. Contabilitatea Medicamentelor Si Materialelor Sanitare (spitalul Xyz, Sibiu)

1.REFORMA ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE TRANZIȚIE

1.1.EVOLUȚIA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE PE PLAN MONDIAL

Ocrotirea sănătății este o problemă cu un profund caracter social care face parte integrantă din ansamblul condițiilor social-economice de dezvoltare.

Politica sanitară este parte integrantă a politicii sociale și pentru înfăptuirea ei, în numeroase țări ale lumii, se cheltuiesc resurse finaciare considerabile.

Informațiile în ultimul raport întocmit de Organizația Mondială a Sănătății permit relizarea unei comparații între țările membre ale acesteia, comparație realizată în funcție de diferitele componente ale indicatorilor de performanță în domeniul sănătății.

Astfel nivelul general de sănătate al populației a fost evaluat printr-un indicator numit speranță de viață sănătoasă, estimată la 70 de ani în peste 24 de țări printre care Anglia, Franța și Canada, respectiv la 60 de ani în aproximativ jumătate din țările membre, printre care se numără și România, unde speranța de viață sănătoasă a fost estimată la 62-63,9 ani. La cealaltă extremă, s-a constatat că 32 de țări, majoritatea africane, au o speranță de viață sănătoasă estimată la mai puțin de 40 de ani, unul din factorii determinanți ai acesteia fiind epidemia cu virusul HIV/SIDA.

În ceea ce privește distribuirea stării de sănătate în rândul populației, trebuie avut în vedere faptul că ameliorarea sănătății înaseamnă de fapt calitate și echitate. Din acest punct de vedere, România se plasează în apropierea țărilor cu gradul cel mai înalt de egalitate a sănătății în rândul populației după Polonia, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia.

Un alt indicator de performanță al sănătății este reactivitatea, capacitatea de răspuns a sistemului de sănătate. Din acest punct de vedere, pe primul loc se situează SUA, urmată de Elveția, Danemarca, Germania, Canada și Suedia, toate țări puternic industrializate, cu resurse importante și cu o preocupare importantă pentru amelioararea sistemului de sănătate. Poziția României în raport cu acest indicator se înscrie într-un interval statistic situat pe locul al patrulea, dintr-un total de nouă.

Aprecierea performanței globale a sistemului de sănătate, un alt indicator de performanță al sănătății, plasează pe primul loc Franța, care este apoi urmată de Italia, Spania, Austria și Japonia. În Europa, în ceea ce privește evoluția acestui indicator, cu excepția țărilor mediteraniene, pe unul din primele locuri se situeză Norvegia. Sistemul de sănătate din România, apreciat la nivelul anului 2001, se plaseză pe locul al 99-lea, ca performanță globală și abia pe locul 111 în ceea ce privește efectele asupra nivelului de sănătate.

Danemarca se află în topul țărilor lumii în ceea ce privește starea de sănătate a populației și calitatea îngrijirilor de sănătate. Statisticile privind speranța de viață, mortalitatea infantilă, gradul de satisfacție al pacienților sunt cocludente în acest sens. Această poziție se datorează în primul rând modului în care este organizat sistemul danez, acesta fiind finanțat din taxe și impozite generale și nu din contribuții obligatorii, așa cum este în România.

De asemenea, în sistemul de îngrijire al sănătății danez se investesc doar 7% din prudusul intern brut, însă funcția principală de apărători ai sănătății sunt medicii de familie.Astfel, în Danemarca 3500 de medici din cei 16000 de medici activi sunt medici de familie, care se înscriu voluntar în sindicatul medicilor danezi denumit “Asociația Daneză a Medicilor”. În schimb, în România medicii de familie sunt obligați să se înscrie în Colegiul Medicilor, în caz contrar ei neavând dreptul de a practica medicina.

Olanda este o țară aflată în topul țărilor lumii în ceea ce privește starea de sănătate a populației. Îngrijirea medicală din această țară este finanțată prin programe de asigurări publice de sănătate și prin asigurări private. În ceea ce privește asigurarea fondurilor, s-a făcut o distincție între ceea ce sunt considerate a fi, în mod normal, cheltuielile medicale și costurile medicale asociate cu în grijirea de lungă durată sau cu un tratament mai costisitor. Cheltuielile medicale normale sunt acoperite de o mare varietate de asigurări, dintre care cea mai importantă este cea guvernată de “ Legea Asigurării de Sănătate”. Persoanele olandeze salariate, ale căror salarii sunt sub o limită dinainte stabilită și toți beneficiarii ajutorului social, sunt în mod automat asigurate conform acestei legi până la vârsta de 65 de ani. Astfel, circa 63% din populația olandeză este asigurată de această lege. În cazul în care există olandezi neprotejați prin diverse programe publice, există posibilitatea contractării de asigurări private, ceea ce dovedește interesul olandezilor pentru ocrotirea propriilor salariați.

O altă caracteritică a sistemului danez constă în existența unui program de asigurări naționale, de altfel obligatoriu, numit “ Legea cheltuielilor medicale excepționale”. Cu câteva excepții toată populația Olandei este supusă acestei legi.

În Marea Britanie sistemul de îngrijire al sănătății are ca prioritate îngrijirea copiilor și a persoanelor vârstnice, sistemului medical alocândui-se doar 6% din profitul intern brut.

Sistemul medical englez se caracterizează prin aceea că funcția principală de asigurare a sănătății populației este îndeplinită de către medicii de familie. Aceștia rezolvă 85-90% din totalul solicităriilor, iar 1% din cazuri sunt spitalizate, restul necesitând examinare și/sau tratare de către specialiști. Acest sistem prezintă trei avantaje: pacienții primesc îngrijirea medicală necesară, spitalele nu sunt încărcate cu pacienți care nu au nevoie de tehnică specializată sau scumpă și specialiștii se pot concentra asupra perfecționării propriei specializări.

Condițiile de bază pentru ca o asemenea structură să funcționeze sunt :medicii de familie bine instruiți profesional, spitale mici și bine echipate și o foarte bună interacțiune între medicii de familie, specialiști și spitale.

În concluzie, putem spune că statele lumii au sisteme de ocrotire a sănătății diferite, ca rezultat aunor factori istorici și politici diferiți, precum și al unui nivel de prosperitate diferit

1.2.DIRECȚII ȘI NECESITATEA REFORMEI ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE DIN ROMÂNIA

În orice stat care își respectă cetățenii controlul stării de sănătate a populației stă la baza mecanismului dezvoltării acelui stat.

Penru ca reforma sistemului sanitar în România să fie posibilă este necesar să se aibă în vedere următoarele principale direcții:

introducerea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, sistem care a fost pus în funcțiune începând cu luna octombrie a anului 1998 și care reprezintă principalul sistem de ocrotire a sănătății populației din România;

reoganizarea sistemului medical românesc, direcție concretizată în apariția cabinetelor medicilor de familie. De altfel, instituția reprezentată de medicul de familie constituie fundamentul de la care pleacă întrega concepție a reformei sistemului sanitar românesc;

modificarea sistemului de finanțare a unităților sanitare. Astfel, finanțarea unităților sanitare din țara noastră se asigură de la bugetul de stat, de la fondul special de sănătate, precum și din sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

1.2.1. SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCALE DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA

Departe de a fi un moft sistemul asigurărilor sociale din România este o necesitate, cu condiția de a fi conceput pentru a servi în primul rând cetățeanului.

Cu toate greutățile inerente începutului, introducerea sistemului asigurărilor sociale de sănătate în România reprezintă o incontestabilă reușită și cea mai profundă reformă a sistemului sanitar. Încă din primul an de funcționare, fondurile intrate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate au crescut de la media anuală de 2,5-2,8% din PIB la aproximativ 4,5% din PIB în 2001.

Introducerea sistemului asigurărilor sociale de sănătate în România a fost posibilă prin introducerea unui cadru legislativ, care să permită reforma sistemului sanitar din țara noastră.

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate s-a dorit a fi o adaptare a sistemului german Bismark.La mijlocul secoluilui al XIX-lea, cancelarul german Otto von Bismark a avut ideea controlului stării de sănătate a populației și a creat o comisie, care, în esență, semăna foarte bine cu actulele asigurări sociale pentru sănătate. Prin apariția asigurărilor pentru sănătate, s-au creat trei funcții esențiale: cea de pacient, cea de furnizor de servicii medicale și farmaceutice și cea de plătitor. Totodată ideea lui Bismark a generat trei modalități de servicii de asigurări pentru sănătate: de plată directă a seviciilor de sănătate, de creare a unui sistem de asigurări sociale de sănătate în cadrul căruia fiecare cetătățean contribuie pentru un fond gestionat de o terță persoană, pentru a beneficia gratuit de asistență medicală atunci când are nevoie și respectiv ,de voluntariat, în care cetățeanul plătește, dacă vrea asigurǎri de sănatate.

În România se dorește adoptarea sistemului lui Bismark. Pentru a reuși este necesar ca statul să stabilescă distincția între banul public( când cetățeanii plătesc taxe și impozite generale care ajung în bugetul statului) și banul privat ( contribuția pentru sănătate a cetățeanului direcționată specific catre sănătate ).

În România, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de ocrotire s sănătății populației. Ele sunt obligatorii și funcționeză descentralizat pe baza principiului solidarității și a subsidiarității în colectarea și utilizarea fondurilor, precum și a dreptului alegerii libere de către asigurați a medicului, a unității sanitare și a casei de asigurări de sănătate.

Concomitent cu asigurările sociale de sănătate obligatorii funcționează și alte forme de asigurări de sănătate care acoperă riscuri individuale, însă nu au caracter obligatoriu. Casele de sănătate particulare asigură la parametri occitentali partea de ambulatoriu ( circuitul medic de familie- medic specialist- examene paraclinice).

Constituirea fondurilor asigurărilor sociale de sănătate se face din contribuția asiguratorilor, din contribuția persoanelor fizice sau juridice care angajează personal salariat, din subvenții de la bugetul statului, precum și din alte surse.

Persoana asigurată are obligația plății unuei contribuții lunare pentru asigurări sociale de sănătate cu excepția persoanelor scutite de la plata contribuției, cuantumul acestei contribuții bănești fiind stabilit sub forma unei cote de 7%, care se aplică astfel:

-asupra veniturilor salariale brute, în cazul salariaților care au calitatea de asigurat.În categoria veniturilor salariale brute se includ și îndemnizațiile cuvenite pentru îngrijirea copilului pănă la vârsta de 2 ani, precum și îndemnizațiile acordate personalului care lucrează în sectorul producției de apărare, pe perioada de întrerupere a activității;

-asupra veniturilor impozabile, în cazul asiguraților angajați pe bază de convenție civilă;

-asupra veniturilor impozabile a liber profesioniștilor;

-asupra veniturilor agricole anuale;

-asupra drepturilor de pensie, de pensie suplimentară, de ajutor de șomaj, de ajutor de integrare profesională și asupra drepturilor de alocație de sprijin.

Persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat au obligația să rețină și să vireze casei de asigurări de sănătate teritoriale contribuția pentru sănătate, datorată pentru asigurarea sanătății personalului din unitatea respectivă, al cărei cuantum este de 7% și care se raportează la fondul total de salarii.

Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de șomaj și a alocației de sprijin, precum și pentru persoanele care lucrează pe bază de convenție civilă, contribuția pentru asigurări de sănătate se reține odată cu plata drepturilor bănești, asupra cărora se calculează aceasta, după care se virează casei de asigurări sociale de sănătate la care este arondată persoana îla care este arondată persoana în cauză.

Potrvit legislației sunt scutiți de plata contribuției pentru asigurări sociale de sănătate având însă calitatea de asigurat, următoarele categorii de persoane:

-care satisfac serviciul militar în termen;

-care se află în concediu medical sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 6 ani;

-care execută o pedeapsă privată sau de arest;

-care fac parte dintr-o familie care beneficiază de ajutor social, potrivit legii în vigoare.

Administrarea fondurilor de asigurări sociale de sănătate se face prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate și prin Casele Județene de Asigurări de Sănătate. Casele de asigurări de sănătate sunt instituții publice autonome, nelucrative, care desfășoară activități în domeniul asigurărilor sociale de sănătate și care funcționează pe bază de statut.

Pentru ca sistemul să funcționeze în mod rentabil, Casa Națională de Asigurări de Sănătate are obligația de a pune la punct un sistem de susținere suplimentară a furnizorilor de servicii medicale care activează în zonele defavorizate ale țării. Astfel, un sfert din fondurile încasate prin acest sistem constituie așa-numitul fond de redistribuire, care are rolul de-a “regulariza” disproporțiile majore dintre zonele bogate și cele sărace.

Banii astfel redirijați spre anumite case județene pot fi utilizați numai pentru plata serviciilor medicale și a medicamentelor.

După virarea sumelor destinate fondului de redistribuire, casele teritoriale costituie fondul de rezervă în cotă de 5%. Banii pentru administrarea, funcționarea și pentru cheltuielile de capital vor constitui un alt fond în cotă de 5%.

De asemenea din fondurile de asigurări colectate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate are obligația de a repartiza o cotă de 60% la fiecare casă de asigurări teritorială pentru plata medicamentelor eliberate în tratementul ambulatoriu.

În ceea ce privește persoanele asigurate, sunt supuse în mod obligatoriu asigurării, următoarele categorii de persoane:

-cetățenii români cu domiciliul în țară;

-cetățenii străini sau apartizii care au reședința în România.

Asigurații vor plătii o contribuție lunară de asigurări sociale de sănătate.

De asemenea următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurări fără plata contribuției:

copiii și tinerii până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, studenți, ucenici și dacă nu realizează venituri din muncă;

soțul, soția, părinții și bunicii, fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;

persoane ale căror drepturi sunt stabilite prin lege, ca de exemplu: persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, veteranii de război, precum și eroii martiri și urmașii acestora, răniții și luptătorii pentru victoria revoluției din decembrie 1989, dacă nu relizează alte drepturi bănești acordate de lege.

Sunt exceptate de la plata asigurărilor de sănătate obligatorii următoarele categorii de persoane:

membrii misiunilor diplomatice acreditate din România;

cetățenii străini aflați temporar în țară.

Calitatea de asigurat a celor care plătesc contribuția la fondul asigurărilor sociale de sănătate se dobândește din ziua încheierii contractului individual de muncă și se păstrează pa toată durata acestuia. Persoanele care nu sunt salariate dobândesc calitatea de asigurat din ziua în care s-a achitat contribuția și se păstrează în condițiile legii. Calitatea de asigurat și drepturile de asigurare încetează odată cu pierderea cetățeniei și/sau a dreptului de reședință în țară.

Potrivit legii, calitatea de asigurat se dobândește pe baza carnetului de asigurat. Acest document este unica modalitate de a dovedi calitatea de asgurat, fiind un model unic pentru asgurații caselor de asigurări de sănătate și este netransmisibil.

Printr-un ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate s-a pus capăt unei stări de previzionat ce a durat mai bine de un an de zile , ordin ce cuprinde procedura de distribuire a carnetelor de asigurat către toate categoriile de persoane asigurate, prin intermediul medicilor de familie, instrucțiunile privind modalitatea de decontare a contravalorii carnetelor și a vignetelor, precum și modalitatea de organizare și ținere a evidenței acestora. Ca urmare, asigurații au primit carnetele cu titlu gratuit, costul acestora fiind suportat de către casele de asigurări.

Acest lucru a însemnat un fapt decisiv pentru reușita reformei sanitare românești, întru-cât abia din acel moment s-a putut vorbi despre o activitate organizată, care să aibă la bază o evidență precisă atât a persoanelor asigurate cât și a angajatorilor care își achită cu regularitate contribuția la fondul asigurărilor sociale de sănătate.

Prin acestă acțiune s-au creat, de fapt, condițiile pentru trecerea la o etapă superioară în realizarea reformei sanitare în România, adică implmentarea sistemului informațional care va putea astfel prelucra toate datele privind asigurații.

De asemenea, asigurații au dreptul la o serie de servicii medicale, ca de exemplu:

servicii de asistență medicală preventivă și de promovare a sănătății;

servicii medicale ambulatorii, realizate la indicațiile medicilor de familie;

sevicii medicale spitalicești, acordate prin spitalizare integrală sau parțială în spitale publice;

servicii de asistență stomatologică, acordate de către medicii din cabinete stomatologice;

servicii complementare pentru reabilitare, asigurații având dreptul la asistență medicală de recuperare într-o unitate specializată;

servicii de urgență, asigurații având dreptul la transport sanitar în caz de urgență;

asistență medicală pre-intra-post natală;

medicamente, materiale sanitare, proteze și ortoze pentru corectarea auzului și văzului.

Pentru a beneficia de aceste servicii asgurații sunt obligați să se înscrie pe lista unui medic de familie acreditat conform legii.

În ceea ce privește furnizorii de servici medicale, aceștia sunt medicii și personalul sanitar din unitățile spitalicești, cabinetele medicale, centrela de diagnostic și tratament și alte unități sanitare care sunt în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate. Casele de asigurări încheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale pentru furnizarea de servicii și pentru plata acestora, urmărind realizarea echilibrului financiar. La încheierea contractelor se ține seama de economicitatea și calitatea serviciilor oferite și de interesul manifestat de asigurați.

1.2.2.REORGANIZAREA SISTEMULUI MEDICAL ROMÂNESC

Începând cu vara anului 1998 s-au adoptat o serie de reglementări legislative referitoare la reorganizarea sistemului medical românesc.

Partea vizibilă pentru români ai schimbării sistemului de sănătate o constituie apriția cabinetelor medicilor de familie, majoritatea înlocuind fostele dispensare teritoriale. Specialitatea mediciilor de familie este medicina generală sau pediatria. Din numărul total de medici din România, aproximativ 40% sunt medici generaliști, deci potențiali medici de familie.

Pentru desfășurarea activității de asistență medicală primară de către medicii de familie, aceștia trebuie să încheie un contract de furnizări de servicii medicale primare cu casele teritorile de asigurări de sănătate.

Pentru a beneficia de gratuitate totală sau parțială a actului medical fiecare cetățean, care contribuie la fondul asigurărilor sociale de sănătate,are obligația să fie înscris pe lista unui medic de familie. Alegerea acestora este lăsată la latitudinea fiecărui asigurat, preferabil fiind ca acesta să se afle în apropierea domiciliului solicitantului. În orice situație, cu excepția urgențelor medicale, primul drum pe care trebuie să îl facă oricine în cazul apriției unor simtome de boală, constă în vizitarea propriului medic de familie.

Pentru însciere, doritorul se prezintă cu buletinul de identitate și dovada de la locul de muncă a faptului că angajatorul a plătit cei 7% la bugetul asigurărilor de sănătate. Cel ce este înscris pe listă beneficiază gratuit doar de serviciile medicale decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și care sunt:

imunizări conform programului național de imunizări;

examene medicale de bilanț ( periodice) pentru copii și adulți;

controlul profilactic TBC și boli venerice;

asistență medicală la domiciliul pacientului, dar numai în situțiile reglementate prin lege;

continuitatea asistenței medicale ( programul de permanență ).

Pentru serviciile nedecontate rămâne la latitudinea medicului ce anume plătește pacientul si ce nu. De exemplu, pentru o imunizare, vaccinurile cuprinse în programul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate sunt gratuite. Dacă însă pacientul dorește un vaccin antigripal, el trebuie să îl cumpere și să plătească injecția. În ceea ce privește consultațiile la domiciliul bolnavului medicul este obligat să se deplaseze numai dacă bolnavul este nedeplasabil. În caz ccontrar, rămâne la latitudinea medicului dacă merge acasă la pacient sau nu, pentru că acest serviciu nu este decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Esențial este faptul că persoanele care nu pot dovedi că și-au achitat contribuția către bugetul asigurărilor sociale de sănătate, vor plăti integral orice serviciu medical solicitat. În cazul în care pacientul nu este pe listă dar are asigurările plătite, nu beneficiază de gratuități până nu se înscrie la un medic de familie. Documentul care va atesta faptul că opersoană este înscrisă în sistemul de asigurări de sănătate îl constituie carnetul de asigurat.

Pentru a asigura servicii medicale de calitate fără a se mări inutil costurile tratamentelor medicale suportate din bugetul casei de asigurări de sănătate, deciziile privind spitalizarea, efectuarea unor analize sau trimiterea la un doctor specialist aparține medicului de familie. Excepțiile prin care un pacient poate beneficia de îngrijiri medicale gratuite fără trimitere de la medicul de familie sunt urgențele medicale.

În ceea ce privește organizarea spitalelor, aceasta este reglementată conform reglementărilor legii în vigoare.

Spitalul este o unitate cu pesonalitate juridică și care asigură servicii medicale de specialitate. Din acest punct de vedere al organizării există spitale generale și spitale de specialitate. Acestea pot avea în structura lor secții distincte pentru tratamentul și îngrijirea bolnavilor cu afecțiuni acute sau cronice, care pot funcționa în regim de spitalizare continuă sau discontinuă, structuri care acordă servicii ambulatorii de specialitate, precum și cabinete medicale care oferă asistență medicală primară sau de specialitate.

Spitalele vor fi mai întâi autorizate sanitar și apoi acreditate de Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor. Acreditarea garantează funcționarea spitalelor la un standard corepunzător complexității serviciilor medicale, certificând calitatea acestora și se face pe baza unor criterii de evaluare aprobate prin hotărâre de guvern. Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor este alcătuită din reprezentanți desemnați astfel: doi reprezentanți din partea Ministerului Sănătății și Familiei, doi reprezentanți din partea Comisiei Medicilor din România, doi reprezentați din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și un reprezentant al Asociației Spitalelor din România.

În cazul în care un spital nu mai întrunește criteriile prevăzute de acreditare, acestuia i se retrage acreditarea de către Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor.

Spitalele se ierarhizează, cu prilejul acreditării, în raport cu cometența profesională a personalului și gradul de dotare al acestora. Pentru înființarea, desființarea sau reoganizarea spitalelor este necesar avizul Ministerului Sănătății și Familiei.

De asemenea, pot exista spitale publice sau private, ambele funcționând pe baza principiului autonomiei financiare, cu bugete proprii de venituri și cheltuieli. Sumele necesare pentru finanțare sunt obținute din contracte încheiate cu casele de asigurări, de la bugetele de stat sau locale, din donații și sponsorizări, de asociații internaționale de profil medical, precum și din veniturile obținute de la persoanele fizice sau juridice.

Dacă în urma reorganizării spitalelor se obțin spații și bunuri mobile disponibile, ele se pot vinde, închiria, concesiona, după caz, unor persoane fizice sau juridice, în vederea organizării de spitale private sau alte forme de asistență medicală, pe baza unor criterii stabilite de Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor. Sumele obținute în urma închirierii, vânzării sau concesionării imobilelor sau aparatelor medicale constituie venituri care se includ în bugetele locale și se pun în întregime la dispoziția Direcțiilor de Sănătate Publică Județene, numai în scopul achiziționării de aparatură medicală pentru spitalele publice reorganizate.

Spitalele publice sunt conduse de un Consiliu de Administrație, alcătuit din 3-7 membrii, iar conducerea executivă este asigurată de 4 directori, criteriile de eligibilitate fiind stabilite prin lege.

Serviciile medicale furnizate de spitale se stabilesc prin contractul care se încheie între spital și casa de asigurări de sănătate. Pentru spitalele care lucreză în domeniul asigurărilor de sănătate, contractul de furnizări de servicii medicale se elaborează de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Comisia Medicilor din România, cu avizul Ministerului Sănătății și Familiei.

Serviciile medicale spitalicești sunt de profil medical, de profil chirurgical, precum și alte servicii, care au ca scop cazurilor internate într-o anumită periodă de spitalizare, optimă pentru o afecțiune tratată. Continuarea tratamentului spitalicesc se poate face prin măsuri de îngrijire sau de recuperare acordate de medici în unitățile ambulatorii de specialiate, prin secțiile de spitalizare la zi sau la domiciliu.

Serviciile medicale spitalicești se acordă prin spitalizare integrală sau parțială în spitale generale sau de specialitate. Spitalizarea se efectuează pe baza recomandării de internare a medicilor de familie sau de specialiate din ambulatoriu de specialitate, cu excepția urgențelor medico-chirurgicale. Pentru internările la cerere, costul serviciilor medicale se suportă de către solicitant, pe baza tarifelor pe zi de spitalizare stabilite de către fiecare unitate furnizoare.

Spitalizarea integrală poate fi continuă, caz în care se asigură asistență medicală și de recuperare neîntreruptă sau săptămânală, de luni până vineri, care concentrează, în acest interval, investigații, examinări sau alte aspecte terapeutice.

Spitalizarea parțială poate fi spitalizare de o zi, caz în care se asigură asistență medicală curativă și de recuperare care se concentrează într-un număr maxim de 12 ore efectuarea de examinări, investigații și alte acte terapeutice, sau spitalizare de o zi, atunci când starea bolnavului permite părăsirea spitalului în afara perioadei de investigații, tratament și recuperare.

1.2.3.FINANȚAREA UNITĂȚILOR SANITARE DIN ROMÂNIA

Finanțarea unităților sanitare din subordinea Ministerului Sănătății și Familiei se asigură de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, precum și din alte venituri .

Legislația în vigoare, reglementează toate modalitățile de finanțare a unităților sanitare din România astfel:

Unități sanitare finanțate integral de la bugetul de stat și după caz, din fondul special pentru sănătate precum:

-Direcții de Sănătate Publică;

-Instituții și centre de sănătate publică;

-Creșe de copii organizate în cadrul unor unități spitalicești;

-Secții și cabinete de medicină a muncii;

Unități sanitare finanțate din venituri extrabugetare din sistemul asigurărilor sociale de sănătate:

-Cabinete de asistență medicală primară;

-Unități de asistență medicală ambulatorie de specilitate;

-Spitale;

-Servicii de ambulanță, inclusiv stația Centrală de Salvare;

Unități sanitare cu activitate de cercetare și învățământ sau care coordonează programe de sănătate, finanțate din venituri extrabugetare prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate și din transferuri de la bugetul de stat:

– Spitale cu secții clinice;

– Institute de medicină;

– Spitale de boli infecțioase;

Ministerul Sănătății și Familiei, ca organ de administrație publică centrală, este autoritatea centrală din domeniul asistenței de sănătate publică, atribuțiile sale în această calitate fiind:

-elaborează norme de organizare și funcționare a unităților care asigură asistență de sănătate publică și participă la acreditarea acestora;

-organizează și finanțează programele naționale de sănătate publică;

-reprezintă statul român în relațiile cu organismele internaționale din domeniul sănătății publice;

Pe plan local, autaritatea de sănătate publică este reprezentată de către Direcțiile de Sănătate Publică Județene. Acestea functionează ca și unități descentralizate ale Ministerului Sănătății și Familiei, cu personalitate juridică și care își desfășoară activitatea pe plan local în scopul realizării politicilor și programelor naționale de sănătate publică și a activității de medicină preventivă și a inspecției sanitare de stat, precum și a planificării și derulării investițiilor finanțate de la bugetul de stat pentru sectorul de sănătate.

Activitatea financiară a unităților sanitare se desfășoară pe baza bugetului de venituri și cheltuieli aprobat în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, astfel:

ministrul sănătății, ca ordonator principal de credite, aprobă bugetul de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor secundari de credite și ale unităților direct subordonate;

conducătorii Direcțiilor de Sănătate Publică – ordonatori secundari de credite- aprobă bugetul de venituri și chetuieli al unităților teritoriale, indiferent de sursa de finanțare a acestora;

conducătorii unităților sanitare sau ordonatorii terțiari de credite utilizează sumele aprobate prin bugetul de venituri de venituri și cheltuieli în condițiile legii.

Activitățile medicale finanțate de la bugetul de stat sunt:

programe naționale de sănătate publică;

investiții legate de construirea unor unități sanitatre și ahiziționarea de aparatură medicală;

activitatea de diagnostic, curativă și de reabilitare de importanță națională, pentru recuperarea capacității de muncă;

activitatea de cercetare și învățământ din cadrul spitalelor cu secții clinice.

De asemenea, unitățile finanțate din bugetul de stat, care desfășoară activități cuprinse în programele naționale de sănătate sau care se dotează cu aparatură de înaltă performanță pot primi transferuri cu acestă destinație de la bugetul de stat.

Unitățile sanitare precum creșele și grădinițele, cabinetele de medicină sportivă, cabinetele de medicină a muncii, care nu au personalitate juridică și functionează în structura unor unități sanitare cu personalitate juridică, se finanțează de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătății și Familiei de la titlul “Transferuri”.

Finanțarea unităților spitalicești din fondul asigurărilor sociale de sănătate se face pe baza contractului de furnizări de servicii medicale încheiat între acestea și casele de asigurări sociale de sănătate, potrivit legislației în vigoare.

Valoarea contractelor respective vor fi cuprinse la capitolul” Venituri” din bugetul de venituri și cheltuieli al unităților spitalicești.

Din veniturile realizate conducerile spitalelor au obligația să își prevadă în bugetul pe anul curent cheltuielile necesare pentru prestarea serviciilor medicale către asigurați. De asemenea, conducerile spitalelor sunt obligate să ia măsuri pentru a angaja cheltuieli numai în limita prevederilor bugetului aprobat.

Casele de asigurări au obligația decontării serviciilor medicale prestate de spitale în baza contractelor de furnizări de servicii medicale spitalicești încheiate cu acestea.

Casele de asigurări, la negocierea serviciilor medicale se bazează pe documentația prezentată de către fiecare spital, din care trebuie să rezulte toți indicatorii specifici activității, precum și următorii indicatori:

tariful mediu pe zi de spitalizare, cu dsefășurare pe secții medicale și pe tipuri de spitale, acesta fiind elementul de bază al negocierii serviciilor medicale. În anul 2002, tariful mediu pe zi spitalizare se stabilește la nivelul costului mediu pe zi spitalizare la nivel național, pe tip de spital și secții medicale. Tariful mediu pe zi spitalizare pentru anul 2002 este stabilit potrivit legii de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate;

costul efectiv realizat pe zi spitalizare pe anul 2001 de către fiecare spital , defalcat pe secții medicale și care poate fi indexat;

numărul de internări contractat. În anul 2002 acesta se stabilește pe bază de numărul de internări negociate între casele de asigurări și furnizorii de servicii medicale. Spitalele din rețeaua Ministerului Sănătății și Familiei la contractarea numărului de internări cu casele de asigurări teritoriale vor avea în vedere numărul de internări aferent asigurațiilor;

durata medie de spitalizare. În anul 2002, durata medie de spitalizare contractată nu poate depăși cea efectiv realizată în anul 2001. În situția în care durata medie de spitalizare efectiv realizată pe fiecare secție în anul 2001 este superioră celei optime stabilită de lege, casele de asigurări vor accepta la contractare durata medie de spitalizare pe anul precedent. În situția în care durata medie de spitalizare efectiv realizată în anul 2001 este inferioră celei optime, casa de asigurări, poate accepta la decontare o durată medie de spitalizare mai mare decât cea contractată, dar care nu poate fi mai mare decât cea optimă;

numărul mediu de zile de spitalizare la nivelul fiecărei secții medicale, care pentru anul în curs se calculează înmulțind numărul de internări contractat cu casa de asigurări cu durata madie de spitalizare stabilită în contractul de furnizări de servicii medicale.

Casele de asigurări încheie contracte cu spitale, pentru furnizarea de servicii spitalicești, în limita fondurilor cu această destinație, avându-se în vedere următoarele:

în cazul în care costul efectiv realizat pe zi de spitalizare în anul 2001, pe tip de spital și pe tip de secție medicală, este peste nivelul tarifului pe zi de spitalizare la nivel național pe secție, suma contractată pentru serviciile medicale spitalicești se stabilește în funcție de numărul de zile de spitalizare contractate și costul efectiv realizat pe zi de spitalizare. În acest caz la sumele obținute se poate adăuga o creștere de până la 15%, cu încadrarea în fondurile aprobate cu această destinație;

în cazul în care costul efectiv realizat pe zi de spitalizare pe anul 2001, pe tip de spital și pe tip de secție medicală, este peste nivelul tariful nivelului pe zi de spitalizare la nivel național, suma contractată pentru serviciile medicale spitalicești are în vedere numărul de zile de spitalizare obținute și costul efectiv realizat pe zi de spitalizare în anul 2001.

Sumele prevăzute în contractele încheiate cu casele de asigurări se repartizează pe luni, avându-se în vedere necesarul de fonduri al spitalelor. Casele de asigurări vor asigura finanțarea sub formă de avansuri, cu decontare definitivă la sfârșitul fiecărui trimestru.

În cazul în care spitalele au în structura lor proprie dispensare medicale care, în lipsa unui medic, nu s-au putut constitui în cabinete medicale, și care rămân în structura unității cu paturi la care sunt arondate, fondurile necesare pentru funcționarea acestora se prevăd distinct în bugetul spitalelor.

1.3.ROLUL ȘI IMPORTANȚA SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN SIBIU ÎN ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI

Spitalul Clinic Județean Sibiu este unitatea sanitară, care asigură asistență medicală completă de specialitate, curativă, preventivă și de recuperare, a populației municipiului Sibiu. Obiectivul său principal este acela de “a veghea” asupra sănătății pacienților săi, de a le acorda ajutorul medical, complet și de specialitate, precum și a le asigura tratamentul medical adecvat.

Spitalul Clinic Județean Sibiu în forma în care funcționează actualmente a fost construit ca urmare a donației făcută la 15 mai 1861 în suma de 4200 florini de către împăratul Franz Iosef al Austriei alături de alți demmitari ai epocii.

Spitalul s-a dezvoltat permanent atât ca și capacitate hotelieră, însumând astăzi 1.700 de paturi, cât și ca diversificare a specialităților medicale.

Spitalul Clinic Județean Sibiu a trecut succesiv prin diferite stadii de organizare ( spital public, unificat, județean, clinic), reușind să îmbine tradiția spitalicească locală ( în 1992 a fost comemorată împlinirea a 700 de ani de l atestarea documentară a primului așezământ medical din oraș ), cu obiectivul său principal, și anume calitatea îngrijirilor de sănătate ale populației.

Prestațiile medicale sunt asigurate de 290 de medici, din care 13 cadre universitare, 1370 cadre medii și 570 personal infirmier, de curățenie etc. În administrație și activități tehnice activează 390 de pesoane.

Sinteza preocupărilor Spitalul Clinic Județean Sibiu ar putea fi oglindită de :

34.000 de bolnavi spitalizați pe an, care au însumat 340.000 de spitalizare ;

250.000 consultații acordate;

800.000 analize de laborator;

6.000 ședințe dializă;

prepararea a peste 1.000.000 porții de mâncare în cadrul a 10 diete.

Acest centru spitalicesc, începând cu anul 1990, a devenit cadrul de formare prin instruirea practică și bazele de studiu, pentru studenții Facultății de Mediacnă Sibiu.

Spitalul Clinic Județean Sibiu este cea mai importantă unitate sanitară cu profil de urgență din județ, spital unde ființează secții cu profil chirurgical, medical, de asistență a mamei și copilului, copartimente de certă valoare ca: hemodializa, neurologia, diabetul, urologia, serviciul de urgență, etc.

Pacienților care optează pentru îngrijiri de sănătate în cadrul Spitalul Clinic Județean Sibiu le sunt puse la dispoziție echipe de medici performanți, ce acționează la nevoie în comisii interdisciplinare, secții dotate cu aparatură medicală performantă, cu posibilități de investigare și tratament adecvat afecțiunilor acute sau cronice, cu spațiu hotelier corespunzător, coroborat cu celelalte facilități ambientale.

Taxele de spitalizare cuprind: contravaloarea actului medical, contravaloarea medicamentelor și materialelor sanitare și contravaloarea alocației de hrană. Acestea se stabilesc în consum de 100% la valoarea stabilită de legislația în vigoare numai pentru caei care nu-și dovedesc gratuitatea spitalizării. În situația unui cetățean străin, dacă există acord tnterstatal de asigurare asistență medicală între România și statul de unde provine, atunci acesta este scutit de plata taxelor de spitalizare.

Asistența medicală acordată abordează toate aspectele implicate de un tratament complex al tuturor afecțiunilor. În cadrul spitalului se efectuează consultații, analize, tratamente și intervenții chirurgicale. Toată acestă complexitate a serviciilor oferite presupune susținerea ei materială precum și umană executată cu ajutorul aparaturii și înstrumentarului deosebit de complex, a cadrelor medicale cu pregătire superioară și medie de diferite specialități, a personalului de conducere și administrativ.

Așadar, Spitalul Clinic Județean Sibiu dorește să asigure condiții de vindecare cât mai optime, conștient fiind că sănătatea reprezintă pentru societate, lucrul cel mai important. Ambițiile spitalului, ca serviciu public de sănătate, este să pună la dispoziția pacienților săi întreaga structură de pesonal, spații și servicii tehnice, pentru a asigura o mai bună calitate a serviciilor medicale.

1.4.STRUCTURA ORGANIZATORICA A SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN SIBIU

Spitalul Clinic Județean Sibiu se organizează și funcționează ca unitate sanitară cu paturi în subordinea Direcției de Sănătate Publică Sibiu, care este o instituție descentralizată, cu personalitate juridică a Ministerului Sănătății și Familei.

Ministerului Sănătății și Familei organizează și coordonează activitățile de asistență socială pentru asigurarea sănătății populației, sprijinirea sănătății familiilor și a categoriilor de populație defavorizate, realizează coordonarea și controlul activității de protecție a persoanelor cu handicap, coordonează și acționează pentru prevenirea și combaterea practicilor care dăunează sănătății.

Direcția de Sănătate Publică Sibiu reprezintă autoritatea de sănătate publică pe plan local, în județul Sibiu, având drept scop relizarea politicilor și a progrmelor năționale de sănătate publică, a activității de medicină preventivă și de inspecție sanitară de stat, precum și activităti de planificare și de derulare a investițiilor finanțate de la bugetul de stat pentru sectorul sănătate.

Structura organizatorică a Spitalului Clinic Județean Sibiu este stabilită de către Direcția de Sănătate Publică Sibiu, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Organigrama Spitalului Clinic Județean Sibiu, privind organizarea activității medicale și economico-administrative a acestuia este prezentată anexa nr.1.

Funcționarea Spitalului Clinic Județean Sibiu, ca și unitate cu sanitară paturi, publică și cu personalitate juridică, este asigurată de organe de conducere colectivă și de către organe de conducere operative.

Spitalului Clinic Județean Sibiu este condus de către un Cosiliu de Administrație alcătuit din : Directorul General, Directorul Adjunct Medical, Directorul Adjunct Economic și Contabilul-Șef.

Președintele Consiliului de Administrație este Directorul General, iar conducerea executivă a spitalului s-a stabilit pe bază de contract de adminisrare pe termen limitat, conform prevederilor legale în vigoare.

Funcțiile directoriale sau obținut prin concurs, iar criteriile de eligibilitate, condițiile generale de organizare a acestora, precum și prevederile cadru ale contractului de administare sunt elaborate de către Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor.

Directorul General coodonează activitatea medicală și cea economico-administrativă desfășurată în cadrul spitalului. Persoana care îndeplinește această funcție este numită de către Direcția de Sănătate Publică Sibiu. Funcția de director medical general trebuie să fie exercitată de către o persoană care are meseria de medic. Directorul Medical General are obligația de a desfășura actuvitatea de asistență medicală în proporție de 50% din întreaga sa activitate.

Directorul Adjunct Medical coordonează și supreavegheză activitatea desfășurată în secțiile și serviciile medicale. Numirea sa se face pe aceleași principii ca și în cazul Directorului Medical General. Directorul Adjunct Medical are obligația de a presta o activitate medicală în proporție de 75% din întreaga sa activitate.

Directorul Adjunct Economic are în responsabilitatea sa partea administrativă a activității desfășurate în spital. În subordinea sa se află serviciul aprovizionare, serviciul tehnic și serviciul administrativ. Ocuparea acstei funcții se face din inițiativa Direcției de Sănătate Publică Sibiu, care intervine la Ministerul Sănătății pentru cearea acestori posturi și scoaterea lor la concurs. Asfel, persoana care este numită în această funcție trebuie să aibă studii superioare și meseria de economist.

Contabilul Șef coordonează activitatea economică a spitalului având în subordinea sa serviciul contabilitate și biroul financiar.

Organele de conducere operativă sunt reprezentate de către medicii șefi de secții sau de servicii medicale, șefii de laborator, șefii de compartimente.

Medicii șefi de secții sunt aleși dintre medicii primari de specialitate ai fiecărei secții și sunt secondați în activitatea lor de către o asistentă-șefă. În subordinea medicilor șefi de secție se află pesonalul medical, format din personal medical cu pregătire superioară ( medici primari de specialitate și medici generali de specialitate) și din personal cu pregătire medie ( asistente medicale, surori medicale, infirmiere și îngrijitori medicali).

1.5. ROLUL ȘI ATRIBUȚIILE COMPARTIMENTULUI FINANCIAR-CONTABIL ÎN ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII LA SPITALUL JUDEȚEAN

Instituțiile bugetare au unele particularități ce definesc modul diferit de organizare și conducere a contabilității față de agenții economici. Astfel, instituțiile bugetare îndeplinesc, de regulă, anumite funcții social publice, reprezentând statul în anumite domenii de activitate, cum sunt: administrația de stat, învățământul, sănătatea, cultura etc. De asemenea, instituțiile publice nu își acoperă cheltuielile din venituri proprii, cu excepția celor autofinanțate, ele primind de la bugetul de stat sau local fondurile necesare îndeplinirii sarcinilor.

Datorită acestor particularități caracteristice, instituțiile bugetare utilizează un plan de conturi distinct și au o evidență contabilă adaptată la particularitățiile impuse de natura obietului lor de activitate.

Legea stabilește obiectul contabilitǎții patrimoniului la instituțiile publice ca fiind toate bunurile mobile și imobile aflate în dotarea acestora, precum și drepturile și obligațiile rezultate din activitatea desfǎșuratǎ, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Potrivit acelorași prevederi legale, contabilitatea la instituțiile publice se ține în limba română și în moneda națională, având la bază planul de conturi și normele elaborate de Ministerul Finanțelor.

Planul de conturi cuprinde cunturi sintetice de gradul I, simbolizate cu două cifre și conturi sintetice de gradul II, simbolizate cu trei cifre. Pe măsura necesităților, aceste conturi se pot dezvolta în conturi anlitice. Operațiunile prin care se exemplifică funcțiunea conturilor nu sunt limitative, conducătorul compartimentului financiar -contabil având dreptul de-a încadra conturile stabilite și alte operațiuni similare, efctuate cu respectarea dispozțiilor legale, potrivit funcțiunii fiecărui cont. Dacă potrivit condițiilor specifice ale activității unor instituții se impun anumite completări în planul de conturi, acestea se vor putea face numai cu aprobarea Ministerului Finanțelor.

Trimestrial și anual, instituțiile publice întocmesc Darea de seamă contabilă, care se depune la organele ierarhice superioare.

În cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu, organizarea și conducerea contabilității veniturilor și cheltuielilor, precum și a contabilității patrimoniului existent în dotarea acestuia, se face în cadul compartimentului financiar-contabil. Pentru îndeplinirea funcțiunii financiar-contabile, compartimentul financiar-contabil trebuie să asigure cunoașterea permanentă a modului în care se realizează indicatorii valorici prevăzuți în bugetul de venituri și cheltuieli, și să gospodărească fondurile materiale și bănești puse la dispoziția unității cu o maximă eficență.

De asemenea, în atribuțiile compartimentului financiar-contabil intră și sarcina rezolvării tuturor problemelor care privesc evidența contabilă, operativă și statistică a operațiilor patrimoniale ale spitalului, precum și sarcina de-a furniza datele și informațiile necesare organelor de conducere manageriale ale unității, astfel încât acestea să adopte deciziile cele mai bune pentru dezvoltarea și imbunătățirea activității desfășurate în cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu.

Având la bază principiul diviziunii muncii și al specializării personalului angajat, compartimentul financiar-contabil are urmatorea structură organizatorică:

conducatorul compartimentului este Contabilul-Șef;

un serviciu financiar;

un serviciu de contabilitate;

Personalul compartimentului financiar-contabil este alcătuit dintr-un număr de 19 salariați, din care 12 sunt contabili, 7 sunt economiști.

Atribuțiile Contabiluilui-Șef sunt următoarele:

asigură și răspunde de întocmirea lucrărilor de planificare financiară;

împarte pe activități și perioade(trimestre, luni) creditele primite de la bugetul de stat, bugetul local sau din fondul asigurărilor sociale de sănătate; solicită suplimentarea acestor credite, în situațiile în care este necesar acest lucru și supraveghează la folosirea creditelor în mod economicos, asfel încât, pe cât posibil acestea să nu fie depășite;

are responsabilitatea plăților și încasarilor în numerar sau prin bancă și avizează documentele de plată a salariilor și a altor drepturi de personal;

urmărește încadrarea în clasificația bugetară a cheltuielilor efectuate în cadrul unității;

are obligația asigurării unei bune organizări a inventarierii patrimoniului, casarea și scoaterea din gestiunea unității a mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar ce nu mai pot fi folosite;

organizează contabilitatea în conformitate cu dispozițiile legale și asigură efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor contabile;

are sarcina asigurării întocmirii, circulației și păstrării documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate;

angajează unitatea spitalicească prin semnătură alături de conducătorul unității în toate operațiunile patrimoniale pe care le presupun relațiile cu unitățile bancare sau terți;

participă la organizarea sistemului informațional al spitalului, urmărind folosirea cât mai eficientă a datelor contabile;

întocmește și prezintă studii privind optimizarea măsurilor de bună gospodărire a resurselor materiale și bănești, de respectare a normelor privind disciplina de plan contractulă și financiară în scopul administrării cu eficiență maximă a aptrimoniului spitalului și a creditelor acordate acestuia;

prezintă periodic studii privind evaluarea financiară a activității de ocrotire a sănătății și a costurilor aferente;

răspunde în cazul întârzierii plăților datoriilor către furnizori sau terți creditori, și are sarcina eșalonării plăților, asfel încât să nu rezulte probleme de ordin economic-financiar, care ar dezavantaja unitatea pe care o conduce.

Contabilul Șef face parte din Consiliul de Administrație și este subordonat Directorului Medical General. Din punct de vedere fucțional, contabilul-șef este subordonat conducătorului financiar-contabil al organului ierarhic superior al spitalului: Direcția de Sănătate Publică Sibiu.

În relațiile patrimoniale cu unitățile bancare și economice, contabilul-șef nu poate fi înlocuit decât de o persoană împuternicită de acesta, iar acea persoană trebuie să fie aleasă din personalul compartimentului financiar-contabil.

Serviciul contabilitate are următoarele principale atribuții:

organizează contabilitatea potrivit prevederilor legale și asigură efectuarea corectă și la timp a inregistrărilor contabile;

asigură evidența intrărilor respectiv a ieșirilor de medicamente, materiale sanitare, materiale cu caracter funcțional și gospodăresc, mijloace fixe sau obiecte de inventar;

realizează evidența contabilă a gestiunilor de medicamente, materiale sanitare, materiale cu caracter funcțional și gospodăresc, mijloace fixe sau obiecte de inventar;

ține evidența mijloacelor bănești și a altor valori existente în patrimoniul spitalului;

răspunde de prelucrarea documentelor de bancă, de casă și de întocmirea notelor contabile pentru întreaga activitate a spitalului;

are sarcina întocmirii balantelor de verificare și a dărilor de seamă contabile, trimestriale și anuale;

are sarcina inventarierii anule, trimestriale sau ori de câte ori este nevoie, a gestiunilor de medicamente sau diverse materiale;

asigură întocmirea, circulația și păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, precum și securitatea acestora;

participă la organizarea sistemului informațional al unității, urmărind folosirea cât mai eficientă datelor contabile;

asigură întocmirea studiilor privind costurile comparative pe diferiți indicatori(zi spitalizare, pat, pat efectiv ocupat, bolnav) sau, comparativ, pe secțiile din spital.

Serviciul Financiar are următorele sarcini și atribuții:

întocmirea proiectelor, planurilor de venituri și cheltuieli bugetare și extrabugetare;

organizarea activității de casierie și a activității de plăți și încasări;

asigurarea securității activității casieriei și a documentelor vehiculate în cadrul acestei activități;

verificarea documentelor justificative de cheltuieli sub aspectul, forma, legalitatea și conținutul operațiunilor patrimoniale consemnate în acestea;

organizarea evidenței decontărilor cu personalul salariat al spitalului;

organizarea evidenței decontărilor cu bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondul asigurărilor sociale de sănătate;

efecturea plăților salariale, respectiv a chenzinei a I și a chenzinei a II a pentru personalul sanitar, administrativ, auxiliar și de conducere a spitalului;

efectuarea plăților către furnizorii de medicamente și materiale sanitare, către furnizorii de alimente și către furnizorii de materiale funcționale și gospodărești;

efectuarea plăților către prestatorii de servicii sau executorii de lucrări în beneficiulspitalului;

2.EVALUAREA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR POTRIVIT

CLASIFICAȚIEI BUGETARE

2.1.EVALUAREA VENITURILOR

Bugetul de venituri și cheltuieli al unei instituții publice cuprinde, într-o formă sistematizată, indicatorii financiari – venituri și cheltuieli bugetare – corespunzători activității și acțiunilor previzionate a se realiza în anul de plan.

Activitatea de previzionare financiară este un proces complex de analiză, de judecată și acțiune care se face sub conducerea contabilului șef din instituție, cu participarea directă a cadrelor economice, tehnice și de altă specialitate din compartimentele funcționale, la dimensionarea și fundamentarea indicatorilor ce se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli.

În procesul evaluării bugetare a volumului indicatorilor financiari privind veniturile și cheltuielile înstituției publice, o importanță deosebită o au indicatorii de calcul și fundamentare a veniturilor și cheltuielilor care se aplică în evaluare la toate nivelele organizatorice.

Veniturile Spitalului Clinic Județean Sibiu se realizează prin practicarera de tarife și taxe pentru seviciile medicale prestate persoanelor fizice sau juridice, după caz, și se evaluează pe baza unor indicatori de calcul și fundamentare fizici.

Fundamentarea veniturilor proprii se realizează cu ajutorul datelor concentrate de Consilliul de Administrație al spitalului care stabilește cuantumul bănesc preliminat pentru anul de plan aferent fiecăreia dintre taxele, tarifele și celelate venituri ordinare ale bugetului d venituri proprii, prin comparație cu bugetul anterior.

Una din sarcinile evaluării bugetare în cadrul spitalului o constotuie buna fundamentare a indicatorilor privind veniturile ce se cuprind în bugetul de venituri și cheltuieli și care trebuie să reflecte, în ultimă instanță, valorificarea tuturor posibilităților pe care le are instituția, pentru ca în final să se obțină reducerea efortului financiar pe care îl face statul pentru întreținerea și buna funcționare a acesteia.

Indicatorii de calcul și fundamentare a veniturilor la Spitalul Clinic Judetean Sibiu sunt stabiliți în mod diferit în funcție de proveniența veniturilor asfel:

Venituri din prestațiile medicale furnizate persoanelor fizice sau juridice, și anume:

Venituri obținute prin practicarea de tarife pentru spitalizare stabilite pe o zi de spitalizare;

Elementele de calcul și fundamentare pentru această categorie de venituri sunt:

Număr de plătitori de taxe de spitalizare;

Taxă pe zi de spitalizare;

Numărul zilelor de spitalizare.

Pentru anul 2002, în cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu se previzionează venituri din taxe de spitalizare în valoare de 2.900.000.000 lei

Venituri din taxe stomatologice încasate de la persoanele fizice.

Elementele de calcul și fundamentare pentru această categorie de venituri sunt:

Numărul plăților de taxe stomatologice;

Taxe pe tipuri de lucrare;

Număr de lucrări.

Vstom = 200 * 75000 * 12 = 180.000.000

Venituri din prestații medicale furnizate persoanelor fizice, persoanelor juridice sau altor instituții și care sunt veniturile din taxe percepute pentru incinerări de deșeuri sanitare pentru cabinetele medicilor de familie ( Vi).

Vi = număr prestații pe lună * taxă prestație *12 = 490 * 50000 * 12 = 294.000.000 lei

Venituri din închirierea spațiilor imobiliare ale spitalului ( Vî):

Vî = număr mp * lei/mp * 12 = 70 * 275 000 * 12 = 232.000.000 lei

4. Venituri din sumele încasate reprezentând contribuția lunară a părinților sau a tutorilor legali pentru întreținerea copiilor în creșa de copii din cadrul spitalului(Vcon) .

Vcon = număr copii * lei/copil/lună * 12 = 55 * 450000 *12 = 294.000.000 lei

Citeriile în funcție de care se face fundamentarea indicatorilor financiari privind veniturile sunt următoarele:

baza legală a venitului: nici un impozit, taxă sau alte obligații de natura acestora nu pot fi înscrise în buget și încasate dacă nu au fost stabilite de lege;

analiza execuției preliminare în anul de bază : prezintă importanță pentru evaluarea previziunilor în anul de plan intrucât ea trebuie să descopere cauzela nerealizării integrale a veniturilor pe surse, cazurile de subevaluare sau omitere de la previzionare a unor noi surse de venituricare au apărut pe parcursul execuției bugetare din anul de bază și care urmează a fi cuprinse în bugetul pe anul de plan;

utilizarea indicatorilor de calcul și fundamentare.

Calculul și fundamentarea veniturilor proprii la Spitalul Clinic Județean Sibiu se face pe baza indicatorilor prezentați în tabelul nr.1.

Tabel nr.1

Indicatori de calcul și fundamentare a veniturilor proprii

Suma totală a veniturilor în valoare de 4.000.000.000 lei, previzionată a se încasa în anul 2002, la Spitalul Clinic Județean Sibiu, se va regăsi în bugetul de venituri și cheltuieli prezentat în anexa nr.2.

Evaluarea veniturilor instituției pe baza indicatorilor de calcul și fundamentare prezintă o importanță deosebită datorită faptului că asigură aplicarea unor crterii unitare de evaluare, de analiză și de apreciere a previzionilor pentru anul următor, pemițând în același timp efectuarea de între spital și alte înstituții de același fel, pe baza cărora se pot depista rezerve de creștere a veniturilor.

Analiza indicatorilor de calcul și fundamentare a veniturilor permite, de asemenea, evaluarea previziunilor pentru anul de plan întru-cât ea trebuie să descopere cauzele nerealizării integrale a veniturilor pe surse, precum și cauzele de subevaluare sau omitere de la previzionare a unor noi surse de venit ce au apărut pe parcursul execuției bugetare din anul de bază și care urmează a fi evaluate și cuprinse în bugetul pe anul în plan.

2.2.EVALUAREA CHELTUIELILOR POTRIVIT STRUCTURII CLASIFICAȚIEI BUGETARE

Evaluarea și dimensionarea cheltuielilor necesare Spitalului Clinic Județean Sibiu în anul de plan se face pe baza analizei opțiunulor și a priorităților bugetare pantru fundamentarea nivelului optim al fondurilor necesare pentru realizarea în cât mai bune condiții, cu monim efort material, uman și fiananciar, a obietivelor și acțiunilor previzionate.

Indicatorii de calcul și fundamentare a cheltuielilor bugetare au fost stabiliți avându-se în vedere natura și conținutul cheltuielilor care se vor efectua.

Astfel, la unele acțiuni cu caracter economic, indicatorii de calcul și fundamentare au la bază indicatori fizici de plan, în funcție de care se pot determina cheltuielile ce revin pe un indicator fizic.

De asemenea, indicatorii de calcul și fundamentare servesc la determinarea cheltuielilor pe total activități prestate în cadrul spitalului, ca de exemplu:

cheltuieli anuale pe un pat de spital, unde indicatorul fizic de plan utilizat în determinarea lor este numărul de paturi din spital;

cheltuieli anuale pe o zi de spitalizare, unde indicatorul fizic de plan utilizat în determinarea lor este numărul de zile de spitalozare contractate în cadrul unui an.

O altă grupă de inndicatori de calcul și fundamentare este destinată determinării cheltuielilor pe categorii de cheltuieli, cum sunt de exemplu : retrbuțiile, hrana, cheltuieli de întreținere și care permit efectuarea unor calcule analitice pentru fundamentarea propunerilor de cheltuieli pentru fiecare subdiviziune a cadrului cumun a clasficației bugetare.

Clasificația bugetară îndeplinește rolul de schemă organizatorică privită prin prisma previzionării și a execuției creditelor bugetar, fiind utilizată în mod obligatoriu pentru gruparea sistematică a veniturior și a cheltuielilor pe toate verigile sistemului bugetar.

Clasificația bugetară este organizată în părți, capitole, articole și aliniate.

Pentru anul 2002, la nivelul Spitalului Clinic Județean Sibiu, avem următoarele categorii și articole de cheltuieli, potrvit structurii clasificației bugetare:

A.Cheltuieli curente:

Titulul I. Cheltuieli de personal

Articolul 10”Cheltuieli cu salariile”- reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea cadrelor medicale și a personalului tehnic și administrtiv al Spitalului Clinic Județean Sibiu. Evaluarea cheltuielilor cu salarizarea se face în funcție de sursele de finanțare a acestora: credite primite de la Casa de Asigurări de Sănătate Sibiu și credite de la bugetul de stat (alocații bugetare) pentru finanțarea activităților din ambulatoriul de specialitate al spitalului.

Articolul 10 ”Cheltuieli cu salariile” cuprinde următoarele aliniate:

aliniatul 10.01 “Salarii de bază” – reprezintă necesarul de fonduri pentru plata salariilor de bază personalului unității încadrat cu normă întreagă, inclusiv treptele sau gradațiile cuvenite acestora potrivit statutului de funcțiuni, precum și salariile de bază acordate persoanelor încadrate temporar pe posturi vacante sau pe posturi ale personalului aflat în concediu pentru incapacitate temporară de muncă sau în concediu pentru creșterea copilului. Evaluarea cheltuielilor cu salariile de bază se face tinând cont de următoarele elemente:

numărul mediu anual al posturilor medicale și al posturilor tehnice și administrative în anul previzionat aprobate de către Ministerul Sănătății și prevăzute în organigrama spitalului ;

salariul mediu lunar din anul de bază care se modifică cu majorările previzionate că vor avea loc în anul curent.

Cheltuielile cu salariile de bază se estimează a fi în anul 2002 în sumă de 48.019.139.000 lei pentru cele finanțate din creditele din asigurări sociale de sănătate iar pentru cele finanțate din credite de la bugetul de stat se previzionează o sumă de 4.950.003.000 lei

alineatul 10.02” Salarii de merit “ – cuprinde necesarul de fonduri pentru plata salariilor de merit acordate personalului unității încadrat pe bază de contract individual de muncă.

Pentru anul 2002, la Spitalul Clinic Județean Sibiu, se previzionează cheltuieli cu salariile de merit în valoare de 1.771.124.000 lei finanțate din credite din asigurări sociale de stat și în valoare de 37.964.000 lei, finanțate din credite de labugetul de stat.

alineat 10.03”Îndemnizații de conducere”- cuprinde fondurile bănești cuvenite personalului care îndeplinește funcții de conducere în cadrul spitalului.

Cheltuielile cu îndeminizațiile de conducere, în cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu, se estimeazș a fi în valoare de 1.935.913.000 lei, pentru cele finanțate din bugetul asigurărilor sociale de sănătate respectiv în valoare de 447.980.000 lei pentru cele finanțate din credite de la bugetul de stat.

alineat 10.04” Spor de vechime”- cuprinde fondurile bănești ocazionate de plata sporurilor pentru vechimea în muncă acordate salariaților, aceștia beneficiind de un spor de vechime cuprins între 5%-25%, în funcție de vechimea personalului și care se aplică la salariul de bază.

Pentru anul 2002, se previyionează cheltuieli cu sporul de vechime în valoare de 9.846.488.000 lei pentru cele finanțate din credite din bugetul asigurărilor sociale de sănătate al unității și respectiv în valoare de 885.224.000 lei pentru cele finanașate de la bugetul de stat.

alineat 10.05” Sporuri pentru condiții de muncă ”- cuprind sporurile acordate salariaților pentru condiții perculoase sau vătămătoare și pentru condiții deosebite de muncă, sporurile de noapte și alte sporuri legate de condițiile și de specificul activității personalului și care sunt stabilite prin acte normative (spor rural, spor de merit ).

În cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu, se previzionează cheltuieli cu sporurile pentru condișiile de muncă în valoare de 8.020.725.000 lei pentru cele finanțate din bugetul asigurărilor sociale de sănătate respectiv în valoare de 144.265.000 lei pentru cele finanțate din credite de la bugetul de stat.

alineat 10.06” Salarii plătite cu ora, și plăți pentru ore suplimentare”- cuprind drepturile cuvenite personalului angajat și plătit cu ora, precum și drepturile cuvenite pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de către personalul încadrat în funcții de execuție, inclusiv drepturile cuvenite personalului medical pentru gărzile efectuate în afara normei legale de muncă și a programului de lucru de la funcția de bază. La acest aliniat se mai cuprind și drepturile salariale ale personalului angajat în cazul cumulului de funcții.

Cheltuielile estimate pentru anul curent, reprezentând plăți pentru ore suplmentare se previzionează la valoare de 16.677.407.000 lei și se finanțează din bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

alineat 10.07”Fond de premii”- se cuprind premiile anuale ce se acordă personalului și alte premii acordate potrvit prevederilor legale.

Pentru anul 2002, cheltuielile estimate la fondul de premii sunt de 18.304.206.000 lei, finanțate din fondul asigurărilor sociale de sănătate și respectiv în valoare de 1.063.000.000 lei finanțate din credite de la bugetul de stat.

alineat 10.08”alte drepturi salariale “ – reprezintă drepturile cuvenite salariaților aflați în concedii medicale și pentru care, o parte din aceste fonduri se suportă din fondurile de salarii și dreptuirle ce se acordă, potrvit legii, personalului trmis în străinătate și care se suportă de unitatea trimitoare.

Pentru anul 2002, se estimează o cheltuială cu aceste drepturi în valoare totală de 367.848.000 lei, în cazul celor finanțate din bugetul asigurărilor de sănătate al unității, respectiv de 63.620.000 lei în cazul celor finanțate din credite de la bugetul de stat.

alineat 10.09”Alte drepturi salariale acordate personalului încadrat pe bază de convenție civilă” – cuprind drepturile salariale acordate personalului încadrat pe bază de convenție civilă care sunt estimate la o valoare de 136.816.000 lei, la nivelul anului 2002.

Totalul general al cheltuielilor cu salariile la nivelul Spitalului Clinic Județean Sibiu, pentru anul 2002, rezultă pe baza indicatorilor prezentați în tabelul nr.3.

Tabel nr.2

Indicatori de calcul și fundamentare a cheltuielilor cu salariile

Pentru anul 2002, în cadrul Spitalului Cinic Județean Sibiu se estimează cheltuieli cu salariile în valoare de 105.079.716.000 lei, suportată din creditele din asigurări de sănătate, respectiv în valoare de 7.592.056.000 lei suportată din creditele de la bugetul de stat.

Articolul 11”Contribuția la asigurările sociale de stat” – cuprinde cheltuielile cu contribuția unității la asigurările sociale de stat, calculată asupra fondului total de salarii și care se stabilește pe baza următorilor indicatori:

cheltuieli cu salariile (Chs);

cota de C.A.S.

Relația de calcul a cheltuielilor cu contribuția unității la asigurările sociale de stat este următoarea:

C.A.S= Chs * cota C.A.S

Cheltuielile cu contribuția la asigurările sociale de stat, suportată din creditele din asigurări de sănătate primite de către Spitalul Clinic Județean Sibiu,se determină potrivit relației următoare:

C.A.S. = 105079716000 * 23,33% = 26817822000 lei

Cheltuielile cu contribuția la asigurările sociale de stat, suportată din credite de la bugetul de stat se determină astefl:

C.A.S = 7592056000 * 23,33% = 1521008000 lei

Articolul 12” Contribuția pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj” (Cfș)- cuprinde contribuția unității la constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj, caculată asupra fondului de salarii pe baza următorilor imdicatori:

cheltuieli cu salariile(Chs);

cota de 5%.

Relația de calcul a cheltuielilor cu contribuția unității la constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj este următoarea:

Cfș = Chs * 5%

Cheltuielile cu contribuția la fondul de șomaj suportată din fondurile de asigurări de sănătate se stabilește în modul următor:

Cfș = 105187952000 * 5% = 5314151000 lei

Cheltuielile cu contribuția la fondul de șomaj suportată din fondurile de la bugetul de stat se determină potrivit relației următoare:

Cfș = 7592056000 * 5% = 292374000 lei

Articolul 13” Deplasări, detașări, transferuri”- cuprinde fondurile bănești necesare acoperirii cheltuielilor ocazionate de deplasările în țară sau în străinătate în interes de serviciu. Aceste deplasări pot fi:

depla sări pentru aprovizionare;

deplasări pentru scopuri administrative.

Determinarea fondurilor bănești necesare se face în funcție de :

numărul de persoane ;

număr de zile de deplasare;

cost mediu al transportului pe o pesoană;

cost diurnă pe o persoană;

cost cazare pe o persoană.

Pentru anul 2002, se estimează cheltuieli cu deplasări, detașări, transferuri în valoare de 49.951 mii lei.

Articolul 14”Contribuția pentru constiutirea fondului inițial de asigurări sociale de sănătate”(Fs)- cuprinde contribuția unității de 7% la fondul asigurărilor sociale de sănătate, calculată asupra fondului de salarii, pe baza următorilor indicatori:

cheltuieli cu salariile(Chs);

cota de 7%.

Relația de calcul a cheltuielilor cu contribuția unității la asigurările sociale de sănătate este următoarea:

Fs = Chs * cota de 7%

Cheltuielile cu contribuția unității la asigurările sociale de sănătate, suportată din creditele din asigurări de sănătate se determină aasfel:

Fs = 105187952000 * 7% = 7439962000 lei

. Cheltuielile cu contribuția unității la asigurările sociale de sănătate, suportată din creditele de la bugetul de stat, se stabilește pe baza urmtoarei relații:

Fs = 7592056000 * 7% = 409326000 lei

Titlul II.Cheltuieli materiale și servicii

Articolul 22”Hrană”- cuprinde cheltuielile ocazionate de procurarea hranei pentru bolnavii internați, precum și pentru animalele aflate în proprietatea spitalului și cuprinde următorul alineat:

alineat 22.01”Hrană pentru oameni” – cuprinde fondurile bănești necesare procurării alimentelor în limita alocațiilor zilnice de hrană legale, inclusiv acoperirea cheltuielilor cu ambalaje.

Se fundamentează pe baza următorilor indicatori:

număr mediu de bolnavi internați în decursul unei luni de zile (Ni);

alocația lunară de hrană pentru un bolnav, stabilită pe baza alocației zilnice de hrană legală (Al).

Relația de calcul a cheltuielilor cu hrana, previzionate pentru anul 2002 este urmatoarea:

Hr = Ni * Al * 12 luni

Pentru anul 2002, cheltuielile cu hrana se estimează la o valoare de 4.361.698.000 lei, suportată din creditele din asigurări de sănătate, calculate după relația:

Hr = 260 * 1380000 lei/lună * 12 = 4361698000 lei

Cheltuielile cu hrana finanțate din bugetul de stat, se estimează la o valoare de 101.300.000 lei.

Articulul 23”medicamente și materiale sanitare” – cuprinde cheltuielile ocazionate de procurarea medicamentelor și materialelor sanitare necesare în tratamentul bolnavilor spitalizați și în ambulatoriul de specialitate.cuprinde următoarele aliniate:

aliniat 23.01”Medicamente” – cuprinde costul medicamentelor acordate gratuit întratamentul bolnavilor spitalizați și în Policlinică, cheltuielile cu procurarea serurilor și vaccinurilor, costul izotopilor utilizați în tratamentul bolnavilor spitalizați, cheltuielile cu achiziționarea preparatelor dietetice utilizate în alimentația artificială a noului-născut și a copilului sugar, costul soluțiilor perfuzabile și a altor produse și preparate medicamentoase utilizate în tratamentul unor afecțiuni, inclusiv costul ambalajelor.

Evaluarea cheltuielilor cu procurarea medicamentelor finanțate din fondurile de asigurări de sănătate se face pe baza devizului prezentat în tabelul nr.5.

Tabel nr.3

Evaluarea cheltuielilor cu procurarea medicamentelor

aliniat 23.02”Materiale sanitare “ – cuprinde costul materialelor sanitare, a produselor tehnico-medicale consumabile, a truselor sanitare, a materialelor de pansare procurate, inclusiv costul ambalajelor; costul materialelor sanitare consumabile ( tifon, alcool sanitar, vată), cheltuieli cu procurarea filmelor radiologice, cu materialele stomatologice, costul protezelor implantabile ortopedice și cardiace, costul pungilor de recoltare a sângelui, cheltuieli cu procurarea plantelor medicinale utilizate pentru balneofizioterapie, a bioxidului de carbon, a protoxidului și a oxigenului utilizat în tratamente medicale.

Nivelul cheltuielilor cu materialele sanitare pentru anul 2002, , se evaluează conform indicatorilor din tabelul nr.7.

Tabelul nr.4

Indicatori de calcul și fundamentare a nivelului cheltuielilor cu materialele sanitare

Cheltuielile cu medicamentele și materialele sanitare se estimează la o valoare de 57.863.549.000 lei ( medicamente-34.204.920.000 lei, materiale sanitare- 23.658.629.000 lei), suportate din credite din asigurări de sănătate, respectiv 670.914.000 lei, pentru cele suportate din creditele de la bugetul de stat.

Articolul 24” Cheltuieli prntru întreținere și gospodărie “- cuprinde fondurile bănești necesare pentru asigurarea unei bune funcționări a spitalului, reprezentând plăți pentru încălzit, iluminat, apă etc. evaluarea cheltuielilor pentru întreținere și gospodărie se face pe următoarele aliniate:

aliniat 24.01”Încălzit” – cuprinde fondurile bănaști nacesare pentru plata furnizorilor de energie termică, de gaze naturale, precum și a combustibilului solid sau lichid necasar pentru încălzirea localurilor, a apei pentru spălătorii și băi, prepararea hranei sau pentru alte scopuri. Cheltuielile cu încălzitul, se evaluează pe bază de deviz, întocmit în prețuri curente, pentru fiecare sursă de finanțare a acestora.

Cheltuielile cu încălzitul se calculează pe bază de deviz, întocmit în prețuri curente, pentru fiecare sursă de finanțare a acestora și se prezintă conform tabelului nr.8.

Tabel nr.5

Evaluarea cheltuielilor cu încălzitul

aliniat 24.02” Iluminat și forță motrică ” – cuprinde cheltuieli cu plata energiei electrice folosită pentru iluminat, a taxelor pentru contoarele electrice instalate, costul becurilor electrice, al tuburilor flurescenteși al starterelor necesare.

Evaluarea acestor cheltuieli se face, pentru cele finanțate din bugetul asigurărilor de sănătate, conform devizului prezentat în tabelul nr.9.

Tabelul nr.6

Deviz de cheltuieli

aliniat 24.03” Apă, canal, salubritate” – cuprinde cheltuielile ocazionate de plata furnizorilor de apă rece menajeră și a taxelor pentru canal și salubritate.

Eveluarea cheltuielilor cu apa, cananlul și salubritatea, finanțate din asigurări de sănătate și din bugetul local se realizează potrivit devizului prezentat în tabelul nr.11.

Tabelul nr.7

Deviz de cheltuieli

aliniat 24.04” Poștă, telefon, telex, radio, televizor, telefax” – cuprinde cheltuielile ocazionate de plata serviciilor de poștă, a abonamentelor la telefon, radio, televizor, radioficare, pagere, cheltuieli pentru plata convorbirilor telefonice, telefax în țară, precum și plata convorbirilor telefonice internaționale, a taxelor telex și telefaxuri cu străinătatea, inclusiv hârtia utilizată în telefaxuri.

Evaluarea acestor cheltuieli finanțate din creditele din asigurări de sănătate se face în funcție de indicatorii prezentați în tabelul nr.12.

Tabel nr.8

Indicatori de calcul și fundamentare a cheltuielilor poștă, telefon

aliniat 24.05”Alte materiale și prestări servicii” – cuprinde costul serviciilor de deratizare și dezinsecție, cheltuieli cu procurarea materialelor pentru prevenirea incendiilor, cheltuieli cu amenajarea serei cu flori a unității, cheltuieli de transport privind materialele care se efectuează cu alte mijloace de trasport decât cele proprii, cheltuieli de întreținere a utilajelor, a mașinilor de calcul de birou, a mașinilor de scris sau a calculatoarelor aflate în dotarea spitalului.

Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit elementelor prezentate în tabelul nr.17.

Tabel nr.9

Evaluarea cheltielilor cu alte materiale și prestări servicii

Pentru anul 2002, cheltuielile de întreținere și gospodărie se estimează la o valoare de 7.668.187.000 lei ( “Încălzit”- 2.979.125.000 lei, ”Iluminat și fortă motrică ” – 1.552.684.000 lei, ”Apă, canal, salubritate”- 778.846.000 lei, ”Poștă, telefon, telex, radio, TV, telefax” – 1.199.859.000 lei, ”Alte materiale și prestări” – 1.177673.000 lei), suporată din creditele din asigurări de sănătate, respectiv 161.172.000 lei, suportată din creditele de la bugetul de stat.

Articolul 25” Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional” – cuprind costul carburanților și al pieselor de schimb pentru autovehicole, cheltuieli pentru întreținerea și repararea mijloacelor de transport; cheltuieli cu achiziția materialelor folosite în activitatea laboratoarelor, cheltuieli cu procurarea, tipărirea sau multiplicarea imprimantelor specifice activității medico-sanitare, costul materialelor pentru dezinfecția instrumentarului medical și a focarelor de infecție, cheltuieli pentru întreținerea și repararea curentă a utilajelor, a instrumentarului și aparaturii medicale.

Evaluarea cheltuielilor încorporate la acest articol se face potrivit elementelor de fundamentare prezentate în tabelul nr.10.

Tabel nr.10

Evaluarea cheltuielilor privind matreialele și prestările de servicii cu caracter funcțional

Pentru anul 2002, cheltuielile cu materialele și prestările de servicii cu caracter funcțional se estimează la o valoare de 5.326.809.000 lei, suporatată din creditele din asigurări de sănătate, respectiv la o valoare de 399.979.000 lei, suportată din creditele de la bugetul de stat.

Articolul 26” Obiecte de unventar de mică valoare sau de scurtă durată ” – cuprind fondurile bănești necesare pentru achiziționarrea obiectelor de inventar cu caracter funcțional sau de uz administrativ-gospodăresc și se dezvoltă pe următoarele aliniate:

Fundamentarea cheltuielilor încorporate la acest articol se face pe baza devizului prezentat în tabelul nr.19.

Tabel nr.11

Fundamentrea indicatorilor privind obiectele de inventar

Pentru anul 2002, cheltuielile cu obiectele de inventar de mică valoare sau de scurtă durată se estimează la o valoare de 457.109.000 lei, suportată din creditale din asigurări de sanătate, respectiv 15.278.000 lei, suportată din creditele de la bugetul de stat.

Articol 27” Reparații curente” – cuprinde costul materialelor procurate pentru lucrări de întreținere și reparații curente executate în regie proprie la clădiri ( zugrăveli interiare și exterioare, revopsirea tâmplăriei, reparații de zidărie, acoperișuri, pardoseli etc.).

Pentru anul 2002, în cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu se previzionează cheltuieli cu reparații curente în valoare de 1.196.977.000 lei.

Articolul 29” Cărți și publicații “(Cp)- include costul abonamentelor la publicațiile periodice din țară și străinătate și costul abonamentelor la Monitorul Oficial sau la diverse alte colecții de acte normative. Se fundamentează pe baza următorilor indicatori:

număr de publicății de specialitate (Np) ;

cheltuieli medii anuale cu abonamentele la publicațiile de specialitate (Chp).

Relația de calcul a cheltuielilor medii anuale cu abonamentele la publicațiile de specialitate este: Cp = Np * Chp

În cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu, se previzionează cheltuieli cuprinse la acest articol în valoare de 5.007.000 lei determinate asfel:

Cp = 5 * 1001400 lei/publicație/an = 5.007.000 lei

Articol 30”Alte cheltuieli” – cuprinde cheltuielile cu calificarea, perfecționarea și specializarea salariaților spitalului, cheltuielile cu protocolul, cheltuielile ocazionate de protecția muncii, inclusiv echipmentul de protecție, precum și alte cheltuieli autorizate prin dispozițiile legale în vigoare.

Cheltuielile ocazionate cu protecția muncii se estimează la o valoare de 138.475.000 lei, pentru anul 2002.

Articolul 72”Investiții ale instituției publice” – cuprinde cheltuieli efectuate pentru dotarea unității cu utilaje sau aparatură medicală și se evaluează pe baza devizului, întocmit în prețuri curente.

Pentru anul 2002, In cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu se previzionează investiții ale instituției publice în valoare de 63.705.000 lei.

2.3.ÎNTOCMIREA BUGETULUI DE VENITURI ȘI CHELTUIELI LA SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN SIBIU

Procesul bugetar este un ansamblu de acctivități și operații integrate coerent și convergent cu privire la eleborarea proiectului de buget și la aprobarea acestuia, la execuția bugetară, precum și la controlul bugetar.

Elaborarea priectului de buget este supusă cerințelor de “ dimensionare” a cheltuielilor bugetare in funcție de prioritățile și necesitățile reale, corelat cu resusele bugetare posibil de utilizat ale instituției sanitare. Operațiile specifice de elaborare a bugetului de venituri și cheltuieli sunt cele de fundamentare a veniturilor și a cheltuielilor în corelația pretinsă de echilibru financiar.

Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul 2002 se vor elabora în cadrul limitat al cheltuielilor stabilite, avându-se în vedere nivelul prevional al principalilor indicatori ce caraterizează activitatea economico-socială, al indicatorilor medii ai prețurilor la producător și la consumator, precum și aplicarea unor măsuri prin care să se asigure creșterea eficienței utilizării fondurilor publice.

Întocmirea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli se face prin gruparea, pe articole și aliniate ale cadrului comun al clasificației bugetare, a veniturilor și a cheltuielilor previzionate.

După întocmirea și aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, acesta devine un document juridic, pe baza și în limmita căruia vor avea loc în anul de plan toate încasările de venituri, pe surse de proveniență a acestora și toate cheltuielile spitalului.

După repartizarea creditelor primite de către Spitalul Clinic Județean Sibiu de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, prin Casa de Asigurări de Sănătate Sibiu și de la bugetul de stat prin Direcția de Sănătate Publică Sibiu, pe destinațiile prevăzute pentru acestea, și după stabilirea celorlate surse de finanțare a unității – venituri proprii și fonduri speciale- în cadrul compartimentului financiar-contabil se va întocmi bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2002.

Bugetul de venituri și cheltuieli este un document cumulativ în care sunt prevăzute toate sursele de finanțare ale activității economico-medicale desfășurate în cadrul spitalului și care cuprinde, pentru fiecare sursă de finanțare, sumele aprobate, prin buget, de organul ierarhic superior care este Direcția de Sănătate Publică Sibiu. De asemenea, pentru fiecare sursă de finanțare în parte, sunt prevăzute cheltuielile aferente, previzionate a se efectua în anul de plan, și care sunt defalcate pe articole și aliniate ale cadrului comun al clasificației bugetare.

Bugetul de venituri și cheltuieli, după ce a fost întocmit, este trimis spre aprobare ordonatorului terțiar de credite – Directorul Medical General. După primirea aprobării din partea acestuia, bugetul este trimis spre aprobare Direcției de Sănătate Publică Sibiu.

După primirea aprobării, bugetul de venituri și cheltuieli este verificat și semnat de către revizorul contabil, contabilul-șef și persoana care l-a întocmit efectiv.

Proiectul de buget de venituri și cheltuieli se publică în presa locală sau se afișează la sediul spitalului pentru a fi cunoscut de personalul medico-sanitar și de execuție al acestuia.

Bugetul de venituri și cheltuieli al Spitalului Clinic Județean Sibiu pentru anul 2002, în care se regăsesc sumele previzionate în calculul și fundamentarea indicatorilor de venituri și cheltuieli din subcapitolele anterioare ale lucrării, este prezentat în anexa nr. 2.

3.ORGANIZAREA CONATBILITĂȚII LA SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN SIBIU

3.1.MODALITĂȚI ȘI SURSE DE FINANȚARE LA SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN SIBIU

Spitalul Clinic Județean Sibiu este o unitate spitalicească al cărei ordonator principal de credite este Ministerul Sănătății și Familiei, ordonator secundar de credite este Direcția de Sănătate Publică Sibiu, iar conducătorul unității este ordonatorul terțiar de credite.

Modalitățile de finanțare ale spitalului sunt constituite din venituri proprii, credite acordate de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, alocații ale bugetului de stat, fonduri speciale și alocații de la bugetul local.

3.1.1.FINANȚREA DIN VENITUIRI PROPRII

Bugetul de venituri proprii se estimează la începutul fiecărui an în funcție de cuantumul veniturilor proprii încasate în anul precedent și se compune din următoarele surse de venituri:

venituri din prestații medico-sanitare furnizate persoanelor fizice sau juridice și anume:

taxe pentru efectuarea de analize medicale încasate de la cetățenii străini;

taxe încasate de la persoane fizice pentru eliberarea de certificate medicale;

taxe pentru efectuarea de consultații medicale pentru care asigurații nu beneficiază de gratuitate;

taxe încasate de la persoane fizice pentru efectuarea de radiografii stomatologice;

taxe pentru spitalizare încasate de la persoane fizice care nu beneficiază de spitalizare gratuită ;

taxe pentru spitalizarea în secțiile de cronici ale spitalului, pe o perioadă de timp mai îndelungată;

taxe încasate de la cetățenii străini pentru eliberarea de cetificate prenupțiale ;

taxe încasate de persoane fizice pentru efectuarea de ecogrfii și radiologii;

venituri din prestații nemedicale furnizate persoanelor fizice sau juridice și anume:

taxe percepute pentru sterilizarea instrumentajului cabinetelor stomatologice;

taxe încasate de la persoane fizice pentru efectuarea de înbalsămări ;

taxe percepute pentru incinerarea de deșeurisanitare pentru cabinetele medicilor de famile;

taxe încasate pentru participarea la concusurile de ocupare a posturilor în cadrul unității;

venituri din închirierea spatiilor imobiliare;

venituri din sumele încasate reprezentând contribuția lunară a părinților sau a tutorilor legali pentru întreținerea copiilor în creșa de copii din cadrul spitalului.

Încasările de venituri proprii se fac prin intermediul casieriei unității sau prin contul de venituri proprii deschis la Trezoreria municipiului Sibiu.

Aceste venituri se utilizează pentru acoperirea unor cheltuieli gospodărești sau de întreținere și pentru efectuarea de investiții în beneficiul spitalului, ca de exemplu dotări cu aparatură medicală sau cu alte mijloace fixe.

3.1.2.FINANȚAREA DIN CREDITE ACORDATE DE CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE SIBIU

Creditele acordate Spitalului Municipal Sibiu reprezintă cea mai importantă sursă de finanțare a acestuia. Aceste credite sunt acordate din fondurile încasate, la nivel național, din contribuția asiguratorilor de 7%, administrate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și alocate spitalului prin intermediul Casei de Asigurări de Sănătate a județului Sibiu.

Decontarea serviciilor medicale furnizate de spital se face de către Casa de Asigurări de Sănătate Sibiu, pe baza contractului de furnizare de servicii medicale spitalicești, încheiat între casă și Spitalul Municipal Sibiu, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Contractul de furnizare de servicii medicale se încheie cu Casa de Asigurări de Sănătate Sibiu atât pentru serviciile medicale spitalicești cât și pentru serviciile medicale de specialitate din cadrul ambulatoriului de specialitate al spitalului. Contractele astfel încheiate sunt valabile de la data încheierii până la 31 decembrie a anului curent.

Bugetul global aferent serviciilor medicale spitalicești furnizate de către Spitalul Municipal Sibiu se stabilește pentru anul 2002 în funcție de următoii indicatori, conform metodologiei prevăzute de lege:

numarul de zile de spitalizare estimat a se realiza în anul 2002, desfășurat pe tipuri de secții medicale;

costul mediu pe zi de spitalizare pentru fiecare secție medicală.

Numărul de zile de spitalizare estimat a se realiza în anul 2002 se determină în funcție de următorii indicatori:

numărul de internări contractat pe anul 2002, cu desfășurare pe fiecare secție medicală, care se stabilește în funcție de numărul de intermări efectiv relizat în anul 2001;

durata medie de spitalizare contractată pe anul 2002, cu desfășurare pe fiecare secție și care se stabilește pornind de la durata medie de spitalizare efectiv relizată în anul 2001 și de la durata oprimă de spitalizare prevazută de lege.

În cazul în care durata medie de spitalizare efectiv realizată în anul 2001 este superioară celei optime prevăzute de lege, Casa de Asigurări de Sănătate Sibiu va accepta la contractare durata medie de spitalizare realizată în anul precedent, iar dacă este inferioară casa de asigurări acceptă la decontare o durată medie de spitalizare mai mare decât cea contractată, dar care nu poate fi mai mare decât cea optimă prevăzut de lege.

Bugetul global aferent serviciilor spitalicești astfel stabilit pentru anul 2002 se repartizează trimestrial și se alocă în tranșe lunare, cuprinzând cheltuielele necesare finațării serviciilor medicale contractate.

La începutul fiecărei luni, pentru luna în curs, casa de asigurări acordă credite spitalului pe bază de cerere de credite întomită de către aceasta și adresată casei de asigurǎri. Virarea creditelor se face prin Ordin de plată emis de Casa de Asigurări de Sănătate Sibiu în contul de disponibil al spitalului deschis la Trezoreria Sibiu.

Fondurile primite prin sistemul asigurărilor de sănătate se utilizează pentru finanțarea cheltuielilor cu salarizarea personalului, cu achizițonarea de medicamente sau sau a cheltuielilor administrativ-gospodărești. Aceste fonduri nu se pot utiliza pentru efectuarea de investiții, de reparații capitale sau de construcții, decât în cazuri excepționale, când este necesară aprobarea din partea Ministerului Sănatații și Familiei și întocmirea unor liste de investiții bine documentate și care trebuie să fie însoțite de memorii justificative.

3.1.3.FINANȚAREA DIN ALOCAȚII BUGETARE

Spitalul Clinic Județean Sibiu beneficiază de alocații de la bugetul de stat, de la titlul "Transferuri" și care sunt puse la dispoziția acestuia prin intermediul Direcției de Sănatate Publică a Județului Sibiu

Conform prevederilor legale în vigoare, tipurile de activități medicale finanțate din transferuri de la bugetul de stat sunt: programele naționale de sănătate publică desfășurate în cadrul spitalului și unitățile sanitare fără personalitate juridică care fac parte din structura organizatorică a unității spitalicești.

Programele naționale de sănătate publică sunt coordonate de către Ministerul Sănătății și Familiei și sunt finanțate prin fonduri alocate de aceasta prin Direcția de Sănătate Publică Sibiu. Astfel, pentru fiecare program național de sănănătate publică desfășurat în cadrul spitalului, acestuia i se alocă fonduri distincte, pe bază de ordin de plată, în cont deschis la Trezoreria Sibiu.

Din aceste fonduri se finanțează cheltuieli de natura medicamentelor și a materialelor sanitare aferente fiecărui program de sănătate, precum și cheltuieli cu salarizarea personalului care execută aceste programe.

Programele naționale de sănătate publică privesc atât activitatea spitalicească cât și activitatea medicală ambulatorie. La nivelul Spitalului Clinic Județean Sibiu, programele de sănătate publică realizate în cadrul spitalului sunt următoarele:

Programul Național de supraveghere și control al bolilor cu transmitere sexuală;

Programul Național privind prevenția în patologia nefrologică și dializă;

Programul Național privind prevenția și controlul thalasemiei și hemofiliei;

Programul Național privind prevenția și controlul în diabetologie și alte boli de nutriție adulți și copii;

Programul Național privind prevenția în ortopedie și traumatologie, ortopedie pediatrică (adulți și copii);

Programul Național privind prevenția în patologia endocrină;

Contractul pentru finanțarea programelor de sănătate încheiat între Spitalul Clinic Județean Sibiu și Direcția de Sănătate Publică Sibiu este prezentat în anexa nr.3.

Contabilizarea cheltuielilor ocazionate de realizarea programelor de sănătate se face la capitolul “Programe pentru sănătate” din execuția creditelor bugetare.

Programele de sănătate se execută în cadrul spitalului doar atunci când este necesară spitalizarea pacienților care beneficiază de aceste programe, ca de exemplu “Programul Național de supraveghere și control al bolilor cu transmitere sexuală”. Contabilizarea cheltuielilor ocazionate de realizarea acestor programe se face la capitolul “Transferuri pentru acțiuni de sănătate”. Categoriile de bolnavi care beneficiază de aceste programe sunt persoanele fizice care beneficiză de gratuitate în tratarea acestor boli.

3.1.4.FINANȚAREA DIN FONDURI SPECIALE

În cadrul fondurilor speciale se cuprind mijloacele bănești primite de către Spitalul Clinic Județean Sibiu de la terțe persoane fizice sau juridice, din țară sau străinătate, cu titlu de donație, precum și bunurile primite cu titlu gratuit de natura medicamentelor, a aparaturii medicale, a materialelor gospodărești sau a alimentelor.

De asemenea, se constituie ca și fonduri speciale, sumele reprezentând garanții materiale reținute gestionarilor conform legislației în vigoare.

Sumele reprezentând donații de la persoane fizice sau juridice se pot încasa fie în numerar, fie prin virament bancar, prin contul de disponibil deschis la Trezoreria Sibiu.

Sumele depuse în valută sunt depuse la Banca Comercială Sibiu, unde sunt transformate în lei la cursul oficial în vigoare la data primirii lor, după care sunt virate încontul de disponibil din fonduri speciale deschis la Trezoreria Sibiu.

În ceea ce privește mijloacele materiale primite cu titlu de donație, acestea se valorifică fie la valorile declarate în momentul primirii, fie se face valorificarea lor de către o comisie internă, care va stabilii valoarea de intrare în gestiunea unității pentru bunuriile repective, în funcție de starea lor fizică și de prețul pieței pentru bunurile asemătoare.

Fondurile speciale ale unități sunt utilizate numai pentru nevoile proprii ale acesteia, sub forma consumului efectiv al bunurilor primite, nefiind permisă efectuarea de plăți salariale din aceste fonduri.

Fonduirle primite cu titlu de donație se mai pot utiliza și pentru finanțrea unor cheltuieli de capital. Astfel, pentru efectuarea de investiții din aceste fonduri este necesară, în prealabil, aprobarea din partea fondului ierarhic superior. În acest sens, documentația privind investițiile ce se doresc a fi efectuate se depun la Direcția de Sănătate Publică Sibiu, spre aprobare și avizare. După primirea aprobării respective, se face deschiderea de finanțare, aceste chelttuieli urmând a se contabiliza la articolul 72”Investiții ale instituției publice “ din clasificația bugetară.

3.1.5. FINANȚAREA DE LA BUGETUL LOCAL

Această sursă de finanțare a Spitalului Clinic Județean Sibiu este destinată în exclusivitate finananțării creșei de copii ce funcționează în cadrul spitalului.

Fondurile primite de la bugetul local sunt utilizate doar pentru finanțarea cheltuielilor de natura materialelor și a serviciilor administrativ-gospodărești, cum sunt de exemplu:

cheltuieli cu alimentele necesare pentru asigurarea hranei copiilor aflați în întreținerea creșei;

cheltuieli cu întreținerea și gospodărirea creșei;

plăți către furnizorii de energie termică, energie electrică, gaz metan, combustibil, prestații telefonice sau către prestatorii de servicii sau furnizorii de lucrări executate.

Aceste fonduri nu se pot utiliza pentru plata drepturilor salariale cuvenite personalului creșei de copii, acestea fiind suportate din finanțarea de la Casa de Asigurări de Sănătate Sibiu.

Fondurile primite de la bugetul local, prin Primăria municipiului Sibiu, se încaseză prin Ordin de plată emis de aceasta, direct în contul de disponibil al spitalului deschis la Trezoreria Sibiu.

Dearece alocațiile bugetare locale nu sunt în măsură să acopere în totalitate cheltuielile ocazionate de desfășurarea activității creșei de copii, pentru finanțarea acsteia, se alocă o parte din veniturile proprii realizate de spital, prvenite de la contribițiile lunare ale părinților sau ale tutorilor legali pentru întreținerea copiilor aflați în îngrjirea creșei.

3.2.ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII MATERIALELOR LA SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN SIBIU

În activitatea instituțiilor publice se folosesc cantități însemnate de materiale pe care acestea le procură din fondurile ce sunt puse la dispoziția lor. Materialele existente în gestiunea instituției publice constituie o componentă importantă a patrimoniului acestora, fapt ce impune o bună păstrare și o bună getionare a acestora.

În cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu sursele necesare pentru achiziționarea materialelor provin atât de la bugetul asigurărilor de sănătate, cât și de la bugetul de stat și din fonduri speciale.

În patrimoniul spitalului principalele categorii de materiale existente sunt: medicamentele și materiale sanitare, alimente și materiale pentru întreținere și gospodărie.

Căile de intrare a materialelor în patrimoniul instituției sunt diferite, dintre care cele mai des întâlnite sunt:

achiziția de la furnizori;

casarea mijloacelor fixe sau scoaterea obiectelor de inventar din folosință;

donații de la terțe persoane;

plusuri constatate la inventariere ;

În cazul achizițiilor de materiale, acestea se predau după recepție la magaziile unității, întocmindu-se Nota de intrare-recepție de către persoanele însărcinate cu recepția materialelor achiziționate și care ,de regulă, sunt gestionarul și in reprezentant al serviciului financiar-contabil.

În cazul achizițiilor unor materiale de specialitate cum sunt materialele stomatologice provenite din import, materiale ortopedice cu un grad mare de complexitate sau alte materiale importate, este necesară o verificare a acestora în momentul recepției, de către o persoană specializată. Astfel la cererea gestionarului va fi numit prin decizia directorului spitalului, un cadru competent în domeniul solicitat, care să-și aducă aportul la verificarea pe linie de specialitate a materialelor respective.

Pot exista și materiale care nu necesită înregistrarea în conturile de materiale, acestea fiind trecute direct asupra conturilor de cheltuieli. Astfel de materiale sunt achizițonate în cantități mici și sunt date direct în consum, materiale de uz gospodăresc sau rechizite de birou.

Primirea documentelor în gestiunea unității se face potrivit normelor legale, pe bază de documente însoțitoare asfel:

materialele procurate de la furnizori se înregistrează pe baza Facturii, a Avizului de expediție și a Notei de recepție;

pentru materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe sau din scoaterea obiectelor de inventar din folosință, recepția se face pe bază de Proces verbal de scoatere din folosință a mijloacelor fixe sau obiectelor de inventar;

pentru materialele rezultate din plusuri constatate la inventariere, recepția se face pe bază de Proces verbal de inventariere întocmit de o comisie de inventariere.

În ceea ce privește eliberarea materialelor din magaziile unității, aceasta are loc pe baza următoarelor documente justificative:

Bonul de consum- utilizat pentru consumul curent de materiale pentru nevoile proprii ale spitalului și pentru materialele destinate lucrărilor de investiții sau reparațiilor curente de capital;

Lista zilnică de alimente- utilizată pentru eliberarea din magazie a alimentelor necesare preparării hranei zilnice a bolnavilor;

Dispoziția de livrare, Avizul de expediție- utilizate pentru materialele trimise spre prelucare la terți.

La magazia spitalului evidența operativă a materialelor se se organizează cu ajutorul Fișei de magazie,cantitativ și pe ficare loc de depozitare. Documentele de intrare și de ieșire din gestiunea spitalului, după înregistrarea în evidența operativă, se predau zilnic la serviciul de contabilitate pentru înregistrarea în evidența sintetică.

Un aspect important în ceea ce privește evidența materialelor este acela al prețului la care se vor înregistra acestea în documentele contabile. Acest preț diferă de modalitatea de procurare a materialelor, asfel : materialele achiziționate de la furnizori sunt înregistrate la prețul de livrare prevăzut în documentele primare (facturi), materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar sunt înregistrate la prețul consemnat în Procesul-verbal de scoatere din folosință a mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar, iar materialele primite ca donații se vor înregistra la prețul stabilit de o comisie, în funcție de prețul bunurilor asemănătoare existente pe piață.

Cheltuielile cu trnsportul materialelor de la depozitul furnizorului până la instituție sau cu manipularea materialelor procurate, precum și alte comisioane, se vor înregistra direct în conturile de cheltuieli din care se finanțează acestea.

Evidența sintetică a materialelor se ține cu ajutorul contului 600”Materiale”.

Contul 600”Materiale” este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează materiale intrate în magazie (locuri de depozitare) rpovenite din aprovizionări sau alte surse (mijloace fixescase din funcțiune, plusuri la inventar), iar în credit materialele eliberate pentru consum sau alte destinații, precum și cele constatate lipsă sau declasate.

Contul 600 “Materiale“ se debitează prin creditul următoarelor conturi:

13”Casa”

cu sumele plătite în numerar pentru achiziționarea materialelor în limita și condițiile stabilite prin dispozițiile legale;

220”Debitori”

cu prețul de înregistrare al materialelor procurate din avansuri spre decontare ;

231”Creditori”

cu prețul de înregistrare al materialelor rezultate din scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe reținute de instituție care urmează a se vărsa în conturile de la băncile finanțatoare a investițiilor ;

234”Furnizori”

cu prețul de înregistrare al materialelor și ambalajelor primite de furnizori;

337”Alte fonduri cu destinație specială “

cu prețul de înregistrare al materialelor primite sub formă de donație de către instituțiile publice;

531”Venituri de realizat”

cu prețul de înregistrare al materialelor primite sub formă de donație de către înstituțiile publice;

702”Finanțarea de la buget privind anii percedenți”

la ordonatorii de credite finanțați din bugetul republican, cu pețul de înregistrare al materialelor preluate cu ocazia comasării unor instituții;

cu diferențele de preț rezultate din reevaluarea stocurilor efectuată pe baza reglementărilor în vigoare, care măresc prețul de înregistrare al materialelor.

Contul 600”Materiale” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

220” ”Debitori”

cu prețul de înregistrare al materialelor constatate lipsă sau degradate trecute în sarcina persoanelor vinovate;

225”Clienți”

cu prețul de înregistrare al materialelor rezultate din scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe, a materialelor rezultate din declasarea bunurilor, precum și a celorlalte materiale vândute și facturate potrivit dispozițiilor legale, care se încasează ulterior prin bancă;

337”Fonduri cu destinație specială”

cu prețul de înregistrare al materialelor consumate care provin din donații;

427”Cheltuielile activității sanitare”

cu prețul de înregistrare al materialelor consumate efectiv ;

cu prețul de înregistrare al echipamentului și uniformelor atribuite contra cost;

în roșu, cu prețul de înregistrare al materialelor în stoc la sfârșitul fiecărui semestru, la înstituțiile subordonate fără evidentă contabilă proprie sau la unele compartimente din cadrul instituției;

cu prețul de înregistrare al materialelor constatate plus cu ocazia inventarierii (în roșu), cu excepția celor care provin din neînregistrarea unor intrări de materiale pentru care se procedează la înregistrarea lor prin creditul contului corespondent;

cu prețul de înregistrare al materialelor (alimentelor) restituite la magazie, ca nefolosite (în roșu);

cu prețul de înregistrare al furajelor consumate pentru întreținerea și creșterea animalelor, inclusiv a resturilor menajere folosite.

601”Materiale în preliucrare”

cu prețul de înregistrare al materialelo predate pentru prelucrare sau pentru prezentare în standuri pentru expoziții;

610”Animale tinere și la îngrășat”

cu prețul de înregistrare efectiv al furajelor consumate pentru întreținerea și creșterea animalelor tinere și la îngrășat;

702”Finanțare de la buget”

cu prețul de înregistrare al materialelor degradate care nu mai pot fi refolosite și cu diferențele valorice valorice rezultate în urma declasării materialelor, în conformitate cu reglementările în vigoare ;

cu diferențele de preț rezultate din reevaluarea stocurilor de materiale aflate în magazie, efectuată în baza reglementărilor în vigoare, care micșorează valoarea acestora ;

cu prețul de înregistrare al materialelor distruse în urmă calamităților.

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea materialelor existente în stoc.

Evidența analitică a materialelor se ține pe feluri de materiale astfel:

contul 601.01”Medicamente și materiale sanitare”;

contul 601.02”Materiale pentru întreținere și gospodărie”;

contul 601.03”Alimente”;

contul 601.04”Materiale cu caracter funcțional”;

contul 601.09”Alte materiale”.

3.2.1.ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII MEDICAMENTELOR ȘI MATERIALELOR SANITARE

Medicamentele sunt produse farmaceutice și se eliberează doar de către persoane avizate contra cost, cu contribuție personală sau fără contribuție personală, respectând condițiile prevăzute de lege.

În farmacie medicamentele se aranjează separat pe categorii, iar în cadrul unei categorii se așează în ordine alfabetică. Pentru aranjarea pe rafturi a medicamentelor se iau în considerare câteva criterii:

medicamentele din import sunt plasate în raft separat de cele indigene;

medicamentele de uz intern sunt separate de cele de uz extern;

medicamentele sunt separate pe grupe farmaceutice: pentru aparatul digestiv, pentru aparatul cardiovascular etc.

Datorită proprietăților chimice ale medicamentelor, cât și a necesității unei igiene stricte a farmaciei, există anumite condiții climatice care trebuie îndeplinite: în oficină – încăperea în care se primesc și se eliberează medicamentele – trebuie păstrată o temperatură de 10-25 de grade celsius, o umezeală redusă și trebuie să pătrundă lumină naturală.

În cadrul instituției prescrierea medicamentelor se face numai de către personalul medical astfel :

pe Condici de prescripții medicale zilnice, pentru bolnavii spitalizați;

pe Condici de aparat pentru aparatele și trusele de urgență ale secțiilor și serviciilor din spital ;

pe formulare de rețete pentru tratamentul ambulatoriu al asiguraților.

După completare, Condica de prescripții medicale, Condica de aparat și rețetele se semnează de căre medicul care a prescris. Condicile de prescripții medicale vor fi consemnate de medicul șef de secție sau de înlocuitorul acestuia. Contrasemnătura nu este obligatotrie în cazul prescrierii de medicamente la contravizită sau în cazuri de urgență.

Perioada pentru care pot fi prescise medicamentele destinate bolnavilor care beneficiază de tratament gratuit sunt următoarele:

pentru bolnavii spitalizați prescrierile de medicamente se fac pentru 24 de ore, cu excepția bolnavilor cu evoluție cronică sau subacută, când medicamentele pot fi subscrise pentru 48 de ore. Medicamentele se prescriu pentru fiecare bolnav în parte.

pentru aparatele unității sanitare se vor prescrie medicamentele necesare asigurării consumului de materiale sanitare pentru 3-7 zile potrivit specificului și nevoilor secției sau seviciului respectiv și în limitele stabilite pentru trusele de urgență;

pentru tratamentul ambulatoriu al asiguraților prescrierea medicamentelor se face până la 3 zile în afecțiunile acute sau 8 zile în afecțiunile cronice.

În cadrul Spitalului Clinic județean Sibiu medicamentele sunt acordate cu titlu gratuit atât în cazul tratamentului spitalizat cât și în cazul tratamentului ambulatoriu.

În cazul tratamentului ambulatoriu, asigurații beneficiază de medicamente eliberate fără contribuție pesonală, care sunt decontate din fondul asigurărilor sociale de sănătate, dar decontarea se face direct la unitatea farmaceutică, care a încheiat contract de furnizare de servicii farmaceutice cu casele de asigurări de sănătate. Asfel, prescripția medicală se emite de către medicii din spital, dar eliberarea medicamentelor se face numai de către unitatea farmaceutică, pe baza prescripției medicale.

În ceea ce privește medicamentele acordate gratuit în tratamentul spitalizat, la nivelul Spitalului Clinic Județean Sibiu, acestea se gestionează în farmaciile interne ale instituției. Farmacistul șef răspunde personal de corecta executare a prescripțiilor medicale și de calitatea medicamentelor preparate.

Pentru asigurarea eliberării la timp sau a preparării, dacă este cazul, a medicamentelor, în unitatea sanitară cu paturi, prezentarea condicilor la farmacii se face asfel: Condicile de aparat se prezintă până la orele 9.30 și Condicile de prescripții medicale zilnice se prezintă până la orele 10.30, iar pentru contra vizită până la orele 19.00.

Pentru asigurarea încadrării consumului de medicamente în creditele bugetare repartizate se va proceda asfel: Directorul medical general și Directorul economic împreună cu medicii șefi ai secțiilor care răspund de prescrierea medicamentelor, vor urmării consumul pe baza centralizatorului zilnic de consum întocmit de farmacii. În cazul în care se constatată tendințe de depășire a cerditelor bugetare aprobate pentru medicamente prin consumuri disproporționate se vor lua măsuri se remediere.

Valoarea medicamentelor eliberate în tratamentul gratuit pe baza Condicilor de pescripții medicale și Condicilor de aparat va fi facturată unității sanitare de ordonatorul de credite al acesteia, după efectuarea următoarelor operațiuni: verificarea exactității taxării fiecărui medicament în parte și a valorii totale a fiecărei file de condică, numerotarea condicilor și înscrierea în cenralizatoarele zilnice a numărului de ordine a valorii fiecărei file de condici.

În ceea ce privește circuitul medicamentelor în cadrul unității sanitare cu paturi, acesta constă în: preluarea medicamentelor de la farmaciile interne, care se face în funcție de programul stabilit de aceasta, păstrarea medicamentelor la secția cu paturi, care se face sub cheie la oficiul pentru surori a secției și administrarea medicamentelor, care se face sub supravegherea medicului sau a asistentei de tură, în cantitățile, ritmul și calea de administrare fixată de medicul curant.

Evidența operativ-contabilă a medicamentelor se ține cantitativ valoric în farmacia unității și se eliberează pe bază de condici de prescripții medicale pe fiecare secție, iar în cadrul programelor naționale de diabet și TBC medicamentele sunt eliberate pe baza rețetelor prescrise de medicul specialist.

La sfârșitul fiecărei luni se face verificarea stocurilor la medicamente și materiale sanitare, cantitativ, pe baza balanței de verificare, pe tipuri de medicamente și sortimente de către farmacist.

Decontarea medicamentelor prescrise în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuție pesonală, se face în baza contractului de furnizare de servicii farmaceutice încheiat între casele de asigurări de sănătate și farmacii pe baza prețurilor de referință în vigoare la data achiziționării medicamentului de către farmacie. Prețurile de referință ale medicamentelor cu contribuție personală de care beneficiază asigurații pe bază de prescripție medicală, se stabilesc de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu consultarea Colegiului Farmaciștilor din România și a Colegiului Medicilor din România.

Contabilitatea sintetică a medicamentelor și a materialelor sanitare în cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu, se ține cu ajutorul contului 600.01”Medicamente și materiale sanitare”, care este un cont de activ care evidențiază toate tipurile de medicamente (antibiotice, anestezice, citostatice, analgezice, perfuzii, vomitive, etc.) și materiale sanitare ( tifon, vată, alcool sanitar, seringi, truse sanitare) acordate cu titlu gratuit și administrate bolnavilor.

O atenție deosebită trebuie acordată medicamentelor care se clasifică, după sumele achitate pentru obținerea lor, asfel:

medicamente care se obțin cu titlu gratuit, cum sunt de exemplu: citostaticile, insulina, perfuziile și medicamentele administrate bolnavilor în cazuri de urgență, medicamentele pentru copii care se acordă pe baza carnetului de sănătate;

medicamente compensate: care se acordă pe baza rețetelor compensate și a carnatelor de sănătate din care fac parte în special antibioticele;

medicamentele achitate integral de către pacienți, altele decât cele gratuite sau cele compensate.

Contul se debitează cu valoarea medicamentelor și materialelor sanitare procurate prin creditul conturilor : 13”Casa”cu plățile în numerar făcute pentru achiziționarea de medicamente și materiale sanitare; 213”Alte decontări” cu valoarea sângelui primit grtuit de la Centrul de Conservare și Recoltare a Sângelui; 234”Furnizori”cu prețul de facturare al medicamentelor și al materialelor sanitare procurate de la furnizori; 337”Fonduri cu destinație specială” cu valoarea medicamentelor și a materialelor sanitare primite sub formă de donații,potrvit următoarei formule contabile:

600.01”Medicamente și materiale sanitare” = % 539.283.300

13”Casa” 37.042.000

213”Alte decontări” 121.900.000

234”Furnizori” 360.341.300

337”Fonduri cu destinație specială” 20.000.000

Contul se creditează: cu valoarea sângelui primit de la Centrul de Conservare și Recoltare a Sângelui, consumat, prin deditul contului 213:Alte decontări”; cu valoarea medicamentelor și a materialelor sanitare consumate în tratamentul bolnavilor spitalizați prin debitul contului 427”Cheltuieli privind activitatea sanitară “ și 492” Cheltuieli din alocații bugetare cu destinație specială”; cu medicamentele primite ca donații, consumate prin debitul contului 337”Fonduri cu destinație specială”, potrvit următoarei formule contabile:

% = 600.01”Medicamente și materiale sanitare” 497.721.110

213”Alte decontări” 131.425.324

427”Cheltuieli privind activitatea sanitară “ 195.800.786

492” Cheltuieli din alocații bugetare cu destinație specială” 155.000.000

337”Fonduri cu destinație specială” 15.495.000

Soldul debitor al contului 600.01”Medicamente și materiale sanitare” reflectă valoarea medicamentelor și a materialelor sanitare existente în cont la finele perioadei.

Evidența analitică a medicamentelor și a materialelor sanitare se conduce pe următoarele conturi analitice:

contul 600.01.01”Magazie materiale sanitare”

contul 600.01.01.1” Magazie materiale sanitare”

contul 600.01.01.2”Magazie materiale sanitare- donații”

contul 600.01.02”Farmcia 121”

contul 600.01.02.1”Farmacia 121-medicamente”

contul 600.01.02.1.1”Farmacia 121- medicamente”

contul 600.01.02.1.2” Farmacia 121- medicamente primite cu titlu de donație”

contul 600.01.02.2” Farmacia 121-materiale sanitare”

contul 600.01.02.2.1” Farmacia 121-materiale sanitare”

contul 600.01.02.2.2” Farmacia 121-materiale sanitare primite cu titlu de donație”

contul 600.01.02.4”Farmacia 121-SINDAN”

contul 600.01.02.41”Farmacia 121-medicamente SINDAN”

contul 600.01.04” Farmacia 125”

contul 600.01.04.1” Farmacia 125-medicamente“

contul 600.01.04.2”Farmacia 125- materiale sanitare”

3.2.2.ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII MATERIALELOR DE ÎNTREȚINERE ȘI GOSPODĂRIE

Pentru o mai bună desfășurare a activității de ocrotire a sănătății în cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu sunt necesare o altă categorie de materiale utilizate pentru asigurarea întreținerii și a gospodăririi unității denumite materiale gospodărești.

În cadrul acestei categorii se cuprind două grupe de materiale:materiale de întreținere și gospodărie și materiale cu caracter funcțional.

Principalele tipuri de materiale pentru întreținere și gospodărie existente în gestiunea spitalului sunt:

materiale pentru întreținere specifice sectorului sanitar ( pentru asigurarea curățeniei în incinta unității, pentru asigurarea igienei bolnavilor, materiale igienico-sanitare pentru personal, materiale pentru spălatul lenjeriei și a echipamentului sanitar);

rechizite de birou ( creioane, cerneală, dosare, hârtie, plicuri, bibliorafturi ) ;

imprimate tipizate utilizate în activitatea financiar-conatbilă și administrativă;

În categoria materialelor cu caracter funcțional se cuprind următoarele tipuri de materiale:

carburanți și lubrifianți pentru autovehicule;

piese de schimb, anvelope și alte materiale utilizate pentru întreținerea mijloacelor de transport;

materiale didactice

materiale pentru laborator ( reactivi, creioane colorate)

materiale pentru dezinfecție

Evidența contabilă a materialelor gospodărești se ține cu ajutorul contului 600.02”Materiale pentru întreținere și gospodărie” și contul 600.04”Materiale cu carater funcțional”.

Contul 600.02”Materiale pentru întreținere și gospodărie” se debitează cu materialele achiziționate din avansuri spre decontare acordate salariaților prin creditul contului 220”Debitori”; cu prețul de facturare al materialelor achiziționate de la furnizoriprin creditul contului 234”Furnizori”; cu valoarea materialelor primite cu titlu de donație prin creditul contului 337”Fonduri cu destinație specială”,potrivit următoarei formule contabile:

600.02”Materiale pentru întreținere și gospodărie”= % 75.224.300

220”Debitori” 25.435.000

234”Furnizori” 34.789.300

337”Fonduri cu destinație specială” 15.000.000

Contul 600.02”Materiale pentru întreținere și gospodărie” se creditează cu valoarea materialelor eliberate spre consum sau alte destinații, prin debitul conturilor : 220”Debitori” cu valoarea materialelor degradate sau lipsă, imputate persoanelor vinovate; 337”Fonduri cu destinație specială” cu materialele primite cu titlu de donație, consumate; 427”Cheltuieli privind activitatea sanitară “ și 492” Cheltuieli din alocații bugetare cu destinație specială” cu prețul de înregistrare al materialelor consumate efectiv; 601”Materiale aflate în prelucrare la terți” cu valoarea materialelor predate spre prelucrare la terți, ppotrivit următoarei formule contabile :

% = 600.02”Materiale pentru întreținere și gospodărie” 63.554.587

220”Debitori” 4.125.000

337”Fonduri cu destinație specială” 29975000

427”Cheltuieli privind activitatea sanitară “ 14.454.587

492” Cheltuieli din alocații bugetare cu destinație specială” 15.000.000

Soldul debitor al contutului reflectă valoarea materialelor existente în cont la finele perioadei.

Contul 600.04” Materiale cu caracter funcțional” funcționează după aceleași principii ca și contul 600.02”Materiale pentru întreținere și gospodărie”.

În cadrul analiticului “Alte materiale” se înregistrează materialele procurate pentru lucrările de întreținere și reparații curente executate în regie la clădiri, drumuri, poduri, instalații și mobilier, materiale procurate pentru reparații capitale, executate în regie, ambalaje incluse în costul materialelor procurate și care se pot valorifica prin unitățile comerciale specializate, ambalaje care se folosesc și se valorifică numai ca deșeuri, materiale rezultate din scaterea din funcțiune a mijloacelor fixe etc,

3.2.3.ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ALIMENTELOR ȘI A ALOCAȚIILOR PENTRU HRANĂ

În cadrul activității complxe a Spitalului Clinic Județean Sibiu privind asigurarea ocrotirii sănătății populației, asgurarea alimentației raționale și a celei dietetice deține un rol important. Progresele evidente realizate în acest domeniu, în decursul timpului, au venit să transforme alimentația dietetică într-un instrument eficace de tratament al mai multor boli.

În ceea ce privește organizarea activității privind alimentația în cadrul spitalului se constituie o comisie de alimentație care coordonează activitatea Blocului de bucătărie ce asigură alimentarea bolnavilor spitalizați și din care fac parte directorul economic, medicul delegat cu alimentația pe spital, medicul de gardă pe spital, șeful seviciului de aprovizionare, asistenta dieteticiană șefă, gestionarul magaziei de alimente și bucătarul șef. Comisia de alimentație trebuie să stabilească în raport cu specificul bolilor care sunt îngrjite un număr minim de regimuri alimentare (diete). Regimurile denumirea lor și conținutul acstora vor fi afișate și cunoscute de medici, asistenți și personalul blocului alimentar.

Comisia se întrunește săptămânal pentru a stabili meniurile care se vor servi în unitate în săptămâna următoare, lăsând asfel la dispoziția serviciului de aprovizionare timpul necsar pentru procurarea alimentelor necesare pregătirii meniurilor respective.

Activitatea de pregătire a alimentelor se desfășoară în cadrul Blocului de bucătărie, care cuprinde bucătăria propriu-zisă, magaziile de alimente , oficii pentru distribuirea hranei de la bucării în secții , sala de mese și alte oficii auxiliare. La nivelul secțiilor cu paturi se amenajează oficii de încălzire și distibuție a hranei.

Aprovizionarea cu alimente este asigurată de către serviciul de aprovizionare. Pentru a evita alterarea alimentelor perisabile, aprovizionarea cu alimente se face zilnic. Recepția alimentelor este asigurată de către gestionarul magaziei de alimente.

Prescrierea regimului alimentar indicat pentru fiecare bolnav internat se face zilnic, la vizita de dimineață, odată cu examinarea bolnavului. La terminarea vizitei pe secții, asistenta șefă centralizează regimurile pe total secție, după care asistenta dieteticiană pe spital însemnează toate regimurile aduse din secții, pe gripe de regimuri, caculând foaia de alimentație centralizată pe spital.

Predarea și primirea alimentelor de la magazie către bucătărie se face pe baza Listei zilnice de alimente, care se întocmește în două exemplare între orele 6.30-7.30 înprezența medicului de gardă și a bucătaruluișef care vor controla calitatea alimentelor eliberate.

În calculul alimentației pe spital se va avea în vedere necesitatea consumării alocației de hrană zilnică legală printr-o echilibrare a meniurilor. Nu este permisă nici economia , nici depășirea alocației de hrană zilnică legală, acasta trebuind să fie cheltiută zilnic.

Alocația de hrană zilnică pentru consumul colectiv în unitațile sanitare este stabilită conform prevederilor legale în vigoare astfel:

pentru bolnavii de HIV/SIDA internați în unitatea sanitară – adulți alocația de hrană zilnică este de 77000 lei/ bolnav/zi;

pentru bolnavii de HIV/SIDA internați în unitatea sanitară – copii alocația de hrană zilnică este de 57000 lei/bolnav/zi;

pentru bolnavii de TBC, neoplazici, hepatită si diabet internați în unitatea sanitară – adulți alocația de hrană zilnică este de 77000 lei/bolnav/zi;

pentru bolnavii de TBC, neoplazici, hepatită si diabet internați în unitatea sanitară – copii alocația de hrană zilnică este de 57000 lei/bolnav/zi;

pentru bonavii arși internați în unitatea sanitară, alocația de hrană zilnică este de 77000 lei/bolnav/zi;

pentru lăuze internată în unitatea sanitară, alocația de hrana zilnică este de 54000 lei;

pentru alți bolnavi adulți internați în unitatea sanitară, alocația de hrană zilnică este de 40000 lei/bolnavi/zi;

pentru bolnavii în leprozerii, alocația de hrana zilnica este de 60000 lei;

pentru bolnavii internați în staționare de zi, alocația de hrană zilnică este de 19000 lei;

pentru copii nou-născuți, alocația de hrană zilnică este de 12000 lei;

pentru copii între 0-3 ani, alocația de hrană zilnică este de 29000 lei ;

pentru copii între 3-16 ani, alocația de hrană zilnică este de 40000 lei ;

pentru bolnavii psihici și bolnavii psihici cu internare obligatorie în unitatea sanitară cu paturi, alocația de hrană zilnică este de 54000 lei ;

Nivelul alocațiilor de hrană mai sus amintite poate fi depășit la solicitarea persoanelor fizice beneficiare, cu suportarea de catre acestea a cheltuielilor suplimentare.

Organizarea contabilități alimentelor necesare asigurări hranei bolnavilor spitalizați în Spitalul Clinic Județean Sibiu se face cu ajutorul contului 600.03 “Alimente”. Acesta este un cont de activ și ține evidența stocurilor de alimente aflate în magazie dar și a mișcării lor.

Contul sa debitează cu valoarea alimentelor procurate în corespondență cu creditul urmatoarelor conturi: 13”Casa” cu alimentele achiziționate și plătite în numerar; 234”Furnizori” cu prețul de facturare al alimentelor procurate de la furnizori; 337”Fonduri cu destinație specială" cu valoarea alimantelor primite cu titlu de donație, potrivit următoarei formule contabile: 

600.03 “Alimente” = % 451.174.000

13”Casa” 41.600.000

234”Furnizori” 275.544.000

337”Fonduri cu destinație specială" 134.030.000

Contul se creditează cu valoarea alimentelor degradate, imputate persoanelor vinovate, prin debitul contului 220”Debitori”; cu alimentele primite ca donații, consumate prin debitul contului 337”Fonduri cu destinație specială", cu valoarea alimentelor consumate pantru prepararea hranei bolnavilor spitalizați prin debitul conturilor 427”Cheltuieli din asigurări de sănătate” și 492”Cheltuieli din alocații bugetare cu destinație specială “, potrivit următoarei formule contabile:

% = 600.03“Alimente” 421.055.000

220”Debitori” 21.055.000

337”Fonduri cu destinație specială" 55.000.000

427”Cheltuieli din asigurări de sănătate” 185.000.000

492”Cheltuieli din alocații bugetare cu destinație specială “ 90.000.000

410”Cheltuielile instituției finanțată de la bugetul local” 70.000.000

Soldul debitor al contului 600.03“Alimente” reflectă valoarea alimentelor existente în cont la finele perioadei.

Evidența analitică a alimentelor se conduce pe următoarele conturi anlitice:

600.03.01”Alimente în magazia spitalului”

600.03.02” Alimente în magazia spitalului-donații”

3.3. ÎNTOMIREA BALANȚEI DE VERIFICARE ȘI A DĂRII DE SEAMĂ CONTABILE

Blanța de verificare este un procedeu al contabilității care permite centralizarea și verificarea exactității datelor din contabilitate și a înregistrărilor efectutate în conturi, prin egelitățile pe care le conține, verificând, de asemenea, și respectarea principiului dublei înregistrări. Ea permite, totodată, centralizarea datelor oglindite distinct în conturi, pe fiecare mijloc, sursă sau proces economic, în vederea obținerii de informații de ansamblu asupra întregii activități a înstituției publice. Datele ei stau la baza întocmirii bilanțului, asigurând astfel și realizarea principiului dublei reprezentări a elementelor patrimoniale.

Balanța de verificare asupra execuției bugetare la 31 martie 2002 întocmită în cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu este prezentată în anexa nr.4.

Darea de seamă contabilă se constituie într-o formație de documente de sinteză elaborate de Ministerul Finanțelor și care cuprinde în mod obligatoriu următoarele:

bilanțul contabil;

contul de execuție al bugetului instituției publice;

detalierea cheltuielilor;

raportul de analiză pe bază de bilanț, denumit și raport de gestiune.

Mai pot fi solicitate ca anexă la bilanț următoarele documente de sinteză:

disponibil din fonduri cu destinație specială;

situația creanțelor și a datoriilor.

Bilanțul contabil se prezintă ca un tablou ce reunește elementele patrimoniale sub cele două aspecte – componență materială și proveniență. Conform principiilor contabilității, bilanțul cuprinde două părți și anume: activul- situat în partea stângă a tabloului și pasivul – situat în partea dreaptă a tabloului. Indicatorii bilanțieri prin care sunt grupate și generalizate elementele patrimoniale se numesc posturi de bilanț, care sunt structurate, la rândul lor, în capitole și grupe de activ respectiv, de pasiv. Ordinea de dispunere a indicatorilor în activul bilanțului este cea inversă gradului de lichiditate, asfel: mijloace fixe, terenuri, obiecte de inventar și respectiv mijloace bănești, decontări, cheltuieli,materiale. Pasivul bilanțului cuprinde sursele de finanțare în ordinea inversă a exigibilității lor, grupate în: fonduri și finanțarea de la buget, venituri proprii, decontări, alte surse.

Contul de execuție al bugetului instituției publice corespunde contului de rezultate din contabilitatea agenților economici. Caracteristica sa de bază este aceea că oglindește ceea ce s-a realizat, prezentând gradul de îndeplinire a obiectivelor pe care înstituția și le-a propus a le realiza.

Contul este alcătuit cu respectarea clasificației bugetare, conținutul rubricilor fiind: prevederi anuale, prevederi trimestriale, plăți efectuate(nete), cheltuieli efective.

Datorită importanței deosebite a cheltuielilor făcute din banii publici și a necesității unei evidențe riguroase a acestora, darea de seamă conatbilă include ca o a doua anexă la bilanț “Detalierea cheltuielilor”. Ea cuprinde aceleași rubrici ca și contul de execuție, respectiv prevederi anuale, unde se înscriu creditele aprobate inițial, prevederi trimestriale, echivalente cu creditele definitive, plăți efectuate și cheltuieli efective, dar se referă exclusiv la cheltuieli. Acestea sunt numerotate conform clasificației bugetare asfel: cheltuieli curente, cheltuieli de capital, operațiuni financiare. Fiecare categorie reunește mai multe titluri; acestea la rândul lor, se defalcă pe tipuri de cheltuieli, după destinație, mergându-se pe subdiviziunile clasificației bugetare.

Raportul de gestiune reia toate datele cifrice din bilanț și descrie întreaga activitate a instituției, conform specificului său, reprezentând în același timp, prin semnătură, că datele înscrise în documentele de sinteză sunt corecte și conforme cu realitatea.

Ansamblul dării de seamă contabile trebuie să reflecte o imagine fidelă, clară și completă a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatelor executării bugetului instituției publice.

La nivelul Spitalului Clinic Județean Sibiu bilanțul contabil întocmit la 31 martie 2002 este prezentat în anexa nr.5.

3.4. MONOGRAFIE CU PRINCIPALELE OEPRAȚIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE ȘI MATERIALELE SANITARE

În tabelul nr. 12 sunt prezentate principalele operațiuni contabile privind medicamentele și materialele sanitare efectuate în luna martie 2002 în cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu:

Tabel nr.12

Jurnal de înregistrare a operațiilor în debitul și creditul conturilor

la data de 31.03.2002

4.POSIBILITĂȚI DE PRELUCRARE AUTOMATĂ A DATELOR CU AJUTORUL CALULATORULUI

4.1.DATE DE INTRARE

Documentele primare folosite pentru obținerea situațiilor privind intrarea și ieșirea medicamentelor din gestiunea de medicamente sunt următoarele:

pentru intări: Factură și Notă de intrare recepție;

pentru ieșiri: Condică de prescripții medicale și Condica de aparat.

În ceea ce privește circuitul documentelor justificative vehiculate în cadrul sistemului informațional contabil, documentele de intrare (Factura și Nota de intrare recepție) și cele de ieșire (Condica de prescripții medicale și Condica de aparat) se predau la serviciul financiar – contabil, unde pe baza lor se vor completa Notele contabile. După introducerea datelor din notele contabile în fișierele de date ale aplicației informatice privind gestiunea de medicamente, acestea se înapoiază la contabilitate unde se vor arhiva. Tot la contabilitate vor fi predate și situșiile elaborate pe calculator cu privire la gestiunea medicamentelor.

Pe baza documentelor de intrare de medicamente se realizează încărcărea cu soldurile respective pentru fiecare cont de medicamente. Pentru încărcare se introduc datele respectând macheta de pe ecran. La tipul contului de medicamente se introduce: “ A” (activ).

Se folosesc două tipuri de conturi:

pentru medicamente;

pentru materiale sanitare.

Pentru modificarea sau ștergerea unei operații se selectează opțiunea respectivă (de ștergere sau de modificare), după care se introduce codul operației de modificat sau de șters.

Meniul principal al aplcației cuprinde următoarele opțiuni:

inițializare fișiere;

prelucrare în nomenclatoare;

prelucrare intrare medicamente;

prelucrare ieșire medicamente;

prelucrare fișa de magazie.

Inițailizarea fișierelor se face la începutul fiecărui exercițiu financiar și constă în a stabili situția stocurilor de medicamente existente la începutul aului. Asfel se preiau medicamentele și materialele sanitare existente, provenind din anul precedent, folosindu-se pentru aceasta operația STOC <>0, prin care se efectuează golirea fișierelor de intrări și de ieșiri de medicamente.

Prelucrarea în nomenclatoare presupune efecturea următorelor operațiuni:

adăugare;

modificare;

ștergere;

listare.

Prelucrarea intărilor de medicamente constă în efctuarea următoarelor operațiuni:

adăugarea în fișierul de intrări medicamente a informațiilor cuprinse în Nptele de intrare-recepție;

modificarea unor tipuri de medicamente;

vizualizarea pe ecran a informațiilor privind intrările de medicamente, fără însă a le putea modifica;

obținerea și listarea centralizatorului de intrări de medicamente ( centralizează intrările de medicamente pe conturi, capitole, articole, alineate și tipuri de medicamente);

listarea situației privind intrărle de medicamente;

listarea situției privind intrările de medicamente pe furnizori și prețuri.

Prelucrarea ieșirilor de medicamente constă în efectuarea următoarelor operațiuni:

adăugarea în fișierul de ieșiri medicamente a informațiilor cuprinse în condicile de prescripții medicale sau în Condicile de aparat;

modificarea unor tipuri de medicamente;

listarea situției privind ieșirile de medicamente;

listarea situșiei medicamentelor consumate pe secții și servicii medicale;

listarea situției materialelor sanitare pe secții și servicii medicale,

listarea situției medicamentelor consumate pe un pat de spitalizare;

listarea situției medicamentelor consumate pe o zi de spitalizare.

Prelucrarea în fișele de magazie constă în efectuarea următoarelor oprațiuni:

obținerea fișierelor de magazie, care presupune parcurgerea următoarelor etape:

golirea fișelor de magazie;

prelucarea intărilor și ieșirilor de materiale;

recalcularea stocurilor de preluate pentru obținerea stocurilor finale;

obținerea stocului din magazie și care este stocul lunar;

vizualizarea fișelor de magzie;

listarea fișelor de magazie;

listarea situției stocului din magazie.

4.2.CONȚINUTUL BAZEI DE DATE

Pentru funcționarea aplicației informatice privind gestiunea medicamentelor se vor folosi următoarele fișiere de date care trebuiesc actulizate:

nomenclatorul de furnizori de medicamente denumit NOMF.dbf;

nemenclatorul de medicamente denumit NOMM.dbf;

tipuri de secții și servicii medicale denumit SECȚII.dbf;

intrări de medicamente denumit INTRĂRI.dbf;

ieșiri de medicamente denumit IEȘIRI.dbf;

centralizator de intrări ed medicamente denumit CENTZ.dbf;

centralizator al consumului de medicamente denumit CENTZ.dbf;

stoc lunar de medicamente denumit STOC.dbf,

fișe de magazie denumit FM.dbf.

structura fișierului NOMF.dbf conține următoarele câmpuri:

cod furnizor;

denumire furnizor;

adresa;

cod fiscal;

număr cont bancar.

Fișierul NOMM.dbf sortat și indexat după tipul și codul medicamentului permite actializarea celorlalte fișiere cu următoarele informații:

denumire medicament;

cod medicament;

unitate de măsură;

preț de achiziție;

cont contabil;

clasificația bugetară: capitol, articol, alineat;

stoc inițial.

Fișierul SECȚII.dbf sortat pe secții și servicii medicale conține următoarele câmpuri:

cod secție sau serviciu medical;

denumire secției sau serviciu medical.

Fișierul INTRĂRI.dbf conține următoarele câmpuri:

număr curent;

număr NIR;

data NIR (zi, lună, an);

cod furnizor;

nume furnizor;

denumire medicament;

cod medicament;

unitate de măsură;

preț de achiziție;

cantitate recepționată;

cantitate intrată;

diferență cantitativă;

valoare recepție;

valoare intrată;

diferență valorică.

Fișirul IEȘIRI.dbf conține următoarele câmpuri:

nr.curent;

nr. condică;

tip condică;

data condică;

secția-serviciul;

denumire medicament;

cod medicament;

unitate de măsură;

preț de achiziție;

cantitate ieșită;

cont;

capitol;

articol;

alineat;

valoare ieșită.

Fișierul FM.dbf conține următoarele câmpuri:

denimire medicament;

cod medicament;

unitate de măsură;

cont;

capitol;

articol;

alineat;

data document;

nr. document;

tip document;

cantitate intrată;

cantitate ieșită;

preț de achiziție;

stoc inițial;

stoc precedent.

4.3. SCHEMA BLOC DE PRELUCRARE

Schema bloc de prelucrare a aplicației informatice privind gestiunea medicamentelor este prezentată în figura nr. 1

4.4.RAPOARTE DE IEȘIRE

Situațiile de ieșire care rezultă din aplicația “Gestiunea medicamentelor” se obțin sub formă de rapoarte de ieșire care cuprind datele introduse în fișierele de date ale apliacației.

Asfel, se pot obține situșii de ieșire cu privire la:

listarea informațiilor din nomenclatoare;

listarea intrărilor de medicamente pentru luna în curs sau pentru orice lună se dorește;

listarea furnizorilor de medicamente, a prețului de achiziție al acestora, al cantităților achiziționate;

listarea ieșirilor de medicamente pentru luna în curs sau pentru orice lună se dorește;

listarea medicamentelor consumate pe tipuri de medicamente în cadrul fiecărei secții sau serviciu medical, de la începutul anului și până în luna specificată;

listarea fișelor de magazie din luna curentă sau din orice lună se dorește.

Aplicația “Gestiunea medicamentelor “ permite obținerea la imprimantă a următoarelor situații de ieșire:

Situția intrărilor de medicamente pentru luna și anul pentru care se cere listarea

Centralizatorul intrărilor de medicamente pentru luna și anul pentru care se cere listarea;

Situția furnizorilor de medicamente;

Situația consumului de medicamente pe secții sau servicii medicale;

Centralizatorul consumului valoric de medicamente pentru luna și anul pentru care se cere listarea;

Situația stocului lunar de medicamente.

Aceste situții se obțin tastând luna sau anul pentru care dorim obținerea uneia dintre situațile de ieșire menționate.

Dacă se dorește listarea situațiilor de ieșire se introduce luna, anul pentru care se dorește obținerea rapoartelor precum și formatul hârtiei.

La sfârșitul fiecărei luni se va realiza actualizarea bazelor de date.

De asemenea rapoartele de ieșire menționate se pot vedea pe terminal sau tipări la imprimantă, selecția făcându-se în dialog cu calculatorul.

4.5. CONCLUZII

Biroul financiar-contabil și farmaciile Spitalului Clinic Județean Sibiu sunt dotate cu minumum de tehnică de calcul, reprezentat prin tehnologie modernă de aplicare și sintetizare a informațiilor contabile necesare desfășurării activității financiare.

Asistența medicală acordată în cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu vizează toate aspectele legate de un tratament complex al tuturor afecțiunilor. În cadrul spitalului se efectuează consultații analize, tratamente și intervenții chirurgicale. Toată această complexitate a serviciilor oferite presupune susținerea ei materială și umană executată cu ajutorul aparaturii și instrumentarului deosebit de complex, a cadrelor medicale cu pregătire superioară și medie de diferite specialități a personalului de conducere și administrativ.

Normativele de personal, criteriile de costituire a compartimentelor și statelor de funcții sunt stabilite și aprobate de Ministerul Sănătății și respectă legislația în vigoare precum și instrucțiunile elaborate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Organizarea Spitalului Clinic Județean Sibiu implică dezvoltarea unei organizări a contabilității sale care să permită urmărirea evoluției patrimoniului, conservarea acestuia și dezvoltarea sa, urmărirea stării și mișcării sale.

Datorită complexității gestiunii spitalului în balanțele de verificare sintetice sunt cuprinse majoritatea conturilor utilizate în cadrul contabilității bugetare. Calculatoarele de care dispune spitalul sunt afectate asfel: pentru prelucrarea datelor și înmagazinarea informațiilor contabile și respectiv pentru evidența farmaceutică.

Se desprinde concluzia că organizarea și conducerea contabilității spitalului este realizată în conformitate cu structura organizatorică a unui spital fapt care permite circulația corespunzătoare și oportună a informațiilor contabile , aceasta oferind organelor de conducere posibilitatea luării de decizii corect fundamentate în funcție de situațiile apărute , precum și posibilitatea urmăririi și cunoașterii în orice moment a situației patrimoniului unității.

În legătură cu utilizarea sistemelor de prelucrare a datelor spitalul respectă normele privind păstrarea sub forma suporturilor tehnice și controlul datelor înregistrate în contabilitate.

Comparând finanțarea trimestrului I al anului 2001 cu cea a trimestrului cu cea trimestrului I 2002 se poate spune că se poate spune că veniturile contractate din contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate Sibiu sunt mai mari față de anul 2001, dar ar trebui să acopere atât inflația cât și cheltuielile care au crescut comparativ cu cele din 2001 aceeași perioadă.

Sistemul actual de sănătate trece actualmente printr-o perioadă de schimbări substanțiale atât din punct de vedere structural cât și financiar.

Spitalele și serviciile de asistență în ambulator sunt insuficient finanțate, există puține metode de stimulare a folosirii eficiente a resurselor actuale , existând de fapt factori ce încurajeză risipe.

Resursele financiare de care dispune spitalul în prezent trebuiesc utilizate eficient, pentru a obține mai nult cu aceași bani.

BIBLIOGRAFIE

Drehuță Emilian- Administrarea veniturilor bugetului public, Editura Agora, Bacău, 1995.

Jitaru Constantin – Contabilitatea instituțiilor din administrația publică, Editura didactică și pedagogică RA, București,

Șoșdean Aleodor – Gestiunea financiară a instituțiilor publice, Editura Mirton, Timișoara, 1995.

Șoșdean Aleodor -Gestiunea financiară a instituțiilor publice, ediția a 2-a, Editura Intergraf, Reșița, 1996.

Șoșdean, Aleodor Dumitru Popovici – Contabilitatea primăriilor în economia de piață, Editura Amarcord, Timișoara, 2000.

Șoșdean Aleodor – Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Mirton, Timișoara, 2001.

*

* *

xxx – Legea nr. 22 din 8 octombrie 1969, privind garanțiile materiale reținute gestionarilor, Monitorul Oficial nr.132 din 18 noiembrie 1969.

xxx – Decretul 256/1973, privind stabilirea normelor unitare de structură a unităților sanitare, Buletinul Ministerului Sănătății nr. 12/1973.

xxx – Legea contabilității nr.82/1991, Monitorul Oficial nr.265 din 27 decembrie 1991.

xxx – Legea nr.145 din 24 iulie 1997, privind asigurările sociale de sănătate, Monitorul Oficial nr. 178 din 31 iulie 1999.

xxx – Legea 146 din 27 iulie 1999, privind organizarea, fucționarea și finanțarea spitalelor, Monitorul Oficial nr. 370 din 3 august 1999.

xxx – Anexa la Hotărârea Guvernamentală nr. 546 din 8 iulie 1999 , privind finanțărea unităților sanitare din subordinea Ministerului Sănătății, Monitorul Oficial nr.328 din 9 iulie 1999

xxx – Ordinul nr.43 din 11 aprilie 2000 al preșdintelui Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate, Monitorul Oficial nr.398/2000.

xxx – Norme ale Ministerului Sănătății nr.1940/1999 privind finanțarea ocrotirii sănătății, publicată în Monitor

xxx – Ordonanță Guvernului României nr.68 din 30 august 2001, pentru modificarea Legii 146/1999 privind organizarea, funcționarea și finanțarea spitalelor, Monitorul Oficial nr.538 din 1 septembrie 2001.

xxx – Hotărârea Guvernamentală nr.296 din 28 martie 2002, privind nivelul alocațiilor de hrană pentru consumurile colective din unitățile sanitare publice, Monitorul Oficial nr.241 din 10 aprilie 2002.

xxx – Tribuna economică, colecția 1995-2002.