Contabilitatea Materialelor Si a Produselor Finite la O Societate Agricola

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS ARAD

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

FILIALA SATU MARE

LUCRARE DE LICENTA

Aspecte privind contabilitatea materialelor si a produselor finite la o societate agricola

COORDONATOR STIINTIFIC

Prof. Univ. Dr. Mates Dorel

STUDENT

[anonimizat]

AN III CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Cuprins

Introducere

Cap.I Organizarea si conducerea contabilitatii in domeniul agricol

1.1.Modul de exercitare a activitatilor agricole

1.2. Organizarea si conducerea contabilitatii la societati agricole conform O.M.F.P 1802 din 2014

Introducere

Agricultura României a parcurs,de-a lungul timpului,mai multe etape din punct de vedere al proprietatii si al sistemului de exploatare. Structura exploatațiilor agricole a evoluat sub influența formelor social-economice de organizare,a resurselor funciare, materiale, umane și financiare existente în diferitele etape de dezvoltare.

Revolutia româna din decembrie 1989 a marcat profund spatiul rural românesc. Într-o perioada extrem de scurta au avut loc modificari de esenta în structura proprietatii funciare, au disparut unitatile agricole socialiste, locul lor fiind luat de noile tipuri de exploatatii (gospodarii individuale, asociatii de familie, societati agricole, societati comerciale, regii autonome), schimbându-se radical organizarea economico-sociala a agriculturii, în vederea asezarii ei pe sistemul economiei de piata (ca de altfel întreaga economie româneasca).

In prezent, contabilitatea financiara din Romania este organizata in mod unitar la nivelul tuturor ramurilor economice, existand un singur plan de conturi valabil pentru toate intreprinderile. Aceastta este dublata, din punct de vedere informational, de contabilitatea de gestiune, al carei mod de organizare este in stransa dependenta cu particularitatile fiecarei entitati contabile.

Data fiind importanta pe care tinde sa o capete tot mai mult agricultura in contextul actual, prin prisma modificarilor aduse in acest domeniu de Ordinul O.M.F.P. nr. 1802/2014 am incercat sa surprind principalele aspecte contabile specifice din perimetrul agriculturii.

Scopul si obiectivele lucrarii modul ina care se raporteaza propriile rezultate la cele obtinute in alte studii de specialitate

Prezentarea structurii lucrarii este ultimul paragraf din introducere

Cap.I Organizarea si conducerea contabilitatii in domeniul agricol

1.1.Modul de exercitare a activitatilor agricole

            În perioada de dupa Revolutia din 1989 au avut loc schimbari spectaculoase în ceea ce priveste exploatatiile din agricultura. Au disparut cu desavârsire unitatile agricole socialiste (de stat si cooperatiste) locul lor fiind luat de noile tipuri de exploatatii de tip asociativ sau societar. In domeniul organizarii noilor tipuri de exploatatii au fost adoptate o serie de acte legislative care reglementeaza noile orientari:

            – Legea 15/1990, Legea privind reorganizarea unitatilor economice de stat;

            – Legea 31/1990, Legea societatilor comerciale ca regii autonome si societati comerciale;

            – Legea 36/1991, Legea societatilor agricole si a altor forme de asociere în agricultura.

            Pe baza acestor legi în mediul rural au aparut diferite forme de organizare economico-sociala. Societile cu profil agricol se pot constitui ca:

Societati comerciale constituie in baza prevederilor Legii societatilor comerciale nr.31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care au ca obiectiv de activitate productia agricola, prestarea serviciilor agricole.

Aceste societati conduc contabilitatea potrivit prevederilor O.M.F.P nr. 1802/2014.

Societati agricole in baza prevederilor Legii nr.36/1991, cu modificarile si completarile ulterioare. Societatea agricola este o societate de tip privat, cu capital variabil si un numar nelimitat si variabil de asociati, avand ca obiect exploatarea agricola a pamantului, uneltelor, animalelor si a altor mijloace aduse in societate, precum si realizarea de investitii in interes agricol. Exploatarea agricola poate consta din: organizarea si efectuarea de lucrari agricole si imbunatatiri funciare, utlizarea de masini si instalatii, aprovizionarea, prelucrarea si valorificarea produselor agricole si neagricole si alte asemenea activitati. Societatile agricole nu au caracter comercial.

Aceste societati conduc contabilitatea potrivit prevederilor O.M.F.P. nr. 1969/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

Persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale sau intreprinderi familiale infiintate in baza OUG nr.44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si familiale.

Aceste persoane conduc, incepnad cu 1 martie 2015, contabilitatea in partida simpla potrivit O.M.F.P. nr.170/2015 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind contabilitatea in partida simpla, avand insa incepand cu anul acesta, posibilitatea optiunii pentru organizarea contabilitatii in partida dubla, conform Legii nr.82/1991 privind contabilitatea, precum si conform O.M.F.P. nr.170/2015.

       1.2. Organizarea si conducerea contabilitatii la societati agricole conform O.M.F.P 1802 din 2014

1.2.1 Active biologice productive: recunoastere, conturi utilizate pentru evidenta contabila

  Ordinul O.M.F.P. 1802 din 2014 aduce in cadrul imobilizarilor corporale o noua categorie activele biologice care se regasesc cu precadere in cadrul societatilor cu activitate in domeniul agricol. Activele biologice sunt orice active, diferite de activele biologice de natura stocurilor spre exemplu un animal viu sau o planta vie. Recunoasterea un activ biologic se face daca acesta indeplineste urmatoarele conditii: unitatea controleaza activul ca rezultat al evenimentelor trecute, beneficiile viitoare pe care le poate aduce activul sa revina unitatii, iar valoarea acestuia poate fi evaluata in mod credibil.

Evidenta contabila a activelor biologice se face cu ajutorul contului 217”Active biologice productive” cont de activ care se debiteaza cu valoarea activelor biologice achizitionate sau realizate din productia proprie, primite prin subventii pentru investitii, cu cresterea fata de valoarea contabila neta rezultata din reevaluarea activelor biologice productive si se crediteaza cu amortizarea activelor biologice productive scoase din evident si cu descrestereafata de valoarea contabila neta rezultata din reevaluarea activelor biologice. Soldul contului reprezinta valoarea activelor biologice existente in patrimonial unitatii.

Activele biologice productive se amortizeaza ca orice alt activ, iar durata de utilizare a acestora depinde de specificul fiecaruia in parte ( animale, plantatii)si este stabilita prin HG 2139/2014.

Amortizarea activelor biologice productive se evidentiaza contabil cu ajutorul contului 2817 Amortizarea activelor biologice productive , care functioneaza dup aceleasi reguli ca toate conturile de amortizare.

Inregistrarea in contabilitate a intrarii de active biologice productive

Achizitie animale de reproductie

% 404

217

4426

Transfer din productia proprie

217 361

Inregistrarea amortizarii

6811 2817

Iesirea poate avea loc prin vanzare, transferare in alta categorie, sacrificare, sau alte cai.

1.2.2. Active biologice de natura stocurilor si produse agricole: recunoastere si conturi utilizate pentru evidenta contabila

Activele biologice de natura stocurilor sunt acelea care urmeaza a fi recoltate ca produse agricole sau vandute ca active biologice. Exemple de active biologice de natura stocurilor sunt animalele destinate productiei de carne, animalele detinute in vederea vanzarii, pestii din fermele piscicole, culturile, cum ar fi cele de porumb si grau, si copacii crescuti pentru cherestea. Produsele agricole sunt cele rezultate la momentul recoltarii de la activele biologice ale entitatii, de exemplu, lana, copaci taiati, bumbac, lapte, struguri, fructe culese etc. Daca entitatea prelucreaza produsele agricole, rezulta produse finite, de exemplu, fire, îmbracaminte, covoare, cherestea, branza, zahar, fructe prelucrate etc.

Recolta reprezinta separarea produselor agricole de un activ biologic sau incetarea proceselor vitale ale unui activ biologic.

Recunoasterea activelor biologice de natura stocurilor

La data intrarii in entitate bunurile se evalueaza si inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare care se stabileste drept cost de achizitie, pentru bunurile procurate cu titlu oneros sau cost de productie pentru bunurile produse in entitate.

Evidenta contabila a activelor biologice se tine cu ajutorul 361”Active bilogice de natura stocurilor” cont de activ care se debiteaza cu valoarea la prêt de inregistrare a activelor biologice achizitionate, a celor aduse de la terti, a celor ce reprezinta aportul in natura asociatilor precum si a celor obtinute din productia proprie, precum si a celor primate cu titlu gratuit. Contul se crediteaza cu pretul de inregistrare a activelor biologice de natura stocurilor vadute, a celor transferate in alte categorii precum si valoarea pierderilor din calamitati. Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a activelor biologice de natura stocurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei.

Aspecte privind taxarea inversa la cereal

În data de 31 mai 2011 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 381, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si a altor prevederi financiar – fiscale care reglementeaza aplicarea taxarii inverse in domeniul TVA pentru livrarea urmatoarelor categorii de cereale si plante tehnice: grau dur; alac (Triticum spelta), destinat insamantarii; grau comun destinat insamantarii; alt alac (Triticum spelta) si grau comun, nedestinate insamantarii; secara; orz; porumb; boabe de soia, chiar sfaramate; seminte de rapita sau de rapita salbatica, chiar sfaramate; seminte de floarea-soarelui, chiar sfaramate si sfecla de zahar.

Masura se aplica incepand cu data de 31 mai 2011, data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2011, pana la data de 31 mai 2013, inclusiv.
Desi taxarea inversa pentru aceste bunuri era deja prevazuta prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010, masura nu putea fi aplicata decat in termen de 10 zile de la data comunicarii de catre Consiliul UE a apobarii autorizarii Romaniei pentru a aplica taxarea inversa.
Pentru a urgenta punerea in aplicare a acestei masuri, autoritatile romane au intreprins eforturi deosebite pe langa Comisia Europeana si Consiliul UE. Astfel, in urma acestor eforturi pe data de 27 mai 2011 Romania a obtinut, conform procedurii tacite, autorizarea de catre Consiliul Uniunii Europene privind aplicarea taxarii inverse pentru categoriile de cereale si plante tehnice la care am facut referire mai sus.
Concomitent cu obtinerea acestei autorizari a fost elaborata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2011 avand in vedere necesitatea introducerii acestei masuri inainte de inceputul perioadei de recoltare. Asa cum rezulta, acesata ordonanta a devansat practic termenul de la care taxarea inversa poate fi aplicata, fata de termenul prevazut de O.U.G. 54/2010.

În aplicarea O.U.G. 49/2011 nu este necesara elaborarea de norme metodologice, intrucat ordonanta descrie codurile tarifare ale fiecarui bun din categoria cerealelor si a plantelor tehnice, iar mecanismul taxarii inverse este aplicat in Romania pentru alte bunuri (deseuri, material lemnos), regulile general valabile pentru orice bunuri pentru care se aplica taxare inversa fiind deja stabilite la art 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pct. 82 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/ 2004 cu modificarile si completarile ulterioare. Redam in cele ce urmeaza principalele repere privind aplicarea taxarii inverse prevazute deja in Codul fiscal si in normele de aplicare:

– conditia obligatorie pentru aplicarea taxarii inverse este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati in scopuri de TVA conform art. 153;

– furnizorii nu vor inscrie TVA pe facturile emise pentru livrarile de bunuri pentru care se aplica taxare inversa. La alin. (3) al pct. 82 din norme se prevede ca in cazul livrarilor de bunuri pentru care se aplica taxare inversa, inclusiv pentru avansurile incasate, furnizorii emit facturi fara taxa si inscriu in aceste facturi o mentiune referitoare la faptul ca au aplicat taxarea inversa. Taxa se calculeaza de catre beneficiar si se inscrie in facturi si in jurnalul pentru cumparari, fiind preluata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa.
Din punct de vedere contabil, beneficiarul va inregistra in cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente. Beneficiarii au drept de deducere a taxei in limitele si in conditiile stabilite la art. 145 – 147^1;

– de aplicarea prevederilor art.160, respectiv a taxarii inverse, sunt responsabili atat furnizorii, cat si beneficiarii. La pct. 82 alin. (7) din norme se precizeaza ca in cazul neaplicarii taxarii inverse prevazute de lege, organele de inspectie fiscala vor dispune masuri pentru obligarea furnizorilor si a beneficiarilor la corectarea operatiunilor si aplicarea taxarii inverse.

– Taxarea inversa prevazuta de art. 160 din Codul fiscal, se aplica numai pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii in interiorul tarii. La pct. 82 alin. (1) din norme se mentioneaza ca prin livrari de bunuri/prestari de servicii in interiorul tarii se intelege operatiunile realizate numai intre persoane care sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153, care au locul livrarii sau locul prestarii in Romania conform art. 132, respectiv art. 133 din Codul fiscal, si sunt operatiuni taxabile conform titlului VI din Codul fiscal. Prin urmare, taxarea inversa nu poate fi aplicata pentru operatiunile de import de cereale sau plante tehnice, ci numai pentru livrarile realizate in interiorul tarii. Pentru livrarea si achizitia intracomunitara de astfel de bunuri se aplica regulile general valabile pentru aceste operatiuni.

Măsura stabilită prin OUG 49/2011 s-a aplicat în perioada 1 iunie 2011 – 31 mai 2013 inclusiv, potrivit derogării primite de România de la Comisia Europeană prin DECIZIA 2011/363/UE.

România a solicitat în octombrie 2012 autorizarea pentru a continua să aplice mecanismul TVA al taxării inverse pentru anumite cereale și plante tehnice. Comisia Europeană a avut obiecții și nu a aprobat prelungirea termenului.

Prin LEGEA nr. 168/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 310 din 29 mai 2013, Parlamentul a aprobat cu modificări OG 8/2013pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Prin modificările aduse la OG 8/2013, a fost aprobată prelungirea până la data de 31 mai 2014 inclusiv a măsurii de aplicare a taxării inversă pentru livrarea de cereale și plante tehnice care figurează în nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun.

Direcția generală de legislație Cod fiscal și reglementări vamale din MFP a publicat onlineInformarea nr.  679134 din 03.11.2015 privind sfera de aplicare a mecanismului TVA taxarea inversă începând cu data de 1 ianuarie 2016.

Informarea MFP privind sfera de aplicare a taxării inverse începând cu data de 1 ianuarie 2016 [Comunicare-MFP-aplicare-taxarei-nversa-2016]:

Taxarea inversă are ca scop combaterea anumitor tipuri de fraudă cunoscute în domeniul TVA și constă în inversarea obligației de plată a TVA de la furnizor/prestator (conform regulilor obișnuite) la beneficiar, pentru operațiunile derulate între plătitorii de TVA, în anumite sectoare cu risc crescut de fraudă.

România aplică acest mecanism din anul 2005, în prezent intrând sub incidența taxării inverse operațiuni precum: livrările de deșeuri, material lemnos, cereale și plante tehnice, energie electrică, transferul de certificate verzi sau transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.

De la 1 ianuarie 2016, prin intrarea în vigoare a prevederilor noului Cod fiscal aprobate prin Legea nr. 227/2015 se extinde aplicarea taxării inverse și pentru livrările taxabile de clădiri, părți de clădire și terenuri.

De asemenea, prin noul Cod fiscal se introduce taxarea inversă, până la 31 decembrie 2018, pentru următoarele operațiuni efectuate în interiorul țării:
-furnizările de telefoane mobile, și anume dispozitive fabricate sau adaptate pentru utilizarea în conexiune cu o rețea autorizată și care funcționează pe anumite frecvențe, fie că au sau nu vreo altă utilizare;
-furnizările de dispozitive cu circuite integrate, cum ar fi microprocesoare și unități centrale de procesare, înainte de integrarea lor în produse destinate utilizatorului final;
-furnizările de console de jocuri, tablete PC și laptopuri.

Prin Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 vor fi definite bunurile care vor intra sub incidența taxării inverse până la 31 decembrie 2018, fiind stabilite și codurile NC din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun, cu modificarile si completarile ulterioare, corespunzătoare bunurilor pentru care s-a reglementat aplicarea taxarii inverse.

Cum se aplica masurile de simplificare?

Potrivit Codului fiscal, taxarea inversa se aplica numai pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii in interiorul tarii, atata timp cat si furnizorul, si beneficiarul sunt inregistrati in scopuri de TVA. Prin aplicarea taxarii inverse, furnizorul nu mai factureaza cu TVA catre clientul sau, iar clientul inscrie taxa aferenta achizitiei in decontul de TVA ca taxa colectata si taxa deductibila, fara a mai solicita rambursari de TVA.

Reglementarile legale stabilesc ca, pe facturile emise pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii pentru care se aplica masurile de simplificare, furnizorii/prestatorii nu vor inscrie taxa colectata aferenta.

Beneficiarii vor determina taxa aferenta, care se va evidentia in decontul de TVA atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila.

In cazul livrarilor de bunuri pentru care se aplica masurile de simplificare, inclusiv pentru avansurile incasate, furnizorii emit facturi fara taxa si inscriu in aceste facturi o mentiune referitoare la faptul ca au aplicat taxarea inversa. Taxa se calculeaza de catre beneficiar si se inscrie in facturi si in jurnalul pentru cumparari, fiind preluata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa. Din punct de vedere contabil, beneficiarul va efectua in cursul perioadei fiscale inregistrarea 4426 = 4427 cu suma taxei aferente.

Inregistrarea taxei de catre cumparator, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa este denumita autolichidarea taxei pe valoarea adaugata. Colectarea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei deductibile este asimilata cu plata taxei catre furnizor/prestator.

OUG nr. 6/2015 pentru modificarea si completarea Codului fiscal a fost publicata inMonitorul Oficial, Partea I, nr. 250 din 14 aprilie 2015 si va intra in vigoare la 1 iunie 2015.

Documentul stabileste ca taxa pe valoarea adaugata va scadea din 1 iunie la 9% de la 24% la toate alimentele, reducerea aplicandu-se fara diferentieri, chiar si la bauturile nealcoolice si la serviciile de alimentatie publica.

Mai exact, OUG nr. 6/2015 va modifica din 1 iunie continutul articolului 140 alin. (2) litera g) din Codul fiscal, stabilind ca TVA de 9% se va aplica asupra urmatoarelor livrari de bunuri si prestari de servicii:

alimente,

inclusiv bauturi, cu exceptia bauturilor alcoolice, destinate consumului uman si animal, 

animale si pasari vii din specii domestice,

seminte, plante si ingrediente utilizate in prepararea alimentelor,

produse utilizate pentru a completa sau inlocui alimentele,

In prezent, art. 140 alin. (2) lit. g) prevede ca TVA de 9% se calculeaza la produsele de paine si de panificatie (cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzelute), la faina alba de grau, faina semialba de grau, faina neagra de grau si faina de secara.

De asemenea, TVA de 9% se va aplica din 1 iunie si asupra serviciilor de restaurant si de catering, cu exceptia bauturilor alcoolice, se mentioneaza in recentul act normativ.

Care sunt bunurile care vor avea TVA de 9%?

Lista detaliata a bunurilor care vor avea TVA de 9% este cuprinsa in Normele de aplicare a Codului fiscal, actualizate prin HG nr. 367/2015. Actul normativ aduce clarificari si stabilestecodurile corespunzatoare bunurilor pentru care se va aplica cota redusa de TVA de 9%.

Concret, TVA de 9% se va aplica pentru livrarea urmatoarelor bunuri:

animale vii si pasari vii, din specii domestice, care se incadreaza la codurile NC 0101-0105, 0106 14 10, 0106 19 00, 0106 33 00, 0106 39 10, 0106 39 80, 0106 41 00 si 0106 90 00 destinate consumului alimentar uman sau animal sau destinate producerii de alimente pentru consumul uman sau animal, de materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor pentru consumul uman sau animal, inclusiv in cazul in care acestea sunt utilizate pentru reproductie;

carne si organe comestibile care se incadreaza la codurile NC 0201-0210;

pesti si crustacee, moluste si alte nevertebrate acvatice, care se incadreaza la codurile NC 0301-0308, cu exceptia pestilor ornamentali vii care se incadreaza la codurile NC 0301 11 00 si 0301 19 00;

lapte si produse lactate care se incadreaza la codurile NC 0401-0406;

oua de pasari care se incadreaza la codurile NC 0407-0408, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 0407 11 00, 0407 19, 0408 11 20, 0408 19 20, 0408 91 20, 0408 99 20;

miere naturala care se incadreaza la codul NC 04090000;

alte produse comestibile de origine animala care se incadreaza la codurile NC 0410 00 00, 0504 00 00, 0506 90 00, 0507, 0508 00 00, 0511 91, 0511 99;

plante vii utilizate ca alimente destinate consumului uman sau animal ori ca materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal, care se incadreaza la codul NC 0602 90 50;

legume, plante, radacini si tuberculi, alimentare, care se incadreaza la codurile NC 0701-0714, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 0701 10 00, 0703 10 11, 0712 90 11, 0713 10 10, 0713 33 10;

fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni, care se incadreaza la codurile NC 0801-0814 00 00;

cafea, ceai, mate si mirodenii, care se incadreaza la codurile NC 0901-0910;

cereale care se incadreaza la codurile NC 1001-1008, cu exceptia celor destinate insamantarii care se incadreaza la codurile NC 1001 11 00, 1001 91, 1002 10 00, 1003 10 00, 1004 10 00, 1005 10, 1006 10 10, 1007 10 si 1008 21 00;

produse ale industriei moraritului, malt, amidon si fecule, inulina, gluten de grau, care se incadreaza la codurile NC 1101 00-1109 00 00, cu exceptia celor care se incadreaza la codul NC 1106 20 10;

seminte si fructe oleaginoase, seminte si fructe diverse, plante industriale sau medicinale, paie si furaje, care se incadreaza la codurile NC 1201-1214, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile 1201 10 00, 1202 30 00, 1204 00 10, 1205 10 10, 1206 00 10, 1207 21 00, 1207 40 10, 1207 50 10, 1207 91 10, 1207 99 20, 1209 si 1211;

grasimi si uleiuri de origine animala sau vegetala, produse ale disocierii acestora, grasimi alimentare prelucrate, care se incadreaza la codurile NC 1501-1522 00, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 1505 00, 1509 10 10;

preparate din carne, din peste sau din crustacee, din moluste sau din alte nevertebrate acvatice, care se incadreaza la codurile NC 1601 00-1605;

zaharuri si produse zaharoase, care se incadreaza la codurile NC 1701-1704;

cacao si preparate din cacao, care se incadreaza la codurile NC 1801 00 00-1806;

preparate pe baza de cereale, de faina, de amidon, de fecule sau de lapte, produse de patiserie, care se incadreaza la codurile NC 1901-1905;

preparate din legume, din fructe sau din alte parti de plante, care se incadreaza la codurile NC 2001-2009;

preparate alimentare diverse care se incadreaza la codurile NC 2101-2106, cu exceptia preparatelor ce contin alcool de la codul 2106 90 20;

bauturi si otet, care se incadreaza la codurile NC 2201, 2202 si 2209 00;

reziduuri si deseuri ale industriei alimentare, alimente preparate pentru animale, care se incadreaza la codurile NC2301-2309;

gume, rasini si alte seve si extracte vegetale, care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal, ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal si care se incadreaza la codurile NC 1301 si 1302, cu exceptia celor care se incadreaza la codul NC 1302 11 00;

sare care este utilizata ca ingredient pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal si care se incadreaza la codul NC 2501 00;

produse chimice anorganice si organice care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal si care se incadreaza la codurile NC 2801-2853 si 2901-2942, cu exceptia codurilor 2805 40, 2815, 2818-2825, 2828, 2834, 2837, 2843-2846, 2849, 2850, 2852, 2853 00 50, 2901-2904, 2905 11-2905 39 95, 2909 11 00-2909 60 si 2910;

alte bunuri care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal si care se incadreaza la codurile NC 3301, 330210, 3501-3505, 3507, 3823, 3824 60, 3824 90 25, 3824 90 55, 3824 90 62, 3824 90 64, 3824 90 80, 3824 90 92-3824 90 96.

Conform noilor dispozitii, cota redusa de TVA de 9% se va aplica pentru bunurile mentionate mai sus pe tot lantul economic, de la productie pana la vanzarea catre consumatorul final de catre toti furnizorii, indiferent de calitatea acestora, respectiv producatori sau comercianti. Iata cateva exemple referitoare la cum se va aplica cota de TVA de 9%:

Daca un producator agricol vinde fructe catre un comerciant, atunci el va aplica cota de TVA de 9%. La randul sau, comerciantul va vinde fructele cu cota de 9% indiferent ce destinatie ulterioara vor avea fructele livrate: alimente, materie prima pentru dulceata, compoturi sau productia de alcool.

Daca un producator de miere livreaza mierea atat catre magazine de vanzare cu amanuntul, cat si catre fabrici de produse cosmetice sau catre producatori de hidromel, atunci se va aplica cota redusa de 9% la livrarea mierii".

HG nr. 367/2015 mai prevede ca in situatia in care se comercializeaza un pachet care cuprinde bunuri supuse atat cotei de TVA de 9%, cat si cotei de TVA de 24%, la un pret total, se va aplica cota de TVA corespunzatoare fiecarui bun, in masura in care bunurile care compun pachetul pot fi separate. In caz contrar se va aplica cota standard de TVA de 24% la valoarea totala a pachetului. Noile reglementari contin si cateva exemple in acest sens:

La vanzarea unui cos care are un pret total, care cuprinde atat produse alimentare, cat si bauturi alcoolice si produse cosmetice, se va aplica cota de TVA aferenta fiecarui produs in parte.

La vanzarea unui aragaz, daca vanzatorul ofera gratuit un pachet de spaghete, se considera ca acesta este acordat gratuit, in scopul stimularii vanzarilor, iar cota aplicabila pentru vanzarea aragazului va fi de 24%".

In cazul serviciilor de restaurant si de catering, orice combinatie de bauturi alcoolice si nealcoolice indiferent de concentratia alcoolica este considerata bautura alcoolica.

Astfel, pentru bauturile alcoolice servite la restaurant sau oferite in cazul serviciilor de catering se va aplica cota de TVA de 24%, dar nu se va considera ca are loc o livrare separata de bunuri, oferirea de bauturi alcoolice facand parte din serviciile de restaurant sau de catering. Iata si un exemplu:

Un restaurant care vinde si mancare pentru a fi servita in afara locatiei restaurantului nu este considerata prestare de servicii de restaurant, ci livrare de bunuri, dar pentru care aplica cota redusa de TVA de 9%, inclusiv pentru caserola sau paharele in care sunt servite alimentele sau bauturile nealcoolice, chiar daca contravaloarea acestora ar fi evidentiata separat pe bonul fiscal. In acest caz se considera ca livrarea alimentelor este livrarea principala care atrage dupa sine aceeasi cota de TVA livrarii caserolei sau a paharului, acestea fiind livrari accesorii, nu un scop in sine pentru client".

Important! In cazul cazarii cu demipensiune, cu pensiune completa sau cu all inclusive, cota redusa de TVA de 9% se va aplica asupra pretului total al cazarii, care poate include si bauturi alcoolice.

Concret, se aplica taxarea inversa conform art. 160 din Codul fiscal, ceea ce nu reprezinta o scutire de TVA, ci o masura de simplificare, pentru urmatoarele categorii de cereale: grau dur; grau comun destinat insamantarii; secara, ovaz, porumb; boabe de soia, chiar sfaramate; seminte de rapita sau rapita salbatica, chiar sfaramate; seminte de floarea soarelui, chiar sfaramate; sfecla de zahar; alac destinat insamantarii, alt alac si grau comun nedestinat insamantarii. 

Astfel, taxarea inversa se efectueaza intre doua persoane inregistrate in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 din Codul fiscal .Cumparatorul efectueaza masura platii TVA prin taxarea inversa (4426 "TVA deductibila "= 4427" TVA colectata") fara evidentierea si colectarea TVA pe factura.

In concluzie, in cazul in care atat cumparatorul, cat si vanzatorul sunt inregistrati in scopuri de TVA in Romania, inregistrarea contabila va avea urmatorul model: 

Achizitia: 

371 " Marfuri" = 401 "Furnizori"

4426 "TVA deductibila "= 4427" TVA colectata"

Vanzarea:

4111" Clienti" = 707" Venituri din vanzari de marfuri"

607" Cheltuieli privind marfurile’ = 371 "Marfuri"

Cap.III Monografie contabila privind activitatea unei societati agricole

3.1 Prezentarea entitatii economice , relevarea cadrului legislativ in care isi desfasoara activitatea

Societatea agricola Terra Sanislau este o societate de tip privat cu capital variabil si un numar nelimitat de asociati, avand ca obiect exploatarea agricola a pamantului prin cultivarea cerealelor, constituita in baza Legea 36/1991, Legea societatilor agricole si a altor forme de asociere în agricultura.

Obiectivele strategice majore ale SA Terra Sanislau vizeaza consolidarea structurii organizatorice si modernizarea manageriala a societatii, respectiv desfasurarea tuturor activitatilor pe baza principiului eficientei economice.

Compartimentul financiar contabil are un rol important in realizarea obiectivelor societatii realizand veriga de legatura intre activitatea de productie si obtinerea de rezultate financiare pozitive ; prin evidenta economico-financiara reflectandu-se eficienta activitatii desfasurate. Situatiile financiare lunare, trimestriale si anuale sunt oglinda activitatii, pe baza acestora se vor analiza posibilitatile de noi investitii, micsorarea costurilor si a riscurilor, adoptarea unor noi strategii de productie , eliminarea pierderilor precum si o mai buna evaluare a riscurilor, care avand in vedere specificul activitatii sunt deseori provocate de factori externi ( fenomene meteo extreme, daunatori, fluctuatii de temperatura).

Din punct de vedere fiscal SA Terra Sanislau este o societatea agricola cu cod Caen 0111-cultivarea cerealelor , platitoare de TVA, fara aplicarea sistemului TVA la incasare, operator de achizitii intracomunitare. Departamentul de contabilitate este condus de o singura persoana, evidenta contabila fiind inregistrata electronic prin programul SAGA C.

Specificul activitatii impune evidentierea pe analitice specifice a productiei in curs de executie in functie de culturile agricole anuale si de anul de infiintare al culturii. Datorita faptului ca anul agricol nu coincide cu anul fiscal, este necesara o atentie sporita in evidentierea culturilor incepute in septembrie al anului fiscal in curs si se incheie in anul urmator la recoltare, ca de exemplu graul de toamna sau rapita de toamna.

3.1 Contabilitatea materialelor

Achizitia de materii prime si materiale pentru infiintarea culturii
% = 401
3025
3022
3028
Consumul materiilor prime si materialelor in proces
6025 = 3025
6022 = 3022
6028 = 3028
si concomitent
331 = 711
Este indicat ca evidenta sa se tina pe analitice pentru fiecare cultura.
Aici se mai pot repartiza cu ajutorul coeficientilor de repartizare, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu piesele de schimb pentru masinile agricole, cheltuieli cu energia electrica, cheltuieli cu apa, etc.

3.2 Contabilitatea productiei in curs de executie si a produselor finite

La recoltare
345 = 711
Vinzarea din depozitele proprii:
411 = 701
711 = 345
La recoltare, pe camp, se intocmesc avize de expeditie catre depozitul propriu(daca exista) sau catre cele ale tertilor(inchiriate).
Aici, pe baza notelor de cantar, se poate sti exact cantitatea produsa.
In agricultura se poate lucra pe cantitati fizice sau pe cantitati utile. Determinarea cantitatii utile se poate face numai dupa analizarea calitatii produselor, in laboratoare specializate si se foloseste atunci cand nu dispuneti de depozite proprii. Deoarece unitatea dispune de loc de dpozitare se lucreaza pe cantitate fizica. In baza notelor de cantar, se intocmeste intocmi fisa de magazie pe fiecare produs in parte.

Inregistrarea productiei in curs

Repartizarea cheltulielor specifice fiecarei culturi se face pe analiticul cultruii respective. Ex. samanta de grau va merge pe analiticul grau, etc.

Repartizarea celorlalte cheltuieli (603, 604, 605, 608, 611, 612, 613, 614, 622, 623, 624, 625,626, 628, etc.) se poate face proportional cu suprafata cultivata atunci cind este vorba de cheltuieli de regie. Cheltuielile specifice se repartizeaza pe cultura pentru care au fost efectuate.De exemplu: cheltuielile cu amortizarea tractoarelor se pot repartiza proportional pe toate culturile dar cheltuielile cu depozitarea griului nu pot fi repartizate pe cultura de rapita.

Inregistrarea 331 = 711 se va face cu suma produselor, serviciilor si altor cheltuieli (

Atentie: atunci cind societatea are mai multe culturi (de ex griu, porumb, orz) aceste cheltuieli si implicit productia neterminata, se vor inregistra proportional cu suprafata cultivata, in cazul cheltuielilor comune tuturor culturilor. Cheltuielile specifice fiecarei culturi se vor inregistra numai pe aceasta cultura. O cultura se incheie cu lucrari de desfiintare a culturii. Si acestea trebuiesc repartizate pe cultura respectiva.

Documentare

Contabilitatea activitatilor agricole, conforma cu O.M.F.P. nr. 1.802/2014
Documentele contabile utilizate in unitate sunt:

-note contabile

-factura, aviz de insotire

-registru de casa, dispozitii de plata/incasare, chitanta

-extrasul de cont, ordinul de plata

-bonuri de productie, bonuri de consum

-state de plata, pontajul salariatilor, registru zilieri

-jurnalul de achizitii/ vanzari

-balanta lunara

-declaratii fiscale

-bilant semestrial si anual

Redau mai jos cateva operatii contabile efectuate in aceasta perioada si pentru fiecare am atasat actele contabile intocmite

Operatia 1.

Deschidere productiei in curs de executie

711.01=331.01 Grau

711.03=331.02 Rapita

711.04=331.03 Porumb

711.06=331.03 Floarea soarelui

711.05=331.03 Soia

Operatia 2.

Inregistrarea facturii Telekom Romania in valoare de 249,15 lei

%= 401.03

626 200,93

4426 48,22

Operatia 3.

Societatea presteaza servicii membrilor asociati, se emite factura valoare servicii 183,87 tva 24%

411.06= %

704-183,87

4427-44,13

Operatia 4.

Se incaseaza in numerar factura emisa catre membrii asociati

411.06 = 5311 228

Operatia 5.

Se consuma 260 litri motorina la pretul de 4,371 lei/ litru

6022=3022 -1136,46

Operatia 6.

Se achizitioneaza ierbicide si substante pentru tratament seminte in valoare de 30920 lei de la Alcedo SRL

3028=401.05 -30920

4426=401.05 -7420,80

Operatia 7.

Se incaseaza dobanda pentru depozite la termen in valoare de 300 lei.

5121.01=766 -300

Operatia 8.

In data de 03.04 societatea achita o factura catre furnicorul Alcedo SRL in valoare de 7528,80 prin virament bancar din contul curent Raiffeisen

401.05=5121.01- 7528,80

Operatia 9.

Se inregistreaza cheltuieli cu comisioanele bancare in valoare de 4,51 lei

627=5121.01 -4,51

Operatia 10.

Se face o achizitie intracomunitara de ingrasaminte chimice in valoare de 61354,80 de la furnizorul HOGYESZI Ungaria. Societatea este inregistrata in registrul operatorilor comunitari.

3028=401.39 analitic Hogyeszi-61354,80

4426=4427 14725,15

Operatia 11

Plata facturii anterioare se face prin virament bancar din contul curent Raiffeisen analitic 5121.01

401.39=5121.01 -61354,80

Operatia 12

Se inregistreaza cheltuieli cu comisioanele bancare in suma de 66,29 lei

627=5121.01 -66,29

Operatia 13

S-au incasat in contul curent dobanzi aferente depozitelor bancare in suma de 216,67 lei

5121.01=766 -216,67

Operatia 14

Societatea presteaza servicii membrilor societatii in valoare de 3629,03 lei, tva 24%.

411.06= %

704 -3629,03

4427 -870,97

Operatia 15

Se incaseaza in numerar factura emisa la operatia anterioara

5311= 411.06 -4500 lei

Operatia 16.

In data de 09,04 s-a revizuit casa de marcat de catre o firma autorizata, se achita valoarea facturii din casierie, de asemenea se achita in numerar retributia in suma de 240 lei conform registrului zilierilor

628 = 5311 -62

462 = 5311 240

Operatia 17.

Se incaseaza in contul curent de la Raiffeisen(5121.01) sume achitate de clienti.

5121.01 = %

411.01 -2000

411.02 -14445

Operatia 18.

Societatea achita obligatia de plata fata de furnizorul Agrotex in valoare de 75033,89 lei prin virament bancar

401.02 = 5121.01 -75033,89

Operatia 19

Societatea achita comisioane bancare in suma de 22 lei

627 = 5121.01 -22

Operatia 20

Unitatea achizitioneaza seminte de floarea soarelui in valoare de 2928 lei, taxare inversa de la Alcedo SRL

3025 = 401.05 -2928

4426 = 4427 -702,72

Operatia 21

Se ridica numerar de la banca pentru plata salariilor in suma de 5000 lei, si se achita salarii in numerar in suma de 9755 lei, respectiv retributie zilieri in suma de 120 lei

5311 = 5121.01 5000

421 = 5311 9755

462 = 5311 120

Operatia 22

Se efectueaza virament bancar pentru salariatii cu contract de virament pe card in suma de 4155 lei, se incaseaza dobanzi in contul bancar in suma de 125 lei si se percep comisioane in suma de 25 lei

421 = 5121.01 -4155

5121.01= 766 -125

627 = 5121.01 -25

Operatia 23

Se dau spre consum 3 saci seminte floarea soarelui cu pretul de 976 lei/ sac

6028 = 3028 -2928

Operatia 24

Se inregistreaza factura pentru energie electrica in valoare totala de 602,02 lei din care 101,03 TVA.

% =401.06

605 -500,99

4426 -101,03

Operatia 25

Se face plata obligatiilor catre bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale prin virament bancar

Operatia 26.

Se achizitioneaza 3600 l motorina de la SC Agroindustriala Carei la pretul de 4,4355 lei/ litru + Tva 24%

3022 = 401.08 -15967,80

4426 = 401.08 -3832,27

Operatia 27

Se achizitioneaza substante chimice pentru tratament culturi de la Alcedo in valoare totala de 5456 lei din care TVA 1056 lei

3028 = 401.05 -4400

4426 = 401.05 -1056

Operatia 28

Se achizitioneaza piese de schimb necesare utilizarii imediate, reparatii curente in valoare de 1467,59 lei, tva 24% de la furnizorul SC Agrouniversal Carei

% = 401.07

6024 -1497,59

4426 -359,39

Operatia 29.

Unitatea incaseaza in contul de trezorerie analitic 5121.03 sume din subventii in valoare de 817 lei

5121.03 = 741 -817

Operatia 30.

Se inregistreaza factura de avans pentru un utilaj provenit din comunitatea UE in suma de 48886,50 furnizor SC Interago Group Ungaria

409 = 404 48886,50

4426 = 4427 11732,76

Operatia 31.

La receptia utilajului cu factura aferenta

409 = 404 -48886,50 in rosu

2131 = 404 -48886,50

Operatia 32

Se intocmesc statele de plata pe baza foii de prezenta colective si se stabilesc drepturile salariale precum si obligatiile fiscale

Se intocmeste declaratia 112 pentru obligatii de plata privind salariile si se depune pe siteul ANAF.

Operatia 33

Se intocmesc jurnalele de vanzari si de cumparari

Se regularizeaza conturile de TVA.

4427 = 4426 34814,44

4424 = 4426 33806,14

Se intocmesc deconturile TVA 300, 394 si 390 VIES pentru achizitii intracomunitare si se depun online pe siteul ANAF.

Operatia 34

Se repartizeaza cheltuielile lunare pe fiecare tip de cultura pentru a avea o evidenta clara a acestora in functie de specificul fiecaruia

Se inchid conturile de venituri si cheltuieli in vederea determinarii rezultatului.

Dupa inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli se intocmeste balanta lunara, registrul jurnal si se verifica corectitudinea inregistrarilor a corelatiilor si soldurilor. Se stabileste rezultatul finaciar al lunii aprilie.

Deoarece societatea plateste impozit pe profit annual nu se va recurge la calculare impozitului pe profit.

ANEXE

Ca introducere se recomanda evidenta pe conturi analitice pentru fiecare cultura, cel putin

pentru conturile 331 si 711. Din practica a reiesit ca si in cazul celorlate conturi, atuncicind se

lucreaza cu analitice, evidenta si urmarirea este mult mau buna. Inregistrarea cantitativ-valorica

este de preferat celei global valorice.

Achizitia de materii prime, materiale:

%

=

401

301 Achizitia de materii prime

3022

Achizitia de combustibili

3025 Achizitia de seminte

3028 Achizitia de alte materiale

4426 TVA aferent

Consumul acestora si inregistrarea productiei neterminate

601 = 301 Consumul de materii prime

6022 = 3022 Consumul de combustibili

6025 = 3025 Consumul de seminte

6028

1 / 4

Monografie contabila la o societate agricola

= 3028 Consumul de alte materiale

331 = 711

Inregistrarea productiei in curs

Repartizarea celorlalte cheltuieli (603, 604, 605, 608, 611, 612, 613, 614, 622, 623, 624, 625,

626, 628, etc.) se poate face proportional cu suprafata cultivata atunci cind este vorba de

cheltuieli de regie. Cheltuielile specifice se repartizeaza pe cultura pentru care au fost efectuate.

De exemplu: cheltuielile cu amortizarea tractoarelor se pot repartiza proportional pe toate

culturile dar cheltuielile cu depozitarea griului nu pot fi repartizate pe cultura de rapita.

Inregistrarea 331 = 711 se va face cu suma produselor, serviciilor si altor cheltuieli (doar daca

nu aveti un sef exigent care vrea fiecare inregistrare separat.

Atentie: atunci cind societatea are mai multe culturi (de ex griu, porumb, orz) aceste cheltuieli si

implicit productia neterminata, se vor inregistra proportional cu suprafata cultivata, in cazul

cheltuielilor comune tuturor culturilor. Cheltuielile specifice fiecarei culturi se vor inregistra

numai pe aceasta cultura.

Nu uitati: o cultura se incheie cu lucrari de desfiintare a culturii. Si acestea trebuiesc repartizate

pe cultura respectiva.

La recoltare

Pe baza notelor de cintar se poate sti exact cantitatea produsa. Atentie la modul de lucru pe

cantitati: in agricultura se poate lucra pe cantitati fizice sau pe cantitati utile. Determinarea

cantitatii utile se poate face numai dupa analizarea calitatii produselor. Ca producator este

recomandat sa lucrati la fizic.

Inregistrarile sunt urmatoarele: (se poate folosi ca intermediar contul 711, daca nu doriti o

2 / 4

Monografie contabila la o societate agricola

inregistrare de genul 345 = 331)

711 = 331 Descarcarea contului de productie 345 = 711 Incarcarea conturilor de produse sau

345 = 331 O alternativa la cele doua inregistrari Daca nu aveti spatii de stocare proprii, va trebui sa depozitati produsele in custodie:

711 = 345 Descarcarea contului de produse 354 = 711 Incarcarea conturilor de produse sau

354 = 345 O alternativa la cele doua inregistrari Uneori, din cultura curenta, se pastreaza material pentru seminte.

3025 =

711

Incarcarea conturilor de seminte

711 = 345 Descarcarea conturilor de produse 3 / 4

Monografie contabila la o societate agricola

Vinzarea produselor

4111 = % Vinzarea produselor finite

701

4427

711 = 345 Descarcarea contului de produse

711 = 354 Descarcarea contului de produse