. Contabilitatea Mijloacelor Fixe Si a Investitiilor la Primaria Oraseneasca
CAPITOLUL 1
ROLUL ȘI IMPORTANȚA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE
Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilitatii autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.
Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice. Acest drept se exercită de către consiliile locale și primari, precum și de consiliile județene, autorități ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care aparțin comunei, orașului sau județului, după caz. Autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în competența altor autorități publice; ea este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.
Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale din comune și orașe și autoritățile administrației publice de la nivel județean se bazează pe principiile autonomiei, legalității, responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor întregului județ.
În relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și consiliul județean, pe de o parte, precum și între consiliul local și primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Autoritățile administrației publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilități autorităților administrației publice locale în procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al creării de noi servicii publice, fără asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare pentru realizarea respectivelor responsabilități.
Exercitarea competențelor și atribuțiilor stabilite prin lege revine autorităților administrației publice locale care se găsește cel mai aproape de cetățean.
În cadrul politicii economice naționale, orașele au dreptul la resurse proprii, pe care autoritățile administrației publice locale le gestionează potrivit atribuțiilor ce le revin. Resursele financiare ale autorităților publice locale trebuie să fie proporționale cu competențele și cu responsabilitățile prevăzute de lege.
Autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale orașelor în conformitate cu principiul autonomiei locale; au dreptul ca, în limitele competențelor lor, să coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din străinatate.
1.1. IMPORTANȚA PRIMĂRIEI ORĂȘENEȘTI CA ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE FINANȚATĂ DIN BUGETUL LOCAL
Primarul orașului îndeplinește o funcție de autoritate publică, el este conducătorul administrației publice locale și al aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, pe care îl conduce și îl controlează, răspunde de buna funcționare a administrației publice locale. Primarul reprezintă orașul în relațiile cu alte autorităti publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție.
În calitatea sa de ordonator principal de credite, primarul are următoarele competențe și răspunderi în ceea ce privește finanțele publice locale potrivit legislației 1 :
elaborarea și aprobarea bugetului local la termenele stabilite;
stabilirea, încasarea și urmărirea impozitelor și taxelor locale;
urmărirea execuției bugetului local și rectificarea acestuia, pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar;
stabilirea și urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale, inclusiv opțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenți economici specializați sau servicii publice locale, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul cetățenilor;
administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale;
angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu și lung și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din acestea;
administrarea resurselor financiare pe parcursul execuției bugetare, în condiții de eficiență;
stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuielilor publice locale;
elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetului local anual;
organizarea și urmărirea efectuării controlului financiar de gestiune asupra gestiunii proprii, gestiunilor instituțiilor și serviciilor publice din subordinea consiliului local.
Primarul este împuternicit prin lege să asigure realizarea următoarelor atribuții în legătură cu exercitarea prevederilor bugetului public:
utilizarea creditelor bugetare;
realizarea veniturilor;
integritatea bunurilor încredințate unității pe care o conduce;
organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a dărilor de seamă contabile asupra execuției bugetare;
folosirea cu eficiență și eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat ;
să organizeze controlul financiar preventiv;
să asigure controlul financiar de gestiune.
Angajarea și efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se aprobă de ordonatorul de credite și se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern, care atestă respectarea dispozițiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate și destinația acestora. În situația refuzului de viză de control financiar preventiv intern, ordonatorul de credite poate dispune pe prropria răspundere, angajarea și efectuarea cheltuielilor respective.
Ordonatorul principal de credite întocmește și prezintă spre aprobare consiliului județean până la data de 31 mai a anului următor contul anual de execuție a bugetului local , în structura urmatoare :
a) la venituri :
1. prevederi bugetare aprobate inițial;
2. prevederi bugetare definitive;
3. încasări realizate;
b) la cheltuieli:
1. credite aprobate initial;
2. credite definitive;
3. plăți efectuate.
Trimestrial, ordonatorul principal de credite întocmește darea de seamă asupra execuției bugetare, care se depune la direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat .
1.2. ORGANIGRAMA DE STRUCTURĂ A PRIMĂRIEI ORĂȘENEȘTI ȘI ATRIBUȚIILE ACESTEIA
Primarul, viceprimarul, secretarul orașului împreună cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria orașului, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale .
Serviciile publice ale orașului se înființează și se organizează de consiliul local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispune .
Autoritățile administrației publice locale prin care se realizează autonomia locală sunt : consiliul local ca autoritate deliberativă și primarul ca autoritate executivă.
Consiliul local este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de populația localității, raportată la Institutul Național de Statistică și Studii Economice. Astfel, pentru orașul Beiuș, care are conform ultimului recensământ 34 567 de locuitori, numărul consilierilor aleși este de 19.
Consiliul local are inițiativa și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice. Potrivit legislației 1, consiliul local are următoarele atribuții principale :
alege din rândul consilierilor viceprimarul; stabilește , în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu ;
aprobă statutul orașului, precum și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului ;
avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze și programe de dezvoltare economico – socială, de organizare și amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv pariciparea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală și de cooperare transfrontalieră ;
aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe locale, precum și taxe speciale;
aprobă, la propunerea primarului, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate, ale instituțiilor și serviciilor publice, precum și ale regiilor autonome de interes local ;
administrează domeniul public și domeniul privat al orașului ;
hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică ale orașului, precum și a seviciilor publice de interes local ;
hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietatea privată ale orașului ;
înființează instituții publice, societăți comerciale și servicii publice de interes local; urmărește, controlează și analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor stabilite de lege, norme de organizare și funcționare pentru instituțiile și serviciile publice de interes local;
hotărăște asupra înființării și reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, în numele unității adminstrativ–teritoriale, toate drepturile acționarului la societățile comerciale pe care le–a înființat; hotărăște asupra privatizării acestor societăți comerciale; numește și eliberează din funcție, membrii consiliilor de administrație ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
stabilește măsurile necesare pentru construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor, podurilor, precum și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de inters local;
aprobă, în limitele competențelor sale, documentațiile tehnico–economice pentru lucrările de investiții de interes local și asigură condițiile necesare în vederea realizării acestora;
asigură, potrivit competențelor sale, condițiile materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a instituțiilor și serviciilor publice de educație, sănătate, cultură, tineret, sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă, de sub autoritatea sa; urmărește și controlează activitatea acestora ;
acționează pentru protecția și refacerea mediului înconjurător, în scopul creșterii calității vieții; contribuie la protecția, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor și arezervațiilor naturale ;
înființează și organizează târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracție, baze sportive și asigură buna funcționare a acestora.
Primarul este conducătorul administrației publice locale și al aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, pe care îl conduce și îl controlează, el răspunde de buna funcționare a administrației publice locale .
Potrivit legii 1, primarul îndeplinește următoarele atribuții principale :
asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului; dis și ordonanțelor Guvernului; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor și ale celorlalți conducători ai autorităților administratiei publice centrale, precum și a hotărârilor consiliului județean;
asigură aducerea la îndeplinire a hotarârilor consiliului local; în situația în care apreciază că o hotărâre este ilegală în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;
prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea economică și socială a orașului, în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației publice locale, precum și informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;
întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local;
exercită funcția de ordonator principal de credite;
verifică, din oficiu, sau la cerere, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și comunică de îndată consiliului local cele constatate;
asigură ordinea publică și liniștea locuitorilor, prin intermediul poliției, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor și unităților de protecție civilă, care au obligația să răspundă solicitărilor sale ;
exercită controlul asupra activităților din târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracții și ia măsuri pentru buna funcționare a acestora ;
îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă ;
propune consiliului local spre aprobare personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, cu excepția secretarului;
răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat al orașului .
În exercitarea atribuțiilor de autoritate tutelară și de ofițer al stării civile, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea și desfășurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecție civilă, precum și altor atribuții stabilite prin lege primarul acționează și ca reprezentant al statului în orașul în care afost ales .
În această calitate primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului concursul șefilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul propriu de specialitate .
Atribuțiile de ofițer de stare civilă pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor funcționari cu competențe în acest domeniu .
Orașul are un secretar salarizat din bugetul local. Potrivit legii1, el îndeplinește următoarele atribuții principale :
participă în mod obligatoriu la sedințele consiliului local;
coordonează compartimentele și activitățile cu caracter juridic, de stare civilă, autoritate tutelară și asistență socială din cadrul aparatului propriu de specialitatea al consiliului local;
avizează proiectele de hotărâre ale consiliului local, asumându-și răspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnând hotărârile pe care le consideră legale;
avizează pentru legalitatea dispozițiile primarului;
urmărește rezolvarea corespondenței în termenul legal;
asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local și efectuarea lucrărilor de secretariat;
pregătește lucrările supuse dezbaterii consiliului local;
asigură comunicarea către autoritățile, instituțiile și persoanele interesate a actelor emise de către primar sau consiliu local, în termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu prevede altfel;
asigură aducerea la cunoștința publică a hotărârilor și dispozițiilor cu caracter normativ;
eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara actelor cu caracter secret;
legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de părți și confirmă autenticitatea copiilor cu actele originale .
Prezentăm în continuare organigrama de structură a Primăriei Orașului Beiuș, în figura nr.1.
1.3. ATRIBUȚIILE COMPARTIMENTULUI FINANCIAR – CONTABIL
Legea1 stabilește obligativitatea conducerii evidenței contabile în baza normelor elaborate de către Ministerul Finanțelor de către toate instituțiile publice ce au calitatea de ordonatori de credite.
Astfel, în cadrul primăriei orășenești se organizează și conduce contabilitatea veniturilor încasate și a cheltuielilor efectuate, potrivit bugetului aprobat, a mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială, odată cu evidența întregului patrimoniu aflat în dotare.
Obiectul contabilității instituțiilor publice finanțațe din bugetul de stat, bugetele locale și mijloace extrabugetare îl constituie patrimoniul public și cel privat aflat în administrarea acestora, veniturile și cheltuielile bugetare și extrabugetare, drepturile și obligațiile rezultate din activitatea desfășurată , cu respectarea prevederilor legale.
Este interzisă deținerea de valori materiale bănești sub orice formă și cu orice titlu, a oricăror drepturi și obligații patrimoniale, precum și efectuarea de operațiuni patrimoniale fără înregistrarea în contabilitate.
Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională, având la bază planul de conturi și Normele elaborate de Ministerul Finanțelor. La primăria orășenească, contabilitatea se ține în partidă dublă.
În realizarea atribuțiilor sale ordonatorul de credite începe prin a-și organiza contabilitatea în una din variantele următoare :
a) contabilitatea organizată în cadrul instituției ca un compartiment distinct ( direcție, serviciu, birou, etc.), potrivit statutului de funcțiuni persoana desemnată să conducă un compartiment de contabilitate trebuie să posede studii economice superioare;
contabilitatea care poate fi organizată pe baza de contract cu persoane juridice autorizate sau persoane fizice care au calitatea de expert contabil sau contabil autorizat.
Compartimentul de contabilitate este condus de către contabilul-șef sau altă persoană împuternicită să exercite această funcție. Aceste persoane trebuie să posede studii economice superioare. Prin excepție funcțiile respective pot fi îndeplinite și de persoane cu studii medii care au calificarea corespunzătoare în domeniu, cu avizul Ministerului Finanțelor, la solicitarea justificată a ordonatorilor de credite. Contabilitatea poate fi organizată și condusă și de către persoane juridice autorizate sau de persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat sau expert contabil, care corespund potrivit legii.
Atunci când în compartimentul de contabilitate lucrează mai multe persoane ordonatorul de credite trebuie să stabilească responsabilitățile pe fiecare persoană, prin fișa postului.
În vederea bunei organizări a contabilității, fiecare ordonator de credite trebuie să asigure:
încadrarea compartimentului financiar-contabil cu personal corespunzător pe bază de concurs;
întocmirea și circuitul documentelor justificative privind operațiile patrimoniale;
organizarea și ținerea corectă și la zi a contabilității în mod cronologic și sistematic;
organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului și valorificarea rezultatelor acestuia;
respectarea regulilor de întocmire a bilanțului contabil și depunerea la termen la organele în drept;
controlul operațiunilor patrimoniale efectuate și a procedeelor de prelucrare utilizate, precum și exactitatea datelor contabile furnizate;
furnizarea de informații necesare stabilirii patrimoniului național, execuției bugetului public național, precum și întocmirea balanțelor financiare și a bilanțului pe ansamblul economiei naționale;
păstrarea și arhivarea documentelor justificative, a registrelor și a bilanțurilor contabile.
Preocuparea de bază pentru ordonatorii de credite și contabilii acestora trebuie să constea în realizarea obiectivelor contabilității privind:
furnizarea informațiilor necesare pentru stabilirea execuției bugetului public național;
reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile, imobile și altor bunuri cu potențial economic precum și a disponibilităților bănești, titlurilor de valoare, drepturilor și obligațiilor instituțiilor publice, mișcările și modificările ca urmare a operațiunilor patrimoniale efectuate.
Începând cu 1 ianuarie 2000, auditul intern și controlul financiar preventiv se organizează în baza prevederilor unei noi ordonanțe1. S-a stabilit ca obiectiv al acestei forme de control de a se preîntâmpina încălcarea dispozițiilor legale în vigoare și producerea de pagube.
Controlul financiar preventiv se exercită asupra documentelor prin care se întreprind operațiuni pentru utilizarea fondurilor aprobate prin buget sau din care derivă drepturi și obligații patrimoniale .
Controlul financiar preventiv se organizează și exercită de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau înlocuitorul acestuia nominalizat de conducătorul unității.
Împuternicirea pentru exercitarea controlului financiar preventiv se face prin ordin sau decizie dată de conducătorul unității prin care se nominalizează operațiunile asupra cărora se exrcită controlul financiar preventiv, condițiile și perioada în care se desfășoară această activitate.
Fac obiectul controlului financiar preventiv proiectele de operațiuni ce vizează în principal :
angajamentele legale și bugetare;
deschiderea și repartizarea de credite bugetare;
modificarea repartizării pe trimestre și pe subdiviziuni ale clasificației bugetare a creditelor aprobate;
efectuarea de plăți din fonduri publice;
efectuarea de încasări în numerar;
vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale.
Controlul financiar preventiv se organizează și exercită în 2 forme : propiu și preventiv. Controlul financiar preventiv propriu se organizează în cadrul compartimentului contabil iar controlul financiar preventiv delegat se organizează și exercită de către Ministerul Finanțelor.
Persoanele care exercită controlul financiar preventiv răspund pentru legalitatea și eficiența operațiilor cuprinse în documentele prezentate de compartimentele de specialitate din cadrul instituției.
În același timp însă obținerea vizei de control preventiv pe documentele care se dovedesc ulterior nelegale, nu exonerează de răspundere pe conducătorii compartimentelor de specialitate ce l-au întocmit.
În situația refuzului de viză de către controlul financiar preventiv intern, ordonatorul de credite poate dispune pe propria răspundere, angajarea și efectuarea cheltuielilor respective.
1.4. DELIMITAREA DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT AL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE
Potrivit legii1, instituțiile publice au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie ca instrument principal de cunoaștere, gestiune și control al patrimoniului și al rezultatelor obținute cu privire la realizarea obiectului de activitate.
Instituțiilor publice li se atribuie de la înființare un patrimoniu, menționat în actul de organizare, compus din bunuri imobile, bunuri mobile, obligații etc., care se prezintă sub forma unui bilanț de constituire în care valorile de activ sunt egale cu valorile din pasiv, ca o consecință a faptului că în activ sunt oglindite valorile economice sub forma lor fizică, iar în pasiv se reflectă relațiile în care se află subiectul patrimoniului cu valorile din activ.
Constituie deci patrimoniu al unității administrativ-teritoriale bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum și drepturile și obligatiile cu caracter patrimonial.
Aparțin domeniului public de interes local bunurile care, potrivit legii2 sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public și nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public național. Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile, după cum urmează :
nu pot fi înstrăinate, ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau închiriate;
nu pot fi supuse executării silite și asupra lor nu se pot constitui garanții reale;
nu pot fi dobândite de către alte persoane prin efectul posesiei de bună credință asupra bunurilor mobile.
Unitățile administrativ-teritoriale exercită posesia, folosința și dispoziția asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public.
Dreptul de proprietate publică încetează dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat .
Domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea acestora și care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri unitățile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată.
Fac parte din domeniul public sau privat al unităților admnistrativ-teritoriale și bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, și a tratatelor internaționale la care România era parte și a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat. Bunurile preluate de catre stat fără un titlu viabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului, pot fi revendicate de foștii proprietari sau succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație.
Trecerea bunurilor din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face prin hotărâre a consiliului local sau a consiliului județean. Hotărârea de trecere a bunurilor poate fi atacată, în condițiile legii la instanța de contencios administrativ competentă.
Trecerea în domeniul public al unor bunuri din patrimoniul societăților comerciale la care unitatea administrativ-teritorială este acționar, se poate face numai cu plata și cu acordul adunării generale a acționarilor societății comerciale respective. În lipsa acordului menționat, bunurile societății comerciale respective pot fi trecute numai prin procedura exproprierii pentru cauza de utilitate publică și după o justă și prealabilă despăgubire.
Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului județean sau a consiliului local, prin hotărâre a Guvernului.
Trecerea unui bun din domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului județean sau a consiliului local.
Domeniul public al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din următoarele bunuri:
drumurile comunale, vicinale și străzile;
piețele publice, comerciale, târgurile, oboarele și parcurile publice, precum și zonele de agrement;
lacurile și plajele ce nu sunt declarate de interes public național sau județean;
rețelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, gaze, stațiile de tratare și epurare a apelor uzate, instalațiile, constucțiile și terenurile aferente;
terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea cosiliului local și primăria precum și instituțiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile și altele asemenea;
locuințele sociale;
statuile și monumentele, dacă nu au fost declarate de interes public național;
bogățiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public național;
terenurile cu destinație forestieră, dacă nu fac parte din domeniul privat al statului și dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;
cimitirele orășenești și comunale.
Din domeniul public al Primăriei Orașului Beiuș fac parte bunurile prezentate în figura
tabelul nr.1.4. :
Tabelul nr.1
BUNURILE DIN DOMENIUL PUBLIC AL PRIMÂRIEI ORAȘULUI BEIUȘ
– mii lei –
Toate bunurile aparținând primăriei sunt supuse inventarierii anuale. Consiliului local i se prezintă anual de către primar, un raport asupra gestionării bunurilor.
Consiliul local hotărăște ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local să fie date în administarea regiilor autonome sau a instituțiilor publice, să fie concesionate ori închiriate. Aceasta hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean.
Vânzarea, concesionarea sau închirierea se face prin licitație publică, organizată în condițiile legii.
Persoanele juridice care, potrivit legii, au în concesiune, închiriere sau în folosință gratuită bunuri din domeniul public ori privat unității administrativ-teritoriale au obligația inventarierii anuale a bunurilor respective pe liste de inventariere distincte, care se transmit și titularului dreptului de administrare.
Bunurile care, alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrativ-teritoriale, neevaluate în expresie bănească, se înregistrează în evidența tehnic-operativă în unități naturale sau natural-convenționale, după caz.
Consiliul local poate da în folosință gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile și imobile proprietate publică sau privată locală ori județeană, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.
CAPITOLUL 2
CONTABILITATEA MIJLOACELOR FIXE LA PRIMĂRIA ORĂȘENEASCĂ
2.1. CONTABILITATEA TERENURILOR DIN DOMENIUL PUBLIC ȘI PRIVAT AL PRIMĂRIEI ORĂȘENEȘTI
În cadrul activelor imobilizate, în primărie se întâlnesc în administrare și folosire cel mai mult, terenurile și mijloacele fixe.
În sfera bunurilor aflate în patrimoniul orașelor și care constituie izvor de venituri sunt terenurile, a căror administrare este atribuită consiliilor locale. Astfel, din domeniul privat al primăriei fac parte :
terenurile situate în intravilanul localităților, care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat și nu au moștenitori;
terenuri agricole fără construcții, instalații, amenajări de interes public, intrate în proprietatea statului și aflate în administrarea primăriilor, după ce s-au restituit foștilor proprietari sau moștenitorilor suprafețele prevăzute de lege;
terenurile agricole, terenurile cu vegetație forestieră, păduri, zăvoaie, tufărișuri, fânețe și pășuni împădurite rămase de la unitățile de cult, după ce acestora li s-a reconstituit dreptul de proprietate;
terenurile cu vegetație forestieră, fânețe și pășuni împădurite care se află în proprietatea privată a primăriilor.
Potrivit legii1, domeniului public local aparțin terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public : consiliul local și primăria, școlile, grădinițele, biblioteca, dispensarul medical etc., precum și terenurile cu destinație forestieră, dacă nu fac parte din domeniul privat al statului și dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat.
Terenurile se înregistreză în contabilitate, la intrarea în patrimoniu, în funcție de clasele de fertilitate, suprafața și amplasarea acestora, precum și în funcție de alte criterii, la costul de achiziție (cumpărare) sau valoarea de aport de utilitate, după caz.
În instituțiile publice, terenurile, ca și investițiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălților, izvoarelor nu se supun amortizării, întrucât au un caracter neproductiv și sunt ale statului, ca unic administrator.
Terenurile achiziționate, primite ca donații sau preluate în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale, în conformitate cu prevederile legii se înregistrează în contabilitate la prețurile de achiziție sau la prețul din raportul de evaluare.
Terenurile aflate în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale pot face obiectul actelor de vânzare-cumpărare .
Contabilitatea mijloacelor fixe și a terenurilor la primărie se conduce cu ajutorul contului 01 “ Mijloace fixe și terenuri ” ce se desfășoară în următoarele conturi sintetice de gradul 2 :
011 “ Terenuri ” ;
012 “ Amenajări la terenuri ” ;
013 “ Mijloace fixe ” ;
– 01 “ Construcții ” ;
– 02 “ Echipamente tehnologice ( mașini, utilaje și instalații de lucru )” ;
– 03 “ Aparate și instalații de măsurare, control și reglare ” ;
– 04 “ Mijloace de transport ” ;
– 05 “ Animale și plantații “ ;
– 06 “ Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active corporale “ .
La nivelul Primăriei Orașului Beiuș structura terenurilor și a mijloacelor fixe se prezintă ca în tabelul nr.2.1 :
Tabel nr.2
VALOAREA TERENURILOR ȘI A MIJLOACELOR FIXE LA PRIMĂRIA BEIUȘ
– mii lei –
Prezentăm grafic această structură a terenurilor și a mijloacelor fixe din patrimoniul Primăriei Beiuș în figura 2.2. :
EVOLUȚIA MIJLOACELOR FIXE ȘI A TERENURILOR
LA PRIMĂRIA ORAȘULUI BEIUȘ
Figura nr. 2.1.
Din grafic rezultă o evoluție ascendentă a valorii mijloacelor fixe și a terenurilor la Primăria Beiuș, ca urmare în principal a investițiilor efectuate pentru achiziționarea de mijloace fixe, modernizărilor ce s-au efectuat și a donațiilor primite.
Contul 011 “ Terenuri ” este cont de activ, cu ajutorul lui se ține evidența terenurilor achiziționate sau preluate, aflate în administrarea primăriei.
Contul 011 ” Terenuri ” se desfășoară pe următoarele analitice:
011.01 ” Terenuri care alcătuiesc domeniul public al statului”;
011.01.01 “ Terenuri care alcătuiesc domeniul public al statului, aflate în administrare”;
011.01.02 “ Terenuri care alcătuiesc domeniul public al statului, date în concesiune, în chirie sau în folosință gratuită ”;
011.02 “ Terenuri care alcătuiesc domeniul privat al statului”;
011.02.01 “ Terenuri care alcătuiesc domeniul privat al statului, aflate în administrare”;
011.02.02 “ Terenuri care alcătuiesc domeniul privat al statului, date în concesiune, închiriere sau în folosință gratuită ” .
Contul 011.01 “ Terenuri care alcătuiesc domeniul public al statului ” evidențiază terenurile aflate în administrarea instituțiilor publice pe baza Hotărârii Guvernului care atestă apartenența terenurilor la domeniul public al statului, precum și intrarea, respectiv ieșirea, din patrimoniu.
Este un cont de activ care se debitează prin creditul contului 308 “ Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale ” cu valoarea terenurilor care alcătuiesc domeniul public al primăriei intrate în patrimoniu .
Ex: În 25 ianuarie 2002, Primăria Beiuș a achiziționat de la o persoană fizică un teren în raza orașului Beiuș pentru construirea unei cantine pentru săraci, în valoare de 34 126 500 lei cf. contractului de vânzare-cumpărare, intrarea în patrimoniu se face potrivit relației :
________________________________ 25.01.2002______________________________________
011.01 “ Terenuri care alcătuiesc = 308 “ Fondul bunurilor care alcătuiesc 34 126 500
domeniul public al statului “ domeniul public al unitatilor
administrativ-teritoriale “
_______________________________________________________________________________
Contul 011.01 se creditează prin debitul contului 308 “ Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale ” cu valoarea terenurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, ieșite din patrimoniu .
Ex: În 18 februarie 2002, Primăria Beiuș a vândut la S.C. CONSTRUCȚII ORADEA S.R.L. un teren în valoare de 60 525 692 mil. lei, cf. contractului de vânzare-cumpărare, ieșirea din patrimoniu s-a făcut potrivit relației :
__________________________________18.02.2002 ____________________________________
308 “ Fondul bunurilor care alcătuiesc = 011.01 “ Terenuri care alcătuiesc 60 525 692
domeniul public al unitatii domeniul public al
administrative-teritoriale “ statului “
_______________________________________________________________________________
Soldul debitor al contului 011.01 reprezintă valoarea terenurilor aflate în administrarea primăriei la finele perioadei.
Contul 011.02 “ Terenuri care alcătuiesc domeniul privat al statului ” evidențiază terenurile aflate în administrarea primăriei.
Este un cont de activ care se debitează prin creditul contului 309 “ Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrative-teritoriale ” cu valoarea terenurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului intrate în patrimoniu.
Ex: În 23 februarie 2002, Primăria Beiuș a intrat în posesia unui teren în valoare de 28 354 250 lei, ce a aparținut unei persoane ce a decedat și nu avea moștenitori, intrarea în patrimoniul instituției s-a făcut potrivit relației:
__________________________________23.02.2002 ___________________________________
011.02 “ Terenuri care alcătuiesc = 309 “ Fondul bunurilor care 28 354 250
domeniul privat al statului “ alcatuiesc domeniul privat
al unitatii administrativ-
teritoriale “
_______________________________________________________________________________
Contul 011.02 se creditează prin debitul contului 309 “ Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unitatii administrative-teritoriale ” ieșite din patrimoniu .
Ex: În 3 martie 2002, Primăria Beiuș a vândut la S.A. AGROMEC PALOTA un teren agricol în valoare de 65 119 452 mil. lei, ieșirea din patrimoinu s-a făcut potrivit relației :
___________________________________03.03.2002___________________________________
309 “ Fondul bunurilor care alcătuiesc = 011.02 “ Terenuri care alcătuiesc 65 119 452
domeniul privat al unității domeniului privat al
administrative-teritoriale “ statului “
_______________________________________________________________________________
Soldul debitor al contului 011.02 reprezintă valoarea terenurilor la finele perioadei existente în administrarea primăriei .
Ministerele sau alte organe de specialitate ale administrației publice centrale și consiliile județene, consiliile locale sau instituțiile publice de interes local, care potrivit legislației1, pot concesiona, pot închiria sau pot da în folosință gratuită bunuri proprietate publică sau privată a statului, respectiv a unității administrativ-teritoriale, având obligația înregistrării acestora în conturi corespunzătoare de imobilizări, analitic distinct.
2.2. CONTABILITATEA AMENAJĂRILOR LA TERENURILE DIN DOMENIUL PUBLIC ȘI PRIVAT AL PRIMĂRIEI ORĂȘENEȘTI
Contabilitatea amenajărilor la terenuri – împrejmuiri, lucrări de acces etc. – realizate în limita creditelor aprobate prin buget, care alcătuiesc domeniul public sau privat al statului intrate în patrimoniu, respectiv ieșite.se realizează cu ajutorul contului 012 “ Amenajări de terenuri ” .
Este un cont de activ care se debitează prin creditul conturilor 308 “ Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale ” și 309 “ Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale ”, după caz, cu valoarea amenajărilor la terenuri intrate în patrimoniu.
Ex: În 5 martie 2002, s-a realizat o lucrare de acces la un teren agricol apaținând Primăriei Beiuș, în valoare de 38 750 000 mil. lei, intrarea în patrimoniul instituției s-a făcut potrivit relației :
__________________________________ 05.03.2002 ___________________________________
012.05 “ Amenajări la terenuri agricole ” = 309 “ Fondul bunurilor care 38 750 000
alcatuiesc domeniul privat
al unitatii administrativ-
teritoriale “
_______________________________________________________________________________
În data de 12 aprilie 2002 s-a înregistrat intrarea în patrimoniu a unei lucrări de împrejmuire a curții Creșei de Copii Beiuș în valoare de 9 500 0000 :
__________________________________12.04.2002____________________________________
012 “ Amenajări la terenuri “ = 308 “ Fondul bunurilor care 9 500 000
alcătuiesc domeniul public
al unității administrativ-
teritoriale “
_______________________________________________________________________________
Contul 012 se creditează prin debitul conturilor 308 “ Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale ” și 309 “ Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale ”, cu valoarea amenajărilor de terenuri care alcătuiesc domeniul public sau privat al primăriei, ieșite din patrimoniu.
Ex: În 26 aprilie 2002, Primăria Beiuș a scos din folosință o împrejmuire la un teren și a vândut-o ca și fier vechi, ieșirea din patrimoniu s-a făcut potrivit relației :
__________________________________ 26.04.2002 __________________________________
309 "Fondul bunurilor ce alcatuiesc = 012 “ Amenajări de terenuri ” 18 000 000
domeniul privat al statului "
______________________________________________________________________________
Soldul debitor al contului 012 reprezintă valoarea amenajărilor la terenuri aflate în administrarea primăriei la finele perioadei.
2.3. CONTABILITATEA MIJLOACELOR FIXE POTRIVIT CLASIFICAȚIEI ACESTORA
2.3.1. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII MIJLOACELOR FIXE
Un mijloc fix este obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare și îndeplinește cumulativ următoarele condiții :
are o valoare nominală de intrare mai mare decât limita stabilită prin lege
( 8.000.000). Acestă valoare se actualizează periodic, în funcție de indicele de inflație. Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set.
are o durată de utilizare mai mare decât un an. Duratele normale de funcționare, precum și clasificația mijloacelor fixe se aprobă prin hotărâre de guvern. La determinarea lor se ține seama de parametrii tehnico–economici stabiliți de proiectanți și producători prin cărțile sau documentațiile tehnice ale mijloacelor fixe respective, precum și de efectele uzurii morale. Aceste durate se revizuiesc periodic, dar nu mai târziu de 5 ani.
Prin mijloc fix, ca obiect de evidență, se înțelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele și accesoriile acestuia, destinat să îndeplinească în mod independent în totalitatea lui, o funcție distinctă.
Mijloacele fixe care se folosesc în primărie au o structură diferită în funcție de natura activității pe care o desfășoară și au o serie de trăsături prin care se deosebesc de cele aparținând agenților economici. Au, de regulă, un caracter neproductiv, fiind folosite mai mult în scopuri didactice, sanitare și în domeniul administrației de stat.
La primărie nu se calculează uzura și nu se amortizează mijloacele fixe din gestiunea ei, întrucât alcătuiesc proprietate publică , cu excepția serviciilor publice de interes local care desfășoară activități de natură economică ce au obligația să calculeze, să înregistreze și să recupereze uzura și amortizarea mijloacelor fixe aferente acestor activități prin tarif sau preț.
Considerate deci a se consuma neproductiv, mijloacele fixe nu se amortizează. Acestea vor fi scoase din funcțiune după expirarea duratei normale de funcționare. Scoaterea din funcțiune se poate face la propunerea primăriei, pe baza recomandării comisiei de inventariere și evaluare a mijloacelor fixe de către instituția superioară, din punct de vedere ierarhic. Organul ierarhic superior va înainta guvernului o listă centralizată. Scoaterea mijloacelor fixe din evidențele contabile se poate realiza în baza unei hotărâri de guvern.
Potrivit legii1 fac excepție serviciile publice de interes local care desfășoară activități de natură economică ce au obligația să calculeze, să înregistreze și să recupereze amortizarea mijloacelor fixe aferente acestor activități prin tarif sau preț. Activitățile de natură economică pentru care serviciile publice de interes local calculează amortizarea mijloacelor fixe sunt :
alimentarea cu apă;
canalizarea și epurarea apei uzate;
salubritate;
alimentarea cu energie termică;
transportul urban în comun de călători;
administrarea piețelor, târgurilor și oboarelor;
băi publice;
alte servicii care desfășoară activități de natură economică ale căror cheltuieli se recuperează prin preț sau tarif, înființate prin hotărâri ale consiliilor județene sau locale după caz.
Înlocuirea mijloacelor fixe cu ocazia scoaterii din funcțiune se face prin finanțarea bugetară de la bugetul de stat sau local, în funcție de subordonare sub forma creditelor bugetare pentru cheltuielile de capital sau din venituri extrabugetare.
Sunt asimilate și se înregistreză ca mijloace fixe următoarele categorii, indiferent de valoarea sau durata lor :
valorile de muzeu, obiectele de artă și expoziție cu valoare artistică, istorică sau documentară ;
cărțile din biblioteci, discurile și benzile magnetice imprimate definitiv;
investițiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;
investițiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, lacurilor, bălților și iazurilor.
Nu sunt considerate mijloace fixe :
echipamentul de protecție și de lucru, îmbrăcămintea specială, precum și accesoriile de pat, indiferent de valoarea și durata lor de serviciu;
scule, instrumente și dispozitivele speciale ce se folosesc la executarea anumitor produse în ateliere, indiferent de valoarea și durata lor de serviciu. Uneltele, dispozitivele și instrumentele comune se consideră mijloace fixe dacă îndeplinesc cumulativ condiții de durată și valoare;
motoarele, aparatele și alte subansamble ale mijloacelor fixe procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate etc.
Căile de intrare a mijloacelor fixe în instituțiile publice sunt :
prin înzestrare de la stat la înființarea instituției;
prin investiții;
prin transfer cu titlu gratuit de la alte instituții sau regii autonome;
prin plusuri la inventar;
confecționări în ateliere proprii;
prin donație;
prin luare în chirie.
Intrările de mijloace fixe se consemnează în documente justificative ce diferă în funcție de calea de intrare în primărie, astfel :
proces – verbal de recepție, proces – verbal de recepție preliminară ;
proces – verbal de punere în funcțiune ;
proces – verbal de transformare ;
proces – verbal de inventariere ;
proces – verbal de închiriere .
Căile de ieșire a mijloacelor fixe din instituțiile publice sunt :
prin scoatere din funcțiune;
prin transferare;
minusuri de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii;
prin calamități naturale;
prin concesionare;
prin închiriere potrivit legii1.
Documentele de ieșire a mijloacelor fixe sunt :
proces–verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri materiale, de casare ;
proces- verbal pentru constatarea calamităților, întocmite de organele abilitate .
Înregistrarea în contabilitate a mijloacelor fixe la primărie se face la valoarea de intrare
( valoarea contabilă ) care diferă în funcție de modalitatea de achiziționare, astfel :
totalul cheltuielilor efectuate pentru realizarea investiției, inclusiv cheltuielile de transport, cota de aprovizionare, costul ambalajelor nerecuperabile etc.
cărțile procurate pentru biblioteci se înregistreză la prețul de achiziționare, fără cheltuielile de transport și cele efectuate pentru legatul lor ;
nu măresc valoarea contabilă cheltuielile destinate înrămării și restaurării tablourilor expuse în muzee, expoziții ;
mijloacele fixe intrate prin transfer se înregistreză la valoarea consemnată în documentele de transfer, iar cheltuielile de transport și montare ocazionate de transfer nu măresc valoarea de inventar ( contabilă ) ;
valoarea stabilită prin documentele de evaluare în cazul plusurilor de inventar sau a mijloacelor fixe independente rezultate din dezmembrarea sau scoaterea din funcțiune a unor mijloace fixe complexe ;
bunuri primite prin donație sau descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice se înregistreză la valoarea estimată conform normelor în vigoare ;
modificarea valorii contabile a mijloacelor fixe se face cu cheltuielile efectuate pentru completări, îmbunătățiri sau modernizări ori în caz de reevaluare a mijloacelor fixe, conform dispozițiilor legale, precum și în cazul scoaterii parșiale din funcțiune a unor mijloace fixe .
Bunurile mobile și imobile de natura mijloacelor fixe pot aparține proprietății publice sau private a primăriei, potrivit legii1. Bunurile din dpomeniul public nu pot face obiectul actelor de vânzare-cumpărare, donații sau alte forme de schimbare a proprietații, ci pot fi concesionate sau închiriate temporar de către unitățile deținătoare.
Bunurile care alcătuiesc domeniul public și privat al primariei, se înregistrează la intrarea în patrimoniu în activ, în conturi corespunzătoare de imobilizări, analitic distinct, iar în pasiv, în creditul conturilor 308 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale" și 309 “Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale”.
Evidența bunurilor care alcătuiesc domeniul public al primăriei se realizează cu ajutorul contului 308 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale".
Contul 308 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale" este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează bunurile din domeniul public al primăriei, iar în debit, bunurile ieșite din domeniul public al primăriei.
Soldul creditor al contului reprezintă bunurile care alcătuiesc domeniul public al primăriei la un moment dat.
Contul 308 " Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale" se desfășoară în analitic astfel:
308.01 " Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al județului " ;
308.02 " Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public de interes local ".
În cadrul conturilor de mai sus se deschid fișe analitice, distincte pe surse de dobândire.
Contul 308 " Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unitătii administrativ-teritoriale" se creditează prin debitul conturilor:
011 " Terenuri "
– cu valoarea terenurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale, intrate în patrimoniu;
012 "Amenajări de terenuri"
– cu valoarea amenajărilor de terenuri care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale, intrate în patrimoniu;
013 "Mijloace fixe"
cu valoarea construcțiilor și a celorlalte bunuri de natura mijloacelor fixe care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale, intrate în patrimoniu.
Ex : În data de 2 aprilie 2002, se înregistrează intrarea în patrimoniu a ” Monumentului eroilor căzuți pentru eliberarea Beiușului în valoare de 50 mil.lei, înregistrarea se face potrivit relației :
_________________________________02.04.2002_____________________________________
013.01.007 “ Mijloace fixe ” = 308 “ Fondul bunurilor care alcă 50 000 000
tuiesc domeniul public al
unității administrativ-teritoriale”
_______________________________________________________________________________
Contul 308 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale" se debitează prin creditul conturilor:
011 "Terenuri"
– cu valoarea terenurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale, ieșite din patrimoniu;
012 "Amenajări de terenuri"
– cu valoarea amenajărilor de terenuri care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale, ieșite din patrimoniu;
013 "Mijloace fixe"
– cu valoarea construcțiilor și a celorlalte bunuri de natura mijloacelor fixe care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale, ieșite din patrimoniu.
Pentru evidența bunurilor aparținând domeniului privat al primăriei se folosește Contul 309 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale ”.
Contul 309 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale" este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistreaza bunurile din domeniul privat al primăriei, iar în debit, bunurile ieșite din domeniul privat al primăriei.
Soldul creditor al contului reprezintă bunurile care alcătuiesc domeniul privat al primăriei la un moment dat.
Contul 309 " Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale" se desfășoară în analitic astfel:
309.01 " Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al județului " ;
309.02 " Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat de interes local ".
Contul 309 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale" se creditează prin debitul conturilor:
011 "Terenuri"
– cu valoarea terenurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, intrate în patrimoniu;
012 "Amenajări de terenuri"
– cu valoarea amenajărilor de terenuri care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, intrate în patrimoniu;
013 "Mijloace fixe"
– cu valoarea construcțiilor și a celorlalte bunuri de natura mijloacelor fixe care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, intrate în patrimoniu.
Ex: În data de 15 martie 2002 s-au achiziționat de la S.C. AGRO RÂBÂGANI S.A. copaci ornamentali pentru parcul din fața Primăriei Beiuș, cf. facturii în valoare de 22 500 000, înregistrarea în patrimoniu s-a facut potrivit relației :
___________________________________15.03.2002___________________________________
013.05 “ Animale și plantații “ = 309 “ Fondul bunurilor care alcă 22 500 000
tuiesc domeniul privat al
unității administrativ-
teritoriale “
_______________________________________________________________________________
Contul 309 " Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale" se debitează prin creditul conturilor:
011 "Terenuri"
– cu valoarea terenurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, ieșite din patrimoniu;
012 "Amenajări de terenuri"
– cu valoarea amenajărilor de terenuri care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, ieșite din patrimoniu;
013 "Mijloace fixe"
cu valoarea construcțiilor și a celorlalte bunuri de natura mijloacelor fixe care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, ieșite din patrimoniu.
Ex: Se înregistrează în data de 29 martie 2002 scoaterea din funcțiune a unui mijloc de transport în valoare de 45 mil. lei, pe baza actului de vânzare-cumpărare, ieșirea din patrimoniu se înregistrează potrivit relației :
____________________________________29.03.2002__________________________________
013.04 “ Mijloace de transport” = 309 “ Fondul bunurilor care alcă 45 000 000
tuiesc domeniul privat al
unității administrativ-
teritoriale “
_______________________________________________________________________________
La Primăria Beiuș, evidența mijloacelor fixe se realizează cu ajutorul Registrului Mijloacelor Fixe, care cuprinde : număr de inventar; codul de clasificare; denumirea; locul unde se află; intrări : data, cantitatea, preț unitar, valoarea; ieșiri : data, cantitatea, preț unitar, valoarea; actul prin care a ieșit din gestiune, cantitatea rămasă, valoarea rămasă.
Evidența sintetică a mijloacelor fixe aflate în patrimoniul primăriei : se realizează cu ajutorul contului 01 „ Mijloace fixe și terenuri ” care se defalcă pe sintetice de gradul 2 și pe analitice de gradul 1, în funcție de natura și destinația mijloacelor fixe .
Astfel, contul 013 „ Mijloace fixe ” se desfășoară pe analitice după cum urmează:
01 „ Construcții ” ;
02 „ Echipamente tehnologice ( mașini, utilaje și instalații de lucru )” ;
03 „ Aparate și instalații de măsurare, control și reglare ” ;
04 „ Mijloace de transport ” ;
05 „ Animale și plantații ” ;
06 „ Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale ” .
Contul 013 „ Mijloace fixe ” este un cont de activ, care de debitează prin creditul conturilor 308 și 309, după caz :
cu valoarea construcțiilor și a celorlalte bunuri de natura mijloacelor fixe care alcătuiesc domeniul public sau privat al primăriei, intrate în patrimoniu, de la furnizori, construite, confecționate în atelierele proprii, primite prin transfer sau prin donație, sponsorizare, potrivit normelor în vigoare;
cu valoarea mijloacelor fixe constate plus cu ocazia inventarierii, precum și cu valoarea investițiilor efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;
cu valoarea completărilor, îmbunătățirilor, modernizărilor efectuate la mijloacele fixe, precum și cu alte modificări aduse valorii de intrare prin reevaluare, cu valoarea mijloacelor fixe rezultate din dezmembrarea altor mijloace fixe scoase din funcțiune, sau preluate de la debitori în contul creanțelor;
cu valoarea animalelor tinere ajunse la maturitate și trecute la mijloace fixe–animale de producție, de reproducție și de muncă.
Ex: În data de 14 aprilie 2002, s-a primit la Primăria Beiuș sponsorizare un calculator Pentium, în valoare de 23 755 000 lei, conform Contractului de donație, înregistrarea în patrimoniul instituției s-a făcut potrivit relației:
__________________________________ 04.04.2002 ___________________________________
013.06 „ Mobilier, aparatură birotică = 309 „ Fondul bunurilor care care 23 755 000
echipamente de protecție a alcatuiesc domeniul privat
valorilor umane și alte active ” unitatii administrativ-
teritoriale ”
Contul 013 se creditează prin debitul conturilor 308 ” Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale ” și 309 “ Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității daministrativ-teritoriale ” cu valoarea construcțiilor și a celorlalte bunuri de natura mijloacelor fixe care alcătuiesc domeniul public sau privat al primăriei, ieșite din patrimoniu, prin casare, transferare, distruse sau constatate lipsă cu ocazia inventarierii.
Ex: În data de 17 aprilie 2002, Primăria Beiuș a vândut puieți-pomi fructiferi în valoare de 20 530 234 lei, ieșirea mijloacelor fixe din patrimoniu s-a făcut potrivit relației:
___________________________________ 17.04.2002 __________________________________
309 “ Fondul bunurilor care alcătuiesc = 013.05 „ Animale și plantații ” 20 530 234
domeniul privat al unității
administrativ-teritoriale ”
_______________________________________________________________________________
Soldul debitor al contului 013 reprezintă valoarea mijloacelor fixe aflate în administrarea primăriei la sfârșitul perioadei.
Contabilitatea analitică a contului 013 se desfășoară pe domeniul public și privat al primăriei, iar în cadrul acestora, pe cele 6 categorii de mijloace fixe.
Bunurile care, alcătuiesc domeniul public al unităților administrativ–teritoriale, neevaluate în expresie bănească, se înregistreză în evidența tehnico–operativă, în unități neconvenționale, după caz.
Bunurile proprietate publică aflate în administrarea primăriei se inventariază anual pe liste de inventariere distincte. Persoanele juridice care, au în concesiune, închiriere sau folosință gratuită bunuri din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ–teritoriale au obligația inventarierii anuale a bunurilor respective, pe liste de inventariere distincte, care se transmit și titularului dreptului de administrare.
Contul 910 “ Mijloace fixe luate cu chirie ”, cont în afara bilanțului, de activ. Funcționează în partidă simplă, ține evidența mijloacelor fixe luate cu chirie de la terți în baza contractelor încheiate.
Contul se debitează cu valoarea contabilă din contract a mijloacelor fixe cu chirie pe baza procesului-verbal de predare-primire.
Contul se creditează cu valoarea contabilă a mijloacelor fixe restituite titularilor pe baza proceselor-verbale de predare-primire.
Soldul debitor al contului evidențiază mijloacele fixe luate cu chirie și nerestituite titularilor la finele perioadei.
Contabilitatea analitică se ține pe fiecare titular de la care s-au luat mijloace fixe cu chirie indicându-se cantitatea, valoarea, locul unde se foloseste și datele necesare pentru identificarea fiecărui mijloc fix.
Ex: În data de 8 martie 2002, Primăria Beiuș a închiriat un utilaj în valoare de 145 mil. Lei cf.procesului-verbal de predare-primire. În urma acestei operații are loc debitarea contului 910 cu valoarea de 145 mil. Lei.
2.3.2. CONTABILITATEA OPERAȚIILOR PRIVIND MIJLOACELE FIXE
2.3.2.1. OPERAȚII PRIVIND INTRĂRILE DE MIJLOACE FIXE
Intrarea mijloacelor fixe în patrimoniu se poate face :
1 – Prin achiziționare de la terți, construcție, confecționare, primite prin transfer sau donație :
În funcție de carcateristicile mijloacelor fixe se elaborează următoarele documente :
proces-verbal de recepție pentru mijloacele fixe ce nu necesită montaj sau rodaj (mijloace fixe independente ), acestui document îi este atașată factura emisă de furnizor;
proces-verbal preliminar pentru mijloacele fixe ce vor suferi manevrări înainte de a fi date în folosința efectivă; contravaloarea de manevrare va face parte din valoarea de înregistrare a mijloacelor fixe ;
proces-verbal de punere în folosință, în cazul mijloacelor fixe cu structura complexă, în documente vor fi precizate toate mijloacele fixe identificabile din aceasta structură;
ordin de lucru;
proces-verbal de predare-primire;
contract de sponsorizare.
Ex: În data de 3 aprilie 2002, Primăria Beiuș a achiziționat de la S.C. MOBILA BEIUȘ S.A. un birou în valoare de 8,5 mil. lei, conform facturii emisă de furnizor, înregistrarea în patrimoniul primăriei s-a făcut potrivit relației :
___________________________________03.04.2002 ___________________________________
013.06 „ Mobilier, aparatură birotică = 309 „ Fondul bunurilor care alcătu 8 500 000
echipamente de protecție a iesc domeniul privat al unității
valorilor umane și alte active administrativ-teritoriale ”
corporale ”
_______________________________________________________________________________
2 – Constatate în plus cu ocazia inventarierii, precum și valoarea investițiilor efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie, potrivit procesului-verbal de inventariere, a documentelor de evaluare.
Ex: În 15 decembrie 2001, cu ocazia inventarierii, la Primăria Beiuș s-a constatat conform procesului-verbal de inventariere un plus la mijloace fixe, reprezentând un scaun în valoare de 150 000 lei, înregistrarea în patrimoniu s-a făcut potrivit relației :
___________________________________15.12.2001 ___________________________________
013.06 „ Mobilier, aparatură birotică = 309 „ Fondul bunurilor ce acătuiesc 150 000
echipamente de protecție a domeniul privat al unității
valorilor umane și alte active administrativ-teritoriale ”
corporale ”
_______________________________________________________________________________
3 – Rezultate din dezmembrarea altor mijloace fixe, scoase din funcțiune sau preluate de la terți în contul creanțelor.
Ex: În data de 21 aprilie 2002, la Primăria Beiuș cu ocazia dezmembrării unui calculator au rezultat mijloace fixe în valoare de 10 859 325 mil. lei, înregistrarea acestora în patrimoniu conform procesului-verbal de recepție s-a făcut potrivit relației :
__________________________________21.05.2002____________________________________
013.06 „ Mobilier, aparatură birotică = 309 „Fondul bunurilor care acătui 10 859 325
echipamente de protecție a iesc domeniul privat al unității
valorilor umane și alte administrativ-teritoriale ”
active corporale ”
_______________________________________________________________________________
Achiziționarea mijloacelor fixe
prin finanțare de la buget
În această situație se utilizează următoarele conturi, în funcție de specificul operațiunii respective :
pentru evidențierea sursei de finanțare, se va utiliza contul 103 „ Disponibil al bugetului local la trezoreria statului ”;
pentru înregistrarea cheltuielilor efective de la buget se va utiliza contul 400 “ Cheltuieli curente ale bugetului local ”;
pentru evidențierea plăților nete de casă, se folosește contul 115 “ Diponibil pentru investiții ”. Este un cont de mijloace bănești cu funcție contabilă de activ. Se debitează prin alimentare și se creditează cu suma de plată a mijlocului fix. Are sold final debitor și evidențiază disponibilul pentru investiții aflat la dispoziția unității.
Ex: Pentru achiziționarea unui șopron pentru țeava din curte, în luna aprilie 2002 în contabilitatea Primăriei Beiuș s-au înregistrat următoarele operații :
Deschidere finanțare pentru investiții :
___________________________________10.01.2002___________________________________
115 „ Diponibil pentru investiții ” = 103 „ Disponibil al bugetului 40 000 000
local la trezoreria statului ”
_______________________________________________________________________________
2. Achiziționare mijloc fix :
____________________________________15.01.2002__________________________________
400 art.74 „ Cheltuielile curente = 234 „ Furnizori ” 35 028 575
ale bugetului local ”
_______________________________________________________________________________
Concomitent se realizează înregistrarea în patrimoniul primăriei a mijlocului fix :
___________________________________15.01.2002___________________________________
013.01.008 „ Construcții ” = 309 „ Fondul bunurilor care 35 028 575
alcătuiesc domeniul
privat al unității
administrativ-teritoriale ”
_______________________________________________________________________________
4. Plata furnizorilor conform facturii :
_______________________________ 28.01.2002_______________________________________
234 „ Furnizori ” = 115 „ Diponibil pentru investiții “ 35 028 575
_______________________________________________________________________________
5.Retragere finanțare neutilizată :
____________________________________01.02.2002__________________________________
103 „ Finanțare de la buget privind = 115 „ Disponibil pentru 4 971 425
anul curent ” investiții ”
____________________________________________________________________
2.3.2.2. OPERAȚII PRIVIND IEȘIRILE DE MIJLOACE FIXE
La nivelul primăriei se deosebesc în mod obișnit aceleași modalități de ieșire a mijloacelor fixe din patrimoniu ca și la agenții economici.
1 – Vânzarea la terți :
Ex: În data de 8 martie 2002, Primăria Beiuș a vândut chioșcul alimentar aflat în fața clădirii primăriei clientului S.C. PROALIMENTA S.A., în valoare de 15,5 mil. Lei cf. contract de vânzare-cumpărare și a facturii anexate, înregistrarea în contabilitate a ieșirii de mijloace fixe s-a făcut potrivit relației :
________________________________ 08.03.2002 _____________________________________
309 “ Fondul bunurilor ce alcătuiesc = 013.01 “ Construcții “ 15 500 000
domeniul privat al unității
administrativ-teritoriale “
___________________________________________________________________
2 – Transfer la o altă instituție : este aprobată doar atunci când primăria dispune de mijloace fixe ce depășesc nevoile proprii sau nu mai corespund obiectului de activitate. Documentul aprobat este Procesul–verbal de predare–primire.
Ex: În data de 12 martie 2002 s-a transferat de la Primăria Beiuș la Școala Generală Palota un calculator 4.86 în valoarea de 4,5 mil lei, cf. Procesului-verbal de predare-primire .
_________________________________12.03.2002_____________________________________
309 “ Fondul bunurilor care alcătuiesc = 013.06 “ Mobilier, aparatură birotică 4 000 000
domeniul privat al unității echipamente de protecție a
administrativ-teritoriale “ valorilor umane și alte
active corporale “
_____________________________________________________________________________
Cheltuielile ocazionate de transferul mijloacelor fixe, inclusiv cheltuielile de montare a acestora la sediul noului proprietar, nu afectează valoarea de înregistrare.
3– Ieșire prin casare :
Aceste operațiuni de ieșiri de mijloace fixe se produc atunci când se stinge limita duratei normale de funcționare.
Realizarea casării presupune parcurgerea următoarelor etape :
elaborarea propunerii de casare : în general, acest document este realizat fie de comisia de inventariere, fie de gestionarul care răspunde de mijloacele fixe;
constatarea necesității casării : se constituie o Comisie de casare care verifică respectarea duratei normate de utilizare, intervențiile făcute sub formă de reparații curente sau capitale asupra mijloacelor fixe propuse spre casare. Dacă toate aceste condiții sunt îndeplinite, comisia elaborează procesul–verbal de casare;
aprobarea casării : în condițiile în care comisia decide că mijlocul fix îndeplinește condițiile pentru a fi casat, își dă avizul prin înscrierea pe spatele procesului – verbal de casare, într-o rubrică specială a acestui acord;
casarea propriu – zisă : este consemnată în procesul–verbal de casare, la rubrica destinată casării efective; cheltuielile ocazionate de casare sunt considerate cheltuieli ale primăriei de la buget ( acestea se înregistreză în debitul contului 410 ).
Eventualele materiale sau obiecte de inventar recuperate vor fi evidențiate distinct, funcție de utilizarea ulterioară a acestora.
Ex: În data de 24 martie 2002, la Primăria Beiuș are loc casarea cf. Procesului-verbal de casare , a unui mijloc fix înregistrat în inventar cu o valoare de 3 850 000 lei :
_________________________________23.03.2002_____________________________________
308 ” Fondul bunurilor ce alcătuiesc = 013.02 “ Echipamente tehnologice ” 3 850 000
domeniul public al unității
administrativ-teritoriale “
_______________________________________________________________________________________________
4 – Lipsa la inventariere, calamități naturale sau provocate : în cazul în care se constată mijloace fixe lipsă la inventariere, se impută valoarea actualizată a bunurilor persoanelor responsabile care le-au avut în gestiune sau altor persoane vinovate. Pentru lipsuri, sustrageri și orice alte fapte care constituie infracțiuni, ordonatorul de credite este obligat să întreprindă măsuri legale.
Ex : Cu ocazia inventarierii, s-a constatat conform Procesului-verbal de inventariere un plus de mijloace fixe în valoare de 2,5 mil. lei, înregistrarea în patrimoniu se face potrivit relației :
_________________________________15.04.2001_____________________________________
308 ” Fondul bunurilor ce alcătuiesc = 013.06 “ Mobilier, aparatură birotică 2 500 000
domeniul public al unității echipamente de protecție a
administrativ-teritoriale “ valorilor umane și alte
active corporale ”
_______________________________________________________________________________________________
2.3.3. INVENTARIEREA MIJLOACELOR FIXE
Organizarea și efectuarea inventarierii mijloacelor fixe din cadrul primăriei se face potrivit prevederilor legislației în vigoare1. Unitățile patrimoniale au obligația să efectueze inventarierea generală a patrimoniului la începutul activității, cel puțin o dată pe an, de regulă la sfârșitul anului, pe parcursul funcționării sale, în cazul fuzionării, divizării sau încetării activității, precum și în următoarele situații:
a) în cazul modificării prețurilor;
b) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului, sau a altor organe prevăzute
de lege;
c) ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune care nu pot fi stabilite cert
decât prin inventariere;
d) ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;
e) cu prilejul reorganizării gestiunilor;
f) ca urmare a calamităților naturale sau a unor cazuri de forță majoră sau în alte cazuri prevăzute de lege.
În baza prevederilor legii, Ministerul Finantelor poate aproba, pentru instituțiile publice, excepții de la regula inventarierii obligatorii anuale, la solicitarea justificată a unității patrimoniale, cu avizul direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene.
Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere, potrivit prevederilor legii2, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării patrimoniului și care elaborează și transmite comisiilor de inventariere instrucțiuni scrise în acest sens, adaptate la specificul unității.
Inventarierea patrimoniului se efectuează de către comisii de inventariere, formate din cel puțin două persoane, numite prin decizie scrisă, emisă de persoanele autorizate. În decizia de numire se menționează, în mod obligatoriu, componența comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunile supuse inventarierii, data de începere și terminare a operațiunilor.
Comisia de inventariere răspunde de efectuarea tuturor lucrărilor de inventariere, potrivit prevederilor legale.
Pentru desfășurarea în bune condiții a operațiunilor de inventariere, în comisii vor fi numite persoane cu pregătire corespunzătoare economică și tehnică, care să asigure efectuarea corectă și la timp a inventarierii patrimoniului, inclusiv evaluarea elementelor patrimoniale potrivit legii .
Inventarierea se poate efectua atât prin salariații proprii, cât și pe bază de contracte de prestări de servicii încheiate cu persoane fizice sau juridice.
Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii și nici contabilii care țin evidența gestiunii respective, cu excepția unităților mici .
Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi înlocuiți decât în cazuri bine justificate și numai prin decizie scrisă, emisă de către cei care i-au numit.
În vederea bunei desfășurări a operațiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii de credite sau alte persoane, care au obligația gestionarii patrimoniului trebuie să ia măsuri pentru crearea condițiilor corespunzătoare de lucru comisiei de inventariere.
Pentru desfășurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat, dacă este posibil, să se sisteze operațiunile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii, luându-se din timp măsurile corespunzătoare pentru a nu se stânjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor.
Dacă operațiunile de predare-primire a bunurilor nu pot fi suspendate se prevede crearea unei zone tampon în care să se depoziteze bunurile primite în timpul inventarierii sau să permită expedieri la clienți, iar operațiunile respective se vor efectua numai în prezența comisiei de inventariere, care va menționa pe documentele respective " primit sau eliberat în timpul inventarierii ", după caz, cu evitarea inventarierii duble sau a omisiunilor.
Pe toată durata inventarierii, programul și perioada inventarierii vor fi afișate la loc vizibil.
Comisia de inventariere are obligația să controleze toate locurile în care pot să existe bunuri supuse inventarierii.
Toate bunurile ce se inventariază se înscriu în listele de inventariere, varianta simplificată, care trebuie să se întocmească pe locuri de depozitare, pe gestiuni și pe categorii de bunuri.
Bunurile aparținând altor unități ( închiriate, în leasing, în custodie, cu vânzare în consignație, spre prelucrare etc.) se inventariază și se înscriu în liste separate. Listele de inventariere pentru bunurile în custodie vor conține informații privind bnurile aflate în custodie precum și alte informații utile cu privire la numărul și data actului de custodie și ale documentului de livrare ( factura ).
Mijloacele fixe care în perioada inventarierii se află în afara unității și mijloacele de transport date pentru reparații în afara unității se inventariază înaintea ieșirii lor temporare din unitatea economică.
Inventarierea terenurilor se efectuează pe baza documentelor care atestă proprietatea acestora și a schițelor de amplasare.
Bunurile reprezentând patrimoniul public și privat, aflate în administrarea instituțiilor publice, se inventariază separat și se înscriu în liste distincte.
Comisia de inventariere la instituțiile publice este unică, atribuțiile ei referindu-se atât la patrimoniul administrat direct de aceasta, cât și la patrimoniul instituțiilor subordonate, fără personalitate juridică, care nu au organe proprii de contabilitate ( circumscripții veterinare, școli generale etc.). În aceste cazuri, din comisia de inventariere face parte, în mod obligatoriu, și câte un reprezentant al unității respective, fără personalitate juridică.
Bunurile inventariate la instituțiile publice se evaluează și se înscriu în listele de inventariere la valoarea contabilă ( valoarea de înregistrare ).
Bunurile constatate lipsă la inventariere se evaluează și se înregistrează în contabilitate la valoarea contabilă. Lipsurile imputabile se recuperează, de la persoanele vinovate, la valoarea de înlocuire.
Bunurile constatate în plus se evaluează și se înregistrează în contabilitate la costul de achiziție al acestora, potrivit prevederilor legii1, în funcție de prețul pieței la data constatării sau de costul de achiziție al bunurilor similare.
Pentru deprecierile consemnate în procesul-verbal de inventariere, instituțiile publice, neaplicând principiul prudenței, nu constituie provizioane.
Pentru lipsuri, sustrageri și orice alte fapte care produc pagube ce constituie infracțiuni, ordonatorul de credite este obligat să sesizeze organele de urmărire penală, în condițiile și la termenele stabilite de lege.
Pagubele constatate la inventariere, imputate persoanelor vinovate, precum și debitorii insolvabili, se evidențiază în contabilitate în conturi analitice distincte, iar în cadrul acestora pe fiecare debitor, urmărindu-se recuperarea lor .
Scăderea din contabilitate a unor pagube care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv, cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior.
2.3.4. EVALUAREA MIJLOACELOR FIXE
Ca obiect al înregistrării în contabilitate, activele sunt elemente patrimoniale analizate și înregistrate în contabilitate având în vedere componența materială a elementelor ce formează patrimoniul și modul de participare a acestora în procesele economice.
Activele imobilizate corporale reprezintă bunurile și valorile destinate să servească o perioadă mai îndelungată în activitatea unității patrimoniale, care nu se consumă la prima utilizare ( la darea în consum sau folosință ), ci în mod treptat, uzându-se, fapt pentru care se scot din folosință la data când își ating durata normală de funcționare ( serviciu ) .
În cadrul activelor imobilizate, în primării se întâlnesc cel mai mult mijloace fixe și terenuri Terenurile pot fi evidențiate în contabilitate distinct, ca terenuri agricole și silvice, terenuri cu construcții, terenuri cu zăcăminte, alte terenuri. Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu, la valoarea stabilită potrivit legii, în funcție de clasele de fertilitate, suprafața și amplasarea acestora, precum și în funcție de alte criterii, la costul de achiziție (cumpărare ) sau valoarea de aport, de utilitate după caz.
În primării, terenurile ca și investițiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălților, izvoarelor nu se supun amortizării, întrucât au un caracter neproductiv și sunt ale statului, ca unic administrator.
Mijloacele fixe sunt active corporale imobilizate. La evaluarea mijloacelor fixe aflate în administrarea și gestionarea primăriei trebuie să se țină seama de specificul și caracteristicile acestor mijloace fixe, de modul de procurare și intrare în funcțiune precum și de faptul că în primărie mijloacele fixe nu se amortizează. În administrarea primăriilor se întâlnesc o diversitate de mijloace fixe cum ar fi : clădiri și construcții speciale, mașini de forță și utilaje energetice, mașini, utilaje și instalații de lucru, aparate și instalații de măsură, control și reglare, mijloace de transport, animale de muncă și animale pentru experiență, plantații și păduri, unelte, accesorii de productie și inventar gospodăresc.
Mijloacele fixe, la intrarea în patrimoniu, se înregistrează la valoarea de intrare, care include :
suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea investițiilor, inclusiv cheltuielile de transport, cota de aprovizionare, costul ambalajelor nerecuperabile etc, consemnate în procesul-verbal de recepție, care, în mod obligatoriu trebuie sa aibă anexată situația definitivă de lucrări întocmită de constructor și verificată de reprezentantul primăriei desemnat pentru urmărirea lucrărilor pe toata perioada execuției;
valoarea consemnată în documentele de transfer, în cazul primirii prin transfer ;
valoarea stabilită de documentele de evaluare în cazul plusurilor de inventar sau al mijloacelor fixe independente rezultate din dezmembrarea sau scoaterea din funcțiune a unor mijloace fixe complexe;
valoarea estimată pentru bunurile primite cu titlu gratuit prin donație sau descoperite cu ocazia unor săpături arheologice.
Valoarea de înregistrare a mijloacelor fixe se modifică în urma efectuării unor completări, îmbunătățiri sau modernizări, a reevaluării și scoaterii parțiale din funcțiune a mijloacelor fixe și în cazul corectării evantualelor erori de înregistrare.
2.4. MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND MIJLOACELE FIXE LA PRIMĂRIA ORAȘULUI BEIUȘ
1 ) a) În data de 1martie 2002 s-a achiziționat de la S.C. METROTEX S.R.L. mochetă în valoare de 6 994 000 lei, conform facturii emisă de furnizor ;
b) Concomitent are loc recepția și înregistrarea mijlocului fix în patrimoniul primăriei, pe baza Notei de recepție și a facturii emisă de furnizor ;
2) În data de 4 martie 2002 s-a casat un mijloc fix ( dulap fier) înregistrat în contabilitate la valoarea de 4,8 mil.lei conform Procesului-verbal de casare,
3) În aceeași zi se înregistrează materialele recuperate din casare, în valoare de 1,2 mil. lei, conform Procesului-verbal ;
4) În data de 5 martie 2002, fierul vechi obținut se expediază la unitătile specializate în colectare, cu aviz de epedițIe;
5) În data de 6 martie 2002 se încasează în numerar contravaloarea fierului vechi rezultat prin casare, conform chitanței;
6) În data de 7 martie 2002, se achită factura furnizorului S.C. METROTEX S.R.L. prin trezorerie pe baza ordinului de plată și a extrasului de cont ;
7) În data de 11 martie 2002, ca urmare a dezmembrării unui calculator conform procesului-verbal au rezultat mijloace fixe in valoare de 8,5 mijl lei ;
8) În data de 12 martie 2002, se primește prin donație un autoturism de la o societate franceză în valoare de 85 mil. lei, conform contractului de sponsorizare;
9) În data de 13 martie 2002, se vând pomi fructiferi la AGROMEC SÂMBĂTA conform facturii în valoare de 5,4 mil. lei ;
10) În data de 15 martie 2002, se înregistrează la mijloace fixe valoarea îmbunătățirilor efectuate la clădirea Consililui Local Beiuș în valoare de 18,3 mil. lei ;
11) În data de 19 martie 2002 un autoturism este pus în vânzare fiind înlocuit de autoturismul primit de la o societate franceză, prețul de deschidere a licitației a fost de 18 mil. lei și s-a vândut cu 20 mil. lei, după ce alte instituții nu au solicitat prin transfer mijlocul respectiv, se înregistrează scoaterea din funcțiune a autoturismului în baza contractului de vânzare-cumpărare ;
12) În data de 21 martie 2002 s-au achiziționat 2 calculatoare Pentium de la S.C. INTEL ORADEA S.A. conform Contractului de vânzare-cumpărare în valoare de 54 mil. lei. Concomitent are loc receptia și înregistrarea în patrimoniul primăriei conform Notei de recepție și a facturii ;
13) În data de 25 martie 2002 se achită prin trezorerie factura furnizorul S.C. INTEL ORADEA S.A. , pe baza ordinului de plată și a extrasului de cont ;
14) În data de 1 aprilie 2002 se constată un plus de mijloace fixe ( scaun ) conform Procesului-verbal de inventariere în valoare de 150 000 lei ;
15) În data de 2 aprilie 2002 se constată un minus de mijloace fixe ( aparat de fotografiat ) aflat în gestiunea unui salariat, din vina acestuia, conform Procesului-verbal de inventariere și a deciziei de imputație se scade din gestiune mijlocul fix și se impută salariatului, valoarea mijlocului fix înregistrata în contabilitate este de 1,75 mil. lei;
16) În data de 3 aprilie 2002 se achiziționează de la S.C. MOBILA BEIUȘ S.A. un birou în valoare de 8,5 mil. lei conform contractului de cumpărare-vânzare;
17) În data de 4 aprilie 2002 s-a transferat de la Primăria Beiuș la Școala Generală Copăceni un xerox în valoare de 15 mil. lei, conform Procesului-verbal de predare-primire;
18) În data de 5 aprilie 2002 se demolează o clădire aflată în patrimoniul public al primăriei, înregistrată în contabilitate la valoarea de 95 680 000 lei;
19) În data de 8 aprilie 2002 se achită factura furnizorului S.C. MOBILA BEIUȘ S.A. prin trezorerie, pe baza ordinului de plată și a extrasului de cont;
20) În data 9 aprilie 2002 se înregistrează scoaterea din gestiune a unui autoturism ce a fost distrus în urma unui accident, valoarea înregistrată în contabilitatea a mijlocului fix era de 35 mil. lei;
21) În data de 10 aprilie 2002 pentru achiziționrea unui șopron pentru țeava din curte are loc deschiderea de finanțare pentru investiții, în valoare de 40 mil. lei;
22) În data de 12 aprilie 2002 se achiziționează de la S.C. MORGAN S.A. un șopron în valoare de 35 mil. lei, conform contractului de vânzare, concomitent se înregistrează recepția și intrarea în patrimoniu mijlocului fix;
23) În data de 15 aprilie 2002 se achită factura furnizorului S.C. MORGAN S.A. prin trezorerie pe baza ordinului de plată și a extrasului de cont;
24) În data de 16 aprilie 2002 se retrage finanțarea neutilizată, în valoare de 5 mil. lei;
25) În data de 16 aprilie 2002 se achiziționează de la AGROMEC COPÂCENI pomi ornamentali pentru parcul din fața primăriei în valoare de 21 345 670 lei conform facturii emisă de furnizor ;
26) În data de 17 aprilie 2002 s-a achiziționat de la S.A. COMPAC S.A. ORADEA un CD-ROM pentru un calculator, conform contractului de cumpărare în valoare de 1,5 mil. lei , se înregistrează intrarea în patrimoniu a mijlocului fix cu valoarea modernizării relizate ;
27) ) În data de 19 aprilie 2002 se achită prin trezorerie factura furnizorului S.A. COMPAC S.A. ORADEA pe baza ordinului de plată și extrasului de cont ;
28 ) În data de 22 aprilie 2002 se scot din funcțiune mijloce fixe ( aparat de măsură ) în valoare de 9,5 mil. lei rezultând materiale recuperabile în valoare de 2,8 mil. lei ;
29) În data de 23 aprilie 2002 se înregistrează cheltuielile efectuate pentru dezmembrarea și dezafectarea mijloacelor fixe scoase din funcțiune, conform Procesului-verbal de casare ;
30) În data de 24 aprilie 2002 se înregistrează ieșirea din patrimoniul primăriei a 2 bănci ce au fost distruse, conform Procesului-verbal în valoare de 180 000 lei;
31) În data de 24 aprilie se achiziționează un strung în valoare de 200 mil. lei și apoi se face înregistrarea acestuia în patrimoniu pe baza facturii și a Notei de recepție;
32) În data de 25 aprilie 2002 s-a primit prin transfer din patrimoniul Curții de Conturi o clădire, valoarea imobilului înregistrată în contabilitate este de 165 900 000 lei;
33) În data de 26 aprilie 2002 se înregistrează intrarea în patrimoniu a mijloacelor fixe de natura modernizărilor efectuate la grupurile sanitare ale Primăriei în valoare de 7,5 mil. lei ;
34) In data de 29 aprilie 2002 se transferă un mijloc fix în valoare de 75 mil. lei din patrimoniul primăriei în patrimoniul S.C. OSACO IMPEX S.R.L. pentru efectuare unei lucrări .
Tabelul nr. 3
REGISTRU JURNAL
CAPITOLUL 3
CONTABILITATEA INVESTIȚIILOR LA
PRIMĂRIA ORĂȘENEASCĂ
Investițiile reprezintă factorul primordial în strategia dezvoltării economiei naționale, a tuturor ramurilor și domeniilor de activitate, a sporirii veniturilor, condiție a creșterii nivelului de trai. Orientările și obiectivele cererii economice, în etapa actuală, acordă o atenție deosebită domeniului investițiilor.
Conceptul de investiție a fost și este dezbătut în teoria economică din toate țările, fiind exprimate mai multe opinii cu privire la conținutul și sfera de cuprindere a cestora. Accepțiunea cea mai des întâlnită pentru definirea investițiilor este acea de cheltuială sau plasament de sume bănești la un moment inițial pentru a obține efecte ulterioare, iar numeroși economiști, din diverse țări, au căutat să surprindă cât mai multe aspecte legate de conținutul și mecanismul investițiilor.
În literatura de specialitate sunt menționate mai multe moduri de abordare a investițiilor care au la bază diferite aspecte și caracteristici ale acestora ( abordări simple ) sau derivă din rolul și influența lor la nivel micro sau macroeconomic ( abordări complexe ). Principalele moduri de abordare sunt : contabile, juridice, economice, financiare și psihologice.
Figura nr.3
TIPURI DE ABORDARE A INVESTIȚIILOR
Abordarea contabilă și juridică – consideră investițiile ca fiind similare cu imobilizările, înțelese ca bunuri mobile sau imobile, corporale sau necorporale, achiziționate sau create pentru unitate, destinate să rămână durabile, deci să se materializeze în însăși unitatea respectivă. Această abordare prezintă un caracter restrictiv, ea exclude de fapt toate cheltuielile care cresc potențialul viitor al unității fără să afecteze valoarea unui anumit activ.
Abordarea economică – consideră investițiile ca fiind sacrificiile făcute azi în speranța obținerii în viitor a unor rezultate, al căror nivel va fi superior cheltuielilor inițiale. Deci, spre deosebire de simpla înregistrare contabilă, definirea economică ține seama de o serie de aspecte importante cum ar fi :
influența factorului timp ;
noțiunile de randament și eficiență a operațiilor economice ;
riscurile legate de viitor .
Abordarea financiară – este mai puțin restrictivă, astfel că o investiție este un ansamblu de cheltuieli care va genera pe o perioadă lungă venituri sau economii, care să ramburseze sau să recupereze cheltuielile inițiale. Față de definirea economică, din punct de vedere financiar se are permanent în vedere acoperirea nevoii de fonduri de exploatare generate de diferite tipuri de investiții.
Abordarea “ psihologică ” – pune accent pe intuiția individului sau a unității care investește. Se insistă asupra faptului că investiția conduce la decalarea consumului în timp.
Din această perspectivă, investiția înseamnă renunțarea la bunuri imediate în schimbul bunurilor viitoare. Această formulare prezintă “ contradicția psihologică ” la care este supus investitorul, constrâns să confrunte resursele imediate pe care le-ar angaja cu rambursările viitoare și incerte la care speră.
3.1. DOCUMENTAȚIA TEHNICO – ECONOMICĂ PRIVIND INVESTIȚIILE LA PRIMĂRIA ORĂȘENEASCĂ
Investițiile reprezintă cheltuielile efectuate pentru dezvoltarea bazei materiale a primăriei prin achiziționarea de construcții noi, dotări, achiziții de echipamente, precum și cele pentru asigurarea siguranței în exploatare a clădirilor prin consolidări .
Dimensionarea alocațiilor bugetare se face în conformitate cu prevederile legii1 iar alocațiile anuale în funcție de Legea Bugetului de Stat2 pe anul respectiv.
Propunerile acțiunilor de investiții au la bază Nota de fundamentare prezentată de instituția publică, în care se motivează necesitatea și oportunitatea propunerii construirii unor spații, laboratoare, cabinete, ateliere, cămine pentru cazare, spații de învățământ, spitale, clinici, sedii administrative etc.
Achizițiile de bunuri și investiții publice se face pe baza conținutului cadru al proiectelor, pe faze de proiectare a investițiilor publice, ce cuprinde :
date generale privind denumirea obiectului de investiții, ordonatorul principal de credite, amplasamentul, tema cu fundamentarea necesității și oportunității investiției;
evaluări pentru proiectarea studiului de prefezabilitate și studiului de fezabilitate ce conțin : valoarea totală estimativă a obiectivului de investiții; cheltuieli pentru obținerea avizelor legale necesare elaborării studiilor de prefezabilitate și fezabilitate; cheltuielile cu prezentarea documentelor privind organizarea licitației, prezentarea ofertelor și adjudecarea proiectării investiției;
date tehnice ale investțtiei :
suprafața și situația juridică a terenului ce urmează a fi ocupată de investiții ;
caracteristicile principale ale construcțiilor etc .
finanțarea investiției la primărie se face din :
surse proprii ;
fondurile bugetului de stat sau ale bugetului local ;
fondurile special constituite prin lege ;
credite externe contractate și garantate de stat ;
venituri extrabugetare .
Pentru finanțarea unei lucrări de construcții – blocuri locuințe, Primăria Beiuș a contractat 20 octombrie 2001 realizarea unui studiu de fezabilitate cu S.C. PROIECT BIHOR S.A. care a emis un Contract de proiectare în valoarea de 4 mil. lei fără TVA și un Act adițional prin care se majora valoarea lucrărilor cu suma de 4 mil.+TVA. În ziua următoare, S.C. PROIECT S.A. a emis un Proces-verbal de constatare a terminării lucrărilor în valoare de 4 760 000 lei. În data de 30 octombrie 2001 furnizorul a emis factura în valoare totală de 4 760 000 lei .
În 16 ianuarie 2002, s-a întocmit de către Consiliul Local Beiuș o Cerere de Admitere la Finanțare a Investițiilor către trezoreria statului, pentru „ Lucrări în continuare ” , obiectivul „ Blocuri-locuințe ” în valoare de 1 mld lei. Primăria Beiuș are încheiat un contract de construcții-montaj cu S.C. PRECON S.A. ORADEA. Plata antreprenorului s-a făcut conform facturilor emise de acesta prin ordin de plată, în mod eșalonat, în fiecare lună, datorită lipsei de bani.
Documentațiile tehnico–economice aferente obiectivelor noi de investiții ale căror valori nu depășesc 3 miliarde lei, se aprobă de către ordonatorii de credite cu avizul prealabil al ordonatorului principl de credite .
Documentațiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiții noi, ale căror valori depășesc plafoanele maxime prevăzute se aprobă de către Guvern .
Documentațiile tehnico–economice pentru investițiile destinate prevenirii sau înlăturării efectelor produse de acțiuni accidentale și de calamități naturale, elaborate și avizate potrivit dispozițiilor legale, precum și notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investiții cuprinse în poziția globală alte cheltuieli de investiții se aprobă de către ordonatorii principali de credite.
Documentațiile tehnico–economice aferente investițiilor publice finanțate din credite externe contractate sau garantate de stat, indiferent de valoarea lor, se supun aprobării Guvernului numai după obținerea în prealabil a acordului Ministerului Finanțelor Publice și se includ în lista de investiții anexată la bugetul ordonatorului principal de credite.
După aprobarea documentațiilor tehnico–economice potrivit prevederilor legii1, actualizarea valorii totale a fiecărei investiții, potrivit evoluției indicilor de prețuri, se face pe răspunderea și cu aprobarea fiecărui ordonator de credite în calitate de investitor.
Valoarea obiectivelor de investiții noi, după caz, a investițiilor destinate prevenirii sau înlăturării efectelor produse de acțiunile accidentale și de calamități naturale, ale căror documentații tehnico–economice au fost aprobate potrivit competențelor prevazute în aceeași lege, este estimativă până la contractarea execuției lucrărilor, conform prevederilor legale privind achizițiile publice.
Limitele valorice privind competențele de aprobare a documentațiilor tehnico–economice ale obiectivelor de investiții noi se pot modifica prin hotărâre a Guvernului, în funcție de evoluția indicilor de prețuri.
Cheltuielile de capital cuprind :
pentru clădiri și construcții speciale :
efectuarea studiului de prefezabilitate ;
efectuarea studiului de fezabilitate ;
elaborarea proiectelor și obținerea avizelor și acordurilor cerute de organismele competente după care se depune documentația necesară la Ministerul Finanțelor pentru obținerea acordului prealabil în vederea aprobării obiectivului de investiții ;
pentru procurarea de mijloace fixe altele decât clădiri și construcții, acestea se propun nominal în proiectele de buget și liste anexe, cuprinzând denumirea bunurilor și caracteristicile acestora, soldul existent din astfel de utilaje și obiecte, propuneri pentru casare cu durata de exploatare expirată, necesarul de procurat împreună cu o notă de fundamentare care să cuprindă elemente referitoare la necesitate, oportunitate și alți indicatori caracteristici unor astfel de investiții. Se va menționa în mod obligatoriu sursa de finanțare a investițiilor respective. Cheltuielile privind organizarea și desfășurarea licitațiilor pentru încredințarea executării lucrărilor de investiții se prevăd în buget la cheltuieli de capital.
Cheltuielile proprii de investiții ( construcție, recepție, cost de achiziție ).
Cheltuielile de investiții se cuprind la fiecare capitol al secțiunii care se finanțează din buget.
Întrucât ordonatorii principali de credite trebuie să depună cel mai târziu până la dat de 1 iulie a fiecărui an propunerile pentru proiectul de buget la Ministerul Finanțelor, iar ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale la direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat până la 15 mai a fiecărui an, pentru anul viitor, documentația tehnico–economică pentru obiectivele noi de investiții trebuie să fie avizate, să aibă acordul Ministerului Finanțelor și aprobarea ordonatorilor de credite sau a Guvernului, după caz, până la această dată, ca să poată fi cuprinsă în proiectul de buget.
3.2. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR LA
PRIMĂRIA ORĂȘENEASCĂ
Unitățile administrativ–teritoriale își finanțează cheltuielile de investiții din venituri proprii și, în completare, din sume defalcate. În vederea finanțării unor investiții cu caracter social și edilitar–gospodăresc, precum și a unor acțiuni de protecție socială, unitățile administrativ-teritoriale pot beneficia și de alte surse ( subvenții, sponsorizări, etc. ) .
Cheltuielile pentru investiții și alte cheltuieli de investiții care se finanțează din venituri proprii, miloace alocate de la bugetul locale sau din bugetul fondurilor cu destinație specială se cuprind în proiectele acestor bugete, pe baza listei de investiții cu desfășurarea acestora pe obiective atât fizic cât și valoric, elaborată de fiecare ordonator principal de credite și anexată la bugetul propriu .
Uniunea Europeană, după 1989 a finanțat numeroase proiecte de investiții din țara noastră, sprijinind și dezvoltarea administrației publice locale prin intermediul programelor sale : PHARE LIEN, TEMPUS, ECOS-OUVERTURE, PARTNERSHIP. Sectorul public din țara noastră este sprijinit și prin credite de la Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană pentru Invastiții, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei .
Orașul Beiuș face parte dintr-un Program de Dezvoltare a Utilităților Municipale implementat de Guvernul României și BERD cu sprijin PHARE. Acest proiect vizează reabilitarea rețelei de alimentare cu apă, sistemul de monitorizare și contorizare pentru consum, reabilitarea rețelei de tratare a apei, servicii generale.
În listele de investiții se nominalizează obictivele de investiții în “ continuare “ și “ obiectivele noi ”, iar într-o poziție globală numită “ alte cheltuieli de investiții ” se cuprind dotările cu mijloace fixe independente, consolidările la imobile, cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate și a studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investiții și alte cheltuieli asimilate investițiilor .
Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile în realizarea obiectivelor de investiții și repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în listele de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget la titlul “ cheltuieli de capital ” .
Cheltuielile pentru investițiile județelor, municipiilor, orașelor, comunelor și ale instituțiilor și serviciilor publice de subordonare județeană și locală care se finanțează din bugetele locale și din împrumuturi se înscriu în programul de investiții al fiecărei unități administrativ–teritoriale care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local sau județean .
Obiectivele de investiții și celelalte cheltuieli asimilate investițiilor se înscriu în programul de investiții numai dacă în prealabil documentațiile tehnico–economice și notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor au fost aprobate după acordul prealabil al Ministerului Finanțelor Publice de către : consiliul județean și Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale municipiilor, consiliile locale comunale, ordonatorii principali de credite, conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locală, care au calitatea de ordonatori secundari sau terțiari de credite aprobă documentațiile tehnico–economice, cu avizul prealabil al consiliului județean, local sau al Consiliului General al Municipiului București, după caz.
Finanțarea investițiilor instituțiilor publice se efectuează de către ordonatorii de credite prin unitățile trezoreriei statului, pe baza listei de investiții, a documentației tehnico–economice și a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital și cu respectarea dipozițiilor legale privind investițiile și decontarea acestora, cuprinse în anexa la legea anuală a bugetului de stat.
Deschiderea finanțării și efectuarea plăților se face de către ordonatorii de credite în baza fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital prin întocmirea cererii de admitere la finanțare pentru fiecare obiectiv în parte în dublu exemplar, care se transmite trezoreriei statului .
După verificare și în cazul îndeplinirii tuturor condițiilor, trezoreria statului comunică aprobarea admiterii la finanțare a obiectivului de investiții respectiv, înregistrează în contul de ordine și evidență 942 “ Credite bugetare pentru investițiile instituțiilor de stat ”.
3.3. Contabilitatea lucrărilor de investiții la primăria orășenească
Ordonatorii de credite și instituțiile publice finanțate din bugetul de stat și din fondurile speciale, din bugetele locale, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din mijloace extrabugetare au obligația să-și organizeze contabilitatea urmăririi realizării finanțării obiectivelor de investiții, distinct, pe obiectivele și pe sursele de finanțare, avându-se în vedere ca sursele prevăzute în liste reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.
Plățile pentru finanțarea investițiilor se efectuează în limita creditelor bugetare deschise cu această destinație și a disponibilităților din conturile corespunzătoare privind sursele proprii, credite externe și fondurile speciale.
Finanțarea investițiilor instituțiilor publice se asigură în cadrul trezoreriei statului de către " Serviciul sau compartimentul de verificare și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice pe bază de bugete ” prin salariatul care administrează contul de finanțare bugetară și de disponibil al instituției respective. Pentru fiecare instituție se întocmește un dosar distinct de către trezoreria statului, care cuprinde :
Listele de investiții;
Cererea de admitere la finanțare;
Nota de fundamentare;
Corespondența în legatură cu evidența plăților pe obiective “ noi ” și în “ continuare ” cu ajutorul fișei de evidență .
Primăriile utilizează pentru contabilitatea cheltuielilor de capital atât conturi comune privind materialele, veniturile și sursele de finanțare, precum și conturi specifice în care se evidențiază numai mijloacele și sursele privind investițiile. Dintre acestea voi enumera pe cele nominalizate în planul de conturi, cu precizarea că o bună parte din fondurile speciale servesc pentru finanțări de investiții ce se finalizează prin înregistrarea in contabilitate de “ amenajări de terenuri ” sau “ mijloace fixe ” .
Conturile specifice utilizate pentru oglindirea cheltuielilor de capital sunt următoarele :
115 “ Disponibil pentru investiții ” ;
220.20 “ Debitori pentru investiții ”;
230.02 “ Decontări cu salariații pentru investiții ” ;
231.10 “ Creditori pentru investiții ”;
234.02 “ Furnizori și antreprenori pentru investiții ;
415 “ Cheltuieli pentru investiții în continuare ” ;
528.02 “ Venituri din anii precedenți aferente investițiilor în continuare ”;
600.15 “ Materiale și utilaje pentru investiții ”.
Conturi de ordine și evidență :
942 “ Credite bugetare pentru investițiile institutiilor de stat ” ;
978 “ Investiții executate în regie ”.
Clasificația economică din cadrul “ clasificației indicatorilor privind finanțele publice ” aprobată prin ordin de către ministrul finanțelor1 , împarte cheltuielile bugetare în patru mari grupe:
Cheltuieli curente;
Cheltuieli de capital;
Operațiuni financiare ;
Rezerve, excedent /deficit.
Din cheltuielile de capital se rețin :
art.72 “ Investiții ale instituțiilor publice ”;
art.74 “ Investiții ale instituțiilor publice și ale activităților autofinanțate ”.
Aceste două articole de cheltuieli bugetare și extrabugetare ( autofinanțare ) cuprind cheltuielile de capital în cadrul fiecărei subdiviziuni a clasificației funcționale la care s-au aprobat cheltuieli de capital. Ele pot fi pentru elaborări de documentații ( avizare, proiectare, licitații etc ), precum și cheltuieli necesare executării lucrărilor de investiții sau procurării de utilaje, mașini, mobilier etc, prevăzute în listele nominale aprobate în bugetul primăriei .
Pe baza primirii cumunicării admiterii la finanțare, ordonatorii de credite pot dispune efectuarea plăților pe fiecare obiectiv în parte.
Cheltuielile de capital la primărie se efectuează în antrepriză, pe bază de contracte ferme cu antreprenori sau furnizori și în regie propie.
Contul 942 “ Credite bugetare pentru investițiile instituțiilor de stat ” este un cont de activ care funcționează în partidă simplă, se debitează la începutul fiecărui trimestru pe baza planului de finanțare cu creditele aferente trimestrului respectiv precum și eventualele suplimentări la credite.
Contul 942 se creditează cu anulările de credite potrivit normelor în vigoare.
Soldul debitor al contului reprezintă creditele actualizate până la care se mai pot efectua plăți la finele perioadei.
Contul 115 “ Disponibil pentru investiții ” ține evidența existentului și mișcării mijloacelor bănești pentru cheltuielile de capital la trezoreria statului.
Este cont de activ de mijloace bănești care se debitează cu sumele încasate din alocații de la buget necesare finanțării investițiilor în limita prevederilor aprobate pe baza listelor de investiții și situațiilor de lucrări, documentațiilor privind livrarea și montajul utilajelor, mobilierului și aparatura birotică prin creditul următoarelor conturi :
105 “ Disponibil al instituției ”
119 “ Disponibil din fonduri cu destinație specială ”
120 “ Disponibil al instituției finanțate din venituri extrabugetare ”
cu sumele virate din conturile de disponibilități pentru acoperirea plăților scadente pentru lucrări de investiții;
220.20 “ Debitori pentru investiții ” cu sumele rămase nefolosite, restituite de titularii de avansuri, sume încasate în plus de la furnizori sau antreprenori din anul curent.
Ex : În 10 ianuarie 2002, S.C. CARTEL BEIUȘ S.A. a restituit suma de 20 mil. lei, sumă care a rămas nefolosită în cadrul lucrărilor de construcție a unei magazii pentru primărie :
____________________________________ 10.01.2002_________________________________
115 „ Disponibil pentru investiții ” = 220.20 „ Debitori pentru 20 000 000
investiții ”
_______________________________________________________________________________
Contul 115 se creditează cu plățile efectuate pentru lucrări de investiții efectuate, achiziționări de utilaje, instrumente și alte mijloace fixe independente, materiale și utilaje pentru investiții prin debitul conturilor :
105 “ Disponibil al instituției ”
119 “ Disponibil din fonduri cu destinație specială ”
120 “ Disponibil al instituției finanțate din venituri extrabugetare ”
la sfârșitul anului cu disponibilitățile bănești neutilizate din contul de disponibil
pentru investiții virate în conturile pentru activitatea curentă ;
– 220.20 “ Debitori pentru investiții ” cu sumele ridicate în numerar de către mandatari
pentru plata salariilor, a avansurilor spre decontare și cele acordate antreprenorilor în cazul lucrărilor de investiții efectuate în antrepriză ;
231.10 “ Creditori pentru investiții ” cu diverse sume privind activitatea de investiții
datorată terților ;
234.02 “ Furnizori și antreprenori pentru investiții ” cu sumele plătite furnizorilor
pentru materiale și instrumente primite, serviciile prestate, precum și
antreprenorilor în cazul lucrărilor efectuate în antrepriză ;
Concomitent, pe baza procesului-verbal de recepție a mijloacelor fixe, se face înregistrarea 013 = 306.
Ex : În 12 martie 2002, la Primăria Beiuș s-a acordat un avans la S.C. CONSTRUCȚII S.A. ORADEA în valoare de 30 mil. lei conform decontului, pentru realizarea unei lucrări de finisaj la clădirea Consiliului Local Beiuș :
__________________________________12.03.2002____________________________________
220.20 „ Debitori pentru investiții “ = 115 „ Disponibil pentru investiții ” 30 000 000
_______________________________________________________________________________
Soldul debitor al contului 115 reprezintă mijloacele bănești existente în cont la finele perioadei .
Contul 415 “ Cheltuieli pentru investiții în continuare ” ține evidența cheltuielilor pentru lucrările de investiții care nu au fost terminate și recepționate până la finele anului și care se raportează în anul următor.
Este un cont de activ care se debitează cu cheltuielile aferente investițiilor neterminate la finele anului care se continuă în anul următor, prin creditul conturilor :
– 410 „ Cheltuielile instituției de la buget ”
– 420 „ Cheltuielile instituției publice finanțată din venituri extrabugetare ”
– 421 „ Cheltuieli din fonduri cu destinație specială “
Ex : În 5 ianuarie 2002, se înregistrează în contabilitatea Primăriei Beiuș preluarea cheltuielilor pentru o investiție neterminată la finele anului trecut, cf. Decontului de cheltuieli primit de la S.C. CONSTRUCȚII S.A. ORADEA în valoare de 40 mil.lei .
____________________________________05.01.2002__________________________________
415 „ Cheltuieli pentru investiții = 410 „ Cheltuielile instituției de 40 000 000
în continuare “ la buget “
_______________________________________________________________________________
Contul 415 se creditează cu investițiile terminate, recepționate, puse în funcțiune și înregistrate la mijloace fixe prin debitul conturilor :
337 “ Fonduri cu destinație specială ”
528.02 “ Venituri din anii precedenti aferente investițiilor în continuare ”
701.01 “ Finanțare în baza OUG nr.95/2000, cu modificările ulterioare ”
702.02 “ Finanțare de la buget privind anii precedenți și alte surse aferente investițiilor în continuare ”
703.02 “ Finanțare în baza Legii nr.76/2000, modificată și completată prin OUG nr.145/2000 ”
712.02 “ Finanțare din fondul de solidaritate ” la sfârșitul anului, cu valoarea lucrărilor de investiții rămase neterminate la finele anului precedent, care în anul curent au fost recepționate, puse în funcțiune pe baza procesului-verbal de recepție.
Soldul debitor al contului 415 reprezintă cheltuielile pentru investiții ce se execută în continuare la finele lunii.
Contabilitatea analitica a contului 415 se conduce pe obiecte de investiții, grupate pe surse de finanțare:
alocații de la buget ;
venituri proprii ;
fonduri speciale ;
din venituri extrabugetare ;
din donații sau sponsorizări și din ajutoare externe nerambursabile .
Concomitent, pe baza procesului–verbal de recepție se înregistrează mijloacele fixe realizate prin investiții finanțate din cheltuieli de capital, în patrimoniul instituției publice.
Ex : În 25 aprilie 2002, la Primăria Beiuș s-au recepționat mijloace fixe de natura modernizărilor realizate la clădirea Consiliului Local Beiuș, în valoare de 30 435 126 lei :
________________________________25.04.2002______________________________________
013.01 „ Construcții ” = 308 „ Fondul bunurilor care alcătuiesc 30 435 126
domeniul public al unității
administrativ-teritoriale ”
_______________________________________________________________________________
3.4. MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND FINANȚAREA INVESTIȚIILOR LA PRIMĂRIA ORAȘULUI BEIUȘ
1) În data de 1 martie 2002 se acordă un avans furnizorului S.C. PROIECT BIHOR S.A. pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, în valoare de 1,5 mil lei ;
2) În data de 5 martie 2002 furnizorul justifică avansul primit pe baza facturii ;
3) În data de 6 martie 2002 se primește de la S.C. PROIECT BIHOR S.A. Fișa de tarifare, Procesul-verbal de terminare a lucrărilor și factura însumând 4 760 000 lei ;
4) În data de 14 martie 2002, se achită furnizorul S.C. PROIECT BIHOR S.A. prin trezorerie, pe baza ordinului de plată și a extrasului de cont ;
5) În data de 19 martie 2002, are loc deschiderea de finanțare pentru investiții în vederea achiziționării unui rezervor pentru combustibil, în valoare de 45 mil. lei ;
6) În data de 21 martie 2002 se achiziționează rezervorul de la S.C. VECON S.A. ORADEA, conform contractului de cumpărare-vânzare și facturii în valoare de 33 547 359 mil. lei , concomitent se înregistrează intrarea în patrimoniul primăriei ;
7) În data de 22 martie 2002, se acordă un avans antreprenorului S.C. CONSTRUCȚII ORADEA S.A. pentru cumpărarea de țigle Marsilia și coame mari în cadrul realizării unei lucrări de construcții-montaj, conform contractului, în valoare de 60 mil. lei ;
8) În data de 26 martie 2002 se achită furnizorul S.C. VECON S.A. prin trezorerie conform ordinului de plată și a extrasului de cont ;
9) În data de 25 martie 2002 se retrage finanțarea neutilizată pentru achiziția rezervorului, în valoare de 11,5 mil. lei ;
10) În data de 29 martie 2002 se înregistrează împrumuturile primite pentru investiții pentru modernizarea Parcului Copiilor, în valoare de 250mil. lei ;
11) În data de 2 aprilie 2002 se acordă un al doilea avans antreprenorului S.C. CONSTRUCȚII ORADEA S.A. în valoare de 120 mil. lei pentru realizarea finisajului interior al pereților ;
12) În data de 3 aprilie 2002 se înregistrează rambursarea unui împrumut pentru investiții contractat în anul precedent în sumă de 165 856 432 lei ;
13) În data de 5 aprilie 2002 se înregistrează virarea sumelor necesare efectuării cheltuielilor de investiții de 500 mil. lei, ce se realizează prin BRD ;
14) În data de 9 aprilie se achiziționează de la S.C. ELECTROMONTAJ S.R.L. un utilaj în valoare de 185 550 475 lei, conform Contractului de vânzare-cumpărare și a facturii ;
15) În data de 10 aprilie 2002 se înregistrează recepția și intrarea în patrimoniul primăriei a mijlocului fix achiziționat prin investiții, conform Notei de recepție ;
16) În data de 11 aprilie 2002 se înregistrează deschiderea unui acreditiv din disponibilul pentru investiții în valoare de 12 mil. lei ;
17) În data de 12 aprilie 2002 se achită cheltuielile de transport aferente utilajului achiziționat din acreditivul constituit, în valoare de 8,9 mil. lei ;
18) În data de 15 aprilie 2002 se acordă un avans antreprenorului S.C. ROCONSTRUCT S.A. pentru organizarea lucrărilor necesare deschiderii șantierului în vederea efectuării unor lucrări de investiții, în valoare de 34 mil. lei ;
19) În data de 17 aprilie 2002 se achită factura furnizorului S.C. ELECTROMONTAJ S.A. prin trezorerie pe baza ordinului de plată și a extrasului de cont .
Tabelul nr. 3.4.
REGISTRU JURNAL
CAPITOLUL 4
POSIBILITĂȚI DE PRELUCRARE AUTOMATĂ A DATELOR
4.1. PREZENTAREA INTERFEȚEI CU UTILIZATORUL
Programul “ Mijloace Fixe” a fost achiziționat de Primăria Orașului Beiuș la începutul anului 1999 de la un programator particular. Programul este conceput în Visual Fox Pro și realizează contabilizarea mijloacelor fixe. Prezentăm în continuare interfața aplicației cu utilizatorul.
Determinarea unităților de prelucrare
Unitatea funcțională de contabilizare a mijloacelor fixe cuprinde următoarele unități de
prelucrare:
UP1 – Actualizare : realizează actualizarea bazei de date cu mijloacele fixe și terenurile
intrate în unitate ;
UP2 – Situații mijloace fixe : realizează afișarea pe ecran sau listarea la imprimantă a
diverse situații privind mijloacele fixe ;
UP3 – Situația amortizării : ține evidența amortizării lunare și centralizate a mijloacelor fixe ;
UP4 – Situații ieșiri : ține evidența mijloacelor fixe ieșite din gestiune prin casare, vândute
sau transferate ;
UP5 – Ieșire : se iese din aplicație.
Unitățile de prelucrare conțin următoarele module :
UP1 – Actualizare
M1 – Introducere mijloace fixe
M2 – Modificare mijloace fixe
M3 – Ștergere mijloace fixe
M4 – Adaugă terenuri
M5 – Modifică teren
M6 – Ștergere terenuri
M7 – Vânzare mijloace fixe
M8 – Vânzare terenuri
M9 – Casare mijloace fixe
UP2 – Situații mijloace fixe
M1 – Lista mijloacelor fixe
M2 – Lista mijloacelor fixe achiziționate în anul
M3 – Lista mijloacelor fixe puse în funcțiune în anul …
M4 – Lista mijloacelor fixe care se amortizează în anul …
M5 – Lista mijloacelor fixe cu valoare decât …
M6 – Lista de inventar la locul de existență
M7 – Fișă de cont 013
UP3 – Situația amortizării
M1 – Situația amortizării lunare
M2 – Centralizator
UP4 – Situații ieșiri
M1 – Lista mijloacelor fixe casate
M2 – Lista mijloacelor fixe vândute
M3 – Lista mijloacelor fixe transferate
UP5 – Ieșire
Proiectarea dialogului cu utilizatorul :
Meniul programului :
Submeniul Introducere mijloc fix :
Adăugare mijloace fixe
Denumire mijloc fix
Cod clasificare
Nr. inventar
Serie
Data punerii în funcțiune
Loc existență
Data amortizării crte
Amortizarea lunară
Durata de funcționare
Norma de amortizare
Valoarea de intrare
Data intrării
Submeniul Ștergere mijloace fixe :
Ștergere mijloace fixe
Submeniul Adaugă terenuri :
Adăugare terenuri
Denumire teren
Nr. crt.
Valoare de intrare
Amenajări
Submeniul Vânzare mijloace fixe :
Vânzare mijloace fixe
Data vânzării :
Submeniul Casare mijloace fixe :
Casări de mijloace fixe
Data casării :
Submeniul Lista mijloacelor fixe :
Lista mijloacelor fixe
Submeniul Lista mijloacelor fixe achiziționate în anul :
Lista mijloacelor fixe achiziționate în anul …
Anul :
Submeniul Lista mijloacelor fixe cu valoare mai mare decât …
Lista mijloacelor fixe cu valoare mai mare decât …
Valoare minimă :
Submeniul Lista de inventar la locul de existență :
Lista de inventar la locul de existență
Locul de amplasare :
Programul realizeaza urmatoarele rapoarte de iesire :
Situația mijloacelor fixe ;
Situația mijloacelor fixe achiziționate in anul ;
Situația mijloacelor fixe puse în funcțiune în anul;
Situația mijloacelor fixe care se amortizează în anul;
Situația mijloacelor fixe cu valoare mai mare decât ;
Lista de inventar la locul de existentă ;
Situația amortizării lunare ;
Centralizator ;
Lista mijloacelor fixe casate ;
Lista mijloacelor fixe vândute ;
Lista mijloace lor fixe transferate ;
Fișă cont 013 .
4.2. CONȚINUTUL BAZEI DE DATE
În cadrul bazei de date Mijloace Fixe au fost definite 7 fișiere : C_013, MFC.DBF, MFE.DBF, MFI.DBF, MFV.DBF, SIT_AMZ, TEREN.DBF. Structura lor este următoarea :
Tabel nr.5
C_013.DBF
Tabel nr.6
MFC.DBF
Tabel nr.7
MFE.DBF
Tabel nr.8
MFI.DBF
Tabel nr.9
MFV.DBF
Tabel nr.10
SIT_AMZ.DBF
Tabel nr.11
TERENURI.DBF
4.3. ANALIZA CRITICA A PROGRAMULUI INFORMATIC
Din lipsa fondurilor, Primăria Beiuș nu dispune de un program informatic integrat care să asigure schimbul de informații între compartimente, fiecare compartiment are propriile aplicații informatice, în funcție de specificul si complexitatea activității desfășurate. În cadrul departamentului de contabilitate există programe separate de contabilizare a mijloacelor fixe, a salariilor etc. Introducerea sistemului informatic a condus la modificarea sau eliminarea unor formulare, în special în activitatea contabilă.
Departamentul de contabilitate beneficiază de facilitățile oferite de 5 calculatoare Pentium : degrevarea persoanelor din departament de munca de rutină reclamată de tehnicismul contabil, actualizarea în timp real adatelor, transferul rapid al informațiilor, corectitudinea înregistrărilor, editarea rapoartelor contabile.
In urma analizei programului informatic de contabilizare a mijloacelor fixe am constatat ca acesta prezinta numeroase deficiente :
probleme in arhivarea bazei de date, impunandu-se achizitionarea de calculatoare mai performante pentru a se putea inmagazina un volum mai mare de date;
nu permite transferul de documente catre alte alicatii, fiind necesara si legarea calculatoarelor in retea ;
nu permite editarea unor documente mai complexe;
nu respecta reglementarile in vigoare;
programul nu este parolat, oricine poate avea acces la informatii;
nu respecta circuitul informational al documentelor.
Programul implementat este mai puțin performant fiind necesară achiziția unui nou program sau îmbunătățirea celui prezent.
Se preconizează ca anul acesta să se achiziționeze programul Ciel, ceea ce ar ușura cu mult munca persoanelor din departamentul de contabilitate. De asemenea, de curând a fost achiziționată licența pentru instalarea Internetului pe 10 calculatoare permițând astfel accesul în timp util la informații din toate domeniile, și în special din economie și se dorește lansarea unei pagini de web.
BIBLIOGRAFIE
Ionescu L. – Contabilitatea Instituțiilor Publice , București, Editura Fndației
România Mare, 2000, paginile 54 – 65 .
2. Ionescu L. – Contabilitatea Instituțiilor Publice, Caiet de Lucrări Practice,
București, Editutura Fundației România Mare, 2000, paginile 2 – 9.
Șoșdean A. – Contabilitatea Instituțiilor Publice, Timișoara, Editura Mirton,
2001, paginile 251 – 258 .
Șoșdean A., Popovici D.– ContabilitateaPrimăriilor în economia de piață
Timișoara, Editura Amarcord, 2000,paginile 127 – 145 .
5. Șoșdean A. – Gestiunea Financiară a Instituțiilor Publice , Reșița, Editura
Intergraf, 1996, paginile 126 – 133.
***, Legea contabilității nr.82/1991,M.O. nr. 265/27.12.1991, republicată în
M.O. nr.20/20.01.2000, modificată și completată prin O.G. nr 61/30.08.2001, publicată în M.O. nr. 531/31.08.2001.
7. ***, Regulamentul privind aplicarea Legii contabilității nr.82/1991, publicată în
M.O. nr. 265/1991.
8. ***, O.G. nr.119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv,
publicată în M.O. nr. 430/31.08.1999.
***, Ordinul M.F. nr.460, publicat în M.O. nr. 155/13.04.2000 .
***, Legea nr.189/1998 privind finanțele publice locale, art.5, publicată în M.O.
nr. 404/1998.
***, Legea nr. 213/1998, publicată în M.O. 448/1998, privind proprietatea publică
și regimul juridic al acesteia.
***, Legea nr.215/2001 administrației publice locale, publicată în M.O.
nr.204/2001.
***, Legea nr.743/2002 privind bugetul de stat pe 2002, publicată în M.O. nr.
784/11.12.2001.
***, Economie și Administrație Locală, Colecția 2001-2002.
=== Anexa1 ===
ANEXA 1
REGISTRUL MIJLOACELOR FIXE
013.01.000 GRUPA 1 CONSTRUCȚII
=== Anexa3 ===
ORGANIGRAMA PRIMĂRIEI ORAȘULUI BEIUȘ – BIHOR
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Contabilitatea Mijloacelor Fixe Si a Investitiilor la Primaria Oraseneasca (ID: 131802)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.