Contabilitatea Marfurilor Si a Ambalajelor

=== cap 3 ===

CAPITOLUL III

CONTABILITATEA MĂRFURILOR ȘI A AMBALAJELOR

3.1.Conturile utilizate în contabilitatea mărfurilor

Contabilitatea sintetică a mărfurilor se realizează cu ajutorul grupei 37 "Mărfuri", din Planul General de conturi, care cuprinde conturile sintetice de gradul I: – 371 "Mărfuri"

– 378 "Diferențe de preț la mărfuri".

Contul 371 „Mărfuri“ se utilizează pentru a ține evidența din punct de vedere contabil a existenței și mișcării stocului de mărfuri existent în unitățile economice la un moment. Acest cont este un cont de activ, cu funcțiune contabilă de activ și se utilizează după cum urmează:

În cazul utilizării inventarului permanent:

În debitul contului 371 „Mărfuri“ se înregistrează valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor :

achiziționate, prin creditul contului 401, 408, 446, 542;

aport în natură, prin creditul contului 456;

aduse de la terțe persoane, prin creditul contului 357,401;

Valoarea mărfurilor constatate în plus la inventar și primite cu titlu gratuit (607, 7582);

valoarea adaosului comercial și taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, în cazul în care se ține evidența mărfurilor la preț cu amănuntul. (378, 4428),

Valoarea mărfurilor aduse de la terți (357),

Valoarea materialelor și produselor transferate la mărfuri (301,302,303,341,345,346),

Valoarea mărfurilor primite de la unitate sau subunități (481,482).

În creditul contului 371 „Mărfuri” se înregistrează valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor:

ieșite prin vânzare și lipsuri la inventar, prin debitul contului 607;

trimise la terți, prin debitul contului 357;

valoarea mărfurilor ieșite din gestiune, prin debitul contului 378, 4428;

donații și pierderi prin calamități, prin debitul conturilor 6582, 671;

valoarea mărfurilor livrate la societăți din cadrul grupului (4511) sau din cadrul entității (481, 482).

Soldul contului 371 „Mărfuri“ reprezintă valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor existente în stoc la sfârșitul perioadei de raportare.

În cazul utilizării inventarului intermitent contul 371 "Mărfuri", funcționează astfel:

În debitul contului, se înregistrează – la sfârsitul perioadei, valoarea la preț de înregistrare a stocurilor finale de mărfuri stabilite la inventariere (607),

În creditul contului, se înregistrează – la începutul perioadei, valoarea stocurilor initiale de mărfuri inventariate la sfârșitul perioadei precedente (607).

Soldul debitor reprezintă valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor existente în stoc.

Contul 378 „Diferențe de preț la mărfuri“ este un cont utilizat în special în cadrul unităților economice cu amănuntul și se folosește pentru a ține evidența adaosului comercial, marjei comerciantului, practicată în cadrul unității. Este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a mărfii, având funcție contabilă de pasiv, începându-și activitatea prin creditare cu valoarea adaosului comercial corespunzător mărfii înregistrate la intrare în patrimoniu, și se debitează cu valoarea adaosului comercial aferent mărfii ieșite din gestiune.

Soldul contului 378”Diferențe de preț la mărfuri“ reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfii existente la un moment dat.

În cazul utilizării inventarului intermitent contul 378”Diferențe de preț la mărfuri“ se creditează la sârșitul perioadei, cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc și se debitează la începutul perioadei, cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc la sfârsitul perioadei precedente.

Alte conturi specifice, utilizate pentru înregistrarea operațiilor privind mărfurile: 607 "Cheltuieli privind mărfurile" și 707 " Venituri din v\nzarea mărfurilor

Contul 607 „Cheltuieli privind mărfurile“ este un cont utilizat in contabilitatea financiară pentru a evidenția cheltuiala făcută de întreprindere cu marfa comercializată, având funcția contabilă de activ și se utilizează astfel:

În debitul contului 607 „Cheltuieli privind mărfurile“ se înregistrează sumele închiderii contului prin debitul contului de rezultate.

Contul 607 „Cheltuieli privind mărfurile“ se utilizează în două situații diferite în funcție de natura inventarului folosit în cadrul unității, astfel:

În cazul în care unitatea ține evidența stocurilor utilizând metoda inventarului permanent apar două situații:

Dacă marfa este evidențiată la preț de vânzare, adică cuprinde preț de achiziție + TVA neexigibilă + marjă comercială practicată, cheltuiala cu marfa apare în sfârșitul lunii când se descarcă gestiunea:

% = 371 „Mărfuri“

607 „Cheltuieli privind mărfurile“

378 „Diferențe de preț la mărfuri“

4428 TVA "neexigibilă“

Dacă marfa este evidențiată la preț de cumpărare, cheltuiala mărfurilor apare în momentul în care se descarcă gestiunea:

607 „Cheltuieli privind mărfurile“ = 371 „Mărfuri“

În cazul în care unitatea ține evidența stocurilor utilizând metoda inventarului intermitent, contul 607 „Cheltuieli privind mărfurile“ este folosit pentru a evidenția intrările de marfă pe întreaga perioadă de referință.

Contul 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor“ este contul utilizat în cadrul unităților comerciale care au ca obiect de activitate comerțul, indiferent dacă acesta este cu ridicata sau cu amănuntul, și este folosit pentru a evidenția în contabilitate veniturile realizate de către unitate în urma desfășurării obiectului de activitate. Îndeplinește funcție contabilă de pasiv și se utilizează astfel:

În creditul contului 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor“ se înregistrează valoarea mărfurilor vândute la preț de vânzare negociat, format de regulă din prețul de achiziție la care se adaugă TVA aferent și marja comercială.

Contul 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor“ se debitează o dată pe lună cu ocazia închiderii contului prin contul de rezultate.

3.2. Conturi utilizate în contabilitatea ambalajelor

Contabilitatea ambalajelor se realizează cu ajutorul grupei 38 "Ambalaje", care cuprinde conturile: 381 "Ambalaje" și 388 "Diferențe de preț la ambalaje". Funcționarea acestor conturi este următoarea:

Contul 381 "Ambalaje"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența existentei și mișcării stocurilor de ambalaje, fiind un cont cu funcțiune de activ.
În debitul contului 381 "Ambalaje" se înregistrează:

– valoarea la pret de înregistrare a ambalajelor achiziționate (401, 408, 542);

– valoarea ambalajelor reprezentand aportul în natura al actionarilor si asociaților (456);

– valoarea ambalajelor aduse de la terți (358, 401);

– valoarea la pret de înregistrare a ambalajelor primite de la societățile din grup, alte societăți legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482);

– valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor constatate plus de inventar și a celor primite cu titlu gratuit (608, 758);

– valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor realizate din productie proprie (345).
În creditul contului 381 "Ambalaje" se înregistrează:

– valoarea la pret de înregistrare a ambalajelor vândute ca atare (371);

– valoarea la pret de înregistrare a ambalajelor vândute si lipsurile constatate la inventar (608);

– valoarea ambalajelor trimise la terți (358);

– valoarea la preț de înregistrare a ambalajelor livrate societăților din grup, alte societăți legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482);

– valoarea donațiilor și a pierderilor din calamități (658, 671).
Soldul contului reprezinta valoarea la pret de înregistrare a ambalajelor existente în stoc la sfarsitul perioadei.

Contul 388 "Diferențe de pret la ambalaje"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta diferențelor în minus sau în plus între prețul standard și costul de achiziție, aferente ambalajelor.
Contul 388 "Diferente de preț la ambalaje" este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a ambalajelor.
În debitul contului 388 "Diferențe de preț la ambalaje" se înregistrează:

– diferentele de pret în plus (costul de achiziție mai mare decât pretul standard) aferente ambalajelor intrate în gestiune (401, 542);

– diferențele de pret în minus aferente ambalajelor ieșite din gestiune (608).

În creditul contului 388 "Diferențe de preț la ambalaje" se înregistrează:

– diferențele de preț în minus aferente ambalajelor achiziționate (381, 542);

– diferențele de preț în plus aferente ambalajelor ieșite din gestiune (608).
Soldul contului reprezintă diferențele de preț aferente ambalajelor existente în stoc la sfârțitul perioadei.

Alt cont specific, utilizat pentru înregistrarea operațiilor privind ambalajele, este contul de cheltuieli 608 "Cheltuieli privind ambalajele". Contul 608 Cheltuieli privind ambalajele este un cont de activ, cu ajutorul lui ținându-se evidența cheltuielilor privind ambalajele.
În debitul contului 608 "Cheltuieli privind ambalajele" se înregistrează:

– valoarea ambalajelor aflate în consignatie la terți pentru care au fost emise documentele de vânzare (358);

valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor vandute, constatate lipsa la inventariere, precum și diferentele de preț aferente (381, 388).
Contul 608 "Cheltuieli privind ambalajele" poate fi creditat în cursul perioadei, pentru operațiile în participație, cu sumele transmise pe bază de decont.
La sfârșitul perioadei, soldul contului se transferă asupra contului de profit și pierdere (121).

3.3. Contabilitatea operațiilor privind mărfurile

Înregistrări în cazul utilizării inventarului permanent

Înregistrări privind mărfurile evaluate la cost de achiziție

– se înregistrează achiziția de mărfuri pe bază de factura (vezi anexa 1):

% = 401 Furnizori

371 Mărfuri

4426 Tva deductibilă

Dacă recepția efectivă a mărfurilor s-a realizat luna următoare celei în care s-a emis factura de livrare, avem operațiunile:

– se înregistrează factura privind livrarea mărfurilor:

% = 401 Furnizori

327 Mărfuri în curs de aprovizionare

4426 Tva deductibilă

– se înregistrează recepția mărfurilor conform notei de intrare receptie (vezi anexa 2 ):

371 Mărfuri = 327 Mărfuri în curs de aprovizionare

– se înregistrează achiziția de mărfuri pe bază de aviz de insotire marfă (vezi anexa 3)

371 Mărfuri = 408 Furnizori -facturi nesosite

si in momentul primirii facturii:

% = 401 Furnizori
408 Furnizori -facturi nesosite
4426 Tva deductibilă

– se înregistrează achitarea facturii către furnizor, care poate fi prin casierie în numerar (vezi anexa 4) sau cu ordin de plata prin bancă (vezi anexa 5):

401 Furnizori = 5311 Casa în lei

Sau

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei

– se înregistrează livrarea de mărfuri către clienți:

4111 Clienți = %

707 Venituri din vânzarea mărfurilor

4427 Tva colectată

– se înregistrează scoaterea din gestiune a mărfii vândute:

607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri

– se înregistrează încasarea facturii de livrare către client prin bancă:

5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienți

Înregistrări privind mărfurile evaluate la prețul de vânzare cu amănuntul

– înregistrarea facturii privind mărfurile achiziționate:

% = 401 Furnizori

371 Mărfuri

4426 Tva deductibilă

– înregistrarea adaosului comercial și a Tva neexigibilă:

371 Mărfuri = %

378 Diferențe de preț la mărfuri

4428 Tva neexigibilă

– înregistrarea achitării facturii cu ordin de plată:

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei

– înregistrarea încasărilor în numerar din vânzarea mărfurilor:

5311 Casa în lei = %

707 Venituri din vânzarea mărfurilor

4427 Tva colectată

– înregistrarea descărcării din gestiune amărfurilor vândute:

% = 371 Mărfuri

378 Diferențe de preț la mărfuri

607 Cheltuieli privind mărfurile

4428 Tva neexigibilă

Înregistrări privind mărfurile vândute cu plata în rate

Înregistrări în contabilitatea furnizorului:

– se înregistrează livrarea mărfurilor cu plata în rate:

4111 Clienți = %

707 venituri din vânzarea mărfurilor

472 Venituri înregistrate în avans

4427 Tva colectată

– se înregistrează scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute:

607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri

– se înregistrează încasarea primei rate:

5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienți

– se înregistrează includerea în venituri a dobânzii încasate:

472 Venituri înregistrate în avans = 766 Venituri din dobânzi

Înregistrări în contabilitatea clientului:

– se realizează recepția mărfurilor achiziționate cu plata în rate:

% = 401 Furnizori

371 Mărfuri

471 Cheltuieli înregistrate în avans

4426 Tva deductibilă

– se înregistrează adaosul comercial și tva neexigibilă aferent mărfurilor achiziționate :

371 Mărfuri = 378 Diferențe de preț la mărfuri

371 Mărfuri = 4428 Tva neexigibilă

– se înregistrează achitarea primei rate:

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei

– se înregistrează trecerea la cheltuieli a dobânzii incluse în rata plătită:

666 Cheltuieli privind dobânzile = 471 Cheltuieli înregistrate în avans

Înregistrări privind importul de mărfuri

– se înregistrează recepția mărfurilor importate:

371 Mărfuri = 401 Furnizori

– se înregistrează taxele vamale și comisionul vamal:

371 Mărfuri = 446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

– se înregistrează achitarea Tva în vamă conform prevederilor legale:

4426 Tva deductibilă = 5121 Conturi la bănci în lei

– se înregistrează achitarea taxelor vamale și a comisionului vamal:

446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate = 5121 Conturi la bănci în lei

– se înregistrează achitarea mărfurilor la un curs mai mare decât cel la care s-au achiziționat:

% = 5124 Conturi la bănci în valută

401 Furnizori

665 Cheltuieli din diferențe de curs valutar

Înregistrări privind livrarea mărfurilor în afara Comunității Europene

– se înregistrează recepția mărfurilor:

% = 401 Furnizori

371 Mărfuri

4426 Tva deductibilă

– se înregistrează achitarea prin bancă a mărfurilor cumpărate în lei:

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei

– se înregistrează achitarea în valută a asigurării pe parcurs extern (vezi anexa 6- chitanta de plată în valută ):

613 Cheltuieli cu primele de asigurare = 5314 Casa în valută

– se înregistrează achitarea în valută a transportului pe parcurs extern:

624 Cletuieli cu transportul de bunuri și personal = 5314 Casa în valută

– se înregistrează livrarea la export a mărfurilor, care conform prevederilor legale este o operațiune scutită de Tva:

4111 Clienți = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor

– se înregistrează descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:

607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri

– se înregistrează încasarea în valută a creanței externe, la un curs favorabil:

5124 Conturi la bănci în valută = %

4111 Clienți

765 Ven. din diferențe de curs valutar

– se înregistrează regularizarea conturilor de Tva la sfârșitul lunii:

4424 Tva de recuperat = 4426 Tva deductibilă

Înregistrări privind mărfurile aflate în consignație

Comerțul de consignație ca formã a comerțului cu amãnuntul asigurã desfacerea unor mãrfuri aparținând unor persoane fizice sau juridice. Ca urmare se diversificã paleta sortimentala a mãrfurilor oferite consumatorilor.

Mãrfurile destinate vânzãrii prin consignație pot fi noi sau cu un anumit grad de uzurã, dar trebuie sã fie dare de folosințã și cu aspect comercial.

Astfel, contractul de consignatie este o intelegere scrisa, intre 2 persoane juridice, de regula, “prin care una dintre parti, numita consignant, incredinteaza celeilalte parti, numita consignatar, marfuri spre a le vinde”.

Beneficiarii veniturilor obtinute din valorificarea bunurilor in regim de consignatie datoreaza un impozit anticipat in cota de 10% din venitul brut incasat, cu exceptia bunurilor din patrimoniu personal. Se poate opta pentru impunerea venitului brut cu 16%, acest impozit fiind final.

Conturile folosite în operațiile de consignație sunt:

Contul 8033 „ Valorii materiale primite spre pãstrare sau custodie“ se utilizeazã pentru evidențierea mãrfurilor primite în gestiune dar aparținând deponenților sau consignatorilor.

Contul 357 „ Mãrfuri aflate la terți“ care înregistreazã mãrfurile trimise de consignator spre vânzare la consignatar.

Contul 462 „Creditori diverși“ ține evidența anganjamentelor fatã de deponenți sau consignatori și care decurg din momentul vânzãrii lor.

Conturile din clasa 6 se folosesc pentru evidențierea pe de o parte a costului mãrfurilor vândute de consignatori cât și pentru cheltuielile proprii impuse de existența și desfãarea activitații.

Contul 707 „Venituri din vânzarea mãrfurilor“ evidențiazã dupã caz ori comisioanele consignatarilor , ori prețul de vânzare al consignatorului.

Contul 121 „Profit și pierdere“ prin care se reunesc conturile de cheltueli și venituri în vederea calculului rezultatului.

Rezultatul se calculeazã:

a) la consignator:

Rezultat = preț vânzare – (cost de achiziție + comisionul consignatarului)

b) la consignatar

Rezultat = comisioane – cheltuieli

Operatiile contabile privind marfurile in consignatie :

– primirea marfurilor in consignatie inregistrate la pretul deponentului

8033 „ Valorii materiale primite spre pãstrare sau custodie“

– vanzarea in numerar a marfurilor primite in consignatie :

5311 Casa in lei = %

462 Creditori diversi

708 Venituri din activitati diverse

4427 Tva colectata

– achitarea numerar a marfurilor vandute :

462 Creditori diversi = 5311 Casa in lei

– scoaterea din evidenta extrabilantiera a marfurilor vandute :

8033 „ Valorii materiale primite spre pãstrare sau custodie“

– retinerea impozitului de 10% (daca bunurile nu au apartinut deponentului)

462 Creditori diversi = 446 Alte impozite, taxe si varsaminte

– achitarea in numerar a marfurilor vandute, mai putin impozitul retinut :

462 Creditori diversi = 5311 Casa in lei

-achitarea prin virament bancar a impozitului retinut

446 Alte impozite, taxe si varsaminte = 5121 Conturi la banci in lei

– incarcarea gestiunii cu marfurile vandute :

371 Marfuri = %

462 Creditori diversi

378 Diferente de pret la marfuri

4428 Tva neexigibila

– descarcarea gestiunii de marfurile vandute :

% = 371 Marfuri

607 Cheltuieli privind marfurile

378 Diferente de pret la marfuri

4428 Tva neexigibila

Înregistrări privind donatiile de mărfuri

– Se inregistreaza o donatie de marfuri:

a) – daca evidenta marfurilor se face la cost de achizitie:

6582 Donatii si subventii acordate = 371 Marfuri

b) – daca evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul si firma nu este platitoare de Tva:

% = 371 Marfuri

6582 Donatii si subventii acordate

378 Diferente de pret la marfuri

c) – daca evidenta se tine la pretul cu amanuntul inclusiv Tva :

% = 371 Marfuri

6582 Donatii si subventii acordate

378 Diferente de pret la marfuri

4428 Tva neexigibila

Conform prevederilor legale tva-ul aferent bunurilor donate se constituie si se inregistreaza ca cheltuiala, dar aceasta cheltuiala nu este deductibila fiscal. Este cazul inregistrarilor de la punctul a si c.

635 Cheltuieli privind alte impozite, taxe = 4427 Tva colectata

si varsaminte asimilate

– Se inregistreaza primirea sub forma de donatie a unor marfuri :

371 Mărfuri = 7582 Venituri din donatii si subventii acordate

Înregistrări privind mărfurile constatate in minus sau in plus la inventariere

– Se inregistrează costul de achizitie a mărfurilor lipsa la inventar:

% = 371 Mărfuri

607 Cheltuieli privind mărfurile

378 Diferențe de preț la mărfuri

4428 Tva neexigibilă

– se inregistrează imputarea catre vanzator a minusului de marfuri:

4282 Alte creante in legatură cu personalul = %

7581 Ven.din despăgubiri,amenzi

4427 Tva colectată

– retinerea debitului pe statul de plată:

421 Personal -salarii datorate = 4282 Alte creante in legatură cu personalul

Dacă minusul de inventar nu este imputabil si nu s-au incheiat contracte de asigurare, se calculează Tva aferentă , care se include in cheltuielile nedeductibile fiscal

635 Cheltuieli privind alte impozite, taxe = 4427 Tva colectată

si vărsăminte asimilate

– inregistrarea deprecierii mărfurilor ca urmare a scăderii preturilor, sub forma unei ajustări pentru depreciere:

6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările = 397 Ajustări pentru

pentru deprecierea activelor circulante deprecierea mărfurilor

– se inregistrează plusul la inventar la costul de achizitie in plus:

371 Mărfuri = %

607 Cheltuieli privind mărfurile

378 Diferențe de preț la mărfuri

4428 Tva neexigibilă

Înregistrări privind mărfurile returnate

In contabilitatea celui care face livrarea

– se inregistrează livrarea mărfurilor, inclusiv descărcarea gestiunii:

4111 Clienti = %

707 Venituri din vanzarea mărfurilor

4427 Tva colectată

607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Marfuri

– se inregistrează factura de returnare a mărfurilor, inclusiv stornarea descărcării gestiunii – acelasi operatii, dar cu minus/ in rosu

4111 Clienti = %

707 Venituri din vanzarea mărfurilor

4427 Tva colectată

607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri

si se restituie suma primită de la client:

411 Clienti = 5311 Casa in lei

In contabilitatea celui care a primit si returnat marfa

– se inregistrează receptia mărfurilor la pretul cu amănuntul:

% = 401 Furnizori

371 Mărfuri

4426 Tva deductibilă

371 Mărfuri = %

378 Diferențe de preț la mărfuri

4428 Tva neexigibilă

– se inregistrează returnarea mărfurilor- acelasi inregistrări, dar in Rosu:

% = 401 Furnizori

371 Mărfuri

4426 Tva deductibilă

371 Mărfuri = %

378 Diferențe de preț la mărfuri

4428 Tva neexigibilă

– se inregistrează incasarea creantei de la furnizor:

5311 Casa in lei = 401 Furnizori

Înregistrări privind modificările de pret la mărfuri

Pretul cu amănuntul se poate reduce sau majora, in functie de optiunea agentului economic de a reduce sau majora adaosul comercial. Aceste operatii se realizează pe baza inventarului de schimbare a preturilor, pretul insă nu poate scădea sub costul efectiv de achizitie.

Se inregistrează diferentele de preturi la marfă stabilite in baza procesului verbal privind reevaluarea mărfurilor:

Dacă firma este plătitoare de tva, se inregistrează adaosul comercial

371 Mărfuri = 378 Diferențe de preț la mărfuri

si Tva neexigibilă

371 Mărfuri = 4428 Tva neexigibilă

Dacă firma nu este plătitoare de tva, diferentele de pret stabilite reprezintă numai adaosul comercial si se inregistrează, astfel:

371 Mărfuri = 378 Diferențe de preț la mărfuri

3.4. Contabilitatea operatiilor privind ambalajele

Ambalajele fiind destinate păstrării si protejării mărfurilor atat in timpul transportului, cat si a depozitării si desfacerii mărfurilor, avem mai multe categorii de operatiuni privind ambalajele.

Inregistrarea ambalajelor de transport care circulă pe principiul vanzării cumpărării

– inregistrarea achizitiei de ambalaje, achitate din avansuri de trezorerie:

% = 542 Avansuri de trezorerie

381 Ambalaje

4426 Tva deductibilă

– inregistrarea vanzării ambalajelor :

4111 Clienti = %

708 Venituri din activităti diverse

4427 Tva colectată

– scoaterea din evidenta a ambalajelor vandute:

608 Cheltuieli privind ambalajele = 381 Ambalaje

– inregistrarea casării ambalajelor si transferul acestora la produse reziduale

608 Cheltuieli privind ambalajele = 381 Ambalaje

346 Produse reziduale = 711 Venituri aferente costurilor stoc. de produse

– vanzarea produselor reziduale

5311 Casa in lei = %

703 Venituri din vanzare produse reziduale

4427 Tva colectată

– descărcarea gestiunii de produse reziduale vandute:

711 Venituri aferente costurilor stoc. de produse = 346 Produse reziduale

Inregistrarea ambalajelor de transport care circulă pe principiul restituirii

In această categorie intră ambalajele pentru băuturi nealcoolice si ambalaje pentru care proprietarul acestora este furnizorul de mărfuri. Acestea nu sunt facturate clientului, ci circula pe bază de aviz de insotire a mărfii, clientul fiind obligat să le restituie. Nerestituirea acestora obligă furnizorul să intocmească factura si să inregistreze tva aferentă acestora.

Inregistrări in contabilitatea furnizorului

– inregistrarea livrării mărfurilor impreună cu ambalajele:

4111 Clienti = %

707 Venituri din vanzarea mărfurilor

4427 Tva colectată

4111 Clienti = 419 Clienti-creditori

358 Ambalaje aflate la terti = 381 Ambalaje

– restituirea ambalajelor de către client:

419 Clienti-creditori = 4111 Clienti

381 Ambalaje = 358 Ambalaje aflate la terti

– facturarea ambalajelor nerestituite:

419 Clienti-creditori = 708 Venituri din activităti diverse

4111 Clienti = 4427 Tva colectată

scoaterea din evidentă a ambalajelor nerestituite:

608 Cheltuieli privind ambalajele = 358 Ambalaje aflate la terti

Inregistrări in contabilitatea clientului

– achizitionarea mărfurilor si a ambalajelor:

% = 401 Furnizori

371 Mărfuri

4426 Tva deductibilă

409 Furnizori-debitori = 401 Furnizori

8033 Valori materiale primite in păstrare sau custodie

– restituirea ambalajelor:

401 Furnizori = 409 Furnizori-debitori

8033 Valori materiale primite in păstrare sau custodie

primirea facturii privind ambalajele nerestituite:

381 Ambalaje = 409 Furnizori-debitori

4426 Tva deductibila = 401 Furnizori

8033 Valori materiale primite in păstrare sau custodie

Inregistrarea ambalajelor din productie proprie

– Se inregistreaza obtinerea de ambalaje din productia proprie:

381 Ambalaje = 711 venituri aferente costurilor stoc. de produse

– Se inregistreaza vanzarea ambalajelor:

4111 Clienti = %

708 Venituri din activităti diverse

4427 Tva colectată

scoaterea din evidentă se inregistrează:

711 venituri din productia stocată = 381 Amabalaje

Inregistrarea ambalajelor pentru ambalat

Există 2 situatii:

a) cand costul materialelor se suportă de către furnizor, avem inregistrările

achizitia materialelor de ambalat achitate dintr-un avans de trezorerie:

% = 542 Avansuri de trezorerie

3023 Materiale pentru ambalat

4426 Tva deductibilă

consumul de materiale utilizate pentru ambalarea marfurilor:

6023 Cheltuieli priv.materialele = 3023 Materiale pentru ambalat

pentru ambalat

b) cand costul materialelor de ambalat se suportă de către cumpărător, avem inregistrările:

– achizitia materialelor de ambalat achitate dintr-un avans de trezorerie:

% = 542 Avansuri de trezorerie

3023 Materiale pentru ambalat

4426 Tva deductibilă

incasarea de la cumpărător a valorii materialelor de ambalat:

5311 Casa in lei = %

708 Venituri din activităti diverse

4427 Tva colectată

– consumul materialelor de ambalat:

6023 Cheltuieli priv.materialele = 3023 Materiale pentru ambalat

pentru ambalat

=== cap 4 ===

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA MĂRFURILOR ȘI A AMBALAJELOR

4.1. – Prezentarea societății ROMARIA COMALIMENT SRL

Societatea ROMARIA COMALIMENT SRL este o societate cu capital privat românesc care s-a înființat în anul 2000 conform prevederilor legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, având forma juridică de SOCIETATE CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ.

Societatea ROMARIA COMALIMENT SRL are sediul în localitatea Pitești, Str. Petrochimiștilor, Bl B8, parter, județul Arges și a fost înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. de înmatriculare J03/297/2000 , având Cod Unic de Înregistrare RO13184258 și este plătitoare de T.V.A.

Conform datelor existente pe site-ul ANAF, societatea ROMARIA COMALIMENT SRL este plătitoare a următoarelor contribuții către bugetul statului (anexa 7) :

impozit pe profit de la data de 01-01-2003

tva începand cu data de 11-07-2000

contributiei de asigurări sociale platite începand cu data de 31-01-2004

contribuției de asigurări pentru somaj plătite începand cu data de 31-01-2004

contribuției angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creanțelor sociale începând cu data de 01-01-2007

contribuției pentru asigurări de sănaăate începand cu data de 31-01-2004

contribuției pentru concedii și indemnizații de la persoane juridice sau fizice 01-01-2007

impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor începand cu data de 01-01-2003.

Societatea ROMARIA COMALIMENT SRL are doi asociați și capitalul subscris vărsat la înființarea societății a fost de 1000 lei. Capitalul firmei a fost anual majorat ajungând la 250040 lei la finele anului 2011. Capitalul social se divide în 1000 părți sociale a 250,04 lei fiecare parte și se distribuie 5000 părți sociale x 250,04 lei, fiecare parte având 125020 lei și participă la beneficii și pierderi în procent de 50% fiecare.

Activitatea societății ROMARIA COMALIMENT SRL se deșfăsoară conform domeniului principal cod CAEN 4711 Comerț cu amanuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun.

Societatea ROMARIA COMALIMENT SRL își desfăsoară activitatea în spațiul din Pitesti, Bld Petrochimiștilor, bl B8, parter, unde este și locatia Supermarketului. Magazinul are o suprafață de 350 m2, cu suprafața construită de 300mp, cuprinzand: magazinul și spatiile de depozitare a mărfurilor și 50 mp loc parcare pentru automobilele din dotare și de staționarea și descărcare pentru cele care livrează marfa.

SOCIETATEA ROMARIA COMALIMENT S.R.L pune la dispoziția oricărei persoane (particular sau firmă) toată gama de produse alimentare ambalate, congelate sau proaspete: carne, preparate din carne, semipreparate, băuturi, etc. Societatea dispune de toată dotarea necesară din punct de vedere tehnic, de resurse materiale și umane care asigură servirea la un înalt nivel calitativ a tuturor clientilor magazinului.

Astfel, SOCIETATEA ROMARIA COMALIMENT SRL dispune de o dotare tehnică complexă pentru deșfăsurarea activității precum:

– un autoturism Dacia Duster

– congelatoare și lazi frigorifice

– generator curent (220V/380V)

– alte aparate de lucru – masură și control

– calculatoare

– Case de marcat Datecs MP500 TR

– Scanner Symbol LS1902

– Cântar digital CAS LP-1 cu interfața PC

– Server BackOffice si statie de receptie/organizare magazin pe același calculator.

Numărul efectiv de salariați, la nivelul anului 2012, utilizați în desfășurarea activității societății a fost de 36, iar structura personalului este conformă tabelului de mai jos:

Tabel.2.1. Structura resurselor umane la ROMARIA COMALIMENT SRL

Principalii clienți ai societății sunt persoanele fizice, dar societatea are și clienți persoane juridice, societăți mici care fac cumpărăturile privind protocolul de la acest supermarket.

Principalii concurenți ai ROMARIA COMALIMENT SRL în zonă sunt societățile comerciale cu același profil de activitate. Un concurent important este SOCIETATEA DANI COMALIMENT – Pitești, Argeș, dar și hipermarketurile apropriate zonei, AUCHAN ROMANIA și KAUFLAND ROMANIA.

Pentru realizarea investițiilor și desfășurării în condiții normale a activității, societatea a contractat două credite bancare pe termen scurt, la Banca Transilvania Pitești și la Banca Comercială Carpatica Pitești, aceasta din urmă fiind transferată tot Băncii Transilvania Pitești, în luna martie 2010, datorită condițiilor mai avantajoase prin care această bancă oferă credite.

Pentru buna colaborare cu terții, societatea are deschise conturi bancare, la majoritatea băncilor din Pitești și anume la Raiffeisen Bank, Unicredit, Banc Post, Banca Comercială Română, Banca Transilvania, iar pentru decontările cu privire la Bugetul Statului, societatea are deschis un cont la Trezoreria Pitești.

Momentan societatea realizează investiții în imobilizări corporale, precum și investiții pentru modernizarea punctului de lucru și are în plan extinderea magazinului prin construcția unei anexe care să cuprindă pe lângă magazinul de prezentare și desfacere și depozitul de mărfuri.

Deoarece piața este într-o continuă dezvoltare, iar cererea este într-o continuă creștere, societatea are ca scop adaptarea ei la standarde europene, în ceea ce privește calitatea produselor comercializate și a serviciilor oferite. Pentru a răspunde cerințelor de orice natură în ceea ce privește achiziționarea de mărfuri, societatea a încheiat o serie de contracte cu societăți care furnizează astfel de bunuri, deoarece societatea pune un foarte mare accent pe satisfacerea nevoilor consumatorilor într-un timp cât mai mic, dar bineînteles, nu în detrimentul eficienței.

Societatea are încheiate o serie de contracte comerciale cu furnizorii specializați în distribuția de mărfuri alimentare și nealimentare, precum:

– J.T.INTERNATIONAL (J.T.I) produce și comercializează pe piața românească mărci de țigarete binecunoscute pe plan internațional: Camel, Winston, Benson&Hedges, Glamour, Sobranie, Salem, Monte Carlo, Winchester, Ronson, Smart și More;

– BRITISH AMERICAN TOBACCO TRADING S.R.L. (B.A.T.T), care se ocupă cu comerțul cu ridicata al produselor din tutun;

– B.D.M. GRUP INVEST, care se ocupă cu distribuția unor produse alimentare;

– EDRINKS S.R.L., care se ocupă cu distribuția de băuturi alcoolice;

– METRO CASH & CARRY ROMÂNIA;

– VELPITAR SA., care se ocupă cu producerea și distribuția unor produse de panificație;

– SPICUL SA, care se ocupă cu producerea și distribuția unor produse de panificație;

– S.C. PANALMA S.R.L., care se ocupă cu producerea și distribuția unor produse de panificație;

– S.C. CRIS COMAR S.R.L., care se ocupă cu distribuția, în special, a unor produse alimentare ( legume, fructe);

– HBC COCA COLA, asigură pentru produsele Coca-Cola îmbutelierea, distribuția , vânzarea și marketingul operațional, fiind lider pe piața băuturilor non-alcoolice din România;

– TOP MARKET COMIMPEX S.R.L., activitatea principală fiind distribuția, având 3 divizii independente. Dintre producătorii principali se pot menționa Ursus, Elite, Borsec, Prodvinalco, Gallagher, Ulker, etc;

– CAROLI S.R.L., activitatea principală fiind distribuția de produse alimentare și nealimentare.;

– SECA DISTRIBUTION S.R.L., activitatea principală fiind distribuția de produse alimentare, în special marca Kinder;

– STAR ROMANA S.R.L., activitatea principală fiind distribuția de produse alimentare și nealimentare;

-SRIUSMAR-IMPEX S.R.L., activitatea principală fiind distribuția de produse alimentare și nealimentare;

-COMEXMAR S.R.L., activitatea principală fiind distribuția de produse alimentare și nealimentare;

– QUADRANT AMROQ BEVERAGES S.R.L., activitatea principală fiind distribuția de băuturi răcoritoare;

– INTERPAUL COMPANZ S.R.L., activitatea principală fiind distribuția de produse alimentare și nealimentare;

– TOTAL ACORD S.R.L., activitatea principală fiind distribuția de produse alimentare și nealimentare, etc.

Cu acești furnizori, societatea are încheiate contracte, prin care se specifică condițiile prin care se face livrarea mărfii și a ambalajelor, condițiile în care este acceptată marfa ca retur la furnizor, și nu în ultimul rând modalitățile de plată a obligațiilor către aceștia, societatea beneficiind de credite comerciale, termenele de plată a facturilor emise făcându-se la intervale de timp variate, de la 7 zile, până la 3 luni, în funcție de rulajul realizat și plățile onorate.

Structura organizatorică a societății ROMARIA COMALIMENT S.R.L este următoarea:

– Conducerea: Director general

– Compartimentul financiar-contabil, care include si departamentul de resurse umane

– Compartimentul gestiune, logistica și administrare

– Personalul de deservire al magazinului.

Compartimentul financiar-contabil este subordonat Directorului General și are în subordine următoarele compartimente:

serviciul financiar-contabilitate;

compartimentul resurse umane.

Societatea organizează și ține contabilitatea în compartiment distinct, compartiment care este condus de către contabilul șef, absolvent de studii economice superioare și împuternicit să răspundă pentru organizarea și ținerea contabilității potrivit Legii contabilității nr. 82/1991 cu modificările ulterioare precum și Regulamentul de aplicare a Legii contabilității.

Prin activitatea personalului din cadrul compartimentului contabilitate se asigură:

– înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea și păstrarea informațiilor cu privire la situația patrimonială și rezultatele obținute, atât pentru necesitățile proprii, cât și în relațiile societății cu asociații, clienții, furnizorii, băncile, organele fiscale și alte persoane fizice și juridice;

– controlul operațiunilor patrimoniale efectuate și a procedeelor de prelucrare utilizate, precum și exactitatea datelor contabile furnizate. Societatea dispune de echipamente de calcul și programe contabile structurate pe module ce acoperă în proporție foarte mare lucrările contabile.

– ține contabilitatea mijloacelor fixe și a celorlalte active, a rezultatelor concretizate în conturi de venituri și cheltuieli;

– întocmește balanța lunară și bilanțul.

Compartimentul gestiune, logistică și administrare este în subordinea compartimentului financiar-contabil și realizează gestiunea (prin compartimentul gestiune) și organizarea adimistrativă a magazinului (prin șeful de magazin).

Principalele date din contul de profit și pierdere sunt sunt prezentate în lei în tabelul 3.2 .

Tabelul 3.2 Evoluția principalilor indicatori în perioada 2009 -2011

În anul 2011, se observă o creștere semnificativă la nivelul tuturor indicatorilor, aceștia arătând trendul pozitiv pe care îl urmează societatea în anii analizați.

Cifra de afaceri realizată în anul 2010 a fost de 1399538 lei cu 77,42% mai mare decât în anul 2009 când aceasta se situa la 788821 lei. În aceeași măsura au crescut și veniturile totale pentru această perioadă 2009 – 2010. Motorul acestei creșteri îl reprezintă sporirea față de anul precedent a volumului de servicii privind instalațiileelectrice executate către terți. În anul 2011, cifra de afaceri a crescut din nou de la 1399538 lei, cât era în 2010, la 1996758 lei – 2011, înregistrând astfel o creștere cu 42,67%. De asemenea, venituri totale au urmat aceeași traiectorie crescând cu 43,24 % în anul 2011 față de anul 2010.

Fig. 3.1. Reprezentarea grafică a principalilor indicatori pentru perioada 2009 -2011

Profitul brut a înregistrat o creștere cu 28,48 % în anul 2010 față de 2009 acesta cifrându-se la 330814 lei .În anul 2011 s-a înregistrat o mică scădere a acestuia cu 3,00%, de la 330814 lei cât era în 2010, la 320875 lei cât s-a înregistrat la finele anului 2011 .

Profitul net a avut același trend ca și profitul brut și anume o creștere semnificativă în anul 2010 față de 2009, de la 216281 lei la 277884 lei și un mic regres în anul 2011 față de anul 2010, de la 277884 lei în 2010 la 269518 lei .

Evolutia profitabilității societății ROMARIA COMALIMENT SRL din 2008 până la 2011, poate fi reprezentată grafic, astfel:

Fig. 3.2. Evolutia profitabilității în perioda 2009 – 2011

Tabelul nr. 3.3. Nr. de personal și productivitatea muncii la societatea Romaria Coamliment Srl în perioada 2010 – 2012

Figura 3.2. Evoluția nr. de personalului și a productivității muncii 2010 – 2012

Se observă o crestere a numărului de personal, corelată cu o creștere a productivității muncii, reprezentată de o mai bună mobilizarea a forței de muncă.

4.2. Contabilitatea mărfurilor și a ambalajelor la societatea

ROMARIA COMALIMENT SRL

În cadrul societății ROMARIA COMALIMENT SRL, contabilitatea mărfurilor și a ambalajelor se realizează prin evidența analitică global- valorică la nivelul de magazin, iar în cadrul magazinului pe gestiuni cu ajutorul raportului de gestiune zilnic sau periodic. Societatea ROMARIA COMALIMENT SRL folosește pentru evidența mărfurilor prețul cu amănuntul.

Voi prezenta câteva din operațiunile unei luni, pentru a vedea modul în care se stabilește și calculează prețul de desfacere a mărfurilor achiziționate de către societatea și se raporteayă și închide zilnic și lunar raportul de gestiune.

În luna februarie 2011, Sc Romaria Comaliment SRL realizează următoarele operațiuni:

– achiziționează de la EDRINKS S.R.L. marfă care se recepționează pe bază de factură fiscală:

% = 401”Furnizori“ 26478,96

371”Mărfuri“ 21.354,00

4426 Tva deductibilă 5124,96

La recepția mărfii se calculează prețul cu amănuntul a mărfii intrate, aplicând cota de adaos comercial practicat de societate -25%, la valoarea mărfii intrate, și se înregistrează în contabilitate această valoare. Se calculează adaosul comercial și Tva neexigibilă aferentă mărfii pe stoc, astfel :

– Adaosul comercial: 25% X 21.354 = 5.338,50 lei

– 24% X (21,354 + 5.338,50) = 26692,50×24%=6406,20 lei

Înregistrarea în contabilitate se face pe baza următoarei note contabile:

371”Mărfuri“ = % 11.744,70

378”Diferențe de preț la mărfuri“ 5.338,50

4428 ”TVA neexigibilă“ 6406,20

În cursul lunii, unitatea vinde din mărfurile primite către clienți, înregistrarea în contabilitatea unității se face pe baza facturii emise, sau a bonului fiscal emis prin casa de marcat, pe baza următoarei note contabile:

– vinde conform raportul zilnic marfă în valoare de 1079 lei, tva 24%:

411”Clienți“ = % 1337,96

707”Venituri din vânzarea mărfii 1079

4427”TVA colectată“ 258,96

– se înregistrează încasarea facturii prin casieria unității:

5311”Casa în lei“ = 411”Clienți“ 1337,96

– se înregistrează descărcarea gestiunii pentru marfa vândută:

% = 371”Mărfuri“ 1337,96

607”Cheltuieli cu marfa“ 913,71

378”Diferențe de preț la mărfuri“ 215,41

4428”TVA neexigibilă“ 208,84

Cota recalculată = (24 x 100) = 19,355%

24+100

TVA neexigibilă = 19,355% x volum vânzare=1079 x 19,355% = 208,84 lei

K = sold378/sold371 = 5338,50/33098,70 = 0,161

Adaos comercial aferent vânzării = 0,161 x 1337,96 = 215,80 lei

– se face plata unui furnizor de mărfuri prin cont bancar suma datorată fiind de 21768 lei, către J.T.I. S.R.L., cu ordin de plată, înregistrarea în contabilitate pe baza extrasului de cont emis de bancă, este:

401”Furnizori“ = 5121”Conturi curente în lei“ 21768

Înregistrarea comisionului plătit băncii pentru serviciile prestate se înregistrează astfel:

627”Cheltuieli cu servicii bancare“ = 5121”Conturi curente“ 66

– se cumpără marfă, de la diferiți furnizori, conform jurnalului de cumpărări, în valoare de 61.965 lei.

Se recepționează marfa și se formează prețul cu amănuntul, adaos comercial 30%:

% = 401”Furnizori“ 61.965

371”Mărfuri“ 49971,77

4426”TVA deductibil“ 11993,23

Calcul adaos comercial aferent mărfii intrate : 49971,77 x 30% = 14991,53 lei

Calcul TVA neexigibilă: (49971,77 + 14991,53) x 24% = 15591,19 lei

371”Mărfuri“ = % 30582,72

378”Diferențe de preț la mărfuri“ 14991,53

4428”TVA neexigibil“ 15591,19

– societatea își achită datoria parțial față de un furnizor prin casieria unității, înregistrarea în contabilitate având ca document justificativ, chitanța emisă de către acesta, folosind următoarea notă contabilă:

401”Furnizori“ = 5311”Casa în lei“ 2.896

– se înregistrează vânzarea de marfa prin casa de marcat în valoare de 17.091 lei, operațiune înregistrată în contabilitate pe baza următoarei note contabile:

5311”Casa în lei“ = % 17091

707”Venituri din vânzarea mărfurilor“ 13783,06

4427”TVA deductibilă“ 3307,94

Sold378 = 5.338,50 + 14991,53 – 215,80) = 20114,23 lei

Sold371 = (21.354 + 11744,70 + 49971,77 + 30582,72 – 1337,96) = 112315,23 lei

K = 20114,23/112315,23 = 0.179

valoarea adaosului comercial aferent mărfii vândute prin casa de marcat – 0,179 x 17.097 lei = 3060,36

– descărcarea gestiunii aferente vânzării pe bon fiscal:

% = 371”Mărfuri“ 17.079

607”Cheltuieli cu marfa“ 10713

378”Diferențe de preț la mărfuri“ 3060,36

4428“TVA neexigibilă“ 3305,64

– societatea vinde marfă către clienți în valoare de 5.701 lei:

411”Clienți“ = % 5701

707”Venituri din vânz. mărfii“ 4597,58

4427”TVA colectată“ 1103,42

– se realizează descărcarea de gestiune aferentă acestei vânzări:

Sold378 = (5.338,50 + 14991,53– 215,80 – 3060,36) = 17053,87 lei

Sold 371 = (21.354 + 11744,70 + 49971,77 + 30582,72 – 1337,96 – 17.079) = 95236,23 lei, K = 17053,87/95236,23 = 0.179 –

0,179 x 5.701 = 1020,48 lei

% = 371”Mărfuri“ 5.701

607”Cheltuieli cu marfa“ 3577,09

378”Diferențe de preț la mărfuri“ 1020,48

4428”TVA neexigibilă 1103,43

– se înregistrează încasarea prin casieria unității de la clienți, conform chitanțelor emise, suma totală de 21.011 lei

Nota contabilă care evidențiază aceste operațiuni este următoarea:

5311”Casa în lei“ = 411”Clienți“ 19.299

5311”Casa în lei“ = 419”Avansuri clienți“ 1.712

– se depun bani în bancă, reprezentând venituri obținute din vânzarea mărfurilor. Înregistrarea în contabilitate are la bază foaia de vărsământ emisă de către bancă, folosind nota contabilă următoare:

581”Viramente interne“ = 5311”Casa în lei“ 20.000

– se înregistrează conform extrasului de cont de la bancă operațiunile pe cont bancar.

5121”Conturi curente la bănci“ = 581”Viramente interne“ 20.000

– se depune suma de 1.500 lei la bancă, operațiunea având la bază foaia de vărsământ:

581”Viramente interne“ = 5311”Casa în lei“ 1.500

5121”Conturi curente în lei“ = 581”Viramente interne“ 1.500

– se plătesc prin casieria societății diferiți furnizori, suma totală de plată este 14.166 lei:

401”Furnizori“ = 5311”Casa în lei“ 14.166

În urma acestor operațiuni are loc, la sfârșitul lunii, închiderea conturilor de venituri și cheltuieli, precum și închiderea conturilor de TVA, utilizându-se pentru aceasta următoarele note contabile:

– închiderea contului de cheltuieli cu marfa, aferente operațiunilor evidențiateȘ

121”Profit și pierdere“ = 607”Cheltuieli privind mărfurile“ 15203,80

– închiderea contului de venituri din vânzarea mărfurilor evidențiate:

707”Venituri din vânzarea mărfurilor“ = 121”Profit și pierdere“ 19459,64

Profit realizat brut = 19459,64 – 15203,80 = 4255,84 lei

Calculul impozitului pe profit = 4255,84×16% = 680,93 lei

Înregistrarea obligației de plată a impozitului pe profit și achitarea obligației față de bugetul statului:

691”Cheltuieli cu impozitului pe profit“ = 441”Impozit pe profit“ 680,93

441”Impozit pe profit“ = 5121”Conturi curente la bănci“ 680,93

Închiderea conturilor de TVA aferente operațiunilor evidențiate în jurnalele de cumpărături și vânzări:

Cumpărări totale: 88443,96lei, tva aferentă – 17118,19 lei

Vânzări totale: 24129,96 lei, tva aferente – 4670,31 lei

Sold 4426”TVA deductibilă“ = 17118,19 lei

Sold ”4427 TVAcolectată“ = 4670,31 lei

La momentul închiderii conturilor de TVA sold 4424 = 12447,88 lei.

% = 4426”Tva deductibilă“ 17118,19

4427”TVA colectată“ 4670,31

4424”TVA recuperat“ 12447,88

Aceasta este situatia în care societatea nu a avut vânzări foarte mari de mărfuri comparativ cu aprovizionarea.

În situațiile în care societatea înregistrează tva de plată – 4423 – achitarea obligației se face către Trezoreria Pitești în perioada următoare, prin cont bancar, pe baza unui ordin de plată, acesta se înregistrează în contabilitate astfel :

4423”TVA de plată“ = 5121”Conturi curente in lei“

Analiza economico-financiara a stocurilor la Romaria Comaliment Srl

Analiza economico-financiară se realizează pe baza datelor din documentele contabile de sinteză, respectiv: bilanțul, contul de Profit și Pierdere și anexele.

Pentru analiza echilibrului economico – financiar se calculează pe baza datelor preluate din bilanțul societății, următorii indicatori:

– fond de rulment net global (FRNG), determinat pe baza bilanțului funcțional.

Acesta se poate calcula prin două modalități:

1.Când fondul de rulment reflectă surplusul de capital permanent care

poate fi utilizat pentru nevoile temporare:

Kp = capital permanent

Ai = active imobilizate

2. Când fondul de rulment reflectă corelația dintre lichiditatea Activelor circulante și exigibilitatea datoriilor pe termen scurt

Ac = Active circulante

DTS = Datorii pe termen scurt

Astfel, fondul de rulment permite aprecierea riscului de incapacitate de plată pe termen scurt.

– Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezintă excedentul de nevoi temporare față de resurse temporare posibil de mobilizat. Acest indicator reprezintă suma necesară finanțării decalajelor care se produc între fluxurile reale și fluxurile de trezorerie.

Obligațiile pe termen scurt se referă la acele obligații față de furnizori, salariați, bugetul de stat, etc., cunoscute și sub denumirea de datorii de exploatare.

Pe baza bilanțului funcțional, nevoia de fond de rulment se determină astfel:

Nevoia de fond de rulment este compusă din nevoia de fond rulment din exploatare (NFRE) și nevoia de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE).

Nevoia de fond de rulment din exploatare se determină ca diferență între necesitățile de finanțare ale ciclului de exploatare și datoriile de exploatare. Aceasta diferență reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul și resursele de capitaluri ale exploatării.

– Trezoreria netă (TN) exprimă corelația dintre fondul de rulment și nevoia fondului de rulment. Astfel, trezoreria netă se poate determina pe baza bilanțului funcțional prin următoarea relație:

Pentru exemplificarea corelației fondului de rulment – nevoii fondului de rulment – trezoreriei nete se folosesc date din bilanțul contabil al firmei ROMARIA COMALIMENT, pe 3 ani (2009 – 2011).

Date preluate din bilanțul ROMARIA COMALIMENT SRL 2009 – 2010

Date preluate din bilanțul ROMARIA COMALIMENT SRL 2010 – 2011

FR = Ac – DTS

FR2009 = 51.768 – 34.800 = 16.968 lei

FR2010= 324.360– 272.428 = 51.932 lei

FR = FR2010 – FR2009 = 34.964 lei

FR2011= 381020 – 320995 = 60025 lei

FR = FR2011 – FR2010 = 8093 lei

NFR = (Stocuri +Creanțe) – Datorii exploatare

NFR2009 = 51.568- 34.800 = 16.768 lei

NFR2010 = 290.606 – 272.428 = 18.178 lei

NFR = NFR2010– NFR2009 = 1.410 lei

NFR2011 = 326934 – 320995 = 5939 lei

NFR = NFR2011– NFR2010 = 4529 lei

TN = FR – NFR

TN2009 = 16.968 – 16.768 = 200 lei

TN2010 = 51.932 – 18.178 = 33.754 lei

TN = TN2010 – TN2009 = 33.554 lei

TN2011 = 60025 – 5993986 lei

TN = TN2011 – TN2010 = 86 – 33754 = -33668 lei

Știind că: CA2009 = 788821 lei ,CA2010 = 1399538 lei și CA2011=1996758 lei, se calculează:

Viteza de rotație pentru FR:

788821

VR2009 = = 46,49 rot./an;

16.968

1399538

VR2010 = = 26,95 rot/an;

51.932

1996758

VR2011 = = 33,27 rot/an;

60025

Comparativ cu anul 2009, în anul 2010 firma a realizat un excedent de fond de rulment în valoare de 34.964 lei provenit din capitaluri proprii, iar în 2011 față de 2010 un excedent de 8093 lei.

Aceasta creștere a fondului de rulment reflectă alocarea tuturor acumulărilor nete ale exercițiului anterior în creșterea activelor circulante (mai ales a stocurilor).

Concomitent cu aceasta se înregistrează și o creștere a nevoii fondului de rulment în valoare de 1.410 lei, și respectiv 4529 lei, ceea ce reprezintă o situație normală pentru întreprindere, deoarece aceasta (firma) aplică o politică de investiții privind stocurile.

Astfel, se constată o accelerare a rotației fondului de rulment cu 19,54 rot/an în 2010 față de 2009 și o scădere cu 6,32rot/an în 2011 față de 2010. Creșterea fondului de rulment este consecința creșterii vânzărilor de mărfuri implicit, crește și nevoia de finanțare a stocurilor, adică a necesarului de fond de rulment aferent exploatării.

Analiza vitezei de rotație a stocurilor

Volumul stocurilor unei societăți este dependentă de doi factori și anume: cifra de afaceri și viteza de rotație a stocurilor. Stocurile sunt cu atât mai lichide cu cât pot fi transformate mai repede în bani. Viteza de rotație marchează starea de lichiditate și se poate exprima în număr de zile sau în număr de rotații.

Pentru caracterizarea vitezei de rotație, în practica economică se folosesc 2 indicatori:

– numărul de rotații (VR) exprimat prin relația:

Acest raport indică numărul de rotații necesare pentru reînnoirea stocurilor în cursul exercițiului financiar.

durata unei rotații în zile (Dz)

Timpul poate fi de 360 zile, 180 zile sau 90 zile, în funcție de perioada pentru care se face calculul.

Durata unei rotații în zile reflectă numărul de zile necesar pentru rotația stocului mediu.

Pentru o apreciere corectă a vitezei de rotație trebuie realizată analiza în dinamică, precum și analiza factorială a acesteia.

Astfel, pentru analiza dinamicii vitezei de rotație a stocurilor se folosesc datele de la societatea ROMARIA COMALIMENT SRL:

T = 360 zile

Din analiza efectuată rezultă o creștere a volumului cifrei de afaceri într-un ritm mai redus decât creșterea volumului stocurilor de mărfuri (situație dată de raportul dinamic ICA/ISt).

Se observă o scaădere a vitezei de rotație a stocurilor în 2011, comparativ cu 2010 și 2009. Aceasta situație reflectă reînnoirea stocurilor de mărfuri la perioade de timp mai mari.

Astfel, putem calcula:

24741

2009: x 360 = 11,29 zile

788821

44812,50

2010: x 360 = 11,52 zile

1399538

DSt 2010/2009= 11,52 zile – 11,29 zile = 0,23 zile

169.911,5

2011: x 360 = 30,63 zile

1996758

DSt 2011/2010= 30,63 zile – 11,52 zile = 19,11 zile

Este foarte importantă determinarea duratei stocajului (DSt) pentru asigurarea ritmică a procesului economic, evitând astfel o ruptură între aprovizionare-desfacere.

CONCLUZII

Analizând activitatea economică pe care o desfășoară societatea ROMARIA COMALIMENT SRL., această societate este o unitate puternică pe piața localității Pitești, cu potențial mare de dezvoltare, o unitate care este capabilă să facă față schimbărilor care au loc pe piață.

Cifra de afaceri poate fi mărită printr-o mai mare desfacere de produse, în acest sens trebuie ca societatea să investească mai mult în lărgirea sectorului de piață căruia i se adresează. De asemenea, extinderea magazinului pentru mărirea suprafaței în care să se desfășoare atât activitatea de comerț cât și deschiderea unui depozit intr-o zona mai accesibilă, ar constitui un atu care ar duce la o creștere substanțială a cifrei de afaceri și automat la creșterea profitului.

Societatea pune un mare accent pe personal calificat, calificarea realizându-se în mare parte la locul de muncă, unde personalul este încurajat să vină cu noi idei în ceea ce privește activitatea desfășurată, să își asume responsabilități și să vină cu soluții pentru rezolvarea diferitelor probleme apărute pe parcurs.

De asemenea, societatea pune un mare accent pe calitatea produselor oferite în cadrul activității desfășurate, ceea ce prezintă un avantaj remarcabil în relațiile cu terții.