Contabilitatea Organizatiilor Non Profit

Organizațiile neguvernamentale sunt structuri institutionalizate de natură privată ce pot activa fie ca grupuri informale, fie înregistrate ca persoane juridice, și care sunt independente în raport cu orice autoritate publică. Ele nu urmăresc nici accesul la puterea politică și nici obținerea de profit.

Conform unei definiții structural-funcționale, o organizație neguvernamentală trebuie să îndeplinească urmatoarele criterii:

– să funcționeze ca entitate structurată – poate face dovada unei anumite structuri organizaționale institutionalizate (deține mecanisme interne de decizie, elaborează și respectă în activitățile desfasurate reguli și proceduri proprii de funcționare, etc.). Cel mai adesea, aceste instituții sunt înregistrate ca persoane juridice, dar funcționarea lor este posibilă și fără să aibe personalitate juridică;

– să fie de natură privată – este instituțional separată de autoritățile publice (fapt care nu exclude finanțarea din bugetul public), fiind constituită pe baza exercitării drepturilor la libera inițiativă și libera asociere;

– să respecte criteriul non distribuției profitului – poate genera venituri, respectiv obține “profit” din activitățile desfășurate, dar acestea nu pot fi distribuite membrilor sau organelor de conducere, ci sunt folosite doar pentru atingerea obiectivelor declarate;

– să se auto-guverneze – are capacitatea de a-și asuma decizii privind funcționarea internă sau relațiile cu alte instituții în mod independent, iar structurile de conducere nu sunt dominate de reprezentanții autorităților publice;

– să fie voluntare – se bazează, în general, pe implicarea voluntară în acțiunile pe care le desfașoară (fapt care nu exclude posibilitatea angajării de personal) sau în procesul de conducere;

– să fie de interes public – servește unor scopuri de interes public sau contribuie la realizarea binelui public. Pe lângă criteriile obligatorii, mai sunt utilizate și două criterii cu valoare recomandativă:

– să fie de interes public – servește unor scopuri de interes public sau contribuie la realizarea binelui public. Pe lângă criteriile obligatorii, mai sunt utilizate și două criterii cu valoare recomandativă:

– să fie nemisionare – nu are ca scop promovarea unei anumite religii (cazul bisericilor), dar poate avea ca scop educația religioasă;

– să fie nepartizane politic – nu se implică direct în promovarea sau susținerea candidaților sau formațiunilor politice, dar pot desfașura activități specifice cu scopul influențării politicilor publice.

Din punct de vedere juridic, în România, organizațiile neguvernamentale pot exista sub trei forme: asociație, fundație, federație.

În România, la începutul anilor '90, atribuirea unei conotații politice de tipul "antiguvernamental", sintagmei "organizații neguvernamentale" a fost rezultatul lipsei de informații cu privire la modul de structurare al societății civile. Cu rare exceptii, organizațiile neguvernamentale actionează într-un mod nepartizan din punct de vedere politic. Chiar dacă acest comportament organizațional nu este impus de lege, el este recomandat de principiile de bună practică.

Acest fapt nu semnifică însă, că la un moment dat, una sau mai multe organizații, nu pot să adopte o anumită poziție într-o anumită conjunctură sau legat de o anumită problemă specifică. Un anume comportament se manifestă vizibil în special legat de procesul de elaborare și implementare de politici publice. Atâta vreme cât manifestarea de tip “politic” al organizației are un caracter temporar, nefiind vorba de o aliniere pe termen lung la o anumită ideologie, se poate considera că, în general, demersul respectiv este nepartizan.

De fapt, atributul de "neguvernamental", deși exprimă o trasatură importantă a sectorului asociativ, nu este suficient pentru separarea organizațiilor la care se face referire din mulțimea instituțiilor cărora le corespunde această caracteristică. În ultimă instanță, și societățile comerciale și sindicatele, deși nu sunt subordonate ierarhic guvernului, nu sunt considerate organizații neguvernamentale. Ele, însă fac parte, împreună cu organizațiile neguvernamentale, dintr-o categorie mai largă de instituții, reunite sub denumirea de organizații ale societății civile.

Din această perspectivă, ceea ce distinge organizațiile neguvernamentale de societățile comerciale este faptul că cele dintâi nu au ca și scop obținerea de profit. O discuție aparte merită în acest context termenul de nonprofit, des folosit, mai ales în SUA, în sintagma "organizații nonprofit", utilizată pentru desemnarea organizațiilor neguvernamentale. În acest caz, atributul "nonprofit", nu trebuie înțeles la modul absolut ca fiind evitarea cu orice preț a existenței vreunui profit, definit ca diferența pozitivă dintre veniturile și cheltuielile organizației pe durata unui an fiscal. Din contră, este total atipic ca organizațiile să aibă la sfârșitul anului fiscal conturile goale.

Organizațiile neguvernamentale obțin, de obicei, cea mai mare parte a veniturilor ca sponsorizări, donații sau finanțări nerambursabile, și mai rar prin activități economice generatoare de venituri. Termenul de nonprofit indică, de fapt, că profitul înregistrat la sfârșitul anului fiscal nu va fi distribuit și folosit pentru uzul personal al uneia sau mai multor persoane fizice din cadrul organizației (cum se întâmplă în cazul profitului societăților comerciale care poate fi transformat în dividend pentru asociați), ci este destinat desfășurării de activități pentru atingerea scopului generic al organizației. Confuziile se datorează de fapt, inexisțentei unui termen unanim acceptat pentru a desemna, în cazul organizațiilor neguvernamentale, suma de bani, echivalentă profitului în cazul firmelor economice, ce ar putea constitui un surplus pentru organizație la încheierea anului financiar.

Relevant, în acest sens, poate fi exemplul unei organizații care, fără să desfașoare activități economice, poate avea la sfârșit de an în contul său de profit și pierderi o sumă pozitivă pentru că finanțările primite acoperă o perioadă mai mare de timp decât anul fiscal la care bilanțul contabil face referire.

Alte expresii similare celei de "nonprofit" și care pot fi întâlnite ca atribute ale organizațiilor neguvernamentale sunt "nepatrimonial" sau " fără scop lucrativ". Ca și în cazul atributului "nonprofit", nici acestea nu trebuie înțelese la modul absolut. "Nepatrimonial" nu înseamnă că organizația nu poate avea un patrimoniu propriu, tot așa cum "fără scop lucrativ" nu înseamnă că organizația nu ar putea derula și activități cu caracter lucrativ, cu alte cuvinte orientate către obținere de profit, atâta timp cât veniturile obținute sunt destinate atingerii scopului generic al organizației .

Într-o societate democratică, organizațiile neguvernamentale au rolul generic de a răspunde unora dintre nevoile comunității care nu sunt acoperite în totalitate de alte tipuri de instituții (aparținând sectorului public sau mediului de afaceri) și de a oferi posibilitatea unei participări cât mai largi a cetățenilor la viața publică.

În acest sens, organizațiile neguvernamentale îsi pot avea diverse functii, cum ar fi:

– Intermedierea relației dintre cetățeni și autorități

– Facilitarea integrării sociale și politice a cetățenilor (organizațiile reprezintă un cadru de participare civică);

– Furnizarea de bunuri și servicii către comunitate;

– Reprezentarea intereselor unor grupuri din cadrul societății.

Deși legislația impune ca în statutele organizațiilor neguvernamentale să se specifice durata asocierii, inițiatorii acestora preferă utilizarea termenului de “nelimitat”. În ciuda folosirii acestui termen, realitatea arată că de multe ori viața organizațiilor este limitată prin imposibilitatea organelor de conducere inițiale sau alese ulterior de a asigura viabilitatea organizațiilor respective.

Urmărind evoluția în timp a unui număr mare de organizații neguvernamentale, se poate observa că viața acestora este departe de a fi liniară, fiind marcată apariția unor momente de analiză, dezbatere și redirecționare. Pot fi definite etape clar distincte, caracterizate prin desfășurarea unor activități tipice.

Revoltați, inspirați sau pur și simplu împinși de dorința de a provoca schimbarea, cetățenii se implică adeseori în acte care vizează atât comunitățile, cât și statele în care trăiesc. O problemă care necesită rezolvare, indiferent de natura ei, își găsește frecvent rezolvarea în mâinile cetățenilor deciși că “mai binele” este posibil. Însă, pe măsură ce amploarea problemei și modalitățile de abordare ale sale cresc, concertarea eforturilor devine un imperiativ.

În aceste situații, cel puțin două sunt posibilitățile pe care le au la îndemână cetățenii: să își unească forțele spre a lucra ca un grup informal, care să apeleze  ocazional la susținerea unor organizații mai puternice, sau să înființeze o entitate asociativă și non-profit proprie, care să le reprezinte interesele.

Legislația în vigoare pentru înființarea acestor tipuri de organizații, asocieri, este urmatoarea :

Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații

Lege nr. 32/1994  privind sponsorizarea

Lege nr. 195/2001, Legea voluntariatului

Lege nr. 246/2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 656, din 25/07/2005 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații

Lege nr. 292/2011, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 905, din 20/12/2011, a asistenței sociale

Ordin nr. 98/2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 299, din 06/05/2003, privind eliberarea avizului în vederea acordării personalității juridice

Ordin nr. 808/2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 847 din 27/11/2003, privind procedura de acordare a avizelor necesare pentru înființarea și funcționarea asociațiilor/fundațiilor/federațiilor și filialelor acestora și de aprobare a Criteriilor specifice de acordare a statutului de utilitate publică

Ordin nr. 3571/2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 243, din 09/04/2003 privind punerea în aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 37/2003.

Ordonanța nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal

Ordonanța nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar

Regulament din 26/04/2000 privind organizarea Registrului asociațiilor și fundațiilor, Registrului federațiilor și Registrului național al persoanelor juridice fără scop patrimonial.

Aceasta stipulează următorii pași pentru a înființa un asemenea tip de organizație non-profit. Astfel persoana care dorește înființarea unei asemenea organizații , trebuie să facă următorii pași:

1. Să depună o cerere pentru disponibilitate de nume;

2. Să plătească o taxă pentru înscriere.

3. Organizarea ședinței de înființare a ONG-ului.

La aceasta participă toți membrii fondatori, care stabilesc statutul și apoi actul constitutiv. Cele două documente (statut și act constitutiv) se multiplică si se depun la Judecatoria din raza sediului ales de membrii fondatori. Actul constitutiv consfințește hotărârea fondatorilor de înființare a Asociației și desemnează organele de conducere, iar Statutul definește corpul și obiectivele Asociației, patrimoniul, sediul, drepturile membrilor etc. Ambele documente trebuie autentificate la notar.

4. Obținerea dovezii de disponibilitate a denumirii alese pentru Asociație se obține de la Ministerul Justiției, Serviciul de relații cu publicul și cooperare cu ONG-uri.

5. Dovada existenței unui patrimoniu.

Patrimoniul inițial pentru înființarea organizației trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar. Fiind un fel de „zestre” cu care asociația pornește la drum, patrimoniul se constituie prin depunerea banilor la o unitate bancară, preferabil cea cu care se lucrează și după începerea activității (nu este practic să schimbați banca). Pentru că nu toate băncile acceptă depunere de patrimoniu inițial pentru ONG-uri, este necesară o discuție prealabilă cu reprezentantul băncii alese.

De asemenea, trebuie să completați un formular, să anexați o fotocopie de pe actul constitutiv și să achitați o taxă de deschidere de cont.Veți primi un extras de cont doveditor. Banii rămân blocați până la obținerea hotărârii judecătorești de înființare, când veți putea  transfera banii într-un cont bancar propriu-zis.

6. Cazierul fiscal reprezintă un mijloc de evidență și urmărire a disciplinei financiare a contribuabililor, solicitat în scopul prevenirii și combaterii evaziunii fiscale, precum și in scopul întăririi administrării impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat. În cazierul fiscal se ține evidența persoanelor fizice și juridice, precum și a asociaților, acționarilor și reprezentanților legali ai persoanelor juridice, care au săvârșit fapte sancționate de legile financiare, vamale, precum și cele care privesc disciplina financiară.

Actele necesare pentru obținerea lui sunt următoarele:

Pentru persoane fizice:

– cerere tip;

– actul de identitate;

– taxă fiscală;

– împuternicire în situația în care sunteți reprezentat de alte persoane

Pentru persoane juridice:

– cerere tip;

– copie de pe actul constitutiv;

– taxă fiscală;

– în cazul în care certificatul este solicitat de către o altă persoană decât asociatul, este necesară o împuternicire semnată de către un asociat și stampilată;

7. Cerere adresată președintelui Judecătoriei, din raza căreia se află sediul.

8. Eliberarea copiei de pe sentința civilă: La 2 săptămâni după pronunțare (termenul de transcriere a sentințelor în registrul Judecătoriei), depuneți cerere la Judecătorie pentru eliberarea Sentinței civile (care este, de fapt, avizul de funcționare) și a Certificatului de Înscriere în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor (RAF, echivalentul pentru entități non-profit al Registrului Comerțului).

Model de cerere se obține de la Grefierul de serviciu, sau scrieți dvs. una direct. Plătiți la CEC taxa pentru eliberarea unui număr de copii autentificate după Sentința civilă (Sfat: e bine să cereți 4-5 copii). Ridicați de la Judecătorie Sentința și Certificatul, autentificate + copiile autentificate, și Certificatul de înscriere în RAF.

Pentru eliberarea Certificatului de Înscriere în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor fondatorii (asociații) trebuie să depună la Judecătorie cazierul fiscal. Cazierul Fiscal este eliberat de Ministerul Finanțelor Publice în termen de 10 zile de la depunerea cererii. Se achită o taxă de timbru.

9. Atribuirea Codului Fiscal

Pentru a putea desfășura operațiuni financiare, aveți nevoie de un Cod Fiscal (atenție: organizațiile non-profit nu primesc și număr de înregistrare în Registrul Comerțului, așa cum au societățile comerciale!) La DFPL de care aparține imobilul în care aveți sediul, depuneți dosar cu: Statut, Act constitutiv, Sentința civilă (aviz de funcționare), Certificatul de înscriere în RAF (toate în copie), timbru fiscal, două cereri “cod 010″ (pe care vi le dă inspectorul fiscal) completate. Termen: maxim 10 zile.

10. Obligatoriu—Ștampilă și imprimate cu regim special

Ștampila este necesară pentru a însoți practic orice semnătură a membrilor consiliului director și chiar pentru deschiderea contului bancar

11.Deschiderea contului bancar.

Ca să puteți efectua operațiuni financiare, deschideți cont la orice bancă vă convine. Contul se deschide pe loc: mergeți la primul ofițer de credit liber, având la voi Sentința civilă si Codul Fiscal, în copie legalizată (care se va înapoia) și încă o copie xerox (care se reține). Apoi transferați, prin Ordin de plată la bancă, banii depuși la CEC. Operațiunea durează circa 3 zile. Banii se deblochează astfel și se pot utiliza pentru nevoile Asociației.

12. Cereți la Ministerul Justiției să vi se comunice numărul de înregistrare în registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial (nu este taxă și nici formular-tip pentru asta). Este diferit de numărul din RAF-ul de la Judecătorie.

Aceștia au fost pașii ptr. înființare. Dacă se dorește dizolvarea , aceasta se face prin votul a 2/3 din numărul membrilor fondatori, într-o ședință stabilită. Pentru o aprofundare a domeniului discutat , se recomandă urmatoarea bibliografie legislativă:

ORGANIZAȚIILE NON-PROFIT

Prin organizații non-profit se întelege orice asociație, fundație sau federație înființată în România, potrivit legislației în vigoare, care utilizează veniturile și activele proprii pentru o activitate de interes general, comunitar sau non-patrimonial.

In ceea ce privește organizațiile non-profit de utilitate publică, acestea sunt definite în O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, și sunt recunoscute ca atare, dacă îndeplinesc cumulativ urmatoarele condiții:

– activitatea acestora se desfasoară în interesul general sau comunitar, după caz, și functionează cel puțin 3 ani anterior datei prin care solicită statutul de utilitate publică;

– și-au realizat majoritatea obiectivelor stabilite conform actului de înființare;

– prezintă modul de realizare a unor programe ori proiecte specifice scopului lor;

– fac dovada că activul patrimonial este cel puțin egal cu cel de la constituire.

Organizațiile non-profit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit și pentru veniturile din activități economice, realizate

– pâna la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, obținute într-un an fiscal, dar

– nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.

Organizațiile non-profit, organizțtiile sindicale și organizațiile patronale datorează impozit pe profit numai pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele scutite.

Pentru aceia dintre dvs. care desfasoară și activitate economică, veniturile și cheltuielile aferente activităților derulate în scopul obținerii de profit se evidentiază distinct, conform reglementărilor contabile. Acestea sunt Planul de conturi pentru persoanele juridice fără scop lucrativ și Normele metodologice de utilizare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1829/2003.

Cheltuielile activității fără scop patrimonial reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit aferente activităților fără scop patrimonial, activităților cu destinație specială, potrivit legii, și activităților economice pentru:

– consumurile, lucrările executate și serviciile prestate de care beneficiază unitatea;

– cheltuieli cu personalul;

– cheltuieli extraordinare, după caz;

– cheltuielile cu amortizarea și provizioanele;

– cheltuielile cu valoarea activelor cedate, distruse sau dispărute.Pentru activitatea economică se folosesc aceleași grupe de cheltuieli ca și pentru societăți.

Veniturile reprezintă sumele sau valorile încasate sau de încasat aferente activităților fără scop patrimonial, activităților cu destinație specială, potrivit legii, și activităților economice. Ele se compun din:

– avantaje pe care organizația a consimțit să le primească potrivit statutului și reglementărilor legale;

– livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii;

– venituri extraordinare, dupa caz;

– venituri din productia stocata;

– venituri din productia imobilizata;

– venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor;

– venituri din cedarea activelor.

Organizarea contabilitatii de gestiune este obligatorie atunci cand se desfasoara si activități economice. In acest mod se colectează și se repartizează cheltuielile pe destinații, respectiv pe activități, secții, faze de fabricație etc., se calculează costul de producție al produselor, serviciilor, precum și al producției și serviciilor în curs de execuție. Modul de organizare a contabilității de gestiune pentru aceia dintre dvs. care desfasurați si activitati economice este la latitudinea fiecaruia, in funcție de specificul activității și necesităților proprii. Repartizarea cheltuielilor comune se face prin contul 489 Decontări între activitatea fără scop lucrativ și activitățile economice .

Pentru determinarea profitului impozabil se au în vedere urmatoarele:

a) stabilirea veniturilor neimpozabile;
b) determinarea veniturilor neimpozabile din activități economice;
c) calculul echivalentului în lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/RON comunicat de Banca Națională a României pentru anul fiscal respectiv;

d) calculul valorii procentului de 10% din veniturile neimpozabile;

e) calculul profitului impozabil corespunzător veniturilor impozabile.

Pentru determinarea bazei impozabile trebuie să se stabilească care sunt cheltuielile efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile. In cazul în care este imposibilă ținerea contabilității de gestiune, este necesară utilizarea unor chei corespunzatoare de repartizare a cheltuielilor comune.

Precizările privind organizarea și conducerea contabilității de gestiune au fost aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1826 din 22.12.2003, Monitorul Oficial al Romaniei nr. 23 din 12.01.2004.

   ASPECTE CONTABILE

1. ONG-urile conduc contabilitatea în partidă dublă, utilizând un plan de conturi specific; În principiu sunt aceleași conturi, cu câteva conturi noi specifice ONG-urilor.

2. În cazul ONG-urilor care desfășoară atât activități fără scop patrimonial cât și activități economice, va trebui să se utilizeze analiticele ale conturilor în vederea delimitării celor 2 tipuri de activități. Recomandarea este ca încă de la început să se stabilească cota aferentă activităților non-profit, respectiv cota aferentă activităților economice.

3. ONG-urile vor întocmi balanță trimestrial;

4. ONG-urile pot fi plătitoare de TVA. Deducerea TVA se va realiza pe bază de pro-rata.

5. ONG-rile pot avea salariați angajați cu contract individual de muncă, respectiv colaborări pe baza de convenții civile;

6. ONG-urile vor depune următoarele declarații:

Declarația 100 – trimestrial, pentru declararea impozitului pe profit aferent activității economice;

Declaratia 100 – trimestrial, pentru declararea impozitului pe salarii în cazul ONG care în anul anterior au avut maxim 3 angajați;

Declaratia 100 – lunar, pentru declararea impozitului pe salarii în cazul ONG care în anul anterior au avut mai mult de 3 angajați;

D101 – anual, până în 25 Martie a anului următor;

D112 – lunar sau trimestrial, pentru declararea contribuțiilor sociale;

Declarații de TVA în cazul ONG plătitoare de TVA (D300, D390, D394, D392A) sau D392B în cazul ONG neplătitoare de TVA;

Situații Financiare Anuale – până în 30 Aprilie a anului următor.

In continuare vă prezint reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial care au fost aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr.1969 din 2007, modificat ulterior prin Ordinul MEF nr.2869 din 2010.

Cheltuielile entității reprezintă valorile plătite sau de plătit, aferente activităților fără scop patrimonial, activităților cu destinație specială, potrivit legii și activităților economice, pentru consumuri de stocuri, lucrări executate și servicii prestate de care beneficiază entitatea; cheltuieli cu personalul; executarea unor obligații legale sau contractuale etc.

Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice și pot rezulta sau nu ca urmare a desfășurării activității curente a entității. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.

În cadrul cheltuielilor exercițiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizările și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.

Contabilitatea cheltuielilor privind activitățile fără scop patrimonial, activitățile cu destinație specială și activitățile economice se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:

1. cheltuieli de exploatare, care cuprind:

– cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile; costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei și apei consumate; valoarea animalelor și păsărilor; costul mărfurilor vândute și al ambalajelor;

– cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune și chirii; prime de asigurare; studii și cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terți (colaboratori); comisioane și onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; transportul de bunuri și personal; deplasări, detașări și transferări; cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele;

– cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările și protecția socială și alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);

– alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanțe și debitori diverși; despăgubiri, amenzi și penalități; donații și alte cheltuieli similare; ajutoare și împrumuturi nerambursabile; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital etc.);

2. cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creanțe legate de participații; cheltuieli privind investițiile financiare cedate; diferențele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exercițiul financiar în curs; sconturile acordate clienților; pierderi din creanțe de natură financiară și altele;

3. cheltuieli extraordinare (calamități și alte evenimente extraordinare).

Cheltuielile cu provizioanele, amortizările și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite, calculate potrivit legii, se evidențiază distinct, în funcție de natura lor.

În cadrul categoriilor de cheltuieli după natura lor, conturile de cheltuieli se dezvoltă obligatoriu în analitice distincte pe feluri de activități, respectiv activități fără scop patrimonial, activități cu destinație specială potrivit legii, și activități economice, iar în continuare se pot dezvolta în analitic în funcție de necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale persoanei juridice fără scop patrimonial.

Conturile de venituri se pot dezvolta în conturi analitice, în funcție de necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale entității.

Cheltuielile și veniturile determinate de operațiunile asocierilor în participație se contabilizează distinct de către unul din asociați, conform prevederilor contractului de asociere.

La sfârșitul perioadei de raportare, cheltuielile și veniturile înregistrate pe naturi se transmit pe bază de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie.

În cazul asocierilor în participație încheiate între o persoană juridică română și o persoană juridică străină, contabilitatea se ține de către persoana juridică română, care răspunde potrivit legii.

În contabilitate, excedentul/profitul sau deficitul/pierderea se stabilește cumulat de la începutul exercițiului financiar. Rezultatul definitiv al exercițiului financiar se stabilește la închiderea acestuia și reprezintă soldul final al contului de rezultat.

Repartizarea excedentului/profitului se înregistrează în contabilitate pe destinații, după aprobarea situațiilor financiare anuale. Repartizarea excedentului/profitului se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Sumele reprezentând rezerve constituite din excedentul/profitul exercițiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează prin articolul contabil 129 “Repartizarea excedentului/profitului” = 106 “Rezerve”. Excedentul/profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale în contul 117 “Rezultatul reportat”, de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinații legale. Evidențierea în contabilitate a destinațiilor excedentului/profitului contabil se efectuează după adunarea generală care a aprobat repartizarea excedentului/profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând rezerve și alte destinații, potrivit legii. Entitățile nu pot reveni asupra înregistrărilor efectuate cu privire la repartizarea excedentului/profitului.

Deficitul/pierderea contabil(ă) reportat(ă) se acoperă din excedentul/profitul exercițiului financiar și cel reportat, din rezerve și capital, potrivit hotărârii adunării generale, cu respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoperă deficitul/pierderea contabil(ă) este la latitudinea adunării generale, respectiv a consiliului de administrație.

Închiderea conturilor 121 și 129 se efectuează la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale. Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare în bilanțul întocmit pentru exercițiul financiar la care se referă situațiile financiare anuale.

In cazul unui ONG care desfașoară doar activități fără scop patrimonial, problemele de natură fiscală nu există.

Problematica fiscală apare în cazul în care ONG-ul desfașoară și activități economice, situație în care trebuie calculate și virate impozite la bugetul de stat.

Bonurile fiscale, însă, indiferent de natura achiziției, vor avea urmatorul regim de înregistrare în contabilitate:

– dacă sînt emise sub forma unor facturi simplificate, cu valoare mai mică de 100 euro, avînd codul fiscal al cumpărătorului (al ONG-ului) înscris cu ajutorul casei de marcat a furnizorului, atunci se vor înregistra ca o factură oarecare:

6022 / 604 / 3028 = 401  – cu toata valoarea bonului, inclusiv TVA și plata acestora prin casă sau bancă:

401 = 5311 / 5121 –  cu toată valoarea bonului, inclusiv TVA;
– dacă nu sînt emise sub formă de facturi simplificate (deci nu au codul fiscal al cumpărătorului înscris pe ele), ci sînt bonuri fiscale oarecare emise de case de marcat, neinsoțite de factură, indiferent de valoarea lor, atunci cumpărătorul (ONG-ul) va înscrie de mînă denumirea entității, CUI-ul și numărul auto în cazul celor de combustibili.

In aceasta situație, înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor se va face cu ajutorul unor documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor / serviciilor: întocmirea NIR-ului (în cazul bunurilor care se stochează), a ordinului de deplasare sau a decontului de cheltuieli, la care se anexează aceste bonuri. Inregistrarea plății pe baza acestora în registrul de casă se face fie direct (dacă bonului fiscal respectiv i s-a întocmit NIR), fie pe bază unei dispoziții de plată cu totalul ordinului de deplasare / decontului de cheltuieli.

Exemplu:

1. Intrarea în gestiune a unor bunuri care se stochează și care se vor consuma treptat, pe bază de bon de consum (cod 14-3-4A) – în acest caz, pe baza bonului fiscal se va întocmi NIR-ul (cod 14-3-1A), semnat de persoanele responsabile cu recepția bunurilor:

3028 / 303 = 401 – cu toată valoarea bonului, inclusiv TVA
Plata acestuia în registrul de casă (se va face o copie xerox a bonului care se va anexa filei de registru de casă ca document justificativ al plății):
401 = 5311 – cu toată valoarea bonului, inclusiv TVA
Dacă valoarea bonului este achitată cu cardul bancar, atunci pe baza extrasului de cont se va înregistra plata:
401 = 5121 – cu toată valoarea bonului, inclusiv TVA.
 
2. Inregistrarea bonurilor pe baza decontului de cheltuieli / ordinului de deplasare: în această situație, bonurile fiscale ce atestă achiziții de servicii și / sau materiale care nu se stochează se trec și se anexează la decontul de cheltuieli (cod cod 14-5-5) adaptat pentru operațiuni interne și / sau la ordinul de deplasare (cod 14-5-4). Aceste documente se totalizează și pe baza totalului se intocmește dispoziția de plată – cod 14-4-4 – (pe numele titularului decontului de cheltuieli / ordinului de deplasare), care se trece în registrul de casă din data emiterii dispoziției, la rubrica de plăți:

542 = 5311 – cu valoarea dispozitiei de plată
și decontarea bonurilor fiscale privind achiziția de servicii / bunuri care nu se stochează:
6022 = 542
604 = 542
628 = 542
astfel încât totalul decontului din data respectivă să fie egal cu suma de pe dispoziția de plată din aceeași dată (în situația în care titularul nu a primit avans spre decontare).

Daca titularul a primit avans spre decontare, la data acordării avansului se întocmește dispoziția de plată care se înregistrează în registrul de casă la rubrica plăți în data respectivă:

542 = 5311 – cu suma acordată drept avans – 1000 lei – în data de 05.11.2013
Ulterior, se întocmește decontul de cheltuieli, care conține menționate și anexate toate bonurile fiscale cu care s-au achiziționat bunuri / servicii în ordine cronologica (cu dată, număr, valoare, emitent, natura achiziției), se totalizează și se compară cu suma avansului primit.

Dacă totatul decontului este mai mare decât avansul acordat, atunci se va întocmi o dispoziție de plată pentru diferența, care va fi trecută în registrul de casă la plăți la data întocmirii acesteia.

Dacă totatul decontului este mai mic decât avansul acordat, atunci se va întocmi o dispoziție de încasare, care va fi trecută în registrul de casă la rubrica "încasări" la data întocmirii acesteia.

a) In data de 15.11.2013 se întocmește un decont de cheltuieli, care conține bonuri fiscale privind achiziții de bunuri / servicii din perioada 05.11 – 15.11.2013, avînd totalul de 1100 lei:

6022 = 542  500 lei
604 = 542    200 lei
628 = 542    300 lei
6231 = 542  100 lei
Total = 1100 lei.

In data de 15.11.2013 se întocmește o dispoziție de plată de 100 lei (1100 lei – 1000 lei), care se înregistrează la rubrica plăți în registrul de casă, în data de 15.11.2013:
542 = 5311  100 lei.

b) în data de 15.11.2013 se intocmește un decont de cheltuieli, care conține bonuri fiscale privind achiziția de bunuri / servicii din perioada 04.11 – 15.11.2013, avînd totalul de 800 lei:
6022 = 542  400 lei
604 = 542 100 lei
628 = 542  200 lei
6231 = 542 100 lei
Total decont = 800 lei.

In data de 15.11.2013 se întocmeste o dispoziție de plată de 200 lei (800 lei – 1000 lei), care se înregistrează la rubrica încasări în registrul de casă, în data de 15.11.2013:
5311 = 542  200 lei.
 
Baza legala:
– OMFP 3512/2008 privind documentele financiar contabile;
– Reglementările contabile pentru entităti fără scop patrimonial aprobate prin OMFP 1969/2007;
– art. 155 alin. (12) litera a) din codul fiscal.

Exemplu de înregistrare a veniturilor din dobânzi, dividende și a diferențelor de curs valutar

O asociatie non – profit desfașoară activitate devpromovare a turismului și sportului și cuprinde atât activitate fără scop patrimonial, cum este organizarea de expoziții, tiparirea și împărțirea de materiale promoționale gratuite, competiții sportive dar și activitate economică cum este tiparirea și vânzarea unor reviste, cursuri de dans etc.

    Veniturile sale provin atât din contribuțiile membrilor, donații, sponsorizări, cât și din vânzarea revistelor, prestarea cursurilor.

    In cursul lunii iunie, asociația încasează cotizații în suma de 7.000 lei, taxe înscriere membrii 5.000 lei, dar și venituri din vânzarea revistelor în sumă de 8.000 lei si taxe de înscriere la cursuri în suma de 15.000 lei.

    Asociația realizează în cursul lunii urmatoarele operațiuni:

–    Din sumele încasate din cotizațiile, asociația constituie un depozit în valută, în sumă de 1.000 euro, la un curs de schimb valutar de 4,49 lei/euro la data constituirii acestuia.
–    Lunar, în contul bancar asociația încasează dobânda aferentă – la finele lunii  iunie, dobânda virată în contul de disponibil în valută este de 15 euro, la un curs de 4,5 lei/euro, aferentă depozitului în valută și 17 lei, aferentă contului de disponibil în lei.

In contul de disponibil în lei se pastrează atât sumele aferente activității economice cât și cele aferente activității fără scop patrimonial. Prin urmare, dobânda se va înregistra în conturile de venituri din dobânzi specific activității economice.
–    Asociația primește dividende în sumă de 15.000 lei de la o societate la care deține titluri pe termen scurt. Titlurile au fost achiziționate din venituri aferente activității fără scop patrimonial și sunt utilizate exclusiv în scopul realizării acestei activități.
–    Asociația participă la o expoziție a asociațiilor și fundațiilor în domeniul turismului. Pentru participare  închiriază un stand pentru care datorează chirie în suma de 1.500 euro (platibil în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății) și realizează  materiale promoționale achiziționate de la un furnizor extern, în sumă de 300 euro.
 
1. Inregistrarea taxelor de inscriere și a cotizațiilor în valoare de 12.000 lei

5311                    =    7311                                                                             12.000
"Casa în lei"        "Venituri din cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor"    

    2. Depunerea sumelor la bancă

581                                       =    5311                      12.000
"Viramente interne"                 "Casa in lei"
    
5121                                     =                                  581    12.000
"Conturi la bănci în lei"        "Viramente interne"    

3. Inregistrarea veniturilor din vânzarea revistelor

5311/411                     =                 707                                     8.000
"Casa în lei/ Clienți"        "Venituri din vânzarea mărfurilor"
    
             
    4. Inregistrarea veniturilor din taxele de înscriere la cursuri de dans

5311                               =                   704                                                            15.000
"Casa în lei"        "Venituri din lucrări executate și servicii prestate"
    

    5. Constituirea depozitului de 1.000 euro la un curs de 4,49 lei/euro

581                                     =                               5121                                              4.490
"Viramente interne"        "Conturi la bănci în lei/analitic cont curent"
    

5121                                                    5121                              581                           4.490
"Conturi la bănci în lei/analitic depozit"        "Viramente interne"    

    6. Incasarea dobânzii aferentă depozitului 15 euro x 4,5 lei/euro =67,5 lei

5121                                                      =        734                                    67,5
"Conturi la bănci în lei/analitic depozit  "        "Venituri din dobânzile și dividendele
obținute din plasarea disponibilităților rezultate din activitățile fără scop patrimonial"
    

    
    7. Incasarea dobânzii aferentă contului de disponibil in lei

5121                                      =         766                                           17
"Conturi la bănci în lei/analitic cont curent"        "Venituri din dobânzi"
    
                        

    8. Inregistrarea dreptului de a primi dividende

461                 =                               734                                                                       15.000
"Debitori diverși"        "Venituri din dobânzile și dividendele obținute din plasarea
disponibilităților rezultate din activitățile fără scop patrimonial"
                                         
    Incasarea dividendelor:

5121                       =              461                  15.000
"Conturi la bănci în lei"        "Debitori diverși"

Revoltați, inspirați sau pur și simplu împinși de dorința de a provoca schimbarea, cetățenii se implică adeseori în acte care vizează atât comunitățile, cât și statele în care trăiesc. O problemă care necesită rezolvare, indiferent de natura ei, își găsește frecvent rezolvarea în mâinile cetățenilor deciși că “mai binele” este posibil. Însă, pe măsură ce amploarea problemei și modalitățile de abordare ale sale cresc, concertarea eforturilor devine un imperiativ.

În aceste situații, cel puțin două sunt posibilitățile pe care le au la îndemână cetățenii: să își unească forțele spre a lucra ca un grup informal, care să apeleze  ocazional la susținerea unor organizații mai puternice, sau să înființeze o entitate asociativă și non-profit proprie, care să le reprezinte interesele. Legislatia in vigoare ptr. infiintarea acestor tipuri de organizatii, asocieri ,este cuprinsa in Ordonanta 26/ 2000 cu modificarile si adaugirile ulterioare.

Aceasta stipulează urmatorii pași ptr. a înființa un asemenea tip de organizație non-profit. Astfel persoana care dorește înființarea unei asemenea organizații ,trebuie să facă urmatorii pași:

1. Să depună o cerere pentru disponibilitate de nume;

2. Să plăteasca o taxă pentru înscriere.

3. Organizarea ședinței de înființare a ONG-ului.

La aceasta participă toți membrii fondatori, care stabilesc statutul și apoi actul constitutiv. Cele două documente (statut și act constitutiv) se multiplică si se depun la Judecatoria din raza sediului ales de membrii fondatori. Actul constitutiv consfințește hotărârea fondatorilor de înființare a Asociației și desemnează organele de conducere, iar Statutul definește corpul și obiectivele Asociației, patrimoniul, sediul, drepturile membrilor etc. Ambele documente trebuie autentificate la notar.

4. Obținerea dovezii de disponibilitate a denumirii alese pentru Asociație se obține de la Ministerul Justiției, Serviciul de relații cu publicul și cooperare cu ONG-uri.

5. Dovada existenței unui patrimoniu.

Patrimoniul inițial pentru înființarea organizației trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar. Fiind un fel de „zestre” cu care asociația pornește la drum, patrimoniul se constituie prin depunerea banilor la o unitate bancară, preferabil cea cu care se lucrează și după începerea activității (nu este practic să schimbați banca). Pentru că nu toate băncile acceptă depunere de patrimoniu inițial pentru ONG-uri, este necesară o discuție prealabilă cu reprezentantul băncii alese.

De asemenea, trebuie să completați un formular, să anexați o fotocopie de pe actul constitutiv și să achitați o taxă de deschidere de cont.Veți primi un extras de cont doveditor. Banii rămân blocați până la obținerea hotărârii judecătorești de înființare, când veți putea  transfera banii într-un cont bancar propriu-zis.

6. Cazierul fiscal reprezintă un mijloc de evidență și urmărire a disciplinei financiare a contribuabililor, solicitat în scopul prevenirii și combaterii evaziunii fiscale, precum și in scopul întăririi administrării impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat. În cazierul fiscal se ține evidența persoanelor fizice și juridice, precum și a asociaților, acționarilor și reprezentanților legali ai persoanelor juridice, care au săvârșit fapte sancționate de legile financiare, vamale, precum și cele care privesc disciplina financiară.

Actele necesare pentru obținerea lui sunt următoarele:

Pentru persoane fizice:

– cerere tip;

– actul de identitate;

– taxă fiscală;

– împuternicire în situația în care sunteți reprezentat de alte persoane

Pentru persoane juridice:

– cerere tip;

– copie de pe actul constitutiv;

– taxă fiscală;

– în cazul în care certificatul este solicitat de către o altă persoană decât asociatul, este necesară o împuternicire semnată de către un asociat și stampilată;

7. Cerere adresată președintelui Judecătoriei, din raza căreia se află sediul.

8. Eliberarea copiei de pe sentința civilă: La 2 săptămâni după pronunțare (termenul de transcriere a sentințelor în registrul Judecătoriei), depuneți cerere la Judecătorie pentru eliberarea Sentinței civile (care este, de fapt, avizul de funcționare) și a Certificatului de Înscriere în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor (RAF, echivalentul pentru entități non-profit al Registrului Comerțului).

Model de cerere se obține de la Grefierul de serviciu, sau scrieți dvs. una direct. Plătiți la CEC taxa pentru eliberarea unui număr de copii autentificate după Sentința civilă (Sfat: e bine să cereți 4-5 copii). Ridicați de la Judecătorie Sentința și Certificatul, autentificate + copiile autentificate, și Certificatul de înscriere în RAF.

Pentru eliberarea Certificatului de Înscriere în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor fondatorii (asociații) trebuie să depună la Judecătorie cazierul fiscal. Cazierul Fiscal este eliberat de Ministerul Finanțelor Publice în termen de 10 zile de la depunerea cererii. Se achită o taxă de timbru. Pentru amănunte consultați OG 75/2001 și OUG 86/2003

9. Atribuirea Codului Fiscal

Pentru a putea desfășura operațiuni financiare, aveți nevoie de un Cod Fiscal (atenție: organizațiile non-profit nu primesc și număr de înregistrare în Registrul Comerțului, așa cum au societățile comerciale!) La DFPL de care aparține imobilul în care aveți sediul, depuneți dosar cu: Statut, Act constitutiv, Sentința civilă (aviz de funcționare), Certificatul de înscriere în RAF (toate în copie), timbru fiscal, două cereri “cod 010″ (pe care vi le dă inspectorul fiscal) completate. Termen: maxim 10 zile.

10. Obligatoriu—Ștampilă și imprimate cu regim special

Ștampila este necesară pentru a însoți practic orice semnătură a membrilor consiliului director și chiar pentru deschiderea contului bancar

11.Deschiderea contului bancar.

Ca să puteți efectua operațiuni financiare, deschideți cont la orice bancă vă convine. Contul se deschide pe loc: mergeți la primul ofițer de credit liber, având la voi Sentința civilă si Codul Fiscal, în copie legalizată (care se va înapoia) și încă o copie xerox (care se reține). Apoi transferați, prin Ordin de plată la bancă, banii depuși la CEC. Operațiunea durează circa 3 zile. Banii se deblochează astfel și se pot utiliza pentru nevoile Asociației.

12. Cereți la Ministerul Justiției să vi se comunice numărul de înregistrare în registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial (nu este taxă și nici formular-tip pentru asta). Este diferit de numărul din RAF-ul de la Judecătorie.

Acestia au fost pasii ptr. infiintare. Daca se doreste dizolvarea , aceasta se face prin votul a 2/3 din numarul membrilor fondatori, intr-o sedinta stabilita.

LEGISLAȚIE UTILĂ

Lege nr. 32/1994  privind sponsorizarea

Lege nr. 195/2001, Legea voluntariatului

Lege nr. 246/2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 656, din 25/07/2005

pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații

Lege nr. 292/2011, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 905, din 20/12/2011, a asistenței sociale

Ordin nr. 98/2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 299, din 06/05/2003, privind eliberarea avizului în vederea acordării personalității juridice

Ordin nr. 808/2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 847 din 27/11/2003, privind procedura de acordare a avizelor necesare pentru înființarea și funcționarea asociațiilor/fundațiilor/federațiilor și filialelor acestora și de aprobare a Criteriilor specifice de acordare a statutului de utilitate publică

Ordin nr. 3571/2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 243, din 09/04/2003 privind punerea în aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 37/2003.

Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații

Ordonanța nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal

Ordonanța nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar

Regulament din 26/04/2000 privind organizarea Registrului asociațiilor și fundațiilor, Registrului federațiilor și Registrului național al persoanelor juridice fără scop patrimonial.