Contabilitatea Numerarului
CONTABILITATEA NUMERARULUI
(în baza materialelor Cooperativei de consum din satul Drăsliceni)
CUPRINS
Lista abrevierilor
DTS – Datorii pe termen scurt;
MCC – Mașini de casă și control;
PB – Profit brut;
PN – Profit net;
PPI – Profit pînă la impozitare;
SNC – Standardele Naționale de Contabilitate;
TVA – Taxa pe valoarea adăugată;
VV – Venituri din vînzări;
Introducere
În timpul exercitării activității economice, orice entitate de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de forma de organizare interactionează cu alte părți ca de exemplu: organizații, instituții publice, întreprinzători, salariați și alte persoane. Toate aceste relații necesită un schimb reciproc de bunuri și servicii contra numerar și documente bănești. Sistematizarea și evidența exactă a operațiunilor cu numerar îmbunătățește disciplina financiară a entității, asigurîndui stabilitate și siguranță pe piață. În pofida faptului că cele mai multe decontări între agenții economici se efectuiază prin virament la cont curent, fiind și o metodă tot mai accesibilă, desfășurarea activității operaționale atît a persoanelor fizice cît și a persoanelor juridice nu poate avea loc fără a executa încasări și plăți de numerar.
În prezent, conform condițiilor actuale, economia de schimb este practic imposibilă fără de existența numerarului. El făcînd parte din viața noastră de zi cu zi, constituind chiar cel mai interesant instrument economic asupra căruia omul se concentrează pentru a- l cunoaște, pentru a- i descoperi natura, rolul, funcțiile și importanța lui. Este foarte important ca numerarul să fie dirijat în așa mod, încît să persiste solvabilitatea acestora, iar surplusul de numerar să fie investit pentru a realiza venit suplimentar. Contabilitatea numerarului rămîne în continuare ca un subiect important a teoriei și practicii economice, deoarece corectitudinea și prudența cu care sunt manevrate finanțele entității reprezintă în mod sigur premise certe de care depinde eficacitatea activitații de ansamblu a acesteia.
Actualitatea temei investigate a prezentei teze rezultă din faptul că numerarul reflectă cea mai valoroasă resursă de care dispune orice întreprindere, practic, nici o entitate nu poate să-și exercite activitatea fără fluxuri de numerar. Astfel, cercetarea principalelor caracteristici ale evidenței, controlului și analizei operațiunilor cu numerarul conduce la mînuirea rentabilă și folosirea rațională a acestora.
Scopul esențial al evidenței contabile a numerarului constă în analiza particularităților ținerii numerarului în caserie, conturile curente în valută națională și străină, alte conturi la bancă, transferurilor în expediție și a documentelor bănești, modul de întocmirea și prezentare a situației fluxurilor de numerar, precum și analiza concordanței acestora cu cadrul legislativ, descoperirea neajunsurilor și plusurilor aferente domeniului investigat, acumularea cunoștințelor privind metodele și procedeele contabile utilizate la entitatea Cooperativa de consum din satul Drăsliceni.
Pentru atingerea scopului propus vom îndeplini următoarele sarcini:
scoaterea în evidență a particularităților ce țin de caracteristica și clasificarea numerarului;
studierea mecanismelor de ținere a evidenței sintetice și analitice a numerarului în cadrul entității;
determinarea principalelor tipuri și forme de efectuare a plăților cu numerar;
precizarea modului de efectuare a inventarierii numerarului și reflectarea divergențelor constate;
dezvăluirea modului de reflectare a informației în Situația fluxurilor de numerar;
expunerea concluziilor și propunerilor aferente tezei.
Subiectul cercetării îl constituie contabilitatea numerarului.
Obiectul de cercetare îl constituie entitatea Cooperativa de consum din satul Drăsliceni. Pentru a aprecia situația economico- financiară a entității vom utiliza datele contabilității pentru perioada anului 2013.
CONSUMCOOP Drăsliceni este înregistrată pe data de 05.11.1992 Înregistrării de Stat a Ministerului Justiției al RM cu atribuirea codului fiscal 1004600000690, situîndu- se pe adresa juridică: Republica Moldova, raionul Criuleni, satul Drăsliceni.
Conform Statutului CONSUMCOOP este o asociație de persoane fizice, constituită în mod liber, pentru desfășurarea în comun a activității de antreprenoriat și de altă natură pe raza de activitate a acesteia și se constituie pe baza hotărîrii membrilor fondatori potrivit legii RM cu privire la cooperație. Entitatea se formează din cel puțin trei membri cooperatori și se asociază benevol și de Consum din teritoriu, ea se consideră organizată, dobîndește personalitate juridică și își desfășoară activitatea pe o durată nelimitată de la momentul înregistrării de stat în ordinea stabilită pe baza actului de constituire și a statutului propriu elaborat în conformitate cu statutul- cadru aprobat de Congresul Cooperației de Consum.
Obiectivul de activitate al CONSUMCOOP Drăsliceni constă în principal în următoarele:
comerțul cu amănuntul și cu ridicata;
achiziții de produse de la gospodăriile populației și de la persoane juridice;
Scopul CONSUMCOOP este acoperirea intereselor și necesarului de consum atît al populație cît și al membrilor cooperației, îmbunătațirea stării lor economice și sociale din contul părților sociale subscrise și a altor intrări financiare prin intermediul CONSUMCOOP și a uniunilor la care aceasta este asociată.
Răspunderea pentru organizarea și ținerea evidenței contabile o poartă președintele cooperativei Drăsliceni, care este obligat să creeze condițiile necesare pentru ținerea corectă a contabilității și prezentarea la timp a rapoartelor financiare, asigurarea executării stricte de către personalul cooperativei a cerințelor contabilului- șef privind întocmirea documentelor și prezentarea informațiilor necesare pentru ținerea contabilității și completarea rapoartelor financiare.
Aparatul contabil al cooperativei Drăsliceni se afla în răspunderea contabilului- șef și a contabilului- casier, care se subordonează contabiluli- șef, iar acesta la rindul său îi formulează toate sarcinile și obligațiile sale.
Pentru auditul intern la cooperativă este creată comisia de cenzori.
Evidența contabilă se ține manual și mai puțin în mod automatizat, cu utilizarea programei contabile 1C- Contabilitate versiunea 7.7 destinată evidenței numerarului, creanțele personalului și datoriilor comerciale curente.
Registrele contabile se întocmesc pe suport de hirtie sau în formă electronică. Dacă registrul contabil este întocmit în formă electronică, cooperativa, la solicitarea organelor autorizate, este obligată să imprime copia acestuia pe suport de hirtie.
Perioada de gestiune coincide cu anul calendaristic, care cuprinde perioada de la 01 ianuarie pînă la 31 decembrie.
Ciclul contabil al cooperativei de consum din Drăsliceni cuprinde:
întocmirea documentelor primare și centralizatoare;
evaluarea și recunoașterea elementelor contabile;
reflectarea informațiilor în conturile contabile;
întocmirea registrelor contabile;
inventarierea elementelor contabile;
întocmirea balanței de verificare, a cărților mari și a rapoartelor finaciare.
Principalii indicatori ai activității economice a Cooperativei de consum din satul Drăsliceni pe perioada anului 2013- 2014, sunt prezentați în tabelul următor.
Tabelul 1
Aprecierea în dinamică a indicatorilor activității econimice a CONSUMCOOP Drăsliceni
Sursa: Elaborat de autor pe baza Situației financiare pe anul 2014 (Anexa 56)
Concluzie:
În baza datelor prezentate în tabelul de mai sus putem afirma că rezultatul din activitatea operațională în anul 2014 s- a diminuat cu 4,03 mii lei față de anul 2013. Acest rezultat a fost condiționat de micșorarea mărimii profitului brut care a contribuit la diminuarea indicatorului respectiv cu 16,92 mii lei. Totodată asupra reducerii indicatorului dat- profitul brut, în anul 2014 față de anul 2013 cu 16,90 mii lei au influențat doi factori și anume o influență pozitivă observăm în urma micșorării costului vînzărilor în 2014 față de anul 2013 cu 143,35 mii lei și un impact negativ a avut scădera VV în 2014 față de anul 2013 cu 170,25 mii lei. În baza calculelor efectuate putem constata o creșterea doar a unui indicator de rentabilitate față de nivelul anului precedent, ceea ce se apreciază negativ, deoarece anume indicatorul dat reflectă eficiența diferitor laturi ale activității economice ale cooperativei. Astfel, nivelul rentabilității VV calculat în baza PB, în anul 2014 constituie 19,25 %, adică la fiecare leu venit din vînzări CONSUMCOOP Drăsliceni a cîștigat 19,25 bani profit brut, înregistrînd o creștere față de anul 2013 de 0,30 puncte procentuale. Rentabilitatea activelor calculată în baza PPI, în anul 2014 constituie 0,15%, ceea ce înseamnă că la fiecare leu de active, cooperativa cîștigă în medie 0,15 bani profit pînă la impozitare, înregistrînd o diminuare față de anul 2013 de 0,21 puncte procentuale, ceea ce se apreciază negativ. Totodată putem menționa că nivelul rentabilității activelor este foarte scăzut, ceea ce înseamnă că cooperativa utilizează neeficint activele sale. Rentabilitatea capitalului propriu calculată în baza PN, în anul 2014 înregistrează o valoare negativă de 0,15%, ceea ce înseamnă că la fiecare leu de capital propriu cooperativa a avut o pierdere de 0,15 bani, înregistrînd și o diminuare față de anul precedent cu 0,22 puncte procentuale. Deci putem menționa că CONSUMCOOP Drăsliceni nu utilizează eficient mijloacele proprii. Din calculele tabelului dat mai putem observa un lucru important și anume faptul că toți indicatorii ce caracterizează gradul de lichiditate a bilanțului contabil atît în anul 2014 cît și- n anul 2013 au înregistrat rezultate foarte mici, ceea ce se apreciază negativ. Astfel la cel mai scăzut nivel, în comparație cu intervalul optim (0,2- 0,25), se situează coeficintul lichiditții absolute, care nu corespunde cerințelor atît în nul 2013- 0,02, cît și- n anul 2014- 0,03, ceea ce demonstrează evoluția negativă în urma reducerii sumei de numerar disponibil în condițiile creșterii DTS. La fel și lichiditatea intermediară nu se încadrează în intervalul optim (0,7- 0,8), nici în anul 2013- 0,05 și nici în anul 2014- 0,09, date ce demonstrează că capacitatea cooperativei de a- și onora DTS este foarte mică. Nu în ultimul rînd neîncadrarea lichidității curente în intervalul optim (2- 2,5) în anul 2013- 0,56 și nici în 2014- 0,72 explică faptul că ritmul creșterii DTS depășește considerabil ritmul creșterii activelor curente. Astfel autorul propune pe viitor următoarele măsuri pe care CONSUMCOOP Dăsliceni ar putea să le implimenteze pentru a înregistrarea indicatori la nivelul cel mai înalt și anume: reducerea stocurilor de mărfuri nerealizabile, stingerea creanțelor consumatorilor cu termenul de plată expirat și nu în ultimul rînd gestionarea cît mai eficientă atît a procesului de aprovizionare cu mărfuri cît și a celui de realizare.
În CAPITOLUL I: “CARACTERISTICA, ROLUL ȘI SARCINILE EVIDENȚEI CONTABILE A NUMERARULUI” se studiază aspectele teoretice referitor la caracteristica și clasificarea numerarului, reglementarea normativă a contabilității numerarului precum și sarcinile contabilității numerarului.
În CAPITOLUL II: “CONTABILITATEA NUMERARULUI DIN CASIERIE ȘI CONTURI BANCARE” se studiază contabilitatea numerarului din casierie, conturi curente în valută națională și străină cît și contabilitatea numerarului din alte conturi la bancă, transferurilor în expediție și documentelor bănești.
În CAPITOLUL III: “INVENTARIEREA NUMERARULUI ȘI MODUL DE ÎNTOCMIRE A SITUAȚIEI FLUXURILOR DE NUMERAR” se studiază modul de efectuarea a inventarierii numerarului din casierie, reflectarea divergențelor constatate și modul de întocmire și prezentare a Situației fluxurilor de numerar.
CAPITOLUL I. CARACTERISTICA, ROLUL ȘI SARCINILE EVIDENȚEI CONTABILE A NUMERARULUI
1.1 Caracteristica și clasificarea numerarului
Apariția numerarului s-a produs cu multi ani în urmă. Aceasta a fost legată de trecerea la schimburile dezvoltate și permanente a bunurilor. Ei au apărut și evaluat ca un instrument de facilitate a schimburilor, a desfășuării vieții economice. Numerarul a intrat în existența socială ca un element de legătură între om și viața sa economică. La prima vedere s-ar părea că definirea numerarului și explicarea rolului lor constituie probleme extrem de simple, întrucît toată lumea are de-a face cu ei. Și totuși sute de ani problemele legate de existența numerarului au fost intens dezbătute. În concepția clasicilor economiei politice, fondatori ai teoriei valoare – muncă, numerarul sau moneda reprezintă o marfă specială, detașată din lumea celorlalte mărfuri, care îndeplinesc rolul de echivalent general în procesul schimbului. Filosoful britanic John Stuart Mill era chiar de părerea că: „nu-i nimic mai puțin important ca banii”, [22, p. 102], pe cînd filosoful scoțian Adam Smith compară numerarul cu „o șosea care, deși servește circulația și transportul la tîrg a tuturor grînelor și nutrețului dintr-o țară, totuși ea însăși nu produce nici măcar o singură claie de cereale sau de fîn”, [22, p. 102]. Pentru o întreagă perioadă istorică, piesa rotundă de metal, aur sau argint, emisă de autoritatea statului pe bază de monopol (drept regalian), în aplicarea normelor legale care, constituie în ansamblu sistemul monetar, a dominat sfera circulației, fiind primită în plată de cele mai multe ori nu numai în țara emitentă, dar și în oricare altă țară.
În literatura de specialitate, există diferite opinii cu privire la numerar. Astfel se consideră că numerarul reprezintă, alături de capital și specializare, cel de-al treilea aspect major al veții economice moderne. Fluxul de numerar reprezintă sîngele care irigă sistemul economic și etalonul de măsurare a valorii. În conformitate cu S.N.C7 ’’ Raportul privind fluxul mijloacelor bănești ’’, numerarul reprezintă disponibilități bănești în casierie, depozite, conturi de decontare, valutare și în alte conturi la bănci. Autorul Alexandru Nederiță [10, p. 112], susține că numerarul reprezintă ''activele cu cel mai înalt grad de lichiditate '' din cadrul entității utilizate la procurarea bunurilor, stingerea creanțelor și a datoriilor, achitarea impozitelor și efectuarea tuturor operațiunilor necesare pentru funcționarea normală a societății.
O dată apăruți banii au cunoscut o evoluție continuă, sensul general al evoluției concretizîndu-se în: diversitatea instrumentelor bănești, tendința lor spre universalitate, ruperea treptată a acestora de conținutul lor material. Evoluția banilor și principalele ei tendințe pot fi puse în evidență prin marcarea formelor de bani cunoscute în istorie, prezentate în schema 1.1.
Schema 1.1. Evoluția și formele numerarului
Privind prin prisma însemnătății pe care o are numerarul pentru oricare entitate din cadrul sectorului economic, putem afirma că anume acestă resursă este cea care inițiază și finalizează ciclul economic intern. În opinia autorului, numerarul a fost și este un mijloc care duce spre un imens număr de scopuri, el posedă o poziție cheie în mecanismul de funcționare a oricărei economii naționale reprezentînd sintetic schimbul structurii acestuia. Numerarul a devenit indespensabili în relațiile zilnice și pe termen între oameni, agenți economici și economii naționale
Importanța numerarului rezultă din funcțiile pe care le îndeplinesc banii, astfel:
sunt măsură a valorii bunurilor, lucrărilor și serviciilor – parte a patrimoniului fiecărei întreprinderi.
sunt mijloc de circulație a bunurilor permițînd evaluarea și astfel schimbul mărfurilor între vînzători și cumpărători.
sunt mijloc de plată și de decontare a datoriilor și a drepturilor între partenerii de afaceri, precum și de decontare a sumelor cuvenite angajaților, statului și altor organisme interne și internaționale.
sunt mijloc de tezaurizare, atît în scopul cumpărării unor bunuri de folosință îndelungată, cît și efectuării unor plasamente adăugătoare de venituri suplimentare.
banii universali, folosind la evaluarea operațiilor de comerț exterior și altor relații externe. [21, p. 185]
În exercitarea funcției principale, ca măsură a valorii, ca numitor comun al mărfurilor și serviciilor, nu este necesar ca numerarul să existe în mod real. Valoarea unei mărfi se exprimă în aur în mod ideal.
Ca mijloc de circulație, ca intermediar general în schimbul social de mărfuri, numerarul trebuie să apară nemijlocit la schimbul mărfurilor, deși operația poate fi înlesnită prin virament, cec sau calculator electronic.
Funcția numerarului ca mijloc de plată se exercită în cazurile de amînare a achitării mărfurilor cumpărate, adică de vînzare – cumpărare pe credit, de plată a impozitelor, de operații bursiere la termen, etc.
Funcția de tezaurizare reprezintă puterea de cumpărare în așteptare, însă uneori ea se transformă în contrariul (în cazul inflației).
Numerarul este folosit în sfera schimburilor internaționale, căpătînd rolul de numerar universal. În cazul dat, numearul, dezbracă forma de monedă și apar ca o cantitate de metal, specificată de legea monetară. Odată cu dispariția numerarului metalic, funcția de numerar universal este îndeplinită de unele monede unanim acceptate. În anul 1952, în cadrul C.E.C.O. apare ideea de unitate monetară, mai tîrziu apărînd ECU. La 01 ianuarie 1999, a fost un proces care va duce la adevărata monedă EURO (ce vine să înlocuiască ECU), peste exact trei ani, cînd integrarea deplină va face să dispară monedele naționale. Atunci vor începe să circule monedele și bancnotele EURO, banii efectivi, deși actualele evoluții nu permit să sperăm că vom plăti totul cu carduri și bani electronici. Gîndind obiectiv, Moldova este departe de a îndeplini condițiile de aderare și forțarea acestui proces este contraproductivă pentru o economie în plin „tratament” de restructurare, care ar vrea „să ardă” etapele parcurse de vecinii noștri.
Sunt și alte opinii cu privire la numărul și conținutul funcțiilor numerarului. Așadar, se mai consideră, că numerarul ar avea trei funcții care le sunt proprii:
etalon al prețurilor;
mijloc de circulație;
rezervă de valoare.
Economiștii contemporani, discutînd despre funcțiile numerarului, le divizează în două funcții principale:
evaluarea bunurilor și serviciilor;
mijlocirea schimburilor.
Precum și în mai multe funcții secundare:
mijlocirea plăților, banii avînd putere liberatore;
mijlocirea creditului, adică transmiterea temporară a unei puteri de cumpărare;
mijlocirea economiilor, banii făcînd inutile economiile în natură, deci stocarea de bunuri;
păstrarea și transferul valorilor, adică transportul în timp și spațiu al valorilor;
distribuirea bunurilor și serviciilor, potrivit puterii de cumpărare pe care societatea o conferă pe diferite căi membrilor săi.
Însă, principala funcție a numerarului este cea de mijloc de plată, pentru că drepturile și obligațiile economice sunt evaluate în numerar și se sting prin cedarea sumei corespunzătoare.
Evoluarea normală a circulației numerarului este o premisă și totodată o rezultantă a unei economii naționale sănătoase, echilibrate. Sfera banilor și creditului depinde de producție – care are o importanță decisivă în viața economică a societății dar, la rîndul său, exercită o influență puternică asupra producției. În țările cu economie de piață, deprecierea inflaționistă a numerarului constituie în perioada actuală o trăsătură generală și permanentă care reflectă existența unui dezechilibru cronic al circulației numerarului.
Clasificarea numerarului este indispensabilă pentru o gestionare eficientă a resurselor monetare. Astfel, conducerea entității trebuie întotdeauna informată despre lichiditățile de care dispune, cit și de resursele înghețate în conturile bancare în vederea alocării reușite în anumite sfere ce prezintă interes și necesită investiții. O manipulare corespunzătoare a numerarului va aduce pe de- o parte profit suplimentar întreprinderii și pe de altă parte un imbold enorm, deoarece profitul este obiectivul activității și condiția datorită căreia această entitate există. Așadar, pentru înțelegerea mai bună și utilizarea mai eficientă, numerarul a fost clasificat după mai multe criterii, prezentat în schema 1.2.
Schema 1.2 Clasificarea numerarului întreprinderii
Moneda națională constituie leul moldovenesc și include toate bancnotele și monedele metalice emise de către BNM, aflate sau scoase din circulație, disponibilitățile în conturile în lei moldovenești deschise la băncile din RM și din străinătate, precum și cecurile în lei moldovenești, care sînt eliberate și asigurate de soldul mijloacelor în conturile în lei moldovenești deschise la băncile din RM și din străinătate. Pentru a reflecta valoarea bunurilor vîndute sau a serviciilor prestate, agentii economici rezidenti deseori exprimă prețurile în valută străină. Însă, în conformitate cu legislatia în vigoare, toate decontările de pe teritoriul țării trebuie efectuate exclusiv în lei moldovenești.
Valuta straină include bancnotele și monedele metalice emise de către organele autorizate ale statelor străine, aflate sau scoase din circulație, disponibilitățile în conturi în unitățile bănești ale statelor străine, precum și în cele de decontare internațională și cecurile în valută străină care sînt eliberate și asigurate de soldul mijloacelor în conturile valutare deschise la băncile din RM și din străinătate.
Casa este locul păstrării lichidităților în lei și în valuta străină, a titlurilor de valoare și a documentelor financiare ce se află în interiorul entității. Orice entitate trebuie să dispună de o casierie bine pusă la punct, de un cont curent și un cont valutar. În practica internațională se consideră că casieria constituie o condiție obligatorie și o sursă necesară pentru acoperirea cheltuielilor curente ale societății, cum ar fi achitarea salariilor, premiilor, indemnizațiilor, acordarea avansului titularului de avans.
Conform legislației în vigoare, fiecare agent economic poate deschide mai multe conturi curente în valută națională în diferite bănci, indiferent de amplasarea teritorial- administrativă a acestuia, [10, p.284]. Aici sunt concentrate disponibilitățile întreprinderii obținute de la realizarea mărfii, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, împrumuturile bancare pe termen lung sau mediu și alte resurse. Din contul curent se virează numerarul furnizorilor de materie primă, energie electrică și termică, organelor fiscale pentru stingerea datoriilor la buget, societăților ce prestează servicii de arendă, lucrătorilor întreprinderii. Transferurile bancare se efectuiază doar la ordinul sau cu consimțămîntul conducătorului instituției.
Contul curent în valută străină se deschide pentru efectuarea transferurilor în folosul agenților economici nerezidenți, rambursarea creditelor în valută străină, achitarea cheltuielilor de deplasare salariaților întreprinderii. Transferul valutei străine din contul persoanei juridice rezidente în contul altor persoane fizice sau juridice rezidente este interzisă.
Numerar la conturi legat sunt disponibilitățile de numerar care aparține întreprinderii cu drept de proprietate, dar nu poate fi utilizat din cauza unor factori determinați. Din ele fac parte conturile bancare sechestrate, blocate pînă la clasificarea împrejurărilor respective.
Numerar la conturi nelegat constituie numerarul care aparține întreprinderii și poate fi utilizat liber de către ea.
1.2. Reglementarea normativă a contabilității numerarului
Contabilitatea numerarului reprezintă una din părțile cele mai importante a contabilității fiecării entitate în parte. Adoptarea unor reguli corecte și la timpul oportun conduce la o conservare bună a resurselor existente, pe cînd evidența corectă a numerarului duce la evitarea oricaror sancțiuni și penalizări executate de organele fiscale. Astfel, arta de a gestiona cu fluxurile de numerar nu se limitează doar la economisirea absolută a acestora, dar și la creșterea volumului de numerar disponibil cît și planificarea fixă, în așa mod încît efectuînd fiecare plată să apară o conexiune inversă sub formă de încasări. Drept urmare, contabilitatea întreprinderii trebuie să țină cont cu strictețe de prevederile principalelor acte normative privind evidența și impozitarea numerarului.
Astfel, unul din aceste acte este Legea contabilității, care la capitolul contabilității numerarului prevede că acestea trebuie fixate documentar; soldurile la începutul lunii și soldurile la finele lunii la conturile analitice trebuie să corespundă datelor conturilor sintetice. Nu în ultimul rind nu se admit corectări în documentele de casă și cele bancare.
Totodată este specificat că aceste documente pot fi semnate unipersonal de conducătorul entității ori de două persoane cu drept de semnătură: prima semnătură aparține conducătorului sau altei persoane împuternicite, a doua – contabilului-șef sau altei persoane împuternicite. Semnăturile pe documentele menționate, după caz, se confirmă prin aplicarea ștampilei entității respective. În lipsa funcției de contabil-șef, semnătura pe documentele menționate se aplică de conducătorul entității respective sau de altă persoană împuternicită, [15, ptc. 12].
Deasemenea, în lege se menționează că este necesar de respectat strict cerințele privind aceste documente, în caz contrar se prevede tragerea la răspundere disciplinară, materială, administrativă și penală a persoanelor vinovate privind încălcarea legii.
Un alt act important, fără de care nu ar putea avea loc evidența numerarului unei întreprinderi este Planul de conturi contabile, reprezentînd un instrument, prin care se reflectă, valoric, patrimoniul unei întreprideri, în totalitatea lui și pe parți componente, relațiile dintre elementele patrimoniale, procesele economice și sursele de finanțare ale acestora. Conform acestui Plan, pentru evidența numerarului sunt destinate conturile de active 241''Casa '', 242 ''Conturi curente în monedă națională '', 243 ''Conturi curente în valută străină'', 244 '' Alte conturi bancare'', 245 ''Transferuri de numerar în expediție'' și 246 ''Documente bănești''.
Reglementarea decontărilor în numerar este efectuată în conformitate cu Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr.764 din 25.11.1992. Acest act legislative prevede că întreprinderile sînt obligate să predea instituțiilor financiare ce le deservesc toate surplusurile de numerar ce depășesc necesarul minim pentru efectuarea decontărilor la începutul zilei următoare, pentru înscrierea lor în conturile curente, [11, pct. 7]. În Normele date este specificat ordinea de primire și eliberare a numerarului din casierie, denumirea, cerințele față de documentele primare. Este prevăzut că la eliberarea numerarului în gestiune, casierul întocmește dispoziția de plată și respectiv dispoziția de încasare la primirea acestora în casieria întreprinderii, se argumentează necesitatea întocmirii acestora, precum și că primirea și eliberarea numerarului prin documentele sus menționate se poate efectua numai în aceeași zi.
Întreprinderile au dreptul să pestreze în casele lor numerar, pentru retribuirea muncii, plata subvențiilor de asigurare socială, burselor, pensiilor, numai pe un termen de cel mai mult 3 zile lucrătoare, inclusiv ziua de primire a numerarului la instituția bancară, [11, pct. 8]. Numerarul se eliberează pentru anumite cheltuieli în limitele stabilite de conducător.
Nu în ultimul rînd, actul dat mai prevede modul de primire și eliberare a numeraurului normele de întocmire a documentelor de casă, modul de ținere a registrului de casă și păstrarea banilor, revizia casei și controlul respectării disciplinei de casă, recomandări privind asigurarea integrității numerarului în perioada de păstrare și în timpul transportului, privind întărirea tehnică și dotarea mijloacelor de semnalizare pentru paza antiincendiară a caselor de numerar din cadrul entității.
Persoanele vinovate de nerespectare disciplinei de casă sînt trase la răspundere conform modului stabilit de legislația în vigoare. Răspunderea pentru respectarea disciplinei de casă este pusă în sarcina conducătorilor, contabililor- șef, conducătorilor serviciilor financiare și casierilor, [11, pct. 39- 40].
Decontările prin virament între întreprinderi și alti agenți economici se efectuiază în baza Regulamentul cu privire la transferul de credit cît și în baza Regulamentului cu privire la debitarea directă.
Transferul de credit reprezintă o serie de operațiuni care începe prin emiterea de către emitent a ordinului de plată și executarea de către banca plătitoare a acestuia în scopul punerii la dispoziția beneficiarului a unei sume de numerar și se finalizează prin înregistrarea de către banca beneficiară a sumei respective în contul beneficiarului. Transferul de credit poate fi efectuat atît în monedă națională cît și în valută străină, conform prevederilor actelor legislative și normative în vigoare. În funcție de specificul utilizării, transferul de credit se clasifică în transfer ordinar și transfer bugetar, [12, pct. 2.1- 2.2].
Transferul de credit se efectuează în baza ordinului de plată întocmit de către emitentul acestuia, [12, pct. 3.1]. Ordinul de plată se emite:
a) într-un singur exemplar în cazul emiterii de către banca plătitoare la efectuarea transferului de credit în nume și pe cont propriu;
b) în 2 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar, precum și de către banca plătitoare la efectuarea transferului în numele titularului de cont bancar;
c) în 3 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar la efectuarea transferului de credit în adresa Întreprinderii de Stat "Poșta Moldovei", la care se anexează la necesitate și 3 exemplare ale listei destinatarilor numerarului., [12, pct. 3.8].
Debitarea directă este o modalitate de plată care constă în debitarea de către banca plătitoare a contului bancar al plătitorului cu suma plății indicată în cererea de plată emisă de beneficiar și creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară a contului bancar al beneficiarului.
Debitarea contului bancar al plătitorului de către banca plătitoare se efectuează în conformitate cu mandatul de debitare directă, iar creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară a contului bancar al beneficiarului în conformitate cu angajamentul privind debitarea directă.
Mandatul de debitare directă este un act juridic prin care plătitorul acordă o împuternicire unui anumit beneficiar pentru a emite cereri de plată, precum și băncii plătitoare pentru a-i debita contul cu sumele indicate în cererile de plată, [13, pct. 2.1- 2.3], el se întocmește în trei exemplare, se autentifică cu semnăturile persoanelor împuternicite ale plătitorului și beneficiarului și se prezintă de către plătitor la banca plătitoare. Exemplarul întîi al mandatului de debitare directă se păstrează la banca plătitoare, al doilea se păstrează la plătitor, iar al treilea se prezintă de către plătitor beneficiarului.
Angajamentul privind debitarea directă este un acord încheiat între beneficiar și banca beneficiară, care conține obligațiile părților în cadrul utilizării debitării directe și se întocmește în două exemplare fiind autentificate cu semnăturile persoanelor împuternicite ale beneficiarului și ale băncii beneficiare. Primul exemplar al angajamentului se păstrează la banca beneficiară, iar al doilea la beneficiar.
Debitarea directă are loc în baza cererii de plată emise de către beneficiar, care se întocmește în limba de stat, în concordanță cu modul de completare a cererii de plată. În cerere nu se admit corectări și nu în ultimul rînd ea se prezintă de către beneficiar la banca beneficiară în două exemplare.
În situația în care entitățile efectuează tranzacții în valută străină pentru reflectarea în contabilitate este necesară determinarea echivalentului în lei al sumelor exprimate în valută străină. Stabilirea modului de contabilizare a operațiunilor în valută străină și regurilor de reflectare a diferențelor de curs în rapoartele financiare este efctuată în baza SNC Diferente de curs valutar și de sumă. Conform căruia operațiunile în valută străină includ:
exportul/importul de active, servicii, lucrări, alte operațiuni de comerț internațional;
primirea/acordarea creditelor și împrumuturilor în valută străină;
efectuarea investițiilor financiare în valută străină (procurarea valorilor mobiliare, cotelor de participație în capitalul social al entității străine etc.);
primirea în capitalul social a aporturilor exprimate în valută străină;
eliberarea avansurilor spre decontare, primirea/transmiterea bunurilor în leasing și alte operațiuni în valută străină între rezidenții Republicii permise de legislația în vigoare, [14, pct. 5].
Operațiunile privind cumpărarea și vînzarea valutei străine se efectuează în Republica Moldova în conformitate cu prevederile Regulamentului privind reglementarea valutară. Acest act reglementează:
introducerea și scoaterea bancnotelor, monedelor și cecurilor de către rezidenți și nerezidenți;
repatrierea și vânzarea obligatorie a valutei străine;
efectuarea plăților/transferurilor;
emiterea si utilizarea cardurilor nationale si internationale;
operațiunile în valută străină;
transferul de capital;
obligațiile dealerilor autorizați
La finele perioadei de gestiune, informațiile din documentele ce atestă mișcarea numerarului în casierie și în conturile bancare se acumulează și în baza acestora se întocmește Situația fluxurilor de numerar. Cerintele de redactare a Situației sunt consemnate în S.N.C. ''Prezentarea situațiilor financiare''. Conform acestui standart Situația fluxurilor de numerar caracterizează soldurile și fluxurile de numerar pentru perioada de gestiune și conține informații privind:
1) numerarul – numerar în monedă națională și valută străină în casierie și conturi curente;
2) numerarul în expediție – numerarul depus în casieriile băncilor, oficiilor poștale sau transmise încasatorilor pentru înregistrarea ulterioară a acestora în conturile curente ale entității sau pentru transmiterea către beneficiari;
3) documentele bănești – timbrele taxei de stat, mărcile poștale, biletele de călătorie achitate, biletele de tratament și odihnă achitate etc., [16, pct. 123].
Informația prezentată în Situația fluxurilor de numerar este utilizată de către managerii, proprietarii și partenerii întreprinderii cît și de potențialii creditori și investitori pentru a aprecia dinamica resurselor bănești, lichiditatea și solvabilitatea companiei. În baza datelor cuprinse în Situatie, managerul întreprinderii ia decizii cu privire la gestionarea mai eficientă a banilor.
1.3. Sarcinile contabilității numerarului
Contabilitatea numerarului asigură evidența existenței și mișcării disponibilităților în conturi la bănci și în casierie. Datele contabile cu privire la aceste elemente patrimoniale permit analizarea și aprecierea lichidității întreprinderii, determinarea situației acesteia la sfârșitul fiecărei perioade de gestiune și stabilirea capacității de plată a entității. În baza rezultatelor contabile se analizează gestionarea corectă a numerarului și a altor valori aflate în casieria întreprinderii, respectarea plafoanelor de casă, controlul asupra operațiilor ce privesc avansurile spre decontare.
Obiectivul principal al contabilității numerarului este ținerea corectă a evidenței numerarului atât în casă cât și în conturi la bănci, corectitudinea și eficiența utilizării acestora precum și asigurarea păstrării numerarului și a documentelor bănești . Astfel, de îndeplinirea cu prudență a aceastei sarcini depinde solvabilitatea entității, onorarea la timp a datoriilor față de personal, decontărilor cu furnizorii, cu bugetul și cu alți terți. De aici și rezultă principalele sarcini care sunt primordiale în contabilitatea numerarului:
Controlul perfectării corecte și la timp a documentelor și a legislației operațiilor legate de numerar, reflectarea lor corectă în evidență. Acestă sarcină include contractul asupra perfectării anume a documentelor tip. Contabilul-șef trebuie să verifice prin anumite metode dacă documentele ce țin de numerar sunt perfectate la timp, adică anume în momentul efectuării operației economice. Totodată trebuie de urmărit dacă aceste documente sunt corect perfectate din punct de vedere legislativ. Nerespectarea acestor sarcini poate atrage după sine diferite fraude și pot să dea întrprinderii o imagine greșită privind existența și mișcarea numerarului.
Asigurarea oportunității, corectitudinii decontărilor în orice timp de plăți și încasări descoperirea datoriei debitoare și creditoare, decontările în valută străină.
Asigurarea păstrării numerarului în documentarea privind evidența lor, satisfacerea continuă a nevoilor urgente a întreprinderii, unde conform condițiilor sau caracterului activității este necesară.
Găsirea posibilităților majorării raționale a numerarului liber ca izvor a investițiilor capitale, generate de profit. Pentru ca această sarcină să aducă mai mult profit trebuie atent de studiat piața hîrtiilor de valoare, procentele la depozitele bancare, de calculat rentabilitatea investițiilor financiare la diferite procente, precum și termenul de recuperare a lor.
Controlul respectării formei de decontare stabilite în contracte cu cumpărătorii și furnizorii. Aici trebuie de urmărit dacă au fost stinse datoriile cu debitori și creditorii conform termenilor indicate în contract. Nerespectarea acestei sarcini poate să ducă la ruperea contractelor cu furnizorii, privind procurarea materialelor obiectelor de muncă, ceea ce se poate reflecta negativ asupra întregului proces de activitate a întreprinderii date.
Controlul respectării disciplinei de plată și a decontărilor, transferurilor la termen a surselor pentru valorile materiale, serviciile și mijloacele primite în credit.
Respectarea regulilor în vigoare de utilizarea a numerarului după destinație în corespundere cu limitele existente. Nerespectarea lor poate duce la sustragerea numerarului din casierie, din conturile de la bănci, utilizarea pentru alte scopuri și la sume mai mari.
Organizarea și efectuarea în termeni stabiliți a inventarierii numerarului, cercetarea posibilităților neadmiterii apariției datoriilor și creanțelor cu termen expirat.
Pentru o îndeplinire corectă a tuturor sarcinilor sus menționate, contabilitatea trebuie să se bazeze pe anumite concepte și principii fundamentale. Sub ascpect general noțiunea de principiu reprezintă un element fundamental, o idee, lege de bază, pe care se întemeiază o teorie științifică, un sistem politic, juridic, o normă de conduită. Principiile contabile reprezintă reguli sau directive care ajută producătorii de informații contabile la măsurarea, clasificarea și prezentarea informațiilor financiare.
Principiile de bază care stau la temelia organizării contabilității numerarului sunt prevăzute de S.N.C. ''Prezentarea situațiilor financiare''. Acest standard prevede următoarele convenții și principii de bază, [16, pct. 10]:
continuitatea activității – prevede întocmirea situațiilor financiare pornind de la ipoteza că entitatea își va continua în mod normal funcționarea cel puțin pe o perioadă de 12 luni din data raportării fără intenția sau necesitatea de a-și lichida sau reduce în mod semnificativ activitatea. În cazul în care situațiile financiare nu se întocmesc conform principiului continuității activității trebuie prezentată baza de întocmire a situațiilor financiare și motivul pentru care entitatea nu poate să-și continue activitatea;
contabilitatea de angajamente – impune recunoașterea elementelor situațiilor financiare, cu excepția elementelor situației fluxurilor de numerar, pe măsura apariției acestora, indiferent de momentul încasării/plății de numerar sau compensării în altă formă;
separarea patrimoniului și datoriilor – prevede prezentarea în situațiile financiare doar a informațiilor despre patrimoniul și datoriile entității, care trebuie contabilizate separat de patrimoniul și datoriile proprietarilor și ale altor entități;
necompensarea – constă în prezentarea distinctă în situațiile financiare a activelor și datoriilor, veniturilor și cheltuielilor. Compensarea reciprocă a activelor și datoriilor sau a veniturilor și cheltuielilor nu se admite, cu excepția cazurilor în care compensarea este permisă de Standardele Naționale de Contabilitate;
consecvența prezentării – prevede menținerea modului de prezentare și de clasificare a elementelor în situațiile financiare de la o perioadă de gestiune la alta, cu excepția cazurilor cînd:
a) în urma unei modificări semnificative în natura activității entității sau în urma unei analize a indicatorilor situațiilor financiare, este mai relevantă o altă prezentare sau clasificare a elementelor situațiilor financiare ținînd cont de metodele și procedeele politicilor contabile elaborate conform SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”;
b) în Standardele Naționale de Contabilitate a fost modificat modul de prezentare a elementelor situațiilor financiare.
Respectarea conceptelor și principiilor contabile fundamentale este importantă pentru asigurarea veridicității, complementarității și credibilității la nivel internațional a informațiilor financiare.
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA NUMERARULUI DIN CASIERIE ȘI CONTURI BANCARE
2.1 Contabilitatea numerarului în casierie
Indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, entitățile, în procesul activității sânt obligate să efectueze decontări cu persoanele juridice și fizice prin virament, drept urmare ele păstreză numerar în conturile bancare.
În acelasi timp, pentru efectuarea decontărilor curente CONSUMCOOP Drăsliceni dispune și de numerar în casierie. Prin intermediul casieriei are loc încasarea și păstrarea numerarului, precum și decontările în numerar, conform Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii nr.764 din 25.11.1992, cu modificările și completările ulterioare.
Numerarul din casieria CONSUMCOOP Drăsliceni sunt aflați în gestiunea contabilului–casier, cu care este încheiat contract cu privire la răspunderea materială deplină. Acesta poartă toată responsabilitatea materială pentru integritatea disponibilului de numerar și a hîrtiilor de valoare primite la păstrare.
Operațiile de casă se desfășoară în încăperea contabilității. Numerarul se păstrează în safeu metalic, care dispune de duplicat de chei și se păstrează la contabilul-șef.
În casieria cooperativei se află sume relative mici de numerar, deoarece se predau zilnic la contul curent sau se folosesc pentru decontările cu salariații în vederea remunerării muncii, cu titularii de avans cît și pentru unele necesități gospodărești.
Conform Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, CONSUMCOOP Drăsliceni eliberează numerarul spre decontare pentru cheltuieli operaționale și de gospodărie în mărimea și termenele stabilite de președintele cooperativei, dar pe o perioadă nu mai mare de o lună. Numerarul eliberat spre decontare, dar neutilizat, trebuie restituit în casieria cooperativei în curs de 3 zile după expirarea termenului pentru care a fost eliberat.
În casieria CONSUMCOOP Drăsliceni banii în numerar sunt primiți din vînzăririle în numerar a mărfurilor în cadrul celor 8 magazine de care dispune cooparativa, din prestarea serviciilor de arendă, în urma rambursării avansurilor neutilizate de către titularii de avans, din achitarea neajunsurilor în urma inventarierii de către gestionarii magazinelor, în urma depunerii numerarului de către personalul cooparativei la depuneri de economii pe termen scurt cît și în urma achitării cotei ca membru al cooperativei.
Eliberarea numerarului din casierie se efectuează la achitarea salariilor, premiilor, acoperirea unor cheltuieli generale și administrative, la acordarea avansurilor, plata indemnizațiilor pentru pierderea temporară a capacității de muncă, întoarcerea depunerii de economii pe termen scurt personalului întreprinderii, achitarea datoriilor față de furnizori pentru mărfurile primite și nu în ultimul rînd pentru depunerea în contul curent al cooperativei.
În cadrul magazinelor cooperativei, numerarul este concentrat și păstrat în mașinile de casă și control, colectarea lor și depunerea în casieria cooperativei are loc zilnic de către președintele acesteia, cu excepția zilelor de sîmbată și duminică. Exploatarea MCC se efectuiază în concordanță cu Regulamentul cu privire la modul de exploatare a mașinilor de casă și control cu memorie fiscală, aprobat prin decizia Comisiei interdepartamentale pentru mașinile de casă și control din 24.07.1998. În vederea asigurării securității numerarului din casierie, administrația cooperativei a luat decizia de a instala în cadrul fiecărui magazin un sistem de alarmă.
Toate operațiunile de casă ale cooperativei sunt documentate în mod automatizat prin intermediul programei contabile 1C- Contabilitate versiunea 7.7. Utilizarea acestui program de evidență contabilă în cadrul CONSUMCOOP Drăsliceni asigură accelerarea și simplificarea prelucrării informației. Forma automatizată a contabilității a ridicat la un nivel mai înalt procesul de înregistrare a operațiunilor economice, operativitatea și calitatea informației obținute. Prin introducerea unică a informației se asigură unitatea bazei informaționale și un proces tehnologic automatizat complet de prelucrare a informației.
Evidența automatizată a numerarului în cadrul cooperativei se organizează în felul următor: mai întâi datele din documentele primare se introduc la computer, unde se formează baza informațională respectivă pe fiecare cont. Totodată în baza de informații a computerului se va fixa și înregistrările duble aferente acestor conturi. Apoi datele introduse sunt verificate de către contabil. După prelucrarea acesteia la computer se formează informația rezultat, care se extrage din memoria computerului sub formă de diferite registre, la cererea utilizatorilor. Astfel primirea numerarului de către contabilul- casier se efectuează prin întocmirea Dispoziției de încasare (anexa 2), semnată de către contabilul- șef. Primirea numerarului este confirmată printr- o chitanță semnată de către contabilul- șef și contabilul- casier, certificată de ștampila contabilului- casier. Eliberarea numerarului din casierie se efectuiază prin Dispoziția de plată (anexa 10). Documentele de eliberare a numerarului sunt semnate de către președintele cooperativei, contabilul- șef, contabilul- casier și respectiv persoana ce a beneficiat de numerarul eliberat. Astfel, la sfîrșitul zilei de muncă datele din documente de încasare și de plată sunt înregistrate în mod automat în Registrul de casă (anexa 1), care se întocmește în 2 exemplare: primul exemplar la care se anexează documentele de încasare și plată se transmite contabiluli- șef, iar al 2-lea – rămîne la contabilul-casier.
Schematic modul de înregistrare a operațiunilor de casă la CONSUMCOOP Drăsliceni arată în modul următor:
Schema 2.1 Sistemul contabil aferent operațiunilor de casă
Evidența analitică a operațiunilor de casă se ține pe surse de încasare și direcții de utilizare a numerarului.
Evidența sintetică a operațiunilor privind existența și fluxurile de numerar în casieria CONSUMCOOP Drăsliceni se ține la contul de activ 241 “Casa”. În debitul acestui cont se înregistrează intrările de numerar în casierie, iar în credit – plățile de numerar. Soldul este debitor și reprezintă suma numerarului la o anumită dată și se reflectă în capitolul II a bilanțului contabil.
În baza registrului de casă (anexa 1), constatăm că pe data de 03.12.14 s- au reflectat 14 operațiuni, dintre care 8 intrări de numerar și 6 ieșiri de numerar. Rulajul debitor este de 11815,73 lei, iar cel creditor de 11775,73 lei. Soldul la începutul zilei este de 457,30 lei și respectiv la sfîrșitul zilei de 497,30 lei. Conform celor 8 dispoziții de încasare cu numărul 2087- 2094 (anexa 2- 9), observăm că principala sursă de proviniență a numerarului în casieria CONSUMCOOP Drăsliceni reprezintă venitul obținut din vînzarea mărfurilor cu amănuntul, înregistrînd contabilitatea următoarea formulă contabilă (anexa 3):
Debit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’ – 1520,90 lei;
Credit contul 846 ,,Încasări din vînzarea mărfurilor cu amănuntul” – 1520,90 lei,
Conform planului nou de conturi în credit va fi contul 832 ,,Încasări din vînzarea bunurilor în numerar” sau contul de venituri 611 ''Venituri din vînzări'', subcontul 6112 ''Venituri din vînzarea mărfurilor ''.
La reflectarea valorii TVA aferentă mărfurilor comercializate:
Debit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’ – 272,15 lei;
Credit contul 534 ,,Datorii față de buget”, subcontul 5344 ,, Datorii privind tax ape valoare adăugată’’ – 272,15 lei;
În baza celor 6 dispoziții de plată cu numărul 1542- 1547 (anexa 10- 15), vedem că numerarul eliberat din casieria cooperativei este utilizat în mai multe scopuri, pentru care contabilitatea înregistrează următoarele formule contaile:
La suma avansurilor spre decontare acordate titularilor de avans (anexa 11):
Debit contul 227 ,,Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2272 ,, Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans’’ – 220,90 lei;
Credit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’ – 220,90 lei.
Conform planului nou de conturi în debit va fi contul 226 ,,Creanțe ale personalului”, subcontul 2261 ,, Creanțe ale titularilor de avans’’.
La achitarea salariului conform dispoziției de plată numărul 1542, (anexa 10):
Debit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 ,, Datorii salariale’’ – 500 lei;
Credit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’ – 500 lei.
La suma depusă în contul curent în valută națională conform dispoziției de plată numărul 154 (anexa 15):
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’ – 9167 lei;
Credit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’ – 9167 lei.
Drept confirmare de depunere a numerarului în contul curent în monedă națională, servește ordinul de încasare a numerarului (anexa 16) cu numărul 61888231 din 03.12.14, eliberat de banca la care se deservește CONSUMCOOP Drăsliceni SA „Banca de Economii” filiala numărul 25 Criuleni, aceasta din urmă este anexată de către contabilul- casier la Registru de casă.
Pe parcursul desfășurării activității la cooperativă se înregistrează și alte fapte economice ce țin atît de intrarea cît și ieșirea numerarului din casierie, operațiunile date nu au avut loc pe 03.12.14, dar conform conținutului economic contabilitatea înregistrează următoarele formule contabile:
La suma depunerilor în numerar a cotei ca membru al cooperativei, conform Registrului de casă din 18.02.15 (anexa 17) și dispoziția de încasare 278 (anexa 18):
Debit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’- 30 lei;
Credit contul 311 ,,Capital social” – 30 lei.
La încasarea creanței curente de la gestionarul magazinului privind recuperarea neajunsului de la inventariere, conform Registrului de casă din 05.03.15 (anexa 19) și dispoziția de încasare cu numărul 365 (anexa 20):
Debit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’- 1080 lei;
Credit contul 227 ,,Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2274 ,, Creanțe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale’’ – 1080 lei.
Conform planului nou de conturi în debit va fi contul 226 ,,Creanțe ale personalului”, subcontul 2262 ,, Creanțe privind recuperarea prejudiciului material’’.
La încasarea creanței curente privind veniturile calculate din arendă conform Registrului de casă din 31.12.14 (anexa 21) și dispoziția de încasare cu numărul 2262 (anexa 22):
Debit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’ – 800 lei;
Credit contul 228 ,,Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 2281 ,,Creanțe pe termen scurt privind arenda’’ – 800 lei.
Conform planului nou de conturi în credit va fi contul 231 ,,Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității”, subcontul 2311 ,,Creanțe privind leasingul’’.
La acordarea ajutorului material, conform Registrului de casă din 31.12.14 (anexa 21) și dispoziția de plată cu numărul 2262 (anexa 23):
Debit contul 712 ,,Cheltuieli comerciale”, subcontul 7128,,Alte cheltuieli de comerciale”-300 lei;
Credit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’ – 300 lei.
Conform planului nou de conturi în debit va fi contul 712 ,,Cheltuieli de distribuire” , subcontul 7129 ,,Alte cheltuieli de distribuire”.
La achitarea datoriei față de furnizori conform Registrului de casă din 25.12.14 (anexa 24) și dispoziția de plată cu numărul 1630 (anexa 25):
Debit contul 521 ,,Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 ,, Datorii comerciale în țară’’ – 14000 lei;
Credit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’ – 14000 lei.
La întoarcerea împrumutului bănesc personalului cooperativei, conform Registrului de casă din 22.12.14 (anexa 26) și dispoziția de plată cu numărul 1610 (anexa 27):
Debit contul 513 ,,Împrumuturi pe termen scurt” subcontul 5134 ,, Împrumuturi pe termen scurt de la personalul întreprinderii’’ – 1600 lei;
Credit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’ – 1600 lei.
Conform planului nou de conturi în debit va fi contul 512 ,,Împrumuturi pe termen scurt” subcontul 5124 ,, Împrumuturi de la personalul entității’’.
La suma de întoarcere a cotei ca membru a cooperativei, conform Registrului de casă din 26.09.13 (anexa 28) și dispoziția de plată cu numărul 1338 (anexa 29):
Debit contul 311 ,,Capital social” – 150 lei;
Credit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’- 150 lei.
La suma de achitare a arendei pentru mașina cooperativei, conform Registrului de casă din 19.12.14 (anexa 30) și dispoziția de plată cu numărul 1601 (anexa 31):
Debit contul 539 ,,Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt față de alți creditori’’ – 1500 lei;
Credit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’ – 1500 lei.
Conform planului nou de conturi în debit va fi contul 544 ,,Alte datorii curente”, subcontul 5442 ,, Alte datorii calculate curente’’.
În pofida faptului că Jurnalul- order pe contul 241 “Casa” (anexa 32), și Registrul Cartea Mare pe contul 241 “Casa” (anexa 33), se întocmește în mod automat prin intermediul programei contabile, contabilul- șef întocmește și el la rîndul său, doar că în mod manual, atît Jurnalul- order cît și Registrul Cartea Mare.
2.2 Contabilitatea numerarului din conturi curente în monedă națională și
străină
Fiecare entitate, indiferent de forma juridică de organizare a acesteia, este obligată să păstreze numerarul temporar libere în instituțiile bancare.
În baza cererii agentului economic, băncile comerciale pot deschide diferite tipuri de conturi bancare: conturi curente, conturi de depozit, conturi de împrumut, conturi provizorii, precum și conturi pentru tranzacții în valută națională.
Pentru păstrarea numerarului liber, efectuarea plăților și încasărilor entitățile deschid conturi curente la băncile comerciale, prin care sînt efectuate operațiuni de decontare. Conform legislației în vigoare fiecare agent economic poate deschide mai multe conturi curente în monedă națională în diferite bănci, indiferent de amplasarea teritorial- administrativă a acestuia. Procedura dată se desfășoară în conformitate cu prevederile Regulamentului privind deschiderea, modificarea și închiderea conturilor la băncile din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administrație al B.N.M nr.297din 25 noiembrie 2004. Potrivit regulamentului în vigoare, contul curent bancar reprezintă un cont deschis de bancă pentru titularul de cont, care servește la înregistrarea în ordine cronologică a operațiunilor cu sau fără numerar.
Operațiunile economice pot fi efectuate în contul curent numai după înregistarea acestui cont la inspectoratele fiscale de stat teritoriale.
În scopul deschiderii unui cont curent agentul economic rezident prezintă la instituția bancară următoarele documente:
cererea de deschidere a contului;
fișa cu specimenele semnăturilor persoanelor împuternicite să efectueze operațiuni pe contul curent și amprenta ștampilei întreprinderii legalizată notarial;
copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia documentului recunoscut ca atare;
extrasul din Registrul de Stat al întreprinderilor și organizațiilor, eliberat de Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaționale;
copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea contului;
alte documente la cererea băncii.
Copiile documentelor prezentate trebuie autentificate notarial, iar persoanele juridice nerezidente, la deschiderea contului curent, prezintă de asemenea copia documentului care confirmă statutul legal în Republica Moldova și copia documentului care confirmă înregistrarea de stat în țara de proveniență.
La deschiderea contului curent între titularul de cont și instituția bancară se încheie un contract privind deservirea de casă și decontările.
Conturilor bancare pot fi închise în urma depunerii cerererii de către titularul de cont sau a instanței de judecată. Dacă instituția deține un cont de depozit sau de credit, atunci închiderea se realizează la restituirea sumei creditului sau depozitului. Nu poate fi închis contul bancar a cărui operațiuni au fost suspendate sau mijloace bănești sechestrate.
Banca comercială efectuează încasarea și virarea numerarului din contul curent în succesiunea și mărimea în care au fost primite documentele de decontare respective.
Modul de efectuare a decontărilor fără numerar prin conturile curente este stabilit de “Regulamentului cu privire la transferul de credit” nr. 373 din 15.12.2005.
Documentele de plată care se utilizează la efectuarea plăților fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova sînt „ordinul de plată” (anexa 37), „cererea de plată” și „ordinul incaso”.
Documentele de plată utilizate la efectuarea plăților fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova se întocmesc în limba de stat, iar sumele înscrise în ele sunt exprimate în unitatea monetară națională (leul moldovenesc).
Pe lîngă documentele enumerate se mai utilizează „ordinul de încasare a numerarului” (anexa 16), la depunerea numerarului în contul curent în valută națională și „delegația” – la retragerea numerarului din contul curent în valută națională.
Periodic banca prezintă cooperativei “extrasul din cont” (anexa 34) în care sînt reflectate operațiunile de intrare și ieșire efectuate în perioada respectivă. La extras se anexează documentele în baza cărora au fost efectuate operațiunile pe contul curent.
Relațiile între agenții economici și instituțiile bancare pot fi ilustrate schematic astfel:
Produse, mărfuri
și servicii
Dispoziție de plată
Schema 2.2 Relațiile între agenții economici și instituțiile bancare
Evidența analitică a numerarului la contri curente în monedă națională se ține pe bănci comerciale la care au fost deschise conturile curente.
Pentru evidența sintetică este destinat contul de activ 242 „Conturi curente în monedă națională”. În debitul acestui cont se reflectă intrarea numerarului, iar în credit – plățile. Soldul contului este debitor și reprezintă suma numerarului la finele perioadei de gestiune și se înregistrează în capitolul II a bilanțului contabil.
CONSUMCOOP Drăsliceni dispune de cont curent „Banca de Economii” filiala numărul 25 Criuleni, cont de decontare- 2224325498307, prin intermediul acestui cont au loc toate plățile și încasările cooperativei atît cu furnizorii acesteia cît și cu alți terți. Totodată, cooperativa mai are deschis un cont curent în monedă națională și la SA„Mobiasbancă Groupe Societe Generale”, cont de decontare-2224710SV52580187100, de unde a preluat regulamentar în luna iulie 2013 un credit bancar în sumă de 195,00 mii lei. Numerarul este utilizat la achitarea datoriilor comerciale față de furnizori. Creditul se achită conform graficului.
La situația de 01.12.14 soldul numerarului la contul curent 2224325498307 prezintă 398,02 lei conform extrasului de cont din 01.12.14 (anexa 34), eliberat de SA „Banca de Economii”. Pe cînd la contul curent 2224710SV52580187100 soldul numerarului este de 0,00 lei conform extrasului din cont din 01.12.14 (anexa 35), eliberat de SA „Mobiasbancă Groupe Societe Generale”.
În baza extrasului de cont eliberat de SA „Banca de Economii” (anexa 36), constatăm că pe data de 02.12.14 la contul curent au avut loc 8 operațiuni, dintre care o singură intrare de numerar și 7 ieșiri de numerar. Rulajul debitor este de 10961,60 lei, iar cel creditor de 10621,00 lei. Soldul la începutul zilei este de 398,02 lei pe cind soldul final este de 57,42 lei.
Conform acestui extras de cont observăm că sursa principală de proviniență a numerarului la contul curent este din depunerea de către cooperativă din casierie și respectiv în baza celor 3 ordine de plată cu numărul 908-910 (anexa 37-39 deducem că operațiunile de ieșire a numerarului din contul curent sunt legate în primul rînd de achitarea datoriei față furnizori pentru mărfurile procurate. Contabilitatea înregistrează aceste fapte economice în modul următor:
La depunerea numerarului în contul curent în monedă națională din casieria cooperativei, conform extrasului de cont (anexa 36) :
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’ – 10621 lei;
Credit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’ – 10621 lei.
La achitarea datoriei comerciale curente față de furnizori privind mărfurile procurate în baza ordinului de plată numărul 909 (anexa 38) :
Debit contul 521 ,,Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 ,, Datorii comerciale în țară’’ – 7000 lei;
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’ –7000 lei;
Pentru fiece transfer efectuat banca reține din contul curent al CONSUMCOOP Drăsliceni un comision în sumă de 5 lei pentru operațiune, iar contabilitatea înregistrează următoarea formulă contabilă în baza extrasului de cont (anexa 36) :
Debit contul 712 ,,Cheltuieli de distribuire” , subcontul 7129 ,,Alte cheltuieli de distribuire” – 5 lei;
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’ – 5 lei;
Metodologic și conform SNC nu este corect reflectat comisionul în contabilitate, corect ar fi ca în debit să fie contul de cheltuieli 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operațională” , subcontul 7147 ,,Alte cheltuieli operaționale” sau contul 713 ,,Cheltuieli administrative”, subcontul 7138 ,,Alte cheltuieli administrative”.
Alte operațiuni efectuate la contul curent al cooperativei și înregistrate în contabilitate sunt:
Încasarea creanțelor comerciale conform extrasului de cont din 10.12.14, (anexa 40) :
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’– 1205,70 lei;
Credit contul 221 ,,Creanțe comerciale”, subcontul 2211 ,, Creanțe comerciale din ’’ – 509,40 lei.
Credit contul 221 ,,Creanțe comerciale”, subcontul 2211 ,, Creanțe comerciale din ’’ – 696,30 lei.
Achitarea serviciilor internet conform extrasul din cont din 24.12.14 (anexa 41) și dispoziția de plată numărul 949 (anexa 42) :
Debit contul 539 ,,Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt față de alți creditori’’ – 300 lei;
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’ – 300 lei.
Conform planului nou de conturi în debit va fi contul 544 ,,Alte datorii curente”, subcontul 5442 ,, Alte datorii calculate curente’’.
Achitarea impozitul din salariu conform extrasului din cont din 24.12.14 (anexa 41) și dispoziția de plată numărul 194 (anexa 43):
Debit contul 534 ,,Datorii față de buget”, subcontul 5342 ,, Datorii privind impozitul pe venit din salariu’’ – 105,83 lei;
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’ – 105,83 lei.
Achitarea datoriei privind taxa pe valoarea adăugată conform extrasului din cont din 30.12.14 (anexa 44) și dispoziția de plată numărul 956 (anexa 45):
Debit contul 534 ,,Datorii față de buget”, subcontul 5344 ,, Datorii privind tax ape valoare adăugată’’ – 1558 lei;
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’ – 1558 lei.
Achitarea datorii privind asigurarea medicală conform extrasului din cont din 30.12.14 (anexa 44) și dispoziția de plată numărul 957 (anexa 46):
Debit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 5332 ,, Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală’’ – 3136,64 lei;
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’ – 3136,64 lei.
Achitarea datorii față de Fondul Social- 6%, conform extrasului din cont din 30.12.14 (anexa 44) și dispoziția de plată numărul 958 (anexa 47):
Debit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 5331 ,, Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” – 2352,48 lei;
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’ – 2352,48 lei.
Achitarea datoriei față de Fondul Social- 23% conform extrasului din cont din 30.12.14 (anexa 44) și dispoziția de plată numărul 959 (anexa 48):
Debit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 5331 ,, Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” – 2100 lei;
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’ – 2100 lei.
Rambursarea creditului bancar conform extrasului de cont din 31.12.14 (anexa 49) :
Debit contul 411 ,,Credite bancare pe termen lung”, subcontul 4111 ,,Credite bancare în monedă națională’’ – 2324,40 lei;
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’ – 2324,40 lei.
Reținerea de către bancă a comisionului pentru deservirea lunară a contului curent conform extrasului de cont din 02.12.14 (anexa 36):
Debit contul 712 ,,Cheltuieli de distribuire” , subcontul 7129 ,,Alte cheltuieli de distribuire” – 35 lei;
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’ – 35 lei;
La fel ca și în cazul contului 241 ,,Casa”, Jurnalul- order 242 ,,Conturi curente în monedă națională” (anexa 50) și Registrul Cartea Mare pe contul 241 “Casa” (anexa 51) se întocmește în mod automat prin intermediul programei contabile, concomitent, contabilul- șef întocmește și el la rîndul său, doar că în mod manual, atît Jurnalul- order cît și Registrul Cartea Mare.
În prezent crește numărul entităților rezidente care desfășoară activitate economică externă drept urmare efectuează diverse operațiuni în valută străină. Conform Regulamentului privind deschiderea și închiderea conturilor la băncile din Republica Moldova nr. 415 din 30.12.1999, cu modificările și completările ulterioare, și Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile bancare autorizate deschid entităților de genul acesta conturi curente în valută străină. Actele normative nominalizate oferă fiecărei entitate dreptul de a deschide mai multe conturi în orice valută străină.
La deschiderea unui cont curent în valută străină entitățile prezintă aceleași documente ca și în cazul deschiderii contului curent în monedă națională. În urma verificării documentelor respective, prin decizia conducătorului, banca deschide întreprinderii contul curent în valută străină, atribuindu-i numărul respectiv. La deschiderea contului curent în valută străină între întreprindere și instituția bancară se încheie un contract de deservire în care se stipulează nomenclatorul serviciilor prestate de bancă, comisioanele, drepturile și obligațiile părților etc.
În vederea executării operațiunilor în valută străină, cum ar fi achitarea datoriilor aferente contractelor care prevăd importul de mărfuri și servicii, rambursarea creditelor în valută străină, achitarea cheltuielilor de deplasare în străinătate, precum și în alte cazuri prevăzute în vigoare, întreprinderile pot procura valuta respectivă. În acest scop ele prezintă băncii care îi deservesc o cerere, unde reflectă destinația valutei străine procurate, documentul care confirmă necesitatea procurării valutei străine, termenul de executare etc. Dacă întreprinderea în termen stabilit de la data procurării valutei străine nu a utilizat-o în scopurile în care a fost procurată, ea este obligată să o propună pentru vânzare băncii autorizate.
Entitățile nu au dreptul să transfere numerar din contul curent în valută străină în conturile curente în valută străină ale altor rezidenți, cu excepția băncilor autorizate. În ceea ce privește transferurile din contul curent în valută străină în conturile nerezidenților, acestea pot fi realizate în cadrul operațiunilor curente internaționale, operațiunilor privind transferurile de capital care pot fi efectuate fără autorizația BNM, precum și în alte cazuri prevăzute de Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova. Asemenea transferuri se permit cu condiția că numerarul în contul curent în valută străină a fost înregistrat în limitele operațiunilor curente internaționale, procurate pe piața valutară internă sau înregistrate pe alte căi ce nu contravin legislația în vigoare. Pentru a efectua transferuri din contul curent în valută străină entitățile prezintă băncii documentele care confirmă necesitatea efectuării acestor plăți și conțin date privind suma plății. Pe originalul documentului respectiv persoana responsabilă a băncii face mențiunea despre data, suma plății și denumirea băncii, pe care o autentifică prin semnătura sa și ștampila băncii. Copiile acestor documente se păstrează la bancă.
În conturile curente în valută străină numerarul se încasează din:
vânzarea bunurilor;
prestarea serviciilor către cumpărătorii străini;
casieria întreprinderii;
din primirea creditelor, împrumuturilor;
alte operațiuni.
Folosirea numerarului din conturile curente în valută străină se efectuează pentru:
achitarea datoriilor față de furnizorii și antreprenorii străini,
achitarea datoriilor față de bănci și alți creditori;
eliberarea mijloacelor valutare în numerar în casierie;
efectuarea altor operațiuni prevăzute de legislația în vigoare.
Documentele utilizate la efectuarea operațiilor valutare sînt:
cererea de cumpărare sau de vînzare a valutei străine;
ordinul de plată în valută străină;
extrasul din cont.
Evidența analitică a numerarului la contri curente în valută străină, este organizată pe fiecare cont sau fiecare valută.
Pentru evidența sintetică a numerarului la contri curente în valută străină este destinat contul de activ 243 „Conturi curente în valută străină” care are același conținut ca și contul 242 “Conturi curente în monedă națională”.
La contul 243 întreprinderea poate deschide subconturi destinate evidenței numerarului în valutele diferitor țări precum și pentru evidența numerarului la conturi legat.
La intrarea și ieșirea numerarului din conturile curente în valută străină se întocmesc aceleași formule contabile ca și la efectuarea operațiilor în monedă națională.
Unica deosebire constă în necesitatea reflectării diferenței de curs valutar care apare din cauza variației cursului valutei străine în raport cu leul moldovenesc din momentului efectuării operației economice cu cursul valutei în momentul efectuării plății, și necesitatea reflectării numerarului valutar în situațiile financiare la cursul din ultima zi a perioadei de gestiune.
Diferențele de curs valutar trebuie reflectate în evidență în conformitate cu SNC Diferente de curs valutar și de sumă.
Ținînd cont de faptul că CONSUMCOOP Drăsleceni nu dispune de conturi speciale la bănci vom specifica exemple convenționale de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economice privind mijloacele bănești în conturile speciale la bănci. Astfel, diferența de curs valutar aferente soldului numerarului la contul valutar se înregistrează prin formulele contabile:
La suma diferențelor favorabile de curs valutar:
Debit contul 243 ,,Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 ,,Numerar la conturi în țară’’
Credit contul 622 ,,Venituri financiare”, subcontul 6221 ,,Venituri din diferențe de curs valutar’’
La suma diferențelor nefavorabile de curs valutar:
Debit contul 722 ,,Cheltuieli financiare”, subcontul 7221 ,,Cheltuieli din diferențe de curs valutar’’
Credit contul 243 ,,Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 ,,Numerar la conturi în țară’’
În pofida faptului că în contabilitate operațiile în valută se reflectă la cursul Băncii Naționale a Moldovei întreprinderile cumpără și vinde valuta la cursul stabilit de banca comercială. În acest caz pot apărea diferențe care nu se reflectă în componența veniturilor și cheltuielilor din activitatea financiară, ci în componența veniturilor și cheltuielilor neoperaționale. Aceste diferențe se mai numesc diferență de sumă.
Operațiunile de cumpărare și vînzare a valutei străine se reflectă prin următoarele formule contabile:
1. Cumpărarea valutei străine:
Virarea numerarului din conturile curente pentru procurarea valutei străine:
Debit contul 234 ,,Alte creanțe curente”, subcontul 2343 ,,Creanțe privind alte operații’’
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’
Înregistrarea în conturile valutare a valutei străine procurate la cursul oficial al BNM:
Debit contul 243 ,,Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 ,,Numerar la conturi în țară’’
Credit contul 234 ,,Alte creanțe curente”, subcontul 2343 ,,Creanțe privind alte operații’’
2. Vînzarea valutei străine:
Virarea din conturile curente a valutei străine care urmează a fi vîndute:
Debit contul 234 ,,Alte creanțe curente”, subcontul 2343 ,,Creanțe privind alte operații’’
Credit contul 243 ,,Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 ,,Numerar la conturi în țară’’
Formula contabilă se întocmește la cursul oficial al BNM.
Înregistrarea în conturile curente a numerarului din vînzarea valutei străine:
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’
Credit contul 234 ,,Alte creanțe curente”, subcontul 2343 ,,Creanțe privind alte operații’’
3. Reflectarea veniturilor și cheltuielilor din vînzarea și cumpărarea valutei străine:
Reflectarea veniturilor din vînzarea valutei străine la un curs mai înalt decît cursul oficial al BNM sau din cumpărarea valutei străine la un curs mai jos decît cursul oficial al BNM:
Debit contul 234 ,,Alte creanțe curente”, subcontul 2343 ,,Creanțe privind alte operații’’
Credit contul 612 ,,Alte venituri din activitatea operațională”, subcontul 6126,,Alte venituri operaționale’’
Reflectarea cheltuielilor din vînzarea valutei străine la un curs mai jos decît cursul oficial al BNM, sau din cumpărarea valutei străine la un curs mai înalt decît cursul oficial al BNM:
Debit contul 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 7147 ,,Alte cheltuieli operaționale’’
Credit contul 234 ,,Alte creanțe curente”, subcontul 2343 ,,Creanțe privind alte operații’’
2.3 Contabilitatea numerarului din alte conturi bancare, transferurilor de numerar în expediție și documentelor bănești
Orice întreprinderile poate deține numerarul și în alte conturi nu doar în cele curente în monedă națională și în valută străină, dar și în conturi speciale precum cele de acreditiv și carduri bancare.
Acreditivul reprezintă un angajament prin care o bancă (banca emitentă), acționînd la cererea clientului său (ordonatorul), execută o plată în avantajul unui terț (beneficiarul) la prezentarea de către acesta a documentelor ce confirmă livrarea mărfurilor sau prestarea serviciilor.
Decontările cu utilizarea acreditivului în calitate de mijloc de plată sînt reglementate de “Regulamentul privind utilizarea acreditivului documentar acoperit și irevocabil pe teritoriul Republicii Moldova” nr. 122 din 29.05.2003.
Acreditivul se clasifică după mai multe criterii conform schemei 2.3
Schema 2.3 Clasificarea acreditivului
Acreditivul revocabil- poate fi modificat sau anulat de banca emitentă sau plătitor fără acordul și avizarea beneficiarului;
Acreditivul irevocabil- conține clauze privind imposibilitatea modificării sau anulării acestuia fără consimțământul părților contractante.
Acreditivul acoperit – la deschiderea căruia banca emitentă transferă din contul plătitorului sau creditului acordat plătitorului toată suma acreditivului băncii beneficiare, cu condiția utilizării acestor mijloace bănești pentru achitarea acreditivului;
Acreditivul neacoperit – la deschiderea căruia banca emitentă transferă băncii beneficiare doar o parte din suma acreditivului, cu completarea ulterioară, pe măsura necesității a contului de acreditiv.
Pe teritoriul Republicii Moldova se aplică numai acreditivul acoperit și irevocabil.
Acreditivul este utilizat pentru decontări numai cu un singur beneficiar și nu poate fi transferat decît dacă este desemnat de banca emitentă ca fiind transferabil. Acreditivul se achită prin virament în sumă totală sau parțială. Nu se permite achitarea acreditivului în numerar.
Evidența analitică a acreditivelor se ține pe bănci la care sînt deschise acreditivele și pe clienți care beneficiază de acreditive.
Cardul bancar este un suport de informație, folosit de deținător în modul prevăzut în obligațiile reciproce cu emitentul cardului și acceptat de comercianți în calitate de instrument de plată la procurarea de mărfuri, consumul de servicii, obținerea de numerar și altor servicii de ghișeu. Modul de utilizare a cardurilor la efectuarea decontărilor fără numerar este reglementat de Regulamentului cu privire la cardurile bancare aprobat prin Hotărîrea Băncii Naționale a Moldovei Nr. 62 din 24 februarie 2005.
Pentru evidența sintetică a numerarului în acreditive și numerarului pe carduri bancare este destinat contul de activ 244 “Alte conturi bancare”.
CONSUMCOOP Drăsleceni nu dispune de astfel de conturi bancare, astfel vom specifica exemple convenționale de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economice privind numerarului în alte conturi bancare.
La deschiderea acreditivelor, depunerea numerarului pe cardurile bancare din conturile curente în monedă națională:
Debit contul 244 ,,Alte conturi bancare”, subcontul 2441 ,,Acreditive’’, subcontul 2442 ,,Carduri bancare’’ subcontul 2443 ,,Numerar la alte conturi bancare’’;
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’;
La deschiderea acreditivelor, depunerea numerarului pe cardurile bancare din conturile curente în valută străină:
Debit contul 244 ,,Alte conturi bancare”, subcontul 2441 ,,Acreditive’’, subcontul 2442 ,,Carduri bancare’’ subcontul 2443 ,,Numerar la alte conturi bancare’’;
Credit contul contul 243 ,,Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 ,,Numerar la conturi în ’’;
La deschiderea acreditivelor, depunerea numerarului pe cardurile bancare din contul creditelor bancare pe termen scurt:
Debit contul 244 ,,Alte conturi bancare”, subcontul 2441 ,,Acreditive’’, subcontul 2442 ,,Carduri bancare’’ subcontul 2443 ,,Numerar la alte conturi bancare’’;
Credit contul contul 511 ,,Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 5111 ,,Credite bancare în monedă națională’’ sau subcontul 5112 ,,Credite bancare în valută străină ;
Achitarea datoriilor față furnizori pentru bunurile procurate din contul numerarului la alte conturi bancare:
Debit contul 521 ,,Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 ,, Datorii comerciale în țară’’;
Credit contul 244 ,,Alte conturi bancare”, subcontul 2441 ,,Acreditive’’, subcontul 2442 ,,Carduri bancare’’ subcontul 2443 ,,Numerar la alte conturi bancare’’;
La închiderea acreditivelor, anularea cardurile bancare din conturile curente în monedă națională:
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’;
Credit contul 244 ,,Alte conturi bancare”, subcontul 2441 ,,Acreditive’’, subcontul 2442 ,,Carduri bancare’’ subcontul 2443 ,,Numerar la alte conturi bancare’’;
Respectiv operațiunea dată de închidere a acreditivelor, anularea cardurile bancare, poate avea loc și din contul conturilor în valută străină sau creditelor bancare pe termen scurt.
Achitarea comisioanelor pentru deschiderea altor conturi bancare, efectuarea operațiunilor cu numerarul:
Debit contul 713 ,,Cheltuieli administrative”, subcontul 7138 ,,Alte cheltuieli administrative” ;
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’;
În urma desfășurării activității economice a întreprinderii se întîlnesc cazuri de transferare a numerarului prin oficiile poștale, prin intermediul serviciului de încasare a băncilor comerciale etc. Pentru evidența numerarului aflat în drum este destinat contul 245 “Transferuri de numerar în expediție”. În debit se înregistrează suma numerarului aflat în expediție , iar în credit – înregistrarea numerarului în conturile bancare. Soldul reprezintă suma numerarului aflat în expediție la o dată anumită.
CONSUMCOOP Drăsleceni nu utilizează acest cont, deoarece numerarul din casieria cooperativei sunt depuși direct la banca ce îi deservește, drept urmare vom specifica exemple convenționale de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economice ce țin de transferurile de numerar în expediție.
Transferarea numerarului prin oficiile poștale, la predarea acestora încasatorilor:
Debit contul 245 '' Transferuri de numerar în expediție'';
Credit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’.
Înregistrarea sumelor transferate la conturile bancare ale întreprinderii:
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’;
Credit contul 245“Transferuri bănești în expediție” .
Totodată în casieria întreprinderii în afară de numerar se poate păstra și documente bănești, din acestea fac parte mărci poștale, tichete pentru transport, foi de odihnă etc. Pentru evidența acestor documente este destinat contul de activ 246 “Documente bănești”. În debit se reflectă procurarea documentelor, iar în credit – ieșirea acestora.
În casieria CONSUMCOOP Drăsliceni nu se păstrează astfel de documente, astfel vom specifica exemple convenționale de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economice privind documentele bănești.
Procurarea documentelor bănești prin achitarea în numerar:
Debit contul 245“Documente bănești” ;
Credit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’.
Procurarea documentelor bănești prin transfer de la contul curent în minedă națională:
Debit contul 245“Documente bănești” ;
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ,, Numerar în conturi nelegat’’.
Ieșirea documentelor bănești în urma vînzării sau schimbului:
Debit contul 714 ''Alte cheltuieli operaționale'', subcontul 7141 ,,Valoarea contabilă și cheltuielile aferente altor active circulante ieșite;
Credit contul 246 ''Documente bănești''.
Încasarea numerarului din vînzarea documentelor bănești și reflectarea TVA:
Debit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’;
Credit contul 246 ''Documente bănești'';
Credit contul 534 ,,Datorii față de buget”, subcontul 5344 ,, Datorii privind taxa pe valoare adăugată’’.
Vînzarea documentelor bănești lucrătorilor întreprinderii cu achitarea ulterioară și reflectarea TVA:
Debit contul 226 ,,Creanțe ale personalului”, subcontul 2264 ,, Alte creanțe ale personalului’’;
Credit contul 246 ''Documente bănești'';
Credit contul 534 ,,Datorii față de buget”, subcontul 5344 ,, Datorii privind taxa pe valoare adăugată’’.
Vînzarea documentelor bănești altor personae fizice sau juridice cu achitarea ulterioară și reflectarea TVA:
Debit contul 234 ,,Alte creanțe curente”, subcontul 2343 ,, Creanțe privind alte operații’’;
Credit contul 246 ''Documente bănești'';
Credit contul 534 ,,Datorii față de buget”, subcontul 5344 ,, Datorii privind taxa pe valoare adăugată’’.
De regulă, documentele bănești se păstrează în casierie și inventarierea acestora se efectuează odată cu inventarierea numerarului.
Capitolul III. INVENTARIEREA NUMERARULUI ȘI
ÎNTOCMIRE A SITUAȚIEI FLUXURILOR DE
NUMERAR
3.1. Inventarierea numerarului din casierie și reflectarea divergențelor
constatate
Unul din obiectivele principale ale contabilității este reflectarea reală și exactă a informației. Astfel, ca acest obiectiv să fie atins, entitățile efectuiază inventarierea bunurilor și datoriilor.
Inventarierea reprezintă o metodă de control și autentificare documentară a existenței elementelor de activ și datorii în expresie cantitativ-valorică, care aparțin sau se află în gestiunea temporară a entității la data efectuării acesteia. Modul de efectuare a inventarierii are loc în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr.113 ce a intrat în vigoare din 01 ianuarie 2008 și a Regulamentului privind inventarierea nr. 60 din 29.05.2012.
Prin natura sa, inventarierea înfăptuie funcția de control și reprezintă un supliment necesar la documentație. Ea permite a lua în considerație acele fenomene care nu se reflectă în documentele primare, întrucît nu se supun contabilizării cotidiene. În inventarierea numerarului acestea sînt erorile de calcul, de numărare, erorile contabile, delapidări, sustrageri, înșelări la socotit.
Sarcinile de bază ale inventarierii numerarului sunt:
Constatarea existenței efective a numerarului;
Controlul asupra integrității numerarului prin compararea existenței faptice cu datele scriptice din contabilitate;
Verificarea respectării regulilor și condițiilor de păstrare a numerarului;
Verificarea realității evaluării numerarului în casierie.
Inventarierea se înfăptuiește în mod obligatoriu în termenele stabilite și în cazul schimbării gestionarilor, totodată se mai efectuiază și în următoarele situații:
În caz de furt, delapidare, jafuri sau abuz;
În urma incendiului sau calamităților naturale;
În cazul reorganizării, divizării sau lichidării entității;
La solicitarea organelor de control.
Numărul inventarierilor în anul de gestiune, datele executării acestora se stabilesc de entitate, cu excepția cazurilor când efectuarea inventarierii este obligatorie conform legislației (de exemplu, înainte de întocmirea situațiilor financiare anuale).
Inventarierea cuprinde cîteva etape:
Pregătirea;
Efectuarea propriu-zisă a inventarierii;
Constatarea și reflectarea rezultatelor inventarierii;
Pregătirea inventarierii stabilește crearea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a acesteia. În acest scop, se iau măsuri de natură organizatorică și contabilă.
Măsurile de natură organizatorică prevăd:
Emiterea de către persoanele responsabile a dispoziției privind efectuarea inventarierii, prin care se menționează componența comisiei, președintele comisiei, gestiunea supusă inventarierii, data de începere și sfârșitul inventarierii. Dispoziția, concomitent cu cleștele de sigilat, se înmânează comisiei, înainte de efectuarea inventarierii;
Crearea condițiilor de lucru pentru comisia de inventariere;
Luarea de către comisie a măsurilor organizatorice necesare;
Înainte de a proceda la verificarea existenței efective a numerarului comisia este obligată:
Să asigure participarea la inventariere a tuturor membrilor comisiei;
Să constate valoarea faptică a numerarului în casierie și să solicite întocmirea ultimului raport privind casa;
Să stabilească încasările zilei curente conform indicatorilor aparatului de casă, să predea suma încasată în casieria centrală a entității;
Să primească ultimul registru de evidență a documentelor de încasare și plată sau rapoartele de gestiune privind numerarul.
Măsurile de natură contabile cuprind:
Reflectarea în conturile contabile a tuturor operațiunilor economice efectuate până la inventariere;
Verificarea corectitudinii și exactității reflectării în conturi a operațiunilor economice prin compararea datelor contabile cu datele evidenței operative.
Efectuarea propriu-zisă a inventarierii prevede executarea unor lucrări care cuprind numărarea, recalcularea și înregistrarea în listele de inventariere a datelor efective stabilite cu ocazia inventarierii. Lista de inventariere constituie un document contabil primar care reflectă existența bunurilor constatate în procesul inventarierii. Pe fiecare pagină a listei de inventariere se marchează numărul de ordine și denumirea bunurilor, cantitatea totală a acestora, indiferent de unitatea de măsură. Listele de inventariere se semnează de către membrii comisiei și gestionari, iar pe penultima filă gestionarul face mențiunea care confirmă că bunurile au fost verificate în prezența sa, că față de comisie nu are nici o obiecție și bunurile cuprinse în liste se află în custodie. În cazul inventarierii numerarului se întocmește formularul tipizat INV- 7. Diferențele constatate cu ocazia inventarierii pot fi sub formă de plusuri sau minusuri.
CONSUMCOOP Drăsliceni efectuiază trimestial inventarierea numerarului din casieria acesteia, astfel conform Dispoziției din nr.89 (anexa52), în data de 25.12.14 s- a desfășurat ultima inventariere din perioada dată. Membrii comisiei fiind președintele cooperativei, contabilul- șef și contabilul- casier. Conform procesului- verbal nr.7 din 25.12.14 (anexa53), în urma inventariei s- a stabilit numerar în monedă națională în sumă de 702 lei și 30 bani, ccea ce corespunde registrului de casă din acceași dată (anexa54).
Însă, după cum am menționat mai sus, de obicei rezultatul inventariei poate constituie o anumită diferență sub formă de plusuri sau minusuri, care în contabilitate vor fi reflectate în felul următor:
Plusurile de numerar stabilite în casierie:
Debit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’;
Credit contul 612 ,,Alte venituri din activitatea operațională”, subcontul 6124 ,,Venituri din plusurile de active imobilizate și circulante constatate la inventariere’’
Lipsurile de numerar depistate în casierie:
Debit contul 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operațională” , subcontul 7144 ,,Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și circulante” ;
Credit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională’’.
Situațiile financiare se întocmesc cu utilizarea datelor inventarierii generale pentru autentificarea existenței și stării elementelor de activ și datorii. În nota explicativă la situațiile financiare se dezvăluie următoarele informații privind:
Confirmarea datelor reflectate în situațiile financiare în urma efectuării inventarierii;
Obiectivele și termenele de efectuare a inventarierii generale sau parțiale pe parcursul perioadei de gestiune;
Rezultatele inventarierii- plusurile și lipsurile finale;
Reflectarea rezultatelor inventarierii în contabilitate;
Măsurile luate pentru înlăturarea lipsurilor constatate;
Suma prejudiciului material și modul de recuperare a acestuia (achitarea în casierie, rețineri din salariu, rețineri conform deciziilor instanțelor de judecată etc.);
Recuperarea de la persoanele vinovate în perioada de gestiune a sumelor aferente pierderilor rezultate din anii precedenți.
3.2 Modul de întocmire și prezentare a Situației fluxurilor de numerar
Situațiile Financiare reprezintă un set de rapoarte în care se dezvăluie informații, sub formă de indicatori, referitor la poziția financiară, performanța financiară, modificările capitalului propriu și fluxurile de numerar ale întreprinderii pe o perioadă de gestiune.
Unul dintre rapoartele principale ale Situațiilor Financiare, în care se reflectă toate modificările intervenite în resursele financiare ale întreprinderii, din punct de vedere al încasării și plății numerarului, în cursul perioadei de gestiune este Situația fluxurilor de numerar.
Obiectivul acestui raport îl constituie oferirea utilizatorilor situațiilor financiare posibilitatea:
de a evalua activitatea întreprinderii privind suficiența numerarului pentru efectuarea operațiunilor respective;
de a aprecia capacitatea întreprinderii de a menține nivelul necesar al numerarului fără atragerea lor din alte surse;
de a determina capacitatea întreprinderii privind generarea numerarului.
Modul de întocmire a Situației fluxurilor de numerar este reglementat de prevederile S.N.C ''Prezentarea Situațiilor Financiare'', dar luînd în considerație fapftul că CONSUMCOOP Drăsliceni nu a trecut la standartele noi de contabilitate, la întocmirea raportului dat s- a ținut cont de prevederile S.N.C 5 ''Prezentarea rapoartelor financiare'' și S.N.C 7 ''Raportul privind fluxul mijloacelor bănești''.
În Situația fluxurilor de numerar nu se reflectă:
mișcarea internă a numerarului;
tranzacțiile pe bază de barter ;
convertirea datoriilor în capital social;
amortizarea și pierderile din deprecierea activelor imobilizate.
Situația fluxurilor de numerar se întocmește în baza contabilității de casă, conform căreia: încasările de numerar sînt reflectate la sumele efectiv încasate în casierie și conturi curente; plățile bănești – la sumele efectiv achitate din casierie și conturi curente, iar documentele bănești– la valoarea documentelor bănești efectiv intrate și ieșite.
Situația fluxurilor de numerar se întocmește conform metodei directe, conform căreia intrările și ieșirile de numerar se determină în baza datelor din conturile de evidență a numerarului.
Datele privind încasările și plățile de numerar sînt reflectate în raport separat pe feluri de activități: operațională, de investiții și financiară, cu prezentarea distinctă a diferențelor de curs valutar, acest lucru permite utilizatorilor de a aprecia influența tipurilor de activități asupra situației financiare a întreprinderii, mărimii numerarului precum și interconexiunii genurilor de activitate sus menționate. Conform S.N.C 7 ''Raportul privind fluxul mijloacelor bănești'', fiecare tip de activitate cuprinde următoarele încasări- plăți de numerar conform schemelor ce urmează:
Schema 3.1 Încasările și plățile din activitatea operațională
Volumul fluxului de numerar rezultat din activitatea operațională constituie un indicator cheie al eficacității activității întreprinderii, pentru că anume în baza acestuia se poate decide despre acumularea unei cantități suficinte de numerar, pentru menținerea nivelului de producție al întreprinderii, achitarea împrumuturilor, dividendelor și realizarea de investiții noi fără a apela la surse externe de finanțare. Fluxul de numerar provenit din activitatea operațională este condiționat, în principal, de activitatea de bază a întreprinderii producătoare de venit.
Schema 3.2 Încasările și plățile din activitatea de investiții
Fluxul de numerar provenit din activitatea de investiții, reflectă nivelul cheltuielilor de producție pentru resursele destinate obținerii venitului și viitoarelor fluxuri ale numerarului. De exemplu, entitatea nu obține venit imediat după procurarea mijloacelor fixe, dar pe parcursul duratei de exploatare a acestora.
Schema 3.3 Încasările și plățile din activitatea financiară
Fluxul de numerar din activitatea financiară este foarte esențial, deoarece prezintă utilizatorilor situațiilor financiare posibilitatea de a determina cauzele sporirii sau diminuării capitalului propriu al întreprinderii, modificările și motivele acestora produse în mărimea și componența datoriilor pe termen lung și scurt. Nu în ultimul rînd această informație este utilă și la prognozarea cerințelor investitorilor și creditorilor privind viitoarele fluxuri numerar.
Fluxul de numerar provenit din situații excepționale include încasările de numerar de la autoritățile de stat, persoane fizice și juridice cu titlu de compensații pentru acoperirea pierderilor provocate de calamități naturale și ieșirile de numerar în urma anumitor incedii sau jafuri.
Conform noilor standarte de contabilitate, observăm careva modificări în structura Raportului privind fluxul mijloacelor bănești, astfel conform S.N.C ''Prezentarea Situațiilor Financiare'', raportul dat se numește Situația fluxurilor de numerar, iar componența încasărilor și plăților din cadrul fiecărui gen de activitatea este următoarea:
I. Activitatea operaținală:
încasări din vînzări;
plăți pentru stocuri și servicii procurate;
plăți către angajați și organe de asigurare socială și medicală ;
dobînzi plătite;
plata impozitului pe venit;
alte încasări;
alte plăți.
II. Activitatea de investiții:
încasări din vînzarea activelor imobilizate;
plăți aferente intrărilor de active imobilizate;
dobînzi incasate;
dividente încasate;
alte încasări (plăți).
III. Activitatea financiară:
încasări sub formă de credite și împrumuturi;
plăți aferente rambursării creditelor și împrumuturilor;
dividente plătite;
încasări din operațiuni de capital;
plăți bănești la răscumpărarea acțiunilor proprii;
alte încasări (plăți).
Conform Situației fluxurilor de numerar pe perioada anului 2014 (anexa55), putem afirma că CONSUMCOOP Drăsliceni a efectuat următoarele operațiuni ale activității operaționale: au fost obținute încasări bănești din vînzări de 5920304 lei (rd. 010) , s- au efectuat plăți bănești furnizorilor și antreprenorilor în sumă de 5186623 lei (rd. 020), plăți salariaților, inclusiv contribuții pentru asigurările sociale și primele de asigurare obligstorie de asistență medicală de 844330 lei (rd. 030), plata dobînzilor 23554 lei (rd. 040), alte încasări ale mijloacelor bănești 120304 lei (rd.060), alte plăți ale mijloacelor bănești 23701 lei (rd. 070), iar în rezultat fluxul net al mijloacelor bănești din activitatea operațională constituie -37600 lei (rd. 080).
Potrivit datelor din raport CONSUMCOOP Drăsliceni nu a efectuat nici o operațiuni din activitatea de investiții în perioada anului 2014.
Din activitatea financiară avem următoarele operațiuni: încasări bănești sub formă de credite și împrumuturi 238356 lei (rd. 150), plăți bănești privind creditele și împrumuturile 190533 lei (rd. 160) drept urmare fluxul net al mijloacelor bănești din activitatea financiară constituie 47823 lei (rd.210) .
Fluxul net din activitatea economico- financiară pînă la articolele exceptionale constituie -10223 lei (rd. 220).
Încasări (plăți) excepționale ale mijloacelor bănești nu sunt înregistrate în perioada anului 2014.
Fluxul net total constituie 10223 lei (rd. 240).
Diferențe de curs favorabile (nefavorabile) nu sunt înregistrate.
Soldul mijloacelor bănești la începutul anului constituie 20272 lei (rd.260).
În rezultat soldul mijloacelor bănești la sfîrșitul perioadei de gestiune constituie 30495 lei (rd.270) și trebuie să corespundă rezultatului total din rîndul 440 al Bilanțului contabil la ceeași dată (anexa 56), ceea ce corespunde.
Însă, toate aceste date nu ne oferă o informație generală și completă pentru a putea face o anumită concluzie a mișcării numerarului cooperativei, pentru acest lucru este necesar analiza fluxului de numerar comparativ cu perioada anului precedent. Astfel conform Situației fluxurilor de numerar din anul 2013 (anexa 77) avem următoarele date privind aprecierea generală a fluxurilor nete a numerarului, prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 3.1
Aprecierea generală a fluxurilor nete ale numerarului (lei)
Sursa: Elaborat de autor pe baza Situației fluxului de numerar pe anii 2013- 2014, (anexa 55 și 57)
Concluzie:
În baza informației din tabelul 3.1 observăm că CONSUMCOOP Drăsliceni înregstrează o tendință negativă în situația fluxurilor de numerar. În primul rînd, atrage atenția apariția fluxului net negativ din activitatea operațională. Astfel, dacă în anul 2013 cooperativa a reușit să genereze fluxul net pozitiv în sumă de 81325 lei, în 2014 s-a format un flux net negativ în sumă de 37600 lei. Rezultatele obținute denotă o insuficiență majoră de numerar necesară pentru activitatea uzuală a cooperativei. Astfel plățile efectuate în folosul antreprenorilor, instituțiilor bancare și salariaților cooperativei, depășesc considerabil suma încasărilor de numerar din vinzări, ccea ce se apreciază negativ.
Totodată, abservăm că cooperativa, atît în anul 2013 cît și în anul 2014 nu înregistrează nici o mișcare de numerar din activitatea investițională. Însă, conform principalelor reguli de analiză, cooperativa trebuie să obțină un flux de numerar negativ din activitatea de investiții. Acesta indica o utilizare corectă și conform destinației a surselor disponibile în cadrul cooperativei. Situația dată, însă, semnalează faptul că CONSUMCOOP Drăsliceni nu este orientată spre mărirea potențialului tehnic prin procurarea mijloacelor fixe noi, fapt care poate crea dificultăți în procesul desfășurării activitătii operaționale a cooperativei.
Fluxurile de numerar din activitatea financiară reprezintă sursele externe de finanțare a bussines-ului și de obicei acestea vin să acopere golurile activității operaționale. Astfel, dacă cooperativa în anul 2013 înregistrează un flux net negativ în sumă de 97713 lei, atunci în anul 2014 ea înscrie un flux net pozitiv în mărime de 47823 lei, ceea ce în rezultat duce la formarea unui flux net total pozitiv in perioada de gestiune în mărime de 10223 lei, ceea ce se apreciază pozitiv.
Sintetizînd datele din tabelul 3.1, obținem următoarea reprezentare privind aprecierea fluxurilor nete de numerar pentru anii 2013 și 2014 conform diagramei din figura 3.4.
Figura 3.4 Aprecierea fluxurilor nete a numerarului
Totodată, pentru o informație mai detailată cu privire la provenința încasărilor și utilizarea numerarului încasat, se aplică analiza structurală, în cadrul căreia se examinează corelația dintre diferite canale de încasare și direcții de plată a numerarului, informație prezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul 3.2
Analiza structurală a fluxurilor de numerar prin metoda separată în dinamică
Sursa: Elaborat de autor pe baza Situației fluxului de numerar pe anii 2013- 2014, (anexa 55 și 57)
Urmărind indicațiile din tabelul 3.2, observăm că prin analiza structurală putem aprecierea contribuția fiecărui elemnt component al plăților și încasărilor la formarea fluxului net al numerarului cooperativei.
Însă, pentru prezentarea într- o formă mai acesibilă a structurii fluxurilor de numerar, se întocmesc diagrame de tip circular. Astfel, strucura încasărilor de numerar atît în anul 2013 cît și în perioada raportată- 2014 este prezentată conform schemelor de mai jos.
Totodată, sintetizînd datele din tabelul 3.2, obținem următoarea informație privind structura plăților atît în anul 2013 cît și în anul 2014. prezantată în diagramele din schemele de mai jos.
Concluzie:
Din datele tabelului 3.2 și informațiile prezentate în baza diagramelor din figurile 3.4- 3.8, constatăm că atît în perioada raportată, cît și în perioada precedentă, elementul formator principal al fluxului de numerar la CONSUMCOOP Drăsliceni, precum și sursa majoră de venit o constituie încasările provenite din vînzări. Astfel, cota încasărilor din vînzări în anul 2013 reprezintă 95,56%, iar în anul 2014 este de 94,29%, indicînd o mică descreștere în dinamică de 1,27%.
Surse suplimentare de constituire a fluxului de numerar al cooperativei, rezultă din alte încasări operaționale și încasări sub formă de credite și împrumuturi, acestea deținînd o cotă foarte mică în total încasări. Astfel în anul 2013, cota altor încasări operaționale este de 1,34%, iar în anul 2014 de 1,92%, marcînd o creștere de 0,58% în dinamică. Acest lucru datorîndu- se măririi numărului serviciilor de arendă prestate de către CONSUMCOOP Drăsliceni, ceea ce se apreciază pozitiv.
Pe de-altă parte, elementele de plăți urmăresc aceeași dinamică atît în 2013, cît și în 2014, fără schimbări majore. Direcția principală de plată reprezintă numerarul transferat furnizorilor pentru mărfurile procurate, această pondere constituind 83,05 % în anul 2014, cu 0,61 % mai puțin decît în perioada precedentă, lucru dat rezultă automat, din micșorarea încasărilor din vînzări.
Totodată, achitarea tranșelor de credite și împrumuturi, cît și a comisioanelor aferente acestora a diminuat bugetul cooperativei cu 190533 lei sau 3,05%, cu 1,6% mai puțin decît în 2013. Suma numerarului sub formă de salarii și contribuții sociale și medicale achitate muncitorilor a crescut în 2014 cu 2,38%, reprezentînd 13,52% din mărimea totală a plăților. Cu o pondere mai puțin semnificativă sunt plățile efectuate în vederea achitării dobînzilor la creditele contractate, ceea ce nu modifică considerabil cifra totală a plăților, acestea constituind in 2013 – 0,55%, iar în 2014- 0,34%, o reducere ce survine automan din micșorarea plăților privind creditele și împrumuturile.
În rezultat, putem afirma că Situația fluxurilor de numerar al CONSUMCOOP Drăsliceni nu este una dintre cele mai bune, faptul că înregistrează un flux net total negativ din activitatea operațională, exprimă existența unor minosuri în activitatea de baza a cooperativei în gestionarea numerarului ei. Astfel, pe viitor ar trebui să implimenteze unele măsuri pentru a înlătura aceste neajunsuri și nu în ultimul rind să efectueze anumite investiții de numerar, deoarece dupa cum s- a văzut din tabelul 3.1, la acest capitol nu se înregistrează nici o mișcare.
Concluzii
În cadrul elaborării acestei teze, ce are drept subiect ''Contabilitatea numerarului'' s- a urmărit îndeplinirea următoarelor sarcini:
scoaterea în evidență a particularităților ce țin de caracteristica și clasificarea numerarului;
studierea mecanismelor de ținere a evidenței sintetice și analitice a numerarului în cadrul entității;
determinarea principalelor tipuri și forme de efectuare a plăților cu numerar;
precizarea modului de efectuare a inventarierii numerarului și reflectarea divergențelor constate;
dezvăluirea modului de reflectare a informației în Situația fluxurilor de numerar.
Sarcinile date urmau a fi îndeplinite în urma studierii stării evidenței contabile a numerarului la Cooperativa de consum din satul Drăsliceni, astfel în rezultat putem formula următoarele concluzii:
CONSUMCOOP Drăsliceni este o asociație de persoane fizice, constituită în mod liber, pentru desfășurarea în comun a activității de antreprenoriat și de altă natură pe raza de activitate a acesteia și se constituie pe baza hotărîrii membrilor fondatori potrivit legii RM cu privire la cooperație;
principalul obiectiv de activitate îl constituie comercializarea mărfurilor cu amănuntul;
aparatul contabil al cooperativei se afla în răspunderea contabilului- șef și a contabilului- casier;
cooperativa nu a trecut la noile standarte de contabilitate, acest lucru urmînd să se efectueze începînd cu 01 ianuarie 2015;
din componența numerarului în contabilitatea cooperativei se enumeră numerar în casierie și numerar în conturi curente în monedă națională;
pentru evidența numerarului se utilizează conturile sintetice 241 „Casa” și 242 „Conturi curente în monedă națională”. Utilizarea altor conturi sintetice nu este necesară din cauza inexistenței documentelor bănești, a transferurilor de numerar în expediție, și respectiv a numerarului la conturi curente în valută străină. La fiecare din conturile sintetice nominalizate a fost decshis cîte un singur cont analitic – 2411 „Casa în monedă națională” și 2421 „Numerar la conturi nelegat”, deoarece la CONSUMCOOP Drăsliceni nu au avut loc tranzacții în valută străină și nu au fost cazuri de sechestrare a numerarului;
principalele forme de efectuare a plăților sunt achitarea în numerar și prin transferul de la contul curent în monedă națională;
principala sursă de proviniență a numerarului în casieria CONSUMCOOP Drăsliceni reprezintă venitul obținut din vînzarea mărfurilor cu amănuntul;
evidența contabilă a numerarului se ține în mod automatizat prin intermediul programei contabile 1C- Contabilitate versiunea 7.7, dar și în mod manual de către contabilul- șef care întocmește și el la rîndul său, atît Jurnalulu order cît și Raportul Cartea Marea;
evidența numerarului se efectuiază în conformitate cu prevederile principalelor acte normative ce reglementeză acest domeniu;
primirea și eliberarea numerarului din casa cooperativei, efectuare transferurilor din conturile de decontare se consemnează în documentele stabilite de legislația în vigoare;
inventarierea numerarului din casieria CONSUMCOOP Drăsliceni se efectuiază trimestial și de regulă nu se depistează nici o divergență, deoarece numerarul este zilnic depus la contul curent al cooperativei;
situația privind fluxurile de numerar se întocmește în baza prevederilor S.N.C 5 ''Prezentarea rapoartelor financiare'' și S.N.C 7 ''Raportul privind fluxul mijloacelor bănești'', iar începînd cu anul 2015, cooperativa va trece la noile standarte de contabilitate urmînd a ține cont deja de S.N.C ''Prezentarea Situațiilor Financiare'';
elementul formator principal al fluxului de numerar la CONSUMCOOP Drăsliceni, precum și sursa majoră de venit o constituie încasările provenite din vînzări;
direcția principală de plată a numerarului reprezintă numerarul transferat furnizorilor pentru mărfurile procurate.
Totodată, în urma îndeplinirii sarcinilor tezei date, s- au depistat și unele încălcări, astfel cooperativa nu pe deplin respectă Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a RM, aprobate prin hotărîrea Guvernului RM la 25 noiembrie 1992, cu ulterioarele modificări și completări, și anume:
operațiile de casă se desfășoară în oficiul contabilității unde au acces și alte persoane, nefiind special amenajată și izolată, destinată primirii, eliberării și păstrării provizoriu a numerarului;
numerarul se păstrează în safeu metalic, care dispune de duplicat de chei și se păstrează la contabilul-șef;
încăperea nu este dotată cu semnalizare de pază și antiincendiară;
s-a depistat că în unele documentele primare pot lipsi anumite elemente și anume conform anexei 20, pe dispoziția de încasare nr.365 lipsește semnătura contabilului- șef;
s- a înregistrat eliberarea numerarului din casierie fără document justificat, astfel conform anexei 24, se achită furnizorului SRL Ramaiana suma de 14000 lei, iar dispoziția de plată fiind doar semnată de către aceasta, nefiind anexat bonul de casă ce ar confirma primirea numerarului de către furnizor.
Deficiențele constatate în urma studierii contabilității numerarului la CONSUMCOOP Drăsliceni, ar putea fi înlăturate prin următoarele acțiuni întreprinse:
perfectarea deplină a documentelor primare, completarea tuturor elementelor obligatorii;
familiarizarea mai aprofundată cu programa contabilă existentă, pentru a evita necesitatea efectuării lucrului manual de către contabilul- șef al cooperativei;
întreprinderea unor măsuri de către președinte privind amenajarea unei încăperi speciale pentru efectuarea operațiunilor de casă, aceasta respectiv să fie dotată cu semnalizare de pază și antiincendiară;
gestionarea cît mai eficientă a tuturor proceselor ce țin de aprovizionarea cu marfă și realizarea ei pentru a atinge cele mai mari nivele a tuturor indicatorilor economici și a nu ajunge în situația în care cooperativa nu- și va putea onora datoriile sale;
efectuarea cît mai des a controalelor în cadrul magazinelor, de către administrația cooperativei;
analizarea comenzilor efectuate de vînzători, modul de primire a mărfurilor și de realizare a lor, îmbogățirea asortimentului de marfă, iar unele mărfuri poate chiar să fie excluse din motivul inexistenței cererii din partea consumatorilor;
mărirea potențialului tehnic prin procurarea mijloacelor fixe noi și efectuarea investițiilor de numerar, pentru o desfășurarea mai bună a procesului de activitatea operațională a cooperativei.
Dacă toate aceste neajunsuri vor fi înlăturate de către administrația cooperativei atunci drept rezultat va influența pozitiv asupra metodologiei de contabilizare și gestiune a numerarului cît și a unei desfășurări mai de succes a activității de ansamblu a CONSUMCOOP Drăsliceni.
Bibliografie
A. Acte legislative și normative
1. Legea contabilității: nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007. În: Contabilitate și audit 2007, nr.9, p. 71- 87.
2. Planul de conturi contabile al activității economico- financiare a întreprinderilor.
3. Standardul Național de Contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor financiare''. În: Contabilitate și audit. 1998, nr. 1, p. 44- 73.
4. Standardul Național de Contabilitate 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor bănești”. În: Contabilitate și audit. 1998, nr. 1, p. 74- 85.
5. Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor bănești”. În: Monitorul Oficial al Republicii . 1999, nr. 35-38/70, p. 38-48.
6. Hotărîrea Guvernului Republicii privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova: nr. 764 din 25 noiembrie 1992. În: Monitorul Oficial al Republicii . 1992, nr. 011.
7. Regulamentul cu privire la transferul de credit. În: Monitorul Oficial al Republicii . 2005, nr. 176- 181, p. 149- 155.
8. Regulamentul cu privire la debitarea directă. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2005, nr.176-181, p. 155-159.
9. Regulamentul privind deschiderea, modificarea și închiderea conturilor la băncile autorizate din Republica . In: Monitorul Oficial al Republicii . 2004, nr. 218-223, art. 474.
10. Regulamentul privind inventarierea: nr. 60 din 29 mai 2012. În: Monitorul Oficial al Republicii . 2004, nr.166-169/953, din 10.08.2012.
11. Regulamentul privind reglemenarea valutară pe teritoriul Republicii . În: Monitorul Oficial Monitorul Oficial al Republicii Modova. 2003, nr. 56-58 din p. 40-67.
12. Standardul Național de Contabilitate „Prezentarea Situațiilor Financiare”. În: Contabilitate și audit. 1998, nr. 1, p. 74- 85.
13. Standardul Național de Contabilitate „Diferențe de curs valutar și de sumă”. În: Contabilitate și audit. 1998, nr. 1, p. 74- 85.
B. Manuale, manografii și lucrări didactice
14. Nederiță A. Corespondența conturilor contabile. Chișinău: Contabilitate și audit, 2007. 640 p.
15. Nederiță A. Contabilitate financiară , Ediția a II- a., Chișinău, ACAP, 2003, 640 p.
16. Țiriulnicova N., Paladi V. Analiza Rapoartelor financiare. Chișinău. Ed. Tipografia centrală, 2004, 384 p.
17. Țurcanu V., Bejerean E. Bazele contabilității. Chișinău, Ed. ASEM, 267 p.
18. Crețoiu, Gh. Economia politică. București: Casa de editura si presă „Sansa” 1994. 470 p.
19. Bojian, O. Contabilitatea întreprinderilor. București: Editura Economică, 1999. 336 p.
20. Frecăuțeanu A., Malai A., Balan I., Contabilitatea financiară. Chișinău. Centru ed. al UASM, 2007, 427 p.
21. Grigoroi, L.; Lazari, L. Bazele teoretice ale contabilității. Ediția a III-a. Chișinău: Cartier, 2005. 260 p.
C. Site- ografia
22. Site-ul oficial al portalului Contabil-șef http://contabilsef.md/
23. Site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat http://www.fisc.md/
24. Site-ul oficial al Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova http://www.mf.gov.md/
25. Site-ul oficial al Registrului de stat al actelor juridice al Republicii Moldova http://www.justice.md/
Bibliografie
A. Acte legislative și normative
1. Legea contabilității: nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007. În: Contabilitate și audit 2007, nr.9, p. 71- 87.
2. Planul de conturi contabile al activității economico- financiare a întreprinderilor.
3. Standardul Național de Contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor financiare''. În: Contabilitate și audit. 1998, nr. 1, p. 44- 73.
4. Standardul Național de Contabilitate 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor bănești”. În: Contabilitate și audit. 1998, nr. 1, p. 74- 85.
5. Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor bănești”. În: Monitorul Oficial al Republicii . 1999, nr. 35-38/70, p. 38-48.
6. Hotărîrea Guvernului Republicii privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova: nr. 764 din 25 noiembrie 1992. În: Monitorul Oficial al Republicii . 1992, nr. 011.
7. Regulamentul cu privire la transferul de credit. În: Monitorul Oficial al Republicii . 2005, nr. 176- 181, p. 149- 155.
8. Regulamentul cu privire la debitarea directă. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2005, nr.176-181, p. 155-159.
9. Regulamentul privind deschiderea, modificarea și închiderea conturilor la băncile autorizate din Republica . In: Monitorul Oficial al Republicii . 2004, nr. 218-223, art. 474.
10. Regulamentul privind inventarierea: nr. 60 din 29 mai 2012. În: Monitorul Oficial al Republicii . 2004, nr.166-169/953, din 10.08.2012.
11. Regulamentul privind reglemenarea valutară pe teritoriul Republicii . În: Monitorul Oficial Monitorul Oficial al Republicii Modova. 2003, nr. 56-58 din p. 40-67.
12. Standardul Național de Contabilitate „Prezentarea Situațiilor Financiare”. În: Contabilitate și audit. 1998, nr. 1, p. 74- 85.
13. Standardul Național de Contabilitate „Diferențe de curs valutar și de sumă”. În: Contabilitate și audit. 1998, nr. 1, p. 74- 85.
B. Manuale, manografii și lucrări didactice
14. Nederiță A. Corespondența conturilor contabile. Chișinău: Contabilitate și audit, 2007. 640 p.
15. Nederiță A. Contabilitate financiară , Ediția a II- a., Chișinău, ACAP, 2003, 640 p.
16. Țiriulnicova N., Paladi V. Analiza Rapoartelor financiare. Chișinău. Ed. Tipografia centrală, 2004, 384 p.
17. Țurcanu V., Bejerean E. Bazele contabilității. Chișinău, Ed. ASEM, 267 p.
18. Crețoiu, Gh. Economia politică. București: Casa de editura si presă „Sansa” 1994. 470 p.
19. Bojian, O. Contabilitatea întreprinderilor. București: Editura Economică, 1999. 336 p.
20. Frecăuțeanu A., Malai A., Balan I., Contabilitatea financiară. Chișinău. Centru ed. al UASM, 2007, 427 p.
21. Grigoroi, L.; Lazari, L. Bazele teoretice ale contabilității. Ediția a III-a. Chișinău: Cartier, 2005. 260 p.
C. Site- ografia
22. Site-ul oficial al portalului Contabil-șef http://contabilsef.md/
23. Site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat http://www.fisc.md/
24. Site-ul oficial al Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova http://www.mf.gov.md/
25. Site-ul oficial al Registrului de stat al actelor juridice al Republicii Moldova http://www.justice.md/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Numerarului (ID: 112591)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.