. Contabilitatea Operatiunilor de Leasing Financiar

CAPITOLUL 1

Particularitãți de definire și clasificare ale leasingului

1.1. Scurt istoric al leasingului

Încã din antichitate s-a observat cã beneficiile sunt obținute prin folosința unui lucru, având mai puținã importanțã cine deține titlul de proprietate.1

În "Retorica", cartea I, cap.5, Aristotel exprimã ideea cã "bogația nu se mãsoarã prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor lucruri, chiar dacã sunt proprietatea altora"

Leasingul își aflã rãdãcinile în forma arhaicã a creditului pe care o constituia în dreptul român "fiducia": împrumutatorul iși rezervã pentru garanția creanței sale proprietatea unui lucru.2

În epoca modernã spre sfarșitul secolului al 19-lea aveau loc în SUA, primele operații care prefigurau leasingul.

În 1877 aparatele de telefon au fost închiriate abonaților iar acest contract avea sa fie denumit "Lease".

Leasingul (lease financing) s-a folosit în SUA în anii 30 pentru finanțarea bunurilor imobile. La începutul anilor 50, el a început sã fie folosit si ca instrument de finanțare a echipamentelor mobiliare.

Leasingul financiar este strâns legat de numele omului de afaceri californian Schoenfeld, care a fondat în 1952, alãturi de câțiva parteneri, între care si D.P.Booth jr. "Unite" States Leasing Corporation" – prima societate specializatã în operațiuni de leasing al echipamentelor mobiliare, societate care este și astãzi una din cele mai puternice in domeniu.

Schoenfeld si D.P.Booth pot fi considerați "parinți" ai leasingului modern.3

Principalele susținãtoare ale leasingului echipamentelor industriale au fost bãncile, care pânã în anul 1975, au fost autorizate sã desfașoare operațiuni de leasing în mod direct în 41 de state americane.

Foarte rapid, aceasta operațiune a fost preluatã în Marea Britanie, pentru ca apoi, începând cu anii 60, sã se rãspândeasca în Europa continentalã.

Precum în țara de origine, prima formã a leasingului care s-a rãspândit în Marea Britanie a fost "sale and lease-back"

În anul 1972 ia ființa Federația Europeanã a Societaților de Leasing, LEASEEUROPE, care controleazã circa 80% din industria leasingului european.

În Romania, prima societate de leasing a fost înfințatã în 1994, iar primele referiri legislative la operațiunile de leasing s-au fãcut în O.G.nr.12/1995, în legãturã cu regimul vamal al produselo importate în baza contractelor de leasing.

Dezvoltarea continua si accelerata a acestui sistem de finanțare a impus apariția în 1997 a O.G. nr.51, ca o primã formã a unei legi specifice în privința operațiilor de leasing, adoptatã ca atare în 1998.

Totodatã în februarie 1996 s-a inființat UNSLR (Unitatea Naționalã a Societãților de Leasing din România), fapt ce a permis exercitarea unui lobby susținut, pentru promovarea avantajelor leasingulu în economia româneascã.

Începând cu anul 1998, volumul tranzacților încheiate la nivelul firmelor membre UNSLR, a crescut continuu ajungând la o creștere de 57,86 % în 2001 fața de 1998.

Întreaga piața a leasingului a fost estimatã în anul 2001 la aproape un miliard de euro (962,03 mil.euro).

Structura operațiilor de leasing se prezintã astfel:

– autovehicule:80%

– echipamente industriale:7%

– alte bunuri:13%.1

Se asteaptã ca operațiunile cu terenuri și clãdiri, astãzi nesemnificative, sã înregistreze creșteri în anii urmãtori.

În Europa piața leasingului a însumat în anul 2001 aproximativ 200000 miliarde de euro din care:

– autoturisme personale 30%;

– alte vehicule (camioane, buldozere etc.) 17%;

– echipamente de birou 13%;

– mașini și echipamente industriale 25%;

– imobiliare 15%.2

1.2. Definirea leasingului

Leasingul reprezintã o noțiune care a pãtruns în toate dicționarele economice cu sensuri din ce in ce mai largi, fascinand prin simplitatea oprațiunii și avantajele ei.

El reprezintã o tehnicã de finanțare pe termen lung.

Aceastã tehnicã de finanțare care presupune un risc ridicat,vine sã dea satisfacție agenților economici de a-și asigura progresul tehnic.

Definiția leasingului poate fi datã atât din punct de vedere economic cât și juridic.

Din punct de vedere economic, leasingul reprezintã o operațiune de finanțare în care finanțatorul asigurã fondurile necesare pentru întreaga investiție.2

Din punct de vedere juridic leasingul reprezintã un contract complex care permite unei persoane sã obținã și sã utilizeze un lucru fãrã a plãti imediat prețul.3

Termenul de leasing este necunoscut în limba românã, fiind preluat din jargonul economic și comercial englez, unde s-a impus de aproximativ un secol, fiind apoi preluat de țãrile europene occidentale.

Definiția operațiunilor de leasing trebuie sa reliefeze elementele esențiale ale acestora, precum și modul lor de realizare.4

Prima definiție legalã a leasingului în Europa continentalã provine din Franța, unde operațiunea poartã numele de credit bail.

Textul legii din1966, așa cum a fost revizuit în anul 1967. prevede ca operțiunile de "credit-bail" sunt cele prin care o intreprindere da în locație bunuri imobiliare în vederea unei utilizari profesionale,cumparate de ea sau construite prin efortul ei financiar,daca aceste operatiuni,indiferent de calificarea lor, permit locatarului de a deveni proprietar in vot sau in alta parte, a bunurilor astfel inchiriate, cel mai tarziu la expirarea termenului contractual, fie printr-o promisiune unilaterala de vanzare, fie printr-o promisiune unilaterala de vânzare, fie prin achizitionarea directã ori indirecta a dreptului de proprietate a terenului pe care au fost edificate imobilele închiriate, fie prin transferul deplin al dreptului de proprietate asupra construcților edificate pentru acel locator.5

O definiție foarte sumarã a leasingului a fost data în Germania prin circularele fiscale din anul 1971 și respectiv 1972, stabilind drept criterie unic, în caracterizarea contractului, durata sa fixa și perioada în care seste reeșalonatã restituirea capitalului investit de finanțator.

Legislația belgianã oferã cea mai fidelã definiție a leasingului mobiliar și imobiliar, sub aspectul raportãrii acestuia la realitatea economicã a operațiunii.

Decretul lege nr.55 din 10 noiembrie 1967 aratã în articolul 9 trãsãturile contractului de leasing imobiliar:1

a) privește numai acele echipamente pe care utilizatorul beneficiar le folosește în scopuri imobiliare;

b) bunurile trebuie achizitionate de furnizori, în vederea predãrii lor în leasing ținând seama de comanda pe care viitorul utilizator o transmite și care trebuie sa cuprindã specificațiile, detaliile și performanțele pe care utilizatorul le dorește;

c) durata cotractului de leasing trebuie sa corespunda perioadei în care se prezumã cã bunul este util din punctul de vedere al performanței economice;

d) prețul locației trebuie sã fie astfel stabilit, încât sã poatã amortiza valoarea bunului, în perioada de utilizare determinata prin contract;

e) contractul trebuie sã cuprinda clauza potrivit cãreia utilizatorul este îndreptãțit ca la încetarea contractului sa cumpere bunul, plãtind prețul stabilit prin contract, iar dacã acest preț nu a fost acoperit în intregime, se datoreazã plata diferenței, adicã a valorii reziduale.

Potrivit Legii nr.99/1999, leasingul este o operație prin care o parte, denumitã locator/finantator, transmite pentru o perioada determinatã dreptul de folosințã asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parți, denumitã utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumitã ratã de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obligã sã respecte dreptul de opțiune al utilizatorului de a cumpãra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale.2

Locatorul poate sa fie și producãtorul bunului sau se obligã sã cumpere ori sã preia de la un terț (furnizor) bunul respectiv.

Privitã prin prisma societãții de leasing, operatiunea reprezintã o cumpãrare a unui bun în scopul închirierii, urmatã de o inchiriere în scopul vanzarii. Potrivit IAS17 "Leasingul este un acord prin care locatorul transmite locatarului, în schimbul unei plãți sau serii de plãți, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada convenita de timp"1

Leasingul poate fi considerat:

– o forma de comerț, deoarece presupune o operatie comerciala cotractuala intre locator si locatar;

– o forma de finantare pe termen mediu sau lung de catre societati financiare specializate sau producatori directi,care ofera dreptul de folosinta;

– o forma accesibila de privatizare care ofera ofera posibilitatea unor persoane fizice,care nu au suficient capital,sa-si constituie societati care sa foloseasca o baza materiala inchiriata in cadrul unor operatiuni de leasing. 2

1.3. Abordări de clasificare ale leasingului

1.3.1. Abordări de clasificare potrivit IASC

Conform Standardului de Contabilitate International (IAS 17-Accounting for Leases) contractul de leasing este o înțelegere prin care locatorul transferă locatarului dreptul de a utiliza un activ pentru o perioadă de timp convenita. Acest standard definește doua tipuri de contracte de leasing: contracte de leasing financiar si contracte e leasing de exploatare.

Contractul de leasing financiar este acel tip de contract de leasing care transferă în cea mai mare parte riscurile si beneficiile implicate de proprietatea asupra unui activ.

Titlul de proprietate poate fi sau nu transferat.

Contractul de leasing de exploatare este orice alt tip de acontract de leasing care nu este contract de leasing financiar.1

Astfel in viziunea IASC (Inernational Accounting Standards Committee) distinciția dintre leasingul de exploatare și cel financiar trebuie judecata după schema logica prezentata mai jos:2

Potrivit schemei logice rezulta urmatoarele situatii in care operatiunile de leasing sunt clasificate ca leasing financiar:1

a) leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârșitul termenului contractului;

b) locatarul are opțiunea de a cumpara bunul la un preț estimat a fi suficient de mic fata de valoarea justă la data la care opțiunea devine exercitabilă, astfel încât, la începutul leasingului, există in mod rezonabil certiudinea ca opțiunea va fi exercitată;

c) termenul (durata) contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viața economică a bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;

d) la inceputul leasingului, valoarea actualizată a plaților minime de leasing este cel putin egala cu aproape întreaga valoare justă a bunului in regim de leasing;

e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără efectuarea unor modificari majore.

1.3.2. Abordări de clasificare potrivit FASB

Potrivit normei FAS17 elaborată de Comitetul Standardelor de Contabilitate Financiara (Financial Accountig Standards Boards-FASB-organism nord-american de normalizare contabilă) linia de demarcație între leasingul de exploatare și cel financiar este diferită atât din punct de vedere al locatorului cat și din punct de vedere al locatarului , așa cum rezultă din schema logica prezentata mai jos:1

Potrivit schemei logice prezentate rezultă că:

1) Pentru locatar leasingul este un contract de tip "leasing de exploatare" dacă:

a) nu există opțiunea de cupărare;

b) la expirarea duratei contractului de leasing a mai rămas cel puțin 25% din durata de utilizare normală a imobilizării;

c) valoarea redevențelor minime este mai mică de 90% din valoarea reală (justă) a bunului;

In caz contrar este leasing financiar.

2) Pentru locator (societatea de leasing) exista e leasingul de exploatare și cel financiar trebuie judecata după schema logica prezentata mai jos:2

Potrivit schemei logice rezulta urmatoarele situatii in care operatiunile de leasing sunt clasificate ca leasing financiar:1

a) leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârșitul termenului contractului;

b) locatarul are opțiunea de a cumpara bunul la un preț estimat a fi suficient de mic fata de valoarea justă la data la care opțiunea devine exercitabilă, astfel încât, la începutul leasingului, există in mod rezonabil certiudinea ca opțiunea va fi exercitată;

c) termenul (durata) contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viața economică a bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;

d) la inceputul leasingului, valoarea actualizată a plaților minime de leasing este cel putin egala cu aproape întreaga valoare justă a bunului in regim de leasing;

e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără efectuarea unor modificari majore.

1.3.2. Abordări de clasificare potrivit FASB

Potrivit normei FAS17 elaborată de Comitetul Standardelor de Contabilitate Financiara (Financial Accountig Standards Boards-FASB-organism nord-american de normalizare contabilă) linia de demarcație între leasingul de exploatare și cel financiar este diferită atât din punct de vedere al locatorului cat și din punct de vedere al locatarului , așa cum rezultă din schema logica prezentata mai jos:1

Potrivit schemei logice prezentate rezultă că:

1) Pentru locatar leasingul este un contract de tip "leasing de exploatare" dacă:

a) nu există opțiunea de cupărare;

b) la expirarea duratei contractului de leasing a mai rămas cel puțin 25% din durata de utilizare normală a imobilizării;

c) valoarea redevențelor minime este mai mică de 90% din valoarea reală (justă) a bunului;

In caz contrar este leasing financiar.

2) Pentru locator (societatea de leasing) exista un tratament juridic diferențial putând fi întâlnite trei situații si anume:

a) contract de leasing tip exploatare;

b) contract de leasing tip finanțare directa:

c) contract de leasing tip vânzare.

Apartenența sau non-apartenenta la una din cele trei situații este stabilită in funcție de respectarea urmatoarelor criterii:1

– daca încasarea redevențelor minime contractuale este asigurată in mod rezonabil pentru locator este leasing de exploatare;

– daca locatorul nu realizeaza venituri din exploatare ci venituri din dobanzi este o finantare directa prin leasing;

– daca locatorul sau producatorul inregistreza venituri din exploatare (profit din exploatare), pentru locator este leasing tip vanzare.

1.3.3. Abordari de clasificare in sistemul romanesc

Potrivit legislatiei romanesti 1. leasingul este contractul prin care o parte denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul,de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale.

Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing,daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract.

Legilatia romaneasca face distinctie intre leasingul financiar si leasingul operational.

Deosebirea intre cele doua forme de leasing trebuie judecata potrivit schemei de mai jos:2

Din schema logica prezentata rezulta ca daca este indeplinita cel putin una din cele patru conditii este vorba de leasing financiar,iar daca nu este indeplinita nici una ,este vorba de leasing operational.

Termenii si expresiile de referinta cu care se opereaza in domeniul contractelor de leasing,potrivit legislatiei romanesti sunt:1

a) Valoarea de intrare a bunului achizitionat in regim de leasing care este reprezentata de costul de achizitie al bunului de catre locator/finantator (societatea de leasing) ;1

b) Rata de leasing reprezinta:

b1) in cazul leasingului financiar, cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de leasing. Dobanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata romaneasca;

b2) in cazul leasingului operational,cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de catre partile contractante.

c) Valoarea reziduala a bunului achizitionat in regim de leasing reprezinta valoarea la care la expirarea contractului de leasing se face transferul dreptului de proprietate a bunului de catre utilizator;

d) Valoarea totala a leasingului care se compune din valoarea totala a ratelor de leasing la care se aduga valoarea reziduala.

CAPITOLUL 2

Aspecte privind realizarea unei operațiuni de leasing financiar

2.1. Operațiunile de leasing financiar

A. Reglementarea operațiunilor de leasing

Leasingul și societãțile de leasing sunt reglementate prin Ordonanța de Guvern nr.51/1997 publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.224/1997, modificatã prin Legea nr.90/28.04.1998 publicatã în M.Of. nr.170/30.04.1998 și Legea nr.99/1999, publicatã în M.Of. nr.236/27.05.1999. Ordonanța a fost republicatã în M.Of. nr.9/12.01.2000.

Acest act normativ nu se aplicã tuturor operațiilor de leasing ci se disting douã tipuri de operațiuni: vizate de lege și nevizate de lege.

În art.1, alin.1 din Ordonanța1 se definesc operațiunile de leasing supuse legii, iar în alin.2 al aceluiași act normativ se indicã bunurile ce constituie obiectul operațiunilor de leasing și anume:

– bunuri imobile

– bunuri mobile de folosințã îndelungatã aflate în circuitul civil, cu excepția înregistrãrilor pe bandã audio și video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor și a dreptului de autor.

Potrivit definiției legale, operațiunile de leasing sunt acele raporturi juridice comerciale prin care o parte, denumitã locator/finanțator, transmite pentru o perioadã determinatã dreptul de folosințã asupra unui bun, al cãrui proprietar este, celeilalte pãrți, denumitã utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plãți periodice denumitã ratã de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obligã sã respecte dreptul de opțiune al utilizatorului de a cumpãra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale.

B. Caracteristicile operațiunilor de leasing

Din definiția menționatã rezultã cã operațiunile de leasing au urmãtoarele caracteristici:1

a) operațiunile de leasing sunt realizate numai de societãțile comerciale specializate în calitate de locator/finanțator.

Potrivit art.19 din Ordonanța2. "societãțile comerciale de leasing, persoane juridice române, se înfiinteazã și funcționeaza potrivit Legii nr.31/1990 republicatã3., iar în alin.2 se precizeazã cã au în obictul de activitate "desfasurarea operatiunilor de leasing" si capitalul social minim subscris si varsat initial la infiintare este de 500 milioane lei.

– operatiunile de leasing au ca obiact bunurile imobile sau mobile de folosinta indelungata,aflate in circuitul civil.

Se opereaza cu doua criterii de selectie a bunurilorcepot forma obictul leasingului:

– in cazul persoanelor fizice operatiunile deleasong pot avea ca obiect de activitate numai bunurile de folosinta indelungata si imobile cudestinatie de locuita;

in cazul exploatarii comerciale, orice bun mobil sau imobil poate fi solicitat de comeciantul utilizator si finantat de societatea de leasing;

c) bunurile sunt proprietatea societatii de leasing (sau construite pentru aceasta,in aczul imobilelor), in vederea darii lor in folosinta utilizatorilor;

d) bunurile date spre folosinta raman in proprietatea societatii de leasing. Utilizatorul bunurilo este un simplu locator pe toata durata contractului, neavand nici un drept de dispozitie juridica asupra bunului;

e) la momemtul expirarii duratei de folosinta prevazuta in contractul de leasing, utilizatorul are posibilitatea de a deveni propritarul, in tot sau in parte, a bunurilor folosite;

f) in situatia exercitarii optiunii de dobandire a proprietatii utilizatorul trebuie sa plateasca un pret rezidual, tinandu-se cont de varsamintele efectuate pe durata folosintei bunurilor, cu titlu de redeventa;

g) durata minima a contractului de leasing este de un an (art7).

Caracteristicile mentionate trebuie indeplinite cumulativ, in caz contrar nefiind intrunite elementele pentru ca operatiunea sa cada sub incidenta Ordonantei.2

C. Obiectul operatiunilor de leasing

Potrivit alin.2 al art.1 si art.22-24 din lege 1 pot forma obiect al leasingului numai anumite categorii de bunuri determinate aflate in sfera operatiunilor de leasing:

a) bunuri imobile achizitionate sau construite de o societate de leasing, atat constructiile cat si terenurile pe care se afla acestea.

In cazul constructiilor, potrivit art. 24, se precizeaza ca societatile de leasing care urmaresc utilizarea in leasing de constructii pot dobandi "dreptul de folosinta sau de achizitie a terenului pe care se efectueaza lucrarea de catre antreprenor"

b) bunurile mobile de folosinta indelungata.

Acestea sunt bunuri mobile corporale care presupun o durata mare de exploatare de catre consumator, cum ar fi: aparate electrocasnice (frigider, tv, masini de spalat etc.), mobilier si altele.

c)echipamente industriale.

Aceasta notiune nu este definita de legiuitor, dar avand in vedere celelalte categorii de obiecte ale leasingului, rezulta ca acestea sunt bunuri mobile de orice natura, care pot fi exploatate comercial, cum ar fi utilaje, masini, instalatii si altele.

d)fondul de comert sau elementele sale componente.

In doctrina, fondul de comert a fost definit ca un ansamblu de bunuri afectate de un comerciant in cadrul intreprinderii proprii, in scopul desfasurarii actvitatii sale specifice, in conditii de competitivitate si rentabilitate.1

Fondul de comert cuprinde bunuri corporale (masini, materiale si altele) si necorporale (clientela, vadul comercial, firma, emblema, proprietatea industriala-brevetele, marcile si modelele industriale-precum si proprietatea intelectuala, respectiv dreptul de autor)

Bunuri excluse de la operatiunile de leasing:

a) inregistrarile pe banda audio si video, piesele de teatru, manuscrisele, brevetele si drepturile de autor ;

Interdictia este justificata de prevederile Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor si ale Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie.

b) bunurile care fac obiectul proprietatii publice.

Potrivt art.135 pct.5 din Constitutie "bunurile propriete publica sunt inalienabile.

. In conditiile legii ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi cesionate ori inchiriate"

D. Operatiunile de leasing nevizate de O.G. nr.51/1997

Asa cum au fost configurate de legiuitor, operatiunile de leasing au un camp de aplicabilitate bine delimitat.Nu se afla in acest camp operatiunile care nu intrunesc toate trasaturile si conditiile prevazute de lege, cum ar fi:

a) operatiunile privind bunurile de folosinta personala sau familiala,chiar daca asemenea operatiuni se concretizeaza intr-o locatiune continand o clauza prin care locatorul face locatarului opromisiune de vanzare.

b) bunul nu a fost cumparat ori preluat de societatea de leasing care il da spre folosinta utilizatorului.

Dispozitiile legii nu seaplica nici in situatia in care societatea de leaising este locator si subinchiriaza, deoarece nupoate fi exercitat dreptul de optiune in lipsa unui titlu de proprietate apartinand societatii de leasing.

De asemenea nu cad sub incidenta legii operatiunile de locatiune-vanzare, in care locatarul devine automat proprietar la sfarsitul perioadei de locatiune, deoarece lecatarul nu dispune de dreptul de optiune.

Nici simpla locatiune nu se afla in sfera de aplicare a legii.

E. Societatile de leasing

Capitolul V din O.G. nr.51/1997, intitulat "Organizarea si functionarea societatilor de leasing" cuprinde in mod succint cateva cerinte specifice.

Potrivit art.19, alin1.2,1 societatile de leasing, persoane juridice romane, se infiinteaza si functioneaza potrivit Legii nr.31/1990, republicata.2

In alin.2 al aceluiasi articol se instituie restrictii privind obiectul de activitate si capitalul social minim al societatilor de leasing, stabilindu-se ca trebuie ca obiectul lor de activitate sa fie desfasurarea operatiunilor de leasing" iar "capitalul social minim, subscris si varsat integral la infiintare, de 500 milioane lei."

F. Avantajele si limitele operatiunilor de leasing

Pentru partenerii operatiunilor de leasing o asemenea forma de comert si finantare prin inchiriere are atat avantaje cat si limite.

Astfel, pentru utilizator, respectiv beneficiar, avantajele sunt:

– mecanismul de plata prin taxa de leasing care constituie un avantaj prin economisirea in faza initiala a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie;

– marimea constanta a chiriei faciliteaza programare mai riguroasa a cheltuielilor;

– durata perioadei de inchiriere poate fi astfel stabilita incat intreprinderea sa fie dotata permanent cu masinile cele mai moderne si cu cel mai bun randament;

– se poate conveni cu furnizorul sa inlocuiasca utilajul inchiriat cu altul mai modern,importatorul fiind astfel ferit de efectele nocive ale uzurii lui morale;

– furnizorii pot permite folosirea in continuare si dupa incheierea perioadei contractuale a bunurilor cu perceperea unei taxe mai reduse;

– bilantul firmei nu se modifica deoarece atat masinile inchiriate cat si obligatiile fiscale ce decurg din plata chiriei nu apar in bilant, chiria fiind considerata o cheltuiala a intreprinderii si nu o investitie.

Pentru furnizor care poate fi producatorul direct ori propritarul bunurilor cuparate pentru a fi distribuite prin operatiuni de leasing, acesta prezinta urmatoarele avantaje:1

– contribuie la promovarea si dezvoltarea exporturilor,furnizorul avand posibilitatea sa realizeze pe langa exportul traditional si pe cel in leasing,al carui mecanism contribuie la extinderea cererii pentru o serie de marfuri de valoare ridicat;

– permite atragerea de noi beneficiari care nu pot plati intregulpret,in cazul vanzarilor cash, sau avansul in cazul vanzarilor pe credit;

– castigarea de noi clienti si ca atre rolul promotional al leasingului se realizeaza, de asemenea prin faptul ca un anumit echipament este mai intai inchiriat, pentru a-l convinge pe client de randamentul sau, iar in cazul unui rezultat pozitiv, acesta poate achizitiona echipamentul (leasingul experimental)

– asigura obtinerea unor castiguri suplimentare dinrevanzarea sa reinchirierea masinilor si utilajelor care au fost rreturnate dupa expirarea perioadei de inchiriere de baza;

– bilantul nu este afectat de datorii, in ciuda refinantarii, deoarece vanzarea creantelor nu presupune o cerere decredit si permite realizarea unor castiguri de inchiriere, castiguri care nu au ajuns insa la scadenta.

Ca forma de privatizare, leasingul prezinta avantaje atat pentru stat, deoarece conserva proprietatea asupra unitatilor economice respective, ele putand fi definitiv privatizate numai dupa ce clientul si-a dovedit calitatile manageriale, cat si pentru clienti, in aceasta actiune de mare complexitate social-economica, pot fi atrasi manageri capabili care neavand capital, nu ar fi putut realiza asemenea afaceri economice pe cont propriu.

Leasingul prezinta si anumite limite si comporta unele riscuri, atat pentru client, cat si pentru furnizor.

Limite pe care leasingul le prezinta pentru client:1

– este eficient numai in conditiile in care se poate exploata obiectul contractului de leasing in toata perioada de inchiriere;

– adeseori este mai costisitor decat cumpararile pe credit, iar optiunea pentru o astfel de operatiune se justifica numai daca sumele eliberate pot fi investite in alte domenii foarte rentabile;

– operatiunea de leasing, financiar in special, devine realmente rentabila in situatii numerice si limitate.

Pentru furnizor (exportator) leasingul comporta anumite riscuri:

– instraineaza numai folosinta, conservand proprietatea; uneori bunurile pot fi deteriorate prin utilizarea necorespunzatoare, iar cauzele sunt greu de stabilit;

– dupa prima inchiriere este posibil sa nu se mai gaseasca alti utilizatori.

2.2. Etapele unei operatiuni de leasing financiar

Derularea operatiunilor de leasing financiar se face intrei etape:1

1.cumpararea bunului decatre societatea de leasing (finantator)

Serealizeaza printr-un contract de vanzare-cumparare distinc de contractul de leasing. Societatea de leasing cedeaza viitorului utilizator dreptul de a alege obiectul si sa trateze conditiile tehnice cu furnizorul.

2. faza de derulare acontractului de leasing, in care locatarul foloseste bunul si achita ratele de leasing

3. etapa de optiune la expirarea contractului

Utilizatorul poate opta pentru reinnoirea contractului, restituirea bunului sau achizitionarea lui.

Majoritatea specialistilor considera necesare trei etape succesive derealizare a operatiunii de leasing, daca nu survine vreun element care sa intrerupa operatiunile.

Prima etapa este cea de formare a contractului(I), urmata de etapa de derulare a locatiunii(II) si apoi etapa de finalizare a contractului (III).2

2.2.1. Etapa de formare a contractului

In mod obisnuit, se incepe procesul prin initiativa utilizatorului de a contracta furnizorul de bunuri(a), care apoi cauta o societate de leasing dispusa de a finanta(b) si care cumpara bunul de la furnizor(c); procesul se termina prin realizarea masurilor de publicitate(d).1

Caracteristicile leasingului isi pun amprenta asupra operatiunii triunghiulare de leasing, succesiunea etapelor depinzand de acela caruia ii apartine initiativa operatiunii triunghiulare si care practic poate proveni de la oricare parte.

A. Intelegerea dintre utilizator si furnizor

Initiativa apartine de regula utilizatorului, care avand nevoie de bunuri, in conditii de credit, procedeaza la prospectarea pietii pentru identificarea eventualului furnizor, de la care ar putea procura bunurile de care are nevoie si pentru care este nevoit sa apeleze la leasing.

Aceasta presupune mai intai:

– o cerere de oferta ferma adresata de utilizator potentialului furnizor, cuprinzand caracteristicile si parametrii tehnici ai materialului de care acesta are nevoie, urmata de remiterea de catre furnizor a unei oferte, cuprinzand elementele necesare incheierii contractului, adresata de data aceasta utilizatorului, intrucat in aceasta etapa, furnizorul nu cunoaste imprejurarea ca, de fapt, el nu trateaza cu adevaratul cumparator, ci cu viitorul utilizator.

Potrivit art.3 din Ordonanta2 , modificat de Legea nr.90/1998 "utilizatorul are dreptul de a-si alege furnizorul, cu exceptia cazului in care societatea de leasing are si calitatea de furnizor precum si societatea care va asigura bunul,cu acordul societatii de leasing"

Dispozitia citata este superflua, avand in vedere ca, in aceasta faza precontractuala, vointa partilor nu poate fi supusa exigentelor viitorilor parteneri contractuali.1

Acelasi uilizator procedeaza la prospectarea pietei si identificarea finantatorului, care dispune de mijloacele financiare pentru procurarea materialelor de catre utilizatorul care are nevoie si care ar fi dispus sa le inchirieze, incheind in acest scop un contract de leasing. In aceasta faza premergatoare contractului de vanzare-cumparare, utilizatorul actioneza in nume propriu, in considerarea unei operatiuni ce se va efectua in viitor in interesul sau, de catre finantator, adevaratul stapan al afacerii.

El aspira doar la aproprierea bunului pentru care negociaza, pe cale contractului de leasing, fara a avea insa certitudinea cumpararii lui de catre finantator si nici a incheierii contractului de leasing de catre finantator, chiar daca acesta ar cumpara bunul la staruinta utilizatorului.2

B. Incheierea contractului de leasing

Daca problemele tehnice privitoare la caracteristicile bunului, termenele de livrare si pret au fost rezolvate, viitorul utilizator urmeaza a le rezolva si pe cele financiare adesea mult mai dificile.3

In acest scop,utilizatorul ii adreseaza finantatorului o cerere, cuprinzand date referitoare la caracteristicile tehnice ale bunului, la situatia sa financiara, la identificarea furnizorului precontractual si detaliile negociate in privinta contractului de vanzare-cumparare.

Deci, in cuprinsul cererii, utilizatorul va insera doua categorii de informatii:

– informatii supra bunului ce urmeaza a fi achizitionat si in special avantajele folosirii acelui bun;

– informatii asupra persoanei viitorului utilizator, indeosebi asupra capacitatii sale financiare de a restitui creditul sub forma redeventelor si a pretului rezidual.

In cazul contractelor de leasing care au ca obiect bunuri cu destinatie comerciala, bonitatea comerciantului se va stabili pe baza a doua elemente:

– primul, un curriculum vitae al societatii, din care reiese seriozitatea acestuia in raporturile economice anterioare.

Aceste informatii sunt adunate din acte si fapte precum: ultimele bilanturi contabile, ultimele contracte si modul de derulare a lor, planul general de dezvoltare, litigiile anterioare, informatiile furnizate de Camera de Comert si Industrie, ori de actele si toate operatiunile cuprinse in Registrul Comertului.

In cazul unor investitii de amploare, se va cere parerea si a unui expert financiar (audit). – al doilea, un plan de afaceri care sa arate perspectivele de exploatare eficienta a bunului achizitionat care sa convinga finantatorul ca este capabil sa asigure rentabilitatea investitiei si sa deruleze contractul normal,platind la termenele fixate redeventele convenite.

Toate aceste elemente relative la riscul unei investitii vor influenta, uneori decisiv, atat valoarea contractului, cat si durata sa.

Acordul intervenit intre societatea de leasing si utilizator inainte de stabilirea furnizorului bunului si a clauzeler referitoare la valoarea si durata contractului de leasing are valoarea unui antecontract sau a unui contract prealabil.

In cazul operatiunilor de leasing in care societatea de leasing are si calitatea de furnizor, aceasta faza nu exista partile trecand direct la negocierea clauzelor contractului de leasing, inclusiv cele referitoare la durata si valoarea acestuia (numarul si cuantumul redeventelor si valoarea reziduala).

La semnarea contractului deleasing, bunul ce urmeaza a fi utilizat nu este inca proprietatea societatii de leasing care finanteaza operatiunea, deoarece inca nu s-a realizat achizitia bunului de la furnizor.

Intelegerea dintre societatea de leasing si utilizator isi are intemeierea in conventia incheiata anterior intre furnizor si utilizator privitoare la caracteristicile bunului, timpul de livrare si pret, ceea ce va permite societatii de leasing sa negocieze cu furnizorul in conditiile deja stabilite.

In consecinta, pana la achizitia bunului de catre societatea de leasing, contractul de leasing trebuie considerat sub conditia dobandirii dreptului de proprietate de catre finantator.1

Unii autori analizeaza situatia ca o promisiune sinalagmatica de leasing, iar leasingul devine definitiv la momentul livrarii bunului la utilizator.

C. Incheierea contractului de vânzare-cumpãrare

Daca finanțatorul acceptã cererea, el intrã in afacere, preluand din acest moment din acest moment in nume propriu, negocierea cu furnizorul cu care incheie contractul de vanzare-cumparare, prin semnarea bonului de comanda. Vanzarea bunului, desi se perfecteaza la momentul in care finantatorul intervine, intra in vigoare la data incheierii procesului verbal de predare-receptie,intervenit intre furnizor si utilizator.2

In baza mandatului primit de la finantator , utilizatorul va putea negocia cu furnizorul:

– conditiile de cumparare;

– pretul si modalitatile de plata;

– modalitatile de livrare;

– momentul transferului proprietatii si a riscurilor;

– asigurarea pe timpul transportului;

– data si locul receptiei;

– termenele de formulare a reclamatiilor cantitative si calitative si modul de solutionarea a acestora;

– penalitatile pentru nelivrare, intarziere in livrare sau livrarea necorespunzatoare;

– efectele fortei majore si suportarea consecintelor;

– dovedirea fortei majore si termenele de avizare a inceputului si sfarsitului acesteia;

– jurisdictia aplicabila si legilatia aplicabila.

Utilizatorul in temeiul mandatului primit, va indeplini formalitatile administrative de a sta injustitie si de a introduce actiunile in garantie impotriva furnizorului.

Procesul verbal de predare-receptie, incheiat intre vanzatorul furnizor si utilizator, are o importanta majora, deoarece de competenta tehnico-economica a utilizatorului depinde in mare parte rentabilitatea operatiunii.

Din momentul primirii de catre finantator a procesului verbal de predare (intre vanzator si utilizator), vanzarea este perfectata cu finantatorul, ea intra in vigoare iar finantatorul datoreaza plata pretului.1

In cazul leasingului, contractul de locatiune este precedat de o promisiune sinalagmatica de locatiune, ceea ce inseamna ca finantatorul promite ca va da in locatiune lucrul pe care il cumpara, iar utilizatorul promite ca il va lua in calitate de locatar.

Tocmai de aceea, finantatorul cumpara bunul, devenind proprietar, dar nu in intentia de a se bucura de toate atributele dreptului de proprietate, ci in scopul de a-l inchiria, in conditiile prestabilite cu utilizatorul inainte de a proceda la cumparare.

D. Publicitatea operatiunilor de leasing

Potrivit dispozitilor art.20 din Ordonanta1, operatiunile de leasing sunt supuse publicitatii in scopul ca tertele persoane sa cunoasca situatia reala a bunurilor ce fac obiectul leasingului.

In acest sens, se dispune ca la judecatoria in raza caruia isi are sediul real societatea de leasing, se va deschide un registru special pentru inscrierea contractului de leasing avand ca obiect bunuri mobile. Acest text a fost abrogat, nefiind mentionat de legea 90/1998.2

O a doua masura de publicitate este prevazuta in cea de-a treia faza a art.20 din Ordonanta 3 si se realizeaza prin inscriptionarea bunului de catre utilizator, operatiune ce consta in a marca in inscrisul respectiv datele de identificare a societatii de leasing, respectiv dreptul de proprietate al acestuia asupra bunului.

O alta modalitate de publicitate, trebuie considerata cea efectuata de catre utilizatori pe cale contabila in sensul ca acesta are obligatia sa evidentieze in mod distinct leasingul in actele contabile si bilantiere, acte care sunt transmise catre Registrul Oficiului Comertului.

2.2.2. Etapa de derulare a locatiunii

Se poate spune ca operatiunea complexa de leasing este structurata de interdependenta contractelor ce o compun, intrucat cauza determinanta a incheierii vanzarii o constituie locatia ulterioara.

De altfel, aceasta interdependenta este marcata inca din fazele premergatoare perfectarii contractului de leasing, caci antecontractul de locatiune motiveaza mandatul dat de finantator utilizatorului, de a trata vanzarea bunului cu furnizorul, tocmai in ideea satisfacerii nevoilor utilizatorului in legatura cu lucrul care se cumpara si urmeaza a se da in locatiune.

A. Raporturile intre finantator și utilizator

Pe durata locatiunii, finantatorul si utilizatorul au drepturi si obligatii specifice stabilite pe cale legala si pe cale conventionala.

Astfel finantatorul are urmatoarele obligatii:1

– de a conferi utilizatorului drepturile derivand din contractul de vanzare-cumparare, cu exceptia dreptului de dispozitie (art.4, lit.c);

– de a conferi utilizatorului un drept de posesie sau de folosints asupra bunului achizitionat (art.4, lit.d);

– de a garanta pe utilizator contra evictiunii din partea oricarei persoane fizice sau juridice care ar pretinde un drept de proprietate, sau un alt drept real asupra bunului.

Utilizatorul are urmatoarele obligatii:2

– sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de vanzare-cumparare si contractul de leasing;

– sa nu incheie un contract de sublocatie fara acordul societatii de leasing;

– sa efectueze platile cu titlu de redeventa catre societatea de leasing, in cuantumul valoric stabilit si la data fixata prin controlul de leasing;

– sa suporte cheltuielile de intretinere si sa plateasca primele de sigurare in legatura cu bunul;

– sa-si asume toate riscurile in caz de distrugere sau avariere a bunului utilizat, prin fapta proprie sau a presupusilor sai, ori din cauze fortuite, si sa continuie platile cu titlu de redeventa pana la achitarea integrala a valorii contractului de leasing;

– sa apere in raport cu terte persoane dreptul de proprietate a societatii de leasing asupra bunului ce face obiectul utilizarii in baza unui mandat conferit prin contractul de leasing;

-sa restituie bunul in conformitate cu prevederile contractului;

– sa exploateze bunul conform instruciunilor, sa asigure instruirea personalului destinat exploatarii bunului, si sa nu aduca modificari bunului fara acordul proprietarului sau al societatii de leasing, sa pastreze in conditii corespunzatoare bunul pe toata durata contractului.

La obligatiile mentionate partile pot sa adauge si alte obligatii.

In doctrina privitor la raporturile dintre societatea de leasing si utilizator, au fost analizate problemele ce trebuie rezolvate de parti si anume:

– utilizarea bunului;

– plata redeventelor;

– cesiunea contractului;

– raporturile finantatorului si utilizatorului cu furnizorul bunului;

– drepturile finantatorului in cazul instrainarii bunului de beneficiar ori a falimentului beneficiarului.

B.Utilizarea bunului

Utilizatorul, ca orice locatar, are asupra bunului un drept de folosinta ce-i permite sa

exploateze si sa dobandeasca profiturile.

Folosinta bunului trebuie exercitata conform regulilor de drept comun cuprinse in art.1429 C.Cvv., adica sa respecte natura bunului si destinatia sa economica.

De aceea in contract partile trebuie sa precizeze ca utilizatorul nu poate sa deplaseze sau sa transforme bunul.

Obligatia de intretinere revine in integralitate utilizatorului ca si cand ar fi proprietatea bunului.

Totusi sociatatea de leasing isi rezerva dreptul de a verifica pe toata durata contractului modul in care utilizatorul conserva bunul.

Pentru situatia in care bunul a fost pierdut sau deteriorat, utilizatorul isi asuma intreaga responsabilitate, fara a putea fi invocata absenta culpei sale spre a fi exonerat, asa cum se procedeaza in materia locatiunii.1

C. Plata redeventelor

Potrivit art.5 lit.c din Ordonanta2, utilizatorul trebuie sa efectueze platile cu titlu de redeventa.

In concretizarea dispozitiei legale, partile vor conveni, prin clauze contractuale, cuantumul redeventei si periodicitatea de plata.

Privitor la periodicitate, ea poate deriva de la luni la ani.

Plata reeventelor se face fara nici o reducere, la datele convenite in contract, in fonduri disponibile imediat, inclusiv o taxa la valoarea adaugata.

Datele de plata vor concorda cu cele de refinantare, in moneda convenita de parti,dar cu respectarea pribncipiului din legea contabilitatii potrivit caruia contabilitatea se tine in moneda nationala.1

D.Cesiunea contractului

Utilizatorul nu este proprietarul bunului pe care il exploateaza in sistem de leasing si nu poate sa transmita proprietatea lucrului de catre alte persoane.

Astfel potrivit art.5, lit.b din Ordonanta2.,utilizatorul nu poate incheia un contract de sublocatiune si, cu atat mai mult, de transmitere prin cesiune a drepturilor sale. Se da astfel efect caracterului intuitu-personae al contractului de leasing in ceea ce-l priveste pe utilizator.

E. Raporturile finantatorului si utilizatorului cu furnizorul bunului

Potrivit principiului relativitatii efectelor contractelor, acestea isi produc efectele direct asupra societatii de leasing si utilizatorului fara acrea drepturi ori a stabli obligatii in sarcina celorlalte persoane. Cu toate acestea, contractul de leasing incheiat poate conduce la influienta asupra tertilor. Printre terti poate figura vanzatorul bunului.

Furnizorul nu este un tert in sensul consacrat al termenului avand in vedere ca cel mai adesea vointa sa este consemnata in inscrisul constatator al operatiunii de leasing.

Totusi fata de caracterul esential financiar al leasingului, rolul furnizorului este secundar, obligatiile sale limitandu-se la a garanta calitatea bunului.

F. Drepturile finantatorului in cazul instrainarii bunului de beneficiar ori a falimentului beneficiarului

Asa cum mentionam, finantatorul se implicã total in operatiunea de leasing, asigurand finantarea integrala a bunului avand convingerea ca va primi suma investita de la beneficiar, cu un beneficiu superior ratei dobanzii-fie prin executarea cu bunavoie a prestatiei de catre beneficiar, fie printr-o executare fortata, pe baza unei garantii eficace, mai puternica decat garantiile clasice, care sa-i permita recuperarea creantei in conditii discretionare.1

Publicitatea leasingului asigura protectia drepturilor finantatorului fata de terti care vor evita dobandirea proprietatii ori a unor garantii reale asupra acestora,in caz contrar fiind prezumati de rea credinta si suportand consecintele specifice.2

Pe calea unei actiuni in justitie, finantatorul are posibilitatea de anulare a actului fraudulos de instrainare a bunului de catre beneficiar, cu consecinta repunerii partilor in situatia anterioara.

In cazul falimentului beneficiarului, finantatorul are dreptul sa adreseze o cerere judecatorului sindic desemnat in cauza, pentru a-si recupera bunul; dupa verificarea corectitudinii pretentiilor, judecatorul sindic are de ales intre doua variante de solutie:

– fie va dispune restituirea bunului;

– fie sa continuie contractul de leasing cu executarea obligatiilor asumate.

Deci potrivit legii 1 la cererea creditorului "judecatorul sindic trebuie sa raspunda in termen de 30 zile", iar daca nu raspunde ori raspunde tardiv, el "nu mai poate cere executarea contractului si acesta va fi socotit reziliat"

2.2.3. Etapa de finalizare a contractului de leasing

Durata de folosinta a bunului de catre utilizator este variabila, partile contractate avand deplina libertate de a o determina, dar in cazul leasingului financiar trebuie sa acopere cel putin 75% din durata normata de utilizare a bunului, chiar daca in final, dreptul de proprietate nu este transferat.2

Contractul de leasing poate inceta la termenul convenit de parti sau inainte de acel termen, urmare a interventiei unor cauze ce tin de vointa unei parti ori a unui eveniment.

A. Incetarea contractului inaite de termen

Rezilierea anticipata a contractului de leasing este o sanctiune la indemana societatii de leasing, pentru situatiile stabilite prin ordonanta, insa partile contractuale pot conveni si rezilierea in favoarea utilizatorului.

Societatea de leasing poate solicita rezilierea anticipata in urmatoarele situatii prevazute in ordonanta:

a) in cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de vanzare-cumparare si contractul de leasing (art.9)

b) in situatia in care utilizatorul nu isi executa obligatia de plata a redeventei (art.9)

c) in cazul in care utilizatorul se afla in stare de lichiditare judiciara (art9)

Pentru utilizator nu au fost reglementate situatii de reziliere, insa nerespectarea dreptului sau de optiune obliga societatea de leasingla plata de daune, care vor fi egale cu valoarea reziduala a bunului sau cu valoarea sa de circulatie, calculata la data expirarii contractului de leasing (art11).

B. Incetarea contractului la termen

Utilizatorul are trei posibilitati:

– sa achizitioneze bunul;

– sa il restituie;

– ori sa continuie contractul de leasing.

Achizitia bunului

La expirarea perioadei de locatiune, utilizatorul isi poate exercita dreptul de optiune de a cumpara bunul folosit la valoarea reziduala (art.4, lit.e, Legea nr.90/1998)

Dreptul de optiune de a achizitiona bunul se poate exercita si pana la expirarea contractului de leasing, "daca utilizatorul formuleaza oferta ferma si irevocabila de cumparare" (art7)1

In cadrul leasingului financiar, pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (de piata) pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata. Acest lucru este reglementat de Legea nr.99/1999.

Potrivit IAS 17 Leasing 2, locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de mic fata de valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, astfel incat, la inceputul leasingului, exista in mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi exercitata.

Restituirea bunului

Daca utilizatorul nu isi manifesta intentia de a achizitiona bunul ori de a prelungi durata contractului de leasing, el este obligat de a restitui bunul folosit la momentul expirarii contractului ori o alta data convenita de parti.

Bunul trebuie restituit in starea in care se afla, dar fara depasirea gradului de uzura normala cauzata de folosinta.

Deteriorarile care exced uzurii normale sunt imputabile utilizatorului care datoreaza despagubiri societatii de leasing.

Asupra nivelului de uzura si a deteriorarilor aduse bunului urmeaza a decide instanta de judecata sau arbitri.

Restituirea bunului este o solutie neconvenabila pentru societatea de leasing, avand in vedere ca aceasta are in obiectul de activitate operatiuni financiare, iar nu folosirea in concret de bunuri materiale.

Prelungirea contractului de leasing

Utilizatorul poate sa ceara societatii de leasing reinnoirea contractului de leasing, sens in care ii va adresa o cerere inainte de expirarea contractului.

Reinnoirea contractului de leasing are ca temei juridic promisiunea unilaterala de reinnoire facuta de societatea de leasing in primul contract ori in lipsa, in temeiul art.4, lit.e din Ordonanta nr.51/1997.

2.3. Tratamentul fiscal al operatiunilor de leasing

Operatiunile de leasing intra sub incidenta legilor fiscale din Romania referitoare la:

– impozitul pe profit;

– taxa pe valoarea adaugata;

– impozitul pe veniturile realizate de nerezidenti in romania;

– taxele vamale.

A. Impozitul pe profit

In cazul leasingului fianciar, locatarul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar. Amortizarea bunului se face de catre utilizator iar cheltuielile privind amortizarea activelor sunt deductibile in limita prevederilor Legii nr.15/1994 republicata:1

Utilizatorul deduce pentru calcularea impozitului amortizarea si dobanda.

Cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile pana la:

– nivelul ratei dobanzii de referinta la BNR, pentru imprumuturile in lei;

– nivelul ratei dobanzii EURIBOR plus doua puncte procentuale, pentru imprumuturile in euro;

– nivelul ratei dobanzii LIBOR plus doua puncte procentuale, pentru imprumuturile in alte devize.2

La institutiile de credit autorizate cheltuielile cu dobanzile sunt tratate astfel:

– cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile,in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic decat in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este peste 1, inclusiv, cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile pana la nivelul sumei veniturilor din dobanzi plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului.

Cheltuielile cu dobanzile ramase nedeductibile se raporteaza in perioada urmatoare, in aceleasi conditii, pana la deductibilitatea integrala a acestora.1

In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati decat institutiile de credit autorizate, valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excede nivelul de de ductibilitate permis este considerata nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.

Prevederile Legii nr.414/2002 referitor la deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile la leasingul financiar se aplica retroactiv adica si pentru dobanzile aferente imprumuturilor angajate inaintea datei intrarii in vigoare alegii, fiind de la alte entitati decat institutiile de credit autorizate.

Aceste masuri nu stimuleazadezvoltarea operatiunilor de leasing financiar.

Acelasi regim fiscal il au si cheltuielile din diferente de curs valutar.

De la 1 ianuarie 2003, tratamentul dobanzilor la leasingul financiar s-a aliniat cu dobanzile la credite de la institutiile de credit.

B. Taxa pe valoarea adaugata

Operatiunile de leasing sunt supuse TVA-ului.

Generarea taxei pe valoare adaugata ia nastere la termenul de plata a ratelor si nu se cuprind in baza de calcul dobanzile.

C. Impozitul pe veniturile realizate in Romania de nerezidenti

Veniturile obtinute de nerezidenti sub forma de dobanda la leasingul financiar se impun prin stopaj la sursa.

Potrivit O.G.R. nr.83/25.08.1998 privind impunerea unor venituri realizate in Romania de persoane fizice si juridice nerezidente impozitele se aplica in lipsa conventiilor de evitare a dublei impuneri sunt:

-10% pentru dobanda;

-15% pentru redevente.1

D. Taxele vamale

Potrivit art.25 din Ordonanta "bunurile mobile care sunt importate in scopul utilizarii in sistem de leasing se incadreaza in regimul bunurilor admise temporar la import, fara plata taxelor vamale"

De asemenea "in cazul achizitionarii bunurilor importate in sistem de leasing conform termenului convenit intre parti, in baza contractului de leasing, cumparatorul este obligat sa achite taxa vamala calculata la valoarea bunului din momentul vanzarii in baza declaratiei vamale de import definitiv"

In cazul in care, la expirarea contractului de leasing utilizatorul nu si-a exercitat dreptul de optiune privind prelungirea contractului de leasing sau achizitia bunului, iar bunul nu a fost restituit, autoritatile vamale vor incasa taxele vamale aferente valorii initiale a bunului in valuta, transformata in lei, la cursul de schimb in vigoare la data constatarii.

2.4. Contractul de leasing

2.4.1. Trasaturile contractului de leasing

Leasingul este atat o operatiune formata dintr-un complex de contracte, cat si un contract distinct.

Atunci cand ne referim la totalitatea raporturilor tripartite ne aflam in fata operatiunilor de leasing, iar cand ne referim la actul incheiat intre finantator si utilizator, vom folosi notiunea de "contract de leasing".

Contractul de leasing este un act juridic netranslativ de proprietate care reglementeaza relatiile dintre participantii la operatiunile de leasing.

Trasaturile contractului de leasing financiar sunt:

– este un contract consensual, simplul acord de vointa fiind suficient pentru incheierea valabila acelor trei contracte ce intra in structura acestuia ori a celorlalte contracte adiacente intervenite intre parti. Astfel forma scrisa este ceruta ca o conditie de probatiune.

– este un contract sinalagmatic intrucat din el rezulta drepturi si obligatii pentru ambele parti;

– este un contract cu titlu oneros, intrucat cei trei subiecti implicati-furnizorul, finantatorul si utilizatorul-urmaresc fiecare interese patrimoniale locatorul primeste redevente platite periodic de catre utilizator din care isi pastreza o marja de profit, iar utilizatorul beneficeaza de folosinta bunului pe perioada derularii contractului, iar la sfarsitul acestuia poate achizitiona bunul la valoarea sa reziduala.

– este un contract comutativ, intrucat intinderea drepturilor si obligatiilor sunt cunoscute de parti din momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare intre furnizor si societatea de leasing pe baza specificatiilor utilizatorului.

La randul sau utilizatorul cunoaste redeventala care se obliga si care sunt astfel calculate incat sa amortizeze societatii de leasing intreaga investitie facuta, la care se adauga beneficiul societatii, prima de asigurare contra riscului de insolvabilitae a chiriasului, cheltuielile de asigurare;

– contractul de leasing este un contact complex, intrucat realizeaza o gama variata de operatii, inclusiv contine elemente de extraneitate intrand sub incidenta legilor straine;

– este un contract intuituu-personae intrucat se incheie in considerarea calitatilor personale ale partilor implicate in operatiunea de leasing, insa un loc important il detine utilizatorul.

2.4.2. Componantele contractului de leasing financiar

Urmare a dispozitiilor O.G. nr.51/1997, a dispozitiilor Codului civil si a literaturii de specialitate, contractul de leasing financiar trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

a) partile in contractul de leasing:

– locatorul/finantatorul;

– utilizatorul.

b) denumirea si descrierea tehnica a bunului ce face obiectul contractului;

c) data si locul unde se face predarea (receptia) bunului de catre furnizor utilizatorului, precum si instructiunile de exploatare;

d) necesitatea incheierii unor acte aditionale sau procese-verbale din care sa rezulte starea bunului la data primirii, la data punerii in functiunii;

e) pretul estimativ al bunului, iar in unele cazuri si pretul la care bunul respectiv ar putea fi cumparat, dupa expirarea contractului de leasing;

f) perioada de folosinta determinata de durata de amortizare sau de necesitatea utilizatorului;

g) valoarea redeventei si data la care utilizatorul o va plati locatorului;

h) obligatiile si drepturile partilor contractante;

i) raspunderea partilor, daune-interese;

j) forta majora sau alte cauze de exonerare a raspunderii;

k) modul de solutionare a eventualelor litigii si instanta competenta;

l) modul de incetare a contractului cu restituirea sau cumpararea bunului ce face obiectul contractului.

2.5. Metode de evaluare a redeventelor

2.5.1. Metoda impartirii pe nivele

Legislatia romaneasca nu permite determinarea redeventelor prin metoda actuariala, ci acestea sunt stabilite prin metoda impartirii pe niveluri, varianta rambursarii in rate egale.

Acest lucru nu este specificat explicit dar, prin utilizarea notiunii de rata medie a dobanzilor bancare in loc de rata implicita a cntractului, dar si altor factori, se deduce acest lucru; ca atare utilizarea unor redevente calculate in marimi egale prin metoda actuariala duce la imposibilitatea aplicarii filierelor de inregistrari propuse de legislatia romaneasca.1 Rata de leasing in cazul leasingului financiar, reprezinta cota-parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzilor de leasing.

Valoarea de intrare a bunului in patrimoniul locatarului este potrivit legislatiei, costul de achizitie al bunului si nu valoarea actualizata a platilor minime de leasing cum prevede IAS 17 2., de unde se observa orientarea patrimoniala inca dominanta in contabilitatea romaneasca.

Dobanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata romaneasca.

Potrivit reglementarilor romanesti dobanzile bancare nu intra sub incidenta taxei pe valoare adaugate.

Dobanzile practicate de societatile de leasing sunt compuse din dobanda la creditul luat pentru finantare plus o marja de profit a societatii de leasing.

Se considera ca leasingul financiar se aproprie mai mult de un contract de credit, iar dobanda de plata la credite nu este supusa TVA-ului deoarece cu creditul angajat se procura bunuri si servicii si acestea sunt supuse TVA-ului.

In acest fel, dobânda aferenta leasingului financiar nu trebuie sa fie purtatoare de TVA ci numai cota-parte din valoarea de intrare a bunului.

In practica, intreaga rata de leasing este supusa TVA-ului fara a se delimita cele doua componente: cota-parte din valoarea bunului plus dobanda.

Exemplu:

O societate comerciala doreste sa cumpere in leasing financiar un utilaj.

Durata derularii contractului este de un an incepand cu octombria 2002.

Valoarea utilajului la pret CIP (fara TVA si taxe vamale ) este de 7250 de euro.

Avansul achitat la incheierea contractului este de 20% si reprezinta valoarea reziduala. Rata dobanzii este de 16% pe an, in valuta, la sold. Taxele vamale reprezinta 5% din pretul CIP.

Lesingul mai comporta urmtoarele cheltuieli:

a) taxa de leasing in valoare de 363 de euro;

b) rata lunara de asigurare CASCO 45 euro;

c) asigurare RCA 2002-in functie de cmc.lei;

d) impozit pe mijlocul fix 250000 lei;

e) cheltuieli de inmatriculare 3500000 lei;

f) comisioane vamale 3500000 lei.

Asigurarea CASCO se va incheia la o suma asigurata egala cu valoarea utilajului inclusiv TVA si taxe vamale.

La semnarea contractului se achita garantia, taxa de leasing cu TVA aferent, prima rata din contract, cheltuielile de inmatriculare si comisioanele vamale.

Rezolvare:

La semnarea contractului firma va avea de platit :

– garantia 1451 euro;

– TVA aferent 276 euro;

– taxa de leasing 363 euro;

– TVA aferent taxei de leasing 69 euro.

TOTAL = 2811 euro

Lunar firma va avea urmatoarele cheltuieli:

2.5.2. Metoda actuariala de evaluare a redeventelor sau metoda chiriei actualizate

La determinarea eficientei operatiunilor de leasing se poate utiliza metoda chiriei actualizate care presupune luarea in calcul, alaturi de chiria de baza a valorii reziduale a bunului si a dobanzii compuse pentru creditele acordate in perioada inchirierii.1

Evaluarea bunului preluat in leasing financiar se face la minimul dintre valoarea justa a bunului si valoarea actualizata a platilor minime de leasing.

Pentru calcularea valorii actualizata a platilor minime de leasing ,se considera ca factor de actualizare rata implicita a dobanzii din contractul de leasing,daca acestea se poate determina. In caz contrar, trebuie utilizata rata dobanzii marginale a locatarului.

Chiria actualizata se calculeaza dupa formula :

Va = valoarea actualizata a chiriei totale

A = chiria anuala

R = dobanda la care se face actualizarea

N = numarul anilor (5)

In practica se folosesc tabele de logaritmi care indica coeficientul necesar fiecarei unitati monetare in functie de numarul anilor. Aceste determinari sunt necesare pentru analiza eficientei.

De asemenea, bunul recunoscut ca activ al locatarului trebuie si amortizat. Perioada de amortizare trebuie sa coincida cu perioda estimata de obtinere a beneficiilor economice (prin urmare,va fi egala cu viata economica) sau cea mai scurta perioada dintre intervalul contractului de leasing si durata de viata utila, daca nu exista certitudinea ca locatarul va obtine dreptul de proprietate la sfarsit (se ia in considerare viata utila).

Data la care este recunoscut activul in contabilitatea locatarului este fie data stipulata in contract,fie data convenita pentru preluarea bunului.1

Locatorii vor inregistra iesirea bunului din gestiune, creantele aferente si venitul amanat. Pe masura ce factureaza ratele de leasing, vor recunoaste si veniturile din dobanzi.

La locator investitia bruta este egala cu platile minime plus valoarea reziduala negarantata.

Investitia bruta = (redevente + valoarea reziduala garantata ) + valoarea reziduala negarantata garantata

Venitul financiar nerealizat = Investitia bruta – Investitia bruta actualizata

Investitia neta = Investitia bruta -Venitul financiar nerealizat

Potrivit IAS17 Leasing 1, termenii utilizati au urmatorul continut:2

– Investitia bruta este suma platilor minime de leasing aferente unui leasing financiar, din punct de vedere al locatorului si orice valoare reziduala negarantata acumulata in contul locatorului.

– Platile minime de leasing sunt acele plati de-a lungul termenului de leasing pe care locatarul trebuie sau poate fi obligat sa le efectueze, excluzand chiria contingenta, costurile serviciilor si impozitele pe care locatorul le va plati si care se vor rambursa acesteuia. Platile minime de leasing se compun din redevente si valoarea reziduala negarantata.

-Termenul de leasing reprezinta perioada de timp irevocabila pentru care locatarul a contractat bunul in leasing si orice alte termene suplimentare pentru care locatarul are optiunea de a continua utilizarea bunului in regim de leasing, cu sau fara plata suplimentara.

– Valoarea reziduala negarantata reprezinta acea parte dinvaloarea reziduala a bunului in regim de leasing.a carei realizare de catre locator, nu este sigura sau este garantata numai de oparte afiliata locatorului

– Valoarea reziduala garantata este in cazul locatarului, acea parte a valorii reziduale ce este garantata de locatar sau de o parte afiliata acestuia (valoarea garantiei constituind valoarea maxima ce se plateste, in orice situatie la expirarea contractului). In cazul locatorului, valoarea reziduala garantata este acea parte a valoerii reziduale ce sete garantat de locatar sau de o terta parte neafiliata locatorului ce este capabila sa onoreze obligatiile asumate prin garantie;

– Venitul financiar nerealizat reprezinta diferenta dintre:

a) suma dintre platile minime de leasing aferente unui leasing financiar,din punct de vedere al locatorului,si orice valoare reziduala negarantata acumulata in contul locatorului (investitia bruta);

b) valoarea actualizata a sumei de la punctul (a), determinata la rata imlicita a dobanzii din contractul de leasing

– Rata implicita a dobanzii din contractul de leasing este rata de actualizare,care la inceputul leasingului,determinata ca valoare actualizata cumulata:

a) a platilor minime de leasing;

b) a valorii reziduale negarantate sa fie egala cu valoarea justa abunului in regim de leasing

– Valoarea justa este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv

– Durata de viata economica este fie:

a) perioada de lungul careia se estimeaza ca un bun este utilizabil economic de catre unul sau mai multi utilizatori

b) numarul unitatilor de productie sau al unitatilor similare care se estimeaza a se obtine prin utilizarea bunului de catre unul sau mai multi utilizatori

– Durata de viata utila este perioada estimata care ramane, de la inceputul termenului de leasing, fara a fi limitata la aceasta, pe parcursul careia se asteapta ca beneficiile economice incorporate in bun sa fie consumate de catre intreprindere

– Chiria contingenta este acea parte de leasing care nu are o valoare determinata, dar este stabilita in functie de un factor, altul decat trecerea timpului.

CAPITOLUL 3

Contabilitatea operatiunilor de leasing financiar

In Romania prin O.G. nr.51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing (M.Of. nr.224/30.08.1997), aprobata si modificata prin Legea nr.90/1998 si prin Legea nr.99/1999 (M.Of. nr.236/27.05.1999) si prin O.M.F. nr.686/25.o6.1999 pentru aprobarea Normelor privind inregistrarea in contabilitate a operatiilor de leasing publicat in M.Of. nr.333/14.07.1999 s-au adus imbunatatiri majore legislatiei privind leasingul si contabilitatii acestuia.

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului sau principiul prioritatii fondului asupra formei este cel mai bine reprezentat in Romania prin legislatia adoptata privind leasingul.

Cu toate aceste imbunatatiri aduse legislatiei leasingului in tara noastra exista inca multiple discrdante cu normele internationale.1

Bunurile care fac obiectul leasingului, ies din patrimoniul locatorului (societatii de leasing) si intra in patrimoniul locatarului (utilizatorului) desi proprietatea asupra lor apartine, pana la expirarea contractului de leasing locatorului. 2

Pe aceasta perioada locatorul le va evidentia in afara bilantului, in contul de ordine si evidenta 803 "Alte valori in afara bilantului", analitic "Bunuri predate in leasing financiar"

Leasingul financiar se poate derula atat intre rezidenti, cat si inte un rezident si un nerezident.

Caracteristica esentiala a leasingului financiar derulat intre rezidenti, din punct de vedere contabil, consta in faptul ca la predarea-primirea bunurilor in leasing financiar, ele vor genera imobilizari financiare, in contabilitatea locatorului, contabilizabile cu ajutorul conturilor:

– 2672 "Imprumuturi acordate pe termen lung"

– 2678 "Dobanzi aferente creantelor imobilizate "

iar in contabilitatea locatarului vor genera capital imprumutat contabilizabil cu ajutorul conturilor :

-167 "alte imprumuturi si datorii asimilate "

-1687 "Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate "

3.1.Contabilitatea operatiunilor de leasing financiar la locator

3.1.1. Contabilitatea curenta a operatiunilor de leasing financiar la locator

Contabilitatea curenta a operatiunilor de leasing financiar la locator se tine cu ajutorul conturilor:

167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate "

1687 "Dobanzi aferente altor impruturi imprumuturi si datorii asimilate"

In general pentru contabilizarea operatiunilor de leasing financiar la locator s-au preluat de catre legislatia roamaneasca principiile agreate de IASC dar exista insa multiple inadvertente.1

Luand in considerare urmatorul exemplu de contract de leasing financiar incheiat la DIRECT LEASING S.A. Cluj-Napoca vom parcurge filiera de inregistrari adoptate prin O.M.F. nr.686/1999.2

Fisa contractului

Contract: 21745382

Client: S.C. ANA S.A.

Datele contractului:

Tipul: financiar Moneda: EUR

Furnizor: S.C. KOMBASAN Durata: 12 luni

Data de inceput:10.01.2003 Interval: 1 luna

Data de sfarsit :09.01.2004 Cursul valutar: 35 600

Datele financiare

Dobanda:

Valoare: 13780 EUR

Avans: 6890 EUR (50%)

– avans = 30%

– garantie = 20%

Taxa administrativa: 551,20 EUR (4%)

Valoare reziduala: 2756,00 EUR (0%)

Produse:

Denumire: Peugeot 307 XT 2.0 HDI

Cantitate: 1

An fabricatie :2002

Identificare: VF33CRHYB82807690

Caracteristici: culoare Bleu Recife

Valoarea asigurarii: 925.00 EUR

Privit prin prisma legislatiei romanesti este vorba de un leasing financiar datorita prezentei unei conditii din Legea nr.99/1999 (conditia 1 si 3 )

Valoarea reziduala reprezinta 20% din valoarea masinii,deci sub limita de 50% din valoarea de intrare, mai putin amotizarea calculata pana in moentul terminarii contractului.

Locatorul, adica DIRECT LEASING S.A. ramane proprietarul obiectului leasingului pe toata durata contractului de leasing.

Cu toate acesteia, riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul predarii-primirii bunului.

Costurile ocazionate de asigurarea masinii sunt in totalitate in sarcina utilizatorului.

Utilizatorul poate notifica in scris locatorului inainte de 45 zile de terminarea perioadei de leasing:

– daca o sa cumpere masina,fara sa achite nici o suma deoarece garantia platita locatorului este egala cu valoarea reziduala stipulata in contract si atunci garantia nu I se va returna locatarului ci va ramane in locul valorii reziduale

– daca returneaza masina,efectuandu-se formalitatile de incheiere a importului temporar si a suportarii costurilor de returnare

– daca solicita prelungirea contractului de leasing.

Graficul eșalonãrii ratelor

In contabilitatea locatorului se fac urmatoarele inregistrari contabile:

1. DIRECT LEASING S.A. plateste furnizorului extern un avans egal cu contravaloarea masinii Peugeot 307xt.2.0.HDI (13780 EURx35730 lei/EUR BNR)

231 = 5124 492.359.400

"Imobilizari in curs" "Conturi la banci in valuta"

2. Achizitionarea masinii conform declaratiei vamale de import (D.V.I.) (13780EUR x 35859 lei/EUR curs DVI)

2133 = 404 494.137.020

"Mijloacele de transport" "Furnizori de imobilizari"

3. Decontarea avansului acordat si inregistrarea diferentelor de curs valutar

404 = % 494.137.020.

"Furnizori de imobilizari" 231 492.359.400

"Imobilizari in curs"

765 1.777.620

"Venituri din diferente de curs valutar"

Nota:

Veniturile din diferente de curs valutar s-au obtinut ca diferenta din valoarea masinii la data achizitionarii conform DVI adica 13780 EUR x 35859 lei/EUR = 494.137.020 si valoarea avansului acordat furnizorului extern de 13780 EUR x 35730 lei/EUR = 492.359.400.

4. Inregistrare contract de leasing financiar

a) Predarea catre locatar a masinii la costul de achizitie de 13780 EUR la un curs de schimb de 35859 lei/EUR,conform procesului-verbal de predare-primire si a documentelor insotitoare la contractul de leasing.

2673 = 2133 494.137.020

"Imprumuturi acordate pe "Mijloace de transport"

termen lung"

6588 = 2673 3.569.020

"Alte cheltuieli de exploatare" "Imprumuturi acordate pe

termen lung"

Nota:

Predarea masinii se inregistreza la cursul valutar de pe declaratia vamala adica 13.780 EUR x 35.859 lei/EUR = 494.137.020, iar diferenta dintre cursul DVI si cursul inscris pe contract (35.600 lei/EUR) se inregistreaza ca o pierdere a firmei de leasing si se inscrie in 6588 "Alte cheltuieli de exploatare " diminuand si valoarea imprumutului acordat.

b) Se inregistreaza asigurarea masinii in valoare de 925 EUR la cursul valutar inscris pe contract de 35.600 lei/EUR

2673 = 472 32.928.576

"Imprumuturi acordate "Venituri inregistrate in avans"

pe termen lung "

Nota:

Asigurarea este inclusa lunar in redeventa, inregistrarea ei se face sub forma unor venituri ce se vor obtine pe durata derularii contractului.

c) Inregistrarea dobanzii negociate prin contractul de leasing sub forma fixa de 1185,21 EUR pentru intreaga perioada de leasing (inregistrarea se face la cursul valutar din contract de 35600 lei/EUR, deci dobanda de primit este de 1185,21 EUR x 35600 lei/EUR = 42.193.476)

2674 = 472 42.193.476

"Dobanda aferenta imprumuturilor "Venituri inregistrate in avans"

acordate pe termen lung"

d) Inregistrarea valorii totale a ratelor de leasing,in afara bilantului

D 8038 "Alte valori in afara bilantului" 494.137.020

Analitic

"Bunuri primite in leasing financiar"

Nota:

Aceasta formula contabila s-a redactat in conformitate cu "Normele privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing (pct.2.1., lit.c)care precizeaza ca "Imobilizarile corporale predate in leasing financiar de catre locator se reflecta in debitul contului din afara bilantului 8038 "Alte valori in afara bilantului " analitic "Bunuri predate in leasing financiar."

Acest cont se crediteaza pe masura facturarii ratelor de leasing potrivit contractului, astfel incat soldul debitor sa reflecte valoarea ratelor ramase de incasat"

5. Se emit facturi pentru:

– avans 4134 EUR,TVA 19%, cursul de schimb valutar 35600 lei/EUR adica 4134 Euro x 35600 lei/EUR = 147.170.400, TVA 19% = 27.962.376 lei

– garantie 2756 EUR, TVA 19%, cursul de schimb 35600 lei/EUR = 98.113.600, TVA 19% = 18641584 lei.

– taxa administrativa 551,20 EUR, TVA 19%, cursul de schimb 35600 lei/EUR adica 551, 20Eur x 35600 lei/EUR = 19.622.720 lei, TVA 19% = 3.728.317 lei

4111 = % 315.238.997

"Clienti" 706 147.170.400

"Venituri din redevente, locatii de

gestiune si chirii "

472 98.113.600

"Venituri inregistrate in avans"

708 19.622.720

"Venituri din activitati diverse "

4427 50332.277

"TVA colectata"

Nota:

DIRECT LEASING S.A. cere o garantie de 20% egala cu valoarea reziduala pentru a evita riscul de neplata la expirarea contractului.Astfel aceasta garantie se inregistreza ca un venit in avans.

6. Se incaseaza de la utilizator facturile pentru avans,garantie si taxa administrativa

5124 = 4111 315.238.997

"Conturi la banci-in devize" "Clienti"

7. Concomitent are loc diminuarea creantei cu avansul facturat 4134 EUR x 35600 lei/EUR = 147.170400 lei

6588 = 2673 147.170.400

"Alte cheltuieli de exploatare " "Imprumuturi acordate

pe termen lung"

– extrabilantier:

C: 8038"Alte valori in afara bilantului" 147.170.400

Analitic:

"Bunuri predate in leasing

financiar"

8. Se in registreaza ratele conform facturilor intocmite la datele stabilite in contract (cursul valutar 35702 lei/EUR BNR)

Exemplu redeventa 5 este compusa din:

– rata de leasing de 574,16 EUR la cursul din conttract 35600 lei/EUR adica 20.440.096 lei

– dobanda 121,56 EUR x 35600 lei/EUR = 4.327.536 lei

– asigurarea 77,08 EUR x 35600 lei/EUR = 2.744.048 lei

– diferentele de pret aferente redeventei calculate pe baza cursului valutar din contract si pe baza cursului valutar la data facturarii adica:

772,80EUR x 37502lei/EUR -772,80 EUR x 35600 lei/EUR = 1.469.865 lei

– TVA aferenta ratei de leasing 574,16 EUR x 19% x 37502 lei/EUR = 4.091.108 lei

4111 = % 33.072.653

"Clienti" 706 20.440.096

"Venituri din redevente

locatii de gestiune si chirii"

2674 4.327.536

"Dobanda aferenta imprumuturilor

acordate pe termen lung"

2673 2.744.048

"Imprumuturi acordate pe

termen lung"

7588 1.469.865

"Alte venituri din exploatare"

4427 1.469.865

"TVA colectata"

Nota:

Redeventele totale pe care le plateste locatarul se inregistreza la cursul valutar al zilei, in acest caz la 37502 lei/EUR.

Diferenta de curs valutar dintre cursul zilei si cursul inscris in contract se inregistreza ca o cheltuiala din exploatare daca cursul valutar scade sau ca un venit pentru societatea de leasing daca cursul valutar creste.

Rata de leasing se inregistreza in 706 "Venituri din redevente,locatii de gestiune si chirii" la cursul valutar din contract.

Dobanda se inregistreza in contul 2674 "Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung""iar asigurarea se factureaza ca o diminuarea a creantei prin 2673 ""mprumuturi acordate pe termen lung".

Atat dobanda cat si asigurarea se factureaza la cursul valutar din contract, diferenta de curs fiind inregistrata la venituri din exploatare.

9. Se incaseaza de la utilizator factura pentru rata a cincea conform extrasului de cont:

5124 = 4111 33.072.653

"Conturi la banci in devize" "Clienti"

10. Concomitent cu facturarea ratelor se fac urmatoarele inregistrari:

Exemplu pentru rata 5

a) diminuarea creantei cu rata de leasing facturata

6588 = 2673 20.440.096

"Alte cheltuieli din exploatare" "Imprumuturi acordate

pe termen lung"

b) trnsferul pe venit a dobanzii facturate

472 = 766 4.327.536

"Venituri inregistrate in avans" "Venituri din dobanzi"

c) transferul pe venit a asigurarii afcturate

472 = 706 2.744.048

"Venituri inregistrate in avans" "Venituri din redevente,

locatii de gestiune si chirii

11. Se diminueaza creanta fata de utilizator cu rata 5

C: 8038"Alte valori in afara bilantului" 27.511.680

Analitic

"Bunuri predate in leasing financiar"

12. Facturarea, la sfarsitul perioadei contractului de leasing, a valorii reziduale a echipamentului tehnologic, in baza contractului de vanzare-cumparare:

472 = 7583 98.113.600

"Venituri inregistrate in avans" "Venituri din vanzarea

activelor si alte operatii de capital"

4111 = % 7.871.136

"Clienti" 7588 6.614.400

"Alte venituri din expploatare"

4427 1.256.736

"TVA colectata"

3. Inregistrarea ultimei plati inaintea achizitionarii dreptului de proprietate a locatarului asupra masinii

5124 = 4111 7.871.136

"Conturi la banci-in devize" "Clienti"

Nota:

La sfarsitul contractului clientul ar trebui sa cumpere masina la valoarea reziduala da 2756 EUR, cursul valutar de 38000 lei/EUR adica 104.728.000 lei,TVA 19% = 19.898.320, total de platra fiind de 124.629.500 lei.

Dar valoarea reziduala a fost platiata de client la inceputul contractului sub forma garantiei inregistrata ca venituri in avans. Astfel clientul mai are de platit la sfarsitul perioadei de leasing doar diferenta de curs valutar aferenta valorii reziduale astfel:

2756 Eur x 38000 lei/EUR – 2756 EUR x 35600 lei/EUR = 6.614.400lei

si TVA aferent 6.614.400 x19% = 1.256.736 lei

14. Facturarea extrabilantiera a valorii reziduale

C:8038 "Alte valori in afara bilantului" 6.614.400

Analitic

"Bunuri predate in leasing financiar"

3.1.2. Raportarea operatiunilor de leasing financiar in situatiile financiare ale locatorului

In cazul leasingului financiar conform prevederilor standardului IAS 17 Lesaing,in situatiile financiare ale locatorilor trebuie prezentate urmatoarele informatii

– o reconciliere la data bilantului intre totalul investitiei brute in leasing si valoarea actualizata apltilor minime de leasing de incasat. In plus, intreprinderea trebuie sa prezinte, la data bilantului, totalul investitiei brute in leasing si valoarea actualizata a platilor minime de leasing pentru fiecare dintre perioadele de mai jos:

– pana la un an;

– intre 1 si 5 ani;

– peste 5 ani.

– Venitul financiar nerealizat

– Valorile reziduale negarantate aferente locatorului

– Reducerile de valoare cumulate pentru platile minime de leasing de primit ce nu pot fi incasate

– Chiriile contingente inregistrate in venituri

– O descriere generala a contractelor importante de leasing ale locatorului.

Creantele asupra locatorilor sunt evidentiate in bilant la randurile 17 "Alte creante" (imprumutul acordat si dobanda aferenta) si 26 "Creante comerciale" (creanta facturata),si de asemenea in Nota nr.5 la Situatiile financiare ,intitulata "Situatia creantelor si datoriilor"

Veniturile inregistrate in avans sunt evidentiate la randul 62 "Venituri in avans"

In Contul de profit si pierdere, veniturile aferente leasingului (redeventele ) sunt evidentiate la randul 02 "Productia vanduta".

Locatorul prezinta activele date in leasing drept creante egale cu investitia neta in leasing.

Recunoasterea venitului financiar se bazeaza pe un model care reflecta o rata periodica constanta a rentabilitatii aferenta investitiei totale nete neamortizate a locatorului, corespunzatoare leasingului financiar.

Locatorul urmareste alocarea venitului financiar pe durata contractului de leasing, pe o baza sistematica si rationala.

Platile de leasing aferente perioadei contabile, excluzand costurile serviciilor, se deduc din investitia bruta in leasing in vederea diminuarii valorii principalului si a venitului financiar nerealizat.

Valorile reziduale negarantate estimate, utilizate in calcularea investitiei brute in leasing realizata de locator se revizuiesc periodic.

Daca a avut loc o diminuare a valorii reziduale negarantate estimate, alocarea venitului de-a lungul perioadei contractului de leasing este revizuita si orice diminuare a sumelor deja acumulate se recunoaste imediat.

Costurile directe initiale ,cum ar fi comisioanele si taxele juridice ,sunt adesea suportate de locatori la negocierea si perfectarea unui leasing.

Ele sunt suportate pentru obtinerea unui venit financiar si se inregistreaza imediat in venituri sau se aloca pe durata contractului de leasing, scazandu-se din aceste venituri.

O alta varianta este aceea ca pot fi reconoscute imediat drept cheltuieli.

Locatorii care sunt producatori sau comercianti trebuie sa recunoasca profitul sau pierderea din vanzari in rezultatul perioadei.

Un bun inchiriat in regim de leasing financiar de locatori genereaza doua tipuri de venit:

– profitul sau pierderea echivalenta profitului sau pierderi rezultate din vanzarea directa a bunului in regim de leasing la preturi de vanzare normale, reflectand orice reduceri comerciale;

– venitul financiar de-a lungul duratei contractului.

Venitul din vanzari inregistrat de locator la inceputul duratei de leasing financiar, este valoarea justa a bunului sau,daca este mai mica, valoarea actualizata a platilor minime de leasing datorate locatorului, calculata la o rata comerciala a dobanzii.

Costul vanzarii este costul proprietatii sau valoarea contabila mai putin valoarea actualizata a valorii reziduale negarantate.

Diferenta dintre venitul din vanzari si costul vanzarii este profitul din vanzare.

3.2..Contabilitatea operatiunilor de leasing financiar la locatar

3.2.1.Contabilitatea curenta a operatiunilor de leasing financiar la locatar

1. Inregistrarea contractului de leasing financiar incheiat cu DIRECT LEASING S.A. la cursul valutar de 35600 lei/Eur

a) primirea masinii conform contractului de leasing si a procesului verbal de predare -primire la valoarea de achizitie de 13780 EUR x 35600lei/EUR = 49.056.000

2133 = 167 490.566.000

"Mijloace de transport" "Alte imprumuturi si datorii asimilate"

b) Inregistrarea asigurarii masinii ca o cheltuiala efectuata in avans,in valoare de 925 EUR x 35600lei/EUR = 32.928.576 lei

471 = 167 32.928.576

"Cheltuieli efectuate in avans" "Alte imprumuturi si datorii asimilate"

c) Inregistrarea dobanzii negociate prin contractul de leasing de 1185,21 Eur x 35600 lei/EUR = 42.193.476

471 = 167 42.193.476

"Cheltuieli efectuate in avans" "Alte imprumuturi si

datorii asimilate"

d) Inregistrarea valorii masinii in afara bilantului

D:8036 "Rdevente, locatii de gestiune, 565.688.052

chirii si alte datorii asimilate"

2. Facturarea avansului, garantiei si taxei administrative platite societatii de leasing

% = 404 315.238.997

167 "Furnizori de imobilizari" 147.170.400

"Alte imprumuturi si datorii

asimilate"

471 98.113.600

"Cheltuieli inregistrate in avans"

628 19.622.720

"Alte cheltuieli cu serviciile

executate de terti"

4426 31.690.693

"TVA deductibila"

_extrabilantier:

C:8036 "Redevente, locatii de gestiune, 147.170.400

chirii si alte datorii asimilate"

3. Se inregistreza plata avansului, garantiei si taxei administrative

404 = 5124 315.238.997

"Furnizori de imobilizari" "Conturi la banci -in devize"

4. Facturarae ratelor ce sunt platite catre DIRECT LEASING S.A.

Exemplu rata 5:

% = 404 33.072.653

"Furnizori de imobilizari"

167 23.184.144

"Alte imprumuturi si

datorii asimilate"

6588 1.092.052

"Alte cheltuieli de exploatare"

1687 4.327.536

"Dobanzi aferente altor

imprumuturi si datorii asimilate"

666 231.207

"Cheltuieli privind dobanzile"

613 146.606

"Cheltuieli cu primele de asigurare"

4426 4.091.108

"TVA deductibila"

Nota:

Redeventele totale pe care le pltaeste locatarul se inregistreza la cursul zilei de 37502 lei/EUR.

Diferenta de curs valutar dintre cursul zilei si cursul inscris in contract se inregistreza pentru rata de leasing in contul 6588 "Alte cheltuieli de exploatare", pentru dobanda in contul 666"Cheltuieli privind dobanzile" iar pentru asigurarea lunara a masinii in contul 613 "Cheltuieli privind primele de asigurare".

5. Concomitent cu facturarea ratelor se fac urmatoarele inregistrari :

– privind dobanda (includerea in cheltuieli financiare curente)

666 = 471 4.327.536

"Cheltuieli privind dobanzile" "Cheltuieli inregistrate in avans"

– privind asigurarea (includerea in cheltuieli financiare curente)

613 = 471 2.744.048

"Cheltuieli cu primele de asigurare" "Cheltuieli inregistrate in avans"

– Achitarea valorii facturii lunare pentru ratele convenite prin contractul de leasing financiar,inclusiv TVA , conform extrasului de cont:

404 = 5124 33.133.635

"Furnizori de imobilizari" "Conturi la banci-in valuta"

6. Diminuarea creantei cu rata 5 :

C:8036 "Redevente ,locatii de gestiune , 27.511.680

chirii si alte datorii asimilate"

7. Inregistrarea amortizarii masinii

6811 = 2813 8.176.100

"Cheltuieli de exploatare privind "Amortizarea mijloacelor

amortizarea imobilizarilor" de transport"

Nota:

Determinarea amortismentului bunurilor in regim de leasing financiar se face potrivit duratelo normale de functionare legale in vigoare (O.M.F. nr.686 /25.06.1999 publicat in M.Of. al Romaniei nr.333/14.07.1999 ).

Astfel amortismentul pentru masina este:

A = 490.566.000/5 x 12 = 8.176.100

Dupa sfarsitul contractului, locatarul inregistreaza amortizarea pe urmatorii 4 ani.

8. Iregistrarea dobandirii dreptului juridic de proprietate la expirarea duratei leasingului financiar la nivelul valorii reziduale precum si achitarea diferentei (cursul valutar 38000 lei/EUR)

167 = 471 98.113.600

"Alte imprumuturi si datorii "Cheltuieli inregistrate in avans"

asimilate"

% = 404 7.871.136

6588 "Furnizori de imobilizari" 6.614.400

"Alte cheltuieli de exploatare"

4426 1.256.736

"TVA deductibila"

Nota:

Valoarea reziduala a fost platita de locatar la inceputul contractului sub forma garantiei inregistrata ca venituri in avans. Astfel clentul mai are de platit la sfarsitul perioadei de leasing doar diferentele de curs valutar aferente valorii reziduale astfel:

2756 EUR x 38000 lei/EUR – 2756 EUR X 35600 lei/EUR = 6.614.400

si TVA aferenta 6.614.400 x 19% = 1.256.736

– si extrabilantier:

C:8036 "Redevente, locatii de gestiune , 98.113.600

chirii si alte datorii asimilate"

3.2.2. Raportarea operatiunilor de leasing financiar in situatiile financiare ale locatarului

In situatiile financiare ale locatarului trebuie prezentate urmatoarele informatii:

– pentru fiecare clasa de acive, valoarea contabila neta la data bilantului;

– o reconciliere la data bilantului intre totalul platilor minime de leasing si valoarea lor actualizata. In plus, intreprinderea trebuie sa prezinte la data bilantului totalul platilor minime de leasing si valoarea lor actualizata pentru fiecare din perioadele de mai jos:

* pana la un an;

* intre 1 si 5 ani;

* peste 5 ani.

– chiriile contingente inregistrate in veniturile aferente perioadei ;

– totalul platilor minime aferente subcontractelor de leasing, estimate a se obtine in conditiile unui subcontract de leasing irevocabil la data bilantului;

– o descriere generala a contractelor de leasing ale locatarilor, care include, dar nu se limiteaza la urmatoarele:

* baza determinarii chiriilor contingente;

* existenta si termenii optiunilor de reinnoire sau de cumparare ;

* restrictiile impuse prin contractele de leasing, cum ar fi cele referitoare la dividende, datorii suplimentare si alte operatiuni de leasing.

Activele dobandite in urma operatiunilor de leasing sunt evidentiate in bilant la valoarea neta, iar valoarea bruta si valoarea neta a acestora se prezinta in Nota nr.1 la Situatiile financiare, intitulata "Active imobilizate"

Datoriile aferente leasingului financiar sunt evidentiate la randurile 46 "Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale", precum si in Nota nr.5 la Situatiile financiare, intitulata "Situatia creantelor si datoriilor"

Cheltuielile inregistrate in avans aferente dobanzilor sunt reflectate in bilant la randul 38 "Cheltuieli in avans"

In Contul de profit si pierdere cheltuielile privind dobanzile scadente sunt evidentiate la randul 44 "Cheltuieli privind dobanzile", iar cheltuielile cu amortizare, la randul 18 "Cheltuieli

Locatarii trebuie sa recunoasca operatiunile de leasing financiar in bilanturile lor ca active si datorii la o valoare egala, la inceputul contractului de leasing, cu valoarea justa a bunului in regim de leasing sau cu valoarea actualizata a platilor minime de leasing, daca aceasta din urma este mai mica.

La calcularea valorii actuale a platilor minime ale leasingului,facorul de actualizare utilizat este rata dobanzii implicite a leasingului, cand aceasta este determinabila; altfel se foloseste rata de imprumut.

Costurile directe initiale, cum ar fi cele cu negocierea si incheierea contractelor de leasing sunt incluse in valoarea activului.

Platile de leasing trebuie impartite in cheltuieli de finantare ale leasingului si reducerea datoriei neachitate.

Cheltuielile de finantare trebuie alocate pe perioade de-a lungul duratei contractului de leasing, astfel incat sa se obtine o rata periodica constanta a dobanzii la soldul datoriei ramase in fiecare perioada.

Un leasing financiar genereaza o cheltuiela cu amortizarea pentru activ precum si cheltuiala financiara pentru fiecare perioada contabila. Poltica de amortizare pentru activele primite in leasing este similara cu cea a propriilor active amortizabile.Daca nu exista in mod rezonabil certitudinea ca locatorul va obtine dreptul de proprietate pana la sfarsitul termenul;ui de leasing ,activul trebuie amortizat in totalitate pe durata cea mai scurta intre termenul de leasing si durata de viata utila a acestuia.

CAPITOLUL 4

Reprezentarea datelor cu ajutorul instumentelor informatice

4.1. Calcul Tabelar

A. Evolutia firmelor de leasing financiar in România cu referire la Capitolul 1 “Particularitați de definire si clasificare a leasingului”

Într-un registru se redenumește prima foaie “Evoluția firmelor de leasing” și se desenează un tabel cu trei coloane si anume:

– coloana “ Anul” in care se gasesc trecuți anii la care se face referire (1998, 1999, 2000, 2001)

– coloana “ Valoare cantitate” care este un câmp de tip numeric cu două zecimale în care se trec valorile corespunzătoare volumul tranzacțiior incheiate

– coloana “Creștere relativă” care este un câmp de tip percentage. În celule se introduc formulele de calcul (fig. 1).

Fig.1

B. Calcul Tabelar – Graficul eșalonării ratelor cu referire la

Capitolul 3 “ Contabilitatea Operatiunilor de leasing financiar”

Se creează un nou registru în care se redenumește prima foaie “Eșalonare Rate” și a doua “Grafic”. În foaia de “Eșalonare Rate” se desenează un tabel în care se realizează următoarele formatări:

– coloana “Număr” este câmp de tip numeric fără zecimale.;

– coloana “Data” este câmp de tip dată DATE (zi; luna; an);

– a treia coloană, “Rata”, este câmp de tip numeric cu 2 zecimale care conține rata de leasing lunara, care este egala cu 574.16 EUR;

– coloana “Asigurare” este câmp de tip numeric cu 2 zecimale si conține asigurarea lunară, care este in sumă fixă de 77.08 EUR;

– coloana “Rata cumulata” are este un câmp de tip numeric cu 2 zecimale unde celula E2 are ca valoare 0 iar in celulele E3 pana la E12 se introduc formule de calcul (fig. 1);

Fig.1

– coloana “Dobandâ” este tot de tip numeric cu 2 zecimale, iar în celula F2 se introduce formula de calcul a dobânzii, ținând cont de totalul sumei de plata care este C14, coloana “Rata cumulată” si rata dobânzii lunare.(fig.2).

Fig. 2

– coloana “Total” este câmp de tip numeric cu 2 zecimale și reprezintă totalul de plată lunar, însumând rata de leasing, asigurarea si dobânda. (fig.3)

Fig. 3

– coloana “Total+TVA” contine date de tip numeric cu 2 zecimale și reprezintă total de plată lunar inclusiv TVA. (fig.4)

Fig. 4

4.2 Reprezentare Grafica

A. Evoluția firmelor de leasing financiar in România cu referire la Capitolul 1 “Particularitați de definire si clasificare a leasingului”

Se selectează din tabloul “Evoluția firmelor de leasing” coloana “Valoare cantitate” si anume seria B2:B5

Dupa selectare se actioneaya din meniul Insert – Chart și se urmăresc pașii Chart Wizzard :

– step 1 se alege tipul de grafic Pie

– step 2 se afisează seria ce se va regăsi in tabel

– step 3 se introduce titlul garficului “Evoluția firmelor de leasing din România”

– step 4 poziționarea graficului pe foaia se lucru

B. Ponderea dobănzii in totalul de plată lunar

Se pleacă de la tabloul “Eșalonare Rate” si se selectează seriile de date ce reprezintă “Dobanda”(F2 :F12) si “Total+TVA”(H2 :H12).

După selectarea celor 2 câmpuri, se acționeaza butonul Chart Wizzard, care declanșează generarea reprezentării grafice în 4 pasi:

– step 1 se alege tipul de grafic XY

– step 2 se afișează seriile introduse

– step 3 se introduce titlul graficului și de denumesc axele

– step 4 se plasează graficul in spațiul de lucru

CAPITOLUL 5

Concluzii și propuneri

Concluzii

Documentarea pe care am realizat-o asupra operațiunilor de leasing financiar, ne-a oferit într-o oarecare mãsura posibilitatea de a exprima anumite opinii și de a trage unele concluzii, mai mult sau mai puțin avizate cu privire la modul de realizare și contabilizare a operațiunilor de leasing financiar în România.

Motivul pentru care am ales aceastã tema este lesne de înțeles, leasingul reprezintã la ora actualã soluția ce permite depãșirea dificultãților generate de un mediu economic necorespunzãtor – finanțãri limitate și scumpe, birocrația sistemului bancar – și permite persoanelor fizice și juridice obținerea dreptului de folosințã cu eforturi financiare minime asupra unor mașini, utilaje, echipamente tehnologice ce le permite creșterea productivitãții, rentabilitatea activitãții, ceea ce conduce la creșterea profitului.

Referitor la operatiunile de leasing financiar prezentate în lucrarea de fațã am constatat urmãtoarele:

a) așa cum am arãtat în Cap.1. Particularitãți de definire și clasificare ale leasingului, leasingul a cunoscut o dezvoltare continuã și acceleratã atât în strainatate cât și în România unde spre exemplu valoarea totalã estimatã a pieții de leasing din țarã noastrã pentru primul trimestru al anului 2002 se ridicã la 267,9 mil. EURO.

b) legat de clasificarea leasingului prezentatã în Cap.1 subcap.1.3 "abordãri de clasificare ale leasingului financiar se face o distincție importantã între leasingul financiar și leasingul operațional.

Am analizat atât abordãrile de clasificare ale organismelor internaționale de normalizare contabilã IASC (Internațional Accounting Standards Commitee) și FASB (Financial Accounting Standards Boards) cât și abordarea de clasificare a operațiunilor de leasing în sistemul Românesc.

c) referitor la reglementarea operațiunilor de leasing așa cum am aratat în capitolul 2, subcap.21. Considerații generale privind operațiunile de leasing financiar, operațiunile de leasing financiar și societãțile de leasing sunt reglementate prin O.G. nr.51/1997 publicatã în Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.224/1997, modificatã prin legea nr.90/1998 (Monitorul Oficial al României nr.170/30.04.1998 ) și legea nr.99/1999 ( Monitorul Oficial al României nr.236/27.05.1999). Aceastã ordonanțã a fost republicatã în Monitorul Oficial al României nr.9/12.01.2000.

Exprim aici o opinie pertinentã spunând cã acest act normativ conține multe lipsuri și dã posibilitatea unor interpretãri diferite.

Spre exemplu :

c1) în alin.2, art.19, din cap.V intitulat "Organizarea și funcționarea operațiunilor de leasing" "societãțile de leasing sunt societãți comerciale ce au în obiectul de activitate desfãșurarea operațiunilor de leasing și un capital social minim subscris si vãrsat integral la înființare, de 500 milioane lei."

Aceastã prevedere nu face nici o referire la ceilalti operatori de pe piața de capital sau de mãrfuri care efectueazã operațiuni de leasing.

c2) legat de bunurile care sunt cumpãrate de catre societatea de leasing (sau construite pentru aceastã în cazul imobilelor) așa cum am prezentat în cap.2, subcap2.1, punctul C "Obiectul operațiunilor de leasing", legea nu conține nici o indicație asupra persoanelor de la care se cumparã bunuri sau care le contruiește.

Astfel o asemenea situație permite persoanelor juridice sã-și vândã echipamentele industriale cãtre societãțile de leasing, pentru a le utiliza în sistem de leasing, cu obligația de rãscumpãrare.

d) la punctul F al cap.II, subcap.21. intitulat "Avantajele și limitele operațiunilor de leasing" am aratat cã leasingul, ca forma de comerț și finanțare are avantaje și dezavantaje, atât pentru utilizator (beneficiar) cât și pentru finanțator.

În ambele cazuri riscurile existã dar sunt puține în comparație cu avantejele conferite de realizarea unei operațiuni de leasing.

e) dupã cum am prezentat în subcap 2.2. "Etapele unei operațiuni de leasing financiar", operațiunile de leasing sunt foarte complexe, fiind necesare etape succesive în derularea lor:

1 – etapa de formare a contractului în care viitorul utilizator își alege obiectul, trateaza condițiile tehnice cu furnizorul și se încheie contractul de vânzare-cumpãrare între societatea de leasing și furnizor.

2 – etapa de derulare a locațiunii, în care locatorul folosește bunul și achitã ratele.

3 – etapa de finalizare a contractului în care utilizatorul poate opta pentru reinnoirea contractului, restituirea bunului sau achiziția lui.

f) operatiunile de lesing intrã în incidenta legilor fiscale din România așa cum am prezentat în subcap.2.3 "Tratamentul fiscal al operațiunilor de leasing".

Acest tratament fiscal referitor la impozitul pe profit, taxele vamale, impozitul pe veniturile realizate de nerezidenți în România și taxele vamale nu stimuleazã în mare mãsurã dezvoltarea operațiunilor de leasing.

g) contractul de leasing financiar are trãsãturi bine definite și conține elemente ce sunt impuse de legislații în vigoare pe care le-am dezvoltat în subcap.2.4 "Contractul de leasing financiar"

h) Redevențele reprezintã plațile periodice trebuie plãtite de cãtre locatar finanțatorului și acestea pot fi stabilite prin douã metode "

– metoda impãrțirii pe nivele

– metoda acturialã

În subcap2.4 "Metode de evaluare a redevențelor" am prezentat aceste douã metode și am precizat cã în România se folosește numai prima metodã.

i) Contabilitatea operațiunilor de leasing financiar a dat mari "bãtãi de cap" contabililor români pânã la înbunãtãțirea legislației privind leasingul și contabilitatea acestuia OMF nr.686/25.06.1999 pentru aprobarea Normelor privind înregistrarea în contabilitate a operațiunilor de leasing publicat în Monitorul Oficial nr.333/14.07.1999

Chiar și cu aceste îmbunãtãțiri în contabilitatea operațiunilor de leasing în sistemul românesc destul de greoaie, existând anumite discordanțe cu normele contabile internaționale, dar sperãm cã pe viitor acestea sa fie eliminate.

B. Propuneri

Analizând modul de realizare și contabilizare a operațiunilor de leasing financiar în România, considerãm :

a) referitor la utilizarea noțiunii de locatar, adicã cel care închiriazã un bun, credem cã este nepotrivitã și ca este firesc a se utiliza notiunea de finanțator, tocmai pentru a se marca distincția fațã de locatar.

b) privind modul de calcul a ratelor de leasing legislația româneascã nu permite determinarea redevențelor prin metoda împãrțirii pe nivele.

Existã aici o neconcordanțã cu practicile internaționale și ar trebui introduse în lege mențiuni referitoare la posibilitatea evaluãrii redevențelor si prin metoda actuarialã fapt ce ar conduce deopotrivã și la schimbarea înregistrãrii în contabilitate a operațiunilor de leasing și alinierea la Standardele Internaționale de Contablilitate.

c) În O.G nr.51/1997 republicatã în Monitorul Oficial al României nr.9/12.01.2000 în Cap.1, art.2 scrie cã dobanda de leasing reprezintã rata medie a dobânzii bancare pe piața româneascã.

În primul rând dobândã nu poate reprezenta o ratã, pentru ca dobândã se refera la o valoare absolutã în timp, iar rata dobãnzii se referã la o mãrime relativã.

În al doilea rând, legiuitorul nu precizeazã ce înseamnã rata medie a dobânzii pe piața româneascã, care o stabilește la ce tip de dobânda se referã etc.

Aici ar trebui unele modificãri în lege, pentru ca este foarte neclarã și lasã posibilitatea unor interpretãri diferite.

d) în ceea ce privește înregistrarea dobânzilor viitoare care se vor plãti de locator, credem cã este foarte neavenitã și are efecte negative asupra bilanțului locatarului.

Cadrul general IASC prevede cã "o datorie face obiectul bilanțului atunci când este probabil ca ea sa genereze o pierdere care greveazã intreprinderea de avantaje economice, ca urmare a achitãrii obligației actuale și când valoarea acestei decontãri poate fi masurata in mod fiabil.”

In cazul contractelor de lesing financiar pe o perioada mai lunga de timp, dobanzile nu pot fi masurate in mod fiabil si nici nu afecteaza avantajele economice viitoare.

Impartasim punctul de vedere al specialistilor care considera ca dobanzile de platit nu sunt cheltuieli in avans, ci trebuie recunoscute ca si cheltuieli pe masura platii lor.

e) referitor la diminuarea CRANTELOR in contabilitatea locatorului cu ratele facturate catre locator inregistrare care se face sub forma :

6588 = 2673

"Alte cheltuieli de exploatare “ "Imprumuturi acordate pe termen lung"

credem ca aceasta este o discordanta intre structurile de venituri din rederente, contabilizate in contul 706 "Venituri din rederente, locatii de gestiuni si chirii" si structurile de cheltuieli aferente acestor venituri contabilizate in contul 6588" Alte cheltuieli de exploatare.

Logic ca aceste cheltuieli sa fie contabilizate in contul 612 " Cheltuieli cu rederente, locatii de gestiune si chirii".

f) determinarea amortismentului bunurilor in regim de leasing financiar se face potrivit duratelor normale de funcitonare legale in rigoare (O.M.F nr.686/25.06.1999) publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.333/14.07.1999. Legea 15/1994 republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr.242/31.05.1999, partea.1, privind amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale nu face referiri speciale cu privire la modul de amortizare a mijloacelor fixe procurate in sitem de leasing.

Contractele de leasing, in special pentru autovehicule se incheie pe o perioada de 12,24,36 luni in timp ce art 11 din Legea 15/1994 prevede o perioada de amortizare de 3,5,8 ani.

Deci, legislatia romaneasca ar trebui sa coreleze termenul de leasing cu duratele normale de funcctionare a bunului in regim de leasing, asa cum prevad normele internationale de conmtabilitate.

g) referitor la inregistrarea extrabilantiera din contabilitatea locatorului :

D:8036 " Rederente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate"

apreciem ca aceasta inregistrare este superfluã pentru ca valoare inregistrata este compusa din costul de achizitie, asigurare, dobanda negociata care face obiectul atat a activelor patrimoniale ce se contablilizeaza in conturile 2133 "Mijloace de transport" si 471 "Cheltuieli inregistrate in avans", cat si a pasivelor patrimoniale contabilizate in contul 167 " Alte imprumuturi si datorii asimilate.

Credem ca ar fi mai bine utilizarea contului extrabilantier 8038 " Alte valori in afara bilantului" analitic " Bunuri primite în leasing financiar" care sa reflecte doar costul de achizitie al acestor bunuri.

In conditiile actualei revolutii stiintifico – tehnice cand innoirea produselor si uzura morala a masinilor sunt foarte accelerate, leasingul este o alternativa foarte avantajoasa pentru obtinerea unor utilaje si masini mai costisitoare necesare extinderii si modernizarii productiei.

Interesul practic al leasingului este de a asigura finantarea integrala prin fonduri imprumutate a unei investitii, fara ca beneficiarul sa-si gireze patrimoniul prin instituirea de ipoteci sau gajuri ca in cazul creditelor de la banci.

In concluzie, leasingul prezinta numeroase avantaje care sunt inca necunoscute persoanelor fizice si juridice din Romania si un pas important catre reconstructia economiei de piata si asocierea la organismele comunitatilor economice europene ar fi informarea la un nivel mai inalt asupra acestor avantaje.

Deși prin lucrarea de fata nu au fost prezenatate absolut toate aspectele leagate de realizarea si contabilizarea operatiunilor de leasing financiar, consideram ca ea reprezinta un important material documentar in acest sens, fiind, prin modul in care a fost conceputa accesibila si utila oricarei persoane neavizate.

Bibliografie

1. Achim M., Contabilitatea operatiilor de leasing financiar la locatar-abordari in viziunea romaneasca, Tribuna Economica nr.49/2001;

2. Achim M., Contabilitatea operatiilor de leasing financiar la locator, Tribuna Economica nr.50/2001;

3. Beleiu Gh., Drept civil roman, Ed. Sansa, Bucuresti, 1995;

4. Barsan Corneliu s.a., Drepturi reale, Ed. Sansa, Bucuresti, 1996;

5. Belu Magdo, Mona Lisa, Contracte comerciale, Tribuna Economica, 1997, Bucuresti;

6. Carapcea C., Leasing in contabilitate, Tribuna Economica nr.23/1997;

7. Carrussy R., Contabilitatea operatiunilor tip leasing, in Revista Finante, credit, Contabilitate nr.1/1997;

8. Capatana O., Societatile comerciale, Ed. Lumina Lex, Editia a-II-a , Bucuresti, 1996;

9. Ciobanu Gheorghe, Tranzactii economice internationale, Ed.Risoprint, Cluj-Napoca 2001

10. Dumbrava P., Modificari patrimoniale, Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca, 2001;

11. Gheorghe Gh., Clocotici D., Operatiunile de leasing, Ed. Lumina Lex, editia I, Bucuresti, 1998;

12. Gheorghe Gh., Clocotici D., Operatiunile de leasing, Ed. Lumina Lex, editia a-II-a, Bucuresti, 2000;

13. Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate, partea I, Lucrare elaborata sub coordonarea Ministerului Finantelor Publice, Ed.Economica, Bucuresti, 2001;

14. H.G. nr.859/16.08.2002 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit, publicata in M.Of. al Romaniei nr.640/29.08.2002;

15. International Accounting Standards Commitee, Standarde Internationale de Contabilitate, Ed.Economica, Bucuresti, 2000

16. IASCF si Beattie A., Ionescu C., Dutescu A. si Petrescu O., Standarde Internationale de Contabilitate 2001, edita in limba romana, Ed. Economica, 2001;

17. Legea nr.99/26 mai 1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice publicata in M.Of. al Romaniei nr.236/27 mai 1999;

18. Matis D., Contabilitatea operatiilor speciale, Ed. Intelcredo, Deva, 2003;

19. Matis D.,Fatacean Gh., Consideratii privind contabilitatea vanzarilor cu plata in rate si a operatiilor de leasing, Studia Universitativ, Babes-Bolyai, economica nr.2/1998;

20. O.G. nr.51/1997 privind operatiunile si societatile de leasing (M.Of.al Romaniei nr.224/30.08.1997) aprobata si modificata prin Legea nr.90/1998 (M.Of. al Romaniei nr.170/30.04.1998) si Legea nr. 99/1999 (M.Of. al Romaniei nr. 236/27.05.1999), republicata in M.Of. al Romaniei nr.9 /12.01.2000;

21. Olimid L., coordonator, Sinteze teoretice si practice la disciplina Sisteme contabile comparate, Ed. ASE, Bucuresti, 1999

22. Ordinul nr.686 al Ministerului Finantelor pentru aprobarea Normelor privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing, M.Of. al Romaniei nr.333/14 iulie 1999;

23. Pantea I.P., Managementul contabilitatii romanesti, Ed.Intelcredo, Deva, editia a-II-a, 1999;

24. Pantea I.P., Bodea Gh., Contabilitate romaneasca armonizata cu Directivele Contabile Europene, Ed.Intelcredo, Deva , 2003;

25. Pop A., Contabilitatea financiara romaneasca, Ed. Intelcredo, Deva, 2002;

26. Popovici Ilie, Contabilitatea operatiunilor speciale cu particularitati de inregistrare, Ed. Danubius, Braila,2002;

27. Puiu A., Leasing – tehnica moderna in afacerile economice, Tribuna Economica nr. 38/1996;

28. Puiu A., Tehnici de negociere, contractare si derulare in afacerile economice internationale, Tribuna Economica, Bucuresti, 1997;

29. Voiculescu D., Coras M., Leasing, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1986.