Contabilitatea Marfurilor In Unitatile de Comert cu Amanuntul

1 Noțiuni generale , caracteristica și criteriile de recunoaștere și evaluare a mărfurilor in unitățile de comerț cu amănuntul

2 Cotabilitatea și documentarea intrării mărfurilor în unitățile de comerț cu amănuntul

3 Contabilitatea și documentarea ieșirii mărfurilor în unitățile de comerț cu amănuntul

4 Inventarierea mărfurilor și contabilizarea rezultatelor

Încheiere………………………………………………………………………………………………………

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………..

Anexe……………………………………………………………………………………………………………

Introducere

Apariția comerțului își are originea încă din timpurile preistorice astfel devenind principala facilitate pentru oamenii din perioada dată .Tranzacționarea sau schimbul reciproc de bunuri și servicii a început să fie practicate în scopul satisfacerii nevoilor și cerințelor oamenilor . Istoricul Peter Watson confirma faptul existenței activitații de comerț încă cu circa 150000 ani în urmă.

Sursa principala de realizare a tranzacțiilor sunt bunurile , în cazul nostru mărfurile . În dicționarul de merceologie ele sunt descrise ca fiind ,,Produs al muncii omenești care satisface o nevoie socială și care este destinat schimbului prin procesul de vînzare-cumpărare,fiind rezultatul unei activități economice, destinată satisfacerii trebuințelor altor personae decît producătorii.”

Conform Legii nr.231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior în articolul 7 sunt prezentate formele și principiile generale de  desfășurare a comerțului
    1) Formele principale ale comerțului sînt:
    a) comerțul cu ridicata;
    b) comerțul cu amănuntul;
    c) serviciile comerciale, inclusiv alimentația publică.
    2) Principiile generale de desfășurare a activităților de comerț sînt:
    a) respectarea normelor igienico-sanitare la comercializarea produselor și serviciilor;
    b) respectarea cerințelor prevăzute de reglementările tehnice în vigoare și a cerințelor de comercializare a produselor și serviciilor, aprobate de Guvern;
    c) protecția drepturilor și a intereselor consumatorilor;
    d) respectarea eticii profesionale și a cerințelor de instruire în domeniu.

Comerțul cu amănuntul reprezintă vînzarea mărfurilor de către comercianți direct cumpăratorilor pentru consumul final. Conform articolului 9 din Legea cu privire la ținerea comerțului interior , regulile specifice de desfășurare a comerțului cu amănuntul se aprobă de Guvern, fiind respectate următoarele principii generale:
    a) asigurarea unui sortiment de mărfuri în funcție de tipul unității comerciale;
    b) gestionarea stocurilor de mărfuri – soluționarea problemelor tehnice specifice profilului de comerț (metode de stocaj, dispuneri spațiale, expunerea mărfurilor);
    c) cunoașterea formelor și metodelor de comercializare a mărfurilor;
    d) asigurarea condițiilor specifice de păstrare și comercializare a unor mărfuri;
    e) prestarea serviciilor aferente comerțului cu amănuntul.
Ținerea evidenței contabile este extrem de importantă pentru întreprinderea care practică activitatea de comerț, aceasta asigurînd integritatea patrimonială a întreprinderii. În particular, agenții economici au un interes aparte pentru stocurile de mărfuri și materiale, în care se includ în special mărfurile. Pentru funcționarea normală și corectă a întreprinderii, trebuie să fie respectată prezentarea strictă a tuturor operațiunilor în care se arată toate mișcările de mărfuri.

Tema abordată în proiectul respectiv va fi actuală în orice perioadă de timp pentru că nevoile oamenilor sunt într-o permanentă creștere. Prin intermediul comerțului atît celui cu amănuntul cît și al celui cu ridicata, care asigură schimbul de mărfuri ,nevoile date pot fi satisfăcute. Astfel importanța comerțului constă în faptul că acesta contribuie la:

– Creșterea nivelului de calitate a vieții :

Dezvoltarea comerțul ne ajută să obținem ce vrem la momentul potrivit, locul potrivit și la prețul corect , ca urmare nivelul satisfacerii consumatorului crește deci calitatea vieții la fel;

– Asigură legătura dintre producători și consumatori :

Producția este destinată consumului final. Consumatorii obțin informații despre diferite bunuri prin intermediul reclamelor sau a vînzătorilor . Producătorii sunt informați în mod regulat cu privire la simpatiile și antipațiile consumatorilor prin cercetările de marketing. Astfel, comerțul creează contactul dintre centrele de producție și consum ;

– Contribuie la majorarea locurilor de munca :

Creșterea industriei și a comerțului duce la creșterea agențiilor comerciale precum ar fi depozitarea , transportarea , publicitatea etc. Astfel pentru asigurarea funcționării eficiente al acestora apare necesitatea de angajare a noilor muncitori , ca urmare concluzionăm că comerțul generează oporunități de creare a locurilor noi de muncă.

-Încurajează dezvoltarea relațiilor și a comerțului internațional :

Prin comerț putem asigura o distribuire echitabilă a bunurilor în întreaga lume. Cu ajutorul dezvoltării transporturilor și comunicațiilor, țările pot face schimb de mărfuri și pot câștiga pe seama schimbului valutar . Aceasta asigură o creștere economică mai rapidă a țării.

Scopul elaborării proiectului dat este de a folosi cunoștințele accumulate pe parcursul anilor în scopul efectuării unei examinări a activității de bază a întreprinderii ,,Elit Interior”. Deasemeni de a utiliza și de a analiza totalitatea operațiunilor , documentelor ,rezultatelor obținute . La sfîrșit autorul trebuie să-și expună părerile și concluziile făcute în conformitate cu datele obținute. Toate operațiunile ,datele , tabelele utilizate și prezentate în proiectul dat au fost preluate și se bazează pe documentele entității SRL ,,Elit Interior ”.

Pe parcursul proiectului dat , vor fi examinate:

1 Datele cu privire la situația economică a întreprinderii pe anii 2012 -2013

2 Noțiunile generale cu referință la tema abordata

3 Criteriile de evaluare a mărfurilor

4 Efectuarea livrărilor și aprovizionarilor de mărfuri în unitățile de comerț cu amănuntul

5 Inventarierea mărfurilor

6 Contabilizarea operațiunilor legate de circulația mărfurilor

Informația despre firma ,, Elit Interior ” este preluată din Anexa 3 Politica de contabilitate a firmei.

Conducătorul întreprinderii este Ceban Angela.

Entitatea ,,Elit Interior” a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat la 16.05.2011 , cod.fiscal 1011600018181.

Forma de prorpietate este privată.

Principalul tip de activate este aprovizionarea și vînzarea mărfurilor, folosind atît unitățile de comerț cu amănuntul cît și unitățile de comerț cu ridicata .

Principalele tipuri de mărfuri supuse tranzacționării sunt :diferite materiale de construcție, materiale lemnoase , vopsele, lacuri, produsele de curatat al tapetelor etc.

Răspunderea pentru organizarea și conducerea evidenței contabile o poartă conducătorul Ceban Angela.

În ,,Elit Interior” contabilul-șef trebuie să respecte următoarele principii:

Principiul prudenței, care presupune că întreprinzătorul nu poate supraevalua elementele de activ , veniturile și subevalua elementele de pasiv , cheltuielile.

Principiul consecvenței prezentării , care presupune că datele din situațiile financiare trebuie să fie prezentate, clasificate și întocmite de la o anumită perioada la alta.

Principiul permanenței metodelor ,care constă in folosirea acelorași metode și reguli de la o perioadă la alta pentru a fi posibilă o comparare a informațiilor obținute în timp mai îndelungat.

Documentele de primire-predare a bunurilor sunt semnate atît de contabilul-șef a întreprinderii cît și de conducătorul acesteea.

În continuare vom face o scurtă analiză a Raportului Financiar al întreprinderii ,,Elit Interior” pe anul 2012-2013.

Anexa 1

Tabelul 1

Aprecierea în dinamică a indicatorilor activității economice a

entității SRL ,,Elit Interior”

Sursa: Raportul financiar pentru anul 2013( Anexa 1)

1) Conform datelor prezentate în tabel observăm că venitul din vînzări în perioada anului 2013 este mai mic decît în anul 2012 cu 342 mii lei sau cu 25,62 % . Astfel putem constata că la entitatea ,,Elit Interior ” se observă o tendință de reducere a venitului din vînzări ,ca urmare acest fapt influențează negativ întreprinderea data.

2) Deasemeni observăm că în perioada curentă , față de cea precedentă are loc o micșorare a costului vînzărilor produselor . Astfel dacă în anul precedent acesta era în mărime de 851 mii lei în anul curent indicatorul dat deja a micșorat pînă la suma de 488 mii lei, diminuarea acestuia cu 363 mii lei caracterizeaza pozitiv întreprinderea. Micșorarea costurilor semnifică faptul că întreprinderea analizată și-a utilizat mai eficient resursele în privința consumurilor.

3) Influența pozitivă a creșterii profitului brut cu 20 mii lei ceea ce reprezinta 4,13 procente, faptul dat a influențat pozitiv întreprinderea analizată.

4) Rezultatul din activitatea operațională a înregistrat o micșorare față de anul precedent cu 122 mii lei , sau cu 75,59 procente , o diminuare foarte mare, care trebuie să fie schimbată numaidecît .

5) Valoarea profitului pînă la impozitare în anul curent s-a micșorat cu 114 mii lei sau cu 63 procente, această micșorare are o influență negativă asupra activității întreprinderii analizate .

6) Profitul net a crescut cu 93 mii lei .

7) Valoarea medie a activelor înregistreaza o tendință pozitivă de creștere în sumă de 1439 mii lei sau 82,46 procente .

8) Valoarea medie a capitalului propriu are o tendință pozitivă de creștere în sumă de 165 mii lei, prin acest fapt constatăm că întreprinderea analizată dispune de surse de finanțare proprii.

9) Conform calculelor analizate deasemeni, observăm o majorare a rentabilității veniturilor din vînzarea produselor cu 14,51 puncte procentuale , această majorare a fost influențată de creșterea cotei produselor mai rentabile în suma totală a vînzărolor față de anul precedent ceea ce a permis majorarea rentabilității cu 14,5 puncte procentuale.

10) Calculele analizate ne arată că la entitatea analizată s-a constatat o tendință negativă de reducere a nivelului rentabilității activelor în particular, dacă în anul precedent la fiecare leu investit în activitatea entității în mediu generau un profit contabil în sumă de 10,37 în anul curent doar 2,1.Această situație negativ caracterizează activitatea întreprinderii și necesită o examinare mai detailată a cauzelor acestei diminuări.

11) Deasemeni din calculele analizate observăm o tendință pozitivă de greștere a nivelului rentabilității capitalului propriu, dacă în anul precedent la un leu surse proprii proprietarii pierdeau în mediu 28,57 mii lei, în anul curent de la același leu surse proprii ei obțin 20,77 mii lei . Această majorare pozitiv caracterizează întreprinderea analizată.

Ca urmare putem să concluzionăm că întreprinderea analizată pe viitor trebuie să ia măsuri în privința schimbării rentabilității activelor, deasemeni pentru majorarea profitului pînă la impozitare trebuie să se preocupe de analiza resultatelor din activitățile de investiții ,operaționale și financiare care influențează mărimea profitului pînă la impozitare, astfel îmbunătățind starea întreprinderii. Pentru ca întreprinderea dată să majoreze rezultatul din activitatea operațională aceasta trebuie să lucreze asupra variantelor care ar putea micșora cheltuielile acesteea. Așa deci pe viitor întreprinderea analizată trebuie să-și utilizeze mai eficient resursele și să-și perfecționeze activitatea astfel încît mărimea indicatorilor analizați să creasca și nu invers.

Capitolul 1

Noțiuni generale , caracteristica și criteriile de evaluare a mărfurilor in

unitățile de comerț cu amănuntul

Comerțul este definit ca fiind genul de activitate economică efectuată de persoanele fizice și juridice , drept scop fiind vînzarea și cumpărarea cu amănuntul a mărfurilor plus fabricarea și vînzarea lor. Comerțul este considerat ca fiind o activitate în urma cărei se pot obține venituri mai mari decît în alte domenii,însă concurența deasemeni este foarte înaltă.

În articolul 3 din Legea cu privire la comerțul interior numărul 231 din 23.09.2010 comerțul este definit ca fiind o activitate de întreprinzător inițiată în baza raporturilor stabilite în domeniul comercializării mărfurilor ,prelucrate sau procurate, deasemeni și în domeniul executării serviciilor, scopul principal fiind obținerea unui venit.

Comerțul reprezintă activitatea economică care constă din totalitatea activităților care generează legături permanente dintre producerea bunurilor și consumul acestora, în particular cumpărarea și vânzarea mărfurilor, cu scopul de a obține profit. Ca urmare noi trebuie să luăm în considerare ciclul de aprovizionare-stocare-vânzare.

Aprovizionarea este forma de comerț în urma căreea bunurile se transferă din proprietatea producătorului în proprietatea consumatorului. Din punct de vedere fiscal trecerea bunurilor de la vânzător la cumpărător are loc în momentul emiterii facturii fiscale.

Stocarea este acțiunea de înființare a stocurilor de mărfuri cu destinație de vînzare, cu scopul de a asigura continuitarea procesului de vânzare.

Vânzarea reprezintă esența comerțului în urma căreea mărfurile sunt trecute din proprietatea comerciantului în proprietatea consumatorului final. Din punctual de vedere al contabilității vînzarea și momentul efectuării acesteea se consideră odată cu întocmirea documentului sau în momentul ce a avut loc încasarea banilor.

Comerțul cu ridicata reprezintă activitatea desfășurată de comercanții care cumpără produse în cantități ari în scopul revînzării acestora în cantități mai mici altor utilizatori.

Comerțul cu amănuntul presupune activitatea desfășurată de comercianții preocupați de vînzare a mărfurilor,produse direct consumatorilor pentru consum final.Tipul de unități în care se desfășoară acest tip de comerț sunt magazimele, chioșcurile.

Alimentația publică reprezină atît procurarea mărfurilor cu scopul revînzării acestora cît și producerea sau prelucrarea mărfurilor procurate,cu scopul vînzării acestora pentru consumul final. Deobicei acest tip de comerț se practică în : cantine , cafenele, bufere, restaurante, magazinele de patisserie, etc.

Organizarea răspunderii materiale are un rol foarte important în activitatea de comercializare a mărfurilor . Astfel, conform articolului 9 alineatul 2 (f,g) Codului muncii al Republicii Moldova , salariații sunt obligați ,, să manifeste o atitudine gospodărească față de bunurile angajatorului ale altor salariați și să informeze de îndată angajatorului sau conducătorului nemijlocit despre orice situație , care prezintă pericol pentru viața și sănătatea oamenilor sau pentru integritatea patrimoniului angajatorului”.

În legislație sunt menționate două tipuri de răspundere materială :

Răspunderea materială limitată ,, salariatul unității poartă răspundere în cuantumul prejudiciului real direct, dar nu mai mare decît salariul mediu lunar”

Răspunderea materială deplină presupune răspunderea în mărimea pagubei pricinuite entității .Acest tip de răspundere salariatul o poartă în conformitate cu legislația art. 128 din Codul Muncii în următoarele cazuri :

1) atunci cînd între angajator și angat a fost semnat contract de răspundere materială deplină

2) cînd prejudiciul a fost cauzat din urma acțiunilor intenționate a angajatului , au fost stabilite prin hotărîrea judecătorească

3) în cazul în care angajatul a fost în stare de ebrietate și a cauzat prejudiciul respectiv

4) în conformitate cu legislația în vigoare, prejudiciul care a fost efectuat de angajator în procesul îndeplinirii obligațiunilor de muncă , ș.a.

Rolul contabilității în întreprinderile de comerț constă în asigurarea informațiilor necesare pentru a stabili mărimea și structura patrimoniului întreprinderii , a mișcării acestuia în urma operațiunilor economice apărute și rezultatele financiare obținute. Spre deosebire de contabilitatea în alte ramuri ale economiei , în comerț prncipalul element analizat sunt stocurile , evidența mișcării acestora. Ca urmare , contabilității în comerț îi este specific extinderea acestui domeniu, al evidenței aprovizionării, stocării și mișcării stocurilor de mărfuri.

Pentru realizarea contabilității într-o întreprindere cu activitatea de comerț trebuie efectuare următoarele sarcini :

– Formarea unor informații credibile și complete cu privire la intrarea și ieșirea mărfurilor

-Trebuie organizată o asigurare corectă de răspundere materială pentru mărfurile păstrate

-Evaluarea și întocmirea corectă a documentelor ce țin de mișcarea mărfurilor

-Trebuie asigurat controlul asupra respectării tuturor regulilor de efectuare a inventarierii și a rezultatelor acesteea.

-Asigurarea controlului aspupra evaluării mărfurilor intrate, formării prețului acestora.

Pentru ca entitatea comercială să dispună de un sistem contabil bine organizat, ținerea contabilității trebuie să urmărească următoarele reguli :

1 Să fie asigurată transparența informațiilor contabile potrivit destinațiilor și pretențiilor utilizatorilor ;

2 Pentru unitatea de comerț cu amănuntul evaluarea mărfurilor în cazul intrării și a ieșirii acestora se efectuează la preț de vînzare;

3 Trebuie să fie aleasă o metodă optimă de evaluare a stocurilor de mărfuri (metora de identificare specifică, metoda costului mediu ponderat, metoda FIFO , LIFO) ;

4 Trebuie să fie delimitată răspunderea materială pentru integritatea mărfurilor ;

5 Trebuie să se elaboreze formularele documentelor contabile primare pentru perfectarea operațiunilor economice ;

6 Prezentarea informației cu privire la mișcarea mărfurilor la timp.

Stocul reprezintă cantitatea de bunuri , la un moment dat, care servește drept rezervă în depozitul unui magazin , a unei entități , într-o piață cu scopul asigurării continuității activității de producției . Marfa face parte din compartimentul stocurilor.

Cuvîntul ,,Marfă” își are originea din limba maghiară ,,marha”, mai demult cuvîntul marfă avea altă semnificație decît actualmente. Aceasta însemna o avuție, avere.Iar cuvîntul ,,negot” purta semnificația de comerț.

La baza definirii mărfurilor există un număr mare de noțiuni și clasificări ale acestora . Conform definiției din dex marfa este produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vânzării-cumpărării.

Profesorul Niță Dobrota în lucrarea „ Economie politica ” definește marfa ca un bun economic, exprimat in forma banească, ce este destinat satisfacerii nevoilor altor persoane decăt producătorii ei.

În dicționarul explicativ de marketing, marfa se definește ca un produs al muncii omenești care satisface o nevoie socială și care este destinată schimbului prin procesul de vînzare-cumpărare. In sens larg, marfa reprezintă tot ceea ce se vinde și se cumpără.

Conform Standardelor naționale de Contabilitate comparimentul ,, Stocuri ” mărfurile reprezintă bunuri procurate de entitate în vederea revînzării sau produse transmise spre vînzare magazinelor proprii. În categoria mărfurilor, de asemenea, se includ clădirile, terenurile și alte bunuri imobiliare deținute pentru vînzare.

În contabilitate mărfurile intră în componența activelor , sau mai concret în componența clasei a doua Activele circulante , contul 217 Mărfuri. Contul 217 Mărfuri cuprinde mai multe subconturi :

2171 Bunuri procurate în vederea revînzării

2172 Profuse transmise spre vînzare magazinelor proprii

2173 Bunuri imobiliare deținute pentru vînzare

2174 Mărfuri transmise temporar terților

Pentru a comparaea perioadelor financiare curentă cu cea din perioada precedentă , avem nevoie de evaluare corectă a patrimoniului entității ca datele analizate să fie corecte.

După respectarea următoarelor condiții putem recunoaște stocurile de mărfuri ca fiind active circulante :

1 se află în proprietatea entității, sunt controlate de aceasta ;

2 se prevede pe viitor obținerea unor beneficii economice din utilizarea acestora ;

3 vor fi vîndute în decursul a 12 luni și sunt destinate activităților de producție / prestare a serviciilor ;

4 În mod credibil se poate determina costul.

Principalele etape de evaluare a mărfurilor sunt :

– Evaluarea mărfurilor la data intrării în patrimoniu

– Evaluarea la inventariere

– Evaluarea la bilanț

– Evaluarea la ieșirea din patrimoniu

Evaluarea mărfurilor la intrarea în patrimoniu mai este numită evaluare inițială care se efectuează odată cu înregistrarea operațiunilor în contabilitate pe parcursul activității întreprinderii. Conform SNC mărfurile importate se evaluează în lei conform cursului Băncii Naționale a Moldovei , la recalcularea valutei străine.

Costul de intrare la evaluarea inițială cuprinde:

– prețul de cumpărare

– CTA (costurile de transport)

– taxele de import

și alte costuri care participă direct la achiziția de produse finite, materiale și servicii.

Costurile care trebuie recunoscute ca cheltuieli ale perioadei și nu trebuie incluse în costul de intrare a stocurilor sunt:

– cheltuielile administrative

– costurile legate de depozitare

– pierderile de materiale , costuri cu personalul care au fost suportate și au depășit limitele normelor admise

– alte costuri nelegate direct de intrarea mărfurilor.

Evaluarea mărfurilor la inventariere se realizează conform valorii de inventar ( valoare actuală, justă , de piață). Conform Regulamentului privind inventarierea nr.60 din 29.05.2012 (art.7) valoarea justă reprezintă suma pentru care ar putea fi tranzacționat un activ sau decontată o datorie , între părți interesate, informate și independente , în cadrul unei tranzacții desfășurate în condiții normale.

Evaluarea mărfurilor la bilanț (închiderea exercițiului) presupune evaluarea stocurilor la valoarea cea mai mică dintre valoarea realizabilă netă și costul de intrare.

Conform SNC stocuri costul de intrare a stocurilor achiziționate cuprinde valoarea de cumpărare și costurile direct atribuibile intrării (de exemplu, costurile de transportare-aprovizionare, asigurare pe durata transportării, încărcare, descărcare, comisioane intermediarilor, impozitele și taxele nerecuperabile, taxele vamale și alte costuri suportate pentru aducerea stocurilor în forma și în locul utilizării după destinație cum ar fi: prelucrarea, sortarea, împachetarea). Intrarea stocurilor achiziționate se contabilizează ca majorare concomitentă a stocurilor și datoriilor, diminuare a creanțelor, costurilor activităților auxiliare etc. Reducerile comerciale, rabaturile și alte elemente similare sînt deduse la determinarea costului de intrare a stocurilor achiziționate.

Valoare realizabilă netă – prețul de vînzare estimat al stocurilor diminuat cu costurile estimate pentru finalizare (completare) și costurile estimate de vînzare.

Evaluarea mărfurilor la ieșirea din patrimoniu se face la cost de intrare care se determină din aplicarea formulelor de determinare a costului. Conform SNC stocuri costul de intrare este totalitatea costurilor aferente achiziției, prelucrării (conversiei) și aducerii stocurilor în forma și în locul utilizării după destinație. Metodele principale de determinare a acestuia , recomandate de SNC sunt :

1) Metoda identificării specifice – se aplică pentru stocurile ce fac parte a unei comenzi distincte (exemplu : clădiri , apartamente, automobile, opera de artă etc.) Această metodă nu se aplică pentru un număr mare și divers de elemente.

2) Metoda primul intrat – primul ieșit (FIFO) prevede evaluarea stocurilor ieșite din entitate la costul de intrare (efectiv) al primei intrări (primului lot). Pe măsura epuizării loturilor, stocurile ieșite se evaluează la costul de intrare al lotului următor, în ordine cronologică. Soldul stocurilor la finele perioadei este evaluat la costul de intrare al ultimelor loturi de stocuri achiziționate sau fabricate. În cazul utilizării metodei FIFO valoarea stocurilor ieșite poate fi determinată după fiecare ieșire sau în baza soldului final, stabilit în urma inventarierii. Metoda FIFO este preferabilă în cazul în care prețurile stocurilor ieșite înregistrează o reducere permanentă în cursul perioadei de gestiune.

3) Metoda costului mediu ponderat presupune calcularea costului fiecărui element de

stocuri pe baza mediei ponderate a costurilor soldurilor elementelor similare de stocuri la începutul perioadei și a costurilor elementelor similare fabricate sau achiziționate în cursul perioadei de gestiune. Costul mediu ponderat poate fi calculat după fiecare intrare a stocurilor, la sfîrșitul perioadei de gestiune sau în alt mod stabilit de politicile contabile ale entității.

În cazul aplicării metodei costului mediu ponderat soldul stocurilor se evaluează în baza mediei ponderate calculată pe toată perioada de gestiune sau după ultima intrare. Metoda costului mediu ponderat se recomandă în cazul fluctuațiilor considerabile ale prețurilor stocurilor în cursul perioadei de gestiune.

CMP = (Valoarea soldului inițial + Valoarea intrărilor) / (Cantitatea soldului inițial + Cantitatea intrată)

Prețul mărfurilor și formarea acestora este un criteriu important pentru ținerea evidenței contabile. Conform dexului prețul este o categorie economică reprezentând expresia bănească a valorii unei mărfi; sumă de bani pe care trebuie să o plătească cumpărătorul pentru achiziționarea unui produs sau pentru un serviciu . Ca urmare prețurile se împart în

1 prețuri de cumpărare ( procesul achiziționării de bunuri sau servicii)

2 prețuri de vînzare (specifice vînzării de bunuri sau servicii)

Prețul de cumpărare este egal cu cel plătit pentru mărfurile achiziționate. Raportul dintre cerere și ofertă și puterea de cumpărare a monedei naționale sunt niște elemente ce influențează fluctuația prețurilor date.

Prețul cu amănuntul este preț la care se vând către populație bunurile de consum, alimentare și nealimentare. Acesta include prețul cu ridicata + Marja Brută (Adaos commercial) .

Preț de vînzare = Preț de cumpărare + Costuri de transport + Marja Brută + TVA inclus în preț

Conform Dicționarului Juridic adaosul commercial este ,,venit al societăților comerciale, al comercianților a cărui mărime se determină ca diferența dintre prețul de vînzare a mărfii către alți agenți economici participanți la activitățile comerciale sau către consumatorul final si prețul de achiziționare a bunului respectiv. Mărimea sa relativa, respectiv rata adaosului comercial se stabilește fie în mod liber, fără nici o restricție, fie pe baza unor reglementări.  Dincolo de eventualele reglementări, dimensiunile adaosului comercial trebuie să asigure atțt acoperirea cheltuielilor de funcționare efectuate de comerciant, cît și obținerea unui anumit profit.”

Conform Hotărîrii Guvernului cu privire la măsurile de coordonare și reglementare de către stat a prețurilor(tarifelor ) nr. 547 din 04.08.1995 mărfurile cu un adaos comercial limitat sunt

1. Lapte integral pasteurizat cu un conținut de grăsime de pînă la 2,5%

2. Produse lactate acidulate cu un conținut de grăsime de pînă la 1%, cu excepția iaurturilor

3. Brînză proaspătă de vacă cu un conținut de grăsime de pînă la 10% inclusiv

4. Smîntînă cu un conținut de grăsime de pînă la 15%

5. Unt cu un conținut de grăsime de pînă la 72,5%

6. Concentrate din lapte pentru alimentația

7. Ulei vegetal din floarea-soarelui

8. Carne de porcină, categoria I, II și III, proaspătă, răcită, refrigerată sau congelată, carcase, semicarcase (calitatea I și II) semifabricate

9. Animale vii din specia porcină ș.a.

Capitolul 2

Cotabilitatea și documentarea intrării mărfurilor

în unitățile de comerț cu amănuntul

Conform Hotărîrii Guvenrului cu privire la desfășurarea comerțului cu amănuntul nr.931 din 08.12.2011 mărfurile se recepționează în ziua sosirii acestora la unitatea comercială. În cazul apariției unor divergențe la recepționarea produselor aferente cantității, calității sau prețului acestora, precum și a necesității convocării expertului, produsele se înregistrează provizoriu cu o mențiune specială în care se indică divergența apărută („păstrare temporară”), inclusiv cu mențiunea specială în capitolul 21 al facturii fiscale. Termenul aflării provizorii a produselor în depozitul unității comerciale nu trebuie să depășească 10 zile calendaristice din momentul recepționării acestora, iar pentru mărfurile primite din alte orașe – 20 de zile calendaristice.
    Mărfurile recepționate se transmit spre vînzare în următoarele termene: producția pomilegumicolă – în decursul unei zile din ziua intrării ei; mărfurile alimentare ușor alterabile – cel tîrziu peste 1-2 zile din momentul intrării. Transmiterea spre vînzare a mărfurilor se efectuează în funcție de capacitatea unității comerciale. Ca excepție, se permite depozitarea pe o perioadă mai mare decît cea menționată supra a mărfii utilizate în activități promoționale și a mărfii care urmează a fi restituită furnizorului. Unitățile comerciale sînt obligate să expună spre vînzare tot asortimentul de marfă existent la depozit.

Evaluarea mărfurilor primite în unitățile de comerț cu amănuntul se poate efectua prin următoarele 2 variante:

1) la cost de intrare ( preț de achiziție) în cazul dat contabilitatea intrării mărfurilor în unitățile de comerț cu amănuntul coincide cu cele cu ridicata

2) la preț de vînzare aici are loc apariția necesității de a reflecta marja brută (contul 831 ,,Adaos commercial”) și TVA inclus în prețul de vînzare (contul 837 ,, TVA inclusă în prețul de vînzare”) .

Astfel pentru marja brută aferentă aprovizionării cu mărfuri vom folosi formula contabilă:

Debit contul 217 ,,Mărfuri”

Credit contul 831 ,,Adaos comercial”

Pentru TVA inclus în prețul de vînzare pentru mărfurile aprovizionate :

Debit contrul 217 ,,Mărfuri”

Credit contrul 837 ,,TVA inclusă în prețul de vînzare”

Mărfurile la entitatea ,, Elit interior ” pot intra în componența patrimoniului , fiind aprovizionate pe teritoriul Republicii Moldova și pot fi importate.

Aprovizionarea mărfurilor în țară presupune întocmirea mai multor documente în baza căror se înregistrează și se realizează cumpărarea. Principalul document care apare odată cu efectuarea procurării este Factura Fiscala . Aceasta reprezintă documentul principal cu regim special care se eliberează sub un anumit număr și serie . În cazul formei de achitare prin

numerar materialele, produsele achiziționate, obligatoriu vînzătorul trebuie să anexeze cecul de la aparatul de casă în cazul achitării prin virament, în ordinal de plată se specifică neapărat numărul și seria facturii.

Exemplul 1 ( Anexa 4 )

Conform facturii fiscale entitatea ,, Elit Interior ” (TVA 20 %) a primit un număr divers de mărfuri . Se cere de înregistrat formulele contabile.

1 S-au primit de la furnizor SRL ,,Iriana-Prim” :

Debit 217 ,, Mărfuri ” suma 2510,00 lei

Credit 521 ,,Datorii comerciale curente ” suma 2510,00 lei

2 Reflectăm TVA (20%) aferent mărfurilor procurate :

2510 * 20% = 502,00 lei

Debit 534.4 ,, Datorii privind taxa pe valoare adăugată ” suma 502,00 lei

Credit 521 ,, Datorii comerciale curente ” suma 502,00 lei

4 Deoarece în factură nu este indicat un adaos comercial si cheltuieli de transport o să introducem niște date pentru exemplul dat. CTA inclusiv TVA =720 lei , AC (adaosul comercial) = 35%

4.1 Reflectăm CTA aferent mărfurilor aprovizionate :

Debit 217 ,, Mărfuri” suma 600 lei (720*5/6)

Credit 521 ,,Datorii comerciale curente ” suma 600 lei

4.2 TVA aferent CTA :

Debit 534.4 ,,Datorii privind taxa pe valoare adăugată” suma 120 lei

Credit 521 ,, Datorii comerciale curente ” suma 120 lei

5 Calculăm suma adaosului comercial pentru mărfurile aprovizonate :

(2510 + 502 + 600 ) * 35% = 1264,20 lei

Debit 217 ,, Mărfuri” suma 1264,20 lei

Credit 831 ,, Adaos comercial ” suma 1264,20 lei

Achiziționarea mărfurilor în comerțul cu amănuntul la rîndul său poate avea loc prin intermediul titularului de avans. Documentele necesare pentru efectuarea operațiunii date pot fi prevăzute în Contractul de vînzare cumpărare (Anexa 5 ) , acesta constă în transmiterea proprietății. Prin contractul de vînzare-cumărare se transmite un drept în domeniul proprietății . Acest contract arată că o parte , numită vînzătorul , transmite și garantează alte-i părți , numită consumator, dreptul său de proprietate asupra unu bun sau alt drept real ori drept de creanță sau dreptul asupra unei clădiri, cumpărătorul în schimb este obligat să achite o sumă anumită de bani .

Deasemeni odată ce titularul de avans pleaca în alt oraș sau în altă țară firma care trimite persoana în cauză asigură cazarea , hrana și transportul acesteea. Stabilirea prețurilor maxim accesibile le putem observa în fișa cu normele de consum pe teritoriile altor orașe municipe sau țări (Anexa 6).

Unul din documentele principale la procurarea mărfurilor prin titularii de avans este Decontul de Avans eliberat de întreprinderea în cauză, deci aici se indică totalitatea cheltuielilor titularului , conform Anexei 7 Ceban Angela Terentie a achitat facturile fiscale pe teritoriul orașului Chișinău astfel aici au fost indicate totalitatea cheltuielilor , un rol important îl au bonurile de plată care trebuie să fie păstrate și prezentate întreprinderii. Fără bonurile date titularul poate să fie obligat să achite cheltuielile date din propriul salariu.

Decontul de avans este documentul primar care se perfectează la întoarcerea titularului de avans din deplasare și se întocmește într-un exemplar unde se indică suma eliberată din casierie, mărimea cheltuielilor suportate precum și suma ce urmează a fi restituită (soldul rămas) sau pe suma depășită.

Titularul aplică semnătura și justifică toate cheltuielile prin anexarea la document a tuturor checurilor de la cumpărături , bonurilor de la hotel , biletelor de transport etc.

Deoarece în Anexa cu Decontul de avans se achită doar facturile fiscale privind serviciile comunale ale întreprinderii propunem un exemplu convențional de procurare a mărfurilor prin intermediul titularului de avans :

Exemplul 1.2

Unitatea de comerț cu amănuntul ține evidența la preț de vînzare , inclusiv TVA. Presupunem că în scopul procurării mărfurilor titularului de avans i-a fost eliberat avans în numerar în sump de 1500 lei .

Întreprinderea a procurat mărfuri:

Valoarea mărfii suma 1300 lei

TVA 20%

Marja Brută ( adaosul comercial) 40%

1) Relectăm acordarea avansului :

Debit 226 ,, Creanțe ale personalului ” suma 1500 lei

Credit 241 ,, Casa ” suma 1500 lei

2) Prezentăm intrarea mărfurilor :

Debit 217 ,, Mărfuri” suma 1300 lei

Credit 521 ,, Datorii comerciale curente” suma 1300 lei

3) Calculul TVA aferent mărfurilor intrate 20%

Debit 534.4 ,,Datorii privind taxa pe valoare adăugată” suma 260 lei

Credit 521 ,, Datorii comerciale curente ” suma 260 lei

4) Stingerea avansului (Decontul de Avans )

Debit 521 ,, Datorii comerciale curente” suma 1500 lei

Credit 226 ,, Creanțe ale personalului ” suma 1500 lei

5)Reflectăm diferența avansului acordat de cel achitat

1560 – 1500 = 60 lei

Debit 521 ,,Datorii comerciale curente” suma 60 lei

Credit 532 ,, Datorii față de personal privind alte operațiuni ” suma 60 lei

6)Calculăm adaosul comercial ( marja brută) pentru mărfurile procurate :

1300 * 40 % = 520 lei

Debit 217 ,, Mărfuri” suma 520 lei

Credit 831 ,, Adaos comercial ” suma 520 lei

7) Reflectăm TVA aferent prețului de vînzare

(1300 + 520) * 20% = 364 lei

Debit 217 ,, Mărfuri ” suma 364 lei

Credit 837 ,, TVA inclusă în prețul de vînzare ” suma 364 lei

Deasemeni comerțului cu amănuntul îi este specific apariția impozitului pe venit reținut în sumă de 7 % la persoanele fizice sau la producători particulari. Acesta se reflectă prin intermediul formulei :

Debit 544 ,,Alte datorii curente ”

Credit 534.3 ,, Datorii privind impozitul pe venit reținut la sursa de plată ”

Exemplul 1.3 Atunci cînd procurăm mărfuri de la persoana fizică reținînd impozitul de 7 %

1) La suma mărfurilor procurate :

Debit 217 ,,Mărfuri”

Credit 544 ,, Alte datorii curente ”

2) Reținerea impozitului pe venit (7 %) :

Debit 544 ,, Alte datorii curente ”

Credit 534.3 ,, Datorii privind impozitul pe venit reținut la sursa de plată ”

3) Înregistrarea achitării cu persoana fizică se va înregistra ca :

Debit 544 ,, Alte datorii curente ”

Credit 241 ,, Casa ” (diferența dintre operațiunile 1 și 2 )

În cazul în care aprovizionarea mărfurilor are loc prin intermediul titularului de avans se va înregistra următoarea formulă :

Debit 217 ,, Mărfuri ”

Credit 544 ,, Alte datorii curente ”

Acordarea prealabilă a avansului va fi întocmită astfel :

Debit 226 ,,Creanțe ale personalului ”

Credit 241 ,, Casa ”

La entitatea analizată conform informației prevăzute intrarea mărfurilor are loc atît prin achiziționarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova cît și prin importarea acestora din alte țări. Astfel această procedură necesită un șir de documente întocmite atent și cu precauție pentru a scrie datele cît mai exacte și totalitatea taxelor suferite în urma importului să fie indicate cît mai corect.

La import apar următoarele documente : In Voice (Anexa 8 ) , Scrisoarea de transport (Anexa 9) , Factura la Foaia de parcurs (Anexa 10 ), Factura fiscală privind alte cheltuieli suplimentare ( Anexa 11 și Anexa 12 ) , Declarația primară (Anexa 16) ,Calculul cu privire la procedurile vamale (Anexa 17) Ordinul de plată (Anexa 18 ) ș.a. Expedierea mărfurilor de la depozitul furnizorului extern , importatorul suportă cheltuielile de transport și cele vamale , astfel cumpărătorul (importatorul) va reflecta operațiuni de :

-Intrare a mărfurilor de la furnizor de peste hotarele Republicii Moldova

-Toate cheltuielile de transport inclusiv taxele vamale

Conform Hotărîrii Guvernului nr. 600 din 14.05.2002 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova

1. Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova (în continuare – Regulamentul) este executoriu pentru toate persoanele care declară mărfurile introduse în teritoriul național, cu excepția mărfurilor și obiectelor de uz personal (conform listei legal stabilite) deplasate o singură dată pe teritoriul vamal național de către persoanele fizice fără achitarea drepturilor de import.
    2. Regulamentul este destinat spre aplicare de către:
    a) declaranți – la determinarea și declararea valorii în vamă a mărfurilor introduse;
    b) organele vamale – la verificarea valorii în vamă a mărfurilor introduse anunțate de către declaranți.
    3. Pentru a evita reținerea nejustificată a mărfurilor, organul vamal va efectua procedura controlului valorii în vamă în termene cît mai restrînse. Dacă pe parcursul perioadei de vămuire a mărfurilor a fost imposibilă luarea unei decizii definitive privind acceptarea valorii în vamă, anunțate de declarant, sau privind rectificarea justificată a acesteia, organul vamal respectiv va putea adopta o decizie de eliberare condițională a mărfurilor. În atare cazuri, eliberarea condițională a mărfurilor înseamnă că bunurile în cauză se eliberează cu determinarea condițională (provizorie) a valorii lor în vamă, iar procedura de stabilire a valorii definitive se amînă (după eliberarea mărfurilor) pe o anumită perioadă de timp, cu condiția prezentării de către declarant a tuturor datelor suplimentare necesare pentru aceasta. Totodată, se admite folosirea mărfurilor eliberate condițional, în conformitate cu regimul vamal anunțat.

-Suma TVA luată ăn cont și suma TVA la caloarea vamală se deternimă în conformitate cu legislația în vigoare

-Decontările cu furnizorii externi în dependență de tipul de achitare indicat în contractul încheiat.

Odată cu intrarea mărfurilor se întocmește formula :

Debit 217 ,, Mărfuri ”

Credit 521.2 ,,Datorii comerciale în străinătate ”

La intrarea mărfurilor și suportarea unor cheltuieli suplimentare :

Debit 217 ,, Mărfuri ”

Credit 544 ,, Alte datorii curente ”

La suma cheltuielilor cu privire la salariul personalului ce a realizat încărcarea și descărcarea mărfurilor aprovizionate vom utiliza formula :

Debit 217 ,, Mărfuri”

Credit 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii ”

La calculul contribuțiilor privind asigurările sociale și medicale a personalului preocupat de încărcare , descărcare sau alte servicii :

Debit 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii ”

Credit 533 ,, Datorii privind asigurările sociale și medicale ”

La intrarea mărfurilor în țară conform Facturii Fiscare se întocmește formula :

Debit 217 ,, Mărfuri ”

Credit 521.1 ,, Datorii comerciale în țară”

Capitolul 3

Contabilitatea și documentarea

ieșirii mărfurilor în unitățile de comerț cu amănuntul

Pentru entitatea analizată fiind ocupația principală comerțul , actvitatea de vînzare a mărfurilor este principala sursă de obținere a venitului. Astfel vom analiza intrarea mărfurilor sub diferite aspecte și diverse situații. Aceasta va fi analizată conform informațiilor preluate din Legile aprobate de Guvern deasemeni din sursele informaționale pe care le-am primit și le-am parcurs pe perioada anului de studii , dar și din documentele cu privire la entitatea analizată. Una din etapele principale a efectuării tranzacției este stabilirea corectă a prețului de vînzare, deoarece tema analizată este legată nemijlocit de desfășurarea comerțului , cu amănuntul , aici apare necesitatea de a fi precauți în privința calculelor atît a cheltuielilor suportate de întreprindere pentru vînzarea sau prelucrarea mărfii destinate vînzării cît și faptul că trebuie calculat corect adaosul comercial supus de întreprindere.

Avantajul ocupației de comercializare (vînzare) a mărfurilor constă în faptul că cererea pe piață va fi permanentă , nevoile oamenilor nu au limită , dorințele cresc concurența deasemeni , însă banii care oamenii sunt gata să-i dea pentru bunurile bine fabricate merită efortul depus de comercianți. Astfel odată ce întreprinzătorii și subalternii acestora cunosc doleanțele consumatorilor , au posibilitatea de a prelucra și de a crea ceea ce satisface nevoile oamenilor astfel obținînd un profit maxim pentru întreprinderea respectivă.

Conform Hotărîrii Guvenrului cu privire la desfășurarea comerțului cu amănuntul nr.931 din 08.12.2011 mărfurile expuse spre vînzare dispun de indicatoare de prețuri vizibile și clar completate, cuprinzînd denumirea mărfii, unitatea de măsură, prețul, după caz, și prețul pe o unitate de măsură. Pe versoul indicatorului de preț se indică în mod obligatoriu data completării și semnătura gestionarului responsabil. În cazul lipsei semnăturii gestionarului responsabil, la solicitarea organelor de control, este obligatorie prezentarea ordinului prin care a fost numită persoana responsabilă de completarea corectă a indicatorului de preț. Prețurile se indică conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 966 din 18 octombrie 2010 „Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de indicare a prețurilor produselor oferite consumatorilor spre comercializare” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 206-209, art. 1076).

Conform Codului Civil din 06.06.2002 articolul 753 Contractul de vînzare-cumpărare
    1) Prin contractul de vînzare-cumpărare, o parte (vînzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părți (cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul și să plătească prețul convenit.
    2) Vînzătorul se obligă să remită, concomitent cu predarea bunului, documentele referitoare la bun, prevăzute de lege, dacă în contractul de vînzare-cumpărare nu este prevăzut altfel.
    3) Dacă prețul nu este indicat direct în contractul de vînzare-cumpărare, părțile pot conveni asupra modului de determinare a lui.

Conform Legii nr.231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior în articolul 9 sunt prezentate niște condiții de ținere a comerțului cu amănuntul:
    1) Comerțul cu amănuntul se desfășoară prin intermediul unităților comerciale fixe (magazine), mobile (pavilioane, chioșcuri, gherete, aparate comerciale, rulote, standuri) sau prin alte modalități prevăzute de legislația în vigoare.
    2) Regulile specifice de desfășurare a comerțului cu amănuntul se aprobă de Guvern, fiind respectate următoarele principii generale:
    a) asigurarea unui sortiment de mărfuri în funcție de tipul unității comerciale;
    b) gestionarea stocurilor de mărfuri – soluționarea problemelor tehnice specifice profilului de comerț (metode de stocaj, dispuneri spațiale, expunerea mărfurilor);
    c) cunoașterea formelor și metodelor de comercializare a mărfurilor;
    d) asigurarea condițiilor specifice de păstrare și comercializare a unor mărfuri;
    e) prestarea serviciilor aferente comerțului cu amănuntul.
    (3) Formele comerțului cu amănuntul (tipurile de vînzări), precum și nomenclatorul unităților comerciale respective se aprobă de Guvern.

La vînzarea mărfurilor cu plata integrală în numerar constă în achitarea integrală a cumpărătorului pentru mărfurile achiziționate în momentul procurării – vînzării , aceasta se realizeaă prin diferite forme cum ar fi :

1. Vînzarea pe bază de bonuri : Bonul este document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor;-document justificativ de scadere din gestiune;-document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza programului de productie si a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unitatii, care solicita materiale pentru a fi consumate.

Vînzarea prin bonuri prezintă un dezavantaj pentru lucrul operativ al lucrătorului astfel lungește timpul de deservire a clienților .

2 . Vînzarea pe bază de tichete : conform dexului tichetul este un imprimat care asigură posesorului anumite drepturi . Acesta nu specifică marfa, doar arată faptul că suma pentru ea a fost încasată și permite vînzătorului să elibereze marfa respectivă. La finalizarea zilei de lucru se înregistrează în borderoul de predare a banilor și în raportul de gestiune , totalurile din casă privind încasările din vînzări.

3. Autodeservire : Se efectuează prin intermediul plății de către cumpărător direct vînzătorului după ieșirea din secție sau din magazinul unde procură marfa respectivă.

4. La domiciliu : constă în comenzile efectuate de către consumatori , unităților comerciale. Astfel pentru astfel de vînzare se întocmește o factură în care se indică prețul cu amănuntul , comisionul destinat acoperirii cheltuielilor de transport.

Formarea prețului de vînzare la unitatea de comerț cu amănuntul se efectuează conform formulei :

Pentru evidența contabilă la vînzarea în numerar vom întocmi următoarele formule :

1) La încasarea numerarului din vînzări

( Dispoziție de casă de încasare Anexa 20 , Raportul Z Anexa 19) :

Debit 241 ,, Casa ” , subcontul 2411 ,, Casa în monedă națională ”

Credit 611 ,,Venituri din vînzări ”, subcontul 611.2 ,, Venituri din vînzarea mărfurilor ”

Credit 534 ,, Datorii față de buget , cubcontul 534.4 ,,Datorii privind taxa pe valoarea adăugată ”

2) Predarea banilor încasatorului :

Debit 245 ,, Transferuri de numerar în expediție ” , Debit 246 ,, Mijloace bănești ”

Credit 241 ,, Casa ”

3) Depunerea banilor la bancă : (extrasul de cont)

Debit 242 ,, Conturi curente în monedă națională ”

Credit 246 ,, Mijloace bănești ”

4) Costul mărfurilor vîndute :

Debit 711 ,, Costul vînzărilor, subcontul 7112 ,, Costul mărfurilor vîndute ”

Credit 217 ,, Mărfuri ”

5) Înregistrarea TVA inclusă în prețul de vînzare aferentă mărfurilor vîndute :

Debit 837 ,, TVA inclusă în prețul de vînzare”

Credit 217 ,, Mărfuri ”

6) Adaosul commercial afferent mărfurilor vîndute :

Debit 831 ,, Adaos comercial”

Credit 217 ,, Mărfuri ”

Deasemeni vînzarea mărfurilor se poate realize prin plata în rate (credit) , pentru aceasta trebuie prezentat buletinul de identitate și adeverința unde se reflectă mărimea salariului :

1)Cînd se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 6 luni trebuie să se prezinte salariul cîștigat pe 2 luni

2)Cînd se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 1 an – se prezinte salariul cîștigat pe 6 luni

3)Cînd se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 2 ani- se prezinte salariul cîștigat pe 8 luni

4)Cînd se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 3 ani- se prezinte salariul cîștigat pe 12luni

5)Cînd se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 4 ani- se prezinte salariul cîștigat pe 18luni

La achitarea primului acont pentru mărfurile procurate , cumpărătorul trebuie să achite nu mai puțin de suma de 20% din valoarea mărfii. Atunci cînd suma mărfii procurate este mai mare de 3000 acontul va fi de 50 %.

În dependență de termenul de achitare cumpărătorii vor fi înregistrați în următoarele conturi:

-la termenul mai mic de un an contul 221 ,, Creanțe comerciale curente ”

-la termenul mai mare de un an contul 161 ,, Creanțe pe termen lung ” ( la începutul fiecărui an creanțele pe termen lung , în cazul vinderii mărfii lucrătorilor acestea trec la contul 226 ,, Creanțe ale personalului ”).

La comercializarea mărfurilor în rate se întocmește contractul de vînzare – cumpărare în care se indică : denumirea mărfii , mărimea acontului la achitarea mărfii ridicate , dobînda (modul și termenul de plată , modul și termenul de plată a ratelor ).

Specific contabilității mărfurilor vîndute în unitățile de comerț cu amănuntul este determinarea și contabilizarea marjei brute ( Adaosului Comercial ) . Calculul acestuia se efectuează după procentul mediu al adaosului comercial , el se calculează la sfîrșitul lunii :

% Adaosului Comercial=( Sold inițial 831+ rulaj Credit 831–Rulaj Debit 831) /

( Sold Final 217 +Rulaj Credit 611 ) *100 %

La exportul mărfurilor este important de ținut cont de documentele necesare pentru efectuarea acestuia. În documentele menționate avem nevoie practic de aceleași documente ca și la efectuarea importului . Conform Legii nr. 1163 din 26.07.2000 cu privire la controlul exportului, reexportului, importului și tranzitului de mărfuri în articolul 9 (controlul exportului/importului)

1)Mărfurile care constituie obiectul controlului sînt exportate/importate în conformitate cu legislația în vigoare, cu politica națională și cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova privind neproliferarea armelor de distrugere în masă, altor tipuri de armament, precum și a mărfurilor enumerate în documentele respective pentru exercitarea controlului asupra exportului lor.

2) Mărfurile care constituie obiectul controlului sînt exportate/importate în temeiul autorizațiilor eliberate de organul abilitat de Guvern în baza argumentării, în termenele și conform procedurii stabilite de Regulamentul cu privire la regimul de control al exportului, reexportului, importului și tranzitului de mărfuri strategice. Organul abilitat de Guvern este creat în cadrul Ministerului Economiei   

3) Originalele autorizațiilor și ale contractelor notificate de organul abilitat de Guvern sînt prezentate autorităților vamale de către persoanele care efectuează operațiuni de export/import.

4) Controlul asupra îndeplinirii obligațiilor și respectării termenelor referitoare la autorizațiile emise este efectuat de un organ abilitat de Guvern, precum și de alte structuri guvernamentale în limita competenței lor.

5) Organul abilitat de Guvern este în drept să retragă sau să suspende autorizația în cazul în care exportatorul/importatorul a încălcat procedura operațiunilor de export/import de mărfuri strategice, precum și în cazul schimbării condițiilor care justifică autorizația sau din rațiuni esențiale privind interesele de securitate națională sau de politică externă.

Capitolul 4

Inventarierea mărfurilor și contabilizarea rezultatelor

Inventarierea joacă un rol important în controlul gestionar al mărfurilor ea presupune verificarea concordanței datelor înregistrate în contabilitatea întreprinderii. Conform efectuării acesteea putem afla datele reale și existența reală a mărfurilor în expresie valorică sau naturală , întro anumită perioadă de timp. Inventarierea se efectuează deobicei la începutul anului sau la finele acestuia.

Conform regulamentului privind inventarierea nr. 60 din 29.05.2012 articolul 3 Entitatea efectuează inventarierea:
    1) la începutul activității, scopul principal fiind stabilirea și evaluarea elementelor de activ și datorii ce constituie aportul în capitalul social;
    2) cel puțin o dată pe parcursul perioadei de gestiune, de regulă, la sfîrșitul perioadei de gestiune. Entitățile pot efectua inventarierea și pînă la sfîrșitul perioadei de gestiune, cu condiția evaluării corecte și înregistrării rezultatelor inventarierii în raportul financiar;
    3) în cazul reorganizării sau încetării activității entității;
    4) în cazul întreruperii activității;
    5) în caz de schimbare sau înlocuire a gestionarului-șef sau gestionarului subdiviziunii (secției, depozitului) în ziua primirii-predării bunurilor și/sau la cererea unui sau mai multor gestionari din aceeași subdiviziune (secție, depozit);
    6) în caz de furturi, delapidări, sustrageri, abuzuri, precum și deteriorări ale bunurilor – imediat la depistarea acestora;
    7) în caz de incendii, calamități naturale sau alte evenimente excepționale (inundații, cutremure de pămînt etc.);
    8) la cererea organelor abilitate conform legislației;
    9) în cazul existenței informațiilor, indicilor (semnelor) că există lipsuri sau plusuri, care pot fi stabilite cu certitudine numai prin inventariere;
    10) în alte cazuri prevăzute de legislația în vigoare sau la decizia conducătorului entității.
    4. Inventarierii generale trebuie supuse toate tipurile de bunuri ale entității care cuprind:
    1) bunuri ce aparțin entității și se află pe teritoriul acesteia (imobilizările necorporale și corporale, stocuri, titluri de valori, mijloace și documente bănești, formulare tipizate de documente primare cu regim special etc.);
    2) bunuri ce aparțin entității, dar se află în afara teritoriului acesteia (imobilizările necorporale și corporale predate în leasing operațional (arendă, locațiune), imobilizările corporale transmise la reparație, bunuri transmise altor entități pentru păstrare și/sau prelucrare, în consignație etc.);
    3) bunuri ce nu aparțin entității, dar se află în gestiunea acesteia (imobilizările necorporale și corporale primite în leasing operațional (arendă, locațiune), primite pentru instalare, bunuri primite la păstrare, pentru prelucrare, în consignație etc.);
    4) bunuri neînregistrate (necontabilizate) din diferite motive.
    5. La primirea reclamației de la cumpărători privind lipsurile de stocuri, se efectuează inventarierea selectivă sau integrală a stocurilor, la care se referă reclamațiile.
    6. Regulile specifice de efectuare a inventarierii în anumite ramuri ale economiei naționale se elaborează de organele centrale de specialitate ale administrației publice, autoritățile administrației publice locale conform prezentului Regulament și a altor regulamente aprobate de Guvern.

În urma calculelor și operațiunilor atît de procurare cît și de vînzarea mărfurilor putem obține plusuri sau minusuri la inventariere. Rezultatul nestabil al acestora constă în mai mulți factori care influențează asupra acestuia. Desigur că plusurile la inventariere asigură un venit împarte întreprinderii noastre însă minusurile duc la micșorarea venitului . Astfel putem obține venituri și cheltuieli.

La unitățile de comerț cu amănuntul veniturile se înregistrează deobicei în contul 611 ,, Venituri din vînzări ” , 612 ,, Alte venituri din activitatea operațională ”. În cazul procurării sau vînzării în valută străină putem obține diferențe favorabile de schimb care se înregistrează în contul 622 ,, Venituri Financiare ”.

Conform SNC 2015 ,,Venituri” în articolul 5 venitul reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor.

Deasemeni în articolul 12 veniturile din vînzarea produselor și a mărfurilor se indică că acestea se recunosc în momentul în care sînt îndeplinite simultan următoarele condiții:

1) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile și beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor. Transferul riscurilor și beneficiilor semnificative aferente drepturilor de proprietate asupra bunurilor, de regulă, coincide cu momentul predării bunurilor către cumpărător sau, la respectarea altor condiții contractuale, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective către cumpărători;

2) entitatea nu mai gestionează bunurile vîndute ca în cazul deținerii în proprietate a acestora și nu deține controlul efectiv asupra bunurilor;

3) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;

4) este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacției vor fi generate către entitate; și

5) costurile tranzacției pot fi evaluate în mod credibil.

Contabilitatea cheltuielilor în entitățile cu activitatea de bază fiind comerțul cu amănuntul se ține mai mult pe conturile 712 ,, Cheltuieli de distribuire ” (comerciale ) ,  713 ,, Cheltuieli administrative ” , 714 ,, Alte cheltuieli din activitatea operațională ”. În cazul în care operăm cu valuta internaționlă putem obține și cheltuieli din diferențe de curs valutar ș.a. pe care le vom înregistra în contul 722 ,, Cheltuieli financiare ”.

Conform SNC 2015 ,, Cheltuieli ” articolul 5:

Activitatea operațională – totalitatea operațiunilor economice aferente activităților principale ale entității, precum și activitățile conexe acestora.

Alte activități – ansamblul faptelor economice care nu se atribuie la activitatea operațională a entității.

Cheltuieli – diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieșiri, reduceri ale valorii activelor sau de creșteri ale datoriilor care contribuie la

diminuări ale capitalului propriu (rezultatului financiar), altele decît cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor.

Cheltuieli ale activității operaționale – cheltuieli determinate de procesul desfășurării activității operaționale a entității.

Cheltuieli ale altor activități – cheltuieli condiționate de desfășurarea altor activități (de exemplu, de ieșirea și deprecierea activelor imobilizate, de tranzacțiile financiare, de evenimentele excepționale).

Conform articolului 6 , 4 din SNC ,, Cheltuieli ”

Cheltuielile se recunosc dacă se respectă următoarele criterii:

1) există o certitudine întemeiată privind diminuarea beneficiilor economice ale entității;

2) mărimea cheltuielilor poate fi evaluată în mod credibil.

Cheltuielile se recunosc concomitent cu:

1) diminuarea activelor fără o reducere concomitentă a datoriilor sau o creștere a altor active (de exemplu, valoarea contabilă a stocurilor depistate lipsă la inventariere se înregistrează ca majorare a cheltuielilor curente și diminuare a activelor);

2) majorarea datoriilor fără o creștere concomitentă a activelor (de exemplu, salariile calculate personalului administrativ se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor și datoriilor curente);

3) calcularea amortizării și înregistrarea pierderilor din deprecierea activelor imobilizate contabilizate conform SNC "Imobilizări necorporale și corporale", SNC "Deprecierea activelor".

În urma inventarierii trebuie să se stabilească diferențele dacă ele există de inventar , aici trebuie întocmit un process – verbal în care să se dispună toate rezultatele care au avut loc. În cazul depistării lipsurilor este posibil de acoperit acestea cu eventualele plusuri constatate dacă :

a) diferențele constatate se referă la aceeași perioadă de gestiune, aceeași gestiune și gestionar

b) dacă marfa înlocuită are aceleași caracteristici în privință la culoare , model , ambalaj ș.a.

c) lipsurile nu trebuie să provină din sustragerea de mărfuri de către gestionar.

Conform reflectării global – valorice formulele contabile care se vor înregistra pentru plusurile de mărfuri constatate :

La preț de achiziție

Debit 217 ,, Mărfuri ”

Credit 612 ,, Venituri din activitatea operațională ”

La suma marjei brute (adaosului comercial )

Debit 217 ,, Mărfuri ”

Credit 831 ,, Adaos Comercial”

Lipsurile depistate :

La preț de achiziție

Debit 714 ,, Alte cheltuieli din activitatea operațională ”

Credit 217,, Mărfuri”

La suma adaosului comercial

Debit 831 ,, Adaos comercial ”

Credit 217 ,, Mărfuri ”

Reevaluarea este modificarea prețului la valoarea materialelor . Conform SNC 62 articolul 46 Frecvența reevaluării activelor depinde de gradul modificărilor survenite în valoarea venală a activului respectiv supus reevaluării și se determină de agentul economic în mod independent. La rezultatele inventarierii pot apărea majorările de preț : care se înregistrează de fiecare întreprindere în parte prin evidența ( la preț de cumpărare sau de vînzare).

Încheiere

Elaborarea proiectului dat , ne-a dat o mică experiență pentru prelucrarea tezei de licență. Deși scrierea acestuia a fost destul de complicată ,dat fiind faptul că autorul nu are experiență în elaborarea proiectelor de tipul dat, a fost în mare parte și interesant. Tema aleasă a fost bazată în principiu pe activitatea de bază a întreprinderii care a fost analizată , ,, Elit Interior” .

Totalitatea subiectelor legate de tranzacționare a mărfurilor nu este importantă doar pentru studenți care studiază economia , contabilitatea sau alte obiecte specifice acestora, studierea mișcării mărfurilor , în opinia autorului este importantă pentru toți oamenii de rînd , deoarece anume ei sunt consumatorii acestora. Odată ce cunosc situația pieții pot să prezică pe viitor care mărfuri va fi rentabil de procurat și care nu , ce mărfuri vor fi la reduceri în curînd și care din acestea vor avea creșteri la preț.

Contabilitatea întreprinderii date este în mare parte bine organizată. Sunt prezentate toate datele și informațiile legate de circuitul mărfurilor. Sunt prezente și documentele și se respectă principiile de ținere și evindență a contabilității. Dar conform datelor prezentate în Raportul Financiar din anii 2012 2013 , observăm îndată că întreprinderea dată nu și-a utilizat eficient resursele și datele obținute nu au fost foarte satisfăcătoare, însă în opinia autorului , acest fapt nu este influențat de contabil ,ci de activitatea întreprinderii în întregime.

Faptul că au loc tranzacțiile de import-export aceasta atestă faptul că în entitatea analizată au încredere și furnizorii externi , ceea ce caracterizează favorabil întreprinderea. Pe viitor în mare parte poate avea modificarea situației acesteea.

În afară de partea teoretică am avut parte de vizualizare a documentelor în baza căror se efectuează tranzacțiile la întreprinderea analizată , ceea ce deasemeni prezintă un avantaj pe viitor în practică sau la un nou loc de muncă.

Raportul financiar întocmit prezintă toate datele legate de fluxuri de active și pasive , deasemeni sunt prezentate totalitatea pierderilor și veniturilor ale întreprinderii astfel informația este transparentă , deci poate fi și este accesibilă pentru utilizatorii atît interni cît și externi . Faptul dat caracterizează desfășurarea și ținerea corectă a contabilității la întreprindere dată. Deasemeni toate documentele prezentate conțin și semnăturile necesare și semnul ștampilelor entității cu numele acesteea.

Influența cea mai mare asupra activității întreprinderii putem constata că revine cererii pe piață și a concurenței. Toate activitățile entităților ce practică comercializarea și schimbul de mărfuri se bazează pe nevoile consumatorilor , astfel cunoașterea pieții este avantajul acestora.

Conducătorului întreprinderii de comerț sau a oricărei altui tip de activitate îi este important angajarea unui contabil responsabil și corect , care să-și cunoască materia și să poată prezenta în unele cazuri chiar și să dea vre-un sfat în privința schimbării sau să sugereze o soluție pentru îmbunătățirea situației apărute în defavoarea întreprinderii.

Ca rezultat al analizei informației depuse , observăm că specificul folosirii unităților de comerț cu amănuntul este apariția adaosului comercial , avantajele acestuia pentru întreprindere constău în obținerea profitului mai mare . Dezavantajul acestuia pentru consumatori este în cazul unei întreprinderi monopoliste care poate să impună un adaos fără limită ,ca urmare consumatorul nu are decît să se supună acestuia.

În opinia autorului cel mai mare venit poate fi obținut anume la întreprinderile ce practică activitatea de comerț , deși concurența este puternică în zilele noastre, dacă întreprinderea este bine organizată nici aceasta nu poate împiedica activitatea entității .

Bibliografie

1 http://en.wikipedia.org/wiki/Retail#Etymology

2 http://en.wikipedia.org/wiki/Commerce

3 http://www.bitlanders.com/blogs/importance-of-commerce-subjects/310252

4 http://conspecte.com/Contabilitea-in-comert/obiectivele-si-principiile-organizarii-contabilitatii-in-unitatile-de-comert.html

5 http://lex.justice.md/md/341401/

6 http://www.slideshare.net/alintus2007/contabilitatea-n-comer

7 http://lex.justice.md/md/296537/

8 http://lex.justice.md/md/336378/

9 http://contabilsef.md/newsview.php?l=ro&id=7962&idc=499

10 http://www.contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=499&id=7963

11 http://lex.justice.md/md/344361/

12 http://contabilsef.md/libview.php?l=ro&idc=243&id=970

13 Manual ,,Contabilitatea Operațiilor Comerciale” Autor :Ruslan Harea

14 Manual ,,Contabilitatea în Comerț ” Autorii: Eudochia Bajerean ,Georgeta Melnic ,Țugulschii Iuliana ,Corneliu Bugan

16 Manual ,,Contabilitatea în Comerț și Turism ” Autor: Mihaela Dumitrana

17 Manual ,, Economie Politică ” Autor : Niță Dobrota

Anexe