S.A. își desfășoară activitatea în forma organizatorico-juridică de Societate pe Acțiuni de tip deschis, fiind fondată pe un termen nelimitat.
Întreprinderea posedă, cu drept de proprietate, bunuri care sunt separate de bunurile acționarilor, are dreptul în numele propriu să dobîndească și să exercite drepturi patrimoniale și drepturi nepatrimoniale personale, să aibă obligații și să fie reclamant sau pîrît în instanța judecătorească.
Societatea posedă conturi la bănci, sigilă, ștampilă cu antet și blanchete cu denumirea sa și are drept exclusiv la utilizarea lor.
Capitalul statutar al societății constituie 24344836 lei și este în întregime împărțit în 6086209 acțiuni cu valoare nominală a 4 lei fiecare.
Acționar al societății poate fi orice personă fizică sau juridică.
Organele de conducere a societății sunt:
Adunarea Generală a Acționarilor – organ suprem;
Consiliul de Observatori al societății;
Directorul general al societății – organ executiv unipersonal;
Comisia de Cenzori a societății – organ de control.
Competența Adunării Generale a societății constă în:
* stabilirea direcțiilor de activitate a societății, aprobarea planurilor de lucru;
* introducerea unor modificări în statutul societății;
* examinarea dării de seamă financiare anuale a societății;
* aprobarea normativelor de repartizare a profitului societății, etc.
Persoanele cu funcții de răspundere ale societății sunt:
*membrii consiului societății;
*directorul general al societății;
*membrii comisiei de cenzori a societății;
*șef contabilitate a societății;
*membrii comisiei de lichidare a societății – în cazul lichidării societății;
Stuctura administrării „Floare-Carpet” S.A. este reprezentată în anexa nr.1.
În cadrul întreprinderii, în subordinea directorului general se află: inginerul șef, contabilul șef, vice-director producere, vice-director aprovizionare, vice-director marketing. La rîndul său inginerul șef are în subordinea sa pe inginer șef asortiment și calitate, mecanic șef, energetician șef, care împreună urmăresc desfășurarea activității normale și creării condițiilor favorabile procesului de producție. Contabilul șef are responsabilitatea pentru veridicitatea evidenței analitice și sintetice a întreprinderii, întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare la timp. Vice-director pe producere urmărește continuitatea procesului de producție, pe etape aparte pînă la finisarea acestuia. Vice-director aprovizionare se ocupă cu achiziția materiei prime și a materialelor, formarea stocurilor și păstrarea acestora la depozite. Vice-director marketing se ocupă cu realizarea producției și studiul noilor piețe de desfacere, aprovizionarea cu marfă a magazinerlor de firmă.
Principalii indicatori economico-financiari ai „Floare-Carpet” S.A.
Pentru perioada anilor 2000-2001
Tabelul Nr.1
Analiza profitului începe cu aprecierea mărimii profitului brut, care reprezintă elementul principal al rezultatului financiar din activitatea operațională (indicatorul 5). Este de menționat faptul că acest indicator apare pentru prima dată în Raportul Financiar al anului 1998 și din aceste considerente nu poate fi comparat cu nivelul obținut în anii precedenți. Modificarea profitului în comparație cu nivelul programat poate fi explicată prin creșterea sau scăderea volumului vînzărilor; scimbarea structurii vînzărilor; creșterea sau scăderea costului vînzărilor; mărirea sau micșoraea prețurilor la produse, mărfuri, servicii comercializate.
În continuare, pentru determinarea nivelului de retragere în bugetul de stat a profitului obținut de întreprindere se calculează cota impozitului pe venit în suma profitului pînă la impozitare (indicatorul 6). Nivelul acestui indicator depinde de cota impozitului pe venit și existența diferențelor permanente și temporare, care condiționează modificarea venitului impozabil în comparație cu cel contabil.
Dacă din profitul brut se scade impozitul pe venit, rezultatul este profitul net (indicatorul 7), ce urmează a fi repartizat pe diferite destinații (dividente, fondul de dezvoltare, fond pentru acțiuni sociale, fond pentru protecția muncii, cota menegerului, etc.).
Nivelul profitului brut, obținut la 1 leu vînzări nete, este caracterizat prin rata profitului brut (indicatorul 8). Mărimea lui terbuie să rămînă stabilă sau să crească în dinamică.
Următorul indicator (indicatorul 9) arată capacitatea întreprinderii de a obține profit din activitatea de bază la un leu de vînzări.
Rata profitului net (indicatorul 10) caracterizează posibilitatea întreprinderii de a produce profit net din vînzări și reflectă profitul net obținut în medie pe întrprindere la 1 leu vînzări nete.
Indicatorul 11 determină eficiența mijloacelor utilizate în procesul de producție, indiferent de faptul, dacă acestea sunt formate pe baza resurselor proprii sau împrumutate.
Rata rentabilității financiare (indicatorul 12) măsoară randamentul capitalului propriu, deci al plasamentului financiar, pe care acționarii l-au depus prin cumpărarea acțiunilor întreprinderii.
Rentabilitatea financiară remunerează proprietarii întreprinderii prin acordarea de dividende acestora și prin creșterea rezervelor, care, de fapt reprezintă o creștere a averii prprietarilor.
Lichiditatea bilanțului contabil reprezintă capacitatea întreprinderii de a-și achita datoriile pe termen scurt, iar lichiditatea activelor – capacitatea de a se transforma în mijloace bănești fără pierderea valorii lor. Insuficiența lichidității bilanțului contabil generează incapacitatea întreprinderii de a plăti datoriile sale pe termen scurt, ceea ce poate duce la vînzarea investițiilor pe termen lung, activelor, și în cele din urmă la faliment.
Coeficientul lichidității absolute (indicatorul 13) reflectă ce cotă din datoriile pe termen scurt întreprinderea este capabilă să achite la momentul dat nemijlocit cu mijloaceu depus prin cumpărarea acțiunilor întreprinderii.
Rentabilitatea financiară remunerează proprietarii întreprinderii prin acordarea de dividende acestora și prin creșterea rezervelor, care, de fapt reprezintă o creștere a averii prprietarilor.
Lichiditatea bilanțului contabil reprezintă capacitatea întreprinderii de a-și achita datoriile pe termen scurt, iar lichiditatea activelor – capacitatea de a se transforma în mijloace bănești fără pierderea valorii lor. Insuficiența lichidității bilanțului contabil generează incapacitatea întreprinderii de a plăti datoriile sale pe termen scurt, ceea ce poate duce la vînzarea investițiilor pe termen lung, activelor, și în cele din urmă la faliment.
Coeficientul lichidității absolute (indicatorul 13) reflectă ce cotă din datoriile pe termen scurt întreprinderea este capabilă să achite la momentul dat nemijlocit cu mijloace bănești.
Dacă pentru achitarea datoriilor pe termen scurt se utilizează nu numai mijloace bănești, dar și hîrtii de valoare, creanțe pe termen scurt, se obține alt indicator al lichidității, și anume cieficientul lichidității intermediare (indicatorul 14).
Indicatorul cel mai generalizator al lichidității bilanțului contabil este coeficientul total de achitare (indicatorul 18). Acest indicator arată dacă întreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen csurt în perioada raportată.
Capacitatea firmei de a contracta, în caz de necesitate, noi împrumuturi, asigurînd totodată un anumit nivel de garanție, este reflectată prin coeficientul de autofinanțare a capitalului permanent (indicatorul 15).
Rata de autofinanțare a activelor (indicatorul 16) descrie aportul capitalului propriu la ființarea tuturor elementelor patrimoniale ale întreprinderii.
Un alt indicator este rata datoriilor globale (indicatorul 17). Cu ajutorul lui se măsoară ponderea obligațiilor în suma totală a patrimoniului întreprinderii la valoarea reală.
Analizînd fluxul mijloacelor bănești, este necesar a constata sursele principale ale mijloacelor bănești și direcțiile de repartizare a a acestora. În practica mondială nivelul suficient în mijloace bănești, primite de întreprindere în urma activității economice pentru acoperirea cheltuielilor privind procurarea mijloacelor fixe, investițiilor nete în stocuri de producție și a plății devidendelor în numerar se dtermină cu ajutorul coeficientului suficienței mijloacelor bănești (indicatorul 19).
Indicatorul cel mai generalizator al eficienței utilizării activelor este coeficientul numărului de rotații al activelor (indicatorul 20). Raportul nominalizat caracterizeazăcîtă producție vinde întreprinderea, ținînd cont de activele disponibile.
Durata de rotație a stocurilor de mărfuri și materiale (indicatorul 21) caracterizează eficiența activității întreprinderii în așa direcții cum sunt aprovizionarea, producerea și desfacerea.
Indicatorii prezentați în tabelul nr.1 reflectă situația în ceea ce privește desfășurarea activității economico-financiare în cadrul „Floare-Carpet”S.A.
Scopul oricărei înterprinderi îl constituie majorarea volumului vînzărilor în vederea obținerii unui profit cît mai mare. De aceea autorul își propune a analiza indicatorii de la volumul vînzărilor, de care depind rezultatul financiar, nivelul rentabilității precum și alți indicatori.
Astfel, urmărind în comparație evaluarea acestor indicatori, putem spune următoarele: în cadrul activității sale întreprinderea a obținut vînzări nete mai mari în anul 2001 decît în anul precedent – 2000. Vedem că și profitul brut s-a mărit. Respectiv s-a mărit și profitul net. Cît privește rata profitului brut, vedem că și-a mărit nivelul, ceea ce vorbeștedespre o situație foartă favorabilă la întreprindere.
Creșterea nivelului indicatorului 10 – rata profitului net demonstrează o gestionare eficientă a procesului de producție. Putem spune că cu cît nivelul acestei rate este mai mare cu atît acționarii sunt mai „bogați”.
În ceea ce privește coeficientul lichidității absolute, nivelul lui este foarte mic – doar de 0,005. Se consideră că mărimea acestui coeficient trebuie să fie mai mare de 0,2. Cu toate acestea se observă o mică creștere. De obicei în calculul acestui coeficient sînt cointeresați furnizorii, pentru a determina capacitatea de plată a cumpărătorilor. Coeficientul licidității intermediare, se consideră că mărimea acestuia trebuie să fie mai mare de 0,7. La înterprinderea noastră condiția se respectă, și ne vorbește despre faptul că aceasta din urmă este capabilă să acite datoriile pe termen scurt, utilizînd hîrtii de valoare precum și creanțe pe termen scurt.
Mărimea coeficientului total de achitare trebuie să fie între 1-2. Un factor pozitiv îl constituie creșterea mărimii coeficientului nominalizat în dinamică, dar pînă la un oarecare nivel. În cazul nostru, mărimea acestui coeficient a crescut de la 1,60 pînă la 2,07 pentru anul 2001. Se consideră că dacă valoarea acestuia este mai mare decît 2 , activele ăntreprinderii au o structură nerațională: o parte din mijloacele ei sînt „înghețate” în stocuri de mărfuri și materiale; în componența producției în curs de execuție sînt incluse comenzi anulate ale cumpărătorilor insolvabili; din cauza dificultăților de desfacere crește stocul produselor finite la depozit, etc.
În calculul și aprecierea coeficientului total de achitare sînt cointeresați acționarii, investitorii și creditorii potențiali, în cazul cînd se ia decizia privind acordarea creditului pe termen lung.
Pentru rata datoriilor globale putem spune că cu cît mărimea acestea va fi mai mică, cu atît securitatea financiară a întreprinderii este mai stabilă. Deci, rata datoriilor globale, după conținutul său caracterizează dependența financiară a întreprinderii și gradul de risc al politicii sale financiare atît curente cît și previzionale.
Mărimea coeficientului suficienței mijloacelor bănești egală cu 1 semnifică că întreprinderea a acoperit necesitățile sale în mijloace bănești fără finanțare din exterior. Nivelul acestui indicator la S.A.”Floare Carpet” caracterizează că sursele interne ale mijloacelor bănești sînt insuficiente pentru susținerea nivelului achitării dividendelor și sporirii producției.
Pentru durata de rotație a stocurilor de mărfuri și materiale, avem mărimea de 142,29, fiind în creștere cu nivelul acestui indicator din anul 2000. Aceasta ne spune că întreprinderea nu-și organizează destul de eficient relațiile sale cu furnizorii, ne arată existența stocurilor slab realizate.
Capitolul 1. ASPECTE TEORETICE ALE CONTABILITĂȚII REZULTATELOR FINANCIARE
1.1. Definiția, structura și componența consumurilor și cheltuielilor
Contabilitatea consumurilor și cheltuielilor întreprinderii constituie unul dintre cele mai importante și complexe compartimente ale sistemului național de contabilitate, unde este necesară atît ținerea evidenței contabilității de gestiune cît și a contabilității financiare. Contabilitatea de gestiune urmărește evaluarea sumei totale a consumurilor de producție, a costului producției fabricate, rentabilitatea producției, etc., iar contabilitatea financiară ține evidența costurilor mărfurilor, produselor vîndute, serviciilor prestate, mărimea cheltuielilor perioadei, etc. De veridicitatea, exactitatea și oportunitatea calculării acestor indicatori sunt cointeresați atît utilizatorii interni, cît și cei externi ai informației contabile.
Este de menționat faptul, că odată cu trecerea la noul sistem contabil bazat pe standardele naționale, se modifică conținutul noțiunii de „consum” și noțiunii de „cheltuieli”, fiind absolut necesar de făcut unele precizări.
Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor și prestarea serviciilor în scopul obținerii veniturilor. Acestea sunt neapărat legate de procesul de producție, găsesc reflectarea materială în stocurile producției finite și producției în curs de execuție, la finele perioadei de gestiune se reflectă în bilanțul contabil ca active și nu se iau în calcul la determinarea rezultatului financiar al întreprinderii.
Cheltuielile reprezintă cheltuielile și pierderile care apar în rezultatul activității economico-financiare și nu sunt legate nemijlocit de procesul de producție. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor, se reflectă în raportul privind rezultatele financiare și se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) perioadei de gestiune.
Componența consumurilor și cheltuielilor, modul de determinare și constatare a acestora sunt determinate de prevederile SNC 3 „Componența Consumurilor și Cheltuielilor Întreprinderii”.
În acest standard componența consumurilor este prevăzută sub aspectul întreprinderilor din trei sfere principale de activitate: producție; comerț; prestări servicii, iar componența cheltuielilor pe feluri de activități ale unei întreprinderi aparte: operațională, de investiții, financiară și pe evenimente excepționale.
În dependență de reflectarea consumurilor în costul produselor finite deosebim consumuri directe și indirecte de producție.
Consumurile directe sunt consumurile identificate nemijlocit pe un anumit produs.
Consumurile indirecte sunt consumurile care nu pot fi identificate direct pe un produs.
În raport de modificarea consumurilor în dependență de volumul producției fabricate deosebim consumuri variabile și consumuri constante.
Consumuri variabile reprezintă consumurile care se modifică în raport cu volumul producției, lucrărilor executate, servicilor prestate.
Consumurile constante sunt consumurile care rămîn constante într-un anumit diapazon de modificări, indiferent de modificările volumului producției fabricate.
În componența consumurilor, care se includ în costul producției se prevăd următoarele articole: consumuri de materiale, cosumuri privind remunerarea muncii, consumuri indirecte de producție.
Consumurile de materiale incluse în costul produselor finite, producției în curs de execuție cuprind: la întreprinderile de producție – consumuri directe de materiale, la întreprinderile de prestări servicii – consumuri de materiale. La întreprinderile de comerț consumurile de materiale nu se includ în costul mărfurilor, ci se trec la cheltuielie perioadei de gestiune.
La întreprinderile de producție consumurile directe de materiale cuprind valoarea materialelor utilizate în procesul de producție incluse în costul produselor finite, și anume:
a) a materiilor prime și materialelor, care constituie baza producției fabricate;
b) a articolelor accesorii (piese de completare) și a semifabricatelor supuse asamblării sau prelucrării suplimentare la întreprinderea respectivă;
c) valoarea serviciilor cu caracter de producție prestate de terți, și anume:
executarea unor operații distincte privind fabricarea produselor, prelucrarea materiilor prime și a materialelor;
efectuarea probelor privind determinarea calității materiilor prime și a materialelor consumate, utilizate exclusiv pentru fabricarea produselor concrete;
d) a combustibilului de toate tipurile, consumat în scopuri tehnologice, la producerea tuturor felurilor de energie;
e) a energiei de toate felurile (electrică, termică, aer comprimat, frig, apă, etc.) consumate în scopuri tehnologice, de transport și aferente altor necesități de producție ale întreprinderii.
Pentru întreprinderile de prestări servicii consumurile de materiale, utilizate în procesul activității de bază cuprind:
materiale auxiliare;
materiale de construcție;
carburanți și lubrifianți;
piese de schimb pentru prestarea serviciilor de reparații;
alte materiale.
La consumurile privind retribuirea muncii incluse în costul produselor finite, producției în curs de execuție se raportă: la întreprinderile de producție – consumurile directe privind retribuirea muncii, iar la întreprinderile de prestări servicii – cheltuieli privind retribuirea muncii. La întreprinderile de comerț, cheltuielile privind retribuirea muncii nu se includ în costul mărfurilor. Ele țin de cheltuielile perioadei de gestiune.
În consumurile directe privind remunerarea muncii ale întreprinderii de producție se includ consumurile privind retribuirea muncii, plătit personalului încadrat în producția de bază a întreprinderii, inclusiv premiile și alte sume plătite sub formă de stimulare compensare. La acestea se referă:
a) retribuțiile pentru munca prestată efectiv, calculate în baza tarifelor în acord, salariile tarifare și salariile funcționale și onorariile, formele și sistemele de retribuire a muncii acceptate de întreprindere, precum și:
sporurile la salariile plătite lucrătorilor din telecomunicații, construcții, transporturi și altor salariați, activitatea permanentă a cărora este legată de deplasări, diurnele plătite din momentul plecării pînă în momentul revenirii la sediul întreprinderilor lor;
premiile pentru rezultatele de producție obținute, sporurile la salariile tarifare și de bază pentru maiestrie profesională;
sumele plătite în mărimea unui salariu tarifar, salariul de funcție pentru zilele de deplasare de la sediul întreprinderii la locul de lucru și vice-versa, prevăzute de graficul de lucru, precum și pentru zilele de reținere a salariaților în drum din cauza condițiilor meteorologice sau din vina organizațiilor de transport referitoare la obiectele concrete de construcție capitale;
remunerațiile studenților instituțiilor de învățămînt și ale elevilor instituțiilor de învățămînt mediu de specialitate și profesional tehnic care fac practica de producere la întreprindere precum și remunerațiile plătite elevilor școlilor de cultură generală în perioada orientărilor profesionale;
remunerațiile lucrătorilor, neîncadrați în statele întreprinderii pentru executarea de către aceștea a lucrărilor conform contractelor de drept civil, dacă decontările cu aceștea pentru munca prestată se efectuează direct de întreprindere;
b) remunerarea zilelor de odihnă acordate salariaților pentru munca ce depășește durata normală a timpului de lucru în cazul organizării muncii prin metoda de cart, evidenței însumate a timpului de muncă și în alte cazuri stabilite de legislație;
c) sumele plătite sub formă de compensare în funcție de regimul de lucru și condițiile de muncă, inclusiv sporurile și adaosurile la salariile tarifare și salariile de bază pentru munca în timp de noapte, munca suplimentară, munca în zilele de odihnă, în zilele de sărbători, munca în regim cu multe schimburi, pentru munca în condiții grele, nocive, etc;
d) remunerarea în conformitate cu legislația în vigoare a concediilor legale de odihnă și suplimentare, a orelor cu înlesniri pentru adolescenți, a pauzelor pentru mamele care alaptează copilul, precum și a timpului necesar pentru a efectua examenul medical, îndeplinirea atribuțiilor de stat;
e) alte feluri de retribuții acordate salariaților care participă la fabricarea produselor.
La întreprinderea de prestări servicii consumurile privind retribuirea muncii cuprind salariile de bază și cel suplimentar, diverse sporuri, adaosuri, premii calculate personalului care lucrează nemijlocit în domeniul prestării serviciilor.
Consumuri indirecte de producție au loc la întreprinderile de producție și întreprinderile de prestări servicii și cuprind:
a) cheltuielile de întreținere a mijloacelor fixe cu destinație productivă în stare de lucru; pentru îndeplinirea normelor sanitaro-igienice, inclusiv cheltuielile de întreținere a încăperilor și inventarului acordate de întreprindere instituțiilor medicale pentru organizarea punctelor medicale nemijlocit pe teritoriul întreprinderii, pentru menținerea curățeniei și ordinei în unitatea de producție;
b) cheltuielile de întreținere și exploateare a mijloacelor destinate protecției naturii, referitoare la procesul de producție, inclusiv plățile pentru evacuarea substanțelor poluante în mediul înconjurător;
c) uzura mijloacelor fixe cu destinație productivă;
d) epuizarea resurselor naturale;
e) amortizarea activelor nemateriale utilizate în procesul de producție;
f) cheltuielile aferente perfecționării tehnologiilor și organizării producției, precum și îmbunătățirii calității produselor, sporirii durabilității și altor proprietăți de exploatare a acestora în cadrul procesului de producție;
g) uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată;
h) salariile muncitorilor auxiliari încadrați în producție și ale personalului administrativ de conducere, etc., din subdiviziunile de producție, inclusiv toate tipurile de premii și adaosuri conform sistemelor în vigoare la întreprindere;
i) sumele plătite sub formă de stimulare a salariaților încadrați în procesul de producție;
j) cheltuielile de asigurare a condițiilor normale de lucru și a tehnicii securității ce țin de particularitățile producției și prevăzute de legislația respectivă;
k) cheltuieli de asigurarea pazei atelierilor, secțiilor și subdiviziunilor cu destinație productivă;
l) cheltuielile de deplasare a salariaților încadrați nemijlocit în procesul de producție;
m) asigurarea obligatorie a salariaților ocupați în sfera de producție;
n) alte cheltuieli în conformitate cu legislația în vigoare.
Cheltuielile se înregistrează la întreprindere pe tipuri de activități. Aceste se reflectă în contabilitate și rapoartele financiare în baza metodei calculării din perioada în care s-au produs și cuprind: cheltuielile activității operaționale, ale activității neoperaționale și cheltuieli privind impozitul pe venit.
Schema Nr.2
Cheltuielile activității operaționale cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea activității de bază a întreprinderii. Acestea cuprind:
costul vînzărilor;
cheltuielile comerciale;
cheltuieli generale și administrative;
alte cheltuieli operaționale.
Costul vînzărilor cuprinde:
la întreprinderile de producție – consumurile directe de materiale, consumurile indirecte de producție, aferente produselor vîndute;
la întreprinderile comerciale – valoarea de bilanț a mărfurilor vîndute;
la întreprinderile de prestări servicii – consumuri de materiale și consumuri privind retribuirea muncii, precum și consumurile indirecte de producție.
Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor și prestărilor de servicii și cuprind:
cheltuielile de ambalare, inclusiv valoarea ambalajului și materialelor de ambalat, salariul muncitorilor ocupați cu ambalarea produselor, mărfurilor;
la întreprinderile de comerț – cheltuielile de depozitare și pregătire a mărfurilor pentru vînzare, aspectul exterior al vitrinelor de reclamă și alte acțiuni care contribuie la vînzarea mărfurilor;
cheltuieli de transport-expediere a produselor fabricate și a mărfurilor, taxele vamale, etc;
remunerarea lucrătorilor de marcare, cercetare a produselor și a mărfurilor, întocmirea declarațiilor vamale privind comercializarea produselor peste hotarele republicii;
serviciile de marketing aferente încheierii sau rezilierii contractelor;
cheltuieli ce țin de reclamă, participarea la expoziții, tîrguri;
cheltuieli de studierea pieței de desfacere interne și externe, de salarizare a lucrătorilor ocupați cu colectarea și prelucrarea datelor privind piețele de desfacere a mărfurilor respective, informația asupra producătorilor concurenți, costul literaturii economice, pentru efectuarea investigației de marketing, alte cheltuieli ale secțiilor, serviciilor sau ale lucrătorilor din domeniul marketing-ului;
cheltuieli pentru reparația cu termen de garanție și deservirea cu termen de garanție a produselor și mărfurilor vîndute;
cheltuieli privind datoriile dubioase;
cheltuieli privind returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute.
Nomenclatorul articolelor cheltuielilor comerciale este elaborat de către întreprindere, pornind de la particularitățile și specificul activității acesteia.
Cheltuielile generale și administrative cuprind cheltuielile privind deservirea și gestiunea întreprinderii în ansamblu. Cheltuielile generale și administrative cuprind:
cheltuieli privind retribuirea muncii salariaților, atribuite personalului de conducere și gospodăresc, premiile de orice tip conform sistemelor existente la întreprindere, adaos de orice tip;
contribuțiile pentru asigurările sociale și cele medicale, fondul de pensii, fondul de stat de plasarea în cîmpul muncii din suma cheltuielilor privind retribuirea muncii;
plățile suplimentare, îndemnizațiile, sporurile, compensațiile acordate salariaților întreprinderii;
ajutorul material acordat salariaților;
întreținerea, uzura și reparația mijloacelor fixe cu destinație administrativă, gospodărească și de protecție a naturii;
amortizarea activelor nemateriale cu destinația generală a întreprinderii;
plata pentru chiria curentă a mijloacelor fixe, activelor nemateriale și a obiectelor de mică valoare și scurtă durată;
cheltuieli afernte întreținerii și deservirii mijloacelor tehnice de comandă, centrelor de telecomunicații, mijloacelor de semnalizare, centrelor de calcul, și altor mijloace tehnice de comandă, care nu se referă la producție;
cheltuieli poștale și telegrafice, cheltuielile de întreținere și exploatare a stațiilor de telefoane, faxurilor, instalațiilor de dispetcerat, de radiou și de alte tipuri de telecomunicații, utilizate pentru administrare și care se includ în bilanțul întreprinderii;
cheltuieli privind paza obiectelor administrativ-gospodărești, asigurarea securității antiincendiare a acestora;
cheltuieli de întreținere a transportului auto de serviciu;
cheltuieli privind deplasarile personalului de conducere;
cheltuielile de reprezentare;
cheltuieli pentru măsurile de protecție civilă;
cheltuieli în scopuri de caritate și sponsorizare;
cheltuieli aferente angajării forței de muncă;
plata pentru diversele servicii prestate întreprinderii în conformite cu contractele încheiate;
cheltuieli pentru pregătirea și reciclarea personalului;
cheltuieli pentru cercetări științifice;
impozitele și taxele conform legislației în vigoare, precum și impozitul pe valoare adăugată, accizele nerecuperabile cu excepția impozitului pe venit;
cheltuieli de judecată, de arbitraj și taxele de stat;
cheltuieli pentru procurarea literaturii speciale, actele normative și instructive, precum și abonarea la ediții speciale, necesare în activitatea de producție;
cheltuieli pentru acțiunile de ocrotire a sănătății, organizarea timpului liber și odihnă a salariaților de la întreprindere;
cheltuielide organizare aferente desfășurării adunării acționarilor, perfectării documentelor;
alte cheltuieli.
Cheltuielile care nu pot fi raportate nici la cheltuielile comerciale, nici la cele generale și administrative sunt incluse în alte cheltuieli operaționale, și anume cheltuielile privind:
plata dobînzilor filialelor, întreprinderilor filiale și asociații;
plata dobînzilor aferente creditelor bancare și împrumuturilor primite pe termen scurt și pe termen lung;
plata dobînzilor privind alte operații;
plata dobînzilor privind împrumuturile expirate și sancțiunilor creditare;
vînzarea activelor curente cu excepția produselor finite, mărfurilor și serviciilor prestate;
amenzile, penalitățile, despăgubirile;
emisiunea și difuzarea titlurilor de valoare pe termen scurt, obligațiuni, cambii, și alte titluri de valoare, plata comisioanelor pentru difuzarea acestora, etc.;
consumurile indirecte de producție consumate nerepartizabile;
sumele diferențelor dintre costul stocurilor de mărfuri și materiale și valoarea realizabilă netă;
lipsuri și pierderi de la deteriorarea valorilor;
producția rebutată;
alte cheltuieli operaționale.
Cheltuielile activității operaționale se scad din veniturile aferente acestei activități în scopul determinării rezultatului din activitatea operațională.
Cheltuielile activității neoperaționale cuprind:
cheltuielile activității de investiții;
cheltuielile activității financiare;
pierderile excepționale.
Cheltuielile activității de investiții rezultă din ieșirea activelor pe termen lung. Acestea cuprind următoarele cheltuieli:
privind ieșirea activelor nemateriale;
privind ieșirea activelor materiale pe termen lung;
privind ieșirea activelor financiare pe termen lung;
din reevaluarea activelor pe termen lung;
aferente participațiilor în alte întreprinderi;
privind operațiile cu părțile legate;
alte cheltuieli ale activității de investiții.
Cheltuielile activității financiare sunt generate de modificarea mărimii și structurii capitalului propriu, împrumuturilor și creditelor întreprinderii. Acestea cuprind următoarele cheltuieli:
privind plata redevențelor;
privind arenda financiară a activelor materiale pe termen lung;
privind diferențele de curs valutar;
alte cheltuieli ale activității financiare.
Pierderile excepționale rezultă din evenimentele sau operațiunile rare și netipice, nelegate de activitatea financiar-economică ale întreprinderii. Acestea cuprind:
pierderile provocate de calamitățile naturale;
pierderile rezultate din perturbările politice;
pierderile cauzate de modificarea legislației R. Moldova.
Cheltuielie privind impozitul pe venit reprezintă o plată obligatorie în fondul statului, cu titlu nerambursabil plătită de orice persoană fizică sau juridică care realizează venituri sub orice formă, în conformitate cu legislația în vigoare.
După ce am cunoscut definiția, structura și componența consumurilor și cheltuielilor suportate de întreprindere în procesul de producție, este important de a defini și structura veniturile întreprinderii.
1.2 Definiția și structura veniturilor
În acest capitol autorul își propune de a analiza și examina definiția și structura veniturilor întreprinderii, modul de evaluare și de constatare a acestora.
Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune rezultat în procesul activității ordinare a întreprinderii, sub formă de majorare a activelor sau de micșorare a datoriilor, care conduc la creșterea capitalului propriu, cu excepția sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întreprinderii.
Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de întreprindere în contul ei. În componența venitului nu se includ sumele încasate în numele terțelor persoane, de exemplu cum sunt taxele pe valoarea adăugată, accizele, încasările obținute de întreprindere din încasarea organizațiilor terțe, din vînzarea produselor sau mărfurilor acestora, deoarece aceste sume nu constituie un avantaj economic al întreprinderii și nu influențează asupra capitalului propriu al acesteia.
Taxa pe valoarea adăugată și accizele nu se consideră ca venituri ale întreprinderii, deoarece acestea reprezintă impozite indirecte și sunt încasate în numele organelor de stat și se varsă în buget.
În funcție de sursele de intrare a veniturilor în cadrul întreprinderii acestea se divizează în două grupe: venituri din activitatea operațională și venituri din activitatea neoperațională.
Structura veniturilor și componența lor este prezentată de SNC 18 „Venitul”.
Schema nr.3
Structura veniturilor întreprinderii
Veniturile întreprinderii
Venituri din activitatea operațională Venituri din activitatea neoperațională
Venituri Alte venituri Ven. din Ven. din Venit
din operaționale activitatea de activitatea excepțional
vînzări investiții financiară
Veniturile din activitatea operațională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a întreprinderii. Acestea cuprind:
a) veniturile din vînzări care includ încasările din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operațiile de barter, operațiile de construcție;
b) alte venituri operaționale care la rîndul lor includ sumele primite sau de primit din ieșirea (vînzarea, schimbul) activelor curente cu excepția produselor finite și mărfurilor, arenda curentă precum și sub formă de amenzi, penalități, despăgubiri, recuperări de daune materiale rezultate din modificările metodelor de evaluare a activelor curente.
Din veniturile din activitatea neoperațională fac parte sumele primite sau de primit din alte feluri de activități ale întreprinderii, care cuprind:
a) veniturile din activitatea de investiții, în a căror componență intră sumele rezultate din ieșirea și recalcularea activelor pe termen lung ale întreprinderii – sumele încasate din vînzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobînzile, sumele diferențelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieșite, veniturile din operațiile cu părțile legate;
b) veniturile din activitatea financiară, care cuprind sumele rezultate din transmiterea în folosințăa altor persoane juridice și fizice, pe un termen mai mare de un an, active nemateriale și materiale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferențe de curs valutar, subvenții de stat, prime, premii sume sponsorizate, sume conform contractelor neincluse în concurență, etc.
c) venituri excepționale la care se referă sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări, persoanele fizice și juridice sub formă de recuperare a pierderilor din calamități, perturbări politice și alte evenimente excepționale.
Înainte de contabilizarea veniturilor este necesar de se ține seama de două momente principale:
1) măsurarea venitului, adică determinarea mărimii acestuia care trebuie să fie reflectată în contabilitate și rapoarte financiare;
2) constatarea venitului, adică stabilirea perioadei de gestiune în care venitul trebuie să fie reflectat în contabilitate și rapoarte financiare.
În conformitate cu cerințele SNC, venitul se determină la valoare venală, care reprezintă suma cu care activul poate fi schimbat în procesul operației comerciale între părțile independente care au consimțit tranzacția. Valoarea venală care rezultă din tranzacții este negociată de vînzător și cumpărător și cuprinde suma mijloacelor bănești primită sau de primit sau sub altă formă de compensație.
În unele cazuri suma venitului poate fi mai mică sau mai mare decît valoarea venală a produselor, mărfurilor și serviciilor vîndute. Astfel, dacă mărfurile și produsele se vînd cu reducere la preț, mărimea venitului va fi mai mică, iar în cazul tranzacțiilor combinate și vînzării de mărfuri pe credit – mai mare decît valoarea venală a acestora.
În cazul în care întreprinderea vinde mărfuri, produse la o valoare mai mică decît prețul ordinar de vînzare, mărimea venitului este mai mică decît valoare venală a acestora cu suma reducerii acordate. În cazul tranzacțiilor combinate, care include vînzarea mărfurilor și prestarea serviciilor, venitul cuprinde: venitul din vînzarea mărfurilor, produselor care se măsoară la valoarea venală a acestora și venitul din prestarea serviciilor. La vînzarea mărfurilor, produselor sau serviciilor pe credit, mărimea venitului este mai mare decît valoarea venală a acestora și cuprinde: venitul din vînzarea mărfurilor, produselor și serviciilor care se măsoară la valoarea venală a acestora în momentul vînzării și venitul sub formă de dobînzi care se determină luînd ca bază de calcul cota procentuală stabilită în contractul încheiat între vînzător și cumpărător.
În cazul schimbului de mărfuri sau servicii venitul se măsoară în felul următor: dacă se produce un schimb de mărfuri și servicii identice cu aceeași valoare, aceasta nu se consideră drept o tranzacție de profit. Schimbul de produse, mărfuri, servicii neidentice se consideră drept o tranzacție profitabilă. În acest caz venitul se măsoară la valoarea venală a mărfurilor și serviciilor primite pe calea schimbului, corectată cu suma mijloacelor bănești virate.
Pentru constatarea venitului este necesar de a se ține seama de respectarea unor criterii anumite, care diferă în funcție de sursele de obținere a acestora: vînzarea produselor finite și mărfurilor, prestarea serviciilor, darea în folosință a altor persoane a activelor proprii. Criteriile generale pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sunt: existența unei certitudini întemeiate că avantajele economice aferente tranzacției vor fi obținute de întreprindere; existența posibilității reale de a determina certitudinea sumei venitului.
În baza SNC 18, „Venitul”, paragraful 13, venitul se constată în baza metodei specializării exercițiilor în perioada de gestiune în care a fost obținut, indiferent de momentul efectiv de încasare a mijloacelor bănești sau a altor forme de compensare. Deci, venitul se constată numai atunci cînd întreprinderea are o certitudine întemeiată în obținerea acestuia. În unele cazuri o astfel de certitudine survine numai după primirea mujloacelor bănești sau după înlăturarea incertitudinilor de natură diversă. De exemplu, la efectuarea operațiilor de export pot apărea dificultăți vizînd primirea autorizației emise de autoritățile unui stat străin privind transferarea mijloacelor bănești obținute din exportul mărfurilor. În acest caz, venitul nu se constată pînă la momentul primirii unei astfel de autorizații. În cazul cînd apar îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite, inclusă anterior în venit, această sumă se trece la cheltuieli, dar nu la diminuarea sumei venitului constatate inițial.
De exemplu, în cazul apariției unor creanțe dubioase, mărimea acestora în funcție de metoda adoptată de întreprindere în politica de contabilitate, se trece la majorarea cheltuielilor perioadei sau se recuperează pe seama rezervei create anterior, dar nu se trece la diminuarea sumei venitului constatate anterior.
Conform cerințelor SNC 18, venitul se constată pe fiecare tranzacție. Însă în anumite circumstanțe, venitul poate fi constatat pe componente distincte ale unei tranzacții.
Veniturile și cheltuielile aferente unora și acelorași tranzacții sau operații economice sunt constatate într-o singură perioadă de gestiune. Pentru asigurarea concordanței veniturilor și cheltuielilor în perioada de gestiune, întreprinderea poate, în caz de necesitate, să creeze rezervele corespunzătoare pe seama cheltuielilor perioadei.
În concluzie, putem menționa că la constatarea venitului este necesar de a respecta principiul prudenței sau conservatismului, potrivit căruia veniturile se constată și se reflectă în contabilitate numai atunci cînd acestea sunt cîștigate și cînd întreprinderea este sigură că le va obține.
Majoritatea întreprinderilor obțin venit prin vînzarea produselor finite, a mărfurilor sau prestarea serviciilor. În afară de venitul rezultat din vînzarea produselor finite și prestarea serviciilor, întreprinderile obțin de asemenea venituri sub formă de dobînzi, redevențe și dividente.
Dobînzile reprezintă venitul obținut din acordarea în folosință a mijloacelor bănești altor persoane prin procurarea titlurilor de valoare. Acestea cuprind veniturile: aferente conturilor de depozit și altor conturi bancare; din acordarea împrumuturilor bănești și de mărfuri altor persoane fizice și juridice; din procurarea titlurilor de datorii (obligațiuni, cambii). Dobînzile aferente conturilor de depozit și altor conturi bancare, precum și din acordarea împrumuturilor bănești și de mărfuri altor persoane, se determină în baza cotei procentuale stabilită de contractul încheiat între întreprindere și debitori.
Redevențele reprezintă venitul obținut din transmiterea în folosință altor persoane a activelor nemateriale, de exemplu, a brevetelor, emblemelor comerciale, drepturilor de autor, programelor informatice drepturilor de exploatare a resurselor naturale.
Dividentele reprezintă sumele calculate în urma repartizării venitului net după impozitare între acționari în conformitate cu cota de participație în capitalul statutar. Dividentele se constată ca venit atunci cînd este stabilit dreptul întreprinderii la primirea acestora, adică la anunțarea la adunarea generală a acționarilor.
După ce a prezentat definiția și structura veniturilor întreprinderilor autorul își propune studierea modului de calculare a impozitului pe venit și virarea lui la buget.
CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA REZULTATELOR FINANCIARE ȘI REPARTIZAREA PROFITULUI
2.1. Contabilitatea consumurilor și cheltuielilor
În condițiile actuale, ale economiei de piață, contabilitatea este chemată să asigure veridicitatea, autenticitatea și oportunitatea informației conținută în rapoartele financiare ale întreprinderilor.
În conformitate cu tema fixată, în acest paragraf, autorul își propune studierea amănunțită a contabilității consumurilor și cheltuielilor. Evidența consumurilor și cheltuielilor are o importanță deosebită mai ales pentru întreprinderile de producere, care se reflectă în „Raportul statistic nr. 5-c”.
2.1.1 Contabilitatea consumurilor
Contabilitatea consumurilor se ține în conturile sintetice ale clasei 8 ”Conturi ale contabilității de gestiune”. Conturile din această clasă sunt destinate reflectării informației privind consumurile pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor, adaosul comercial, precum returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute.
Clasa 8, „Conturi ale contabilității de gestiune” cuprinde următoarele grupe de conturi: 81 „Conturi ale consumurilor de producție” și 82 „Alte conturi ale contabilității de gestiune”. Conținutul consumurilor reflectate în conturile din această clasă este reglementat de prevederile SNC 3 „Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderilor”.
Producția de bază a unei întreprinderi reprezintă producția care formează obiectul activității principale a întreprinderii.
Din grupa 81 „Conturi ale consumurilor de producție” fac parte următoarele conturi sintetice: 811 „Producția de bază”; 812 „Activități auxiliare”; 813 „Consumuri indirecte de producție”.
Particularitatea conturilor consumurilor de producție constă în aceea că la finele fiecărei perioade de gestiune acestea se închid prin conturile contabilității financiare și nu au sold.
Contul 811 „Producția de bază” este destinat generalizării informației privind consumurile pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor și determinarea costului lor efectiv. Contul 811 „Producția de bază” este un cont de activ fiind numit cont de calculație. În debitul acestui cont se reflectă soldul producției în curs de execuție la începutul perioadei de gestiune, care se trece din contul contabilității financiare 215 „Producția în curs de execuție”, consumurile pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor în perioada de gestiune, iar în credit – costul efectiv al produselor fabricate și serviciilor prestate, rebutului definitiv, deșeurilor recuperabile precum și soldul producției în curs de execuție care se trece la finele perioadei de gestiune în debitul contului 215 „Producția în curs de execuție”.
La contul 811 „Producția de bază” pot fi deschise următoarele subconturi:
811 1 „Consumuri directe de materiale”;
811 2 „Consumuri directe privind retribuirea muncii”;
811 3 „Contribuții pentru asigurările și protecția socială”;
811 4 „Consumuri indirecte de producție”.
Evidența analitică a consumurilor pentru producția de bază se ține pe locuri de consumuri, pe feluri de produse, pe articole și pe alți indicatori stabiliți de întreprindere.
În baza legislației în vigoare și în baza statutului întreprinderii „Floare Carpet” SA a obținut dreptul de a-și crea propriile subconturi pentru a-și ușura lucrul în cadrul contabilității pentru fiecare secție în parte. Astfel, în planul de conturi al întreprinderii, contul 811 „Producția de bază” are următoarele subconturi:
811 1 „Producția de bază în secția de filat”;
811 2 „Producția de bază în secția de vopsit”;
811 3 „Producția de bază în secția de țesut nr. 1”;
811 4 „Producția de bază în secția de finisare”;
811 5 „Producția de bază în secția de țesut nr. 2”;
811 6 „Producția de bază în secția de filat nr. 2”.
Consumurile de materiale se reflectă în contabiliate în baza documentelor primare unde se indică direcțiile concrete de utilizare a materialelor:
„Fișa limită de consum”;
„Bon de consum”;
„Calculația costului normativ”.
Evidența analitică a contului 811 „Producția de bază” se reflectă în „Jurnalul – order nr. 10” care se întocmește lunar în baza documentelor primare care circulă în interiorul întreprinderii pe parcursul acestei perioade de gestiune. Sumele înregistrate în „Jurnal – order nr. 10” se reflectă în conturile Cărții Mari a întreprinderii.
În majoritatea cazurilor, consumurile de materiale se includ în cost în baza datelor înregistrate în documentele primare, fără calcule suplimentare. În caz dacă unul și același material se folosește pentru producerea cîtorva bunuri, cantitatea și suma acestora se repartizează proporțional normelor stabilite.
În debitul contului 811 1 „Producția de bază în secția de filat” au loc următoarele înregistrări contabile:
-trecerea soldului producției în curs de execuțue la începutul perioadei de gestiune în contul contabilității financiare, se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 1 „Producția de bază în secția de filat”
Credit 215 11 „Produse în curs de execuție”
-utilizarea consumurilor de materiale în producția de bază a secției de filat se reflectă prin formulele contabile:
Debit 811 1 „Producția de bază în secția de filat”
Credit 211 11 „Materie primă de bază” la suma 594232,9 lei
Debit 811 1 „Producția de bază în secția de filat”
Credit 211 12 „Materiale de bază” la suma 3248,40 lei
-prezentarea în consumurile de fabricare a produselor a valorii combustibilului și energiei utilizate în scopuri tehnologic și a serviciilor prestate de terți în secția de filat se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 1 „Producția de bază în secția de filat”
Credit 521 11 „Facturi achitate în țară” la suma 69197,60 lei
-datoriile privind prestarea serviciilor în secția de filat între părți legate se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 1 „Producția de bază în secția de filat”
Credit 522 „Datorii pe termen scurt în părți legate”
-prezentarea consumurilor privind retribuirea muncii în consumurile producției de bază a secției de filat se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 1 „Producția de bază în secția de filat”
Credit 531 1 „Datorii privind retribuirea muncii” la suma 70926,00 lei
-prezentarea cheltuielilor privind asigurările sociale se reflectă prin formula conatbilă:
Debit 811 1 „Producția de bază în secția de filat”
Credit 533 1 „Datorii privind Fondul Social” la suma 21987,00 lei
-serviciile de reparație a secțiilor auxiliare în consumurile producției secției de filat se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 1 „Producția de bază în secția de filat”
Credit 812 „Activități auxiliare”
-consumurile indirecte de producție în consumurile producției de bază a secției de filat se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 1 „Producția de bază în secția de filat”
Credit 813 „Consumuri indirecte de producție” la suma 175073,13 lei
Din suma 934665,03 lei, 432671,59 lei trec în depozitul producției gata nr.1, produse care reprezintă articole de covoare obținute din prelucrarea covoarelor rebutate.
Trecerea producției gata din secția de filat în depozit se reflectă prin formula contabilă:
Debit 216 11 „Produse finite în DPG nr.1”
Credit 811 1 „Producția de bază în secția de filat” la suma 432671,59 lei
După reflectarea valorii costului efectiv al semifabricatelor obținute în prima secție de producere, este necesar de reflectat trecerea acestei valori preluate din prima fază la începutul celei de-a doua faze.
-valoare semifabricatelor preluate din secția de filat și transmiterea lor în secția de vopsit se efectuează prin formula contabilă:
Debit 811 2 „Producția de bază în secția de vopit”
-consumurile de materiale a secției de vopsit se reflectă prin formulele contabile:
Debit 811 2 „Producția de bază în secția de vopsit”
Credit 211 11 „Materie primă de bază” la suma 1601,88 lei
Debit 811 2 „Producția de bază în secția de vopit”
Credit 211 12 „Materiale de bază” la suma 25599,57 lei
-prezentarea în consumurile de fabricare a produselor a valoarii combustibilului și energiei utilizate în scopuri tehnologice și a serviciilor prestate de terți în secția de vopsit, se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 2 „Producția de bază în secția de vopsit”
Credit 521 11 „Facturi achitate în țară” la suma 128588,50 lei -consumurile privind remunerarea muncii aferente muncitorilor secției de vopsit se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 2 „Producția de bază în secția de vopsit”
Credit 531 1 „Datorii privind retribuirea muncii” la suma 7479,00 lei
-cheltuielile privind asigurările sociale se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 2 „Producția de bază în secția de vopsit”
Credit 533 1 „Datorii privind Fondul Social” la suma 2318,00 lei
-consumurile indirecte de producție aferente secției de vopsit se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 2 „Producția de bază în secția de vopsit”
Credit 813 „Consumuri indirecte de producție” la suma 37140,67 lei
-producția în curs de execuție la finele perioadei de gestiune se reflectă prin formula contabilă:
Debit 215 11 „Produse în curs de execuție nr.1”
Credit 811 2 „Producția de bază în secția de vopsit” la suma 20205,00 lei
În creditul contului 811 2 se efectuează următoarele înregistrări contabile:
-valoarea firelor vopsite care aparțin terților ieșite din secția de vopsit se reflectă prin formula contabilă:
Debit 211 11 „Materie primă de bază”
Credit 811 2 „Producție de bază în secția de vopsit” la suma 9316,28 lei
-producția în curs execuție intrată la începutul perioadei rămase neterminate din perioada precedentă se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 2 „Producție de bază în secția de vopsit”
Credit 215 11 „Produse în curs de execuție nr.1” la suma 10744,00 lei
-costul efectiv al produselor finite obținute în secția de vopsit trecute în depozitul nr.1 se reflectă prin formlula contabilă:
Debit 216 11 „Produse finite în DPG nr.1”
Credit 811 2 „Producția de bază în secția de vopsit” la suma 69616,92 lei
-costul efectiv al produselor finite obținute în secția de vopsit trecute în depozitul nr.2 se reflectă prin formula contabilă:
Debit 216 12 „Producse finite în DPG nr.2”
Credit 811 2 „Producția de bază în secția de vopsit” la suma 24608,71 lei
-valoarea firelor vopsite obținute din producția proprie se reflectă prin formula contabilă:
Debit 216 21 „Fir vopsit din producția proprie”
Credit 811 2 „Producția de bază în secția de vopsit” la suma 614660,24 lei
În dependență după cum au fost repartizate în depozite o parte din firele gata vopsite sunt destinate pentru vînzare, altă parte merg mai departe în procesul tehnologic, fiind transmise secției de țesut.
-valorile materiale utilizate în secția de țesut se reflectă prin formulele contabile:
Debit 811 3 „Producția de bază în secția de țesut nr.1”
Credit 211 11 „Materie primă de bază” la suma 656625,39 lei
Debit 811 3 „Producția de bază în secția de țesut nr.1”
Credit 211 12 „Materiale de bază” la suma 3570,00 lei
-utilizarea firelor gata vopsite în secția de țesut se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 3 „Producția de bază în secția de țesut nr.1”
Credit 216 21 „Fir vopsit din producția proprie” la suma 1103377,41 lei
-valoarea serviciilor prestate de terți aferente secției de țesut nr.1 se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 3 „Producția de bază în secția de țesut nr.1”
Credit 521 11 „Facturi achitate în țară” la suma 18648,52 lei
Serviciile prestate de terți sunt confirmate de „Actul de îndeplinire a lucrărilor” și „Factura TVA”.
-calculul salariului aferent muncitorilor încadrați în secția de țesut se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 3 „Producția de bază în secția de țesut nr.1”
Credit 531 1 „Datorii privind retribuirea muncii” la suma 155018,00 lei
-concomitent are loc calcularea datoriilor privind asigurările sociale:
Debit 811 3 „Producția de bază în secția de țesut nr.1”
Credit 533 1 „Datorii privind Fondul Social” la suma 48055,00 lei
-consumirile indirecte de producție aferente secției de țesut se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 3 „Producția de bază în secția de țesut nr.1”
Credit 813 „Consumuri indirecte de producție” la suma 167639,03 lei
În creditul contului 811 3 „Producție de bază în secția de țesut” în perioada lunii ianuarie 2000, s-au efectuat următoarele înregistrări contabile:
-produsele finite obținute în secția de țesut se reflectă prin formula contabilă:
Debit 216 11 „Produse finite în DPG nr.1”
Credit 811 3 „Producția de bază în secția de țesut” la suma 250288,13 lei
-trecerea producției obținute în secția de țesut în secția de finisare se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 4 „Producție de bază în secția de finisare”
Credit 811 3 „Producția de bază în secția de țesut” la suma 1902645,22 lei
În continuare conform procesului tehnologic, producția obținută trece în secția de finisare și se supune unor prelucrări de finisare, de unde se obțin covoarele plușate.
-trecerea producției din faza precedentă în faza următoare a procesului de producție se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 4 „Producție de bază în secția de finisare”
Credit 811 3 „Producția de bază în secția de țesut” la suma 1902645,22 lei
-valoarea materialelor utilizate în secția de finisare se reflectă prin formulele contabile:
Debit 811 4 „Producție de bază în secția de finisare”
Credit 211 11 „Materie primă de bază” la suma 23569,96 lei
Debit 811 4 „Producție de bază în secția de finisare”
Credit 211 12 „Materiale de bază” la suma 16977,80 lei
-trecerea soldului producției în curs de execuție la începutul perioadei de gestiune din contul contabilității financiare se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 4 „Producție de bază în secția de finisare”
Credit 215 11 „Producția în curs de execuție” la suma 180517,49 lei
-serviciile prestate de terți aferente secției de finisare se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 4 „Producție de bază în secția de finisare”
Credit 521 11 „Facturi achitate în țară” la suma 43024,92 lei
-calculul salariului aferent personalului încadrat în secția de finisare se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 4 „Producție de bază în secția de finisare”
Credit 531 1 „Datorii privind retribuirea muncii” la suma 53450,00 lei
-concomitent are loc calculul datoriilor privind asigurările sociale:
Debit 811 4 „Producție de bază în secția de finisare”
Credit 533 1 „Datorii privind Fondul Social” la suma 16570,00 lei
-consumurile indirecte de producție aferente secției de finisare se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 4 „Producție de bază în secția de finisare”
Credit 813 „Consumuri indirecte de producție” la suma 69275,36 lei
În creditul contului 811 4 pentru perioada lunii ianuarie 2000 s-au efectuat următoarele înregistrări conatbile:
-trecerea producției neterminate la finele perioadei de gestiune în contul contabilității financiare se reflectă prin formula contabilă:
Debit 215 11 „Produse în curs de execuție”
Credit 811 4 „Producția de bază în secția de finisare” la suma 124356,21 lei
-costul efectiv al produselor finite obținute în secția de finisare se reflectă prin formula contabilă:
Debit 216 11 „Produse finita în DPG nr.1”
Credit 811 4 „Producția de bază în secția de finisare” la suma 2181407,72 lei
În secția de țesut nr.2 se obțin covoarele moldovenești neplușate. Pentru reflectarea costului acestora este destinat contul 811 5 „Producția de bază în secția de țesut nr.2”. Pentru perioada de gestiune a lunii ianuarie 2000, în debitul acestui cont au fost efectuate următoarele înregistrări contabile:
-valorile materiale utilizate în secția de țesut nr.2 se reflectă prin înregistrările contabile:
Debit 811 5 „Producția de bază în secția de țesut nr.2”
Credit 211 11 „Materie primă de bază” la suma 149479,03 lei
Debit 811 5 „Producția de bază în secția de țesut nr.2”
Credit 211 12 „Materiale de bază” la suma 5,50 lei
-utilizarea firelor vopsite obținute din secția de vopsit în secția de țesut nr.2 se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 5 „Producția de bază în secția de țesut nr.2”
Credit 216 21 „Fir din producția proprie” la suma 64207,99 lei
-serviciile prestate de terți aferente secției de țesut nr.2 se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 5 „Producția de bază în secția de țesut nr.2”
Credit 521 11 „Facturi achitate în țară” la suma 4240,00 lei
-calculul salariului aferent lucrătorilor încadrați în secția de țesut nr.2 se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 5 „Producția de bază în secția de țesut nr.2”
Credit 531 1 „Datorii privind retribuirea muncii” la suma 18308,70 lei
-calculul datoriilor aferente asigurărilor sociale se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 5 „Producția de bază în secția de țesut nr.2”
Credit 533 1 „Datorii privind Fondul Social” la suma 5676,00 lei
-consumurile indirecte de producție aferente secției de țesut nr.2 se reflectă prin formula contabilă:
Debit 811 5 „Producția de bază în secția de țesut nr.2”
Credit 813 „Consumuri indirecte de producție” la suma 12991,30 lei
În creditul contului 811 5 „Producția de bază în secția de țesut nr.2” s-au efectuat următoarele înregistrări contabile:
-costul efectiv al produselor obținute în secția de țesut nr.2 se reflectă prin formula contabilă:
Debit 216 12 „Produse finite în DPG nr.2”
Credit 811 5 „Producție de bază în secția de țesut nr.2” la suma 191692,78 lei
În secția de țesut nr.2 are loc și producerea altor tipuri de fire, costul cărora, la finele perioadei de gestiune se reflectă prin formula contabilă:
Debit 216 21 „Fir din producția proprie”
Credit 811 5 „Producția de bază în secția de țesut nr.2” la suma 62070,75 lei
În cadrul întreprinderii, în afară de secțiile care se ocupă cu producerea produselor de bază activează și secțiii ale activităților auxiliare.
Contul 812 „Activități auxiliare” se folosește pentru generalizarea informației privind consumurile în activitățile auxiliare, secundare, pentru producția sau activitatea de bază a întreprinderii. În special, acest cont se utilizează pentru contabilizarea consumurilor producților care asigură:
deservirea sau aprovizionarea întreprinderii cu diverse feluri de energie;
producția ambalajelor pentru împachetarea produselor;
deservirea de transport;
exploatarea mașinelor și mecanismelor de construcție;
reparația mijloacelor fixe, etc.
Contul 812 „Activități auxiliare” este un cont de calculație. În debitul acestui cont se înregistrează soldul producției în curs de execuție la începutul perioadei de gestiune, consumurile de producție, prestările de servicii în perioada de gestiune, iar în credit – costul efectiv al produselor fabricate, serviciilor prestate, al rebutului definitiv și al deșeurilor recuperabile, precum și soldul producției în curs de execuție trecut la finele perioadei de gestiune în debitul contului contabilității financiare 215 „Producția în curs de execuție”.
„Floare Carpet” SA la contul 812 „Activități auxiliare” deschide următoarele subconturi:
812 51 „Reparația curentă a fondurilor fixe de categoria I”;
812 52 „Reparația curentă a fondurilor fixe de categoria II”;
812 53 „Reparația curentă a fondurilor fixe de categoria III”;
812 54 „Reparația curentă a fondurilor fixe de categoria IV”.
812 55 „Reparația curentă a fondurilor fixe de categoria V”;
812 61 „Reparația capitală a fondurilor fixe de categoria I”
812 62 „Reparația capitală a fondurilor fixe de categoria II”;
812 63 „Reparația capitală a fondurilor fixe de categoria III”;
812 64 „Reparația capitală a fondurilor fixe de categoria IV”;
812 65 „Reparația capitală a fondurilor fixe de categoria V”;
812 7 „Serviciile activității auxiliare”.
În debitul contului 812 „Activități auxiliare” pentru perioada de gestiune ianuarie 2001 s-au efectuat următoarele înregistrări contabile:
-trecerea soldului serviciilor în curs de execuție la începutul perioadei de gestiune din contul contabilității financiare se reflectă prin formula conatbilă:
Debit 812 „Activități auxiliare”
Credit 215 2 „Servicii în curs de execuție” la suma 76920,42 lei
-consumurile de materiale utilizate în activitățile auxiliare se reflectă prin formulele contabile:
Debit 812 „Activități auxiliare”
Credit 211 8 „Materiale de construcție” la suma 44,40 lei
Debit 812 „Activități auxiliare”
Credit 211 3 „Combustibil” la suma 4899,20 lei
Debit 812 „Activități auxiliare”
Credit 211 5 „Piese de schimb” la suma 25270,42 lei
Debit 812 „Activități auxiliare”
Credit 211 6 „Alte materiale” la suma 4127,74 lei
-calculul consumurilor privind retribuirea muncii aferente lucrătorilor angajați în activitățile auxiliare se reflectă prin formula contabilă:
Debit 812 „Activități auxiliare”
Credit 531 1 „Datorii privind retribuirea muncii” la suma 81000,00 lei
-calculul datoriilor privind asigurările sociale aferente salariului muncitorilor secției auxiliare se reflectă prin formula contabilă:
Debit 812 „Activități auxiliare”
Credit 533 1 „Datorii privind Fondul Social” la suma 25109,00 lei
-datoriile privind titularii de avans se reflectă prin formula contabilă:
Debit 812 „Activități auxiliare”
Credit 532 1 „Datorii privind titularii de avans” la suma 2318,81 lei la reflectarea consumurilor indirecte de producție repartizate în producția auxiliară se întocmește formula contabilă:
Debit 812 „Activități auxiliare”
Credit 813 „Consumuri indirecte de producție” la suma 81345,81 lei
Pe perioada lunii ianuarie 2001, în creditul contului 812 „Activități auxiliare” au fost efectuate următoarele înregistrări contabile:
-piesele de schimb rămase neutilizate la finele perioadei de gestiune și neutilizate în cadrul activităților auxiliare se reflectă prin formula contabilă:
Debit 211 5 „Piese de schimb”
Credit 812 „Activități auxiliare” la suma 11037,53 lei
-serviciile în curs de execuție rămase la finele perioadei de gestiune se reflectează prin formula contabilă:
Debit 215 2 „Servicii în curs de execuție”
Credit 812 „Activități auxiliare” la suma 102632,53 lei
-acordarea serviciilor secției auxiliare în subdiviziunile întreprinderii se reflectă prin înregistrările contabile:
1) aferente transportării produselor:
Debit 712 30 „Cheltuieli de transport privind desfacerea produselor”
Credit 812 „Activități auxiliare” la suma 6503,63 lei
2) aferente reparației mijloacelor fixe cu destinație generală:
Debit 713 12 „Reparația mijloacelor fixe cu destinație generală”
Credit 812 „Activități auxiliare” la suma 3638,17 lei
3) aferente întreținerii mijloacelor fixe cu destinație generală:
Debit 713 13 „Întreținerea mijloacelor fixe cu destinație generală”
Credit 812 „Activități auxiliare” la suma 10307,02 lei
4) aferente scopurilor generale și administrative:
Debit 713 90 „Alte cheltuieli generale și administrative”
Credit 812 „Activități auxiliare” la suma 18351,45 lei
5) destinate cheltuielilor indirecte de producție nerepartizate:
Debit 714 6 „Cheltuieli indirecte de producție nerepartizate”
Credit 812 „Activități auxiliare” la suma 11205,16 lei
6) aferente repartizării consumurilor indirecte de producție:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 812 „Activități auxiliare” la suma 137360,31 lei
Total rulaj debitor obținut pe parcursul perioadei de gestiune, în acest cont este de 601035,80 lei, fiind egal cu rulajul creditor al aceluiași cont.
Pentru desfășurarea activității de bază a întreprinderii sunt consumate anumite consumuri care nu pot fi determinate nemijlocit pe un articol de calculație, și ele se acumulează pe parcursul perioadei de gestiune în contul 813 „Consumuri indirecte de producție”.
Contul 813 „Consumuri indirecte de producție”este destinat generalizării informației privind consumurile aferente deservirii subdiviziunilor structurale ale întreprinderii și dirijării acestora.
Contul 813 „Consumuri indirecte de producție” este un cont de colectare-repartizare. În debitul acestui cont se reflectă pe parcursul perioadei de gestiune consumurile pe articole stabilite de întreprindere, iar în credit – trecerea consumurilor colectate pentru includerea în costul produselor fabricate și serviciilor prestate pentru producția de bază și activitățile auxiliare sau raportarea la cheltuielile perioadei.
La contul 813 „Consumuri indirecte de producție” pot fi deschise următoarele subconturi:
813 1 „Uzura și cheltuieli privind repararea și întreținerea mijloacelor fixe utilizate în producție”;
813 2 „Amortizarea activelor nemateriale utilizate în producție”;
813 3 „Întreținerea personalului administrativ și de deservire al subdiviziunilor de producție”;
813 4 „Protecția muncii și tehnica securității”;
813 5 „Pierderi din întreruperi în producție”;
813 6 „Întreținerea pazei și cheltuieli privind asigurarea securității antiincendiare din subdiviziunile de producție”;
813 7 „Cheltuieli aferente deplasărilor personalului de producție”;
813 8 „Alte consumuri indirecte de producție”.
Evidența analitică a consumurilor indirecte de producție se ține pe articole stabilite de întreprindere. „Floare Carpet” SA, la contul 813 „Consumuri indirecte de producție”, deschide două subconturi:
813 1 „Consumuri indirecte de producție constante”;
813 2 „Consumuri indirecte de producție variabile”.
În cadrul întreprinderii consumurile indirecte de producție variabile se repartizează în baza gradului de însușire a capacității de producție care se calculează ca raportul dintre capacitatea efectivă și capacitatea normativă, iar consumurile indirecte constante se reflectă direct în costul de producție. Toate consumurile indirecte de producție se acumulează în „Jurnalul – Order nr.10”, care se îndeplinește lunar.
În debitul contului 813 „Consumuri indirecte de producție”, pentru perioada de gestiune ianuarie 2001, se înregistrează următoarele formule contabile:
-calcularea uzurii mijloacelor fixe cu destinație de producție se reflectă prin formulele contabile:
1) aferente uzurii clădirilor:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 124 1 „Uzura clădirilor” la suma 44220,78 lei
2) aferente construcțiilor speciale:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 124 2 „Uzura construcțiilor speciale” la suma 112,89 lei
3) aferente uzurii mașinelor, utilajelor de transport:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 124 3 „Uzura mașinilor, utilajelor de transport” la suma 29403,98 lei
4) aferente uzurii mijloacelor de transport:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 124 4 „Uzura mijloacelor de transport” la suma 241,12 lei
5) aferente uzurii altor mijloace fixe:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 124 6 „Uzura altor mijloace fixe” la suma 1538,23 lei
-consumurile de materiale privind reparația și întreținerea mijloacelor fixe, precum și în alte scopuri se reflectă prin formulele contabile:
1) aferente combustibilului utilizat
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 214 3 „Combustibil” la suma 57,56 lei
2) aferente materialelor pentru ambalat:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 211 42 „Materiale pentru ambalat” la suma 0,10 lei
3) aferente pieselor de schimb:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 211 5 „Piese de schimb” la suma 15485,28 lei
4) aferente altor materiale:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 211 6 „Alte materiale” la suma 3243,38 lei
5) aferente materialelor de construcție:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 211 8 „Materiale de construcție” la suma 74,40 lei
-valoarea OMVSD date în folosință se reflectă prin formula contabilă:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 213 1 „OMVSD în stoc” la suma 142,82 lei
-serviciile prestate de terți se reflectă prin formula contabilă:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 521 11 „Facturi achitate în țară pentru servicii impozabile la sursa de plată” la suma 225677,47 lei
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 521 12 „Facturi achitate în țară pentru servicii” la suma 21905,00 lei
-calcularea retribuțiilor și contribuțiilor pentru asigurările sociale ale personalului administrativ de conducere și altor categorii de personal din subdiviziunile de producție, se reflectă prin formulele contabile:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 531 1 „Datorii privind retribuirea muncii” la suma 50032,00 lei
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 533 1 „Datorii în Fondul Social” la suma 13970,00 lei
-serviciile activităților auxiliare aferente întreținerii sau reparației mijloacelor fixe se reflectă prin formula contabilă:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producție”
Credit 812 „Activități auxiliare” la suma 137360,31 lei
Total rulaj debitor al contului 813 „Consumuri indirecte de producție” este în valoare de 543465,30 lei.
La finele fiecărei perioade de gestiune consumurile acumulate în debitul contului 813 „Consumuri indirecte de producție” se repartizează și se includ în costul produselor și serviciilor activităților de bază și auxiliare sau se trec la cheltuielile perioadei.
Repartizarea consumurilor indirecte de producție în producția secțiilor întreprinderii se reflectă prin formulele contabile:
-trecerea consumurilor indirecte de producție la producția de bază a secției de filat:
Debit 811 1 „Producția de bază a secției de filat”
Credit 813 „Consumuri indirecte de producție” la suma 175073,12 lei
-trecerea consumurilor indirecte de producție la producția de bază a secției de vopsit:
Debit 811 2 „Producția de bază a secției de vopsit”
Credit 813 „Consumuri indirecte de producție” la suma 37140,67 lei
-trecerea consumurilor indirecte de producție la producția de bază a secției de țesut nr.1:
Debit 811 3 „Producția de bază a secției de țesut nr.1”
Credit 813 „Consumuri indirecte de producție” la suma 167639,03 lei
-trecerea consumurilor indirecte de producție la producția de bază a secției de finisare:
Debit 811 4 „Producția de bază a secției de finisare”
Credit 813 „Consumuri indirecte de producție” la suma 69275,36 lei
-trecerea consumurilor indirecte de producție la producția de bază a secției de țesut nr.2:
Debit 811 „Producția de bază a secției de țesut nr.2”
Credit 813 „Consumuri indirecte de producție” la suma 12991,30 lei
-reflectarea consumurilor indirecte de producție aferente activităților auxiliare:
Debit 812 „Activități auxiliare”
Credit 813 „Consumuri indirecte de producție” la suma 81345,81 lei La finele perioadei de gestiune rulajul creditor al contului 813 „Consumuri indirecte de producție” este în valoare de 543465,30 lei, fiind egal cu rulajul debitor al acestui cont.
„Floare Carpet” SA pentru a-și delimita activitatea de producție de activitatea prestări servicii își deschide contul 814 „Consumuri privind serviciile prestate”, cu următoarele subconturi:
814 1 „Consumuri privind serviciile prestate magazinului-secției 1.3”;
814 5 „Consumuri privind serviciile prestate magazinuluiDacia, 20”;
814 6 ”Consumuri privind serviciile prestate profilactoriului”;
814 9 „Consumuri privind serviciile prestate ospătăriei”.
În debitul contului 814 „Consumuri privind serviciile prestate”, în perioada de gestiune ianuarie 2001, la valoarea consumurilor de materile utilizate în scopul prestării serviciilor se reflectă următoarea formulă contabilă:
Debit 814 „Consumuri privind serviciile prestate”
Credit 211 11 „Materie primă de bază” la suma 87,00 lei
În creditul acestui cont se reflectă costul efectiv al serviciilor prestate prin formula contabilă:
Debit 711 3 „Costul serviciilor prestate”
Credit 814 „Consumuri privind serviciile prestate” la suma 87,00 lei
Pe parcursul activității de producere și desfacere a mărfurilor sunt cazuri de livrare a acestora cu rebuturi, astfel este necesară returnarea sau reducerea prețurilor. Pentru aceasta este destinat contul 822 „Returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute”.
Contul 822 „Returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute” este destinat generalizării informației privind returnarea produselor, mărfurilor vîndute și rabatului acordat în legătură cu depistarea rebutului la produsele și mărfurile vîndute.
Contul 822 „Returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute” este un cont de activ. În debitul acestui cont se reflectă valoarea produselor returnate de cumpărători și sumele de reduceri de prețuri la mărfurile vîndute, iar în credit – sumele pierderilor rezultate din returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute și valoarea mărfurilor returnate la prețuri de valorificare.
Pentru contul 822 „Returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute” s-au deschis următoarele subconturi:
822 1 „Returnarea și reducerea prețului din DPG nr.1”
822 2 „Returnarea și reducerea prețului din DPG nr.2”
-valoarea produselor returnate la prețuri de livrare aferente facturilor achitate se reflectă prin formula contabilă:
Debit 822 1 „Returnarea și reducerea prețului din DPG nr.1”
Credit 521 51 „Facturi de achitat” la suma 495599,48 lei
-înregistrarea produselor returnate la prețuri de valorificare se reflectă prin formula contabilă:
Debit 216 11 „Produse finite în DPG nr.1”
Credit 822 1 „Returnarea și reducerea prețului din DPG nr.1” la suma 279726,34 lei
-TVA aferent produselor returnate se reflectă prin formula contabilă:
Debit 534 2 „Datorii privind TVA”
Credit 822 1 „Returnarea și reducerea prețului din DPG nr.1” la suma 82599,91 lei
-trecerea produselor returnate la cheltuielile perioadei se reflectă prin formula contabilă:
Debit 712 70 „Cheltuieli privind returnarea produselor”
Credit 822 1 „Returnarea și reducerea prețului din DPG nr.1” la suma 133273,23 lei
Astfel rulajul debitor al contului 822 1 „Returnarea și reducerea prețului din DPG nr.1” este egal cu rulajul creditor în valoare de 495599,48 lei.
2.1.2 Contabilitatea cheltuielilor
Conturile consumurilor de producție sunt strîns legate între ele și cu conturile de cheltuieli.
Conturile din clasa 7 „Cheltuieli” sunt destinate generalizării informației privind cheltuielile activităților operațională, de investiții și financiară și din pierderile excepționale.
Conținutul cheltuielilor, modul de constatare și evaluare sunt determinate de prevederile SNC 3 „Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii”, SNC 9 „Contabilitatea cheltuielilor pentru cercetări științifice și lucrări de proiectare și experimentare”, SNC 17 „Contabilitatea chiriei”, SNC 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”.
Conturile din această clasă sunt conturi de activ. În debitul acestor conturi, pe parcursul perioadei de gestiune, se reflectă cu total cumulativ, de la începutul anului sumele cheltuielilor, iar în credit – trecerea la sfîrșitul anului de gestiune a cheltuielilor acumulate la rezultatul financiar.
La întocmirea raportului trimestrial, rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli se înscriu în „Raportul privind rezultatele financiare” în rîndurile respective. Rezultatele financiare, pentru fiecare trimestru, se determină prin calcul fără întocmirea formulelor contabile. La finele anului de gestiune conturile din clasa 7 se închid prin trecerea cheltuielilor acumulate în contul 351 „Rezultatul financiar total”, întocmindu-se formulele contabile respective.
Clasa 7 „Cheltuieli” cuprind următoarele grupe de conturi: 71 „Cheltuieli ale activității operaționale”, 72 „Cheltuieli ale activității neoperaționale”, 73 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.
Grupa 71 „Cheltuieli ale activității operaționale” cuprinde următoarele conturi sintetice:
711 „Costul vînzărilor”;
712 „Cheltuieli comerciale”;
713 „Cheltuieli generale și administrative”;
714 „Alte cheltuieli operaționale”.
Contul 711 „Costul vînzărilor” este destinat generalizării informației privind costul efectiv al produselor, mărfurilor vîndute și al serviciilor prestate. La contul 711 „Costul vînzărilor” pot fi deschise următoarele subconturi:
711 1 „Costul produselor finite vîndute”
711 2 „Costul mărfurilor vîndute”
711 3 „Costul serviciilor prestate”
Evidența analitică a costului vînzărilor se ține pe feluri de produse și mărfuri vîndute, servicii prestate și alți indicatori stabiliți de întreprindere.
În curul perioadei de gestiune, la costul efectiv al produselor, mărfurilor vîndute, serviciilor prestate s-au întocmit următoarele formule contabile:
1) aferent costului produselor vîndute din DPG nr.1:
Debit 711 11 „Costul produselor finite vîndute din DPG nr.1”
Credit 216 11 „Produse finite în DPG nr.1” la suma 443086,75 lei
2) aferente costului prtoduselor vîndutedin DPG nr.2:
Debit 711 12 „Costul produselor finite vîndute în DPG nr.2”
Credit 216 12 „Produse finite în DPG nr.2” la suma 12593,60 lei
3) aferent costului mărfurilor vîndute:
Debit 711 2 „Costul mărfurilor vîndute”
Credit 217 23 „Mărfuri în magazinul-secție nr.3” la suma 9319,94 lei Debit 711 2 „Costul mărfurilor vîndute”
Credit 217 29 „Mărfuri în ospătărie” la suma 21324,40 lei
4) aferent costului serviciilor prestate:
Debit 711 3 „Costul serviciilor prestate”
Credit 216 42 „Servicii producerea nr.1” la suma 2089,40 lei
Debit 711 3 „Costul serviciilor prestate”
Credit 814 „Consumuri privind serviciile prestate” la suma 87,90 lei
La finele fiecărui trimestru rulajul debitor al contului 711 „Costul vînzărilor” se reflectă în rîndul 020 al „Raportului privind rezultatele financiare” și se scade din veniturile obținute din vînzări la determinarea profitului brut al întreprinderii.
Contul 712 „Cheltuieli comerciale” se utilizează pentru evidența cheltuielilor aferente vînzării produselor, mărfurilor și prestării serviciilor. La contul 712 „Cheltuieli comerciale” pot fi deschise următoarele subconturi:
712 1 „Cheltuieli privind operațiile de marketing”
712 2 „Cheltuieli privind ambalajele și ambalarea produselor și mărfurilor”
712 3 „Cheltuieli de transport privind desfacerea”
712 4 „Cheltuieli privind reclama”
712 5 „Cheltuieli privind reparațiile garantate și deservirile cu garanție”
712 6 „Cheltuieli privind datoriile dubioase”
712 7 „Cheltuieli privind returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute”
712 8 „Alte cheltuieli comerciale”
În debitul contului 712 „Cheltuieli comerciale” s-au întocmit următoarele înregistrări contabile:
-calcularea remunerației lucrătorilor care se ocupă de operațiile de marketing precum și contribuțiile la asigurările sociale:
Debit 712 10 „Cheltuieli privind operațiile de marketing”
Credit 531 1 „Datorii privind retribuirea muncii” la suma 6469,00 lei
Debit 712 10 „Cheltuieli privind operațiile de marketing”
Credit 533 1 „Datorii privind Frondul Social” la suma 2005,00 lei
-reflectarea serviciile de transport ale organizațiilor terțe
Debit 712 30 „Cheltuieli de transport privind desfacerea”
Credit 521 12 „Facturi achitate în țară pentru servicii” la suma 200,07 lei
-trecerea la cheltuieli a datoriilor pe termen scurt privind procedurile vamale
Debit 712 30 „Cheltuieli de transport privind desfacerea”
Credit 539 23 „Datorii pe termen scurt privind procedurile vamale” la suma 6937,87 lei
-serviciile activităților auxiliare aferente transportării produselor
Debit 712 30 „Cheltuieli de transport privind desfacerea”
Credit 812 „Activități auxiliare” la suma 6503,63 lei
-cheltuielile privind ambalarea produselor finite la depozite
Debit 712 40 „Cheltuieli privind reclama”
Credit 211 6 „Alte materiale”
-serviciile de reclamă prestate de terți
Debit 712 40 „Cheltuieli privind reclama”
Credit 521 12 „Facturi achitate în țară pentru servicii” la suma 6602,98 lei
-trecerea la cheltuieli a valorii produselor rebutate
Debit 712 70 „Cheltuieli privind returnarea și reducerea prețului la mărfurile vîndute”
Credit 822 1 „Returnarea și reducerea prețurilor din DPG nr.1” la suma 133273,23 lei
-trecerea la cheltuielile comerciale a valorii activelor nemateriale amortizate
Debit 712 80 „Alte cheltuieli comerciale”
Credit 113 7 „Amortizarea altor active nemateriale” la suma 28,96 lei
La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul contului 712 „Cheltuieli comerciale” se reflectă cu total cumulativ de la începutul anului în „Raportul privind rezultatele financiare” în rîndul 050.
Contul 713 „Cheltuieli generale și administartive” se utilizează pentru contabilizarea cheltuielilor aferente deservirii și gestiunii întreprinderii în ansamblu. În cursul perioadei de gestiune cheltuielile generale și administrative se colectează cu total cumulativ de la începutul anului în debitul contului 713 „Cheltuieli generale și administrative”. La acest cont pot fi deschise următoarele subconturi:
713 1 „Cheltuieli privind uzura, repararea și întreținerea mijloacelor fixe cu destinație generală”
713 2 „Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale”
713 3 „Cheltuieli de întreținere a personalului administrativ și de conducere”
713 4 „Impozite taxe și plăți cu excepția impozitului pe venit”
713 5 „Cheltuieli în scopuri de binefacere și sponsorizare”
713 6 „Cheltuieli privind protecția muncii”
713 7 „Cheltuieli de reprezentare”
713 8 „Cheltuieli de deplasare”
713 9 „Alte cheltuieli generale și administrative”
În debitul contului 713 „Cheltuieli generale și administrative”, pe parcursul perioadei de gestiune, s-au întocmit următoarele înregistrări contabile:
-calculul uzurii mijloacelor fixe cu destinație generală a întreprinderii
Debit 713 1 „Uzura mijloacelor fixe cu destinație generală”
Credit 124 1 „Uzura clădirilor” la suma 7909,86 lei
Debit 713 11 „Uzura mijloacelor fixe cu destinație generală”
Credit 124 2 ”Uzura construcțiilor speciale” la suma 6829,94 lei
Debit 713 11 „Uzura mijloacelor fixe cu destinație generală”
Credit 124 3 ”Uzura mașinilor, utilajului de transport” la suma 6089,92 lei
-serviciile de reparație a mijloacelor fixe
Debit 713 12 „Reparația mijloacelor fixe cu destinație generală”
Credit 812 ”Activități auxiliare” la suma 3638,17
-calculul amortizării activelor nemateriale și trecerea acestora la cheltuielile perioadei
Debit 713 2 „Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale”
Credit 113 5 ”Amortizarea licențelor” la suma 107,00 lei
-calcularea remunerațiilor personalului administrativ, precum și a contribuțiilor pentru asigurările sociale
Debit 713 3 „Cheltuieli privind întreținerea personalului administrativ”
Credit 531 1 ”Datorii privind retribuirea muncii” la suma 85825,36 lei Debit 713 3 „Cheltuieli privind întreținerea personalului administrativ”
Credit 533 1 ”Datorii privind Fondul Social” la suma 26606,00 lei
-calcularea impozitelor și taxelor cu excepția impozitelor pe venit
Debit 713 4 „Impozite, taxe și plăți cu excepția impozitului pe venit ”
Credit 534 4 ”Datorii privind impozitul funciar” la suma 3555,00 lei
-reflectarea cheltuielilor privind protecția muncii
Debit 713 6 „Cheltuieli privind protecția muncii”
Credit 531 1 ”Datorii privind retribuirea muncii” la suma 358,45 lei
-reflectarea datoriilor de reprezentare
Debit 713 7 „Cheltuieli de reprezentare”
Credit 532 1 ”Datorii față de personal privind alte operații” la suma 1600,00 lei
-trecerea la cheltuielile generale și administrative a sumei uzurii mijloacelor fixe
Debit 713 9 „Alte cheltuieli generale și administrative”
Credit 124 1 ”Uzura clădirilor” la suma 5,00 lei
Debit 713 9 „Alte cheltuieli generale și administrative”
Credit 124 3 „Uzura mașinilor, utilajelor de transport” la suma 3,41 lei
2.2 Contabilitatea veniturilor
Conturile din clasa 6 „Venituri” sunt destinate generalizării informației privind veniturile obținute din activitatățile operațională, de investiții și financiară ale întreprinderii, precum și din evenimentele excepționale. Conturile din această clasă sunt conturi de pasiv. În creditul acestor conturi se înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile SNC corespunzătoare, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare.
La întocmirea rapoartelor financiare, rulajele creditoare ale conturilor de venituri se înregistrează în „Raportul privind rezultatele financiare” pe rîndurile corespunzătoare. Rezultatele financiare pe fiecare trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La finele anului de gestiune conturile acestei clase se închid prin trecerea veniturilor acumulate la contul 351 „Rezultat financiar total”, întocmind formule contabile.
Clasa 6 „Venituri” cuprinde următoarele grupe de conturi: 61 „Venituri din activitatea operațională”, 62 „Venituri din activitatea neoperațională”.
Grupa 61 „Venituri din activitatea operațională” conține următoarele conturi sintetice: 611 „Venituri din vînzări”, 612 „Alte venituri operaționale”.
Contul 611 „Venituri din vînzări” este destinat generalizării informației privind veniturile obținute din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operațiile de barter. La contul 611 „Venituri din vînzări”pot fi deschise următoarele subconturi:
611 1 „Venituri din vînzarea produselor”
611 2 „Venituri din vînzarea mărfurilor”
611 3 „Venituri din servicii prestate”
611 4 „Venituri din contracte de construcție”
În creditul contului 611 1 „Venituri din vînzarea produselor”, pe parcursul perioadei de gestiune, s-au întocmit următoarele înregistrări contabile:
-reflectarea valorii produselor vîndute la prețuri de livrare, aferente facturilor prezentate spre achitare
Debit 221 11 „Facturi primite din țară aferente DPG nr.1”
Credit 611 11 „Venituri din vînzarea produselor din DPG nr.1” la suma 25823,32 lei
Debit 221 22 „Facturi primite din străinătate aferente DPG nr.1”
Credit 611 11 „Venituri din vînzarea produselor din DPG nr.1” la suma 941640,12 lei
Debit 221 12 „Facturi primite din țară aferente DPG nr.2”
Credit 611 12 „Venituri din vînzarea produselor din DPG nr.2” la suma 5497,07 lei
-valoarea mărfurilor vîndute la prețuri de livrare aferente facturilor prezentate spre achitare
Debit 221 11 „Facturi primite din țară aferente DPG nr.1”
Credit 611 21 „Venituri din vînzarea mărfurilor” la suma 13112,98 lei
-valoarea mărfurilor vîndute la prețurile de livrare aferente facturilor prezentate spre achitarea lucrătorilor întreprinderii
Debit 227 3 „Creanțe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în credit”
Credit 611 21 „Venituri din vînzarea mărfurilor secției nr.1” la suma 1622,04 lei
-valoarea mărfurilor vîndute la prețul de vînzare aferente facturilor achitate
Debit 241 11 „Casa magazinului secției nr.1”
Credit 611 21 „Venituri din vînzarea mărfurilor secției nr.1” la suma 69547,35 lei
La finele perioadei de gestiune, rulajul creditor al contului 611 „Venituri din vînzări” cu total cumulativ de la începutul perioadei trece la rezultatul financiar al întreprinderii.
Contul 612 „Alte venituri operaționale” este destinat generalizării informației privind veniturile obținute din ieșirea activelor curente, arendei curente, precum și sub formă de amenzi, penalități, despăgubiri, recuperări ale daunei materiale, ca rezultat a modificării metodelor de evaluare a activelor curente. La contul 612 „Alte venituri operaționale” pot fi deschis următoarele subconturi:
612 1 „Venituri din realizarea altor active curente”
612 2 „Venituri din arenda curentă”
612 3 „Venituri din amenzi, penalități și despăgubiri”
612 4 „Venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente”
612 5 „Venituri din recuperarea daunei materiale”
612 6 „Alte venituri operaționale”
Evidența analitică a altor venituri operaționalese ține pe feluri de venituri, surse de obținere și alte direcții stabilite de întreprindere și se reflectă lunar în „Jurnalul-order nr.15”.
La „Floare Carpet” SA în perioada de gestiune ianuarie 2000, în creditul contului 612 „Alte venituri operaționale” au avut loc următoarele înregistrări contabile:
-valoarea veniturilor din prestarea serviciilor de arendă
Debit 228 1 „Creanțe pe termen scurt privind arenda”
Credit 612 2 „Venituri din arenda curentă” la suma 1609,46 lei
-valoarea veniturilor din recuperarea daunei materiale
Debit 227 4 „Creanțe pe termen lung privind recuperarea daunei materiale”
Credit 612 5 „Venituri din recuperarea daunei materiale” la suma 8,97 lei
-trecerea la valoarea altor venituri operaționale a plusurilor de materiale înregistrate, constatate cu ocazia inventarierii
Debit 211 11 „Materie primă de bază”
Credit 612 6 „Alte venituri operaționale” la suma 157,48 lei
Debit 211 3 „Combustibil”
Credit 612 6 „Alte venituri operaționale” la suma 3,73 lei
-valoarea creanțelor pe termen scurt ale personalului privind chiria, trecute la alte venituri operaționale
Debit 227 5 „Creanțe pe termen scurt ale personalului privind chiria”
Credit 612 6 „Alte venituri operaționale”la suma 6871,60 lei
În cursul perioadei de gestiune ianuarie 2000, întreprinderea a mai obținut venituri din activitatea financiară, și anume din diferențele de curs valutar care se reflectă în creditul contului 622 3 „Venituri din diferențele de curs valutar”.
Veniturile din diferențele de curs valutar aferente creanțelor pe termen scurt, din facturile comerciale, se reflectă prin formula contabilă:
Debit 221 21 „Facturi primite din străinătate”
Credit 622 3 „Venituri din diferențe de curs valutar” la suma 1025,80 lei
Veniturile din diferențele de curs valutar aferente datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale se reflectă prin formula contabilă:
Debit 521 2 „Facturi achitate în străinătate”
Credit 622 3 „Venituri din diferențe de curs valutar” la suma 428,67 lei
2.3 Definiția, calcularea și virarea impozitului pe venit
Orice persoană fizică sau juridică care desfășoară o activitate de antreprenoriat și care desigur obține un venit, conform legislației în vigoare datorează statului un impozit – impozitul pe venit.
Impozitul pe venit este un impozit republican și reprezintă o plată obligatorie în fondul statului, cu titlu nerambursabil, plătită de orice persoană fizică sau juridică care realizează venituri sub orice formă, în conformitate cu legislația în vigoare.
În acest paragraf, autorul își propune de a studia mai detaliat modul de calculare a impozitului pe venit, îndeplinirea declarației privind impozitul pe venit, condițiile și termenele livrării lui la buget.
Subiecții impunerii impozitului pe venit sunt persoanele fizice și juridice care obțin pe parcursul anului fiscal venit din orice surse aflate în R.Moldova, precum și persoanele fizice sau juridice rezidente, care obțin venit din investiții și venit financiar din sursele aflate în afara R. Moldova.
Evaluarea, măsurarea și constatarea impozitului pe venit sunt posibile doar după determinarea venitului impozabil, care se reflectă în „Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitatea de antreprenoriat”.
În conformitate cu art. 18 al Codului Fiscal, în venitul brut se includ:
venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte activități similare;
venitul de la activitatea societăților obținut de către membrii societăților și venitul obținut de către acționarii fondurilor de investiții;
venitul din darea proprietății în arendă;
creșterea de capital peste pierderile de capital, neluată în considerare în alte tipuri de venit;
venitul obținut sub formă de dobîndă;
royalty – recompensă regulată obținută de la darea în folosință a activelor nemateriale;
venitul rezultat din neachitarea datoriilor de către agentul economic în cazurile expirării termenului de prescripție;
donațiile de stat, primele și premiile, care nu sunt specificate ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc aceste plăți;
sumele obținute de pe urma acordului de neangajare în activitatea de concurență;
dividentele obținute de la un agent economic nerezident;
alte tipuri de venit care nu sunt enumerate la punctele menționate și care nu sunt specificate ca neimpozabile.
În venitul brut al persoanelor ce practică activitatea de întreprinzător la calcularea venitului impozabil nu se includ următoarele tipuri de venit:
dividentele cu excepția celor primite de la agenții economici nerezidenți;
averea primită ca donații
veniturile organizațiilor statelor străine, organizațiilor internaționale.
La determinarea venitului impozabil este important de a se ține seama că anumite articole de cheltuieli sunt permise spre deducere. Deducerea este suma care la calcularea venitului impozabil se scade din venitul brut al contribuabilului. Deducerea se permite în anul fiscal, pe parcursul căruia au fost calculate sau suportate cheltuielile, cu excepția cazurilor cînd aceste cheltuieli urmează să fie raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului. În componența deducerilor se includ:
cheltuielile ordinale și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, excluzînd în cadrul activității de întreprinzător;
cheltuielile pentru plata dobînzilor, care se referă exclusiv la efectuarea activității de întreprinzător, cu excepția dobînzii aferente procurării mijloacelor fixe pînă la punerea lor în exploatare;
uzura mijloacelor fixe;
cheltuielie pentru reparația proprietății în mărime nu mai mare de 10% din baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune;
cheltuieli legate de investigații și cercetări științifice;
amortizarea activelor nemateriale;
cheltuielie legate de extracția resurselor naturale;
suma datoriilor compromise în legătură cu efectuarea activității de întreprinzător;
defalcări în fondul de asigurări;
defalcări obligatorii în fondul republican și fondurile locale de susținere socială a populației, efectuate pe parcursul anului fiscal;
toate impozitele cu excepția impozitului pe venit;
donații în scopuri filantropice, cu condiția ca acestea să nu fie mai mari de 7% din venitul impozabil;
cheltuielile de investiții;
diferențe negative de curs valutar.
Venitul impozabil se determină luînd ca bază de calcul profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare reflectat în „Raportul privind rezultatele financiare”.
Pentru evidența impozitului pe venit este necesar de menționat că se deosebesc reguli de constatare a veniturilor și cheltuielilor în scopul evidenței contabile, prevăzute de standardele naționale de contabilitate și reguli de constatare în scopul impozitării în baza legislației fiscale.
În scopul impunerii, o atenție deosebită se acordă: modului de determinare a venitului impozabil, a diferențelor permanente și temporare, determinarii datoriilor și activelor curente privind impozitul pe venit, datoriilor și activerlor amînate privind impozitul pe venit, a cheltuielilor privind impozitul pe venit.
În conformitate cu art.15 din Codul Fiscal impozitul pe venit pentru a.2001 se percepe conform următoarelor cote:
a) pentru persoanele juridice – în mărime de 28% din venitul anul impozabil;
b) pentru persoanele fizice:
– 10% din venitul anul impozabil ce nu depășește suma de 10800 lei;
– 15% din venitul anual impozabil ce se află în limitele 10800 – 15000 lei;
– 28% din venitul anual impozabil ce depășeșta suma de 15000 lei.
În conformitate cu modificările art15 din Codul Fiscal, pentru a. 2001, sunt prevăzute următoarele cote de impozitare:
a) pentru persoanele juridice – în mărime de 28% din venitul anual impozabil;
b) pentru persoanele fizice:
– 10% din venitul anul impozabil ce nu depășește suma de 12180 lei;
– 15% din venitul anual impozabil ce se află în limitele 12180 – 16200 lei;
– 28% din venitul anual impozabil ce depășește suma de 16200 lei.
Profitul întreprinderii pînă la achitarea impozitului pe venit diferă în rapoartele financiare și în calculele efectuate în scopul impozitării, astfel profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare reflectat în „Raportul privind rezultatele financiare” nu coincide cu profitul reflectat în „Declarația privind impozitul pe venit al persoanei juridice care desfășoară activitatea de antreprenoriat”.
Profitul pînă la impozitare reprezintă rezultatul financiar al întreprinderii, fiind reflectat în „Raportul privind rezultatele financiare” și numit venit contabil.
Venitul determinat în baza venitului contabil al perioadei de gestiune, corectat cu mărimea diferențelor permanente și temporare conform regulilor stabilite de Codul Fiscal, poartă denumirea de venit impozabil. Venitul impozabil se determină în declarația fiscală doar în scopul calculării impozitului pe venit și nu se reflectă în contabilitate.
Difernțele dintre sumele veniturilor, constatate în contabilitatea financiară și sumele acelorași venituri constatate în scopul impozitării, sunt condiționate de prevederile legislației fiscale conform căreia:
anumite feluri de venituri nu sunt supuse impozitării cu impozit pe venit;
perioadele de gestiune la constatarea veniturilor nu coincid,
anumite articole de cheltuieli permise spre deducere se limitează;
se aplică diferite modalități de determinare a mărimii veniturilor – metode de calcul sau metoda de casă.
Prin metoda de casă se înțelege metoda conform căreia:
a) venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obținut în numerar sau sub formă de proprietate materială;
b) deducerea se permite în anul fiscal pe parcursul căruia au fost suportate cheltuielile, cu excepția cazului cînd aceste cheltuieli trebuie raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului.
Prin metoda calculării se înțelege metoda conform căreia:
a) venitul este raportat la anul fiscal în care a fost cîștigat;
b) deducerea se permite în anul fiscal în care au fost calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate alte plăți cu condiția că aceste cheltuieli și plăți nu trebuie raportate la un alt an fiscal în scopul reflectării corecte a venitului.
Analizînd „Declarația privind impozitul pe venit” observăm o abatere vizibilă între suma venitului contabil și a venitului impzabil, rezultat al diferitor reguli de măsurare și constatare a unora și acelorași venituri sau cheltuieli în conformitate cu contabilitatea finaniară și în scopuri fiscale. De aceea este necesară divizarea acestor abateri – în diferențe permanente și temporare, precum și determinarea tipurilor de diferențe și influența lor asupra mărimii venitului impozabil al întreprinderii.
Diferențele reprezintă suma abaterilor dintre mărimea veniturilor sau cheltuielilor reflectate în contabilitatea financiară și mărimea acelorași venituri sau cheltuieli constatate în scopul impozitării.
Diferențele permanente apar în cazul în care unele articole de venituri sau cheltuieli luate în calculul venitului contabil conform SNC nu se constată sau se limitează de Codul Fiscal. Corecțiile ce țin de diferențele permanente se efectuează doar în anul curent de gestiune și nu influențează asupra venitului impozabil și rapoartelor financiare ale perioadei de gestiune următoare. Diferențele permanente se subdivizează în diferențe permanente aferente veniturilor și aferente cheltuielilor. În dependență de influența asupra mărimii venitului impozabil, diferențele permanente pot să mărească sau să micșoreze venitul impozabil.
Diferențele temporare apar în cazul cînd perioada în care unele articole de cheltuieli și venituri, incluse în venitul contabil și reflectate în „Raportul privind rezultatele financiare”, nu coincide cu perioada în care aceste articole sunt luate în calcul la determinarea venitului impoztabil. Diferențele temporare apar într-o perioadă de gestiune și se anulează în altă perioadă sau pe parcursul a cîtorva perioade de gestiune ulterioare. În dependență de influența pe care o exercită asupra venitului impozabil al perioadelor anticipate, diferențele temporare se divizează în diferențe impozabile și deductibile.
Diferențele temporare impozabile generează apariția sumelor care majorează venitul impozabil al perioadelor de gestiune viitoare.
Diferențele temporare deductibile sunt diferențele temporare care generează apariția sumelor deductibile la calcularea venitului impozabil și perioada de gestiune viitoare.
Orice persoană fizică sau juridică care realizează venituri și datorează statului un impozit, beneficiază de dreptul de a prezenta „Declarația cu privire la impozitul pe venit”, completată potrivit cerințelor Serviciului Fiscal de Stat și formei stabilite.
În conformitate cu art. 83 al Codului Fiscal, „Declarația cu privire la impozitul pe venit” trebuie să fie prezentată Serviciului Fiscal de Stat la locul de înregistrare numai tîrziu de 31 martie a anului care urmează după anul fiscal de gestiune.
Impozitul pe venit plătit în patru rate de către contribuabil în baza venitului impozabil în anul precedent, se achită la următoarele termene: 31 martie; 30 iunie; 30 septembrie; 31 decembrie.
În concluzie, putem menționa faptul că problema impozitării este una din cele mai dificile și contradictorii probleme, atît la nivel de întreprindere cît și nivel de economie națională.
Politica fiscală ca parte componentă al politicii economico-financiare,cuprinde ansamblul reglementărilor privind stabilirea și perceperea impozitelor și taxelor de la persoanele fizice și juridice care dețin o avere sau realizează venituri.
Sistemul de impozitare evoluează și se perfecționează continuu sub imboldul dezvoltării economice, nefiind stabilit odată pentru totdeauna, ci se adaptează corespunzător cerințelor ivite într-o anumită perioadă, în funcție de obiectivele politice, economice și sociale din țară.
2.4 Determinarea și evidența rezultatului financiar și contabilizarea acestuia
Obținerea profitului este rațiunea de a fi a întreprinderii, scopul principal pe care îl are antreprenorul înainte de a iniția o afacere.
Anume profitul se utilizează de cele mai multe ori ca indicator al aprecierii rezultatelor activității întreprinderii sau a rentabilității acestuia, indicator care este reflectat în „Raportul privind rezultatele financiare”. „Raportul privind rezultatele financiare” cuprinde indicatorii financiari ai întreprinderii pe perioada de gestiune și perioada corespunzătoare a anului precedent. Acest raport contribuie la realizarea obiectivelor rapoartelor financiare prin dezvăluirea articolului privind profitul net și pierderile, care este important pentru evaluarea activității anterioare și prognozarea activității viitoare a întreprinderii.
„Raportul privind rezultatele financiare” se întocmește potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanțelor al R. Moldova. În conformitate cu SNC 5, prezentarea rapoartelor financiare”Raportul privind rezultatele financiare” cuprinde 15 indicatori care reflectă veniturile, cheltuielile și profiturile (pierderile) realizate în cursul perioadei curente de gestiune și perioadei corespunzătoare a anului precedent. Primii 8 indicatori componenți ai raportului nominalizat caracterizează veniturile, cheltuielile și rezultatul din activitatea operațională a întreprinderii, determinată de statutul acesteia. Apoi în raport sunt prezentate rezultatele financiare aferente activității întreprinderii, care nu constituie pentru ea o activitate de bază. În special, se reflectă rezultatul din operațiunile efectuate în domeniile suplimentare ale activității de afaceri ale întreprinderii, cum sunt activitatea de investiții și cea financiară.
Tehnica de întocmire a „Raportului privind rezultatele financiare” constă în completarea fiecărui rînd în baza rulajelor aferente conturilor de venituri și cheltuieli din clasele 6 și 7 ale planului de conturi contabile, preluate din Cartea mare a întreprinderii. În procesul completării raportului nominalizat, rezultatele financiare pozitive se înregistrează cu cifre obișnuite, fără paranteze, iar cele negative – cu paranteze.
În postura „Vînzări nete” (rîndul 010) se reflectă veniturile din vînzări, adică valoarea produselor, mărfurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate la prețuri de livrare, fără TVA și accize. Din punct de vedere al metodicii de întocmire a raportului, „Vînzările nete” reprezintă suma rulajului creditor al contului 611 „Venituri din vînzări”, înregistrat cu total cumulativ de la începutul anului în Cartea mare a întreprinderii și pentru perioada anului 2001 fiind în valoare de 53108059 lei.
În postura „Costul vînzărilor” (rîndul 020) se arată costul produselor, mărfurilor realizate, lucrărilor executate, serviciilor prestate reflectat în debitul contului 711 „Costul vînzărilor” înregistrat cu total cumulativ de la începutul anului în Cartea mare a întreprinderii și pentru perioada anului 2000 fiind în valoare de 38014893 lei.
În postura „Profitul brut (pierderea globală)” (rîndul 030) se reprezintă diferența dintre mărimea vînzărilor nete și costul vînzărilor, pentru perioada de gestiune curentă fiind în valoare de 15093166 lei.
În postura „Alte venituri operaționale” (rîndul 040) se înregistrează veniturile constatate, reflectate în creditul contului 612 „Alte venituri operaționale” înregistrat cu total cumulativ de la începutul anului în Cartea mare a întreprinderii și pentru perioada anului 2000 fiind în valoare de 2041243 lei.
În postura „Cheltuieli comerciale” (rîndul 050) se reflectă cheltuielile aferente vînzării produselor finite, mărfurilor și serviciilor, contabilizate în debitul contului 712 „Cheltuieli comerciale” înregistrat cu total cumulativ de la începutul anului în Cartea mare a întreprinderii și pentru perioada anului 2000 fiind în valoare de 1687569 lei.
În postura „Cheltuieli generale și administartive” (rîndul 060) se înregistrează cheltuielile aferente dirijării întreprinderii, acumulate în debitul contului 713 „Cheltuieli generale și administrative” și pentru perioada de gestiune curentă fiind în valoare de 5616063 lei.
În postura „Alte cheltuieli operaționale” (rîndul 070) se reflectă cheltuielile înregistrate în debitul contului 714 „Alte cheltuieli operaționale” fiind în valoare de 9890180 lei.
În postura „Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere)” (rîndul 080) se reflectă rezultatul financiar determinat astfel: la profitul brut, arătat în rîndul 030 (15093166 lei) se însumează alte venituri operaționale prezentate în rîndul 040 (2041243 lei), iar din suma obținută se scad cheltuielile comerciale, adică rîndul 050 (1687569 lei), cheltuielile generale și administrative din rîndul 060 (5616063 lei) și alte cheltuieli operaționale din rîndul 070 (9890180 lei).
Rezultatul din activitatea operațională obținut în perioada de gestiune curentă, este pierdere în valoare de (59403) lei.
Următoarele posturi ale „Raportului privind rezultatele financiare” sunt legate de activitățile suplimentare ale întreprinderii, cum sunt activitatea de investiții și financiară.
În postura „Rezultatul din activittatea de investiții: profit (pierdere)” (rîndul 090) se reflectă diferența dintre veniturile și cheltuielile din operațiunile legate de existența și mișcarea activelor pe termen lung. Veniturile se acumulează cu total cumulativ de la începutul anului în creditul contului 621 „Venituri din activitatea de investiții”, iar cheltuielile – în debitul contului 721 „Cheltuieli ale activității de investiții”, și pentru perioada de gestiune a anului 2001, întreprinderea a înregistrat pierderi din această activitate în mărime de 1750 lei.
În postura „Rezultat din activitatea financiară: profit (pierdere)” (rîndul 100) se reflectă diferența dintre veniturile și cheltuielile aferente operațiunilor legate de modificările în mărimea și structura capitalului propriu și mijloacelor împrumutate. La determinarea rezultatului financiar din activitatea financiară, veniturile sunt contabilizate în creditul contului 622 „Venituri din activitatea financiară”, iar cheltuielile sunt acumulate pe parcursul anului de gestiune în debitul contului 722 „Cheltuieli ale activității financiare”, iar rezultatul obținut de întreprindere din activitatea financiară este în mărime de 471340 lei.
În postura „Rezulatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere)” (rîndul 110) se înregistrează profitul sau pierderea obținută de întreprindere în cursul perioadei de gestiune din toate felurile de activități. Acest rezultat se determină prin însumarea datelor din rîndurile: 080 „Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere)” în valoare de (59403) lei, 090„Rezultatul din activitatea de investiții profit (pierdere)” în valoare de 1750 lei, 100 „Rezultat din activitatea financiară: profit (pierdere)” în valoare de 471340 lei și „Rezultatul din activitatea economico-financiară” fiind de 413687 lei.
În postura „Rezultatul excepțional: profit (pierdere)” (rîndul 120) se reflectă diferența dintre veniturile și cheltuielile apărute ca rezultat al evenimentelor și operațiunilor excepționale neprevăzute. La „Floare Carpet”SA, pe perioada de gestiune, nu s-au înregistrat astfel de rezultate.
În postura „Profitul (pierdere) perioadei de gestiune pînă la impozitare” (rîndul 130) se reflectă rezultatul financiar obținut de întreprindere în cursul perioadei de gestiune din toate felurile de activități și rezultatul excepțional. Acest indicator, numit „Profit contabil” se determină prin însumarea datelor din rîndul: 110 și rîndul 120, rezultatul acestei sume fiind de 413687 lei.
Profitul pînă la impozitare nu trebuie să fie confundat cu venitul impozabil care se determină în baza profitului contabil, corectat cu mărimea diferențelor permanente și temporare.
Postura „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” (rîndul 140) reflectă suma impozitului pe venit care urmează să fie plătit la buget în rate în cursul anului de gestiune în conformitate cu prevederile art. 84 al Codului Fiscal, reflectat în debitul contului 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”, mărimea acestei posturi în perioada de gestiune fiind în valoare de 303876 lei.
Postura „Profitul net (pierdere netă)” (rîndul 150) reprezintă diferența dintre „Profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare”, în mărime de 413687 lei și „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”, în mărime de 303876 lei. Datele din acest rînd trebuie să corespundă cu profitul net al perioadei de gestiune reflectat în Bilanțul Contabil, fiind egal cu 109811 lei.
Pentru contabilizarea rezultatului financiar anual obținut este destinat contul 351 „Rezultatul financiar total”.
Contul 351 „Rezultatul financiar total” este destinat generalizării informației privind veniturile și cheltuielile pentru determinarea rezultatelor financiare, obținut din activitatea operațională, de investiții și financiară a întreprinderii și din evenimentele excepționale.
Contul 351 „Rezultatul financiar total” este un cont de comparare. În creditul acestui cont se reflectă pe feluri de activități veniturile generalizate realizate în perioada curentă, precum și sumele anuale ale pierderilor nete, iar în debit – cheltuielile pe aceleași feluri de activități, cheltuielile curente aferente impozitului pe venit și sumele profitului net rămas la dispoziția întreprinderii după impozitare.
Operațiile la contul 351 „Rezultatul financiar total” se reflectă la sumele anului de gestiune și contul se închide prin transmiterea rezultatului net la profitul sau pierderea netă a perioadei de gestiune.
Evidența analitică a rezultatului financiar total se ține pe tipuri de venituri și cheltuieli.
La finele perioadei de gestiune, veniturile și cheltuielile obținute de întreprindere trec la rezultatul financiar fiind reflectate în „Jurnal-order nr.15” și „Jurnal order nr.11” .
-trecerea la rezultatul financiar a veniturilor acumulate la sfîrșitul anului din vînzarea produselor finite se reflectă prin formula contabilă:
Debit 611 11 „Venituri din vînzarea produselor”
Credit 351 „Rezultatul financiar total” la suma 44128009 lei
-trecerea la rezultatul financiar a veniturilor acumulate la sfîrșitul anului din vînzarea mărfurilor se reflectă prin formula contabilă:
Debit 611 21 „Venituri din vînzarea mărfurilor”
Credit 351 „Rezultatul financiar total” la suma 8689059 lei
-trecerea la rezultatul financiar a veniturilor obținute din prestarea serviciilor acumulate pe parcursul perioadei de gestiune se reflectă prin formula contabilă:
Debit 611 31 „Venituri din prestarea serviciilor”
Credit 351 „Rezultatul financiar total” la suma 290991 lei
-trecerea la rezultatul financiar total a sumei altor venituri operaționale acumulate pe parcursul perioadei de gestiune se reflectă prin formula contabilă:
Debit 612 1 „Venituri din realizarea altor active curente”
Credit 351 „Rezultatul financiar total” la suma 715118 lei
-trecerea la rezultatul financiar total a sumei veniturilor din arenda curentă acumulate pe parcursul perioadei de gestiune se reflectă prin formula contabilă:
Debit 612 22 „Venituri din arenda curentă”
Credit 351 „Rezultatul financiar total” la suma 21262 lei
-trecerea la rezultatul financiar total a sumei veniturilor obținute din recuperarea daunei materiale pe parcursul anului de gestiune se reflectă prin formula contabilă:
Debit 612 5 „Venituri din recuperarea daunei materiale”
Credit 351 „Rezultatul financiar total” la suma 1303781 lei
-trecerea la rezultatul financiar total a sumei veniturilor obținute pe parcursul anului de gestiune din iesirea activelor materiale pe termen lung se reflectă prin formula contabilă:
Debit 621 2 „Venituri din ieșirea activelor materiale pe termen lung”
Credit 351 „Rezultatul financiar total” la suma 1750 lei
-trecerea la rezultatul financiar total a sumei veniturilor acumulate pe parcursul anului din diferențe de curs valutar se reflectă prin formula contabilă:
Debit 622 3 „Venituri din diferențe de curs valutar”
Credit 351 „Rezultatul financiar total” la suma 846525 lei
-trecerea la rezultatul financiar total a sumei altor veniturilor din activitatea financiară acumulate pe parcursul anului de gestiune se reflectă prin formula contabilă:
Debit 622 4 „Alte venituri din active intrate cu titlu gratuit”
Credit 351 „Rezultatul financiar total” la suma 305 lei
Pe parcursul anului de gestiune 2001, rulajul creditor al contului 351 „Rezultat financiar total” este în valoare de 55997882 lei.
Pentru a determina profitul perioadei de gestiune, la finele perioadei toate cheltuielile suportate de întreprindere sunt trecute în creditul contului 351 „Rezultatul financiar total”.
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune aferente costului produselor finite vîndute se reflectă prin formula contabilă:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 711 11 „Costul producției vîndute” la suma 30516680 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune aferente costului mărfurilor vîndute se reflectă prin formula contabilă:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 711 21”Costul mărfurilor vîndute” la suma 7242392 lei
-trecerea la rezultatul financiar total a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune aferente costului serviciilor prestate se reflectă prin formula contabilă:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 711 31 „Costul serviciilor prestate” la suma 25582 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune aferente cheltuielilor operaționale de marketing se reflectă prin formula contabilă:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 712 10 „Cheltuieli operaționale de marketing” la suma 134419 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune aferente cheltuielilor de ambalare se reflectă prin formula contabilă:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 712 20 „Cheltuieli de ambalare” la suma 16528 lei
trecerea în cont a cheltuielilor de transport privind desfacerea:
Debit 351 „Rezultat financiar total”
Credit 712 30 „Cheltuieli de transport privind desfacerea” la suma de 360410 lei.
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune aferente cheltuielilor de reclamă se reflectă prin formula contabilă:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 712 40 „Cheltuieli de reclamă” la suma 256238 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor privind reducerea prețurilor la mărfurile vîndute:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 712 7 „Cheltuieli privind reducerea prețurilor la mărfurile vîndute” la suma 135161 lei
-trecerea în cont a altor cheltuieli comerciale:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 712 8 „Alte cheltuieli comerciale” la suma 784813 lei (inclusiv retribuirea muncii – 420034 lei, contribuții privind asigurările sociale de stat – 130211 lei, uzura mijloacelor fixe – 5752 lei)
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune aferente uzurii mijloacelor fixe cu destinație generală se reflectă prin formula contabilă:
Debit 351 „Rezulattul financiar total”
Credit 713 11 „Uzura mijloacelor fixe cu destinație generală” la suma 418627 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune aferente amortizării activelor nemateriale se reflectă prin formula contabilă:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 713 2 „Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale” la suma 10754 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune aferente cheltuielilor cu privire la întreținerea personalului administrativ se reflectă prin formula contabilă:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 713 3 „Cheltuieli de întreținere a personalului administrativ” la suma 1885295 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor privind impozite, taxe:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 713 4 „Cheltuieli generale privind impozitele și taxele” la suma 258218 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune aferente cheltuielilor în scopuri de binefacere se reflectă prin formula contabilă:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 713 5 „Cheltuieli în scopuri de binefacere și sponsorizare” la suma 7845 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor privind protecția muncii:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 713 6 „Cheltuieli privind protecția muncii” la suma 10616 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor de reprezentare:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 713 7 „Cheltuieli de reprezentare” la suma 49094 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor de deplasare:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 713 8 „Cheltuieli de deplasare” la suma 115945 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune aferente altor cheltuieli generale și administrative se reflectă prin formula contabilă
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 713 90 „Alte cheltuieli generale și administrative” la suma 2859669 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune aferente cheltuielilor privind realizarea altor active curente se reflectă prin formula contabilă:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 714 1 „Cheltuieli privind realizarea altor active curente” la suma 668645 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune privind arenda curentă:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 714 2 „Cheltuieli privind arenda” la suma 3078 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune privind amenzile, penalitățile și alte feluri de sancțiuni:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 714 3 „Cheltuieli privind amenzile, penalitățile și alte feluri de sancțiuni ” la suma 1298050 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune aferente plății dobînzilor pentru credite și împrumuturi:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 714 5 „Cheltuieli aferente plății dobînzilor pentru credite și împrumuturi ” la suma 1735970 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor indirecte nerepartizate de producție la sfîrșizul anului de gestiune:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 714 6 „Cheltuieli indirecte nerepartizate de producție” la suma 5105443 lei
-trecerea în cont a altor cheltuieli:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 714 9 „Alte cheltuieli ” la suma 1078994 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune aferente diferențelor de curs valutar se reflectă prin formula contabilă:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 722 3 „Cheltuieli privind diferența de curs valutar” la suma 375490 lei
Total cheltuieli obținute de „Floare Carpet” SA pe debitul contului 351 „Rezultat fianciar total” pînă la calcularea profitului pînă la impozitare alcătuiesc 55584195 lei.
Calculăm profitul financiar contabil pînă la impozitare, care este egal cu diferența dintre total venituri și total cheltuieli (55997882 lei – 55584195 lei) și constituie 413687 lei.
Pentru a calcula cheltuielile privind impozitul pe venit este nevoie de a completa „Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitatea de antreprenoriat”(anexa 2) și a determina venitul impozabil, care este egal cu venitul contabil al perioadei de gestiune corectat cu mărimea diferențelor permanente și temporare, conform legislației fiscale (anexa 1D și 2D).
La întreprinderea „Floare Carpet” SA venitul impozabil pe anul 2001 alcătuiește 169827 lei (Declarația – rînd. 090). Cota impozitului pe venit pe anul 2001 este de 28%, respectiv mărimea impozitului pe venit va fi de 47552 lei.
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrșitul anului de gestiune aferente impozitului pe venit se reflectă prin formula contabilă:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” la suma 47552 lei.
Conform anexei 2D a „declarației cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitatea de antreprenoriat” pe anul 2001 la întreprinderea „Floare Carpet” SA diferența temporară pe uzura mijloacelor fixe imfluiențează la micșorarea venitului. Astfel se calculează datoriile amînate privind impozitul pe venit:
Declarația (anexa 2D rînd.0311 col.4 + rînd.0,12 col.4)
(520000) + 1435442 = 915442 lei x 28% = 256324 lei
-trecerea în cont a datoriilor amînate privind impozitul pe venit:
Debit 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”
Credit 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit” la suma 256324 lei
-trecerea în cont a cheltuielilor acumulate privind datoriile amînate a impozitului pe venit se reflectă prin formula contabilă:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit” la suma 256324 lei
Total cheltuieli obținute de „Floare carpet” SA în perioada de gestiune este în valoare de 55888071 lei. Diferența dintre total venituri și total cheltuieli în valoare de 109811 lei reprezintă profitul net al perioadei de gestiune și se reflectă prin formula contabilă:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 333 1 „Profit net al perioadei de gestiune” la suma 109811 lei
Profitul net se înscrie în „Raportul privind rezultatele financiare”pe rîndul 150 și coincide cu rîndul 590 al „Bilanțului contabil” (anexa 1).
Capitolul 3. ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE ȘI REPARTIZAREA PROFITULUI
3.1. Analiza structurală a profitului
Aprecierea performanțelor, obținute de întreprindere, se efectuiază în baza profitului. Profitul este rezultatul final al activității întreprinderii și caracterizează eficiența lucrului acesteia. În condițiile economiei de piață profitul obținut asigură baza financiară în vederea extinderii activității întreprinderii. Capacitatea întreprinderii dea a asigura un profit necesar determină existența ei și depinde mult deactivitatea de conducere a managerilor.
În condițiile economiei de piață înterprinderile necesită un nou stil de conducere, bazat pe flexibilitate, dinamism și previziune. În atare condiții activitatea de conducere este de neconceput fără o informație complexă, oportună și calitativă.
Sub acest aspect informația cuprinsă în Rapoartele financiare nu este suficientă. Este necesar deasemenea o cunoaștere a întregului complex de cauze și factori care determină mărimea profitului. Aceasta se poate realiza numai prin intermediul analizei financiare.
Profitul brut (pierderea globală) caracterizează nivelul de depășire a venitului din vnzări asupra costului acestor vînzări. El reprezintă diferența dintre mărimea vînzărilor nete (rînd.010, f.2) și costul vînzărilor ( rînd. 020, f.2), modelul matematic fiind:
Pb = V – C
Unde Pb – profitul brut
V – vînzări nete
C – costul vînzărilor
Masa profitului total obținut de întreprindere înaintea impozitării nu este omogenă, în componența sa intrînd rezultate din activități și operații diferite. În profitul total al întreprinderii se include:
1) Profitul din activitatea operațională care se determină ca diferența dintre veniturile obținute din vînzarea produselor, lucrărilor, serviciilor, mărfurilor și cheltuielile aferente acestor venituri.
rd. 080 = rd.030+rd.040-rd.050-rd.060-rd.070 (anexa nr.3.2)
15093166 + 2041243 – 1687569 – 5616063 –9890180 = (59403) (anexa nr.3.2)
Deci, pentru perioada de gestiune a anului 2001 „Floare Carpet”S.A. a obținut pierderi din activitatea operațională în valoare de (59403) lei.
2) Profitul din activitatea neoperațională cuprinde rezultatele sau profitul din activitatea de investiții, profitul din activitatea financiară, rezultatele excepționale.
Profitul din activitatea de investiții se determină ca diferența dintre veniturile și cheltuielile din operațiile legate de existența și mișcarea activelor pe termen lung. Pentru „Floare Carpet” SA în perioada de gestiune venitul din activitatea de investiții constituie 1750 lei (anexa nr.3.2).
Profitul din activitatea financiară se determină ca diferența dintre veniturile și cheltuile aferente operațiilor legate de modificările în mărimea și structura capitalului propriu și capitalului împrumutat. Profitul activității financiare constituie 471340 lei (anexa nr.3.2).
Rezultatul excepțional se obține ca diferența dintre veniturile și cheltuielile apărute ca rezultat al evenimentelor și operațiilor excepționale neprevăzute. „Floare Carpet” SA nu înregistrează profituri excepționale.
Analiza structurii profitului se efectuează în dinamică în baza datelor „Raportului privind rezultatele financiare”.
Analiza structurii profitului întreprinderii în dinamică.
Tabelul nr. 2
Efectuînd analiza structurii profitului putem aprecia rezervele concrete de sporire a profitului în cadrul activității desfășurate de întreprindere.
În baza datelor din tabelul nr. 2 putem concretiza în urma cărei activități întreprinderea obține cel mai mare profit, adică, care activitate este cea mai avantajoasă și mai eficientă.
La „Floare Carpet” SA, pierderea perioadei de gestiune pînă la impozitare este format din rezultatul din activitatea operațională în mărime de (59403) lei, rezultatul din activitatea de investiții care are o influență negativă în valoare de 1750 lei și rezultatul din activitatea financiară în valoare de 471340 lei.
Dat fiind că „Floare Carpet” SA este o întreprindere producătoare, desigur că atenția cea mai mare se acordă rezultatului din activitatea operațională, care în perioada curentă are o pondere de –14,3 %, adică cu 11,6 % mai mult decît în anul precedent. Însă, se observă creșterea acestui rezultat față de perioada precedentă cu 44880 lei din cauza scăderii prețurilor la producția fabricată, ceea ce îmbunătățește situația economico-financiară a întreprinderii.
Referindu-ne la rezultatul din activitatea de investiții, observăm că întreprinderea a obținut rezultate pozitive care sunt legate de comercializarea utilajului neutilizat la un preț favorabil. Întreprinderea a obținut un profit din activitatea de investiții în sumă de 1750 lei.
În perioada raportată, majoritatea relațiilor cu agenții economici au fost efectuate în valută străină, și, din cauza instabilității valutei naționale, în urma recalculării sumelor aferente creanțelor s-a obținut un rezultat din activitatea financiară în mărime de 471340 lei, adică cu 35056 lei mai puțin decît în perioada precedentă.
Din datele prezentate în atbel rezultă că profitul pînp la impozitare obținut în sumă de3 413687 lei a fost format pe seama rezultatelor financiare din activitatea operațională.
Tabelul 2a
Din datele prezentate în tabel rezultă că din suma totală a profitului obținut de întreprindere în anul 2001 73,46 % sau 303,8 mii lei au fost calculate spre transfer la buget și datorii amînate privind impozitul pe venit. Suma profitului impozabil (169824 lei, Declarația – rînd. 090) deviază de la rezultatul financiar contabil (413687 lei) din cauza unui șir de diferențe permanente și temporare: devierea metodelor de calcul a uzurii mijloacelor fixe în evidența financiară și fiscală, suma pierderilor fiscale raportate din perioadele fiscale precedente permise spre deducere în perioada fiscală curentă, etc.
Raportul între profitul net și profitul pînă la impozitare – 26,54 %. Se observă presiunea sistemului fiscal asupra rezultatelor financiare ale întreprinderii.
Din suma profitului perioadei de gestiune pînă la impozitare în mărime de 413687 lei s-au calculat spre transfer la buget 47552 lei. După stabilirea diferențelor permanente și temporare și după scoaterea cheltuielilor privind impozitul pe venit, profitul net al perioadei de gestiune constituie 109811 lei.
Deci, în concluzie, putem menționa că în anul de gestiune întreprinderea nu aacordat o atenție activității de bază, adică activității operaționale, de unde și înregistrează cele mai mari profituri.
În următorul paragraf, autorul își propune studierea profitului brut și factorii săi de influență.
3.2. Analiza factorială a profitului brut
Profitul brut reprezintă depășirea vînzărilor nete asupra costului vînzărilor și reflectă rezultatul financiar obținut din vînzările nete.
Cunoașterea profitului brut, precum și stabilirea factorilor săi de influență este foarte importantă pentru sistemul managerial al întreprinderii în scopul stabilirii unor condiții eficiente de producere și livrare.
Pentru perioada de gestiune a anului 2001, profitul brut constituie:
Pb=56069495 lei – 42756773lei=13312722lei. (anexa nr.3.2)
În practica economică se mai ține seama și de coeficientul de profitabilitate sau rata profitului brut, care se determină în procente față de indicatorul vînzărilor nete. Formula de calcul pentru acest coeficient este următoarea:
C=(Pb/Vn) x 100%, unde C – coeficient de profitabilitate; Pb – valoarea profitului brut;
Vn – valoarea vînzărilor nete.
Evoluția profitului brut în perioada anului 2001 comparativ cu anul 2000 este prezentată în următorul tabel:
Dinamica profitului brut
Tabelul nr.3
Rezultatele calculelor obținute în tabelul nr.3 reprezintă o situație foarte favorabilă pentru întreprindere. În perioada curentă, comparativ cu perioada precedentă, s-a mărit volumul vînzărilor nete, însă cu toate acestea costul vînzărilor nu crește dar se micșorează cu 1823404 lei.
Rata profitului brut sau coeficientul de profitabilitate, ne caracterizează profitul brut obținut la un leu vînzări nete. Pentru perioada curentă, mărimea acestui coeficient este de 39,7 %, adică a crescut cu 13,85 %. Aceasta înseamnă că la un leu vînzări nete a anului curent, întreprinderea primește 39,7 bani, ceea ce reprezintă o situație favorabilă pentru întreprindere. Mărimea acestui coeficient trebuie să rămînă stabilă sau să crească în dinamică. Micșorarea mărimii acestui coeficient mărturisește despre creșterea costului vînzărilor.
În continuare vom analiza structura vînzărilor nete, structura costului vînzărilor precum și structura profitului brut al „Floare Carpet” SA în perioada de gestiune a anului 2001 comparativ cu anul 2000.
Structura vînzărilor nete
Tabelul nr. 4
În baza datelor prezentate în tabelul nr.4, putem menționa că, atît în anul precedent cît și anul curent, ponderea cea mai mare în total venituri din vînzări îl au veniturile din vînzarea produselor finite, observăm o tendință de crestere a acestor venituri cu 2,1 %. Mărimea veniturilor din prestarea serviciilor rămîne a fi mică, întreprinderea avînd o cantină pentru deservirea lucrătorilor interni.
Mărimea veniturilor din vînzarea mărfurilor s-a majorat cu 1029589 lei.
La finele anului 2001, veniturile din vănzarea produselor finite ocupa ponderea cea mai mare în volumul total al vînzărilor nete – 83,1 %, deacea în perioadad anului de gestiune, producerii covoarelor plușate s-a acordat o deosebită atenție.
E de menționat că 45 % din producția fabricată este destinată exportului în Federația Rusă și Republica Bielorusi, Republica Dagestan și Romînia, fapt care s-a realizat în mărime de 44 % în anul 2001, adică cu 7% mai mult decît în anul precedent. În țările CSI, exportul aconstituit 18515 mii lei.
Structura costului vînzărilor
Tabelul nr.5
În baza datelor prezentate în tabelul nr. 5, am constat, că odată cu creșterea volumului vînzărilor nete, s-a micșorat și costul vînzărilor produselor finite. Ponderea cea mai mare în total costul vînzărilor îl are costul produselor finite.
Tabelul nr.4 și tabelul nr.5 au fost completate în baza anexelor nr.3.12 și nr.3.13 la „Raportul privind rezultate financiare”.
La etapa următoare vom determina structura profitului brut global, reieșind din activitățile întreprinderii.
Structura profitului brut global
Tabelul nr.6
În baza datelor reflectate în tabelul nr.6, putem analiza structura profitului brut global obținut de întreprindere. Astfel „Floare Carpet”SA obține cele mai mari profituri din activitatea de bază a sa, adică din vînzarea produselor finite, care au crescut cu 4827382 lei, față de perioada precedentă. În perioada curentă s-au mărit considerabil profiturile din vînzarea mărfurilor, de la 909586 lei la 1446667 lei. În ceea ce privește prestarea serviciilor, întreprinderea a obținut venituri mai mici decît în perioada precedentă cu 570990 lei.
Profitul brut al perioadei de gestiune poate să difere de cel obținut în perioada precedentă ca urmare ainfluenței unor factori. De aceea în tehnica analizei este necesar să apreciem nu numai schimbările acestui indicator în dinamică, dar și să studiem minuțios factorii de influență.
Mărimea efectivă a profitului brut se modifică sub influența următorilor factori:
modificarea volumului vînzărilor nete;
modificarea costului vînzărilor nete;
mpdificarea prețurilor la producția vîndută;
modificarea structurii și sortimentului producției vîndute.
La efectuarea calculelor privind influența factorilor este necesar să ținem
cont de faptul că modificarea volumului vînzărilor are o acțiune directă asupra profitului brut, iar costul vînzărilor – indirectă.
Analiza profitului brut
Tabelul nr. 7
1. Calculul abaterii totale a profitului brut ( /\ Pb)
/\ Pb1 – /\ Pb0 = 15093166 – 10299693 = 4793473 lei,
unde Pb1 – profitul brut obținut în perioada raportată;
Pb0 – profitul brut obținut în perioada precedentă.
2. Calculul influenței modificării factorilor:
Influența modificării volumului de vînzări nete (Pbv):
/\ Pbv = (RCR – 100)/100 x Pb0 = (102,3-100)/100 x 10299693 = +236893 lei,
unde RCR – ritmul de creștere a volumului de vînzări care se determină prin raportul costului vînzărilor la costul vînzărilot din perioada precedentă (51280420/50127990 x 100 = 102,3).
Influența modificării costului vînzărilor:
/\ Pbc = -(C1 – CREC) = -(38014893 – 408452290) = +2830397 lei,
unde C1 – costul vînzărilor în perioada raportată;
CREC – costul vînzărilor perioadei raportate recalculat la costul perioadei precedente.
Influența modificării prețurilor la producția vîndută (Pbp)
/\ Pbp = V1 – VREC = 53108059 – 51280420 = +1827639 lei,
unde V1- volumul de vînzări în perioada raportată;
VREC – volumul efectiv de vînzări recalculat la prețurile perioadei precedente.
Influența modificării structurii producției vîndute (Pbs)
/\ Pbs = PbREC – Pb0 – Af1 = 10435130 – 10299693 – 236893 = -101456 lei,
unde PbREC – profitul brut recalculat la condițiile anului precedent;
Af1 – acțiunea factorului 1.
Balanța influenței sumare – +4793473
236893 + 2830397 + 1827639 + -101456 = 4793473 lei
Din informația obținută se constată că profitul brut a sporit față de perioada precedentă cu 4793473. Rezultă că această sporire a avut loc pe seama modificării costului vînzărilor (2830397), modificarea prețurilor la producția vîndută (1827639), fapt care în condiții normale ale raportului cerere – ofertă nu poate constitui un factor ce detremină viabilitatea întreprinderii. Influența negativă a modificării structurii producției vîndute (-101456) cere ca managerii întreprinderii să efectuieze pe viitor un control mai riguros, care va contribui la ameliorarea rezultatelor financiare.
În paragraful următor, autorul își propune studierea repartizării profitului și utilizarea lui în cadrul întreprinderii.
Analiza repartizării profitului și utilizarea lui
Dacă pornim de la ideia că profitul reprezintă prosperarea întreprinderii pentru o perioadă, atunci este necesar de a menționa repartuzarea acestuia și utilizarea lui cît mai eficientă în cadrul întreprinderii. Profitul reprezintă rațiunea activității de producere, adică scopul și punctul de pornire a oricărei activități.
Profitul „Floare Carpet” SA, format după achitarea tuturor impozitelor și taxelor, altor plăți obligatorii, rămîne la dispoziția societății și este utilizat pentru:
acoperirea pierderilor din anii precedenți;
formarea capitalului de rezervă;
plata remunerărilor anuale membrilor consiliului societății și membrilor comisiei de cenzori;
plata dividendelor;
reinvestirea;
alte scopuri ce nu contravin legislației.
Hotărîrea privind distribuirea profitului net pe parcursul anului financiar este adoptată de către consiliul societății în limitele normativelor, aprobate de adunarea generală a acționarilor societății.
Decizia cu privire la plata dividendelor anuale este adoptată de adunarea generală a acționarilor societății la propunerea consiliului societății.
Adunarea generală a acționarilor societății de asemenea aprobă decizia cu privire la plata dividendelor anuale în mărime care nu poate depăși mărimea dividendelor, propuse pentru a fi plătite de către consiliul societății.
Dividendele se calculează pentru fiecare acțiune indiferent de timpul cînd a fost procurată și se plătesc tuturor acționarilor incluși în lista acționarilor care au dreptul să primească dividende.
La plata dividendelor anuale în lista acționarilor, care au dreptul să primească dividende, se includ acționarii și deținătorii nominali, înregistrați în registrul acționarilor nu mai tîrziu de 45 zile pînă la ținerea adunării generale a acționarilor societății.
Temenul de plată a dividendelor se stabilește de către consiliul societății, dar nu poate fi mai mare de 3 luni din ziua adoptării deciziei despre plata lor.
Societatea plătește dividende în mijloace bănești, iar prin decizia adunării generale a acționarilor societății și cu acordul fiecărui acționar în parte și/sau prin producția societății.
Mărimea dividendelor este declarată fără reținerea impozitului pe venit, dar dividendele se plătesc cu reținerea impozitului.
În baza hotărîrii adunării generale a acționarilor pe anul 2000, se propune de aprobat repartizarea profitului net obținut pe perioada anului 2001 în sumă de 109811 lei, după cum este prezentat în tabelul nr.9.
Dinamica repartizării profitului
Tabelul nr.9
În baza datelor prezentate în tabelul nr.9, putem menționa direcțiile concrete de repartizare a profitului net obținut de întreprindere, direcții care se stabilesc de Adunarea Generală a Acționarilor.
În perioada de gestiune a anului 2000, profitul net obținut în valoare de 94769 lei a fost repartizat astfel: s-a format fondul de rezervă în valoare de 4738 lei, ceea ce constituie 5% din profitul net, au fost acoperite pierderile anilor precedenți, în valoare de 36013 lei, iar restul profitului, adică 54018 lei trec la profitul nerepartizat al gestiunii.
În perioada curentă, profitul perioadei de gestiune constituie 109811 lei.
S-a propus de format fondul de rezervă de 5 % – 5490 lei, restul a se utiliza pentru formarea profitului nerepartizat al perioadei de gestiune. La momentul întocmirii lucrării nu a fost luată decizia Adunprii Generale a Acționarilor întreprinderii privind repartizarea profitului. Convocarea adunării a fost prevăzută pentru luna mai, anul 2002.
După hotărîrea adunării acționarilor întreprinderii despre folosirea profitului net se scriu următoarele formule contabile:
Debit 333 „Profit net al perioadei de gestiune”
Credit 322 „Rezerve prevăzute de statut” la suma de 5490 lei;
Debit 333 „Profit net al perioadei de gestiune”
Credit 332 „Profitul nerepartizat al anilor precedenți”.
ÎNCHEIERE
Concepția mercantilistă susținea că izvorul profitului îl constituie rezultatul activității de comerț exterior, iar concepția fiziocrată a negat concepția profitului comercial și a considerat profitul ca un venit provenit din activitățile agricole, și doar mai tîrziu D. Ricardo a precizat pentru prima dată distribuția și opoziția dintre salariu și profit, care însumate dau valoarea nou creată. Pînă la concepția actuală a profitului utilă pentru condițiile economiei de piață au existat multe păreri aferente noțiunii de profit și sursele lui de apariție.
Astăzi, profitul este rațiunea de a fi a unei unități economice, și întreprinderile ce se dovedesc neprofitabile sunt supuse falimentului.
Prin urmare, ideea centrală care l-a călăuzit pe autor în elaborarea acestei lucrări, a fost explicarea detaliată a noțiunii de „Profit” obținut de unitățile economice pe parcursul perioadei de gestiune, contabilizarea și analiza acestuia și prezentarea lui în rapoartele financiare.
Pentru a aborda mai amplu tema propusă este necesar de a defini și noțiunile de: „Venit”, „Consum”, „Cheltuieli”. Deci, prin tematică, conținut și structura sa, lucrarea conține aspecte teoretice privind definirea consumurilor și cheltuielilor, structura veniturilor obținute de întreprindere, precum și aspecte practice privind contabilizarea și analiza rezultatelor financiare ale întreprinderii.
Partea practică a lucrării a fost efectuată pe baza materialelor „Floare Carpet” SA, întreprindere care desfășoară o activitate profitabilă. O atenție deosebită în cadrul contabilizării rezultatelor financiare s-a acordat contabilizării consumurilor la „Floare Carpet” SA, deoarece, întreprinderea are specificul ei de a-și contabiliza consumurile pentru fiecare fază în parte a procesului de producție și pentru fiecare secție de producere în parte.
În baza legislației în vigoare și în baza statutului, întreprinderea are dreptul de a-și deschide propriile subconturi pentru a-și ușura lucrul analitic în contabilitate. În general, modul de ținere a evidenței contabile și analitice corespunde principiilor și standardelor internaționale de contabilitate și legislației în vigoare.
La „Floare Carpet” SA sunt utilizate documente primare, registre contabile, rapoarte financiare întocmite după formulare unice, aprobate de Ministerul Finanțelor al R. Moldova, caracterice tuturor unităților economice, precum și documente de utilizare internă specifice numai pentru această întreprindere.
Actualmente întreprinderea tinde de a-și computeriza tot lucrul analitic al contabilității, în prezent utilizîndu-se pe larg mașinogramele.
Evidența consumurilor, cheltuielor și a veniturilor se ține pe posturi aparte ale bilanțului contabil și se reflectă la finele perioadei de gestiune în „Raportul privind rezultatele financiare” pe tipuri de activități. Venitul impozabil al perioadei de gestiune corectat cu mărimea diferențelor permanente și temporare, precum și calcularea impozitului pe venit spre achitare se reflectă în „Declarația cu privire la impozitul pe venit”, care se întocmește și se prezintă în baza legislației în vigoare.
Analiza rezultatelor financiare s-a efectuat în date comparabile pentru două perioade de gestiune: anul 2000 și anul 2001.
Contabilitatea și analiza rezultatelor financiare reprezintă un studiu complex, de aceea a fost necesară consultarea mai multor lucrări de specialitate. În lucrare au fost utilizate SNC, Planul de conturi contabile, Codul Fiscal al R.Moldova, precum și materialele practice propuse de „Floare Carpet” SA.
Dacă în primele două capitele, autorul s-a referit la contabilizarea rezultatelor financiare, atunci în al treilea capitol „Analiaza rezultatelor financiare și a repartizării profitului la „Floare Carpet” SA” s-a analizat și calculat capacitatea întreprinderii de a produce profit.
Deci, analiza rezultatelor financiare reprezintă o importanță aparte pentru sistemul managerial al întreprindere și reprezintă un studiu complex cu ajutorul căruia se poate determina multitudinea influenței factorilor care contribuie la modificarea acestui indicator pe parcursul unei perioade de activitate. În baza acestui studiu pot fi elaborate decizii necesare în domeniul economico-financiar pentru ameliorarea situației nefavorabile și crearea unor condiții noi cu facilități suplimentare pentru activitatea de producție.
Efectuînd analiza structurii profitului putem aprecia rezervele concrete de sporire a profitului, putem concretiza în urmă cărei activități întreprinderea obține cel mai mare profit, adică, care activitate este cea mai avantajoasă și mai eficientă. Analizînd structura vînzărilor nete constatăm că ponderea cea mai mare în total venituri din vînzări, îl au veniturile din vînzarea produselor finite, cu toate că odată cu luarea unor decizii eficiente în vederea majorării volumului vînzărilor nete, modificării structurii și sortimentului producției și diminuării posibile a costului producției vîndute, mărimea acestui indicator se poate majora cu mărimea rezervei întreprinderii în valoare de 8915968 lei.
În general, calculele și rezultatele prezentate în capitolul trei, reflectă o situație favorabilă în ceea ce privește activitatea de producere și desfacere a întreprinderii, însă sunt necesare luarea unor decizii în scopul sporirii rezultatelor obținute.
BIBLIOGRAFIE
1. Monitorul oficial al R.Moldova, vol.1
Moldpres, Chișinău, 1998
2. Noul sistem contabil al agenților economici
din R.Moldova vol.1 și 2
ACAP 1998
3. Alexandru Tobă, Andrei Malai, Daniel Tobă
„Teoria economică generală”
Chișinău 2001
4. Bernard Colasse
„Contabilitatea generală”
ed. „Moldova” 1992
5. Michel Capron
„Contabilitatea în perspectivă”
București, ed. „Humanitas” 1994
6. Mihail Epuran, Valerie Bîlbîiță
„Contabilitatea financiară în noul sistem contabil”
Timișoara 1994
7. dr. Mariana Negruș vol.1 și 2
„Decontarea tranzacțiilor internaționale”
București, 1993
8. A.Nediță, V.Bucur
„Contabilitatea financiară”
Chișinău ACAP, 1999
9. Revista „Contabilitate și Audit”
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Contabilitatea Rezultatelor Financiare. Analiza Rezultatelor Financiare (ID: 131822)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.