. Contabilitatea Obligatiunilor Emise Si Rascumparate

CAPITOLUL 1. CONTABILITATEA TREZORERIEI

Prin trezorerie se înțelege ansamblul de operații financiare pe care le face unitatea patrimoniala pentru procurarea mijloacelor bănești necesare acoperirii cheltuielilor determinate de activitatea desfășurată.

Termenul de trezorerie în sens restrâns cuprinde disponibilitățile bănești la bănci și în numerar, iar în sens larg termenul se extinde și la valorile imobiliare de plasament (de exemplu acțiuni) care pot fi transformate prin vânzare în disponibilități bănești. Sunt asimilate mijloacelor de trezorerie și creditele pe termen scurt contractate cu băncile pentru plăți.

Pentru titularul unui patrimoniu, noțiunea de trezorerie înseamnă totalitatea mijloacelor pe care le are la dispoziție pentru a putea face față plăților.

După “Dictionnaire fiduciare financier” de Erik de la Villeguérin și colaboratorii (Paris, 1991), trezoreria înseamnă “toate mijloacele de care dispune întreprinderea pentru a face față plăților: disponibilitățile, valorile mobiliare de plasament, plafoanele de credite curente, efectele comerciale scontate”.

Trezoreria agentului economic reprezintă totalitatea activităților specializate de organizare și conducere a fluxului de monedă, de administrare a lichidităților și a creditelor pe termen scurt. Prin trezoreria firmei se asigură un echilibru permanent. În gestiunea trezoreriei agentului economic se ține cont de trei principii:

utilizarea eficientă a creditelor;

utilizarea eficientă a excedentelor de trezorerie;

evitarea pe cât posibil a costurilor creditoare.

Cunoașterea permanentă a valorilor de realizat și a valorilor disponibile, precum și a obligațiilor unității patrimoniale are o importanță deosebită pentru urmărirea încasării drepturilor de creanță și a plății datoriilor la scadență. Contabilitatea trezoreriei asigură evidența existenței și mișcării titlurilor de plasament, disponibilităților în conturi la bănci și în casă, creditelor bancare pe termen scurt și altor valori de trezorerie.

Informațiile contabilității cu privire la aceste elemente patrimoniale permit studierea trezoreriei, stabilirea acesteia la sfârșitul fiecărei perioade de gestiune și determinarea capacității de plată a unității patrimoniale.

Prin calculele contabilității se urmărește:

gestionarea corectă a numerarului și a altor valori aflate în casieria unității patrimoniale;

respectarea plafoanelor de casă;

controlul asupra operațiilor ce privesc avansurile spre decontare.

Încasarea drepturilor de creanță asupra clienților și debitorilor, precum și plata datoriilor unității față de furnizori, stat, salariați, bănci, creditori, provoacă decontări bănești cu și fără numerar.

CAPITOLUL 2. RESURSELE DERULATE PRIN TREZORERIA

STATULUI

2.1. NORME METODOLOGICE

privind modul de aplicare a prevederilor art. I pct. 2 din O. G. nr. 120/1999 pentru modificarea și completarea O. G. nr. 66/1994 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin

trezoreria statului

O.M.F. nr. 1.059/23.IX.1999 (M. Of. nr.480/4.X.1999)

1). Instituțiile publice vor dispune efectuarea de plăți din conturile deschise la trezoreriile statului, indiferent de sursa de finanțare, pe baza creditelor bugetare deschise și a disponibilităților din conturi, precum și a bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate în condițiile legii. Instituțiile publice au obligația de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise bugetele de venituri și cheltuieli aprobate, cu repartizarea pe trimestre, care se pot adapta în cursul exercițiului financiar cu modificarea prevederilor de venituri și cheltuieli efectuate cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare. Trezoreriile statului nu vor accepta efectuarea de către instituțiile publice de plăți din conturi, fără prezentarea bugetelor de venituri și cheltuieli.

2). Instituțiile publice au obligația să își dimensioneze lunar plățile pe care le efectuează în numerar prin casieria proprie, pe baza prevederilor de cheltuieli corespunzătoare din bugetele proprii, scop în care întocmesc programul prevăzut în anexa nr. 1. Acest program se întocmește distinct pentru cheltuielile bugetare, pe capitole, iar pentru fondurile speciale și mijloacele extrabugetare, pe fiecare cont din care urmează a se ridica sumele respective. La stabilirea plăților prevăzute la alin. 1 instituțiile publice vor avea în vedere că prin casieria proprie pot fi efectuate plăți în numerar pentru: drepturi de personal (titlul 02), drepturi cu caracter social, fonduri de premiere și cheltuieli materiale și servicii (titlul 20), burse, ajutoare și alte transferuri (titlul 38), cheltuieli de capital în situația executării lucrărilor de investiții în regie proprie, inclusiv cumpărări de imobile de la persoane fizice (titlul 70). Instituțiile publice vor lua măsurile necesare pentru reducerea la maximum a plăților în numerar, efectuând prin casieria proprie numai acele cheltuieli de volum redus care nu se justifică a fi efectuate prin virament. Aceste cheltuieli vor avea ca documente de justificare facturi sau chitanțe fiscale. Se interzice efectuarea de plăți în numerar pentru procurări de materiale, prestări de servicii și executări de lucrări de la agenții economici cu conturi deschise la trezoreria statului.

3). Instituțiile publice prezintă programul prevăzut în anexa nr. 1 în dublu exemplar la trezoreria statului la care au conturile deschise, până la data de 25 a lunii curente pentru necesarul lunii următoare. Nedepunerea acestui program la termen exonerează trezoreria statului de obligația asigurării la termen a necesarului de numerar. În asemenea situații se va putea elibera numerarul necesar numai în măsura în care trezoreria statului are disponibilități în casieria proprie. În caz contrar, plățile se vor reprograma la altă dată convenită cu instituția respectivă. Trezoreriile statului verifică și analizează programele primite în ceea ce privește dimensionarea necesarului de numerar pentru efectuarea plăților, introduc eventuale modificări, după care restituie un exemplar vizat instituției publice respective.

Instituția………………………….. ANEXA Nr. 1

PROGRAM

privind necesarul de numerar pentru efectuarea plăților prin casieria proprie,

la capitolul / contul…………… pentru luna………. anul………..

mii lei –

Ordonator de credite, Contabil – șef,

………………………. ……………..

4). Fiecare trezorerie întocmește, pe baza programului prevăzut în anexa nr. 1, programul asigurării numerarului în casieria tezaur a trezoreriei statului sau în contul de disponibil deschis la o bancă comercială pentru efectuarea plăților în numerar către instituțiile publice, după caz potrivit anexei 2. Programul astfel întocmit se transmite direcției de trezorerie județene până la data de 27 a lunii curente, care, la rândul său, întocmește programul pe ansamblul județului privind necesarul de numerar și sursele de acoperire cu numerar (anexa nr. 2), pe baza căruia se stabilesc alimentările cu numerar de la B.C.R. Pe baza programului prevăzut în anexa nr. 2 fiecare trezorerie operativă întocmește anexa nr. 2a) care se prezintă la începutul lunii băncii comerciale la care are deschis contul de disponibil pentru efectuarea plăților în numerar către instituțiile publice, în vederea asigurării numerarului necesar în casieria băncii. Direcția de trezorerie județeană, a municipiului București, precum și trezoreriile statului din sectoarele municipiului București la care funcționează trezorerii ale statului întocmesc anexa nr. 2b), care se prezintă unității B.N.R. pentru programarea ridicării sumelor necesare în numerar.

Trezoreria…………………… ANEXA Nr. 2

………………………………

PROGRAM

pentru asigurarea numerarului în casieria tezaur a trezoreriei statului, necesar plăților în numerar către instituțiile publice prin casieria tezaur sau prin contul de disponibil deschis la o bancă comercială, după caz, pentru luna…………..

mii lei –

Trezoreria……………………… ANEXA Nr. 2a)

………………………………….

PROGRAM

pentru asigurarea numerarului în casieria băncii comerciale, necesar plăților în numerar către instituțiile publice pentru luna……………..

– mii lei –

Director , Șef servicii,

………… ……………

Direcția trezoreriei…………. ANEXA Nr. 2b)

………………………………

PROGRAM

pentru asigurarea alimentării cu numerar de la B.N.R. a casieriei tezaur a trezoreriei statului, necesar plăților în numerar către instituțiile publice pentru luna…………….

mii lei –

Director, Șef serviciu contabilitate,

………… …………………………..

5). În limita sumelor cuprinse în programul prevăzut în anexa nr. 1 instituțiile publice completează file de cec pentru ridicarea sumelor din conturile respective. În fila de cec se menționează natura cheltuielilor pentru care se solicită ridicarea numerarului. Trezoreria statului verifică cererile de ridicare a numerarului din conturi, în concordanță cu programul aprobat fiecărei instituții publice, încadrarea în disponibilul de credite bugetare sau în disponibilitățile din cont, după caz, precum și în destinația stabilită prin buget. Sumele ridicate se înregistrează de către instituțiile publice în jurnalul de casă și se folosesc potrivit destinațiilor prevăzute în cecul pentru ridicarea numerarului din cont. În cazul în care din sumele ridicate și utilizate rămân unele disponibilități, acestea vor fi depuse în contul corespunzător, deschis la trezoreria statului în termen de maximum 3 zile lucrătoare.

6). Încasările efectuate de către instituțiile publice prin casieria proprie, reprezentând venituri ale bugetului de stat, bugetului local, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului fondurilor speciale, se depun în conturile bugetare respective, deschise la trezoreria statului, în prima zi lucrătoare de la încasare. În același termen se depun și veniturile care sunt lăsate la dispoziția instituțiilor publice ca mijloace extrabugetare. În cazul în care instituția publică se află în altă localitate decât trezoreria statului, veniturile se depun în conturi în termen de două zile lucrătoare.

7). Trezoreriile statului au obligația să stabilească și să aprobe, la propunerea fiecărei instituții publice care are conturile deschise la trezoreria respectivă, plafonul de casă care să asigure efectuarea unor plăți urgente și de volum redus, fără să apeleze la ridicări din cont. De regulă, plafonul de casă trebuie să reflecte măsurile pentru reducerea plăților în numerar. Plafonul de casă se stabilește ca medie a cheltuielilor materiale cu caracter urgent și de volum redus la nivelul unei luni și se aplică în tot cursul exercițiului financiar anual. Acesta se constituie numai din ridicări de numerar din contul de cheltuieli materiale și servicii sau de disponibil, după caz. Peste plafonul de casă pot fi păstrate sume care reprezintă drepturi de personal, ajutoare sociale și fondurile de stimulare, pe o perioadă de 3 zile lucrătoare, și venituri bugetare care urmează să fie depuse în conturi la termenele precizate mai sus.

8).Ordonatorii principali de credite finanțați din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale vor aloca transferurile și subvențiile regiilor autonome și societăților comerciale, după caz, folosind următoarea procedură:

a). ordonatorii principali de credite vor vira în baza creditelor bugetare deschise, cu ordin de plată tip trezorerie, transferurile și subvențiile din ccasă se stabilește ca medie a cheltuielilor materiale cu caracter urgent și de volum redus la nivelul unei luni și se aplică în tot cursul exercițiului financiar anual. Acesta se constituie numai din ridicări de numerar din contul de cheltuieli materiale și servicii sau de disponibil, după caz. Peste plafonul de casă pot fi păstrate sume care reprezintă drepturi de personal, ajutoare sociale și fondurile de stimulare, pe o perioadă de 3 zile lucrătoare, și venituri bugetare care urmează să fie depuse în conturi la termenele precizate mai sus.

8).Ordonatorii principali de credite finanțați din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale vor aloca transferurile și subvențiile regiilor autonome și societăților comerciale, după caz, folosind următoarea procedură:

a). ordonatorii principali de credite vor vira în baza creditelor bugetare deschise, cu ordin de plată tip trezorerie, transferurile și subvențiile din contul de cheltuieli bugetare deschis la trezoreria statului în contul unităților beneficiare. Pe verso-ul ordinului de plată ordonatorii principali de credite vor menționa destinația precisă a fondurilor alocate;

b). regiile autonome și societățile comerciale, după caz, care beneficiază de transferuri și subvenții de la buget, vor solicita deschiderea contului 50.70”Disponibil din transferuri și subvenții” la trezoreria statului în a cărui rază teritorială își au sediul fiscal. Codul contului se formează din simbolul contului sintetic la care se adaugă codul fiscal al unității respective. Contul 50.70 se creditează cu sumele virate de ordonatorii principali de credite și se debitează cu plățile dispuse de titularii contului.

Sumele alocate de la buget reprezentând transferuri și subvenții în completarea veniturilor proprii se utilizează de către regiile autonome și societățile comerciale beneficiare pentru completarea sumelor necesare plății salariilor, precum și pentru plata impozitului și contribuțiilor aferente acestora și achitarea obligațiilor restante și curente față de bugetul de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale. Eventualele sume rămase disponibile vor putea fi utilizate pentru alte destinații pe răspunderea agenților economici.

Sumele de la bugetul de stat, reprezentând transferuri și subvenții care se alocă pe destinații precise (dezvoltare și retehnologizare, investiții, rambursări de credite externe etc.) vor fi utilizate în scopul pentru care au fost destinate.

CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA

TITLURILOR DE PLASAMENT

Titlurile de plasament sunt titluri achiziționate de unitatea patrimonială în vederea realizării unui câștig de capital sau de venit pe termen scurt.

Titlurile de plasament cuprind în structura lor următoarele:

acțiuni, cotate sau necotate;

obligațiuni, cotate sau necotate;

bonuri de tezaur și bonuri de casă pe termen scurt;

acțiuni și obligațiuni emise și răscumpărate de societate;

titluri de creanțe negociabile.

În economia de piață, principalele întreprinderi cu scop lucrativ sunt organizate ca societăți pe acțiuni. Capitalul unei asemenea firme se constituie prin aportul asociaților – persoane fizice (indivizi, familii) și persoane juridice (societăți, asociații, organizații etc.) – numiți acționari. Ca expresie a participării la capitalul firmei (capitalul social), fiecare asociat primește un număr de acțiuni, proporțional cu capitalul bănesc subscris.

Acțiunea este purtătoarea unor însemne speciale – numele firmei emitente, suma pe care o reprezintă (valoarea nominală), seria, data emiterii etc. Majoritatea covârșitoare a acțiunilor sunt la purtător – adică nu au înscris pe ele numele posesorului, dreptul de a uza de avantajele ce le conferă revenind celui ce le deține. Acțiunea atestă dreptul de proprietate al celui ce o deține asupra unei părți din capitalul firmei emitente. Reglementările din diferite țări atestă o gamă largă de situații privind regimul juridic al acțiunilor, drepturile și riscurile pe care le conferă posesorului lor. Astfel:

deținătorul de acțiuni obține o parte din profitul societății pe acțiuni numită dividend, care variază de la un an la altul, în funcție de rezultatele economico-financiare ale societății, și, de aceea, acțiunile se numesc titluri (valori) cu venit variabil;

el participă, prin vot, la alegerea membrilor consiliului de administrație, la adoptarea altor decizii de către adunarea generală a acționarilor;

are dreptul de a fi informat asupra gestiunii și situației economico-financiare a firmei, pe baza accesului la diferite documente și a explicațiilor primite de la conducerea executivă;

posesorul de acțiuni obține o parte din capitalul firmei, în cazul când aceasta este lichidată și suportă o parte din pierderi, când se obțin rezultate necorespunzătoare.

Drepturile și riscurile unui posesor de acțiuni sunt proporționale cu numărul acțiunilor de care dispune. De exemplu, dacă o persoană deține 40% din numărul acțiunilor unei firme – indiferent când, cum și cu ce preț le-a obținut – participă cu 40% din voturile care pot fi exprimate în adunarea generală a acționarilor, încasează 40% din profitul distribuit sub formă de dividend, obține 40% din suma încasată în cazul când firma este supusă lichidării și suportă 40% din pierderi, dacă acestea s-au produs. Acțiunile se pot înstrăina prin moștenire, donație sau vânzare.

Așa cum s-a mai subliniat, în activitatea oricărui agent economic, inclusiv a statului, se ivesc situații când nevoile de mijloace bănești depășesc posibilitățile de autofinanțare. Pentru aceasta se apelează la împrumuturi bănești acordate de bănci și alți agenți economici.

Ca expresie a contractării unui împrumut pe termen lung, deținătorul emite obligațiuni.

Obligațiunea este un titlu de valoare ce atestă angajarea unui împrumut pe termen lung, emitentul angajându-se să-l ramburseze într-un timp determinat și să asigure pe toată durata o dobândă anuală certă, indiferent de situația sa economico-financiară. Garantând un venit anual ferm, obligațiunile sunt numite și titluri (valori) cu venit fix. Deținătorii de obligațiuni – numiți obligatari – au calitatea de creditori față de emitent. Principalul emitent de obligațiuni este statul – administrația centrală și cele locale – pentru a-și acoperi deficitele bugetare. Pot emite obligațiuni pentru a finanța lucrări de investiții importante și sporirea capitalului, întreprinderile publice, băncile și, ca excepție, mari societăți industriale și comerciale private.

Evaluarea titlurilor de plasament se poate face:

la valoarea de intrare;

la valoarea de inventar;

la valoarea de închidere a conturilor;

la valoarea de ieșire din patrimoniu.

Valoarea de intrare este dată de costul de achiziție al titlurilor de plasament, reprezentat fie de costul de achiziție, fie de valoarea determinată în urma unui contract de achiziție.

Cheltuielile accesorii de cumpărare a titlurilor de plasament, cum sunt comisioanele și alte cheltuieli similare, se înregistrează direct în cheltuielile de exploatare ale exercițiului.

Valoarea de inventar este stabilită în urma evaluării la valoarea lor actuală, determinată pe baza cursului mediu al ultimei luni, pentru titlurile cotate și pe baza valorii prealabile de negociere, pentru titlurile necotate.

Valoarea la închiderea conturilor presupune comparația între valoarea de inventar și valoarea de intrare, aplicând principiul prudenței. Diferențele de valoare se stabilesc pe categorii de titluri.

Valoarea la ieșirea din patrimoniu este dată de prețul de cesiune sau vânzare. Diferența între prețul de vânzare și valoarea contabilă reprezintă rezultatul vânzării și îmbracă forma plusurilor sau minusurilor de valoare.

Contabilitatea titlurilor de plasament se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 50 “Titluri de plasament”.

CAPITOLUL 4. CONTABILITATEA

ACȚIUNILOR PROPRII

Acțiunile proprii pot fi răscumpărate de unitatea patrimonială care le-a emis, de la acționari sau asociați cu scopul de a fi revândute sau anulate.

Cumpărarea pentru revânzare este determinată de o speculație financiară, pe când cumpărarea în scopul anulării se face în situația în care unitatea constată că volumul capitalului social este prea mare în raport cu activitatea pe care o desfășoară, situație care ar putea avea ca efect scăderea procentuală a dividendelor cuvenite, în raport cu alte unități cu activitate similară. Pentru a nu crea nemulțumiri în rândul acționarilor se poate hotărî răscumpărarea unui pachet de acțiuni și anularea lor, astfel încât să se dimensioneze capitalul social la nevoile momentului.

Evidența acțiunilor proprii, răscumpărate se ține cu ajutorul contului 502 “Acțiuni proprii”. După funcția contabilă este un cont de activ, care se debitează cu costul de achiziție al acțiunilor proprii răscumpărate și se creditează cu valoarea de înregistrare a acțiunilor revândute sau anulate.

Exemple:

1).Se răscumpără acțiuni proprii la Ca=5.000.000, cheltuielile accesorii (comisioane de răscumpărare) cifrându-se la 80.000 lei.

Acțiunile au luat destinațiile:

50% au fost distribuite salariaților, cu Pv=2.400.000;

40% au fost vândute terților, cu Pv=2.200.000;

10% au fost anulate.

intrarea acțiunilor proprii răscumpărate, conf. E.C.:Ca=5.000.000, comision=80.000.

5.080.000 % = 5121”Conturi la bănci în lei” 5.080.000

5.000.000 502”Acțiuni proprii

80.000 627”Cheltuieli cu serviciile

bancare și asimilate”

reflectarea sumei încasate și a diferenței în minus generate de distribuirea de acțiuni proprii salariaților.

Ca=2.500.000, D664=Ca-Pv=2.500.000-2.400.000=100.000

2.500.000 % = 502”Acțiuni proprii” 2.500.000

2.400.000 5311”Casa în lei”

100.000 664”Cheltuieli din titluri de

plasament cedate”

reflectarea sumei încasate din vânzarea de acțiuni proprii terților și a diferenței în plus rezultate.

Ca=2.000.000, D764=Pv-Ca=2.200.000-2.000.000=200.00000

2.200.000 5121”Conturi la bănci în lei” = % 2.200.000

502”Acțiuni proprii” 2.000.000

764”Venituri din titluri de 200.000

plasament cedate”

diminuarea capitalului social cu contravaloarea acțiunilor proprii răscumpărate anulate:Ca=500.000

500.000 1012”Capital subscris vărsat” = 502”Acțiuni proprii” 500.000

2). Se achiziționează valori mobiliare de plasament (acțiuni) cunoscându-se: prețul de cumpărare=300.000 lei, valoarea eliberată imediat=200.000 lei, valoarea apelată=80.000 lei și valoarea neapelată=20.000 lei. Se virează valoarea apelată din cont în lei, idem valoarea neapelată.

300.000 502”Acțiuni proprii” = % 300.000

5121”Conturi la bănci în lei” 200.000

462 “Creditori diverși” 80.000

509”Vărsăminte de efectuat 20.000

pentru titluri de plasament”

200.000 % = 5121”Conturi la bănci în lei” 100.000

80.000 462”Creditori diverși”

20.000 509”Vărsăminte de efectuat

pentru titluri de plasament”

3). Se utilizează suma de 400.000 lei din rezerve pentru acoperirea pierderilor din răscumpărarea propriilor acțiuni.

400.000 1068”Alte rezerve” = 502”Acțiuni proprii” 400.000

CAPITOLUL 5. CONTABILITATEA ACȚIUNILOR

Unitățile patrimoniale pot cumpăra acțiuni emise de alte societăți, în scopul revânzării lor și realizării de venituri financiare într-un termen scurt.

Evidența acestor acțiuni se ține cu ajutorul contului 503”Acțiuni”. Este un cont de activ, care se debitează cu valoarea la cost de achiziție a acțiunilor cumpărate și se creditează cu valoarea acțiunilor cedate. Soldul contului poate fi numai debitor și reprezintă valoarea acțiunilor existente.

Exemple:

1). Se achiziționează acțiuni cu titlu de plasament, având Ca=4.000.000, plătibil ulterior.

Cheltuielile accesorii (comisioane de cumpărare) însumează 60.000 lei.

Jumătate din acțiuni se negociază la bursă la Pv=2.200.000, iar cealaltă jumătate la Pv=1.900.000.

intrarea acțiunilor și reflectarea obligațiilor de plată aferente: Ca=4.000.000

4.000.000 503”Acțiuni” = 509”Vărsăminte de efectuat 4.000.000

pentru titluri de plasament”

încărcarea cheltuielilor cu comisioanele de cumpărare achitate:

60.000 627”Cheltuieli cu serviciile = 5121”Conturi la bănci în lei” 60.000

bancare și asimilate”

stingerea obligațiilor de plată prin plata contravalorii titlurilor, conf. E.C.:

4.000.000 509”Vărsăminte de efectuat = 5121”Conturi la bănci în lei” 4.000.000

pentru titluri de plasament”

reflectarea încasării generate de vânzarea primei jumătăți de acțiuni: Ca=2.000.000, D764=Pv-Ca=2.200.000-2.000.000=200.000.

2.200.000 5121”Conturi la bănci în lei” = % 2.200.000

503”Acțiuni” 2.000.000

764”Venituri din titluri de 200.000

plasament cedate”

reflectarea încasării generate de vânzarea celei de a doua jumătăți de acțiuni: Ca=2.000.000, D664=Ca-Pv=2.000.000-1.900.000=100.000.

2.000.000 % = 503”Acțiuni” 2.000.000

1.900.000 5121”Conturi la bănci în lei”

100.000 664”Cheltuieli privind titlurile

de plasament cedate”

2). Se achiziționează 500 acțiuni a 1.000 lei acțiunea (ca titluri de plasament) din care eliberate imediat 40%.

500.000 503”Acțiuni” = % 500.000

5121”Conturi la bănci în lei” 200.000

509”Vărsăminte de efectuat 300.000

pentru titluri de plasament”

3). Acțiunile de mai sus se vând înainte de eliberarea integrală cunoscându-se că prețul de cesiune este de 1.200 lei (500 acțiuni*1.200 lei=600.000 lei).

600.000 % = % 600.000

240.000 5121”Conturi la bănci în lei” 503”Acțiuni” 500.000

(600.000*40:100=240.000)

360.000 509”Vărsăminte de efectuat 764”Venituri din titluri de 100.000

pentru titluri de plasament” plasament cedate”

CAPITOLUL 6. CONTABILITATEA OBLIGAȚIUNILOR

EMISE ȘI RĂSCUMPĂRATE

Obligațiunile emise de o unitate patrimonială și vândute terților trebuie răscumpărate la scadență și, ulterior, anulate.

Evidența obligațiunilor răscumpărate se ține cu ajutorul contului 505”Obligațiuni emise și răscumpărate”. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate și se creditează cu valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate, anulate. Soldul poate fi numai debitor și reprezintă valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate, care încă nu au fost anulate.

Exemple:

1). Se răscumpără obligațiuni emise anterior, având Vnom=5.000.000, în vederea anulării (care înseamnă, de fapt, rambursarea împrumutului obținut anterior, prin emisiunea de obligațiuni).

intrarea obligațiunilor răscumpărate, conf. E.C.:

Vnom=5.000.000.

5.000.000 505”Obligațiuni emise și = 5121”Conturi la bănci în lei” 5.000.000

răscumpărate”

diminuarea obligațiilor de plată generate de împrumut din emisiune de obligațiuni, prin anularea obligațiunilor răscumpărate:

5.000.000 161”Împrumut din emisiune = 505”Obligațiuni emise și 5.000.000

de obligațiuni” răscumpărate”

2). Se răscumpără obligațiuni care se achită din cont pentru suma de 800.000 lei și din casă pentru suma de 200.000.

1.000.000 505”Obligațiuni emise și = % 1.000.000

răscumpărate” 5121”Conturi la bănci în lei” 800.000

5311”Casa în lei” 200.000

3). Se anulează obligațiunile emise răscumpărate cunoscându-se că prețul de răscumpărare este de 500.000 lei iar valoarea nominală este de 420.000 lei.

500.000 % = 505”Obligațiuni emise și 500.000

420.000 161”Împrumut din emisiuni de răscumpărate”

obligațiuni”

80.000 664”Cheltuieli privind titlurile de

plasament cedate”

4). Dacă prețul de răscumpărare al obligațiunilor este de 600.000 lei și valoarea nominală de 700.000 lei, se înregistrează:

700.000 161”Împrumut din emisiuni de = % 700.000

obligațiuni” 505”Obligațiuni emise și 600.000

răscumpărate”

764”Venituri din titluri 100.000

de plasament cedate”

CAPITOLUL 7. CONTABILITATEA

OBLIGAȚIUNILOR

Unitățile patrimoniale pot cumpăra obligațiuni pentru a le specula sau pentru a obține un venit sub formă de dobândă.

Evidența acestor obligațiuni se realizează cu ajutorul contului 506”Obligațiuni”. Este un cont de activ, care se debitează cu valoarea la cost de achiziție a obligațiunilor cumpărate și se creditează cu valoarea obligațiunilor cedate. Soldul poate fi numai debitor și reprezintă valoarea obligațiunilor existente.

Exemplu:

Se achiziționează obligațiuni cu titlu de plasament, având Ca=5.000.000, plătibil ulterior.

Jumătate din obligațiuni se vând ulterior Pv=2.700.000, iar cealaltă jumătate cu Pv=2.400.000.

intrarea obligațiunilor și reflectarea obligațiilor de plată aferente, Ca=5.000.000:

5.000.000 506”Obligațiuni” = 509”Vărsăminte de efectuat 5.000.000

pentru titluri de plasament”

stingerea obligațiilor de plată, prin plata contravalorii titlurilor cumpărate, conf. E.C.:

5.000.000 509”Vărsăminte de efectuat = 5121”Conturi la bănci în lei”5.000.000

pentru titluri de plasament”

reflectarea încasării generate de vânzarea primei jumătăți de obligațiuni: Ca=2.500.000, D764=Pv-Ca=2.700.000-2.500.000=200.000.

2.700.000 5121”Conturi la bănci în lei” = % 2.700.000

506”Obligațiuni” 2.500.000

764”Venituri din titluri de 200.000

plasament cedate”

reflectarea încasării generate de vânzarea celei de a doua jumătăți de obligațiuni: Ca=2.500.000, D664=Ca-Pv=2.500.000-2.400.000=100.000.

2.500.000 % = 506”Obligațiuni” 2.500.000

2.400.000 5121”Conturi la bănci în lei”

100.000 664”Cheltuieli privind titlurile

de plasament cedate”

CAPITOLUL 9. CONTABILITATEA ALTOR TITLURI

DE PLASAMENT ȘI CREANȚE

ASIMILATE

Contabilitatea altor titluri de plasament se realizează cu ajutorul contului 508”Alte titluri de plasament și creanțe asimilate”. Este un cont de activ, care se debitează cu titlurile de plasament și creanțele asimilate, cumpărate, evaluate la cost de achiziție. Se creditează cu valoarea altor titluri de plasament și creanțe asimilate cedate. Se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II:

Contul 5081”Alte titluri de plasament”

Contul 5088”Dobânzi la obligațiuni și titluri de plasament”

Exemple:

1). Cumpărarea altor titluri de plasament în valoare de 4.000.000 lei, cu plata ulterioară:

4.000.000 5081”Alte titluri de plasament” = 509”Vărsăminte de efectuat 4.000.000

pentru titluri de plasament”

2). Plata vărsămintelor de efectuat pentru titluri de plasament:

4.000.000 509”Vărsăminte de efectuat = 5121”Conturi la bănci în lei” 4.000.000

pentru titluri de plasament”

3). Vânzarea altor titluri de plasament la un preț mai mic decât cel de înregistrare (5.000.000 lei). Se încasează în numerar.

5.000.000 5311”Casa în lei” = % 5.000.000

508”Alte titluri de plasament 4.000.000

și creanțe asimilate”

764”Venituri din titluri de 1.000.000

plasament cedate”

4). Vânzarea altor titluri de plasament la un preț sub cel de înregistrare (3.000.000 lei).

4.000.000 % = 508”Alte titluri de plasament 4.000.000

3.000.000 5311”Casa în lei” și creanțe asimilate”

1.000.000 664”Cheltuieli privind titlurile

de plasament cedate”

5). Se cedează alte titluri de plasament cunoscându-se că prețul de vânzare este de 280.000 lei iar prețul de cumpărare de 350.000 lei.

350.000 % = 5081”Alte titluri de plasament” 350.000

280.000 461”Debitori diverși”

70.000 664”Cheltuieli privind titlurile

de plasament cedate”

Conform principiului separării în timp a cheltuielilor și veniturilor, veniturile din dobânzi la obligațiuni și titluri de plasament aferente unui exercițiu financiar trebuie reflectate, chiar dacă ele nu au fost încasate.

Pentru reflectarea dreptului de creanță aferent acestor dobânzi se folosește contul 5088”Dobânzi la obligațiuni și titluri de plasament”.

Exemple:

1). Reflectarea dreptului de creanță privind dobânzile neîncasate, aferente exercițiului financiar încheiat, în sumă de 1.800.000 lei.

1.800.000 5088”Dobânzi la obligațiuni = 766”Venituri din dobânzi” 1.800.000

și titluri de plasament”

2). Încasarea prin bancă, în exercițiul următor a dobânzilor aferente obligațiunilor și titlurilor de plasament, în sumă de 1.800.000 lei.

1.800.000 5121”Conturi la bănci în lei” = 5088”Dobânzi la obligațiuni 1.800.000

și titluri de plasament”

CAPITOLUL 9. CONTABILITATEA VĂRSĂMINTELOR

DE EFECTUAT PENTRU TITLURI

DE PLASAMENT

În cazul achiziționării de titluri de plasament, cu plata ulterioară, obligația de plată se reflectă cu ajutorul contului 509”Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament”. Este un cont de pasiv, care se creditează cu valoarea datorată pentru titlurile de plasament cumpărate și se debitează cu valoarea achitată a titlurilor de plasament cumpărate. Soldul poate fi numai creditor și reprezintă valoarea datorată pentru titlurile de plasament cumpărate.

Exemple:

1). Cumpărarea de titluri de plasament cu plata ulterioară, în sumă de 10.000.000 lei.

10.000.000 % = 509”Vărsăminte de efectuat 10.000.000

1.000.000 502”Acțiuni proprii” pentru titluri de plasament”

1.500.000 503”Acțiuni”

2.000.000 505”Obligațiuni emise și

răscumpărate”

2.500.000 506”Obligațiuni”

3.000.000 5081”Alte titluri de plasament”

2). Plata datoriei privind titlurile de plasament la o dată ulterioară în numerar 4.000.000 lei și prin virament 6.000.000 lei.

10.000.000 509”Vărsăminte de efectuat = % 10.000.000

pentru titlurile de plasament” 5311”Casa în lei” 4.000.000

5121”Conturi la bănci 6.000.000

în lei”

CAPITOLUL 10. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR

PENTRU DEPRECIEREA

TITLURILOR DE PLASAMENT

Înregistrarea constituirii provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament reprezintă o cheltuială financiară, iar anularea sau diminuarea provizioanelor reprezintă un venit financiar.

Evidența provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament se realizează cu ajutorul contului 590”Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament”.

Este un cont de pasiv, care se creditează cu sumele reprezentând constituirea sau majorarea provizioanelor aferente deprecierii titlurilor de plasament, constatate cu ocazia inventarierii și se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor privind deprecierea titlurilor de plasament.

Exemplu:

La finele exercițiului, titlurile de plasament achiziționate se depreciază cu 300.000 lei.

La finele următorului exercițiu se depreciază cu încă 200.000 lei.

La finele exercițiului al treilea, titlurile cresc în valoare cu 100.000 lei.

constituirea provizionului, la finele primului exercițiu:

300.000 6863”Cheltuieli financiare = 590”Provizioane pentru 300.000

privind provizioanele deprecierea titlurilor de

pentru deprecieri” plasament”

majorarea provizionului, la finele exercițiului al doilea:

200.000 6863”Cheltuieli financiare = 590”Provizioane pentru 200.000

privind provizioanele deprecierea titlurilor de

pentru deprecieri” plasament”

diminuarea provizionului la finele exercițiului al treilea (datorită creșterii valorii titlurilor):

100.000 590”Provizioane pentru = 7863”Venituri din 100.000

deprecierea titlurilor de provizioane pentru

plasament” deprecieri”

CAPITOLUL 11. CONTABILITATEA OPERAȚIILOR DE

ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI ÎN NUMERAR

Un loc important în activitatea financiară a unității patrimoniale îl au operațiile de încasări și plăți în numerar datorită în primul rând frecvenței și diversității acestora.

Contabilitatea generală a operațiilor de încasări și plăți în numerar, efectuate prin “casieria” agentului se realizează cu ajutorul conturilor:

Contul 5311”Casa în lei”

Contul 5314”Casa în devize”.

Evidențiind mijloacele circulante bănești gestionate de agentul economic, contul 5311”Casa în lei” este un cont de activ care se debitează cu toate operațiile de încasări, prin creditul conturilor care arată natura sau sursa încasărilor și se creditează cu toate plățile, cu care prilej se debitează acele conturi care arată destinația, felul plăților efectuate. Soldul său poate fi debitor și reprezintă numerarul existent în casierie la un moment dat.

Operațiile de încasări și plăți în numerar se consemnează în REGISTRUL DE CASĂ, de către casier.

Încasările efectuate în numerar se justifică prin intermediul documentelor:

Chitanța, completată, semnată și eliberată, de casier, pentru încasările efectuate.

Cecul de numerar, semnat de cele două persoane cu specimene de semnătură în bancă, pentru ridicare de numerar din contul la bancă și depunerea lui la casierie.

Centralizatoare-monetare, pentru încasările din vânzări în magazine

Plățile efectuate în numerar se justifică prin intermediul documentelor:

Foaia de vărsământ (cu chitanță), pentru depunerea de numerar în contul la bancă.

Lista de avans chenzinal, pentru plata avansului privind salariile datorate personalului.

Stat de salarii.

Lista de indemnizații pentru concediu de odihnă.

Lista de plată a ajutoarelor materiale.

Într-o situație identică se găsește și contul 5314”Casa în devize”, cont de activ care se debitează cu încasările și se creditează cu plățile efectuate în devize liber convertibile. Pentru a asigura unitatea de conținut a informațiilor contabile ca și respectarea propriei discipline de casă, înregistrările în acest cont (și implicit în conturile sale corespondente) trebuie să se facă atât în lei (în moneda națională), cât și în devize – fie transformate toate în dolari S.U.A., fie pe feluri de devize liber convertibile dacă societatea are conturi distincte în acest fel (dolari, D.M., Fr. etc.). Se reține însă ca obligatorie transformarea devizelor în lei folosind cursul oficial al zilei (așa-zisul fixing) când a avut loc operațiunea.

Pentru sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie se utilizează contul 581”Viramente interne”, cont de tranzit, destinat să permită contabilizarea fără risc de dublă folosire a viramentelor de disponibilități dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie (evită dubla contabilizare eronată pe relația “casă-bancă” și retur, care tot se descoperă, în cele din urmă, dar cu mai multă muncă). Contul 581”Viramente interne” este cont de activ și în final nu prezintă sold.

În categoria mijloacelor bănești sub formă de lichidități existente în unitatea patrimonială sunt incluse și alte valori precum: timbre fiscale și poștale, tichete și bilete de călătorie, bilete de tratament și odihnă (pentru partea deja achitată de sindicate, organismele de protecția socială, propria unitate) etc. Aceste active sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 532”Alte valori”, cont de activ care se debitează la procurarea și achitarea respectivelor valori și se creditează odată cu consumarea, vânzarea sau restituirea lor. Are sold debitor și reprezintă “alte valori” aflate în gestiunea (de regulă) casieriei.

Contul 532”Alte valori” este dezvoltat în patru conturi sintetice de gradul II:

Contul 5321”Timbre fiscale și poștale”

Contul 5322”Bilete de tratament și odihnă”

Contul 5323”Tichete și bilete de călătorie”

Contul 5328”Alte valori”.

Exemple:

1). Se contabilizează operațiile bănești în lei, conf. Registrului de casă :

Încasări din contul la bancă 200.000, din restituire avans de trezorerie neutilizat 50.000, de la clienți 400.000, din chirii 100.000, din vânzări mărfuri 1.250.000.

Plăți: furnizorilor 300.000, salariaților salarii nete 750.000, salariaților ajutoare materiale 250.000, societății de asigurare primă 100.000.

2.000.000 5311”Casa în lei” = % 2.000.000

5121”Conturi la bănci în lei” 200.000

542”Avansuri de trezorerie” 50.000

411”Clienți” 400.000

706”Venituri din redevențe, 100.000

locații de gestiune și chirii”

707”Venituri din vânzarea 1.250.000

mărfurilor”

1.400.000 % = 5311”Casa în lei” 1.400.000

300.000 401”Furnizori”

750.000 421”Personal-remunerații

datorate”

250.000 423”Personal-ajutoare materiale

datorate”

100.000 613”Cheltuieli cu primele de

asigurare”

2). Ridicarea din contul de disponibil la bancă a sumei de 1.800.000 lei:

1.800.000 581”Viramente interne” = 5121”Conturi la bănci în lei” 1.800.000

1.800.000 5311”Casa în lei” = 581”Viramente interne” 1.800.000

3). Încasări în numerar:

încasarea unei facturi pentru livrări de mărfuri, valoarea………………… 250.000 lei;

încasarea unor debite, datorate de salariați în valoare de…………………. 50.000 lei;

sume încasate, necuvenite unității, ……………………………………….100.000 lei;

valoarea aportului în numerar la formarea capitalului social …………..1.200.000 lei.

1.600.000 5311”Casa în lei” = % 1.600.000

411”Clienți” 250.000

461”Debitori diverși” 50.000

462”Creditori diverși” 100.000

456”Decontări cu asociații privind capitalul”1.200.000

4). Plăți în numerar:

plata avansului chenzinal datorat angajaților unității, ……………………300.000 lei;

acordarea unui avans spre decontare în valoare de………………………… 50.000 lei;

plata unui ajutor material (concediu medical),………………………… 100.000 lei;

plata dividendelor nete cuvenite acționarilor,……………………………. 500.000 lei;

amenzi plătite în numerar,………………………………………………….50.000 lei;

chirii achitate în avans,……………………………………………………100.000 lei.

1.100.000 % = 5311”Casa în lei” 1.100.000

300.000 425”Avansuri acordate personalului”

50.000 542”Avansuri de trezorerie”

100.000 423”Personal-ajutoare materiale datorate”

500.000 457”Dividende de plată”

50.000 6711”Despăgubiri, amenzi și penalități”

100.000 471”Cheltuieli înregistrate în avans”

5). Se înregistrează următoarele încasări operate prin registrul de casă – în lei:

ridicarea din contul de la bancă a sumei de 590.000 lei.

încasarea sumei de 60.000 lei de la un debitor.

încasarea în numerar – lei a unor clienți cu suma de 200.000 lei.

încasarea sumei de 100.000 lei din conturile de decontări în cadrul grupului.

încasarea în numerar – în lei a sumei de 215.000 lei reprezentând venituri realizate de exploatare curentă (chirii).

dividende încasate în numerar – lei din participarea la capitalul altor societăți – în sumă de 300.000 lei.

încasat în numerar – lei suma de 150.000 lei reprezentând încasarea prețului de vânzare al imobilizărilor financiare.

încasarea avansurilor de la clienți în sumă de 330.000 lei.

1.955.000 5311”Casa în lei” = % 1.955.000

581”Viramente interne” 590.000

461”Debitori diverși” 60.000

411”Clienți” 200.000

4551”Asociați-conturi curente” 100.000

706”Venituri din redevențe, locații de 215.000

gestiune și chirii”

761”Venituri din participații” 300.000

762”Venituri din alte imobilizări financiare” 150.000

419”Clienți-creditori” 330.000

6). Se înregistrează următoarele plăți făcute în numerar – în lei conform coloanei de plăți din registrul de casă:

achitarea salariilor cuvenite salariaților în sumă de 11.500.000 lei;

achitarea chenzinei I în sumă de 5.000.000 lei;

se achiziționează titluri de participare care se achită din casierie în valoare de 110.000 lei;

se achiziționează titluri de portofoliu pentru valoarea de 100.000 lei și titluri imobilizate de plasament în valoare de 150.000 lei ce se achită din casierie în lei;

se achită din casierie în lei datoria față de furnizori în valoare de 300.000 lei;

achitarea stimulentelor din profit salariaților în valoare de 1.200.000 lei;

achitarea salariilor neridicate la timp în sumă de 40.000 lei;

achitarea șomajului tehnic în valoare de 420.000 lei;

achitarea dividendelor nete cuvenite salariaților în valoare de 830.000 lei.

19.650.000 % = 5311”Casa în lei” 19.650.000

11.500.000 421”Personal-remunerații datorate”

5.000.000 425”Avansuri acordate personalului”

110.000 261”Titluri de participare”

100.000 262”Titluri imobilizate ale activității de

portofoliu”

150.000 263”Alte titluri imobilizate”

300.000 401”Furnizori”

1.200.000 4242”Premii” – profit net 10%

40.000 426”Drepturi de personal neridicate”

420.000 6452”Contribuția unității pentru ajutorul

de șomaj”

830.000 457”Dividende de plată”

7). Aportarea la capitalul social subscris de către asociați a sumei de 2.400.000 lei depusă în cont și a sumei de 300.000 lei – numerar lei:

2.700.000 % = 456”Decontări cu asociații 2.700.000

2.400.000 5121”Conturi la bănci în lei” privind capitalul”

300.000 5311”Casa în lei”

8). Se înregistrează următoarele încasări valutare operate în registrul de casă în valută, astfel:

înregistrat diferențe favorabile de curs valutar la disponibilitățile în valută din casierie – în sumă de 140.000 lei;

suma de 400.000 lei reprezentând veniturile realizate prin casierie din sconturile de la furnizori în devize;

sume încasate în numerar – valută de la diverși debitori – lei 50.000;

sume încasate în numerar – valută de la clienți lei 1.000.000;

sume depuse în numerar – valută ca aport de către asociați = lei 300.000.

1.890.000 5314”Casa în devize” = % 1.890.000

765”Venituri din diferențe de curs 140.000

valutar”

767”Venituri din sconturi obținute” 400.000

461”Debitori diverși” 50.000

411 “Clienți” 1.000.000

456”Decontări cu asociații privind 300.000

capitalul”

9). Se înregistrează următoarele plăți făcute prin casă în valută, conform registrului de casă – valută:

se acordă avans în valută pentru livrarea de bunuri – în sumă de 300.000 lei;

înregistrat diferențele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităților în devize existente în casierie – lei 290.000.

590.000 % = 5314”Casa în devize” 590.000

300.000 409”Furnizori-debitori”

290.000 665”Cheltuieli din diferențe de curs valutar”

10). Se contabilizează operațiile bănești în devize, prin casieria unității, conf. Registrului de casă în devize:

se încasează o creanță de 100$ la cursul valutar de 18.500 lei/$, creanța fiind în evidență la cursul de 18.400lei/$;

se acordă un avans de trezorerie de 50$, la cursul valutar al zilei de 18.600 lei/$;

se încasează de la un debitor 80$ la cursul valutar al zilei de 18.600 lei/$, creanța fiind în evidență la cursul de 18.650 lei/$. Curs final, 18.700 lei/$.

încasarea creanței de 100$:

1.850.000 5311”Casa în lei” = % 1.850.000

411”Clienți” 1.840.000

765”Venituri din diferențe de curs 10.000

valutar”

acordarea avansului de trezorerie de 50$:

930.000 542”Avansuri de trezorerie” = 5314”Casa în devize” 930.000

încasarea creanței de 80$:

1.492.000 % = 461”Debitori diverși” 1.492.000

1.488.000 5314”Casa în devize”

4.000 665”Cheltuieli din diferențe de curs

valutar”

11). Se cumpără timbre fiscale și poștale în valoare de 50.000 lei achitate în numerar.

50.000 5321”Timbre fiscale și poștale” = 5311”Casa în lei” 50.000

12). Se consumă timbre fiscale și poștale pentru corespondență și diferite notificări, pentru suma de 20.000 lei.

20.000 626”Cheltuieli poștale și taxe de = 5321”Timbre fiscale și poștale” 20.000

telecomunicații”

13). Se procură bilete și tichete de călătorie care se facturează pentru suma de 150.000 lei.

150.000 5323”Tichete și bilete de călătorii” = 401”Furnizori” 150.000

14). Se utilizează pentru diferite deplasări tichete și bilete de călătorie în valoare de 125.000 lei.

125.000 624”Cheltuieli cu transportul de = 5323”Tichete și bilete de 125.000

bunuri și personal” călătorie”

15). Înregistrarea valorii biletelor de tratament și odihnă (3.100.000 lei) și a altor valori (1.500.000.lei) achiziționate și achitate în numerar:

4.600.000 % = 5311”Casa în lei” 4.600.000

3.100.000 5322”Bilete de tratament și odihnă”

1.500.000 5328”Alte valori”

16). Înregistrarea valorii bonurilor valorice consumate:

1.500.000 3012”Combustibil” = 5328”Alte valori” 1.500.000

17). Înregistrarea valorii biletelor de tratament și odihnă consumate:

3.100.000 6458”Alte cheltuieli privind = 5322”Bilete de tratament 3.100.000

asigurările și protecția socială” și odihnă”

CAPITOLUL 12. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR FĂRĂ

NUMERAR

Decontările fără numerar constau în stingerea drepturilor de creanță asupra clienților și a obligațiilor față de furnizori pe calea viramentelor efectuate prin conturile deschise la bănci. Plățile fără numerar folosesc instrumente și mijloace de plată emise pe suport hârtie, magnetic sau electronic.

Plățile fără numerar se caracterizează prin:

natura lor dublă, determinată de un flux de înregistrări în conturi (transfer de fonduri) și de un flux de mesaje între părți conținând instrucțiunile de plată. Instrumentele de plată fără numerar sunt purtătoarele acestor mesaje;

diferența de timp între momentul inițierii și cel al finalizării plății;

existența unuia sau mai multor intermediari (băncile) în realizarea acestui tip de plăți.

Pe plan internațional se manifestă tendința de scădere a ponderii plăților în numerar în favoarea celor fără numerar, aceasta datorită puternicii dezvoltări a telecomunicațiilor și folosirii mijloacelor de plată electronice.

În țara noastră s-au făcut eforturi deosebite (B.N.R. și societățile bancare) pentru introducerea unor instrumente de plată fără numerar adaptate atât standardelor internaționale, cât și stadiului actual de dezvoltare a sistemului nostru de plăți, care s-au concretizat în actualizarea cadrului legislativ pentru: cec, cambie, bilet la ordin și ordin de plată. Folosirea lor efectivă pentru descărcarea obligațiilor asumate de agenții economici depinde de mai mulți factori, dintre care amintim asigurarea de către bănci a unor servicii de plăți de calitate, rapide și sigure, față de clienții lor.

12.1. CECUL

Cecurile de decontare se clasifică astfel:

cecuri din carnete cu limită de sumă;

cecuri din carnete fără limită de sumă.

Folosire:

la efectuarea plăților privind livrarea de mărfuri, executările de lucrări, prestările de servicii;

transportul de grupuri de persoane;

deplasări individuale în străinătate;

decontarea contravalorii în lei a valutei eliberate sau a devizelor transferate de la B.R.C.E.

Cecul din carnet cu limită de sumă este un instrument de decontare care asigură cu anticipație suma necesară efectuării plății pentru produsele livrate, lucrările executate ți serviciile prestate. Se eliberează solicitanților (societăți comerciale, regii autonome) care au deschis cont la bancă. În baza dispoziției de plată banca preia suma din contul curent sau de disponibil al solicitantului, eliberând carnetul de cecuri. Soldurile rămase neutilizate din carnetele de cecuri cu limită de sumă se restituie pe baza dispoziției de plată depusă de titular. Valoarea maximă a unui carnet de cecuri cu limită de sumă este stabilită în funcție de nevoile solicitantului pe o perioadă de 30 de zile. Carnetele de cecuri cu limită de sumă nu au un termen de valabilitate însă nu poate bloca o sumă neutilizată în contul acestuia.

Cecul din carnet fără limită de sumă se utilizează de agenții economici cu specific de aprovizionare tehnico-materială și de desfacere a mărfurilor, de cei ce aprovizionează și prelucrează materiile prime agricole cărora li se acordă credite. Se eliberează pe bază de cerere și se decontează din contul de la bancă al titularului de carnet. Cecurile din carnet fără limită de sumă se eliberează și se folosesc pentru plăți în favoarea uneia sau a mai multor unități. Se completează cu cerneală sau pastă, iar dacă spațiul afectat nu este suficient, elementele respective se completează pe verso-ul cecului. Se semnează cu cerneală sau pastă, numai de persoane autorizate să dispună de contul unității la bancă. Pentru eliberarea cecurilor de decontare fără limită de sumă este necesar deschiderea unui cont separat, cont numit “Carnete de cecuri cu limite de sume liberale”, suma din acest cont virându-se din contul de disponibil.

Diferența dintre cele două cecuri este că cel fără limită de sumă se alimentează din contul curent de disponibil

Modalități de evitare a cecurilor fără acoperire:

livrarea mărfurilor să se facă concomitent cu încasarea sumei;

utilizarea cecurilor de decontare certificate (banca va certifica faptul că emitentul cecului are disponibil în cont, blocând suma respectivă până la efectuarea plății;

refuzarea cecurilor fără blanchetă și fără cotor.

Cecul este o instrucțiune scrisă, dată unei bănci de a plăti cuiva valoarea menționată în acea instrucțiune. Cecul este utilizat pentru a face plăți la magazin, restaurant etc. Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi.

Disponibilul poate fi creat:

printr-un depozit bancar;

din operațiuni de încasări;

prin acordarea unui credit bancar.

Cecul este un instrument de plată care pune în legătură, în procesul creării sale, trei persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul. Instrumentul este creat de trăgător care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiționat acesteia, care se află în poziție de tras, să plătească la prezentare, o sumă determinată, unei terțe persoane sau însuși trăgătorului aflat în poziție de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operațiile legate de acest instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează, iar trasul îl plătește. Pentru ca trăgătorul să poată emite cecuri, banca îi eliberează acestuia (clientul său) formulare de cecuri în alb, dacă acesta deține un disponibil corespunzător în cont. Posesorul carnetului de cecuri completează formularul, îl semnează și îl predă beneficiarului care, la rândul său, îl va prezenta băncii sale pentru încasare.

Posibilitățile de circulație (transmitere) a unui cec sunt:

simpla remitere – cazul cecului la putător care în momentul emiterii, nu indică expres beneficiarul sau poartă mențiunea “la purtător”. Acest cec va fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiare, fie deținătorului cecului.

cesiunea de creanță ordinară – atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane și conține mențiunea “nu la ordin”; în acest caz numai persoana nominalizată poate să-l încaseze.

girarea – operațiune prin care se transmit, odată cu remiterea, și toate drepturile rezultate din cec. Ea este o mențiune specială făcută pe verso-ul cecului în favoarea oricui, inclusiv în favoarea trăgătorului. Noul beneficiar poate, la rândul său, să gireze cecul.

Plata cecului: Cecul este plătibil numai la vedere (la prezentare). Termenele de prezentare la plată a cecurilor emise și plătibile în țara noastră sunt:

8 zile, dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis;

15 zile, în celelalte cazuri.

Se calculează începând cu ziua următoare datei emiterii cecului. Prezentarea cecului după expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal de acțiune (regres) împotriva giranților anteriori în cazul în care cecul nu ar fi plătit. Toate persoanele care în orice calitate s-au obligat prin cec (trăgător, giranți), sunt responsabile solidar în ceea ce privește plata cecului respectiv, cu toate că obligațiile au fost asumate în momente diferite.

Tipuri de cecuri:

CECUL LA PURTĂTOR – prezentat mai sus.

CECUL LA ORDIN – este indicat numele beneficiarului și este transmis prin girare.

CECUL NEBARAT – cec în alb achitat de bancă numai în numerar.

CECUL BARAT – trăgătorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin înscrierea a două linii paralele, orizontale sau oblice pe fața cecului; aceasta înseamnă că beneficiarul va trebui să recurgă la serviciile unei bănci pentru încasarea sumei înscrise pe cec, încasarea în numerar direct de la banca trăgătorului nefiind posibilă. Bararea poate fi: generală, dacă nu prezintă nici o mențiune între cele două linii; specială, dacă între cele două linii este menționată denumirea unei bănci. Bararea generală poate fi transformată în barare specială. Operațiunea inversă este interzisă.

CECUL CERTIFICAT – prin care banca (trasul) confirmă pe cec existența disponibilului necesar efectuării plății și persoana care a emis cecul (trăgătorul) nu mai poate retrage din contul său această sumă până la expirarea perioadei de prezentare.

CECUL DE CĂLĂTORIE – prin care trăgătorul poate condiționa plata acestuia de identitatea dintre semnătura persoanei care a primit cecul (posesorul) și semnătura persoanei care încasează respectivul cec la prezentare. În fapt, posesorul depune o primă semnătură pe cec în momentul în care îl cumpără; a doua oară o face în momentul încasării, în prezența funcționarului bancar de la ghișeul băncii, sau în momentul efectuării unei plăți, în prezența beneficiarului. Acest tip de cec oferă un mijloc de plată ușor și în același timp sigur.

CECUL DE VIRAMENT – are înscris în locul dispoziției “veți plăti” un număr de cont de virament.

EUROCECURILE – (însoțite de carte de garanție) sunt carnete de cecuri emise în alb, însă datele în ordinea numerică și cronologică ale efectuării plăților trebuie să corespundă cu cele înscrise în cartea de garanție. Orice plată este efectuată doar prin prezentarea acestei cărți de garanție.

CECUL POȘTAL – valabil în localitățile în care banca emitentă nu are sucursale și încasarea se va efectua la poștă.

CECUL ELECTRONIC (CARDUL) – plăcuță de mărimea unei cărți de vizită ce înmagazinează în benzi magnetice toate datele necesare identificării și accesului la codul contului bancar. Utilizarea acestora are loc prin intermediul unor ghișee automate, instalate atât în interiorul băncilor cât și în afara acestora.

12.2. CAMBIA

Cambia este atât instrument de plată, deoarece poate fi schimbată în monedă efectivă prin încasare, scontare sau reescontare, cât și instrument de credit, deoarece de la emiterea sa și până la scadență funcționează creditul. Cambia cuprinde ordinul necondiționat scris, dat de o persoană numită trăgător asupra altei persoane denumită tras de a plăti o sumă determinată, la vedere sau la un termen fixat, unei alte persoane denumită beneficiar, față de care trăgătorul este dator, sau asupra trăgătorului însuși.

Persoane participante:

trăgătorul – persoana care ordonă plata, care poate fi vânzător, creditor, însă poate fi debitor, plătitor față de o altă persoană denumită beneficiar;

trasul – persoana care primește dispoziția și efectuează plata; este în situație de cumpărător, debitor față de trăgător;

beneficiarul – persoana care deține cambia și încasează suma și este creditor, vânzător față de trăgător.

Acceptarea unei cambii constituie angajamentul pe care și-l ia trasul de a plăti suma înscrisă. El poate să accepte sau să refuze plata. Dacă o acceptă, va trebui să menționeze suma, să semneze, să pună data și să ștampileze.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:

facultativă, putând fi făcută oricând până la scadență;

obligatorie, atunci când trăgătorul indică expres în titlu acest fapt, fixând sau nu un termen pentru prezentare, sau atunci când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere, în termen de un an de la data emiterii.

Prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai târziu de la data scadenței. Prezentarea la acceptare poate fi făcută atât de posesorul cambiei, cât și de un simplu deținător al ei, la domiciliul trasului.

Avalul este o formă de garanție suplimentară specifică cambiilor și biletelor la ordin, prin care o terță persoană (bancă comercială) își ia angajamentul că va plăti suma înscrisă, în situația în care trasul refuză plata sau este în imposibilitate să o facă. O cambie care este acceptată de tras și pentru care există un aval nu poate rămâne neplătită, fiind cea mai sigură modalitate de plată. Banca care dă avalul se numește avalist, iar persoana pentru care se dă, avalizat.

Girarea (andosarea) este o modalitate de transmitere a cambiilor și a biletelor la ordin de la un beneficiar la altul, ultimul beneficiar aflându-se în poziția de creditor, vânzător față de precedentul, aflat în poziția de cumpărător, debitor. Girul poate fi plin, în cazul în care este nominalizat beneficiarul, și în alb (la purtător), când acesta circulă prin simpla înmânare, fără nominalizarea expresă a beneficiarului.

Scontarea este o modalitate de încasare a cambiilor și a biletelor la ordin înainte de scadență, prin negocierea cu diverse bănci comerciale a purtătorilor de astfel de titluri de credit. Aceștia vor încasa suma înscrisă, mai puțin dobânda de la vânzare până la scadență, plus spezele bancare (spezele sunt comisioanele pe care le percepe banca prin formulare, telefoane, telexuri, faxuri, în beneficiul clienților săi).

Reescontarea este o modalitate de încasare a cambiilor și a biletelor la ordin, realizată între băncile comerciale.

Scadența este termenul la care cambia trebuie plătită. Ea trebuie să indice cu precizie ziua sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată. Scadența trebuie să rezulte cu precizie din textul cambiei. Scadența poate fi: la vedere, la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emitarii sau la o dată fixă.

12.3. BILETUL LA ORDIN

Biletul la ordin este instrumentul de plată prin care emitentul biletului își ia angajamentul că va plăti suma datorată beneficiarului la prezentare sau la un anumit termen fixat.

Persoane participante:

emitentul – cumpărător, debitor, importator, cel care dispune și efectuează plata;

beneficiarul – vânzător, creditor, exportator, cel care încasează suma.

Biletul la ordin are aceeași structură cu cea a cambiei, mai puțin existența trasului. Girarea, scontarea și reescontarea sunt valabile și pentru biletul la ordin.

Protestul: în situația în care trasul refuză plata sau o efectuează parțial, beneficiarul, prin încheierea unui protest de către notariat, poate să își recupereze suma totală sau parțială, dobânda de la scadență și până la efectuarea plății integrale și cheltuielile efectuate cu protestul.

12.4. ORDINUL DE PLATĂ

Ordinul de plată este o dispoziție necondiționată, dată de către emitentul acesteia unei societăți bancare receptoare de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată. O astfel de dispoziție este considerată a fi ordin de plată dacă:

societatea bancară receptoare intră în posesia sumei respective fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea ei de la emitent;

nu prevede că plata trebuie să fie făcută la cererea beneficiarului.

Tipuri de ordin de plată:

– din punct de vedere al locului plății: – intern;

– extern.

– din punct de vedere al revocabilității:

– revocabil (plata nu a fost efectuată până la primirea noii dispoziții de revocare);

– irevocabil (plata a fost efectuată).

– din punct de vedere al formei: – scris;

– telegrafic;

– telex

– fax.

– din punct de vedere al modalității de încasare:

– simplu;

– documentar (plata se va efectua numai în momentul în care beneficiarul va prezenta documentele care fac dovada livrării mărfii, prestării serviciilor, etc.).

Pe “drumul” parcurs de ordinul de plată de la plătitor la beneficiar se pot interpune mai multe societăți bancare, acestea efectuând succesiv operațiuni de recepție, autentificare, acceptare și executare a ordinului de plată. Toată această serie de operațiuni poartă denumirea de transfer-credit. Ordinul de plată poate fi emis pe suport clasic (hârtie) sau pe suporturi neconvenționale (magnetic, electronic).

Persoane participante:

emitentul (non-bancar sau bancar) este persoana care emite un ordin de plată pe cont propriu;

plătitorul (client al societății bancare inițiatoare sau însăși societatea bancară inițiatoare) sau primul emitent;

beneficiarul (client al societății bancare destinatare sau însăși societatea bancară destinatară);

societatea bancară inițiatoare este prima societate bancară emitentă a unui ordin de plată;

societatea bancară destinatară este ultima societate bancară din lanțul transferului-credit, cea care recepționează și acceptă ordinul de plată pentru a pune la dispoziția beneficiarului suma de bani înscrisă în acesta.

În vederea aducerii la îndeplinire a dispoziției plătitorului exprimată prin emiterea ordinului de plată, societățile bancare participante în cadrul transferului-credit respectiv, trebuie să se efectueze în ordine următoarele operațiuni:

recepția – procedura de recunoaștere a primirii ordinului de plată;

autentificarea – procedura prin care se determină că ordinul de plată a fost emis de persoana indicată ca emitent pe ordinul de plată;

acceptarea – procedura prin care se recunoaște ca valabil un ordin de plată recepționat, sau refuzul – procedura utilizată în cazul în care o societate bancară receptoare decide că nu este posibil să execute un ordin de plată dat de un emitent sau că executarea ar determina costuri excesive ori întârzieri în finalizarea transferului-credit;

executarea – procedura de emitere a unui ordin de plată acceptat anterior.

În contabilitate operațiile de decontare prin efecte comerciale se evidențiază cu ajutorul conturilor:

Contul 403”Efecte de plătit”

Contul 405”Efecte de plătit pentru imobilizări”

Contul 413”Efecte de primit”

Contul 511”Valori de încasat”.

Contul 403”Efecte de plătit” ține evidența obligațiilor de plată stabilite pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.). Este un cont de pasiv.

În creditul acestui cont se înregistrează:

valoarea acceptată a cambiilor sau a biletelor la ordin subscrise;

diferențele nefavorabile de curs valutar la închiderea exercițiului aferente datoriilor față de furnizorii externi, exprimate în devize, ce urmează a se deconta pe bază de efecte comerciale;

reluarea diferențelor favorabile de curs valutar aferente efectelor de plată, exprimate în devize, înregistrate la închiderea exercițiului.

În debitul acestui cont se înregistrează:

diferențele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plată în devize;

diferențele de curs valutar favorabile aferente efectelor de plată achitate la închiderea exercițiului;

plățile efectuate la scadență pe bază de efecte comerciale;

reluarea diferențelor nefavorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exercițiului, aferente datoriilor către furnizori, ce se decontează pe bază de efecte comerciale.

Soldul creditor al contului reprezintă valoarea efectelor de plătit.

Contul 405”Efecte de plătit pentru imobilizări” are funcție asemănătoare cu cea a contului 403”Efecte de plătit”, cu precizarea că se referă la obligația de plată față de furnizorii de imobilizări.

Contul 413”Efecte de primit” ține evidența drepturilor de creanță stabilite pe bază de efecte comerciale. Este un cont de activ.

În debitul contului se înregistrează:

sumele datorate de clienți reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate;

diferențele favorabile de curs valutar aferente creanțelor datorate de clienții externi a căror decontare se face pe bază de efecte comerciale la închiderea exercițiului;

reluarea diferențelor de curs valutar nefavorabile, aferente creanțelor din conturile de clienți, înregistrate la închiderea exercițiului.

În creditul contului se înregistrează:

efectele comerciale primite de la clienți;

reluarea diferențelor favorabile de curs valutar, aferente creanțelor în devize, a căror decontare se face pe bază de efecte comerciale;

diferențele nefavorabile de curs valutar, la lichidarea efectelor de primit în devize;

diferențele nefavorabile de curs valutar, aferente creanțelor datorate de clienții externi, a căror decontare se face pe bază de efecte comerciale, la închiderea exercițiului;

sumele încasate de la clienți prin conturile curente.

Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.

Contul 511”Valori de încasat” ține evidența valorilor de încasat, cum sunt cecurile și efectele comerciale primite de la clienți. Este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează valoarea cecurilor și a efectelor comerciale primite de la clienți. În creditul acestui cont se înregistrează valoarea cecurilor și a efectelor comerciale încasate, precum și valoarea sconturilor acordate. Soldul debitor reprezintă valoarea cecurilor și a efectelor comerciale neîncasate.

Contul sintetic de gradul I 511”Valori de încasat se desfășoară pe următoarele conturi sintetice de gradul II:

Contul 5112”Cecuri de încasat”

Contul 5113”Efecte de încasat”

Contul 5114”Efecte remise spre scontare”.

Exemple:

1). Se primește de la un client un cec de decontare de lei 500.000, reprezentând contravaloarea produselor finite livrate, care se depune la bancă spre încasare.

intrarea în bancă a cecului de decontare, conform borderoului întocmit și stingerea creanței pe seama clientului:

500.000 5112”Cecuri de încasat” = 411”Clienți” 500.000

încasarea contravalorii cecului de decontare, conform E.C.:

500.000 5121”Conturi la bănci în lei” = 5112”Cecuri de încasat” 500.000

2). Se primește de la un client un bilet la ordin valorând 1.000.000 lei, contravaloarea produselor finite livrate anterior. La scadență, biletul la ordin este remis băncii în vederea încasării. Comision bancar 4%.

reflectarea creanței generate de primirea biletului la ordin și stingerea creanței simple aferente:

1.000.000 413”Efecte de primit” = 411”Clienți” 1.000.000

intrarea în bancă a biletului la ordin remis spre încasare:

1.000.000 5113”Efecte de încasat” = 413”Efecte de primit” 1.000.000

încasarea contravalorii biletului la ordin, mai puțin comisionul bancar:

Vnom a biletului la ordin=1.000.000

Comision bancar=1.000.000*4%=40.000

1.000.000 % = 5113”Efecte de încasat” 1.000.000

960.000 5121”Conturi la bănci în lei”

40.000 627”Cheltuieli cu serviciile bancare

și asimilate”

3). Se primește de la un client un bilet la ordin valorând 1.000.000 lei contravaloarea produselor finite livrate anterior. Cu 18 zile înainte de scadență, biletul la ordin este remis băncii spre scontare. Rata scontului 6% și comisionul bancar 4%.

reflectarea creanței generate de primirea biletului la ordin și stingerea creanței simple aferente:

1.000.000 413”Efecte de primit” = 411”Clienți” 1.000.000

intrarea în bancă a biletului la ordin remis spre scontare:

1.000.000 5114”Efecte remise spre scontare” = 413”Efecte de primit” 1.000.000

încasarea contravalorii biletului la ordin, mai puțin scontul și comisionul bancar:

Vnom=1.000.000

Scont=Vnom*Rs*Z/360*100=1.000.000*6*18/360*100=3.000

Comision bancar=1.000.000*4%=40.000

1.000.000 % = 5114”Efecte remise spre scontare” 1.000.000

957.000 5121”Conturi la bănci în lei”

3.000 667”Cheltuieli privind

sconturile acordate”

40.000 627”Cheltuieli cu serviciile

bancare și asimilate”

4). Înregistrarea unor efecte de comerț de încasat de la clienți în valoare de 180.000 lei și de la debitori în valoare de 120.000 lei:

300.000 511”Valori de încasat” = % 300.000

411”Clienți” 180.000

461”Debitori diverși” 120.000

5). Contravaloarea efectelor de comerț de mai sus apare în extrasul de cont astfel:

300.000 5121”Conturi la bănci în lei” = 511”Valori de încasat” 300.000

6). Se decontează o trată direct fără intervenția băncilor, decontarea făcându-se din cont în lei pentru suma de 2.000.000 lei și din casă în lei pentru 800.000 lei:

în contabilitatea trăgătorului se va înregistra:

2.800.000 % = 413”Efecte de primit” 2.800.000

2.000.000 5121”Conturi la bănci în lei”

800.000 5311”Casa în lei”

în contabilitatea trasului se înregistrează:

2.800.000 403”Efecte de plată” = % 2.800.000

5121”Conturi la bănci în lei” 2.000.000

5311”Casa în lei” 800.000

7). Dacă decontarea de mai sus se face prin intermediul băncii, se percepe de către instituția bancară un comision. Cunoscând că valoarea tratei este de 2.800.000 lei, comisionul bancar de 100.000 lei, se înregistrează:

în contabilitatea trăgătorului:

2.800.000 % = 413”Efecte de primit” 2.800.000

2.700.000 5121”Conturi la bănci în lei”

100.000 627”Cheltuieli cu serviciile

bancare și asimilate”

în contabilitatea trasului:

2.700.000 403”Efecte de plată” = 5121”Conturi la bănci în lei” 2.700.000

8). Se remit spre scontare efecte de comerț la o valoare nominală de 1.000.000 lei din care agio-ul este de 60.000 lei, situație care pe baza borderoului de scont se înregistrează:

1.000.000 5114”Efecte remise spre scontare” = 413”Efecte de primit” 1.000.000

și

1.000.000 % = 5114”Efecte remise spre scontare” 1.000.000

60.000 667”Cheltuieli privind

sconturile acordate”

940.000 5121”Conturi la bănci în lei”

Operațiile de încasări și plăți prin contul de la bancă sunt consemnate în EXTRASELE DE CONT primite de la bancă.

Contul 512”Conturi curente la bănci” ține evidența disponibilităților în lei și devize aflate în conturi la bănci, a sumelor în curs de decontare, precum și a mișcării acestora. Este un cont bifuncțional. În debitul acestui cont se înregistrează sumele depuse sau virate în cont. În creditul acestui cont se înregistrează sumele ridicate în numerar din cont, virate în alt cont de trezorerie sau în contul diverselor persoane juridice pentru plata obligațiilor create. Soldul debitor reprezintă disponibilitățile în lei și în devize, iar soldul creditor, creditele primite.

Contul 518”Dobânzi” ține evidența dobânzilor datorate, precum și a dobânzilor de încasat, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, respectiv disponibilităților aflate în conturile curente. Este un cont bifuncțional. Dobânzile datorate și cele de încasat, aferente exercițiului în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare. În debitul acestui cont se înregistrează dobânzile de încasat aferente disponibilităților aflate în conturile curente și cele plătite aferente împrumuturilor primite. În creditul acestui cont se înregistrează dobânzile datorate, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente și cele încasate, aferente disponibilităților, aflate în conturile curente. Soldul debitor reprezintă dobânzile de primit, iar soldul creditor, dobânzile de plătit. În cadrul contului sintetic de gradul I 518”Dobânzi” se deschid două conturi sintetice de gradul II:

Contul 5186”Dobânzi de plătit”

Contul 5187”Dobânzi de încasat”

Exemple:

1). Se contabilizează extrasul contului la bancă în lei:

reflectarea încasărilor efectuate prin contul la bancă în lei:

1.500.000 5121”Conturi la bănci în lei” = % 1.500.000

411”Clienți” 950.000

766”Venituri din dobânzi” 80.000

706”Venituri din redevențe, locații 120.000

de gestiune și chirii”

5191”Credite bancare pe termen 350.000

scurt”

reflectarea plăților efectuate prin contul la bancă în lei:

800.000 % = 5121”Conturi la bănci în lei” 800.000

560.000 401”Furnizori”

25.000 627”Cheltuieli cu serviciile bancare

și asimilate”

215.000 581”Viramente interne”

2). O creanță pe seama unui client extern de 1.000 $ a fost luată în evidență la cursul valutar de 18.500 lei/$. Ulterior, creanța este încasată:

a). la cursul de 18.600 lei/$

b). la cursul de 18.300 lei/$

încasarea creanței la cursul de 18.600 lei/$

creanța în lei la data luării în evidență=1.000 $*18.500 lei/$=18.500.000 lei

creanța în lei la data încasării=1.000 $*18.600 lei/$=18.600.000 lei

diferența de curs valutar favorabilă=18.600.000-18.500.000=100.000 lei

18.600.000 5124”Conturi la bănci în devize” = % 18.600.000

411”Clienți” 18.500.000

765”Venituri din diferențe 100.000

de curs valutar”

încasarea creanței la cursul de 18.300 lei/$

creanța în lei la data luării în evidență=1.000 $*18.300 lei/$=18.300.000 lei

diferența de curs valutar nefavorabilă=18.500.000-18.300.000=200.000 lei

18.500.000 % = 411”Clienți” 18.500.000

18.300.000 5124”Conturi la bănci în devize”

200.000 665”Cheltuieli din diferențe de

curs valutar”

3). Pentru soldul debitor al contului 5121”Conturi la bănci în lei”, s-au calculat dobânzi în sumă de 1.500.000 lei:

1.500.000 5187”Dobânzi de încasat” = 766”Venituri din dobânzi” 1.500.000

4). Se încasează dobânzile cuvenite:

1.500.000 5121”Conturi la bănci în lei” = 5187”Dobânzi de încasat” 1.500.000

5). Pentru soldul creditor al contului 5121”Conturi la bănci în lei”, s-au calculat dobânzile în sumă de 800.000 lei:

800.000 666”Cheltuieli cu dobânzile” = 5186”Dobânzi de plătit” 800.000

6). Se plătesc dobânzile:

800.000 5186”Dobânzi de plătit” = 5121”Conturi la bănci în lei” 800.000

CAPITOLUL 13. CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE

PE TERMEN SCURT

În această fază a trecerii la economia de piață, a creării și dezvoltării societăților comerciale cu capital privat, creditul devine pentru toți agenții economici un important sprijin în procurarea mijloacelor financiare și bănești necesare producției, circulației, investițiilor etc.

Decizia cu privire la contractarea ca atare a creditului, mărimea acestuia, destinația și termenele de rambursare o ia agentul economic, după o atentă analiză prealabilă a situației sale economico-financiare, după epuizarea resurselor proprii ce pot fi mobilizate etc., dar finalizarea ei este rezultatul negocierii creditului dintre banca creditoare și societatea comercială în cauză, negociere care, între altele, trebuie să țină seama de regulile și principiile generale ale creditării, universal valabile și anume:

creditul bancar se acordă pe destinații precise, la cererea societății comerciale și în limita unor plafoane de care dispune și banca;

creditul trebuie garantat cu valori materiale sau resurse bănești viitoare, previzibile prin balanțele de venituri și cheltuieli ale agenților economici;

unitatea economică trebuie să aibă “bonitate”, iar creditul să-și mențină și pe parcurs caracteristica de “bonitate”;

creditul este rambursabil la un anumit termen, denumit scadență;

creditul este purtător de dobândă.

Destinația de detaliu a creditului este lăsată la alegerea agentului economic. Totuși practica cercetării cere să se facă o distincție clară între: credite acordate pentru acoperirea necesităților producției și circulației și pentru finanțarea investițiilor. La rândul lor, creditele pentru finanțarea producției și a circulației se acordă pe diverse termene (scurt, mijlociu și lung) în lei și în devize, fiecare cu limitele sale negociabile cu dobândă. În fața atâtor restricții, dar și a insuficienței garanțiilor și a altor documente de gaj pe care băncile le pot accepta, între agenții economici s-a dezvoltat un sistem de împrumuturi intersocietăți.

Fără a exista o delimitare suficient de clară în accepțiunea practicii economice, s-ar subînțelege că împrumuturile și creditele sunt tot una și așa s-ar părea dacă privim lucrurile numai prin efectul lor general final. În realitate, trebuie să facem distincție și de terminologie între:

împrumuturi – care se acordă direct sau indirect – intersocietăți prin negocieri în condiții și cu efecte dintre cele mai diverse, inclusiv în ceea ce privește garanția, drepturile, obligațiile etc.

credite – care se acordă numai de unități bancare specializate, rambursabile, gajate etc. și purtătoare de dobânzi, pe termene lungi, medii sau scurte.

Deci, în funcție de termenul pentru care se acordă, creditele bancare se clasifică sub aspect contabil în două categorii (fără a se preciza exact care este această durată):

credite bancare pe termen lung și mediu, asimilate capitalului atras ca urmare a libertății de manevră asupra lui, generată de durabilitatea în angajarea diverselor afaceri și care se evidențiază cu ajutorul conturilor:

Contul 162”Credite bancare pe termen lung și mediu” (P)

Contul 1682”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung și mediu” (P)

credite bancare pe termen scurt evidențiate cu ajutorul contului 519”Credite bancare pe termen scurt” (P).

Este un cont de pasiv, care se creditează cu creditele bancare pe termen scurt, acordate de bancă pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte, inclusiv dobânzile datorate și se debitează cu creditele bancare pe termen scurt, restituite băncii finanțatoare, inclusiv dobânzile plătite. Soldul contului poate fi numai creditor și reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite la un moment dat.

Contul 519”Credite bancare pe termen scurt” se detaliază pe conturi sintetice de gradul II, în funcție de felul creditului astfel:

Contul 5191”Credite bancare pe termen scurt”

Contul 5192”Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență”

Contul 5193”Credite externe guvernamentale”

Contul 5194”Credite externe garantate de stat”

Contul 5195”Credite externe garantate de bănci”

Contul 5196”Credite de la trezoreria statului”

Contul 5198”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”.

Toate sunt conturi de pasiv, se creditează cu creditele primite, sau dobânda datorată și se debitează cu plata datoriilor. Pot avea numai sold creditor care reprezintă datorii neachitate.

Contul 5198”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt” este un cont de pasiv, care reflectă datoria din dobânzile aferente creditelor pe termen scurt, neplătită până la finele perioadei la care se referă. Chiar dacă nu se plătește dobânda în perioada la care se referă, ea trebuie înregistrată ca o cheltuială a acelei perioade și ca datorie de plată.

Exemple:

1). Se obține de la bancă un credit pentru nevoi temporare (pe termen scurt) de 4.800.000 lei.

4.800.000 5121”Conturi la bănci în lei” = 5191”Credite bancare pe termen 4.800.000

scurt”

2). Din creditul primit se rambursează la scadență 3.800.000 lei, iar diferența de 1.000.000 se trece la credit restant.

4.800.000 5191”Credite bancare pe = % 4.800.000

termen scurt” 5121”Conturi la bănci în lei” 3.800.000

5192”Credite bancare pe termen 1.000.000

scurt nerambursate la

scadență”

3). Ulterior se rambursează și creditul restant

1.000.000 5192”Credite bancare pe termen = 5121”Conturi la bănci în lei” 1.000.000

scurt nerambursate la

scadență”

4). Se înregistrează dobânda datorată la creditele bancare de mai sus în sumă de 3.000.000 lei.

3.000.000 666”Cheltuieli cu dobânzile” = 5198”Dobânzi aferente creditelor 3.000.000

bancare pe termen scurt”

5). Se virează dobânda calculată și inclusă pe cheltuieli.

3.000.000 5198”Dobânzi aferente creditelor = 5121”Conturi la bănci în lei” 3.000.000

bancare pe termen scurt”

13.1. ACREDITIVUL

Acreditivul este o formă de decontare care asigură cu anticipație suma necesară efectuării plăților, mărfurilor livrate, serviciilor prestate, lucrărilor executate, fiind pretinsă de furnizor cumpărătorilor care nu-și respectă în mod repetat obligațiile de plată sau sunt în imposibilitate de plată pe un timp îndelungat. Acreditivul se deschide din contul de disponibilități prin dispoziția pe care o dă ordonatorul băncii sale de a pune la dispoziția furnizorului o sumă determinată pe o anumită perioadă de timp. Ordonatorul trebuie să întocmească o cerere adresată băncii sale. Banca ordonatorului va debita contul de disponibil al acestuia, virând suma în contul furnizorului denumit acreditiv deschis. Acreditivul se închide la epuizarea sumei, la expirarea termenului de valabilitate și la cererea cumpărătorului, cu acordul prealabil al vânzătorului.

Cu ajutorul contului 541”Acreditive” se ține evidența acreditivelor deschise la bănci pentru efectuarea de plăți în favoarea terților. Este un cont de activ. În debit se înregistrează sumele virate în conturile de acreditive deschise la dispoziția terților. În credit se înregistrează sumele plătite terților sau virate în conturile de disponibilități ca urmare a încetării valabilității acreditivului. Soldul contului reprezintă acreditivele deschise la bănci, existente. Contul 541”Acreditive” cuprinde:

Contul 5411”Acreditive în lei”

Contul 5412”Acreditive în devize”.

Exemple:

1). Se deschide un acreditiv în lei, la dispoziția unui furnizor intern, pentru 10.000.000 lei. Se primesc facturi pentru materiile prime aprovizionate în sumă de 9.500.000 lei, care se achită din acreditiv. Se lichidează partea neutilizată din acreditiv.

deschiderea acreditivului:

10.000.000 5411”Acreditive în lei” = 5121”Conturi la bănci în lei” 10.000.000

stingerea obligației față de furnizor, prin achitarea acesteia din acreditiv:

9.500.000 401”Furnizori” = 5411”Acreditive în lei” 9.500.000

lichidarea părții neutilizate din acreditiv:

500.000 5121”Conturi la bănci în lei” = 5411”Acreditive în lei” 500.000

2). Se deschide un acreditiv în devize, la dispoziția unui furnizor extern, pentru 10.000 $, cursul valutar fiind 18.500 lei/$. Acreditivul rămâne neutilizat până la finele exercițiului, când cursul valutar crește la 18.600 lei/$. La acest curs se achită furnizorului extern contravaloarea unei facturi de 9.000 $.

deschiderea acreditivului în devize: 10.000 $*18.500 lei/$=185.000.000 lei.

185.000.000 5412”Acreditive în devize” = 5124”Conturi la bănci în 185.000.000

devize”

creșterea valorii acreditivului în devize cu diferența de curs valutar favorabilă:

10.000 $*(18.600-18.500) lei/$=1.000.000 lei

1.000.000 5412”Acreditive în devize” = 765”Venituri din diferențe de 1.000.000

curs valutar”

stingerea obligației față de furnizorul extern prin achitarea acesteia din acreditiv:

9.000 $*18.600 lei/$=167.400.000 lei

167.400.000 401”Furnizori” = 5412”Acreditive în devize” 167.400.000

lichidarea părții neutilizate din acreditiv:

Sc cont 5412=1.000 $*18.600 lei/$=18.600.000 lei

18.600.000 5124”Conturi la bănci în devize” = 5412”Acreditive în devize” 18.600.000

CAPITOLUL 14. CONTABILITATEA AVANSURILOR

DE TREZORERIE

Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispoziția administratorilor sau altor persoane împuternicite de unitate, în vederea efectuării unor plăți în favoarea acesteia.

Reflectarea în contabilitate a acestor operații se face cu ajutorul contului 542”Avansuri de trezorerie”. Este un cont de activ, care se debitează cu sumele acordate în numerar și se creditează cu diversele plăți făcute din avansuri, în contul unității. Poate avea numai un sold debitor care reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate.

Avansurile de trezorerie se pot acorda în lei sau în devize. Dacă avansurile de trezorerie sunt în devize, la sfârșitul exercițiului financiar se înregistrează diferențele de curs valutar, după caz, ca o cheltuială sau ca un venit financiar.

Exemple:

1). Se pune la dispoziția administratorilor sau contabililor autorizați suma de 400.000 lei din cont și 50.000 din casierie – în lei.

450.000 540”Avansuri de trezorerie” = % 450.000

5121”Conturi la bănci în lei” 400.000

5311”Casa în lei” 50.000

2). Administratorii sau contabilii autorizați justifică avansul primit astfel:

procurări de combustibil în valoare de 100.000 lei;

procurări de piese de schimb în valoare de 200.000 lei;

procurări de obiecte de inventar în valoare de 50.000 lei.

350.000 % = 542”Avansuri de trezorerie” 350.000

100.000 3012”Combustibil”

200.000 3014”Piese de schimb”

50.000 321”Obiecte de inventar”

3). Suma rămasă neconsumată de către administratori și contabili autorizați, din avansul primit se restituie la casierie (450.000-350.000=100.000 lei).

100.000 5311”Casa în lei” = 542”Avansuri de trezorerie” 100.000