Contabilitatea Operatiilor Privind Decontarile Prin Conturile de la Banci

CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………………………………………………………..1

I. DELIMITĂRI PRIVIND TREZORERIA FIRMEI………………………………………………………3

Clasificarea disponibilităților bănești……………………………………………………………4

Evaluarea disponibilităților bănești în valută…………………………………………………6

II. PROCEDEU DE DESCHIDERE A UNUI CONT ÎN BANCĂ……………………………………8

III. DOCUMENTE SPECIFICE DECONTĂRILOR PRIN CONTURILE LA BĂNCI……..12

IV. SISTEMUL DE CONTURI FOLOSIT PENTRU CONTABILIZAREA OPERAȚIILOR PRIVIND DECONTĂRILE PRIN BANCĂ………………………………………………………………….20

V. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PRIN CONTU- RILE LA BĂNCI LA S.C. LIMAROM S.A. ………………………………………………………………..29

5.1. Prezentare S.C. LIMAROM S.A. …………………………………………………………….29

5.2. Operații privind decontările prin conturile de la bănci…………………………………31

CONCLUZII……………………………………………………………………………………………………………..40

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………………..41

=== Contabilitatea Operatiilor privind Decontarile prin Conturile de la Banci ===

CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………………………………………………………..1

I. DELIMITĂRI PRIVIND TREZORERIA FIRMEI………………………………………………………3

Clasificarea disponibilităților bănești……………………………………………………………4

Evaluarea disponibilităților bănești în valută…………………………………………………6

II. PROCEDEU DE DESCHIDERE A UNUI CONT ÎN BANCĂ……………………………………8

III. DOCUMENTE SPECIFICE DECONTĂRILOR PRIN CONTURILE LA BĂNCI……..12

IV. SISTEMUL DE CONTURI FOLOSIT PENTRU CONTABILIZAREA OPERAȚIILOR PRIVIND DECONTĂRILE PRIN BANCĂ………………………………………………………………….20

V. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PRIN CONTU- RILE LA BĂNCI LA S.C. LIMAROM S.A. ………………………………………………………………..29

5.1. Prezentare S.C. LIMAROM S.A. …………………………………………………………….29

5.2. Operații privind decontările prin conturile de la bănci…………………………………31

CONCLUZII……………………………………………………………………………………………………………..40

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………………..41

ANEXE

ARGUMENT

Contabilitatea operațiilor privind decontările prin conturile de la bănci reprezintă un domeniu complex, și totodată foarte interesant, ceea ce m-a determinat să aleg această temă pentru realizarea atestatului. Lumea băncilor se află într-o continuă evoluție, un progres permanent al instrumentelor de plată folosite în cadrul operațiilor financiar-bancare, fapt care mi-a stârnit interesul mai mult decât celelalte laturi ale contabilității.

De-a lungul timpului, pentru economiști, studiul banilor, instituțiilor bancare și piețelor financiare a constituit unul dintre cele mai fascinante domenii de explorare.

Plata adecvată, compensarea și decontarea drepturilor și obligațiilor bănești reprezintă premise esențiale ale menținerii ordinii nu numai la nivelul existenței individuale și al celei de întreprindere, cât mai ales la nivelul societății în întregul său.

Sistemul de plăți este o parte esențială a infrastructurii financiare a economiei de piață în care organizarea și activitatea sectorului bancar sunt pe larg determinate de necesitățile piețelor în contextul preocupării organismelor oficiale pentru asigurarea stabilității și siguranței acestuia. Constând dintr-un set de reglementări, instituții și mecanisme tehnice de transfer al banilor, sistemul de plăți este o parte integrantă a sistemului monetar într-o astfel de economie. Activitatea sigură și eficientă a sistemului de plăți constituie atât pentru participanții de pe piață, cât și pentru instituțiile publice, în special băncile centrale, un domeniu de interes deosebit.

În ultimele decenii, pe întreg globul sistemele de plăți au fost profund afectate de schimbările majore petrecute în industria serviciilor financiare. Schimbările tehnologice rapide, dereglementarea și tendința către o mare volatilitate a prețurilor activelor au contribuit la o adevărată explozie în activitatea financiară și, implicit, în volumul și valoarea fluxurilor de plăți atât în interiorul, cât și în afara granițelor naționale.

Problematica sistemelor de plăți a reținut și reține în continuare atenția în legătură cu procesul de transformare a fostelor economii centralizate, socialiste, în economii de piață. Un

sistem de plăți îndeplinește un rol crucial pentru dezvoltarea piețelor monetare interbancare și ale celor de valori mobiliare.

Într-o economie de piață numeroase tranzacții au loc în fiecare zi la inițiativa fie a persoanelor fizice, fie a agenților economici, ceea ce determină necesitatea utilizării de credit. Numeroși participanți într-o economie de piață – persoane fizice, agenți economici din economia reală și în special cei care își desfășoară activitatea în piețele financiare – au de făcut față incertitudinii privind încasarea la timp a fondurilor bănești care le sunt datorate sau privind plata la scadență a obligațiilor lor bănești. Aceste incertitudini sunt legate de o multitudine de factori printre care pot fi enumerați atât promptitudinea cu care părțile care datorează fonduri bănești inițiază plata acestora, instrumentele utilizate și performanțele lor privind efectuarea plăților la timp și în condiții de eficiență, cât și numărul de intermediari implicați în fluxul plății.

În ceea ce le privește, băncile trebuie să fie oricând gata să onoreze instrucțiunile de plată emise de clienții lor, fie prin încheierea unor tranzacții pe piețele interbancare, fie prin apelarea la creditul acordat de către băncile centrale pentru a-și acoperi penuria de lichiditate pe termen scurt.

CAPITOLUL I

DELIMITĂRI PRIVIND TREZORERIA FIRMEI

Operațiunile economico-financiare se consemnează în documente justificative; documentele justificative se înregistrează în contabilitate după criteriul cronologic, cu formule contabile, în „Registrul jurnal” și după criteriul sistematic, în registrul „Cartea mare” (fișe de cont).

Activitatea de contabilizare a operațiunilor economice se desfășoară conform următoarei scheme:

Documente justificative Contabilitatea – Balanțe de verificare

care consemnează operații cronologică și cea – Bilanț contabil

economico-financiare sistematică

Principalele surse de informații economico-financiare, care trebuie prelucrate prin intermediul „tehnicii” contabile, sunt: operațiile derulate prin casierie și prin conturile de la bancă; aproximativ 70% din operațiunile curente ale societăților comerciale provin din efectuarea încasărilor și a plăților de diferite naturi și pe diferite destinații prin casierie, în numerar și prin cont, fără numerar.

Trezoreria unei firme însumează resursele lichide compuse din: numerar în casierie, disponibil la bănci, titluri de plasament, credite bancare contractate pe termen scurt și alte valori de trezorerie. Contabilitatea trezoreriei are ca obiect evidența existenței și mișcării disponibilităților din conturile de la bănci și din casierie; titlurilor de plasament, creditelor bancare pe termen scurt și a altor valori de trezorerie.

Principalele conturi, care sunt disponibile pentru toate categoriile de clienți, se pot clasifica în trei grupe:

Conturi de depozit

Conturi curente (sau de disponibilități)

Conturi de împrumut

Conturile curente (conturi de disponibilități) sunt cele mai utilizate conturi și, adesea, sunt numite și depozite la vedere, iar titularii pot fi atât persoane fizice, cât și persoane juridice.

Conturile curente se pot deschide în lei sau valută. Ele sunt utilizate pentru depuneri și retrageri curente, pentru plata cecurilor emise de titularii lor sau pentru alte plăți dispuse de aceștia.

Angajații unor firme pot primi salariile în acest cont.

În baza disponibilului din cont, băncile eliberează clienților carnete de cecuri după anumite criterii care variază de la bancă la bancă.

1.1. Clasificarea disponibilităților bănești

Disponibilitățile în conturile la bănci și casierie se delimitează sub forma valorilor de încasat (cecurile și efectele comerciale depuse la bănci), disponibilitățile în lei și valuta, cecurile unității, creditele acordate de bănci în conturile curente (creditele de acoperire), creditele bancare pe termen scurt acordate prin conturi separate de împrumut, dobânzile aferente disponibilităților și creditelor pe termen scurt și alte valori de trezorerie (acreditive, avansuri de trezorerie, alte valori).

Disponibilitățile sau depozitele create în conturile de bancă pot funcționa la vedere sau la termen. Dacă nu acționează la vedere este recomandabil să se utilizeze tehnica contului curent sau a casei de credit. Prin acest cont se înregistrează toate operațiile bănești între întreprindere și bancă. În situația în care încasările sunt mai mari decât plățile, soldul contului reprezintă disponibilitățile bănești, iar dacă încasările sunt mai mici decât plățile, soldul exprimă creditele acordate de bancă.

Depozitele la termen în bancă reprezintă o forma de imobilizare a lichidităților până la un an, fără a fi transferabile sau utilizate înainte de termenul final. Procedând astfel dobânda este mai mare decât în cazul disponibilităților bănești la vedere, care lipsește sau este foarte mică.

Din categoria disponibilităților bănești fac parte acreditivele și avansurile de trezorerie. Prin poziția avansurilor de trezorerie sunt delimitate disponibilitățile bănești repartizate spre a fi girate de către administratori sau alte persoane împuternicite de întreprindere în vederea efectuării unor plăți în favoarea întreprinderii. La aceasta poziție se includ și avansurile acordate salariaților pentru efectuarea de cumpărări.

În vederea achitării unor obligații față de furnizori, persoanele juridice pot solicita deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută în favoarea acestora.

Forma de decontare „acreditivul” constă în crearea unui depozit temporar de lichidități bănești într-un cont special, la dispoziția unui anumit furnizor, din care se pot efectua plăți numai în favoarea acelui furnizor. Acesta nu livrează bunurile înainte de a i se face dovada deschiderii acreditivului, prin aceasta obținând garanția că va putea încasa contravaloarea bunurilor livrate.

În cazul operațiunilor de import, deschiderea acreditivelor este obligatorie.

„Scrisoarea de garanție” reprezintă un acreditiv deschis pe seama creditelor bancare.

Devizele, denumire generică atribuită decontărilor efectuate „pe credit”, sunt utilizate, cu precădere, în relațiile cu partenerii externi; fiind însă instrumente specifice economiei de piață, utilizarea lor în relațiile patrimoniale dintre agenții economici interni se va face simțită atunci când condițiile economice și organizatorice vor permite acest lucru, cadrul legal fiind deja creat.

Denumite și „titluri de credit”, devizele servesc la stingerea obligațiilor patrimoniale, în situația în care livrarea bunurilor are loc fără plata imediată.

Deoarece se livrează de către furnizor, produse, mărfuri, fără a pretinde beneficiarului plata într-o perioadă de timp mai mică de 30 de zile, această livrare se consideră a fi o „livrare pe credit” sau, altfel spus, furnizorul a acordat beneficiarului un „credit comercial”.

Devizele au drept scadență o dată situată la distanța de 30, 60 sau 90 de zile de la data livrării. Mecanismul decontării are în vedere întocmirea lor de către furnizor, la data livrării și

acceptarea de către beneficiar, cu aceeași ocazie; la scadență se primește, de către furnizor, contravaloarea devizelor, de regulă, de la banca beneficiarului.

Furnizorul, deținător al devizelor, le poate utiliza înainte de scadență pentru achitarea unor obligații proprii față de terți, operațiune numită „andosare”, sau, le poate răscumpăra de la orice bancă, contra unui comision, operație numită „scontare”.

Contabilitatea disponibilităților aflate în bănci precum și a mișcării acestora ca urmare a încasărilor și plăților efectuate se ține distinct în lei și în valuta.

1.2. Evaluarea disponibilităților bănești în valută

Agenții economici pot avea o datorie de plătit sau vor să cumpere mărfuri (servicii sau bunuri) de la o firmă străină care acceptă plata numai într-o valută liber convertibilă. Pentru a încheia această tranzacție, ei vor trebui să schimbe moneda pe care o dețin cu o alta, solicitată și acceptată de vânzător sau creditor. De aceea, cererea pentru o monedă va determina prețul acesteia în raport cu alte valute.

Piața valutară interbancară, reglementată de Banca Națională a României, este destinată să mărească gradul de convertibilitate a leului. Băncile centrale pot interveni pe piață, cumpărând și vânzând valute, pentru a influența cursul monedei naționale în raport cu alte valute, în corelație cu o anumită politică economică, monetară sau valutară.

Piața valutară cuprinde ansamblul relațiilor determinate de operațiunile de cumpărare-vânzare de valută, contra monedei naționale-leul. Aceste operațiuni sunt efectuate de intermediari autorizați de Banca Națională a României și pot fi efectuate în numele și contul lor propriu sau în numele și contul clienților lor.

Piața valutară interbancară este o piață continuă, în cadrul căreia se efectuează vânzări și cumpărări de valute pe baza monedei naționale, la cursuri de schimb determinate pe piață.

În organizarea și funcționarea pieței valutare interbancare, BNR:

reglementează și supraveghează piața valutară;

autorizează și supraveghează intermediarii autorizați să opereze pe această piață;

participă direct pe piața valutară în scopul realizării politicii valutare și protejării monedei naționale;

publică zilnic un curs de referință al leului, în raport cu monedele străine.

Pe piața valutară se efectuează atât operațiuni la vedere (spot), cât și operațiuni la termen (forward), intermediarii fiind solicitați să coteze și să afișeze cursurile de schimb pentru cel puțin șase valute (dolarul SUA, marca germană, francul francez, lira sterlină, francul elvețian, lira italiană).

Operațiunile de vânzare-cumpărare de valute sunt efectuate de bănci atât în contul lor, pentru menținerea sau constituirea unei anumite structuri a depozitelor în valută, cât și în contul clienților lor – persoane juridice.

Vânzarea de valută de către persoanele juridice este, practic, nelimitată, acestea trebuind doar să facă dovada provenienței legale a valutei. Cumpărarea de valută se poate realiza numai pentru operațiuni comerciale și necomerciale, în baza unor documente comerciale și financiare (acreditive, ordine de plată, cambii etc.) care atestă obligația unei plăți în străinătate (operațiuni de cont curent din cadrul balanței de plăți).

Atât vânzarea cât și cumpărarea de valută se efectuează în baza unui ordin dat de client, pe un formular tipizat, pus la dispoziție de bancă.

Operațiunile privind încasările și plățile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Națională a României.

Evaluarea disponibilităților și a operațiilor în devize, implică următoarele aspecte:

Creanțele și datoriile unității patrimoniale, inclusiv cele în devize se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală.

Operațiile comerciale de decontare în devize, precum și cele de încasări și plăți în devize necesită evaluarea la cursul de schimb în vigoare din ziua în care se face operațiunea.

Diferențele de curs valutar între data înregistrării creanțelor și datoriilor în devize și data încasării, respectiv a plății lor, influențează veniturile sau cheltuielile financiare, după cum sunt favorabile sau nefavorabile.

La închiderea exercițiului, creanțele și datoriile în devize se evaluează la cursul în vigoare din ultima zi a anului, iar diferențele de curs valutar, față de data înregistrării în contabilitate, se reflectă potrivit tratamentului de bază în conturile de cheltuieli și venituri.

La închiderea exercițiului financiar, disponibilitățile în devize se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată, iar diferențele de curs rezultate sunt recunoscute ca venituri sau cheltuieli, după caz.

CAPITOLUL II

PROCEDEU DE DESCHIDERE A UNUI CONT ÎN BANCĂ

Societățile comerciale își păstrează mijloacele bănești în conturi la bănci.

Deschiderea conturilor se face pe baza metodologiilor elaborate de bănci, solicitându-se, în afara unei cereri de deschidere, o serie de documente din care să rezulte atributele care conferă personalitate juridică firmei solicitante (contract de societate, statut, certificat de înmatriculare, cod fiscal etc.).

Dacă doresc să deschidă un cont, clienții persoane juridice rezidente, care desfășoară activități comerciale, trebuie să prezinte băncii următoarele documente:

Cererea de deschidere a contului (în cazul conturilor în valută, precizând și valuta);

Contractul de societate, ștampilat și autentificat la Notariat;

Statutul societății, autentificat la Notariat;

Certificatul de înmatriculare la Registrul Comerțului;

Înregistrarea societății la Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat;

Hotărârea judecătorească (rămasă definitivă) privind autorizarea funcționării societății și constituirea legală a acesteia, în conformitate cu Legea 31/1990;

Extras din procesul verbal al Adunării Generale a Acționarilor privind aprobarea nominală a conducerii societății și a persoanelor împuternicite cu drept de semnătură la bancă;

Codul fiscal și amprenta ștampilei;

Dovada existenței spațiului în care își desfășoară activitatea;

10. Fișa cu specimenele de semnături ale persoanelor cu drept de semnătură în bancă și a persoanelor împuternicite a reprezenta valabil societatea.

De regulă, persoanele împuternicite a reprezenta societatea comercială și care dispun de sumele aflate în contul de la bancă, sunt, pe de o parte, persoane din conducere (director, administrator, manager), persoane cu drept la „prima semnătură” și, pe de altă parte, persoane din compartimentele financiar-contabile (director financiar, contabil șef etc.). Fișa cu specimene de semnătură va fi inscripționată cu amprenta ștampilei societății comerciale; fișa rămâne valabilă până la înlocuire. Toate documentele prin care se dispun plăți din contul de la bancă vor fi semnate de persoane autorizate (cele trecute în fișă) și vor fi ștampilate cu ștampila societății; numai astfel documentele vor fi acceptate și plățile se vor efectua.

În cazul persoanelor juridice cu scop nelucrativ (non-profit), sunt necesare documentele menționate la punctele 2, 5 și 6, precum și amprenta ștampilei.

Unele bănci, potrivit normelor proprii, solicită în cazul societăților comerciale și alte documente privitoare la activitatea firmei, cum ar fi: planul de afaceri al societății, bilanțul contabil pe ultimul an sau, după caz, raportul privind exercițiul bugetar și financiar.

Odată ce banca primește aceste documente și le găsește în bună ordine, poate începe procedura de deschidere a contului.

Deși clienții persoane fizice au încă o pondere redusă în ansamblul activității bancare în România, există tipuri de conturi destinate special acestei categorii de clienți. Pentru persoanele fizice, deschiderea unui cont la o bancă presupune doar:

cererea de deschidere de cont;

prezentarea actului de identitate (buletin de identitate, pentru persoane fizice române sau pașaport, pentru persoane fizice străine).

Un client – persoană fizică poate fi descris ca o persoană ce deține un cont bancar pentru uzul personal. Acest tip de clienți trebuie respecte reglementările existente, iar bancherii trebuie să se asigure că aceștia nu deschid și nu folosesc conturi bancare în scopuri ilegale.

Persoanele fizice pot deschide conturi doar în numele lor, cu posibilitatea ca titularii de conturi să împuternicească și alte persoane pentru semnătură în cont.

La capitolul persoane fizice, singurul considerent pe care băncile trebuie să îl aibă în vedere este vârsta persoanelor ce doresc să deschidă un cont. Chiar dacă legea nu este explicită în acest sens, băncile pot avea regulamente proprii referitoare la vârsta minimă a clienților. În România, ca și în multe alte țări, începând de la vârsta de 18 ani, persoanele fizice au capacitate deplină de exercițiu și, ca atare, își pot exercita drepturile și pot să-și asume obligațiile corespunzătoare raporturilor juridice pe care le încheie.

Pentru sumele aflate în conturile de la bănci, acestea acordă dobânzi, iar pentru operațiunile dispuse de titularii de conturi, percep comisioane. Pentru a face cunoscută titularilor de cont situația disponibilităților, băncile eliberează „extrase de cont” în care se înscriu: soldul zilei precedente, sumele primite, sumele plătite și soldul la sfârșitul zilei.

Extrasul de cont este individual, adică se eliberează câte un extras pentru fiecare cont deschis. Periodicitatea extraselor este în raport cu existența operațiunilor de încasări și de plăți, la contul respectiv, deci pentru zilele în care nu au loc operațiuni, nu se eliberează extras. Din punct de vedere economic, extrasul reflectă obligația băncii față de titularul de cont, în legătură cu dreptul de dispoziție al acestuia asupra sumei existente în cont; din acest motiv, funcționarea extrasului se conduce după regula de funcționare a conturilor de pasiv, astfel încât sumele primite în cont majorează obligația băncii față de titular, iar sumele plătite din cont diminuează obligația.

ÎN EXTRASUL DE CONT :

SUMELE DE PE CREDIT REPREZINTĂ SUME PRIMITE ÎN CONT

SUMELE DE PE DEBIT REPREZINTĂ SUME PLĂTITE DIN CONT

În continuare este prezentat scheletul unui extras de cont, cuprinzând suma inițială aflată în cont la începutul zilei, sumele primite, respectiv sumele plătite în decursul zilei, și soldul final existent în cont la sfârșitul tuturor operațiilor din ziua respectivă:

BANCA COM. SUC. MUN. BUC. CONT.47.16.21.1.00 18.10

………………………………………………………………………………

OPER. DOC. C/CONT DEBIT CREDIT SOLD

……………………………………………………………………………………………

Existent în cont la

începutul zilei

Sume primite

în cont (+)

Sume plătite

din cont (-)

Total sume Total sume Existent în cont

plătite primite la sfârșitul zilei

………………………………………………………………………………

În spatele extrasului de cont trebuie atașate documentele justificative pentru operațiile consemnate în extras. Aceste documente sunt de regulă:

foi de vărsământ (pentru depunere de numerar)

foi de extragere (pentru ridicări de numerar)

ordine de plată (pentru plăți sau încasări), susținute, la rândul lor, de facturi, devize, situații de plată etc.

borderou de depunere cecuri (pentru justificarea sumelor achitate cu cecuri de decontare din carnete cu și fără limită de sumă).

CAPITOLUL III

DOCUMENTE SPECIFICE DECONTĂRILOR PRIN CONTURILE LA BĂNCI

Societățile comerciale își păstrează disponibilitățile bănești în conturi deschise la bănci. Din aceste conturi titularii dispun efectuarea de plăți în favoarea terților, ca urmare a desfășurării activității curente.

Esența acestor plăți efectuate prin conturile bancare, plăți numite „decontări” fără numerar, o constituie transferul unei sume de bani din contul plătitorului, în contul beneficiarului, transfer efectuat de bancă.

Principalele instrumentele adoptate de sistemul de plăți din România, prin intermediul cărora titularii de conturi bancare dispun efectuarea plăților, sunt:

cecul

cambia

ordinul de plată

biletul la ordin

CECURILE joacă un rol important în cadrul operațiunilor bancare. Cecul este un înscris prin care o persoană (trăgător) dă ordin băncii sale (tras) de a plăti în favoarea unui terț (beneficiar) o sumă de bani, de care trăgătorul dispune.

În termeni simpli, cecul este o instrucțiune scrisă către o bancă de a plăti, din contul celui ce ordonă plata, o anumită sumă de bani unei persoane specificate. Cecul poate fi emis cu condiția ca titularul contului (clientului băncii) să aibă suficiente fonduri în cont, pentru ca banca să îi poată onora plățile solicitate.

Cecul prezentat este plătit numai la vedere (prezentare), termenele de prezentare fiind de 8 zile, dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis și 15 zile, în celelalte cazuri.

În mod normal, în emiterea unui cec, sunt implicate trei părți:

Trăgătorul este persoana care emite (scrie) cecul, fiind titularul unui cont bancar care va fi debitat când cecul va fi plătit;

Beneficiarul este cel care va încasa cecul; acesta poate fi un terț sau însuși trăgătorul, dacă are nevoie de numerar;

Trasul este întotdeauna banca unde trăgătorul își are deschis contul. Trasul este un prestator de servicii; va onora cecul la prezentare numai dacă trăgătorul are suficient disponibil în contul său.

Pentru a fi un înscris valid , din punct de vedere juridic , cecul trebuie să cuprindă următoarele mențiuni obligatorii:

denumirea de cec trecută pe înscris; băncile pun la dispoziția clienților formulare de cec tipizate;

ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani (suma scrisă în cifre și litere cu indicarea monedei);

numele trasului, respectiv banca la care trăgătorul are contul deschis ; de regulă, numele băncii trase este preimprimat pe înscris (băncile sunt cele ce vând carnetele de cec clienților care au cont deschis la ele);

locul plății, respectiv localitatea și adresa băncii unde urmează a se face plata;

data și locul emiterii, respectiv ziua, luna, anul precum și numele localității;

semnătura trăgătorului, autografă.

Tipuri de cecuri

Cecurile emise pot fi împărțite după mai multe criterii.

Din punct de vedere al persoanei către care este plătibil cecul:

Cecul cu clauza „nu la ordin” – în textul cecului este menționat numele beneficiarului și clauza „nu la ordin”, iar cecul este achitat numai acestuia. Aceste cecuri nu pot fi transmise prin gir, ci numai prin calea cesiunii.

Cecul cu clauza „la ordin” – în textul cecului este menționat numele beneficiarului și clauza „la ordin”. Această mențiune permite beneficiarului să transmită cecul, prin gir, altor persoane. Acest tip de cec are cea mai largă utilizare.

Cecul la purtător – este acela care în textul înscrisului are mențiunea expresă „la purtător” sau „plătiți purtătorului” sau nu are nimic precizat. Acest cec este plătibil oricărei persoane care îl prezintă la bancă, ceea ce reprezintă un dezavantaj, dacă beneficiarul de drept pierde cecul sau îi este furat.

După modul de încasare:

Cecul simplu – se poate plăti în numerar sau în cont, fără nici o restricție, potrivit solicitării beneficiarului.

Cecul barat – poartă două linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, pe fața înscrisului. Cecurile barate sunt utilizate numai pentru plata într-un cont bancar al beneficiarului, neputând fi plătite în numerar. Există două modalități de barare a cecurilor: barare generală, caz în care nu există nici o mențiune între cele două linii paralele trasate în diagonala cecului, și barare specială, când între cele două linii paralele este menționat numele băncii la care beneficiarul își are contul deschis și numai acolo se va face plata.

Alte tipuri de cecuri sunt: cecul certificat și cecul de călătorie.

Cecul certificat prin care banca (trasul) confirmă pe cec existența și blocarea disponibilului necesar efectuării plății.

Cecul de călătorie prin care trăgătorul poate condiționa plata acestuia de identitatea dintre semnătura persoanei care a primit cecul (posesorul) și semnătura persoanei care încasează cecul la prezentare. O primă semnătură se pune în momentul primirii cecului și a doua în momentul încasării , în prezența funcționarului bancar sau în momentul efectuării unei plăți, în prezența beneficiarului.

Transmiterea cecului se poate face prin gir. Girarea se face prin completarea pe versoul cecului a numelui și a semnăturii celui care transmite proprietatea cecului, a numelui noului beneficiar, precum și a datei la care are loc această operațiune. Noul beneficiar poate, la rândul lui, să transmită cecul prin gir unei alte persoane, înlocuind astfel plata în numerar. Noul beneficiar, în baza girului dat în favoarea sa, poate ridica banii la prezentarea cecului.

CAMBIA este un instrument de plată sau un titlu de credit prin care o persoană, denumită trăgător, dă ordin altei persoane, denumită tras, de a plăti, la vedere sau la termen, o sumă de bani unei terțe persoane, denumită beneficiar (sau la ordinul acesteia), respectiv unei alte persoane indicate de beneficiar.

Cambiile sunt titluri de credit emise sub semnătură personală. Ca și în cazul cecului, acest instrument de plată pune în legătură trei persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul.

Părți implicate:

Trăgătorul este creditorul, persoana care emite cambia și inițiază o relație cambială prin ordinul dat trasului de a plăti o sumă fixă beneficiarului;

Trasul este debitorul, cel care va trebui să plătească beneficiarului suma trecută pe cambie;

Beneficiarul este persoana ce va primi banii.

Pentru ca o cambie să fie validă din punct de vedere juridic trebuie să conțină mențiuni obligatorii:

denumirea de cambie înscrisă în textul acesteia;

ordinul necondiționat de a plăti o sumă de bani (trecută în cifre și litere, cu indicarea monedei);

numele sau denumirea trasului;

scadența – data la care cambia devine exigibilă și trebuie plătită;

locul plății – localitatea și banca unde se va face plata;

numele sau denumirea beneficiarului – persoana căreia (sau la ordinul căreia) urmează să se plătească suma de bani;

data și locul emiterii – ziua, luna, anul, precum și numele localității unde cambia a fost emisă;

semnătura autografă a trăgătorului, emitentul cambiei.

Ca și în cazul cecului pot circula prin gir sau andosare (cu excepția cambiilor cu mențiunea „nu la ordin”). Prin gir, posesorul cambiei transferă toate drepturile ce decurg din cambie unei alte persoane. Orice giratar are, la rândul său, dreptul să transmită cambia unei alte persoane. Toate operațiunile de girare trebuie să fie necondiționate și semnate de către girant. Girul presupune menționarea în scris, pe versoul cambiei, a ordinului necondiționat „plătiți lui…”, cu indicarea noului posesor și semnătura celui ce transmite cambia mai departe.

Dacă trăgătorul a înscris pe cambie cuvintele „nu la ordin”, titlul poate fi transmis numai prin cesiune de creanță ordinară. Aceasta este o operațiune prin care creditorul numit cedent transmite dreptul său de proprietate asupra cambiei altei persoane numite cesionar.

ORDINUL DE PLATĂ este o dispoziție necondiționată, dată de către emitentul acesteia, unei societăți bancare (denumită bancă receptoare), de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată. O astfel de dispoziție este considerată ordin de plată, numai dacă:

societatea bancară receptoare dispune de fondurile reprezentate prin respectiva sumă de bani (fonduri bănești), fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea acesteia de la emitent;

nu prevede că plata trebuie să fie făcută la cererea beneficiarului.

Pe circuitul parcurs de ordinul de plată de la plătitor la beneficiar, se pot interpune mai multe societăți bancare intermediare (denumite, după caz, acceptatoare și executoare). Toată această serie de operațiuni poartă numele de transfer-credit.

Ordinul de plată se întocmește de către plătitor în 3 exemplare:

exemplarul alb(sau galben) rămâne la banca plătitorului

exemplarul roz merge la beneficiar

exemplarul verde se activează în contabilitatea plătitorului.

Ordinul de plată poate fi emis pe suport clasic, standard (hârtie) sau pe suporturi neconvenționale (magnetic, electronic).

Pentru a fi valabil, ordinul de plată trebuie să conțină mențiunile obligatorii cuprinse în Regulamentul BNR nr.8/19.08.1994 privind ordinul de plată.

Participanții într-un transfer-credit sunt următorii:

emitentul (non-bancar sau bancar) este persoana care emite un ordin de plată pe cont propriu;

plătitorul (client al societății bancare inițiatoare sau însăși societatea bancară inițiatoare) este prima persoană care emite, în nume și pe cont propriu, ordin de plată, în cadrul unui transfer-credit;

beneficiarul (client al societății bancare destinatare sau însăși societatea bancară destinatară) este persoana desemnată prin ordin de plată, de către plătitor, să primească o anumită sumă de bani;

societatea bancară inițiatoare este prima societate bancară care emite ordin de plată în cadrul unui transfer-credit;

societatea bancară destinatară este ultima societate bancară care recepționează și acceptă un ordin de plată, fie în numele său, fie pentru a pune la dispoziția beneficiarului o anumită sumă de bani, în cadrul unui transfer-credit.

Biletul la ordin este un instrument de plată prin care emitentul își ia angajamentul de a plăti, la o anumită dată, o sumă determinată beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului.Ca titlu de credit este creat de emitent în calitatea de debitor care se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat în calitatea de creditor.

Warantul este o variantă a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra mărfurilor. La vânzarea mărfurilor, cumpărătorul achită contravaloarea lor și dobândește warantul. Posesia legală a warantului echivalează cu titlul de proprietate asupra mărfurilor respective.

CARDURILE DE PLATĂ

Cardul de plată, până de curând, conținea o bandă magnetică cuprinzând toate informațiile esențiale legate de deținătorul de card. În ultima perioadă a apărut o nouă generație de carduri care conțin încorporate un microprocesor și o componentă de memorie (chip). Aceste noi carduri sunt mult mai sofisticate decât cele tradiționale, deoarece prezintă un grad de securitate mai înalt.

În funcție de momentul în care are loc decontarea efectiva a plăților, privită ca termen diferit de momentul în care se efectuează tranzacția, cardurile pot fi:

– carduri prealimentate (cu plata înainte);

– carduri de debit (cu plata acum);

– carduri de credit (cu plata mai târziu);

– carduri de comerciant (retailer card);

– carduri de cheltuieli (charge card).

Cardul prealimentat are o reală putere de cumpărare, deoarece pentru el utilizatorul a plătit în avans. Cel mai cunoscut exemplu sunt cardurile telefonice. Scopul fundamental al utilizării cardurilor prealimentate este decontarea imediată a tranzacțiilor cu o valoare mai mică și foarte mică.

Cardul de debit conține o bandă magnetică și necesită introducerea unui număr personal de identificare (PIN) în terminalul electronic, înainte de accesarea serviciului. Plățile efectuate cu un card de debit sunt plăți garantate. Cele mai multe carduri de debit au două funcții principale:

– retragerea de numerar din distribuitoarele automate de numerar sau din ghișeele automate de bancă(ATM) ;

– efectuarea plăților la punctele de vânzare, situație în care plata este cunoscuta sub denumirea de transfer electronic de fonduri la punctele de vânzare (EFTPOS). Sunt însa relativ frecvent întâlnite carduri de debit care au numai funcția de retragere de numerar.

Cardul de cheltuieli, adesea cunoscut sub denumirea de card de călătorie și de petrecere a timpului liber (T & E), este emis de către persoane non-bancare și presupun existența unor linii de credit deschise pentru deținători. Acest tip de card permite deținătorului să efectueze cheltuieli și, de regula, să retragă numerar din ghișeele automate de bancă și / sau ghișeele emitentului de card. Toate operațiunile de decontare integral, la anumite momente de timp sau la sfârșitul perioadei specificate. Cardurile de cheltuieli extind practic pentru deținători, credite pentru perioade de timp limitate, pentru care nu se percepe dobândă.

Cardul de credit conține aceleași elemente prezentate la cardul de debit, dar principala sa caracteristică o constituie faptul că deținătorului i-a fost deschisă în prealabil o linie de credit. Acest tip de card permite utilizatorului să achiziționeze bunuri și servicii și să retragă numerar în limita unui plafon prestabilit. Un card de credit combină două funcții principale:

– cea de plată (card de debit);

– cea de facilitate de credite termen scurt.

Cardurile de credit sunt, în general, emise de o bancă sub sigla unei organizații (ex: VISA, EUROPAY).

Cardul de comerciant sau cardul emis de comerciant poate fi utilizat numai la punctele de vânzare, controlate de către emitentul de card, de regulă, lanțurile de magazine sau comercianții de combustibil.

Deoarece interoperabilitatea cardurilor de plată este tot mai mare, din ce în ce mai multe ghișee automate de bancă devin disponibile pentru deținătorii de carduri.

Un card de debit care permite accesul la ghișeele automate de bancă este o metodă convenabilă de obținere a numerarului într-o țară străină și, respectiv, de efectuare a plăților pe bază de numerar.

Cardurile de credit și cardurile de cheltuieli sunt pe larg acceptate în întreaga lume deoarece aceste este cel mai facil mod de a efectua plățile atât pe loc, cât și la distanță.

SISTEME BANCARE ELECTRONICE

Ghișeele automate de bancă în forma lor cea mai simplă permit numai retragerea de numerar, situație în care, de regulă, sunt cunoscute sub denumirea de distribuitoare de numerar. Acestea oferă o largă varietate de servicii, cum ar fi interogarea contului, emiterea de instrucțiuni, transferuri de fonduri (din contul curent al deținătorului în contul său de economii sau invers), acceptarea de depunere de numerar și retragerea de numerar.

Telebanking-ul a intrat în funcțiune în anii ’70, odată cu automatizarea instrucțiunilor de plată și transmiterea informațiilor privind extrasele de cont. În cadrul acestui sistem datele sunt schimbate, fie prin intermediul transferurilor de fișiere privind ordinele de transfer-credit sau cecuri sau prin intermediul introducerii de instrucțiuni de transfer prin modalități on-line. Telebanking-ul este accesibil agenților economici care au un volum mare de plăți de efectuat și care dispun de un sistem de contabilitate integral automatizat. Ei pot stabili o legătură electronică cu banca și în acest mod se efectuează schimbul de instrucțiuni de transfer fără a se mai utiliza suportul hârtie.

Home banking-ul este, de regulă, utilizat de clienții individuali, persoane fizice și micii agenți economici, care doresc să aibă acces prin intermediul mijloacelor de telecomunicație la centrul computerizat al instituției lor financiare. Legăturile de telecomunicație se bazează pe aparate telefonice speciale sau pe computere personale echipate cu modem.

CAPITOLUL IV

SISTEMUL DE CONTURI FOLOSIT PENTRU CONTABILIZAREA OPERAȚIILOR PRIVIND DECONTĂRILE PRIN BANCĂ

GRUPA 51 – CONTURI LA BĂNCI

Valori de încasat

Cecuri de încasat

Efecte de încasat

Efecte remise spre scontare

Conturi curente la bănci

Conturi la bănci în lei

Conturi la bănci în valută

Sume în curs de decontare

5129 Disponibilități ale clienților

518 Dobânzi

Dobânzi de plătit

Dobânzi de încasat

519 Credite bancare pe termen scurt

Credite bancare pe termen scurt

Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență

Credite externe guvernamentale

Credite externe garantate de stat

Credite externe garantate de bănci

Credite de la trezoreria statului

Credite interne garantate de stat

Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

Din grupa 51 „Conturi la bănci” fac parte:

Contul 511 „Valori de încasat”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența valorilor de încasat, cum sunt cecurile și efectele comerciale primite de la clienți.

Contul 511 „Valori de încasat” este un cont de activ.

În debitul contului 511 „Valori de încasat” se înregistrează:

valoarea cecurilor și a efectelor comerciale primite de la clienți (corespondente conturilor 411”Clienți”, 413”Efecte de primit de la clienți”).

În creditul contului 511 „Valori de încasat” se înregistrează:

valoarea cecurilor și a efectelor comerciale încasate (corespondente contului 512”Conturi la bănci”);

valoarea sconturilor acordate (corespunde contului 667”Cheltuieli privind sconturile acordate”).

Soldul contului reprezintă valoarea cecurilor și a efectelor comerciale neîncasate.

Contul 512 „Conturi curente la bănci”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența disponibilităților în lei și valută aflate în conturi la bănci, a sumelor în curs de decontare, precum și a mișcării acestora.

Contul 512 „Conturi curente la bănci” este un cont bifuncțional.

În debitul contului 512 „Conturi curente la bănci” se înregistrează:

sumele depuse sau virate în cont, rezultate din încasările în numerar, din cecuri, din alte conturi bancare, din acreditive etc. (corespund contului 581”Viramente interne”);

valoarea subvențiilor primite și încasate (corespund conturilor 131”Subvenții pentru investiții”, 445”Subvenții”);

creditele bancare pe termen lung și scurt încasate (162”Credite bancare pe termen lung”, 519”Credite bancare pe termen scurt”);

sumele încasate de la societățile comerciale ce dețin titluri de participare ale unității, de la alte societăți din cadrul grupului sau de la alte societăți legate prin participații (166”Datorii privind imobilizările financiare”, 451”Decontări în cadrul grupului”, 452”Decontări privind interesele de participare”);

sumele încasate reprezentând alte împrumuturi și datorii asimilate (167”Alte împrumuturi și datorii asimilate”);

valoarea creanțelor imobilizate și a dobânzilor aferente încasate, precum și a garanțiilor restituite (267”Creanțe imobilizate”);

sumele încasate de la clienți (411”Clienți”, 413”Efecte de primit de la clienți”, 419”Clienți-creditori”);

sumele recuperate din debite ale personalului (428”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”);

taxa pe valoare adăugată de recuperat, încasată de la bugetul statului (4424”TVA de recuperat”);

sumele restituite de la buget, reprezentând vărsăminte efectuate în plus din impozite, taxe, alte datorii și creanțe (446”Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”, 448”Alte datorii și creanțe cu bugetul statului”);

sumele depuse în cont de către asociați (455”Sume datorate asociaților”);

sumele depuse ca aport în numerar la capitalul social (456”Decontări cu asociații privind capitalul”);

sumele primite ca rezultat al operațiilor în participație (458”Decontări din operații în participație”);

sumele încasate de la debitori diverși (461”Debitori diverși”);

sumele încasate și necuvenite unității (462”Creditori diverși”);

sumele încasate în avans și care privesc exercițiile următoare (472”Venituri înregistrate în avans”);

sumele încasate, în curs de clarificare (473”Decontări din operații în curs de clarificare”);

sumele virate subunităților (în contabilitatea unității) sau unității (în contabilitatea subunităților) (481”Decontări între unitate și subunități”);

valoarea investițiilor financiare pe termen scurt cedate (501”Investiții financiare pe termen scurt la societățile din cadrul grupului”, 502”Acțiuni poprii”, 503”Acțiuni”, 505”Obligațiuni emise și răscumpărate”, 508”Alte investiții financiare pe termen scurt și creanțe asimilate”);

valoarea cecurilor și a efectelor comerciale încasate (511”Valori de încasat”);

sumele încasate reprezentând redevențe, locații de gestiune și chirii (706”Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”);

sumele încasate reprezentând dobânzile aferente disponibilităților în conturi la bănci (766”Venituri din dobânzi”);

sumele încasate reprezentând subvențiile acordate (741”Venituri din subvenții de exploatare”);

sumele încasate reprezentând alte venituri din exploatare (758”Alte venituri din exploatare”);

sumele încasate reprezentând dividendele pentru participațiile la capitalul altor societăți (761”Venituri din imobilizări financiare”, 762”Venituri din investiții financiare pe termen scurt”);

sumele încasate reprezentând dobânzile aferente creanțelor imobilizate (763”Venituri din creanțe imobilizate”);

sumele încasate din investițiile financiare cedate (764”Venituri din investiții financiare cedate”);

diferențele favorabile de curs valutar, aferente disponibilităților la bancă, în valută, la încheierea exercițiului financiar sau operațiunilor efectuate în valută în cursul exercițiului (765”Venituri din diferențe de curs valutar”);

valoarea sconturilor încasate de la furnizori sau alți creditori (767”Venituri din sconturi obținute”);

sumele încasate reprezentând venituri extraordinare (771”Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare”);

În creditul contului 512 „Conturi curente la bănci” se înregistrează:

sumele ridicate în numerar din cont sau virate în alt cont de trezorerie (581”Viramente interne”);

sumele plătite reprezentând împrumuturile din emisiuni de obligațiuni rambursate (161”Împrumuturi din emisiune de obligațiuni” );

creditele pe termen lung și scurt rambursate (162”Credite bancare pe termen lung”, 519” Credite bancare pe termen scurt”);

sumele plătite reprezentând rambursarea altor împrumuturi și datorii asimilate (167”Alte împrumuturi și datorii asimilate”);

sumele restituite societăților care dețin titluri de participare ale unității sau altor unități din cadrul grupului (166”Datorii privind imobilizările financiare”, 451”Decontări în cadrul grupului”);

valoarea de achiziție a investițiilor financiare cumpărate (261”Titluri de participare deținute la filialele din cadrul grupului”, 262” Titluri de participare deținute la societățile din afara grupului”, 263”Imobilizări financiare sub forma intereselor de participare”, 265”Alte titluri imobilizate”, 501”Investiții financiare pe termen scurt la societățile din cadrul grupului”, 502”Acțiuni proprii”, 503”Acțiuni”, 505”Obligațiuni emise și răscumpărate”, 506”Obligațiuni”, 508”Alte investiții financiare pe termen scurt și creanțe asimilate” );

vărsămintele efectuate pentru titlurile imobilizate și investițiile financiare pe termen scurt (269”Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare”, 509”Vărsăminte de efectuat pentru investiții financiare pe termen scurt”);

sumele achitate reprezentând interese de participare (452”Decontări privind interesele de participare”);

sumele achitate coparticipanților sau virate ca rezultat al operațiilor în coparticipație (458”Decontări din operații în participație”);

suma dobânzilor plătite (168”Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate”, 518”Dobânzi”, 666”Cheltuieli privind dobânzile”);

plățile efectuate reprezentând avansuri acordate furnizorilor de imobilizări (232”Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” , 234” Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”);

valoarea împrumuturilor acordate pe termen lung (267”Creanțe imobilizate”);

plățile efectuate către furnizori de bunuri și servicii (401”Furnizori”, 403”Efecte de plătit”, 404”Furnizori de imobilizări”,405”Efecte de plătit pentru imobilizări”, 409”Furnizori-debitori”);

plățile efectuate către personalul unității (421”Personal – salarii datorate”, 423”Personal – ajutoare materiale datorate”, 424”Participarea personalului la profit”, 425”Avansuri acordate personalului”, 426”Drepturi de personal neridicate”);

sumele achitate terților , reprezentând rețineri sau popriri din salarii (427”Rețineri din salarii datorate terților”);

sumele achitate reprezentând contribuția la asigurările sociale (431”Asigurările sociale”);

sumele achitate reprezentând contribuția unității și a personalului la constituirea fondului pentru ajutor de șomaj (437”Ajutor de șomaj”);

sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii sociale (438”Alte datorii și creanțe sociale”);

sumele plătite la buget, reprezentând impozitul pe profit (441”Impozit pe profit / venit”);

plata către buget a taxei pe valoarea adăugată datorată și a taxei pe valoarea adăugată plătită în vamă (4423”TVA de plată”, 4426”TVA deductibilă”);

plățile efectuate către organismele publice privind taxele și vărsămintele asimilate datorate (447”Fonduri speciale – taxe și vărsăminte asimilate”);

plata către bugetul de stat a accizelor, altor impozite, taxe și vărsăminte asimilate (446”Alte datorii, taxe și vărsăminte asimilate”, 448”Alte datorii și creanțe cu bugetul statului”);

plata către buget a impozitului pe venituri da natura salariilor (444”Impozitul pe venituri de natura salariilor”);

sumele achitate asociaților (455”Sume datorate asociaților”, 456”Decontări cu asociații privind capitalul”);

sumele achitate acționarilor sau asociaților din dividendele cuvenite (457”Dividende de plată”);

sumele achitate creditorilor diverși (462”Creditori diverși”);

restituirea sumelor aflate în curs de clarificare (473”Decontări din operații în curs de clarificare”);

plățile efectuate reprezentând sume transferate între unitate și subunități (481”Decontări între unitate și subunități”);

valoarea serviciilor bancare plătite (627”Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”);

diferențele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităților aflate în conturi la bancă în valută, la încheierea exercițiului financiar sau operațiunilor efectuate în valută, în cursul anului (665”Cheltuieli din diferențe de curs valutar”).

Soldul debitor reprezintă disponibilitățile în lei și în valută, iar soldul creditor, creditele primite.

Contul 518 „Dobânzi”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența dobânzilor datorate, precum și a dobânzilor de încasat, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, respectiv disponibilităților aflate în conturile curente.

Dobânzile datorate și cele de încasat, aferente exercițiului în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare.

Contul 518 „Dobânzi” este un cont bifuncțional.

În debitul contului 518 „Dobânzi” se înregistrează:

dobânzile de încasat, aferente disponibilităților aflate în conturile curente (766”Venituri din dobânzi”);

dobânzile plătite aferente împrumuturilor primite (512”Conturi la bănci”).

În creditul contului 518 „Dobânzi” se înregistrează:

dobânzile datorate, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente (666”Cheltuieli privind dobânzile”);

dobânzile încasate aferente disponibilităților aflate în conturile curente (512”Conturi la bănci”).

Soldul debitor al contului 581 ”Dobânzi” reprezintă dobânzile de primit, iar soldul creditor, dobânzile de plătit.

Contul 519 „Credite bancare pe termen scurt”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența creditelor acordate de bănci pe termen scurt.

Contul 519 „Credite bancare pe termen scurt” este un cont de pasiv.

În creditul contului 519 „Credite bancare pe termen scurt” se înregistrează:

creditele bancare pe termen scurt, acordate de bancă pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte, inclusiv dobânzile datorate (512”Conturi la bănci”, 666”Cheltuieli cu dobânzile”).

În debitul contului 519 „Credite bancare pe termen scurt” se înregistrează:

creditele bancare pe termen scurt restituite, inclusiv dobânzile plătite (512”Conturi la bănci”).

Soldul contului 519 „Credite bancare pe termen scurt” reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite.

CAPITOLUL V

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA

DECONTĂRILOR PRIN CONTURILE LA BĂNCI

LA S.C. LIMAROM S.A.

5.1. Prezentare S.C. LIMAROM S.A.

Societatea comercială Limarom S.A. este societate comercială pe acțiuni cu capital privat autohton, cu sediul în București, B-dul Ghencea 134, sectorul 6, telefon: 021-4132501, 4132463, 0722609669, înscrisă cu numărul J40/2509/2000 la Registrul Comerțului, cod fiscal R1526874.

Obiectul de activitate al societății comerciale este format din:

Proiectare și execuție broderii industriale;

Execuție broderie pe materiale textile și piele;

Cataloage cu peste 50 000 de modele;

Ecusoane brodate pentru cluburi sportive, firme de bodyguard, școli, grădinițe, spitale, hoteluri;

Producție confecții ușoare în lohn;

Producție proprie de echipament de lucru, tricouri bumbac și amestec;

Producție steaguri, bannere, materiale publicitare textile personalizate prin broderie și serigrafie.

Capitalul social este de 950.000.000 lei, divizat în 100.000 de acțiuni nominative în valoare de câte 9500 lei fiecare acțiune, și a fost subscris și vărsat în întregime de următorii acționari:

Ivan Cristian, manager general, un număr de 50000 de acțiuni în valoare totală de 475.000.000 lei, reprezentând 50% din capitalul social;

Vișan Octavian, director executiv, un număr de 16670 de acțiuni în valoare totală de 158.365.000 lei, reprezentând 16,67% din capitalul social;

Asociația salariaților Limarom (150 de angajați), un număr de 13330 de acțiuni în valoare totală de 126.635.000 lei, reprezentând 13,33% din capitalul social;

Dumitrescu Mihai, director de producție, un număr de 12000 de acțiuni în valoare totală de 114.000.000 lei, reprezentând 12% din capitalul social;

Alexandrescu Adela, director resurse umane, un număr de 8000 de acțiuni în valoare totală de 76.000.000 lei, reprezentând 8% din capitalul social.

Activitatea administrativă a firmei se desfășoară în următoarele compartimente:

Compartiment Marketing;

Compartiment Producție;

Compartiment Aprovizionare – Desfacere – Vânzări – Transport;

Compartiment Administrativ;

Compartiment Creație;

Compartiment Resurse Umane;

Compartiment Financiar – Contabil.

Aprovizionarea societății comerciale cu materii prime, materiale consumabile, se efectuează din țara și din import, iar desfacerea produselor se realizează atât pe piața internă cât și pe cea externă. Firma are la dispoziție un magazin de prezentare propriu situat pe Str. Domnița Anastasia Nr. 5, telefon: 021-3147367, 3112306, 0721246246.

5.2. Operații privind decontările prin conturile de la bănci

Societatea comercială LIMAROM S.A. prezintă la începutul exercițiului financiar 2004 următoarea situație inițială:

În cursul lunii au loc următoarele operații:

1. Se încasează o creanță clienți printr-o filă CEC în valoare de 15.000.000 lei. Fila CEC este încasată ulterior prin bancă.

a) N.O.: încasare creanță clienți prin filă CEC

–-

5112 “Cecuri de încasat” = 411 “Clienți” 15.000.000 lei

b) N.O.: încasare filă CEC prin contul de la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei” = 5112 “Cecuri de încasat” 15.000.000 lei

2. Se înregistrează un consum de materii prime în valoare de 25.000.000 lei.

N.O.: consum de materii prime

601 “Cheltuieli cu materii prime” = 301 “Materii prime” 25.000.000 lei

3. Se obțin produse finite în valoare de 60.000.000 lei, cost de producție. Se vând 80% din produsele obținute la preț de 50.000.000 lei, TVA 19%. Se încasează factura de produse finite prin bancă.

a) N.O.: obținere produse finite

345 “Produse finite” = 711 “Variația stocurilor” 60.000.000 lei

b) N.O.: vânzare produse finite

411 “Clienți” = % 59.500.000

701 “Venituri din vânzarea produselor finite” 50.000.000

4427 “TVA colectată” 9.500.000

c) N.O.: descărcare gestiune produse finite

711 “Variația stocurilor” = 345 “Produse finite” 48.000.000 lei

d) N.O.: încasare factură prin bancă

5121 “Conturi la bănci în lei” = 411 “Clienți” 59.500.000 lei

4. Se deschide un acreditiv la dispoziția unui furnizor de materii prime pentru suma de 50.000.000 lei. Se primește factura de la furnizorul de materii prime în valoare de 20.000.000 lei, TVA 19%. Se achită furnizorul de materii prime din acreditiv. Se închide acreditivul rămas neutilizat.

a) N.O.: deschidere acreditiv

581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 50.000.000 lei

5411 “Acreditive în lei” = 581 “Viramente interne” 50.000.000 lei

b) N.O.: achiziție materii prime

% = 401 “Furnizori” 23.800.000

301 “Materii prime” 20.000.000

4426 “TVA deductibilă” 3.800.000

c) N.O.: achitare furnizor din acreditiv

401 “Furnizori” = 5411 “Acreditive în lei” 23.800.000 lei

d) N.O.: închidere acreditiv neutilizat

581 “Viramente interne” = 5411 “Acreditive în lei” 26.200.000 lei

5121”Conturi la bănci în lei” = 581 “Viramente interne” 26.200.000 lei

5. Se achiziționează titluri de participare în valoare de 80.000.000 lei cu plata ulterioară. Se plătesc titlurile prin ordin de plată. Se încasează prin bancă dividendele aferente titlurilor de participare în sumă de 5.000.000 lei.

a) N.O: achiziție titluri de participare

267 “Creanțe imobilizate” = 269 “Vărsăminte de efectuat 80.000.000

pentru imobilizări financiare”

b) N.O: plata titlurilor

269 “Vărsăminte de efectuat = 5121 “Conturi la bănci în lei” 80.000.000

pentru imobilizări financiare”

c) N.O: încasare dividende

5121 “Conturi la bănci în lei” = 761 “Venituri din imobilizări 5.000.000

financiare”

6. Se achiziționează prin intermediul băncii suma de 3100 euro la cursul de 40.000 lei. Se achită prin contul de la bancă datoria externă de 3000 euro, cursul la data plății fiind de 40.500 lei. Cursul la data înregistrării : 40.000lei.

a) N.O.: blocare sumă

5125 “ Sume în curs de decontare” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 124.000.000

b) N.O: achiziție valută

5124 “Conturi la bănci în devize” = 5125 “Sume în curs de decontare” 124.000.000

c) N.O: plata datoriei externe

Datoria la data înregistrării 3000eurox40000lei = 120.000.000 lei

Datoria la data plății 3000eurox40500lei = 121.500.000 lei

Diferență de curs valutar nefavorabilă = 1.500.000 lei

% = 5124 “Conturi la bănci în devize” 121.500.000

401/ext “Furnizori externi” 120.000.000

665 “Cheltuieli privind diferente 1.500.000

de curs valutar”

7. Se achiziționează materiale consumabile în valoare de 10.000.000 lei, TVA 19%, cu plata ulterioară.

N.O: achiziție materiale consumabile

% = 401 “Furnizori” 11.900.000

302 “Materiale consumabile” 10.000.000

4426 “TVA deductibilă” 1.900.000

8. Se ridică numerar de la bancă în sumă de 10.000.000 lei. Comision reținut de bancă: 2%.

a) N.O: ridicare numerar

581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 10.000.000

5311 “Casa în lei” = 581 “Viramente interne” 10.000.000

b) N.O: înregistrare comision reținut de bancă

627 “Cheltuieli cu serviciile = 5121 “Conturi la bănci în lei” 200.000

bancare și asimilate”

9. Se plătește factura de materiale consumabile de la operația 7, în numerar conform chitanței.

401 “Furnizori” = 5311 “Casa în lei” 11.900.000 lei

10. Se plătește o datorie față de furnizori în valoare de 50.000.000 lei printr-un efect comercial.

401 “Furnizori” = 403 “Efecte de plătit” 50.000.000 lei

11. Se încasează o creanță clienți în valoare de 35.000.000 lei printr-o cambie. Cambia este depusă la bancă în vederea încasării la scadență.

a) N.O.: încasare creanță comercială prin efect comercial

413 “Efecte de primit” = 411 “Clienți” 35.000.000 lei

b) N.O.: depunerea la bancă a efectului

5113 “Efecte de încasat” = 413 “Efecte de primit” 35.000.000 lei

c) N.O.: încasarea efectului la scadență

5121 “Conturi la bănci în lei” = 5113 “Efecte de încasat” 35.000.000 lei

12. Se achiziționează prin intermediul băncii suma de 1500 euro la cursul de 40.000 lei.

a) N.O.:blocarea sumei

5125 “Sume în curs de decontare” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 60.000.000 lei

b) N.O.: achiziție valută

5124 “Conturi la bănci în devize” = 5125 “Sume în curs de decontare” 60.000.000

13. Se achiziționează din import mărfuri în valoare de 1200 euro. Cheltuielile de transport pe parcurs extern sunt de 100 euro, taxe vamale 5%, comision vamal 0,5%, TVA 19%. Cursul de schimb: 40.000 lei.

Mărfuri 1200eurox40000lei = 48.000.000 lei

Transport 100eurox40000lei = 4.000.000 lei

Taxe vamale 5%x52.000.000lei = 2.600.000 lei

Comision vamal 0,5%x52.000.000lei = 260.000 lei

N.O: înregistrarea mărfurilor din import

371 “Mărfuri” = % 54.860.000

401/ext “Furnizori externi” 48.000.000

401/ext “Furnizor transport” 4.000.000

446 “Taxe vamale” 2.600.000

462 “Comision vamal” 260.000

14. Se plătesc obligațiile în vamă de la operația 13, prin ordin de plată, la cursul de schimb de 40.000lei/euro.

N.O.: plata obligațiilor vamale

% = 5121”Conturi la bănci în lei” 13.283.400

446”Taxe vamale” 2.600.000

462”Comision vamal” 260.000

4426”TVA deductibilă” 10.423.400

15. Se achită furnizorul extern de transport și cel de mărfuri de la operația 13, prin virament bancar, știind că la data plății cursul de schimb a fost de 39.000 lei/euro.

a) Datorie furnizor extern de transport:

La data înregistrării 100eurox40000lei = 4.000.000 lei

La data plății 100eurox39000lei = 3.000.000 lei

Venituri din diferențe de curs valutar = 1.000.000 lei

N.O.: plată furnizor extern de transport

401/ext “Furnizor transport” = % 4.000.000

5124 “Conturi la bănci în devize” 3.000.000

765 “Venituri din diferențe de 1.000.000

curs valutar”

b) Datorie furnizor extern de mărfuri:

La data înregistrării 1200eurox40000lei = 48.000.000 lei

La data plății 1200eurox39000lei = 46.800.000 lei

Venituri din diferențe de curs valutar = 1.200.000 lei

N.O.: plată furnizor extern de mărfuri

401/ext “Furnizori externi” = % 48.000.000

5124 “Conturi la bănci în devize” 46.800.000

765 “Venituri din diferențe de 1.200.000

curs valutar”

16. Se vând mărfurile importate la 80.000.000 lei, TVA 19%. Se încasează factura de mărfuri prin virament bancar.

a) N.O.: vânzare mărfuri

411 “Clienți” = % 95.200.000

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 80.000.000

4427 “TVA colectată” 15.200.000

b) N.O.: scoaterea din gestiune

607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 54.860.000 lei

17. Se încasează o creanță clienți printr-o filă CEC în valoare de 75.000.000 lei. Se încasează fila CEC prin bancă, comision bancar : 2%.

a) N.O: încasare creanță clienți

5112 “Cecuri de încasat” = 411 “Clienți” 75.000.000 lei

b) N.O: încasare filă CEC

5121 “Conturi la bănci în lei” = 5112 “Cecuri de încasat” 75.000.000 lei

c) N.O: reținere comision

627 “Cheltuieli cu serviciile bancare = 5121 “Conturi la bănci 1.500.000 lei

și asimilate” în lei”

18. Se depune la bancă o cambie în valoare de 25.000.000 lei pentru încasarea la scadență. Se încasează cambia la scadență, comision bancar 90.000 lei.

a) N.O: depunere cambie la bancă

5113 “ Efecte de încasat” = 413 ”Efecte de primit” 25.000.000 lei

b) N.O: încasare cambie la scadență

5121 “Conturi la bănci în lei” = 5113 “Efecte de încasat” 25.000.000 lei

c) N.O: reținere comision bancar

627 “Cheltuieli cu serviciile = 5121 “Conturi la bănci 90.000 lei

bancare și asimilate” în lei”

19. Se închid conturile de TVA.

TVA deductibilă = 16.123.400

TVA plată = 8.576.600

TVA colectată = 24.700.000

N.O: închiderea conturilor de TVA

4427 “TVA colectată” = % 24.700.000

4426 “TVA deductibilă” 16.123.400

4423 “TVA plată” 8.576.600

20. Se închid conturile de cheltuieli și venituri.

N.O: închiderea conturilor de venituri

% = 121”Profit și pierdere” 137.200.000

701 “Venituri din vânzarea produselor finite” 50.000.000

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 80.000.000

761 “Venituri din imobilizări financiare” 5.000.000

765 “Venituri din diferențe de curs valutar” 2.200.000

N.O.: închiderea contului de venituri 711 “Variația stocurilor”

711 “Variația stocurilor” = 121 “Profit și pierdere” 12.000.000 lei

b) N.O.: închiderea conturilor de cheltuieli

121 “Profit și pierdere” = % 83.150.000

601 “Cheltuieli cu materii prime” 25.000.000

607 “Cheltuieli cu mărfurile” 54.860.000

627 “Cheltuieli cu serviciile bancare” 1.790.000

665 “Cheltuieli din diferențe de curs 1.500.000

valutar”

Venituri = 149.200.000 lei

Profit brut = 66.050.000 lei

Cheltuieli = 83.150.000 lei

CONCLUZII

Societatea comercială Limarom S.A. societate comercială pe acțiuni cu capital privat autohton, având un număr de 150 de angajați, se include în sfera întreprinderilor mici și mijlocii.

Studiul de caz referitor la operațiile privind decontările prin conturile de la bănci asupra unității patrimoniale Limarom S.A. a dezvăluit informații cu privire la situația financiară a firmei (profit sau pierdere), la stabilitatea firmei pe piață și clienții fideli ai societății, precum și cu privire la capacitatea firmei de a-și achita datoriile și de a nu rămâne în pierdere, ci dimpotrivă, de a câștiga un profit maxim.

Atât importul cât și exportul desfășurat de societate au un aport important la succesul activității economice practicate, la consolidarea statutului firmei pe piață, prin calitatea materiilor prime, a materialelor consumabile achiziționate și utilizate pentru realizarea unor produse superioare din punct de vedere calitativ față de firmele concurente.

În perioada analizată (ianuarie 2004) societatea comercială a desfășurat o activitate eficientă, folosindu-și resursele existente, dar și achiziționând altele, realizând vânzări importante, în final obținând profit. Acest profit îi poate permite să-și extindă activitatea, fie printr-un nou magazin de cercetare, fie prin lărgirea gamei produselor oferite pe piață consumatorilor, fapt care nu poate aduce decât efecte pozitive asupra societății, cum ar fi : atragerea unor noi categorii de clienți, stabilitate economică, creșterea profitului, și în fond dezvoltarea societății.

BIBLIOGRAFIE

Ordinul 306/2001;

Legea contabilității 82/1991, articolul 1 cu modificările ulterioare;

“Reglementări contabile pentru agenții economici” – Editura Economică;

“Contabilitate generală” – Octavian Bajian – Editura Eficient;

“Contabilitatea societăților comerciale” – vol. I;

“Bazele contabilității”.

ANEXE

BALANȚĂ DE VERIFICARE