. Contabilitatea Materiilor Prime, Materialelor, Produselor Si Productiei In Curs

MOTTO

Daca poti evalua lucrul la care te referi si il poti exprima in cifre , poti spune ca stii ceva despre el. Daca nu-l poti evalua sau exprima in cifre , autocunoasterea ta este saraca si nesatisfacatoare; poate fi inceputul cunoasterii, dar ai facut un pas mic, in conceptiile tale catre studiul de stiinta”

BERNARD COLOSSE

ACTIVE CIRCULANTE – GENERALITATI

Desfasurarea activitatii oricarui agent economic, implica interventia unei mari diversitati de mijloace circulante materiale de la un capat la celalalt al lantului productiv sau comercial, pe temeiul carora se realizeaza obiectul de activitate al regiei sau societatii comerciale.

Activele circulante sunt bunuri consumabile intr-o perioada mai scurta de un an, fara a depasi intervalul de timp al unui ciclu de exploatare. Pentru un agent comercial ciclul de exploatare incepe din momentul cumpararii marfurilor si se incheie in momentul vanzarii acestora.

Ciclul de exploatare al unei persoane juridice reprezinta perioda de timp dintre achizitionarea materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in numerar sau sub forma unui echivalent de numerar .

Prin echivalente de numerar se inteleg investitiile financiare pe termen scurt, usor convertibile in numerar si al caror risc de schimbare a valorii este nesemnificativ.

Activele circulante au un caracter patrimonial( reprezinta drepturile si obligatiile agentului economic care le detine, asupra lor) si au o durata scurta de viata(timp), deoarece pe masura exploatarii sunt incorporate in alte elemente patrimoniale destinate intrebuintarii sau valorificarii).

In categoria activelor circulante se cuprind:

valori din exploatare;

valori realizabile pe termen scurt;

disponibilitati banesti

Valorile din exploatare sunt active circulante care au un continut material.Din categoria valorilor din exploatare fac parte

a) stocurile de materii prime si materiale

b) obiectele de inventar

c) productia in curs de executie

d) decontari cu actionarii

e) marfurile

f) pasari si animale

Valorile realizabile pe termen scurt sunt drepturi de creanta ale agentului economic asupra altor agenti economici sau persoane fizice.(Creanta – este un drept al unui persoane fizice sau juridice pe care il are de primit de la o alta persoana fizica sau juridica, la un anumit termen sau dupa o perioada de timp).

Valorile realizabile pe termen scurt cuprind urmatoarele elemente:

Clienti;

efecte comerciale de primit;

valori mobiliare de plasament;

decontari cu actionarii;

debitori diversi.

Disponibilitatile banesti ale agentului economic reprezinta toate mijloacele banesti aflate in posesia acestuia , la un moment dat.

Formele pe care le imbraca disponibilitatile banesti ale agentului economic sunt:

disponibilitati banesti aflate in casierie- casa;

disponibilitati la banca in lei si devize;

alte disponibilitati banesti(carnete CEC, chitante de achitat, etc.

CAPITOLUL II

CARACTERIZARE GENERALA A STOCURILOR

Stocurile reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii destinate:

a fi consumate la prima utilizare

a fi vandute dupa prelucrarea lor in procesul de productie;

a fi vandute in starea in care s-au cumparat.

In categoria stocurilor se includ :

materiile prime – care reprezinta substanta principala a produselor finite;

materiale consumabile –sunt bunurile care participa sau ajuta la procesul de productie fara a se regasi, de regula,in produsul finit;

materiale de natura obiectelor de inventar – sunt bunurile care nu indeplinesc conditiile de valoare si/sau de durate pentru a se include in categoria imobilizarilor corporale;

produsele – reprezentate de semifabricate, produse finite si produse reziduale;

productia in curs de executie- este preductia care nu a trecut prin toate fazele procesului tehnologic;

animalele si pasarile- reprezinta animalele tinere, la ingrasat, de productie (lana,lapte,carne oua), coloniile de albine;

marfurile – sunt stocurile cumparate in vederea vanzarii acestora in aceeasi stare;

ambalajele sunt stocurile utilizate pentru pastrarea si transportul bunurilor.

Stocurile se pot clasifica dupa mai multe criterii:

Dupa natura de provenienta:

– Stocuri cumparate: materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar,baracamente si amenajari provizorii, animale si pasari, ambalaje;

Stocuri fabricate: productie in curs de executie, semifabricate, produse reziduale, produse finite.

Dupa apartenenta la patrimoniu:

Stocuri care fac parte din patrimoniu, care se pot afla fie in spatiile proprii, fie se afla la terti in custodie, pentru prelucrare sau reparare;

Stocuri care nu fac parte din patrimoniu, dar se afla in gestiunea unitatii, fiind primite de la terti pentru vanzare in consignatie, pentru prelucrare,reparare etc.;

Dupa gradul de individualizare si modul de gestionare:

Stocuri identificabile, care sunt individualizate pentru fiecare articol sau categorie de bunuri, in care se include , de regula, bunurile de folosinta indelungata;

Stocuri fungibile sau interschimbabile care in cadrul fiecarei categorii nu pot fi in mod unitar identificabile .

Structura stocurilor se modifica in functie de etapele in care se regasesc in cadrul ciclului de exploatare, care, in cadrul intreprinderilor de productie se poate reprezenta astfel:

materii prime si => productie => semifabricate => produse finite

materiale neterminata si reziduale

In cazul societatilor din domeniul comertului, ciclul de exploatare consta in cumpararea marfurilor, care se vand ulterior in aceeasi forma.

CAPITOLUL III

EVALUAREA STOCURILOR DE MATERII PRIME, MATERIALE PRODUSELOR SI PRODUCTIEI IN CURS

Evaluarea la intrarea in patrimoniu

La intrarea in patrimoniu bunurile materiale sunt evaluate si inregistrate in contabilitate in functie de modul de dobandire:

Bunurile procurate de la furnizori se evalueaza la costul de achizitie, care are urmatoarea structura:

-pretul de cumparare fara TVA;

-taxe nerecuperabile( taxe vamale, accize,comisioane, taxe de asigurare etc.)

cheltuieli de transport si manipulare;

TVA inscrisa in factura furnizorului, n cazul in care cumparatorul nu este platitor TVA.

Bunurile obtinute din productia proprie se evalueza la costul de productie format din;

cheltuieli directe: cu materii prime, materiale consumabile, salariilor muncitorilor direct productivi;

cheltuieli indirecte: cheltuieli gospodaresti, cu reparatiile, cu serviciile bancare si postale etc.

Bunurile obtinute cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea justa( de utilitate), care reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in cadrul tranzactiei comerciale.

Bunurile aduse ca aport in natura se evalueaza la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii.

Iesirea stocurilor de materii prime ,materiale,produse si productiei in curs

La iesirea din patrimoniu bunurile materiale se evalueaza prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:

Metoda primul intrat ,primul iesit – FIFO

Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie, al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului , bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica .

Metoda costului mediu ponderat – CMP

Metoda costului mediu ponderat presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie.

V Si + V I

CMP = –––––-

C Si + C I

Unde: V Si valoarea stocului initial( a ultimului stoc)

V I valoarea bunurilor intrate la alt pret

C Si cantitatea din stocul initial

CI cantitatea bunurilor intrate la alt pret

Metoda ultimul intrat, primul iesit – LIFO

Aceasta metoda presupune ca bunurile iesite din gestiune sa se evalueze la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari. Pe masura epuizarii lotului , bunurile iesite se evalueaza la costul de achizitie sau costul de productie al lotului anterior, in ordine cronologica.

d) Metoda identificarii individuale – consta in evaluarea bunurilor la costul istoric (de intrare). Se poate folosi in cazul produselor de folosinta indelungata, care se pot identifica prin serie, data de intrare, cost de achizitie.

Evaluarea stucurilor la preturi srtandard

O solutie mai simpla prevazuta de Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii este aceea a evaluarii si inregistrarii bunurilor atat la intrarea in patrimoniu (gestiune), cat si la iesire la preturi standard(prestabilite) –denumite preturi de inregistrare- cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.Aceste diferente de pret se stabilesc si se inregistreaza distinct cu ocazia intrarii bunurilor respective in patrimoniu si se repartizeaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor.

Repartizarea diferentelor de pret asupra bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient, care se calculeaza astfel:

Soldul initial diferente de pret aferente intrarilor

Al diferentelor + in cursul perioadei cumulat

De pret de la inceputul anului

Coeficient

(K) = ––––––––––––––––––––-

De repartizare soldul initial valoarea intrarii in cursul

Al stocurilor la pret + perioadei la pret de inregistrare

De inregistrare cumulat de la inceputul anului

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare , iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.

Coeficientii de repartizare a diferentelor pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II, prevazute in planul general de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.

La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret de inregistrare , astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie, dupa caz.

CAPITOLUL IV

DOCUMENTE PRIVIND EVIDENTA OPERATIVA A STOCURILOR

Activele circulante materiale din cadrul unei intreprinderi ocazioneaza numeroase operatiuni, cum ar fi: aprovizionarea, pastrarea, eliberarea din depozite,prelucrarea in procesul de productie, vanzarea, inventarierea etc. Aceste operatiuni trebuie consemnate in diferite documente de evidenta operativa a stocurilor.

Intreprinderile emit catre furnizori comenzi, iar pe baza acestora se incheie contracte economice. In anumite conditii contractele economice sunt inlocuite de catre furnizori prin confirmare de comanda.

In cadrul executarii comenzii si a contractului de aprovizionare, cumparatorul primeste de la furnizor avizul de insotire a marfii sau factura fiscala. Intreprinderile care intocmesc factura fiscala in momentul livrarii bunurilor nu vor mai ei, pe grupe sau categorii de stocuri.

La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret de inregistrare , astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie, dupa caz.

CAPITOLUL IV

DOCUMENTE PRIVIND EVIDENTA OPERATIVA A STOCURILOR

Activele circulante materiale din cadrul unei intreprinderi ocazioneaza numeroase operatiuni, cum ar fi: aprovizionarea, pastrarea, eliberarea din depozite,prelucrarea in procesul de productie, vanzarea, inventarierea etc. Aceste operatiuni trebuie consemnate in diferite documente de evidenta operativa a stocurilor.

Intreprinderile emit catre furnizori comenzi, iar pe baza acestora se incheie contracte economice. In anumite conditii contractele economice sunt inlocuite de catre furnizori prin confirmare de comanda.

In cadrul executarii comenzii si a contractului de aprovizionare, cumparatorul primeste de la furnizor avizul de insotire a marfii sau factura fiscala. Intreprinderile care intocmesc factura fiscala in momentul livrarii bunurilor nu vor mai emite aviz de insotire a marfii.

Luarea in primire a bunurilor aprovizionate se numeste receptie, care presupune efectuarea urmatoarelor operatiuni:

receptia transportului – se efectueaza de catre delegatul intreprinderii cumparatoare si consta in verificarea starii ambalajelor. Pentru lipsurile constatate se intocmeste un proces verbal de constatare, semnat de ambele parti.

receptia cantitativa – se efectueaza de catre gestionar si presupune confruntarea datelor din documente ( comanda, aviz de insotire a marfii sau factura fiscala) cu cantitatile de stocuri efectiv primite. Pe baza constatarilor facute, gestionarul intocmeste nota de receptie si constatare de diferente.

receptia calitativa – se realizeaza de catre un specialist ( tehnolog sau merceolog).Pentru anumite materiale se iau brobe pentru analiza chimica, tehnica, etc.

In cazul unor declansari intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea unitatii, se procedeaza astfel;

-bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat in locul de depozitare cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;

-bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in gestiune.

Documentele de evidenta operativa a magaziei sau a depozitului este fisa de magazie, care se intocmeste separat pentru fel, calitate sau sortiment de stocuri.

Documentele utilizate pentru eliberarea materialelor din magazie pentru consum sunt bonul de consum si fisa limita de consum.

Pentru predarea la magazie a produselor obtinute din productia proprie si pentru tranzitarea materialelor de la un loc la altul se intocmeste bonul de predare-transfer-restituire. Acelasi document se foloseste si pentru restituirea materialelor neutilizate.

Trimiterea materialelor pentru prelucrare la terti se face in baza avizului de insotire a marfii, pe care se face mentiunea ,,pentru prelucrare la terti”.

Livrarea marfurilor si a produselor si a produselor se face in baza dispozitiei de livrare, avizului de insotire a marfii si a facturii fiscale.

In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor,acestea se inregistreaza ca iesite din unitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia,astfel:

-bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi inafara bilantului;

– bunurile livrate dar nefacturate, se inregistreaza ca iesire din gestiune atat la locurile de depozitare cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea acestora din gestiune.

CAPITOLUL V

ORGANIZAREA CONTABILITATII SINTETICE SI ANALITICE A STOCURILOR

In conformitate cu Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii, contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric,dupa doua metode: inventarul permanent si inventarul intermitent.

Metoda inventarului permanent

In conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza , pe baza de documante justificative, toate operatiunile de intrare si iesire ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.

Conform normelor contabile din tara noastra, in conditiile utilizarii inventarului permanent, unitatile patrimoniale isi pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor dupa specificul activitatii si necesitatile proprii.

Se disting mai multe metode de evidenta operativa si anume:

Metoda operativ – contabila ( pe solduri)

In acest caz , la locul de depozitare se tine evidenta operativa a stocurilor de materiale ,pe categorii, iar la contabilitate se tine evidenta valorica pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor concordanta inregistrarilor din evidenta depozitelor cu cele din contabilitate se face lunar prin evaluarea stocurilor cantitative transmise din fisele de magazie in registrul stocurilor.

Metoda cantitativ – valorica ( pe fise de cont analitic)

In cazul utilizarii acestei metode, la locul de depozitare se tine evidenta pe categorii de bunuri, iar in contabilitate se tine o evidenta cantitativ valorica.

Verificarea exactitatii si concordantei inregistrarilor in evidenta depozitelor cu cele din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantitatile inregistrate in fisele de magazie cu cele din fisele de cont analitic din contabilitate.

Metoda global –valorica

Aceasta metoda consta in tinerea evidentei numai valoric, atat la nivelul gestiunii cat si in contabilitate.Si in acest caz, periodic se face controlul concordandei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cele din contabilitate.

Metoda inventarului intermitent

Normele contabile din tara noastra permit unitatilor patrimoniale mici si mijlocii sa utilizeze metoda inventarului intermitent. Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si deci inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul fiecarei luni.

Relatia de calcul a iesirilor va fi urmatoarea:

E = Si + I – Sf

Unde: E – valoarea iesirilor

Si – valoarea stocurilor initiale

I – valoarea intrarilor din perioada respectiva

Sf – valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere

In cazul utilizarii inventarului intermitent, pentru stocurile provenite din productie proprie, la inceputul fiecarei luni se anuleaza stocul initial concomitent cu micsorarea veniturilor din productia stocata.

CAPITOLUL VI

REFLECTAREA IN CONTABILITATE A MATERIILOR PRIME,MATERIALELOR CONSUMABILE PRODUSELOR SI PRODUCTIEI IN CURS

NOTIUNI GENERALE

Materiile prime sunt acele bunuri materiale care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala , fie transformata.

Materialele consumabile(materiale auxiliare,combustibili,materiale pentru ambalat,piese de schimb si alte materiale consumabile) sunt acele bunuri materiale care ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul finit.

Produsele finite sunt acele bunuri materiale care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie, si nu mai necesita prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor.

Semifabricatele reprezinta produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie ( faza de fabricatie) si care trec in continuare in precesul tehnologic al altei sectii( faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor.

Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. In cadrul productiei in curs de exectie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie sau neterminate.

CONTURI UTILIZATE

Reflectarea in contabilitate stocurilor se face cu ajutorul conturilor din clasa 3 ,,Conturi de stocuri si productie in curs de executie’’,care cuprinde urmatoarele grupe de conturi:

grupa 30,,Stocuri de materii si materiale’’

grupa 33,,Productie in curs de executie’’

grupa 34 ,,Produse’’

grupa 34 ,,Stocuri aflate la terti”

grupa 36 ,,Animale’’

grupa 37 ,,Marfuri’’

grupa 38 ,,Ambalaje”

grupa 39 ,,Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie.

Dupa continutul economic conturile din clasa 3 se grupreaza astfel:

-Conturi care tin evidenta stocurilor la valoarea de intrare – 301, 302, 303, 331, 341, 345, 351, 354, 361, 371 si 381 – care sunt conturi de activ

-Conturi substractive sau rectificative, care au rolul de a corecta valoarea de intrare a stocurilor – 308, 348, 368, 388 – conturi de diferente de pret. Acestea pot fi utilizate ca si conturi de activ sau ca si conturi bifunctionale.

Contul 301,, Materii prime’’( in care se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime ) si contul 302 ,, Materiale consumabile’’ ( in care se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materiale consumabile) sunt conturi de activ.

In debitul conturilor 301,,Materii prime’’ si 302 ,,Materiale consumabile’’ se inregistreaza:

-valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime si a materialelor consumabile achizitionate

-valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime si a materialelor consumabile aduse de la terti;

-valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime si materialelor consumabile reprezentand aport in natura a actionarilor si asociatilor;

-valoarea materiilor prime si a materialelor consumabile constatate plus la inventar si a celor primite cu titlu gratuit;

-valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor si produselor retinute si consumate ca materie prima sau materiale consumabile

in aceeasi unitate;

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime si materialelor

consumabile primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii,unitate sau subunitati.

In creditul conturilor 301,,Materii prime’’ si 302,,Materiale consumabile’’ se inregistreaza:

-valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime si materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar si pierderile din deprecieri;

-valoarea la pret de inregistrate a materiilor prime si materialelor consumabile vandute ca atare;

-valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime si a materialelor consumabile livrate societatilor din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau la subunitati;

-valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime si a materialelor consumabile iesite prin dodatie si pierderile din calamitati;

-valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime si materialelor consumabile trimise spre prelucrare sau in custodie la terti.

Soldul conturilor 301,,Materii prime’’ si 302 ,,Materiale consumabile’’reprezinte valoarea materiilor prime respectiv a materialelor consumabile existente in stoc.

Contul 303,, Materiale de natura obiectelor de inventar’’ functioneaza la fel ca si conturile 301 si 302.

Contul 308,,Diferente de pret la materii prime si materiale’’

Cu ajutorul acestul cont se tine evidenta diferentelor ( in plus sau in minus) intre pretul de inregistrare standard(prestabilit) si costul de achizitie , aferente materiilor prime , materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar.

In debitul contului 308 ,, Diferente de pret la materii prime si materiale’’ se inregistreaza;

diferentele de pret in plus ( costul de achizitie este mai mare decat pretul standard) aferente materiilor prime si materialelor consumabile intrate in gestiune;

diferente de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune.

In creditul contului 308,, Diferente de pret la materii prime si materiale’’ se inregistreaza;

diferente de pret in minus aferente materiilor prime , materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate;

diferente de pret in plus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune.

Contul 331,,Produse in curs de executie’’

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta stocurilor de produse in curs de executie existente la sfarsitul perioadei. Este un cont de activ.

In debitul contului 331,,Produse in curs de executie’’ se inregistreaza

valoarea la cost de productie a stocului de preductie in curs de executie la sfarsitul perioadei, stabilita pa baza de inventar.

In creditul contului 331,, Produse in curs de executie’’ se inregistreaza scaderea din gestiune a valorii productiei in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare.

Soldul contului reprezinta valoarea la cost de productie a produselor aflate in curs de executie

Contul 345,,Produse finite’’

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de produse finite.

In debitul contului 345,,Produse finite’’se inregistreaza :

valoarea la pret de inregistrare sau cost de productie a produselor finite intrate in gestiune si plusurile de inventar;

valoarea la pret de inregistrare a produselor finite aduse de la terti.

In creditul contului 345,,Produse finite’’ se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare sau cost de productie a produselor finite vandute sau lipsurile de inventar;

valoarea la pret de inregistrare a produselor finite acordate salariatilor , ca plata in natura, potrivit legii;

valoarea la pret de inregistrare a produselor finite cuvenite actionarilor, asociatilor sau unitatilor prestatoare ca plata in natura, potrivit prevederilor contractuale;

valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate in magazinele de vanzare proprii;

valoarea la pret de inregistrare a produselor retinute si consumate in aceeasi unitate;

valoarea la pret de inregistrare a produselor finite trimise la terti;

valoarea donatiilor de produse finite si pierderilor din calamitati.

Soldul contului 345 ,,Produse finite” reprezinte valoarea la pret de inregistrare a produselor finite existente in stoc la sfarsitul perioadei.

Contul 341 ,, Semifabricate’’ tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de semifabricate si functioneaza la fel ca si contul 345,,Produse finite’’.

Contul 346,, Produse reziduale’’

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de produse reziduale(rebuturi, materiale recuperabile sau deseuri)

Este un cont de activ.

Contul 348,, Diferente de pret la produse’’ este un cont rectificativ a valorii de inregistrare a produselor .

In debitul acestui cont se inregistreaza :

diferentele de pret in plus ( costul de productie este mai mare decat pretul standard) aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie;

diferentele de pret in minus repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vanzare.

In creditul acestui cont se inregistreaza:

diferentele de pret in minus ( costul de productie este mai mic decat pretul standard) aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie;

diferentele de pret in plus repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vanzare.

OPERATIUNI PRIVIND MATERII PRIME ,MATERILE CONSUMABILE, PRODUSE SI PRODUCTIA IN CURS

Se inregistreaza in cursul lunii , in baza facturilor primite, materii prime in valoare achizitie de 2500 lei si materiale consumabile in valoare de 500 lei, cu TVA deductibila 19% -570 lei

% = 401,,Furnizori” 3570

301,,Materii prime’’ 2500

302,,Materiale consumabile” 500

4426 ,,TVA deductibila” 570

In cazul in care evidenta se tine la pretul standard diferentele de pret se inregistreaza cu ajutorul contului 308,, Diferente de pret la produse”

Daca pretul de achizitie al materiilor intrate in cursul lunii este de 1000 lei,TVA deductibil 19% -190 lei, iar pretul standard(prestabilit) este de 900 lei, inregistrarea se face astfel:

% = 401,, Furnizori” 1190

301,, Materii prime” 900

308,,Diferente de pret la 100

materii prime si

materiale

4426 TVA deductibila 190

Daca pretul de achizitie al materiilor prime intrate in cursul lunii este de 900 lei , TVA deductibila 19% – 171 lei, iar pretul standard (prestabilit) este de 1000 lei, inregistrarea se face astfel:

% = 401,, Furnizori” 1071

301,, Materii prime” 1000

308,, Diferente de pret – 100

la materii prime si

materiale”

4426,, TVA deductubila” 171

Se inregistreaza in cursul lunii materiale consumabile cu plata din avansurile de trezorerie ,in valoare de 800 lei cu TVA deductibila de 19% -152 lei

% = 542,,Avansuri de trezorerie 952

302,, Materiale consumabile” 800

4426,, TVA deductibila” 152

3. Se inregistreaza in cursul lunii materii prime depuse de un asociat ca aport in natura la capitalul social in valoare de 1000 lei.

301,,Materii prime” = 456,,Decontari cu actionarii 1000

(asociatii) privind

capitalul

4. Se inregistreaza in cursul lunii materii prime in valoare( de inregistrare) de 1500 lei si materiale consumabile 500 lei primite de la terti:

% = 351,, Meterii prime si 2000

301,,Materii prime” materiele aflate 1000

302,,Materiale la terti” 500

consumabile”

5. Se inregistreaza materii prime considerate plus la inventar la pretul de evaluare de 200 lei.

301,,Materii prime” = 601,,Cheltuieli privind 200

materiile prime”

6. Se inregistreaza la sfarsitul lunii, pe baza centralizatorului bunurilor de consum, materii prime consumate in valoare de 3000 lei se materiale consumabile in valoare de 1000 lei.

601,,Cheltuieli cu materii = 301,, Materii prime” 3000

prime”

602,,Cheltuieli cu materiale = 302,,Materiale 1000

consumabile” consumabile”

In cazul evidentei in contabilitate a materiilor prime si materialelor consumabile la pretul standard( prestabilit),la sfarsitul lunii se determina coeficientul de repartizare (K), iar inregistrarea diferentelor de pret asupra consumurilor de materii prime si materiale se inregistreaza astfel:

% = 308,,Diferente de pret la

601,, Cheltuieli cu materii materii prime si

prime” materiale.

602,,Cheltuieli cu materiale

consumabile”

7. Se inregistreaza diferenta in minus la materii prime constatate cu ocazia inventarierii in valoare de 120 lei, care se imputa gestionarului la valoarea actuala de 150 lei si TVA 19%

601,,Cheltieli cu materii = 301,, Materii prime” 120

prime’’

428,,Alte datorii si creante = %

in legatura cu personalul” 758,,Alte venituri din

exploatare”

4427,,TVA colectata”

8. Se inregistreaza intrarea produselor finite in gestiune:

345,, Produse finite” = 711,,Venituri din productia 5000

stocata”

9. Se inregistreaza vanzarea produselor finite in cursul lunii ;pretul de vanzare este de 4000 lei, TVA colectata 19% ,pretul de productie efectiv al produselor vandute este de 3500 lei.

411,,Clienti’ = % 4760

701,,Venituri din vanzarea 4000

produselor finite’’

4427,,TVA colectata 760

10. Concomitent se inregistreaza scaderea din gestiune a produselor finite vandute astfel;

711,,Venituri din productia = 345,, Produse finite” 3500

stocata”

11. Se inregistreaza plusurile de produse finite constatate la inventar in valoare de 100 lei.

345,, Produse finite” = 711,,Venituri din productia stocata” 100

12. Se inregistreaza minusurile de produse finite constatate la inventariere in valoare de inregistrare de 200 lei

711,,Venituri din productia stocata” = 345,, Produse finite” 200

Daca se doreste sa se elimine influenta acestei operatii asupra rulajului

Contului 711,,Venituri din productia stocata”, minusurile de produse finite , constatate la inventariere se pot inregistra in rosu astfel:

345,,Produse finite” = 711,,Venituri din productia stocata” (rosu)

13. Se inregistreaxa vanzarea prin magazinele proprii a produselor finite in valoarea de 3000 lei adaosul comercial este de 10% si TVA 19%

371,,Marfuri,, = % 3927

345,,Produse finite” 3000

378,,Adaos comercial” 300

4428,,TVA neexigibila” 627

14. Se inregistreaza produse finite distruse de calamitati in suma de 2000 lei,

671,,cheltuieli exceptionale din = 345,, Produse finite’’ 2000

operatii de gestiune”

In cazul in care societatea tine evidenta la pretul standard (prestabilit), calculul coeficientului de repartizare a diferentelor de pret se face astfel:

15. La inceputul lunii soldul contului 345,,Produse finite’’ este de 8000 lei, iar soldul contului 348,,Diferente de pret la produse” este de de –1000 lei, diferente favorabila, deci in minus.

In cursul lunii se obtin produse finite (1000 bucati) – pret prestabilit (standard) 80 lei /buc, care se vor inregistra astfel:

345,,Produse finite” = 711,,Venituri din productia 80.000

stocata”

16. Se vand in cursul lunii 600 bucati ; pret de vanzare –90 lei/buc., TVA 19 % . Se va inregistra astfel:

411,,Clienti” = % __64.200

701,,Venituri din vanzarea 54.000

produselor finite

4427,, TVA colectat’’ 10.260

17. Concomitent se inregistreaza si scaderea din gestiune a produselor ,vandute; , pretul prestabilit fiind de 8 lei/ buc:

711,,Venituri din productia = 345,,Produse finite’’ 48.000

stocata”

18. La sfarsitul lunii se calculeaza costul de productie efectiv al produselor finite obtinute in cursul lunii, care este 72 lei/bucata si se inregistreaza diferentele de pret, astfel:

348,,Diferente de pret = 711,,Venituri din preductia – 8.000

la produse’’ stocata’’

Calculul diferentelor de pret aferente produselor finite vandute se face cu ajutorul coeficientului de repartizare (K), calculat astfel:

– 1000 + -8000 – 9000

K = –––––––––––– = –––– = 0.102

8000 + 80.000 88.000

48.000 x 0.102 = – 4.896

19. Inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite vandute se face astfel:

711,,Venituri din productia = 348,,Diferente de pret 4.896

stocata “ la produse

20. Se determina prin inventariere si se evalueaza la costul efectiv productia in curs de executie la sfarsitul lunii in suma de 5000 lei:

331,, Productie in curs = 711,,Venituri din productia 5000

de executie” stocata”

CAPITOLUL VII

STUDIU DE CAZ

PREZENTAREA SOCIETATII

Denumirea societatii: ,,IOSMAN IMPEX SRL”

Societatea este persoana juridica romana

Forma juridica a societatii: SRL – Societate cu raspundere limitata

Sediul societatii : Suceava

Durata societatii este nelimitata cu incepere de la inregistrarea in Registrul Comertului .

Obiectul de activitate:

Activitati productive- in domeniul industriei alimentare

-fabricarea de produse de panificatie

Activitati in domeniul comertului

– comert cu amanuntul in magazine nespecializate cu vanzare predominanta de produse alimentare , bauturi si tutun

Societatea face parte din categoria intreprinderilor mici si mijlocii si este inscrisa la Directia Finantelor Publice Suceava ca platitoare de TVA si impozit pe profit.

MONOGRAFIE CONTABILA LA SC. ,,IOSMAN IMPEX” SRL

1. La data de 03.03.2006 societatea achizitioneaza de la SC Spicul SRL, conform facturii nr.111, materii prime in valoare de 6000 lei,si materiale consumabile in valoare de 1000 lei, cu TVA deductibil 19 % – 1140 lei.

% = 401,,Furnizori 8330

301,,Materii prime” 6000

302,,Materiale consumabile” 1000

4426,,TVA deductibil” 1330

2. Se achizitioneaza de la SC Ecuator SRL,conform facturii nr.112/04.03.2006,marfuri in valoare de 2000 lei, TVA deductibil 19%- 380 lei, pretul de vanzare 2200 lei, TVA neexigibila 418 lei, pretul de vanzare inclusiv TVA 2618 lei.

% = 401,,Furnizori’ 2380

371,,Marfuri” 2000

4426,,TVA deductibila 380

371,,Marfuri’’ = % 618

378,,Diferente de pret 200

la marfuri”

4428,,TVA neexigibila” 418

3.Se livreaza societatii comerciale Sitas SRL, in baza facturii 11/05.03.2006, produse finite la pretul de livrare de 6000 lei, TVA 19% -1140 lei, valoarea la pret de inregistrare a produselor finite livrate este de 5500 lei.

411,,Clienti” = % 7140

701,,Venituri din vanzarea 6000

produselor finite

4427,,TVA colectata 1140

4.Concomitent se inregistreaza si scaderea din gestiune a produselor finite la pretul de inregistrare

711,,Venituri din preductia = 345,,Produse finite “ 5500

stocata’’

5.In baza registrului de casa din data de 06.03.2006 s-au facut urmatoarele operatiuni:

-S-au vandut marfuri cu plata in numerar, conform bunurilor fiscale si a monetarului din data de 06.03.2006 in valoare de 9000 lei, din care TVA 1437 lei,

-S-au acordat avansuri de trezorerie salariatei Iesan Oltea Elena in vederea achitarii convorbirilor telefonice si a energiei electrice, in suma de 1000 lei

– s-a depus numerar la banca in suma de 7000 lei

5311,,Casa in lei” = % 9000

707,,Venituri din vanzarea 7563

marfurilor”

4427,,TVA colectata’’ 1437

% = 5311,,Casa in lei” 8000

542,,Avansuri de trezorerie” 1000

581,, Viramente interne” 7000

6.In baza extrasului de cont de la banca din data de 06.03.2006,se inregistreaza urmatoarele operatiuni:

depunerea la banca a numerarului rezultat din vanzari in suma de 7000 lei;

incasarea facturii nr.11/05.03.2006 de la SC Sitas SRL, in suma de 7140 lei;

plata facturii 111/03.03.2006 catre Sc Spicul SRL in suma de 8330 lei

plata comisionului bancar in suma de 30 lei.

5121,,Conturi la banci in lei” = % 14140

581,,Viramente interne” 7000

411,,Clienti” 7140

% = 5121,,Conturi la banci in lei’’ 8360

401,, Furnizori” 8330

627,,Cheltuieli cu serviciile 30

bancare si asimilate”

7.In data de 09.03.2006, societatea inregistreaza contravaloarea convorbirilor telefonice , conform facturii 5140/09.03.2006 emisa de Romtelecom SA, in valoare de 200 lei, TVA deductibila 38 lei si contravaloarea energiei electrice in baza facturii 1215/09.03.2006 emise de SC Electrica SA, in suma de 300 lei, TVA deductibila de 57 lei. Aceste facturi au fost achitate din avansul de trezorerie acordat salariatei Iesan Oltea Elena.

% = 542,,Avansuri de trezorerie” 595

626,,Cheltuieli postale si 200

de telecomunicatii

605,,Cheltuieli privind 300

energia si apa”

4426,,TVA deductibila” 95

Diferenta avansului spre decontare nejustificat se depune la casierie

5311,,Casa in lei” = 542,,Avansuri de trezorerie 405

8. In baza extrasului de cont de la banca din data de 25.03.2006 se inregistreaza urmatoarele operatiuni:

-plata contributiei sociale datorate de angajator – 85 lei;

-plata contributiei sociale datorate de asigurati –41 lei;

-plata contributiei sociale de sanatate datorata de angajator –30 lei;

-plata contributiei sociale datorate de asigurati –28 lei;

-plata contributiei privind ajutorul de somaj datorat de angajator-11 lei;

-plata contributiei privind ajutorul de somaj datorat de asigurati –4 lei;

-taxa pentru gestionarea carnetelor de munca 3 lei

-plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane fizice sau persoane juridice –3 lei

-plata comisionului bancar – 90 lei

-ridicat numerar de la banca – 500 lei

% = 5121,, Conturi la banci 795

4311,,Contributia unitatii la asig.soc in lei” 85

4312,,Contributia personalului 41

pentru pensia suplimentara”

4313,,Contrib.angajatorului pt. 30

Asig.sociale de sanatate”

4314 Contributia angajatilor pentru 28

asig.sociale de sanatate”

4371,, Contrib.unitatii la fd.somaj “ 11

4372,, Contributia personalului 4

la fondul de somaj’

447,, Fonduri speciale”- 3

4313,,Contributia angajatorului 3

pentru asig. soc.de sanatate”

627,,Cheltuieli cu serviciile bancare” 90

581,,Viramente interne” 500

9. Conform registrului de casa din data de 25.03.2006, se inregistreaza plata salariilor catre angajati

421,,Decontari cu = 5311,,Casa in lei’’ 340

personalul”

10.In baza bonului de consum 15/30.03.2006 se inregistreaza consumul materiilor prime in suma de 4500 lei.De asemenea se inregistreaza consumul materialelor consumabile ,in baza bonului de consum 16/30.03.2006, in suma de 900 lei.

601,,Cheltuieli cu materii = 301,,Materii prime 4500

prime”

602,,Cheltuieli cu materiale = 302,,Materiale 900

consumabile” consumabile”

11.In baza notei de predare nr.10/30.03.2006 se inregistreaza

Productia finita , in suma de 7500 lei.

345,,Produse finite’’ = 711,,Venituri din productia 7500

stocata”

12.In baza statului de plata se inregistreaza la sfarsitul lunii ,

Salariile datorate angajatilor si contributiile aferente acestora:

13.Cu ocazia inventarieii efectuate la sfarsitul lunii s-au constatat urmatoarele diferente de inventar :

diferente in plus la marfuri in suma de 40 lei;

diferente in minus la materii prime de 25 lei;

diferente minus la produse finite in suma de 100 lei.

Diferentele constatate la inventar sunt imputate gestionarului.

371,,Marfuri” = 607,,Cheltuieli privind 40

marfurile’’

461,,Debitori diversi” = % 148.75

758,,Alte venituri 125

de exploatare’’

4427,,TVA colectata 23.75

Concomitent se inregistreaza si scaderea din gestiune a materiilor prime si a

produselor finite , constatate lipsa la inventar:

601,,Cheltuieli cu materii = 301,, Materii prime 25

prime’’

711,,Cheltuieli cu productia = 345,,Produse finite” 100

stocata”

14.In baza statului de plata se inregistreaza cheltuielile privind salariile,si celelalte cheltuieli aferente acestora; salariul brut este de 430 lei.

– CAS angajator 19.75% – 85 lei

– CAS asigurati 9.5% 41 lei

– somaj angajator 2.5% 11 lei

– somaj asigurati 1% 4 lei

– CAS sanatate angajator 7% 30 lei

– CAS sanatate asigurati 6.5% 28 lei

– fond risc si accident 0.546% 2

641 = 421 430

421 = %

4312 41

.

4372 4

4314 28

444 17

6451 = 4311 85

6451 = 4311 2

6452 = 4371 11

6453 .= 4313 30

15. Se inregistreaza scaderea din gestiune a marfurilor iesite din gestiune in cursul lunii:

% = 371 10164

607 6165

4428 2601

1398

16. Se inregistreaza inchidere TVA

4427 = % 2600.75

4426 1805

4423 795.75

17.Se inregistreaza impozitul pe profit (16%) in suma de 418

691 = 441 418

18. Se inregistreaza inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli;

121 = 13146

120

626 200

4525

900

605 300

430

6451 87

11

30

6125

691 418

% 121 15343

701 6000

711 1655

707 7563

758 125

CAPITOLUL VII

CONCLUZII SI PROPUNERI

Informatia economica este astazi prezenta in toate domeniile de activitate.

Dezvoltarea economiei de piata si sporirea gradului de complexitate a acesteia cuprinde si dezvoltarea corespunzatoare a informatiei economice, ca si orice continut de operativitate.

Principala sursa de date a sistemului informational este contabilitatea, a carei sfera de actiune o reprezinte intreprinderea.

In urma analizarii activitatii economice a SC.,,IOSMAN IMPEX’’ SRL constatam urmatoarele:

Societatea a desfasurat activitate de productie si comert cu amanuntul in urma careia a obtinut un profit brut de 2615 lei, ceea ce indica un nivel ridicat de randament a exploatarii activelor si o cautare mare pe piata a produselor oferite.In urma inregistrarii impozitului pe profit datorat bugetului de stat(16%), profitul net al societatii este de 2197 lei.

Societatea tine evidenta contabila potrivit legilor in vigoare,respectand si obligatiile fata de clienti si furnizori;

Societatea nu inregistreaza datorii la bugetul de stat .

In perioada urmatoare societatea va trebui da diversifice activitatea de productie pentru a putea fi competitiva pe piata de desfacere.

BIBLIOGRAFIE

Codul fiscal Ministerul Finantelor 2004

Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.306/26 februarie 2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene

Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1880/2001 pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii microintreprinderilor

Morosan Ion ,,Contabilitate practica –1” 2003

Morosan Ion ,,Contabilitate practica – 2” 2003

Editura All 2003

Isai Violeta ,,Contabilitate clasa a-IX-a

Editura All 2003

Isai Violeta/Gheorghe Negoescu,,Contabilitate clasa a-X-a

Editura All 2003

Legea Contabilitatii nr. 82/1991( repiblicata 26.08.2002)

Pascan Camelia ,,Contabilitate ghid pentru pregatile la BAC 2006”

Editura Universitatii din Oradea 2006