Contabilitatea Leasingului In Cadrul Comertului CU Autovehicule
INTRODUCERE
Prezenta lucrare tratează activitatea de leasing în cadrul comerțului cu autovehicule la SC AUTO
ROMA SRL, firmă care inițial a fost deschisă la Timișoara dar mai apoi în anul 2004 s-a mutat cu
sediul social la Brașov, pe str. Școlii nr. 6.
În cadrul capitolului I. societatea comercială a respectat legislația în vigoare și anume: Standardele Internaționale de Contabilitate IAS 17, referitor la politicile contabile și prezentările adecvate care trebuie aplicate diverselor tipuri de tranzacții de leasing. Standardul tratează distincția dintre contractele de leasing financiare și cele operaționale, recunoașterea și evaluarea activelor rezultate, datoriile și prezentările de informații.
Având în vedere cel de – al doilea capitol, acesta se caracterizează în mod special pe structura organizatorică a societății ce se compune dintr- un director executiv care are în subordinea sa: un director de vânzări, un director tehnic, un asistent marketing, un consilier juridic, și un contabil autorizat. Un dezavantaj este faptul că societatea descrisă este nou înființată, se află pe piața autovehicculelor de cinci ani, are deocamdată, un volum mic de activitate care poate fi susținut cu structura organizatorică mai sus prezentată.
Departamentul financiar – contabil are o structură de organizare bine definită și anume pe lăngă contabilul autorizat se află și un casier. Cele două persoane competente în activitatea lor sunt coordonate de către directorul economic. Forma de înregistrare contabilă adaptată la echipamentele moderne de prelucrare a datelor se compune din programe informatice pe care societatea le – a utilizat și anume programul informatic de gestiune CIEL, la care s – a renunțat deoarece programul informatic Charisma fiind mult mai performant, conține toate rapoartele necesare în contabilitatea de gestiune, oferă informațiile necesare managementului prin analiza activității anterioare și pentru decizii de viitor. Avantajul acestui program este acela că se desfășoară pe module cum ar fi: modulul contracte este cel mai important din întreaga structura a sistemului. Modulul rapoarte care este cel mai important din punct de vedere al vizualizării rezultatelor privind desfășurarea contractelor. Modulul contabilitate are o caracteristică aparte și anume poate lucra simultan cu mai multe societăți.
Concluzia generală rezultă din analiza financiară din capitolul V., unde putem vedea rentabiltatea firmei, pe baza unei analize aamanuțite a activitații de leasig financiar se pot obține concluziile, dacă firma studiată de noi este rentabilă sau nu.
CUPRINS
Capitolul I. Noțiuni generale privind activitatea de leasing la SC AUTO
ROMA SRL
Introducere ……………………………………………………………………………pag. 3
Istoricul operațiunilor de leasing………………………………………………….pag. 8
1.2. Aspecte generale privind operațiunile de leasing………………………………..pag. 9
1.2.1. Definiția conceptului de leasing……………………………………………pag.9
1.2.2. Obiectul leasingului………………………………………………………pag.10
1.2.3. Scopul urmărit prin leasing………………………………………………….pag.10
1.2.4. Leasing-ul ca formă de finanțare…………………………………………pag.11
1.2.5. Operațiunile de leasing………………………………………………………..pag.11
1.2.6. Fazele operațiunii de leasing………………………………………………pag.12
1.3. Clasificarea operațiunilor de leasing……………………………………………pag.12
1.4. Modalități de derulare a operațiunilor de leasing………………………………………pag.20
1.5. Factori determinanți pentru politica de leasing în România……………………….pag.21
1.6. Avantajele finanțării prin Raiffeisen Leasing…………………………………………….pag.23
1.7. Țiriac Leasing…………………………………………………………………………………………..pag.24
1.7.1. Acte necesare pentru aprobarea finanțării în sistem Țiriac Leasing……pag.24
1.8. Contractul de leasing …………………………………………………………….pag.26
1.8.1. Caracteristicile contractului de leasing …………………………………pag.26
1.8.2. Elementele componente ale contractului de leasing…………………….pag.27
1.9. Legislația în vigoare…………………………………………………………………………………..pag.28
1.9.1. Leasingul din punct de vedere fiscal………………………………………………….pag.33
Capitolul II. Prezentarea societății SC AUTO ROMA SRL
Înființare. Scurt istoric……………………………………………………………………………..pag.37
Capitalul social …………………………………………………………………pag. 37
Domeniu de activitate…………………………………………………………..pag. 38
Structura organizatorică…………………………………………………………………………..pag.39
Departamentul financiar – contabil. Forme de înregistrare contabilă.Modul de organizare al contabilității financiare………………………………………………………..pag.39
Prezentarea softului de gestiune CIEL……………………………………………..pag.41
2.5.1.1. Caracteristici principale ale programului……………………………pag.42
2.5.2. Descrierea generala a programului CHARISMA ENTREPRISE……….pag.43
2.5.2.1. Caracteristica programului…………………………………………pag.43
2.5.2.2. Structura produsului Carisma Enterprise………………………..pag. 43
2.5.2.3. Funcționarea programului………………………………………………………pag.44
2.6. Circuitul documentelor………………………………………………………………………………….pag.47
2.7. Strategii de marketing adoptate de SC AUTO ROMA SRL ……………………….pag.47
2.7.1. Strategii de produs……………………………………………………………..pag.47
2.7.2. Strategia de provocare……………………………………………………..pag.49
2.7.3. Strategia de diferențiere………………………………………………………………………pag.49
2.7.4. Strategia segmentării…………………………………………………………..pag.49
2.8. Strategii de preț………………………………………………………………………….pag.50
2.9. Strategia de promovare…………………………………………………………………………………pag.52
2.10. Strategia de vânzare…………………………………………………………………………………….pag.55
Capitolul III. Organizarea contabilității operațiunilor de leasing la SC AUTO
ROMA SRL
3.1. Contabilitatea operațiunilor de leasing……………………………………………pag. 56
3.1.1. Contabilitatea leasingul financiar…………………………………………..pag. 58
3.1.1.1. La locator (finanțator)……………………………………………..pag. 59
3.1.1.2. La locatar (utilizator)………………………………………………pag. 62
3.1.2. Contabilitatea leasingului operațional………………………………………pag. 63
3.1.2.1. La locator…………………………………………………………….pag. 64
3.1.2.2. La locatar (utilizator)……………………………………………….pag. 66
Capitolul IV. Aplicație informatică pentru gestiunea și contabilitatea
mijloacelor de transport la SC AUTO ROMA SRL
4.1. Obiectivele aplicației………………………………………………………………….pag. 67
4.2. Ieșirea aplicației…………………………………………………………………………………………..pag. 68
4.3. Intrările aplicației…………………………………………………………………………………………pag.75
4.4. Schema legăturilor între tabele ( fișierele bazei de date)…………………………………pag.76
4.5. Schema generală a aplicației…………………………………………………………..pag.77
Capitolul V. Studiu de caz privind contabilitatea și analiza activității de
leasing la SC AUTO ROMA SRL
5.1. Contabilitatea activității de leasing financiar ………………………………………………….pag.78
5.2. Analiza activității de leasing financiar…………………………………………………………..pag. 97
Concluzii și propuneri…………………………………………………………………………………. …….pag. 113
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………..pag. 116
CAPITOLUL I.
NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE
LEASING LA S.C. AUTO ROMA S.R.L.
1.1 Istoricul operațiunilor de leasing
Rǎdăcinile leasingului sunt extrem de adânci, ele dateazǎ încǎ de la începutul omenirii. Încǎ din antichitate, în țǎri orientale ca Mezopotamia, Egipt, Fenicia apar forme apropiate ale acestor tipuri de operațiuni. Obiectul aceste operațiuni il constituiau unelte necesare practicării agriculturii, iar subiecții erau, pe de o parte, clasele bogate (clerul) și pe de altă parte, agricultorii cǎrora li se “închiriau” unelte, pǎmânt. În acest fel s-au observat beneficiile unui bun obținute prin folosințǎ, având mai puțin importanță cine deține titlul de proprietate.
Aristotel spunea “bogăția nu se mǎsoarǎ prin titluri de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor bunuri, chiar dacǎ sunt proprietatea altora”. Primele reglementǎri privind leasingul au fost gǎsite în vechea Romǎ, pe la anul 550 i.Ch., în codul lui Justinian, unde se făceau distincție între leasingul operațional și leasingul financiar.
Primele operațiuni care prefigurau leasingul modern aveau loc în Statele Unite ale Americii spre sfârșitul secolului al XIX – lea. Astfel, în 1877, aparatele de telefon au fost închiriate abonaților, iar contractul de închiriere a fost denumit “ LEASE”.
“Leasingul financiar” este strâns legat de omul de afaceri californian D.P. Bootle care, alǎturi de câțiva prieteni, a fondat în 1952 “United States Leasing Corporation”, prima societate specializatǎ în operațiuni de leasing al echipamentelor mobiliare, societate care este astǎzi una din cele mai puternice în domeniu.
1.2. Aspecte generale privind operațiunile de leasing
1.2.1. Definiția conceptului de leasing
Termenul de leasing provine din cuvântul din limba englezǎ “lease”, care înseamnǎ “ a închiria”. Însǎ acest termen s-a extins, fiind acum cel mai la îndemânǎ pentru a denumi aceste operațiuni, chiar dacǎ el nu exprimǎ, în fapt, o închiriere.
Deoarece leasingul s-a impus de realitatea practicǎ și nu s-a suprapus nici unei alte figuri juridice de drept privat, termenul de “ leasing” a creat multe dispute de ordin teoretic în gândul specialiștilor, oscilând între noțiunile de: locațiune (închiriere), vânzare în rate, vânzare la termen, împrumut ori credit cu garanții speciale.
Delimitarea exactǎ a noțiunii juridice are importanțǎ deosebitǎ în plan practic pentru a stabili raporturile obligaționale dintre părți și cele dintre părți cu terțe persoane, pentru a ști exact cine suportă riscurile, în ce condiții, cine garantează pentru vicii etc. Pentru a stabili cu exactitate natura juridică a operațiunii de leasing trebuie făcute delimitările de rigoare față de locațiune, credit, împrumut, contract de vânzare – cumpărare (în rate și la termen).
O definiție foarte sugestivă atribuită leasingului a fost elaborată de B. Ștefănescu și I. Rucăreanu astfel: “ leasingul este o cumpărare în scop de închiriere urmată de o închiriere în scop de vânzare”.
Mai amintim aici definiția dată dgramului………………………………………………………pag.44
2.6. Circuitul documentelor………………………………………………………………………………….pag.47
2.7. Strategii de marketing adoptate de SC AUTO ROMA SRL ……………………….pag.47
2.7.1. Strategii de produs……………………………………………………………..pag.47
2.7.2. Strategia de provocare……………………………………………………..pag.49
2.7.3. Strategia de diferențiere………………………………………………………………………pag.49
2.7.4. Strategia segmentării…………………………………………………………..pag.49
2.8. Strategii de preț………………………………………………………………………….pag.50
2.9. Strategia de promovare…………………………………………………………………………………pag.52
2.10. Strategia de vânzare…………………………………………………………………………………….pag.55
Capitolul III. Organizarea contabilității operațiunilor de leasing la SC AUTO
ROMA SRL
3.1. Contabilitatea operațiunilor de leasing……………………………………………pag. 56
3.1.1. Contabilitatea leasingul financiar…………………………………………..pag. 58
3.1.1.1. La locator (finanțator)……………………………………………..pag. 59
3.1.1.2. La locatar (utilizator)………………………………………………pag. 62
3.1.2. Contabilitatea leasingului operațional………………………………………pag. 63
3.1.2.1. La locator…………………………………………………………….pag. 64
3.1.2.2. La locatar (utilizator)……………………………………………….pag. 66
Capitolul IV. Aplicație informatică pentru gestiunea și contabilitatea
mijloacelor de transport la SC AUTO ROMA SRL
4.1. Obiectivele aplicației………………………………………………………………….pag. 67
4.2. Ieșirea aplicației…………………………………………………………………………………………..pag. 68
4.3. Intrările aplicației…………………………………………………………………………………………pag.75
4.4. Schema legăturilor între tabele ( fișierele bazei de date)…………………………………pag.76
4.5. Schema generală a aplicației…………………………………………………………..pag.77
Capitolul V. Studiu de caz privind contabilitatea și analiza activității de
leasing la SC AUTO ROMA SRL
5.1. Contabilitatea activității de leasing financiar ………………………………………………….pag.78
5.2. Analiza activității de leasing financiar…………………………………………………………..pag. 97
Concluzii și propuneri…………………………………………………………………………………. …….pag. 113
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………..pag. 116
CAPITOLUL I.
NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE
LEASING LA S.C. AUTO ROMA S.R.L.
1.1 Istoricul operațiunilor de leasing
Rǎdăcinile leasingului sunt extrem de adânci, ele dateazǎ încǎ de la începutul omenirii. Încǎ din antichitate, în țǎri orientale ca Mezopotamia, Egipt, Fenicia apar forme apropiate ale acestor tipuri de operațiuni. Obiectul aceste operațiuni il constituiau unelte necesare practicării agriculturii, iar subiecții erau, pe de o parte, clasele bogate (clerul) și pe de altă parte, agricultorii cǎrora li se “închiriau” unelte, pǎmânt. În acest fel s-au observat beneficiile unui bun obținute prin folosințǎ, având mai puțin importanță cine deține titlul de proprietate.
Aristotel spunea “bogăția nu se mǎsoarǎ prin titluri de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor bunuri, chiar dacǎ sunt proprietatea altora”. Primele reglementǎri privind leasingul au fost gǎsite în vechea Romǎ, pe la anul 550 i.Ch., în codul lui Justinian, unde se făceau distincție între leasingul operațional și leasingul financiar.
Primele operațiuni care prefigurau leasingul modern aveau loc în Statele Unite ale Americii spre sfârșitul secolului al XIX – lea. Astfel, în 1877, aparatele de telefon au fost închiriate abonaților, iar contractul de închiriere a fost denumit “ LEASE”.
“Leasingul financiar” este strâns legat de omul de afaceri californian D.P. Bootle care, alǎturi de câțiva prieteni, a fondat în 1952 “United States Leasing Corporation”, prima societate specializatǎ în operațiuni de leasing al echipamentelor mobiliare, societate care este astǎzi una din cele mai puternice în domeniu.
1.2. Aspecte generale privind operațiunile de leasing
1.2.1. Definiția conceptului de leasing
Termenul de leasing provine din cuvântul din limba englezǎ “lease”, care înseamnǎ “ a închiria”. Însǎ acest termen s-a extins, fiind acum cel mai la îndemânǎ pentru a denumi aceste operațiuni, chiar dacǎ el nu exprimǎ, în fapt, o închiriere.
Deoarece leasingul s-a impus de realitatea practicǎ și nu s-a suprapus nici unei alte figuri juridice de drept privat, termenul de “ leasing” a creat multe dispute de ordin teoretic în gândul specialiștilor, oscilând între noțiunile de: locațiune (închiriere), vânzare în rate, vânzare la termen, împrumut ori credit cu garanții speciale.
Delimitarea exactǎ a noțiunii juridice are importanțǎ deosebitǎ în plan practic pentru a stabili raporturile obligaționale dintre părți și cele dintre părți cu terțe persoane, pentru a ști exact cine suportă riscurile, în ce condiții, cine garantează pentru vicii etc. Pentru a stabili cu exactitate natura juridică a operațiunii de leasing trebuie făcute delimitările de rigoare față de locațiune, credit, împrumut, contract de vânzare – cumpărare (în rate și la termen).
O definiție foarte sugestivă atribuită leasingului a fost elaborată de B. Ștefănescu și I. Rucăreanu astfel: “ leasingul este o cumpărare în scop de închiriere urmată de o închiriere în scop de vânzare”.
Mai amintim aici definiția dată de The Economist Book’s care dǎ o abordare fiscalǎ leasingului astfel: “ leasingul reprezintǎ procedeul prin care companiile cu profil de fabricație închiriazǎ echipamente de producție pentru a evita astfel costul substanțial aferent achiziționarii lor.
Leasingul poate fi definit și din punct de vedere juridic. În acest sens: “ leasingul este un contract complex care permite unei persoane sǎ obținǎ și sǎ utilizeze un lucru fǎrǎ a plǎti imediat prețul”. În lumina celor prezentate, definim leasingul ca și un proces prin care se transmite de la finanțator (locator) la beneficiar ( locatar) dreptul de folosința a unui bun ( cumpǎrat sau realizat de finanțator) la solicitarea acestuia din urmă, contra unei redevențe, iar la sfârșitul perioadei de folosințǎ, finanțatorul se obligǎ sǎ respecte dreptul de opțiune al utilizatorului privind dobândirea dreptului de proprietate, prelungirea contractului de leasing ori încetarea raporturilor contractuale.
În forma cea mai simplificatǎ, aceasta operațiune se prezintǎ astfel:
cumpǎrǎ închiriazǎ
bunul bunul
Leasingul este o operație complexă, clădita pe interesele complementare ale celor ce participă la aceasta, de așa natură încât fiecare dintre participanți trage un folos ce depinde și de comportarea celorlalți și de nevoile economice care sunt complementare. Utilizatorul este cel interesat în folosința lucrului, furnizorul are interes să – și vândă produsul, creditorul și plasează capitalul în condiții de rentabilitate sporită. Locatarul are inițiativa afacerii, vânzătorul o permite, creditorul o facilitează si toți împreună, acționând în interes propriu, acționează în același timp și în folosul celorlalți.
1.2.2. Obiectul leasingului
Operațiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum și bunuri mobile de folosința îndelungată, aflate în circuitul civil, cu excepția înregistrărilor pe bandă audio și video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor și a drepturilor de autor.
1.2.3. Scopul urmărit prin leasing
Scopul urmărit în acesta temă este acela de a arăta desfășurarea activității economice de la înființare până în momentul în care societatea a optat finanțarea prin leasing financiar în cadrul achiziționării autovehiculelor și derularea activității propriu zise a leasingului.
1.2.4. Leasing-ul ca formă de finanțare
Finanțările prin sistem leasing constituie în economia româneasca o adevărată gură de oxigen pentru agenții economici pentru care investițiile reprezintă o cerință esențială pentru dezvoltarea activității lor. 99% din activitățile din economie necesită investiții pentru a se dezvolta, finanțările în sistem leasing vor cunoaște o creștere constantă. Leasing-ul s-a impus și la noi în țară, așa cum a făcut-o peste tot în lume în primul rând prin simplitate.
Leasing-ul, prin operativitatea sa, satisface în intervale de timp foarte scurt nevoia de fonduri pentru investiții a agențiilor economici.
Deasemenea, prin leasing, agenții economici evită procedurile complicate ale contractării de credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societății sau cel privat pentru constituirea de garanții.
Leasingul presupune existența a trei terțe persoane: furnizorul, societatea finanțatoare (societatea de leasing) și utilizatorul (beneficiarul finanțării).
1.2.5 Operațiunile de leasing
Operațiunile triunghiulare de leasing reprezintă o formă des întalnită a leasing-ului. Inițiativa aparține, de regulă, utilizatorului care are nevoie de un anumit bun sau grupuri de bunuri și procedează la prospectarea pieței pentru identificarea unui eventual furnizor ți a unui finanțator. După ce furnizorul și utilizatorul s-au pus de acord asupra perfectării unui contract de vanzare-cumparare cu privire la bunul dorit de utilizator, utilizatorul va adresa finanțatorului o cerere, cuprinzând date referitoare la caracteristicile tehnico-funcționale ale bunului dorit, la situația sa materială și financiară, la identificarea furnizorului și detaliile negociate în privința contractului de vanzare-cumparare. Dacă finanțatorul acceptă cererea, el va intra în afacere preluand din acel moment, în nume propriu, negocierea cu furnizorul cu care încheie contractul de vânzare-cumparare. Vânzarea lucrului, deși se perfectează la momentul în care finanțatorul intervine, intra în vigoare la data încheierii procesului verbal de predare-recepție, intervenit între furnizor și utilizator.
1.2.6. Fazele operațiunii de leasing
Fazele operațiunii de leasing se diferențiază prin:
a) achiziționarea bunului de către societatea finanțatoare; b) restituirea treptată de către beneficiar a creditului primit (prin plata redevențelor), folosind resursele financiare obținute din exploatarea bunului (a investiției). Redevența contractului de leasing cuprinde: ratele de amortizare ale bunului, chiria pe capitalul neamortizat, taxele, asigurarile, precum și o marjă de profit a societății finanțatoare; c) dreptul beneficiarului ca la expirarea contractului să-și exprime opțiunea privind bunul care face obiectul contractului de leasing. La încetarea perioadei de închiriere, utilizatorul are urmatoarele posibilități: d) să restituie bunul finanțatorului, contractul luând astfel sfârșit; e) să reînnoiască locațiunea pentru o nouă perioadă și cu chirie redusă. Leasing-ul nu poate fi însă asimilat vânzării pe credit, deoarece până la expirarea duratei locațiunii și manifestării opțiunii de cumpărare, utilizatorul este un simplu locatar, iar translația proprietății nu operează cu efect retroactiv; f) să cumpere bunul la un preț rezidual (diferența dintre prețul plătit de investitor și sumele restituite, periodic, de către beneficiar). Deoarece prețul de cumpărare este inferior valorii reale a bunului, această varianta este cea mai avantajoasă pentru utilizator.
1.3. Clasificarea operațiunilor de leasing
Leasing versiunea locațiune (închiriere)
Cea mai importantă delimitare trebuie făcută între leasing și o închiriere obișnuită, aici făcându – se cele mai mari confuzii.
Deși contractul de leasing poate fi considerat o variantă a contractului de leasing, datorită scopului principal, acela de a beneficia de folosința unui bun făra a fi proprietar de drept, există însă o multitudine de deosebiri care conduc la concluzia ca leasingul este o operațiune distinctă de o locațiune obișnuită. Printre acestea menționăm:
Dreptul de proprietate asupra bunului:
• în cazul contractului de locațiune, la sfârșitul perioadei, bunul închiriat nu poate trece în proprietatea chiriașului decât în baza unui contract separat de vânzare – cumpărare;
• în cazul contractului de leasing, la sfârșitul perioadei de locație, bunul poate trece în posesia beneficiarului în baza redevențelor plătite și a unui preț rezidual.
Dreptul de opțiune
• în cazul contractului de locațiune, după încetarea locațiunii, locatarul trebuie să restituie bunul în starea în care a fost predat;
• în cazul contractului de leasing, locatarul are dreptul de a opta pentru cumpărarea
bunului, prelungirea contractului de leasing ori încetarea raporturilor contractuale.
Numărul participanțiilor la operațiune
• la închiriere apar doi participanți : cel care închirieaza bunul și chiriașul;
• la operațiunile de leasing participă, trei parți: furnizorul, societatea de leasing și beneficiarul.
Inițiativa afacerii
• la închiriere, întreprinderea ce da cu chirie achiziționează bunul din proprie inițiativa;
• la leasing, bunul se cumpăra de câtre societatea de leasing la cererea expresa a beneficiarului, de aceea nu apare riscul de a nu închiria bunul ( cel puțin prima închiriere).
Proveniența obiectului tranzacției
• contractul de închiriere obișnuit permite utilizatorului să beneficieze de utilaje deja disponibile oricând dorește și pe durata optima;
• contractul de leasing presupune cumpărarea de utilaje pentru care trebuie sa se cunoască anticipat rentabilitatea, durata de utilizare și modalitatiile de armonizare.
Structura obiectului tranzacției
• societățiile care practică operațiuni de închiriere obișnuită lucrează cu utilaje standard (vagoane, aparatură medicală, centrale electrice de putere mică);
• societatea de leasing închiriează pe termen mediu mașini cu un înalt grad de specializare și care se afla sub incidența progresului tehnic galopant.
Clauza de reziliere
• la închiriere, beneficiarul plătește chirie atât timp cât are nevoie de bunul respectiv, după care îl restituie, deci poate oricând revoca contractul;
• la leasing, beneficiarul plătește chirie până la data prevăzută în contract, chiar dacă nu mai are nevoie de bunul respectiv; în timpul închirierii de bază, în toate formele de leasing, contractul de leasing nu poate fi revocat de nici una dintre părți.
Calculul ratelor de plată
• în cazul contractului de locațiune, ratele se stabilesc în funcție de condițiile existente pe piața și reprezintă contravaloarea dreptului de folosința, nu se tine neapărat seama de recuperare a valorii bunului prin nivelul lor;
• în cazul contractului de leasing, ratele se stabilesc în funcție de prețul de achiziție al bunului cuprinzând cote – pârți din această și din unele elemente cum ar fi dobânda, profit, TVA.
Ratele de leasing consumă din “substanța” bunului până îl duc la valoarea reziduală la sfârșitul contractului. Leasingul financiar( despre care voi face referire și în capitole următoare) se îndepărtează și mai mult de un contract de locațiune obișnuit, astfel că aici apar în plus două diferențe semnificative față de un contract de închiriere obișnuită, și anume:
Riscurile și responsabilitățile
• riscurile și responsabilitățile privind bunul închiriat în cadrul contractului de locațiune nu se transferă utilizatorului, ci aparțin proprietarului ; același lucru este valabil și pentru leasingul operațional, acesta fiind un criteriu important de delimitare a celor două tipuri de leasing;
• riscurile și responsabilitățile privind bunul cedat în cadrul contractului de leasing financiar se transferă utilizatorului; pe aceasta cale se aduce atigere concepției tradiționale asupra proprietării și se conferă utilizatorului anumite drepturi reale.
Rolul societății de leasing
• de obicei, societățiile de leasing, atunci când desfășoara operațiuni de leasing financiar, realizează o funcție pur finanțatoare, eventual asumându-și riscul asigurării bunurilor închiriate.
• societățiile care practică închirierea obișnuită adăugă alte prestații cum ar fi cele de gestionare, întreținere, consultanță și revizie periodică a utilajelor prin personal tehnic de care dispune; operațiunile de leasing operațional au preluat, în virtutea asemănării cu închirierile obișnuite, astfel de caracteristici sub denumirea generalistică de contract de tip “ful – service.
Leasing versiunea credit
Leasingul în forma sa clasică, se putea asemăna unui credit de investiții chiar dacă beneficiarul nu devine imediat proprietarul acesteia. Din punct de vedere al finanțatorului “leasingul este un credit pe termen mediu și lung, garantat de un drept de proprietate”.
Din punctul de vedere al beneficiarului, leasingul constituie o formă de creditare în cadrul căreia sumele necesare achiziționării bunului se obțin din exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se face eșalonat, sub forma ratelor de leasing și în final a prețului rezidual. Creditul obținut este sub formă de echipamente și nu băneasca”.
Cele două noțiuni prezintă caracteristici diferite referitoare la:
Gradul de finanțare
• la creditul tradițional, beneficiarul contribuie cu 30 – 50% din valoarea investiției;
• la leasing se asigură finanțarea integrală a investiției.
Garanția
• la creditul tradițional, investiția este grevată de o serie de sarcini reale (gaj, ipoteca);
• la leasing, garanția este constituită chiar de dreptul de proprietate asupra bunului închiriat.
Forma
• la creditul tradițional, creditul este acordat sub formă bănească;
• la leasing, creditul este sub formă de echipament.
Analiza documentației financiare
• la creditul tradițional finanțatorul pune accentul mai mult pe analiza situațiilor financiare intre o viziune postfaptică și mai puțin previzională;
• la leasing, societatea de leasing, ca societate finanțatoare pune accentul în principal pe analiza rentabilității proiectului ce va fi finanțat prin leasing, deci are o viziune previzională.
Politica de creditare
• la creditul tradițional, creditarea se face după o analiză foarte complexă realizată de inspectorii de credite;
• la leasing, politica de creditare a societății de leasing este mult mai dinamică, documentația cerută și analizele efectuate fiind mult mai simple.
C) Leasing versiunea împrumut
Leasingul se aseamănă și cu un împrumut, dacă luam în considerare obligația de restituire integrală a finanțării (cu excepția valorii reziduale) sau caracterul irevocabil al contractului pe timpul derulării sale.
Operațiunile de leasing se mai pot clasifica după:
a) Din punct de vedere al tipologiei operațiunilor de leasing, distingem doua mari categorii de operațiuni de leasing:
– operațiuni de leasing financiar
– operațiuni de leasing operațional
În România operațiunile de leasing sunt definite și tratate în principal de dispozițiile O. G. nr. 57/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, sunt definite ca fiind operațiunile prin care "o parte, denumită locator/finanțator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți periodice, denumită rata de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing locatorul/finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale."
SC AUTO ROMA SRL din luna noiembrie anul 2002 a utilizat finanțarea prin leasing operațional pe o perioadă de doi ani, adică până 31 decembrie 2004. Din luna ianuarie 2005 până în prezent folosește operațiunile de leasing financiar.
După modalitatea de finanțare a operațiunilor de leasing există:
leasing cu finanțare internă, când finanțatorul utilizează surse proprii de finanțare (leasing în forma clasică, leasing furnizor).
leasing cu finanțare externă, când finanțatorul utilizează surse externe pentru finanțarea leasingului (leasing cu finanțare bancara, leasing leverage, leasing cu credit furnizor).
1. Leasing cu finanțare bancară se caracterizează faptul că societatea de leasing finanțează bunul pe baza unor resurse financiare atrase, de la bănci. În acest caz, dobânda percepută de banca este transferată beneficiarului prin ratele de leasing. Această modalitate de finanțare este ceea mai des întâlnită în practică, deoarece volumul operațiunilor de leasing depașește potențialul financiar al societăților de leasing.
2. Leasingul leverage este utilizat frecvent în tranzacțiile cu echipamente de mare valoare cum ar fi avioane, în care societatea de leasing finanțează doar o parte din valoarea bunului, restul fiind acoperit de diferiți creditori care, contra unei dobânzi, își vor recupera sumele avansate din ratele de leasing încasate de la beneficiari. Acești creditori nu vor solicita societății de leasing rambursarea sumelor în afara clauzelor prevăzute în contractul de leasing, asumându – și astfel riscurile operațiunii. Garanția rambursării sumelor o reprezintă garanțiile oferite în cadrul contractului de leasing de către beneficiar societății de leasing.
3. Leasing cu credit furnizor apare în situația în care furnizorul livrează bunul pe credit, urmând a încasa contravaloarea sa de la societatea de leasing pe măsura încasării ratelor de leasing de câtre acesta de la beneficiari. În acest caz, ratele de leasing trebuie majorate cu dobânda aferentă vânzării pe credit. Această modalitate de finanțare este cea mai accesibilă dintre toate celelalte din punct de vedere al faptului că este mai ieftină, dar și pentru faptul că nu mai implică băncile și alte societăți de creditare în finanțare cu toate riscurile și obligațiile pe care le presupune. De asemenea furnizorul trebuie să – și facă propriile calcule de rentabilitate privind vânzarea bunurilor pe credit, respectiv în rate.
c) În funcție de poziția furnizorului în contractul de leasing, distingem leasing direct și leasing indirect.
Leasingul direct se realizează prin încheierea contractului între producător și utilizatorul bunului ce face obiectul operațiunii, finanțarea fiind asigurată de furnizor (producător).
În acest caz, furnizorul este identic cu locatorul, acesta putând fi producătorul, dar și comerciantul bunului respectiv. SC AUTO ROMA SRL se încadrează în acest tip de leasing.
Leasing indirect presupune existenta societăților specializate de leasing, care preiau creditarea, prestarea de servicii, contractarea, finanțarea și controlul plății ratelor, asumându-și și riscurile acestor operațiuni. În acest caz, față de contractul de locație încheiat între societatea de leasing și beneficiar se mai încheie și alte contracte, cum ar fi: un contract de vânzare – cumpărare încheiat între producător și societatea de leasing și un contract de mandat între societatea de leasing și beneficiar. Societățile de leasing pot fi:
1. Societăți de leasing general – sunt societăți care au ca obiect de activitate leasingul de echipamente industriale, al bunurilor de folosință îndelungată și al imobilelor, cu destinație comercială sau industrială, imobile cu destinație de locuință ori leasingul fondului de comerț. Aceste societăți pot apărea fie ca firme independente, fie ca sucursale ale unor societăți financiare.
2. Societăți de leasing de intermediere – desfășoară o activitate de mijlocire. Proprietatea asupra echipamentelor închiriate aparține celor care au furnizat fondurile de investiții ( societăți și bănci cu capital foarte mare), care urmăresc pe această cale evaziunea fiscală.
3. Societăți de leasing integrate – sunt constituite de către mari unități producătoare care au înființat societăți de leasing proprii pentru a beneficia de avantajele financiare care rezultă din aceste tranzacții. Printre aceste întreprinderi figurează mari producători de calculatoare, electronice și din industria aeronautică, companiile telefonice și altele.
d) După conținutul ratelor de leasing, leasingul poate fi brut sau net.
Leasingul net se caracterizează prin aceea că ratele de leasing se calculează numai pe baza prețului net de vânzare al obiectului contractului, fără să includă costul întreținerii sau al reparațiilor.
Leasingul brut – ratele de leasing includ cheltuielile de întreținere, service, reparații și asigurare. De obicei, în cazul leasingului operațional se încheie și un contract de ful – service sau acesta este integrat celui anterior.
În funcție de durata de leasing, distingem:
leasing pe termen scurt
leasing pe termen mediu
leasing pe termen lung
Leasing pe termen scurt constă în închirierea bunurilor pe o durată de câteva ore, zile sau luni mai multor beneficiari. Amortizarea se realizează prin încheierea pe termene scurte mai multor clienți.
Leasing pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin închirierea consecutivă acestora mai multor beneficiari pe termene scurte, de doi – trei ani.
Leasingul pe termen lung se practică frecvent pe piața bunurilor imobiliare pentru clădiri complet utilate, durata fiind de circa 20 – 30 de ani.
După particularitățile tehnicii de realizare, se disting diferite forme de leasing: lease – back, leasing acționar, leasing experimental, time – sharing, master leasing, leasing cu operator intercalat, operațiuni de hire – renting.
Lease – back – ul este o formă sapecială a leasingului, conținutul economic al acestei operațiuni, este cel de creditare. Diferența față de leasing – ul obișnuit este acela că, societatea de leasing cumpără bunul chiar de la firma utilizatoare pentru a i – l reînchiria cu promisiunea de a i – l vinde ulterior la un preț scăzut. Acest tip de operațiune se utilizează de regulă pentru bunurile imobiliare, dar uneori și pentru bunuri mobiliare, ele permit o finanțare pe termen lung în condiții mai simple decât prin procedee tradiționale.
In funcție de natura obiectului tranzacției există: leasing mobiliar, leasing imobiliar și leasing de personal.
Leasingul mobiliar prezintă acel contract de leasing ce presupune darea în locație a unui bun mobil cum ar fi mijloace de transport (automobile) dar și mijloace de producție (mașini, utilaje, echipamente). În cazul automobilelor, de regulă locatarul oferă toată gama serviciilor de garanție, respectiv de întreținere și reparații. Aceste bunuri sunt luate în folosință pe o perioadă între unu și cinci ani, după expirarea căruia bunul poate fi cumpărat la valoarea reziduală.
După direcția leasingului, distingem: leasing intern și leasing extern (internațional).
Leasingul intern intervine atunci când părțile implicate în contractele de leasing provin din aceeași țară.
Leasingul internațional sau extern intervine atunci când părțile implicate în contractul de leasing provin din cel puțin două țări diferite. Acesta poate fi leasing de import, export și de tranzit.
a) Leasingul de import apare atunci când locatarul și furnizorul sunt persoane juridice străine, ceilalți participanți fiind autohtoni. Această formă de leasing este răspândită mai ales în țările în curs de dezvoltare care se confruntă cu o acută lipsă de capital. De acest leasing se leagă noțiunea de „subleasing de import”. Este vorba de doi locatari, unul dintre aceștea fiind cel principal. În cazul leasingului de import, locatarul principal este cel străin, care închiriează bunul societății similare autohtone, care la rândul ei dă mai departe dreptul de folosință utilizatorului din țară.
b) Leasingul de export este leasingul în care furnizorul și locatarul, pe de – o parte, și beneficiarul, pe de altă parte, aparțin unor țări diferite, operația fiind asemănătoare cu cea de import, dar privită din perspectiva furnizorului. Prin această tehnică se poate realiza o verificare superioară a bunurilor decât celei de pe piața internă.
c) Leasingul de tranzit se caracterizează prin faptul că toți participanții la operațiunea de leasing ( furnizorul, locatorul, beneficiarul ) aparțin unor țări diferite. Acest tip de leasing s – a dezvoltat în principal din dorința participanțiilor de a beneficia de reduceri sau scutiri de impozite, de facilități vamale sau de acordurile pe care una sau mai multe țări le practică.
1.4. Modalități de derulare a operațiunilor de leasing
Etapele unei operațiuni de leasing
Derularea unei operațiuni de leasing presupune parcurgerea unor etape care comportă anumite caracteristici în funcție de specificul diferitelor forme de leasing.
1. Studierea piețelor interne și externe în vederea identificării produselor care vor fi promovate prin leasing și studierea fezabilității tranzactiilor. Promovarea leasingului presupune un studiu atent al cererii potențiale, dar și o reclamă comercială adecvată, care să pună în evidență avantajele leasingului. De aceea sunt necesare programele de marketing promoțional care să prezinte specificul mecanismului leasingului, dar și extinderea sa, ținând cont că este cunoscut pe anumite piețe.
2. Etapa precontractuală constă în contractarea partenerilor și declanșarea negocierilor privind operațiunile de leasing. Inițiativa o pot avea societățile de leasing care lansează oferte de bunuri spre închiriere, dar mai ales beneficiarul este cel care întocmește o cerere de închiriere a unor bunuri în leasing.
3. Pregătirea închirierii contractului de leasing
După acceptul de principiu al cererii de închiriere, societatea de leasing pregătește contractarea bunului și închirierea acestuia. Astfel, aceasta remite beneficiarului un precontract care va cuprinde cele trei opțiuni: promisiunea de vânzare a bunului la sfârșitul perioadei de locație dacă acesta își manifestă intenția în acest sens, returnarea bunului sau prelungirea contractului.
4. Închiderea propriu – zisă a contractului de vânzare – cumpărare și a celui de leasing
Această etapă are caracter hotărâtor deoarece de conținutul acestor contracte depinde prevenirea unor riscuri, astfel încât să nu se producă pagube vreunui partener de afaceri. Furnizorul va emite factura, garanția și contractul de service către finanțator, care va efectua plata în conformitate cu normele din contract.
5. Livrarea bunului ce face obiectul contractului
Este un alt moment important, presupune încheierea unui proces – verbal de recepție semnat de părțile contractante. Acesta atestă faptul că bunul corespunde specificațiilor aferente comenzii în cauză.
6. Exploatarea bunului luat în leasing și lichidarea operațiunii
Pe perioada închirierii bunului, beneficiarul efectuează plata ratelor, iar la finalul tranzacției are următoarele alternative:
– prelungirea contractului la o chirie inferioară;
– cumpărarea de echipamente la o valoare reziduală;
– restituirea echipamentului către societatea de leasing.
1.5. Factori determinanți pentru politica de leasing în România
În țara noastră, unde politica de credit este încă foarte restrictivă, elementul determinant în fundamentarea deciziei de finanțare prin leasing este reprezentat de flexibilitatea oferită de leasing ca și factor calitativ de fundamentare a acestei decizii. Factorii semnificanți sunt următorii:
Politica de credit care este încă foarte restrictivă. Societățile de leasing nu-și permit să ofere în leasing sub dobânda bancară. Astfel, acestea imprumutându – se de la bănci cu o rată a dobânzii de 8% – 10%, dobânda de leasing ajunge la un nivel mediu de 15%, nivel care asigură o rentabilitate satisfăcătoare.
Avantaje fiscale, se referă în cazul leasingului extern, unde avantajele fiscale au un impact mare asupra operațiunilor de leasing, încât în România putem vorbi despre un leasing fiscal.
Bunurile introduse în țară în sistem de leasing se încadrează în regimul vamal de admitere temporară, pe toată durata contractului de leasing, cu exonerarea totală de la obligațiile de plată a surselor aferente drepturilor de import, inclusiv a garanțiilor vamale. Aici includem taxele vamale, TVA în vamă. Al doilea avantaj fiscal, îl reprezintă economiile de impozit pe profit obținute din deductibilitatea ratelor de leasing, și anume:
▪ în cazul leasingului operațional, chiria este integral deductibilă. ▪ în cazul leasingului financiar, beneficiarul va deduce doar amortizarea și dobânzile; amortizarea se va calcula conform normelor legale în vigoare.
O perioadă de timp limitată, utilizatorii unui bun în regim de leasing financiar beneficiau de o serie de avantaje fiscale semnificative specifice unei investiții în general și anume:
▪ reducerea impozitului pe profit cu 50% pentru partea din profitul reinvestit ▪ pentru întreprinderile mici și mijlocii, cota – parte din profitul brut reinvestit nu era supusă impozitării.
Un alt avantaj pe care îl au, cei care achiziționează un bun în sistem de leasing financiar este faptul că aceștia pot proceda la reevaluarea imobilizării achiziționate în leasing financiar. Ca urmare acestui proces se va modifica valoarea de intrare a activului și valoarea amortizată, reprezentând un element de deductibilitate la calculul impozitului pe profit.
Plata TVA in mod eșalonat, o data cu plata ratelor de leasing, reprezintă, un avantaj fiscal pentru utilizator. Se ține cont de calcului TVA – ului, unde nu intră în baza de impozitare dobânzile aferente leasingului financiar. Această reglementare referitor la baza de impozitare a TVA este bine plasată, deoarece leasingul financiar este asociat unui credit bancar, iar dobânda la creditele bancare nu este supusă acestui impozit.
Pentru utilizatorii leasingului, persoane juridice care nu sunt plătitoare de TVA, prin contractarea unui leasing operațional, va fi afectat direct costul leasingului cu valoarea TVA aplicată la întreaga rată de leasing, în timp ce pentru plătitorii de TVA acest factor fiscal apare doar ca și un factor calitativ care poate influența decizia de leasing referitor la imobilizarea sumei aferente TVA pe o perioadă limitată, până la recuperarea sa.
Un avantaj fiscal major al leasingului, referitor la leasingului operațional, l – a reprezentat pentru o bună perioadă de timp, reducerea periodei de amortizare la locator. Acest lucru s – a putut realiza până la 1 ianuarie 2004, dar Codul fiscal nu mai prevede deductibilitatea amortismentului în limitele prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, însă este păstrată posibilitatea realizării unei amortizări accelerate, fără nici o aprobare specială suplimentară.
O reglementare fiscală, ce influențează societățile de leasing, este impozitarea la sursă a veniturilor obținute de acestea sub forma de dobândă ( în cazul leasingului financiar) sau de redevență ( în cazul leasingului operațional). Această reglementare fiscală poate constitui un avantaj pentru societățile de leasing nerezidente, cu sediul în străinătate, atunci când rata de impozitare a profitului din țară unde funcționează acestea este superioară ratei impozitului pe profit din România.
Investiție fără capital:
prin sistemul de leasing, Utilizatorul își asigură achiziționarea unui bun cu tehnologie ridicată, la nivelul tehnicii mondiale, printr-un mod avantajos de plată;
sistemic de leasing favorizează concentrate recursiv Utilizatorului asupra activității profitabile prin protejarea capitalului de lucru.
1.6. Avantajele finanțării prin Raiffeisen Leasing
SC AUTO ROMA SRL a ales finanțarea prin mai multe bănci și anume: Raiffeisen Leasing, Eurobank Leasing, Tiriac Leasing, Piraeus Leasing România, HVB Bank și Agerbank. Dar în orice moment în funcție de dorința conducerii societății, ea poate apela la orice bancă în cazul finanțării prin leasing atât operațional cât și financiar. Raiffeisen Leasing are următoarele facilități: – constituie un serviciu prietenos și creează tuturor clienților săi o senzație de relaxare. – flexibil constând în: durata contractului și graficul de rambursare se adaptează cerințelor dumneavoastră și specificului activității desfășurate. – aproape: este prezent acolo unde societatea va desfașura activitatea. Având 16 puncte de lucru în principalele orașe din țară, Raiffeisen Leasing va veni în întâmpinare și rămâne compania de leasing cu cea mai largă reprezentare teritorială. – comunicativ : Raiffeisen Leasing pune un accent important pe comunicarea cu clienții, condiție esențială pentru a le înțelege cerințele. Din strânsă colaborare cu furnizorii rezulta produse mult mai accesibile pentru societate. – performant : lucrează cu o echipă de profesioniști, fiecare dintre ei specialist în domeniul sau de activitate. In plus are și alte calități, Raiffeisen Leasing le oferă cliențiilor săi ca servicii suplimentare:
consiliere independentă la achiziția oricărui obiect de leasing, indiferent de marcă
asistentă în alegerea variantei de finanțare optime
suport pentru dezvoltarea de proiecte
1.7. Țiriac Leasing
În principal Tiriac Leasing oferă finanțare în sistem leasing financiar intern și leasing operațional pentru întreaga gamă de autovehicule ( de la autourisme până la marile flote comerciale), aparținând oricărei mărci sau mic de mărci, precum și o gamă largă de echipamente
1.7.1. ACTE NECESARE PENTRU APROBAREA FINANȚĂRII ÎN SISTEM ȚIRIAC LEASING
PERSOANE JURIDICE
Completarea unei cereri de finanțare și a unui formular de prezentare.
Factura proforma de la furnizorul bunului/ specificația tehnică.
Acte contabile:
Următoarele bilanțuri și balanțele lor aferente : (semnate și ștampilate).
BILANȚ 30.06.2008 + BALANȚĂ IUNIE 2008
BILANȚ 31.12.2007 + BALANȚĂ DEC 2007
Ultima balanță pe anul 2007.
Raporturile de gestiune.
ordine de plată care atestă plată la zi a obligațiilor câtre bugetul de stat (CAS, fond șomaj, sănătate, impozit salarii, profit, TVA, alte obligații câtre buget sau fonduri speciale) sau Certificat de atestare fiscală de la Administrația Financiară
Declarația lunară 100 depusă la Administrația Financiară – aceasta conține datoriile salariale câtre bugetul de stat;
Decontul de TVA, respectiv Declarația 300, depusă lunar (aferentă balanței care o avem anexată la dosar) sau trimestrial.
Acte juridice:
Copie după CUI
Copie după actele constitutive
Hotărâre AGA semnată de asociații societății pentru persoanele ce reprezintă firma în negocierea și semnarea contractului de leasing (conform model)
Copie după C. I. a persoanelor care semnează contractul de leasing.
Acordul utilizatorului de consultare a Centralei Riscurilor Bancare (3 ex. originale)
Pe lăngă aceste acte dosarul pentru aprobarea leasingului mai conține următoarele formulare :
– cerere finanțare persoană juridică care cuprinde :
1. informații despre client cu toate datele personale ale acestuia
2. informații privind obiectul de leasing
– formular de prezentare persoană juridică care cuprinde :
1. date de identificare a societății
2. date de identificare asociații
3. conducerea societății : administratori și management ( director general și director economic)
4. număr angajați
5. activitatea firmei : descrierea activității și pondere în cifra de afaceri
6. societatea subsidiare ( la care firma subiect deține capital social sau participa prin conducere): denumire, CUI, forma de participare, % în capital.
7. relații bancare cuprind : banca, sucursala și număr cont
8. credite bancare cuprind : banca, moneda, tip facilitate, valoare facilitate, rămas de rambursat, data acordării, data scadentei, garanții.
9. alte leasinguri (anexa) : locator, obiectul leasingului, perioada leasing rămasa, valoare bunuri (EUR)
10. principali furnizori cuprinde : denumire firma, vechime colaborare și bunuri/ servicii furnizate
11. principali clienți : denumire firma, vechime colaborare și bunuri/ servicii furnizate
12. spatii de lucru ( anexa) : denumire spațiu, adresa, suprefață, forma de deținere (chirie/proprietate)
13. descrierea parcului de autovehicule (anexa) : marca, model și modalitate de achiziționare (leasing, rate, cash)
14. data, semnătura și ștampila
– hotărârea Adunării Generale a Asociaților, fiind un formular de completat care cuprinde: date de identificare al societății comerciale, date de identificare al asociațiilor, după care urmează hotărârea luata de câtre aceștia, semnături asociați și stampila societății utilizatorului.
– acord de consultare a bazei de date a centralei riscurilor bancare cuprinde: număr act, data emiterii, persoana, cod de identificare, instituția de credit: denumire și cod, situația riscului global, situația creditelor restante, acordul de consultare a bazei de date, semnătura emitentului și semnătura autorizată și ștampila instituției de credit.
1.8. Contractul de leasing
1.8.1. Caracteristicile contractului de leasing
Caracteristica principală a contractului de leasing constă în caracterul sau atipic prin faptul că acesta se situează între contractul de închiriere, cumpărare și creditare, dar nu în combinație.
Din punct de vedere al încadrării juridice, contractul de leasing prezintă următoarele caracteristici :
▪ este un act juridic bilateral care se încheie între societatea de leasing, în calitate de finanțator (locator) și utilizator, în calitate de beneficiar ;
▪ este un act sinalagmatic pentru ca ambele părți se obligă reciproc ;
▪ are titlu oneros și conținut patrimonial, adică transmiterea dreptului de folosință se face contracost și toți cei trei subiecți implicați urmăresc interese patrimoniale, și anume realizarea unui profit evaluabil în bani ;
▪ este un act netranslativ de proprietate, adică transmite doar dreptul de folosința, nu și dreptul de proprietate ;
▪ are caracter consensual, adică simplă manifestare de voință a parților este suficientă pentru realizarea acordului în mod valabil ;
▪ are caracter complex, realizând o întreaga gamă de operații ;
▪ este un contract comercial, deoarece reglementează multiple raporturi juridice între partenerii de afaceri ;
▪ are caracter intuiția persoane, adică utilizatorul trebuie sa facă dovada exploatării ulterioare a bunului, neavând dreptul de a înstrăina drepturile sale ori de a cesiona contractul fără acordul locatorului ;
▪ este un contract de executare succesivă, deoarece efectele sale se produc pe tot parcursul delulării contractului ;
▪ prezintă unele stipulații cu privire la caracterul irevocabil al contractului. Societățiile de leasing, împart viața tehnică a mașinilor în două perioade :
perioada primară egala cu viața economică a mașinii (intervalul de timp în care mașina nu risca să sufere uzura morală), perioada în care contractul nu poate fi reziliat ;
perioada secundară echivalentă cu intervalul de timp care durează de la terminarea vieții economice până la sfârșitul vieții tehnice a mașinii, perioada în care contractul poate fi reziliat oricând cu un preaviz conform prevederilor contractului.
1.8.2. Elementele componente ale contractului de leasing
Conform dispoziției generale ale Codului Civil Comercial și a literaturii de specialitate, în contractul de leasing trebuie incluse următoarele elemente minimale :
Denumirea și descrierea tehnică a bunului ce face obiectul contractului ;
Data și locul unde se face predarea (recepția) bunului de câtre furnizor utilizatorului, precum și a instrucțiunilor de exploatare ;
Condițiile de livrare și e instalare a bunului care vor rezulta după ce au fost respectate din documentele întocmite la livrare și la instalare, cu precizarea condițiilor de suportare a cheltuielilor și a riscurilor pentru chiriaș și furnizor ;
Condițiile de utilizare, întreținere și control asupra bunului închiriat cu detalierea obligațiilor chiriașului ;
Garantarea bunului cu implicațiile și modul de exercitare a dreptului de proprietate ;
Responsabilitatea chiriașului și varianta de asigurare ;
Rezilierea contractului pentru diferite cazuri și implicațiile pentru chiriaș și firma ;
Expirarea contractului ;
Starea bunului restituit ;
Perioada de folosință a bunului de câtre utilizator ;
Prețul estimativ al bunului, iar în unele cazuri, și prețul la care bunul respectiv ar putea fi cumpărat după expirarea contractului de leasing ;
Valoarea redevenței și data când utilizatorul o va plăti locatorului
Forța majoră și alte cazuri de exonerare a răspunderii
Modul de soluționare a eventualelor litigii
Referitor la contractul de leasing SC AUTO ROMA SRL dealer autorizat, a deținut contracte de leasing de la înființare pana în prezent. Primul contract de leasing la avut în data de 22.11.2002, fiind un contract de leasing operațional încheiat cu AUTO ITALIA SRL, fiind unic importator autorizat. Din luna noiembrie 2002 până în luna decembrie 2004, societatea a utilizat finanțarea prin leasing operațional, după care din ianuarie 2005 până în prezent folosește finanțarea prin leasing financiar.
1. 9. Legislația în vigoare
LEASING IAS 17
Probleme abordate
Standardul descrie, atât pentru locatari, politicile contabile și prezentările adecvate care trebuie aplicate diverselor tipuri de tranzacții de leasing. Standardul tratează distincția dintre contractele de leasing financiare și cele operaționale, recunoașterea și evaluarea activelor rezultate, datoriile și prezentările de informații.
Concepte cheie
Un contract de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăți sau serii de plăți, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada convenită de timp.
Un contract de leasing financiar transferă în mare măsură, toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi transferat, în cele din urmă, sau nu.
Caracteristicile contractului de leasing financiar includ următoarele:
▪ leasingul transfera locatarului dreptul de proprietate asupra bunului la sfârșitul duratei contractului.
▪ locatarul are opțiunea de a cumpăra bunul la un preț mai mic decât valoarea justă; opțiunea va fi exercitată cu o certitudine rezonabilă.
▪ durata contractului de leasing acoperă cea mai mare parte durata de viață economică a bunului.
▪ valoarea actualizată a părților minime de leasing aproximează valoarea justă a bunului în regim de leasing.
▪ bunurile în regim de leasing au o natura specializată și sunt potrivite numai locatarului.
▪ locatarul va suporta pierderile legate de rezilierea contractului de leasing.
▪ câștigurile/pierderile rezultate din variațiile valorii reziduale revin locatarului.
▪ leasingul poate fi prelungit pentru o a doua perioadă la o chirie substanțial mai redusă decât chiria pieței.
Contractele de leasing operațional
Contractul de leasing operațional este definit ca fiind orice contract de leasing încheiat între locator și locatar, care nu îndeplinește condițiile contractului de leasing financiar.
Plățile minime de leasing sunt acele plăți de – a lungul duratei contractului de leasing pe care locatarul este obligat să le efectueze unei terțe părți. Dacă locatarul are o opțiune de a cumpăra bunul la un preț estimat a fi suficient de scăzut față de valoarea justă la data la care opțiunea poate fi exercitată, plățile minime de leasing includ plățile minime plătibile pe durata contractului de leasing, până la data preconizată de exercitare a opțiunii de cumpărare și plata necesară pentru exercitarea opțiunii în cauză.
Valoare justă este suma pentru care poate fi tranzacționat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părți aflate în cunoștința de cauza, în cadrul unei tranzacții desfășurate în condiții obiective.
Contabilizarea de către locatari
Clasificarea operațiunilor de leasing se face la începutul contractului de leasing. Fondul economic al tranzactiei constituie un factor mai important, decât forma juridică a contractului de leasing. Clasificarea se bazaeză sub forma căruia riscurile și avantajele aferente titlului de proprietate supra unui bun în regim de leasing revin locatorului sau locatarului:
▪ Riscurile includ pierderile potențiale rezultate din gradul scăzut de utilizare a bunului, din uzura morală și din variații ale venitului datorate modificărilor condițiilor economice.
▪ Avantajele includ estimarea unei activități profitabile pe durata de viață economică a bunului și a unor câștiguri rezultate din creșterea valorii sau din realizarea valorii reziduale.
Un bun deținut în baza unui contract de leasing financiar și obligația corespondenta sunt recunoscute în conformitate cu principiul relevantei economicului asupra juridicului.
Tratamentul contabil este următor:
▪ La începutul contractului de leasing, activul (recunoscut ca imobilizare corporală) și datoria corespondentă pentru viitoarele plăți de leasing sunt recunoscute de aceleași valori.
▪ Costurile directe inițiale aferente activităților de leasing sunt capitalizate în valoarea activului.
▪ Plățile de leasing constau în cheltuiala de finanțare și reducerea datoriei neachitate. Cheltuiala de finanțare trebuie alocată astfel încât să se obțină o rată periodică constantă a dobânzii la soldul rămas al datoriei în fiecare perioadă.
▪ Amortizarea și deprecierea activului în regim de leasing sunt recunoscute în conformitate cu IAS 16 și IAS 36.
Plățile aferente unui contract de leasing operațional sunt recunoscute drept cheltuială în contul de profit și pierdere lineară, sau pe o bază sistematică reprezentativă pentru ritmul beneficiarilor utilizatorului, chiar dacă plățile nu sunt efectuate pe aceeași bază.
Contabilizarea de câtre locatori
Un bun deținut în baza unui contract de leasing financiar este reprezentat ca o creanță. El este contabilizat după cum urmează:
▪ Creanța este înregistrată la o valoare egală cu investiția netă.
▪ Recunoașterea venitului financiar se bazează pe un model care reflectă o rată periodică constantă a rentabilității investiției nete.
▪ Costurile directe inițiale sunt deduse din valoarea creanțelor ( cu excepția locatorilor, producătorilor sau dealerilor).
Un bun închiriat în baza unui contract de leasing operațional este clasificat conform naturii sale. Este contabilizat după cum urmează:
▪ Amortizarea este recunoscută în conformitate cu IAS 16 și IAS 38.
▪ Venitul din leasing este recunoscut liniar de-a lungul perioadei contractului de leasing, cu excepția cazului în care o altă bază sistematică este mai reprezentată.
▪ Costurile directe inițiale sunt fie recunoscute imediat, fie alocate de-a lungul perioadei contractului de leasing pe măsura ce sunt încasate veniturile din chirii.
Prezentarea Informațiilor
Locatari – leasing financiar
▪ Bunul: valoare contabilă a fiecărei clase de active.
▪ Datoria: totalul plăților minime de leasing reconciliate la valorile actualizate ale datoriilor de leasing în trei intervale periodice și anume:
▪ până la 1 an,
▪ intre 1 an și 5 ani sau
▪ peste 5 ani
▪ Cerințele din IAS 16 pentru imobilizările corporale în regim de leasing.
▪ Descrierea generală a contractelor semnificative de leasing.
▪ Distincția dintre datoriile de leasing curente și cele pe termen lung.
▪ Plățile minime de subînchiriere ce se așteaptă a fi încasate la data bilanțului, în baza contractelor de subînchiriere irevocabile.
▪ Chiriile contingente recunoscute în venitul perioadei.
Locatari leasing operațional
▪ Descrierea generala a contractelor semnificative de leasing.
▪ Plățile de leasing și subînchirieri recunoscute în venitul perioadei curente, separând plățile minime de leasing, chiriile contingente și plățile de subînchirieri.
▪ Plățile minime viitoare aferente contractelor de leasing irevocabile in cele trei intervale periodice.
▪ Plățile minime de subînchiriere ce se așteaptă a fi încasate la data bilanțului, în baza contractelor de subînchiriere irevocabile.
Locatori – leasing financiar
▪ Investiția brută totală reconciliată la valoarea actualizată a plăților minime de leasing de primit în cele trei intervale periodice
▪ Venitul financiar nerealizat
▪ Reducerile de valoare cumulata pentru creanțele ce nu pot fi încasate
▪ Chiriile contingente înregistrate în venituri
▪ Descrierea generală a contractelor semnificative de leasing
▪ Caloriile reziduale negarantate
Locatori – leasing operațional
▪ Toate prezentările de informații aferente, conforme cu IAS 16, IAS 36, IAS 38 și IAS 40
▪ Descrierea generală a contractelor semnificative de leasing
▪ Viitoarele plați minime totale de leasing în baza contractelor de leasing operațional irevocabile în cele trei intervale periodice
▪ Chiriile totale contingente recunoscute în venituri
În România, normele legale privind leasingul prevăd: “ leasingul reprezintă operațiunea prin care o parte, denumită locator/finanțator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun al cărui proprietar este celeilalte parți, denumită utilizator, la solicitarea acestuia, contra unei plăți periodice, denumită rata de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing, locatorul/ finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârșitul perioadei de leasing daca pârțile convin astfel și dacă utilizatorul achită toate obligațiile asumate prin contract.”
Conform IAS 17, "Leasingul financiar este operațiunea de leasing care transferă, în mare măsură, toate riscurile și beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, în cele din urma". IAS furnizează unele exemple de indicații care pot sugera clasificarea unui leasing ca fiind leasing financiar.
Conform Ordinului nr. 1752 din 17.11.2005 și a Reglementărilor Contabile conforme cu Directiva a IV – a Comunității Economice Europene , Recunoașterea imobilizări corporale paragraf 90 – Imobilizările corporale deținute în baza unui contract de leasing se evidențiează în contabilitate în funcție de natura contractului de leasing, stabilită potrivit legii, cu respectarea prevederilor pct 49. pct 49 – Principiul prelevanței economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanț și contul de profit și pierdere se face ținând seama de fondul economic al tranzacției sau al operațiunii raportate, și numai de forma juridică a acestora. Principiul prelevantei economicului asupra juridicului se aplica de către entitățile prevazute la pct. 3 alin. (1) la întocmirea situaților financiare individuale si a situaților financiare consolidate. 3. (1) – Persoanele juridice care la data bilanțului depășesc limitele a două dintre urmatoarele trei criterii, denumite criterii de marime: – total active: 3.650.000 euro; – cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro; – număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50 întocmesc situații financiare care cuprind: – bilanț; – cont de profit și pierdere ; – situația modificării capitalului propriu ; – situația modificării fluxului de trezorerie ; – note explicative la situațiile financiare anuale. (2) Persoanele juridice care la data bilanțului nu depașesc limitele a două dintre criteriile prevăzute la alin (1), întocmesc situații financiare anuale simplificate: – bilanț prescurtat ; – cont de profit și pierdere ; – notele explicative la situațiile financiare anuale simplificate. Opțional pot întocmi situația modificarii capitalului propriu și situația modifiării fluxului de trezorerie. Societatea comerciala în cauza se încadrează la alin (2) .
1.9.1. Leasingul din punct de vedere fiscal
Conform prevederilor Codului Fiscal Roman, în cazul unui leasing financiar, utilizatorul este considerat proprietar, în timp ce în cazul leasingului operațional locatorul este cel care deține această calitate.
Ratele lunare de leasing sunt tratate în mod diferit din punct de vedere fiscal, în funcție de natura lor, fie că previn din leasinguri financiare sau operaționale, după cum urmează:
ratele financiare de leasing reprezintă o parte din prețul de achiziție astfel ca locatarul poate să deducă rata aferentă;
în cazul leasingului operațional, o astfel de rată reprezintă chiria plătită în schimbul folosinței bunurilor și astfel este deductibilă sub formă de chirie de câtre locatar.
Veniturile obținute de câtre non-rezidenți, fie sub formă de dobândă, fie sub formă de rate de leasing, stabilite de câtre pârțile contractante printr-un leasing financiar sau operațional, după cum este cazul, sunt supuse taxării în România prin reținere, în concordanță cu prevederile tratatelor pentru evitarea dublei impuneri sau ale legislației interne, după cum este cazul. Unele operațiuni de leasing sunt supuse aplicării taxei pe valoare adăugata (TVA-ul). Importul de bunuri este, de asemenea, supus aplicării TVA-ului. În general, aceste operații se numesc operațiuni taxabile. Valoarea taxei pe valoare adăugata este valoarea în vigoare la data la care evenimentul generator al taxei pe valoare adăugată are loc. Actuala valoare a TVA stabilită de câtre Codul Fiscal Roman este de 19%.
Conform Noului Cod Fiscal :
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează.
Contract de leasing financiar – orice Contract de leasing care îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:
a) riscurile și beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care Contractul de leasing produce efecte;
b) Contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului câtre utilizator la momentul expirării Contractului;
c) utilizatorul are opțiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării Contractului, iar valoarea reziduala exprimata în procente este mai mică sau egală cu diferența dintre durata Normala de funcționare maximă și durata Contractului de leasing, raportată la durata Normala de funcționare maximă, exprimată în procente;
d) perioada de leasing depasește 80% din durata Normala de funcționare maximă a bunului care face obiectul leasingului; în interesul acestei definiții, perioada de leasing include orice perioadă pentru care Contractul de leasing poate fi prelungit;
e) valoarea totala a ratelor de leasing, mai puțin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului;
Facturi externe în valută:
Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul își are stabilit sediul activității economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate sau în lipsa acestora, domiciliul sau reședința sa obișnuită.
Prin excepție de la alin. (1), pentru următoarele prestări de servicii, locul prestării este considerat a fi:
– sediul activității economice sau sediul permanent al beneficiarului pentru care sunt prestate serviciile sau, în absența acestora, domiciliul sau reședința obișnuită a beneficiarului în cazul următoarelor servicii:
– prelucrarea de date și furnizarea de informații; Contract de leasing operațional – orice Contract de leasing încheiat între locator și locatar, care transferă locatarului riscurile și beneficiile dreptului de proprietate, mai puțin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală, și care nu îndeplinește niciuna dintre condițiile prevăzute la pct. 7 lit. b)-e); riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala există atunci când opțiunea de cumpărare nu este exercitată la începutul Contractului sau când Contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării Contractului;".
Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă. Câștigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcțiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală.
Diferența între leasing financiar și operațional în sens fiscal
Noile prevederi ale Codului Fiscal conțin modificări în ceea ce privește criteriile după care un contract de leasing este considerat contract de leasing financiar sau, după caz, contract de leasing operațional. Distincția este importanta deoarece unele prevederi ale Codului Fiscal (ex. dispozițiile de excepție relative la titularul obligației de plată a impozitelor locale pentru bunuri ce fac obiectul contractelor de leasing) privesc exclusiv contractele de leasing financiar sau conferă un regim diferit acestora.
În privința leasingului financiar, apar două criterii noi, oricare dintre acestea conducând la încadrarea contractului de leasing în aceasta categorie:
1. Utilizatorul are opțiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului, iar valoarea reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferența dintre durata normală de funcționare maximă și durata contractului de leasing, raportată la durata normală de funcționare maximă, exprimată în procente; *)
2. Valoarea totală a ratelor de leasing, mai puțin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului.
În privința leasingului operațional, definiția nu se limitează la simpla precizare a neîndeplinirii condițiilor contractului de leasing financiar, precizând că se încadrează în aceasta categorie orice contract de leasing încheiat între locator și locatar, care transferă locatarului riscurile și beneficiile dreptului de proprietate, mai puțin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală, și care nu îndeplinește niciuna din restul condițiilor de încadrare ca leasing financiar; riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală există atunci când opțiunea de cumpărare nu este exercitată la începutul contractului sau când contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării contractului.
TVA la dobânda – doar la contractele încheiate după 1 ianuarie 2007
În ceea ce privește TVA, noutatea cu incidența în materia contractelor de leasing o constituie introducerea dobânzilor în masa impozabilă. Aceasta noutate nu afectează contractele de leasing în derulare. Legiuitorul a prevăzut expres, așa cum ar fi fost echitabil sa o facă și în alte materii (ex.: impozitele locale), ca în cazul contractelor de leasing încheiate valabil, anterior datei de 31 decembrie 2006 inclusiv, și care se derulează și după data aderării, dobânzile aferente ratelor scadente după data aderării nu se cuprind în baza de impozitare a taxei.
Așadar, se va plați TVA la dobânda numai în contractele încheiate după data de 1.01.2007.
Plata TVA-ului la dobânda va afecta practic doar persoanele fizice (minoritare ca pondere în contractele de leasing), persoanele juridice având posibilitatea sa deducă această taxă.
Impozitul pe leasing va fi plătit de utilizator, nu ca până acum de proprietarul bunurilor, respectiv societatea de leasing. Clădirile, terenurile sau autovehiculele cumpărate prin leasing financiar vor fi impozitate pe toată durata contractului cum prevede proiectul de lege privind modificarea Codului Fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007.
Dobânzile aferente ratelor de leasing vor fi cuprinse în baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată începând cu data aderării României la Uniunea Europeana, potrivit proiectului de modificare și completare a legii privind Codul Fiscal.
În cazul contractelor de leasing încheiate înainte de 31 decembrie 2006 inclusiv, care se vor derula și după 1 ianuarie 2007, dobânzile aplicate ratelor scadente nu vor fi cuprinse în această bază de impozitare. Dacă societățiile de leasing introduc în țară bunuri mobile corporale înainte de data aderării, în baza unor contracte de leasing încheiate cu utilizatori care achiziționează bunurile respective după data aderării, se vor aplica reglementările în vigoare la data intrării în vigoare a contractului.
Situație în care bunurile sunt plasate în regim vamal de import, cu exceptarea de la plata sumelor aferente tuturor drepturilor de import, inclusiv a taxei pe valoarea adăugata.
De asemenea, pentru autoturismele si alte bunuri supuse accizelor introduse în România în baza unor contracte de leasing inițiate înainte de data intrării în vigoare a prevederilor noului Cod Fiscal și a căror încheiere se va realiza după aceasta dată se vor datora bugetului de stat sumele calculate în funcție de nivelul accizelor în vigoare la momentul inițierii contractului de leasing.
CAPITOLUL II.
PREZENTAREA SOCIETĂȚII SC AUTO ROMA SRL
2.1. Înființare. Scurt istoric.
Societatea s-a înființat în 08 Mai 2002 în Timișoara sub numele de S.C. AUTO ROMA SRL fondata de doi asociați:
persoana fizică Calin Costan cetățea român domiciliat în Brașov
persoana juridică SC « I » SRL cu sediul social în Brașov
În luna octombrie 2002, Auto Roma s-a lansat oficial la Timișoara ca dealer autorizat al prestigioaselor mărci italiene Fiat, Alfa Romei și SsangYong.
În data de 10.06.2003 și-a schimbat sediul în Brașov cu Act Adițional de schimbare a sediului, păstrându-și aceeași structură a acționariatului, fiind înregistrată la Registrul Comerțului Brașov sub nr. J08/ 1107/10.06.2003, având codul unic de înregistrare: R14644656 din data de 21.05.2002.
Obiectivele de realizare de la înființare au fost următoarele : firma și-a propus să-și dezvolte principala activitatea de comerț de autovehicule, dar și activitățile secundare, prin finanțare de leasing operațional începând din 22 noiembrie 2002 până în decembrie 2004, continuând cu finanțare prin leasing financiar până în prezent.
Un alt obiectiv important a fost faptul să realizeze profit, deoarece în ultimii ani a realizat pierderi intr- o anumită sumă medie. Obiectivele propuse pentru viitor se referă la faptul că societatea să realizeze profit, și să nu recurgă la finanțarea prin leasing, cheltuielile cu reclama și publicitatea să se reducă, iar autovehicule achiziționate fără a apela la finanțare prin leasing să producă venituri în urma vânzării lor.
Forma juridică : Prezenta societate comercială s-a constituit sub forma societății cu răspundere limitată – S.R.L.
Denumirea societății : Asociații au hotărât ca această societate să poarte denumirea de societatea comercială « AUTO ROMA »
Sediul societății : Sediul societății a fost stabilit inițial în Timișoara pe str.: Calea Lugojului, bifurcație aeroport și apoi mutat la Brașov pe str.: Scolii nr.6.
Durata societății : Societatea comercială « AUTO ROMA » SRL se constituie pe o perioadă nelimitată.
2.2. Capitalul social : Capitalul social, constituit prin aport în numerar, subscris și vărsat integral de câtre asociați este în cuantum de 2.000 RON (douazecimilioane) lei împărțit în 20 parți sociale a câte 100 RON fiecare, repartizate pe asociați astfel :
persoana fizică C.C. – 2 părți sociale în valoare de 200 RON
persoana juridică SC I SRL – 18 părți sociale în valoare de 1800 RON
Capitalul social fiind nemodificat până în prezent pe toată durata activității.
Domeniu de activitate
Domeniul de activitate este precizat în detaliu în « Actul Constatator » al SC AUTO ROMA SRL și are pe lângă activitatea principală menționată în “Certificatul unic de înregistrare fiscală”: Comerț cu autovehicule Cod CAEN 5010 și următoarele obiecte de activitate :
întreținerea și repararea autovehiculelor
comerț cu piese și accesorii pentru autovehicule
vânzarea cu amânuntul a carburanților pentru autovehicule
comerț cu ridicata al altor produse
alte transporturi terestre
închirierea autoturismelor și utilitarelor de capacitate mică
închirierea mașinilor și echipamentelor
Comerțul cu autovehicule constă în achiziționarea acestora în regim de leasing, dar nu și livrarea lor deoarece ele sunt achiziționate pentru a fi folosite în folosul societății. În momentul încetării contractelui de leasing, societatea se decide dacă achiziționează bunul respectiv în urma livrării acestuia în viitor. În afară de autovehicule se mai achiziționează și utilaje, echipamente de lucru.
Structura organizatorică
Structura organizațională a SC AUTO ROMA SRL se compune din :
director executiv care are în subordinea sa :
un director de vânzări ce coordonează departamentul de vânzări al firmei format din agenții de vânzări
un director tehnic ce coordonează departamentul de service al firmei format dintr-un inginer sef service și mecanici sevice
un asistent marketing ce se ocupa de ofertare.
un consilier juridic care acoperă partea de încheiere contracte redactare contracte , suport juridic
un contabil autorizat care ține evidența financiar contabilă cu ajutorul unui soft de gestiune – contabilitate
Societatea descrisă este relativ nou înființată, are, deocamdată, un volum mic de activitate care poate fi susținut cu structura organizatorică mai sus prezentată.
Organizația are un sediu de firmă închiriat în care este organizat un showroom unde sunt expuse modele de autovehicule aflate în vânzare și unde și desfasoara activitatea directorul executiv, asistentul de marketing, consilierul juridic, directorul de vânzări precum și agenții de vânzări care însă au obligația de acoperii zone bine precizate din teritoriu pentru a găsi clienți.
Activitatea de service se desfașoară într-un alt spațiu închiriat unde se afla organizat un service utilat cu tot ceea ce este necesar și unde lucrează inginerul sef de service și mecanicii.
2.5. Departamentul financiar – contabil. Forme de înregistrare contabilă. Modul de organizare al contabilității financiare.
Departamentul financiar – contabil se compune dintr-un casier, un contabil autorizat, care este verificat și coordonat de câtre directorul economic, persoana care aprobă toate hotărârile referitoarele la activitatea economică a societății și are drept de semnătura. Directorul economic analizează și ajustează Bugetul de venituri și cheltuieli. Contabilul efectuează toate înregistrările în Registrul Jurnal, în Registrul de Cumpărare și Vânzare, întocmește Balanța de verificare pe baza căruia întocmește Bilanțul contabil pe semestru și Contul de profit și pierdere, cu ajutorul programelor informatice de contabilitate financiară și de gestiune, alături de anexe ce conțin facturi, dispoziții de plată, de încasare, fișa mijlocului fix, NIR –uri, toate documentele necesare activității curente.
Forma de înregistrare contabila constituie unul din principalele mijloace ale contabilității agenților economici. Ea asigură înregistrarea documentelor primare și centralizatoare în ordine cronologică (în ordinea documetelor sau numărului de ordine al acestora) și sistematică (după natura și felul lor) privitoare la toate operațiile economice ale unității. O formă de înregistrare contabilă presupune îmbinarea următoarelor elemente :
formularistica de lucru utilizată
modul de completare a formularisticii utilizate
tehnica de calcul folosită
În decursul timpului formele de înregistrare contabilă au evoluat, s-au perfecționat continuu. În prezent formele de înregistrare contabilă cu cea mai mare răspândire în unitățile economice sunt :
forma de înregistrare contabilă « maestru-șah »
forma de înregistrare contabilă « pe jurnale »
forma de înregistrare contabilă adaptată la echipamentele moderne de prelucrare a datelor
Aceasta formă de înregistrare asigură înregistrarea operațiilor economice în mod cronologic și sistematic, direct din documentele primare și centralizatoare în jurnal, care constituie instrumentul de lucru de baza în această forma de înregistrare contabilă.
Prezintă avantajul că înregistrarea operațiilor economice se face unilateral, adică o singură data în creditul conturilor, în corespondență cu conturile debitoare.
La organizarea contabilității financiare a agenților economici trebuie să se țina seama de clasificarea lor, potrivit legii, în unitățile mici și mijlocii si respectiv în unitățile mari. În categoria unităților patrimoniale mici și mijlocii sunt încadrate unitățile care îndeplinesc cumulativ două condiții și anume :
– numărul de angajați să nu depășească cifra de 200
– cifra de afaceri anuală să nu depășească 2 miliarde lei
Toate unitățile care nu se încadrează în aceste criterii sunt considerate unități mari. În funcție de gruparea unităților patrimoniale în cele două categorii, sistemul contabil al agenților din România se diferențiază în două variante și anume :
A. Varianta simplificată ce se aplică unităților mici și mijlocii
B. Varianta de bază aplicată unităților mari
Societatea comercială AUTO ROMA. SRL, cu cei 21 angajați ai săi, face parte din categoria unităților mici și mijlocii, mai precis cea a microîntreprinderilor. CA urmare utilizează varianta A. simplificată care presupune următoarele:
a) utilizarea conturilor sintetice de gradul 1, simbolizate cu 3 cifre. Unitatea poate folosi și conturile de gradul II, cu 4 cifre
b) folosirea metodei inventarului intermitent pentru evidențierea stocurilor.
Societatea prezentată în acest studiu folosește forma de înregistrare contabilă pe jurnale cu ajutorul unui soft de gestiune – contabilitate specializat, agreat de Administrația financiara, numit « CIEL ».
Acest soft de gestiune a fost folosit de societatea comercială AUTO ROMA din ianuarie 2002 până în decembrie 2005. Din ianuarie 2006 utilizează programul informatic CHARISMA, care fiind mult mai performant deoarece acest program conține toate rapoartele necesare în contabilitatea de gestiune, oferă informațiile necesare managementului prin analiza activității anterioare și pentru decizii de viitor.
2.5.1. Prezentarea softului de gestiune CIEL
Programul CIEL GESTIUNE COMERCIALA a fost conceput pornind de la experiența acumulata pe parcursul anilor de echipa CIEL prin interactia permanenta cu clienții șai, pentru a răspunde noilor cerințe ale economiei romanești, aflata in permanenta evoluție si pentru a beneficia de facilitatule oferite de noile tehnologii.
Aplicația permite evidența informatizată necesară în derularea activităților comerciale ale unei companii: de la facturare, baze de date clienți si furnizori, facturi proforme, comenzi, note de recepție si avize de expediție, chitanțe, bonuri de consum, facturi import pana la rapoarte si statistici. Ușor de utilizat, rapid si eficace, se adaptează multor tipuri de activități (comerț, servicii etc.).
Programul CIEL GESTIUNE COMERCIALA permite conexiunea cu casa fiscala DATECS. Acum este oferita posibilitatea conectării și cu casa fiscală SAPEL.
2.5.1.1. Caracteristici principale ale programului sunt următoarele :
• Acoperă întreaga activitate comerciala, asigurând urmărirea stocurilor, gestiunea documentelor si partea de analiza comerciala, beneficiind de numeroase rapoarte si evidente, funcții de căutare, sortare, listare. • Transfer facil intre documentele comerciale – cu ajutorul meniurilor contextuale, transferul unei comenzi in factură se face prin simpla apăsare a butonului de Mouse. • Conține modele de documente pentru reimprimate, dar se pot construi si modele proprii de câtre utilizator. • Notele si Jurnalele contabile se pot exporta in CIEL Contabilitate Windows si DOS, cat si in formate RTF, XLS, TXT, PDF pentru alte aplicații.
Pot fi importate datele din versiunea CIEL GESTIUNE COMERCIALA Windows si DOS.
Exemple de listări:
– Nota intrare recepție
– Balanța stocuri
– Fisa articol
– Jurnal contabil
– Jurnal de stoc
– Lista de stoc
Toate listările se pot obține atât pe ecran cât și la imprimantă, cu aspecte grafice de o calitate deosebită. Opțional se pot obține rapoarte incluzând documente temporare. Sunt prezente o serie de listări referitoare atât la clienți, furnizori, agenți, articole, cat si portofoliu de comenzi, toate obținute după mai multe criterii ce pot include: data, client/furnizor, depozite, agenți etc. Evidenta scadentelor facturilor (clienți/furnizori) sau a facturilor nesoldate
Obținerea unei listări complete a situației clientului sau furnizorului atât globala cat si parțiala printr-un "extras de cont", urmărirea stocurilor se face folosind listările: Fisa articol, Stoc articol, Balanță de stoc, Fisă magazie, Jurnal de stoc, Stoc teoretic si negativ, posibilitatea aflării stocului cantitativ sau valoric la o dată dorită. Documentele Comerciale
– Pentru o evidență simplă si clară, documentele comerciale se pot accesa din meniu, fiind grupate in funcție de tipul de activitate: Intrări sau Ieșiri.
– Se pot întocmi facturi clienți/furnizori, avize de expediție, comenzi, notă de intrare recepție, declarație vamală de import.
– Posibilitatea de a lucra cu documente temporare si deci, de a estima evoluția stocurilor înainte de validarea documentelor.
– Stocul real este vizibil la întocmirea facturii de vânzare.
– Se pot opera si evidenția atât încasările de la clienți, cât si plățile către furnizori.
– Toate documentele pot suferi modificări de design.
2.5.2. Descrierea generala a programului CHARISMA ENTREPRISE
Carisma Enterprise este un sistem ERP destinat organizațiilor din toate sectoarele de activitate. Soluția integrează întreaga activitate intr-un sistem unitar, luând in considerare necesitățile și modul de organizare a fiecărei companii in parte. Dezvoltarea soluției s-a făcut utilizând tehnologii moderne de analiza și dezvoltare precum și tipuri noi de baze de date.
2.5.2.1. Caracteristica programului Sistemul Carisma Enterprise se caracterizează prin modularizate, acest lucru permițând tratarea fiecărui aspect al activității unei companii intr-un mod specific si adecvat. Având in vedere complexitatea sistemului Carisma Enterprise, modulele componente au fost structurate pe 3 nivele prezentate mai jos..
2.5.2.2. Structura produsului Carisma Enterprise
Carisma e structurata pe 3 nivele:
Motorul Carisma (Core Business) – prin configurare modelează nucleul de business al oricărei companii, fiind compus din 8 module: Contabilitate, Financiar, Imobilizări Corporale si Necorporale, Vânzări, Achiziții, Bugete, Stocuri, Comerț Exterior;
Nivelul I – adaptează Carisma la specificul de business al clientului: Retail, Leasing, Contracte, Rate, Credite, Asigurări, Producție, Service, Parc Auto, Resurse Umane si Salarizare;
Nivelul II – integrează Carisma cu alte aplicații si reprezintă sursa avantajului competitiv al organizației: CRM, Carisma Analyzer, Carisma Medical Software, Carisma BC, Carisma BC Pharm, Mobile Reporting, SFA, eCharisma, Acces Pontaj, Primăvara;
2.5.2.3. Funcționarea programului
Sistemul Carisma este conceput intr-o arhitectura 3-tier, putând funcționa intr-o singura locație sau intr-un sistem de locații răspândite teritorial, cu baze de date distribuite sau centralizate. Dintre principalele avantaje ale arhitecturii propuse ținem să menționăm exploatarea eficientă a resurselor, simplificarea procesului de gestionare a aplicației și calitatea ridicată a produsului software. Modelul utilizat asigură separarea datelor, funcționalităților și interfeței prin următoarele componente:
Nivelul interfeței grafice conține toate elementele vizibile utilizatorului si infrastructura prin care se oferă acces de la distanta câtre acestea. Majoritatea componentelor din acest strat sunt sub forma aplicațiilor Windows clasice, dar sunt disponibile si in browser (Internet Explorer 6.0).
Nivelul de autentificare are rolul de a asigura securitatea sistemului. Astfel, orice apel făcut câtre serverul de aplicație este însoțit de certificatul semnat de componenta de autentificare obținut la logarea in sistem a utilizatorului. Serverul de aplicație verifica certificatul apelului si da curs cererii numai in condițiile in care apelul s-a produs intr-un context de securitate valid.
Nivelul central (serverul de aplicație) realizează operațiile de prelucrare masiva a datelor, logica aplicației, gestionează toate regulile de funcționare, sesiunile clienților, conexiunea la baza de date.
Nivelul de raportare realizează procesarea situațiilor statistice cerute de utilizator si le transmite interfeței grafice (Windows sau web).
Nivelul bazei de date, care conține datele aplicației, date protejate prin metode specifice.
Uneltele de dezvoltare folosite sunt: Visual Studio .NET 2003, SQL Reporting Service, Microsoft SQL Server 2000/2005.
Modulul Contracte este cel mai important din întreaga structura a sistemului: – Valoarea contractului; – Durata contractului; – Beneficiari si colaboratori; – Permite gestionarea contractelor și vizualizarea stării acestora, atât din punct de vedere fizic, cât și din punct de vedere valoric. Modulul de contracte permite gestionarea și luarea de decizii realiste având la bază datele specifice contractelor, cum ar fi: – Acte adiționale, modificări de valoare; – Facturi și dispoziții de plată; – Termene.
Modulul Rapoarte este cel mai important din punct de vedere al vizualizării rezultatelor privind desfășurarea contractelor.
Modulul Rapoarte permite in detaliu a modului de derulare a acestora. Conține o lista redefinita de tipuri de rapoarte ce urmează a fi procesate si vizualizate pe ecran, după care vor fi salvate ca fișiere de tip “xls”, ce pot fi deschise cu Microsoft Excel și imprimate la imprimantă..
Tipuri de rapoarte:
Rapoarte de stare a contractelor;
Rapoarte privind analiza financiară și performanța contractelor;
Rapoarte de stare a facturilor emise;
Rapoarte de stare a facturilor primite.
Modulul Contabilitate
Modulul integrează date din toate celelalte module operaționale ale sistemului și oferă informațiile necesare managmentului pentru analiza activității anterioare și pentru decizii de viitor. Modulul poate lucra simultan cu mai multe societăți, parte a unui holding, sistem total independent, pe baza unui plan de consolidare redefinit. Permite lucrul în două perioade (luni, ani) simultan. Modulul are redefinite toate rapoartele legale și o parte din cele uzuale. Utilizatorul poate defini orice raport necesar folosind baza de date existentă și generatorul de rapoarte existente. Sistemul permite utilizarea simultana a 1 – 3 planuri de conturi distincte : cel romanesc, IAS – ul și USGAAP. Conturile utilizate prin planurile de conturi standard pot fi detailate pe mai multe niveluri analitice și sub – analitice. Conturile se pot face în mod automat, pe baza unei monografii configurate de către client la inițializarea sistemului.
Toate înregistrările contabile automate trebuie validate înainte de trecerea lor efectivă în conturi. Toate înregistrările se pot face în mai multe valute (ROL, USD, EUR). Pot fi urmărite contractele de leasing (financiar sau operațional) pe care societatea le-a încheiat pentru diverse mijloace fixe. Toate rapoartele legate de bilanț in sistem romanesc sau IAS : situația patrimoniului, profit si pierderi, cash – flow, se pot gerenera direct în momentul in care s – au încheiat perioadele analizate. Bugetele pot fi analizate ca previzionare si evident, ca realizare pentru întreaga societate sau pentru compartimente definite anterior ca centre de profit.
Rapoarte redefinite: – Registrul – Jurnal – general, Carte Mare, Fișe de cont pe orice perioade; – Jurnal de vânzări / cumpărări, borderou de vânzări; – Balanța configurabilă : sintetică, analitică pe mai multe nivele, cu diverse tipuri de coloane; – Raporturi de TVA, impozite si taxe către buget; – Situația patrimoniului, Contul de profit si pierdere si Anexe conform bilanțului românesc; – Balanța, Contul de profit si pierdere, Cash – flow, Rapoarte conform IAS.
Setări inițiale: – Definirea planului de conturi pentru sistemele utilizate; – Definirea analiticelor până la gradul dorit; – Definirea monografiei pentru înregistrări contabile autonome; – Definirea machetelor pentru înregistrări contabile manuale.
Operațiuni curente: – Validarea notelor contabile provenite din alte module; – Introducerea manuală a notelor contabile; – Repartizarea cheltuielilor în avans și a veniturilor pe perioade, conform unui plan prestabilit; – Listarea filtrată a notelor contabile in funcție de diverși parametri (dată, modul, cont, valoare)
Operațiuni periodice: Închiderea conturilor de TVA, venituri si cheltuieli la sfârșitul fiecărei luni, închiderea (soldarea) conturilor la sfârșitul fiecărui an si deschiderea noului an fiscal Contabilitatea resurselor umane este ținută separat. Acest departament financiar – contabil ține evidența și altor firme în afară de AUTO ROMA și anume ICCO CONSTRUCT, ICCO ELECTRICS, ICCO SYSTEM și ICCO MEDICAL din cadrul firmei ICCO cu sediul la Brașov, Str. Școlii nr.8.
2.6. Circuitul documetelor
Are ca scop stabilirea și dimensionarea traseului fiecărui document. Circuitul fiecărui document trebuie să fie cât mai precis și cât mai operativ, fără rețineri inutile în cadrul compartimentelor. Circulația documentelor se realizează în cadrul unor grafice întocmite pe compartimente și lucrări contabile.
2.7. Strategii de marketing adoptate de SC AUTO ROMA SRL
Strategii de produs
Puterea unei măci auto rezida in istoria si traditia pe care o reprezinta, in vitalitatea si abilitatea de adaptare la noile cerinte ale pietei.
Fidele acestui principiu, Fiat, Alfa Romeo si SsangYong prezinta modele ce personifica spiritul celebrelor nume pe care le poarta. Ne-au oferit de-a lungul timpului unele dintre cele mai apreciate automobile, acestea bucurandu-se de atentia publicului inca din anii de inceput ai industriei auto.
Astazi, cele doua marci ale Grupului Fiat Auto sunt prezente si in Brașov de către SC AUTO ROMA SRL și anume:
Gama FIAT
Autoturisme:
Stelo 3 uși
Stelo 5 uși
Fiat 600
Noul Fiat Albea
Grande Panto 3 uși
Grande Panto 5 uși
Panto 3 uși
Panto Clasico 5 uși
Panda
Panda 4*4
Panda Idea
Nou! Croma
Nou! Dublo Panorama RST
Vehicule comerciale
▪ Dublo Cargo
▪ Ducat
Gama Alfa Romei
a. Autoturisme:
▪ Noua 147 3 uși
▪ Noua 147 5 uși
▪ Noua Alfa 159
▪ Alfa GT
▪ Alfa 166
▪ Alfa Romei 156
▪ Crosswagon Q4
▪ Brera
b. Sport
▪ Autodelta
▪ Alfa 156 GTA Super 2000
▪ Alfa Challenge 2003
▪ Cupa Alfa 147
▪ Sailing – maxi iaht de curse de 30 de metri lungime cu o tehnică avansată
Gama SsangYong
▪ Kyron
▪ Radius
▪ Rexton
▪ Rexton Distinctive
Societatea comercială pe lângă mijloacele de transport deține și echipamente tehnologice.
Tipurile de strategii utilizate în strategia de produse sunt următoarele:
– strategia de provocare
– strategia de diferențiere
– strategia segmentării
2.7.2. Strategia de provocare
Concurența constituie o provocare, firmele care sunt în concurență sunt: Skoda, Renault, Volkswagen, Mercedes, Ford, Mitsubishi, Citroen, BMW, Peugeot, Honda, Mazda, Toyota, Volvo, Nissan, Jeep. Acești producători de autoturisme, respectiv autoutilitare și mașini de teren își prezintă modelele la showroom-urile amenajate special de aceste firme în diferite localități din țară.
2.7.3. Strategia de diferențiere
Istoria FIAT a început cu mulți ani în urma, la începutul industrializării Italiei, proces în care compania a jucat dintotdeauna un rol principal. Din acel moment înainte, marca FIAT s-a răspândit peste tot în lume și s-a dezvoltat neîncetat.
Logo-ul FIAT poarta cu sine o semnificație speciala: nu este vorba numai de automobilele pe care le producem, ci și de tradiția pe care o avem. Descoperiți istoria FIAT alături de noi.
Produsele se diferențiază de alte firme prin: marcă, putere, capacitate cilidrică, combustibil, consum mediu, preț CIP (EURO), preț DDP(EURO), preț final (cu TVA) (EURO), calitatea produselor, fiind influențată de toți factorii enumerați mai sus și imaginea bună pe piață a acestora. Din această categorie fac parte: Alfa Romeo, Fiat, SsangYong, Mercedes, Citroen, BMW, Peugeot, Nissan, Jeep, Volvo etc.
2.7.4. Strategia segmentării
Aceste bunuri se adresează în mod general populației, dar se diferențiează, deoarece adresarea lor câtre populație se referă în mod special la nivelul de trai al acestora care poate fi: înalt, mediu și scăzut; și nu în ultimul rând la categoria de vârstă. Nivelul mediu al populației, este demonstrat prin faptul ca atât persoane fizice cât și persoanele juridice recurg la finanțarea prin sistem de leasing operațional sau financiar, pentru achiziționarea acestor autovehicule. Aceste autovehicule pot fi văzute de câtre clienți la Showroom-urile amenajate de producătorii acestor autovehicule.
2.8. Strategii de preț
Strategia de excepție: preț și calitate ridicată: Alfa Romeo Crosswagon Q4, Fiat Croma, SsangYong Radius, sunt renumite datorită calității ridicate.
Strategia valorii ridicate: preț mediu și calitate ridicată: Fiat Ide, Fiat Panda 5 uși, Fiat Panto 5 uși, Fiat Ducat.
Strategia falsei economii : preț mediu și calitate scăzută: Fiat Albea
Strategia valorii superiore: preț scăzut și calitate ridicată: Fiat Stelo 5 uși și 3 uși, Noua Alfa 147 3 uși, Noul Fiat Dublo Cargo, Fiat Panto Clasico.
Strategia valorii medii: preț și caitate medie: Fiat Noul Dublo Panorama RST, Fiat Panto 3 uși, Fiat Panto 5 uși, SsangYong – Rexton.
Strategia valorii acceptabile: preț scăzut și calitate medie: Fiat Panto 3 uși
Strategia economisirii: preț și calitate scăzută: Fiat Albea
Strategia prețului psihologic: acest preț nu se folosește pe piața auto.
Strategia prețului competitiv:
la categoria autovehicule Fiat prețul este competitiv cu următorii producători: Ford Renault, Peugeot, Skoda.
La categoria autovehicule Alfa Romeo avem: Volkswagen, Mercedes, BMW, Citroen.
La categoria SsangYong: Toyota, Mazda, Nissan, Volvo, Jeep, Honda.
10. Strategia valorii
Firma beneficiază de reduceri de preț, care este stabilită de câtre AUTO ITALIA fiind unic importator autorizat pe piața românească, care în funcție de hotărârile luate de câtre conducerea societății percepe reduceri de preț, în funcție modelul autovehiculului, clasa acestuia și în funcție de promoțiile care se acordă.
Promoții Fiat :
a. Fiat Punto Clasico are o ofertă modernă!
“Vino la dealerii autorizați Fiat din toată țara și ai 1200 Euro reducere pentru Fiat Punto Clasico”.
Cu peste 6 milioane de unitatea vândute în Europa, Fiat Punto Clasico este autoturismul pe care te poți baza în orice situație! Cele 24 de premii internaționale și titlul de Mașina Anului 2000 în România garantează alegerea ta!
Alături de stil și fiabilitate, dotarea standard a modelului Fiat Punto Clasico include aer condiționat, airbaguri frontale pentru șofer și pasager, geamuri electrice, închidere centralizată și servodirectie Dual Drive, ce asigură o reducere a consumului în regim urban de cca. 3%.
Prețul este de 7.692 euro CIP și 9.233 euro DDP.
Fiat Punto Clasico va duce mai departe tradiția familiei Punto și se va comercializa în paralel cu noul Fiat Grande Punto, a cărui valoare este deja confirmată pe piețele occidentale prin premii prestigioase ca Volanul de Aur 2005, Auto Europa 2006 sau cele 5 stele la testul EuroNCAP.
b. Fiat Doblo Panorama – “Două mașini într-una singură!”
Reducere de 1500 Euro pentru Fiat Doblo Panorama: până la 7 locuri, capacitate maximă portbagaj 3000 litri, trei motorizări diesel Multijet, consum de la 5.5 litri/100Km .
Dotările standard includ ABS+EBD, doua airbaguri, aer condiționat, servodirectie, faruri de ceață, oglinzi acționate electric cu degivrare, vopsea metalizată, scaun șofer și volan reglabile pe înaltime, închidere centralizată cu telecomandă, geamuri anterioare electrice și o serie întreaga de echipamente al căror scop este să iți facă viața extrem de plăcută la bordul autoturismului tău.
Oferta valabilă până la 31 decembrie 2008.
Tipurile de produse care fac parte din gama Fiat iți poți alege ce ți se potrivește: – Fiat Albea – 5% , au reducere de preț: – Fiat Panda – 9%, au reducere de preț – Fiat 600 – 8%, au reducere de preț
Promoții Alfa Romeo:
Reduceri de până la 2500 de euro pentru modelele 147, GT, Crosswagon și 159
Stil și personalitate, performanță și fiabilitate, confort și siguranță: spiritul “Core Sportivo” entuziasmează! Însă nu doar prin plăcerea de a conduce este Alfa Romeo mai aproape de pasionații mărcii, ci și printr-o oferta aproape la fel de irezistibilă ca designul sau. Modelele 147, GT, Crosswagon și 159 sunt oferite cu reduceri de până la 2.500 de euro cu toate taxele incluse și cu o ofertă de finanțare excelentă: dobânda 6.95%, 8.5% DAE prin Volksbank Leasing.
Pedala la fund, oferta este valabilă până la 30 decembrie, în rețeaua de dealeri autorizați!
11. Strategia preturilor diferențiate
În acestă categorie includem prețurile de sezon, care sunt nepracticate de unicul importator Auto Italia Impex SRL.
2.9. Strategia de promovare:
1. Publicitate: se face publicitate prin prezentare la showroom-uri amenajate, televizor, mai ales la produsele vedeta, prin radio, afișe lipite în interiorul magazinelor, calendare, pliante, cataloage.
2. Publicitate directă se face prin intermediul cataloagelor cuprinzând toate produsele, cataloagele în care se găsesc doar autovehiculele fiind în promoție și prin internet.
3. Promovare vânzări : Fiat reprezintă marca substanței, distracției și soluțiilor ingenioase pentru nevoile cotidiene. Alfa Romeo reprezintă marca dinamismului și atitudinii pro – active, devenind simbolul senzațiilor create de plăcerea condusului combinată cu satisfacția oferită de confortul unei mașini de elită.
Modelele Fiat, Alfa Romeo și SsangYong dau substanța unei strategii de vânzări căștigatoare și asigură pe termen lung, loialitatea celor care reprezintă pentru orice producător cel mai mare beneficiu: consumatorii săi.
Puterea unei mărci auto rezidă în istoria și tradiția pe care o reprezintă, în vitalitatea și abilitatea de adaptare la noile cerințe ale pieței. Fidele acestui principiu, Fiat, Alfa Romeo și SsangYong prezintă modele ce personifică spiritul celebrelor nume pe care le poartă.
Ne-au oferit de-a lungul timpului unele dintre cele mai apreciate automobile, acestea bucurându-se de atenția publicului înca din anii de început ai industriei auto.
Astăzi, cele două mărci ale Grupului Fiat Auto sunt prezente și în Brașov.
Evenimente
București, 8 Martie 2008
Autoturismele și vehiculele comerciale ușoare FIAT au început anul cu vânzări care depășesc cu mult nivelul din 2007. Cu unitățile livrate în primele doua luni ale acestui an, Fiat autoturisme a înregistrat o creștere de 280%, iar Fiat vehicule comerciale de 80% față de perioada similară a anului trecut.
Dintre modelele de autoturisme ale mărcii italiene, la acest început de an conduce în preferințele romanilor Fiat Albea care, în echiparea Star, s-a dovedit a fi cea mai inteligentă alegere din segmentul sau, cu vânzări care au înregistrat deja 170 de unitatea în numai 2 luni. Albea și susține cu argumente puternice poziția ocupată în preferințele clienților români: este mașina cu interiorul cel mai confortabil și generos din categoria sa, are cel mai mare portbagaj (515 litri) și un performant motor 1.2 16v 80 CP, destinatorul celei mai evoluate tehnologii din clasa. Toate aceste atuuri și, în plus, un nivel de echipare de clasa superioara, sunt incluse într-o ofertă de preț foarte tentantă: 7.825 Euro preț CIP pentru Albea Star (dotări standard: airbag șofer, aer condiționat, servodirectie, proiectoare ceață, geamuri anterioare și oglinzi acționate electric, închidere centralizată, radiocasetofon cu 6 incinte acustice, scaun șofer și volan reglabile în înălțime).
STILO este un alt model Fiat care marchează un foarte bun început de an: creșterea vânzărilor față de primele 2 luni din 2007 este de 331%. Disponibil în 3 variante de caroserie, toate cu un design inovativ, Stelo are tot atâtea personalitatea, care-l fac capabil să ofere atât sportivitate și dinamism (varianta 3 uși), cât și confort și spațiu interior (5 uși), versatilitatea atingând apogeul pe Stelo Multiwagon-mașina ideala pentru călătoriile și vacanțele cu familia sau cu prietenii.
DOBL0 PANORAMA – modelul pe care Fiat îl dedică atât familiei, timpului liber și distracției, cât și afacerilor, urcă și acesta în preferințele clienților din România (cu 675% față de 2007). Pe lângă gama completă de motorizări, siguranță, confort și funcționalitate de excepție, Dublo vine în clasa cu două versiuni originale: Family – cea mai accesibilă variantă în 7 locuri de pe piața și Malibu o mașina unică prin design și dotările oferite.
Pe Dublo, ca și pe modelele cu care marca italiană a scris istorie în industria auto – Punto și Panda – este disponibil motorul Fiat Multijet, cel mai avansat motor diesel Common de generația a doua, la clasa sa de cilindre.
Fiat PUNTO continuă să fie o opțiune competitivă în segmentul său. În ciuda dimensiunilor exterioare reduse, care însă îl avantajează atât de mult în traficul urban, la Punto împărțirea spațiului interior este una foarte inteligentă, cu loc suficient atât pentru pasagerii din față, cât și pentru cei din spate și pentru bagaje. La fel și Panda înregistrează vânzări superioare celor din 2007 (ian-feb), cu 155%.
PANDA – 'Mașina anului în România și în Europa în 2004' – și continuă succesul cu care ne-a obișnuit chiar de la lansarea sa pe piața din România, fiind liderul segmentului 'mini' de import de la lansare și până astăzi. Familiei Panda i s-a alăturat în 2006 și modelul Panda 4×4.
Autovehiculele comerciale Fiat și continua succesul de pe poziția de lider în segmentul sub 3.5 tone obținută în 2007 și în 2008. În primele 2 luni, Fiat a înregistrat deja o creștere de 80% față de 2007 cu cele doua modele: Dublo Cargo și Ducato.
DOBLO CARGO se înscrie în categoria vehiculelor comerciale ușoare de clasa mică drept un model complet, cu 2 nivele de volumetrie – Business 3.2 m3 și Maxi 3.8 m3, o multitudine de variante de caroserie, inclusiv Combi de 5 și 7 locuri și o gamă de motoare care include deja mult – apreciatul 1.3 Multijet de 70 CP și motorul 1.9 JTD 105 CP.
Cu Fiat DUCATO, model care și-a demonstrat cu succes fiabilitatea în rândul miilor de clienți din România, gama vehiculelor comerciale oferită de producătorul italian devine practic nelimitată, Ducat fiind un model polivalent prin definiție, ce poate fi construit 'pe măsura' oricăror necesitați ale clienților săi, în oricare din variantele Furgoane, Combinato sau Panorama.
Marca Fiat este disponibila în România prin Auto Italia Grop și prin rețeaua de 22 de concesionari autorizați la nivel național. Portofoliul Auto Italia Grop include și gama de lux Maserati, precum și exclusivistele mărci Lancea și Alfa Romeo, all-road-ul Ssang Yong și nu în ultimul rând liderul de necontestat al segmentului moto, marca japoneză Honda.
Noul Fiat Croma va fi comercializat în România prin rețeaua națională de concesionari AutoItalia, importatorul exclusiv al automobilelor Fiat în țara noastră.
2.10. Strategia de vânzare
Vânzările Fiat au devansat creșterea pieței din România
În primul semestrul din 2008, vânzările autoturismelor Fiat au devansat cu mult creșterea pieței din această perioadă (77,1% la autoturismele de import și 68,2% la autoturismele autohtone) înregistrând o creștere de circa 106%, comparativ cu aceeași perioada a anului 2007. Pe piața din România, vânzările Fiat sunt într-o creștere continuă, în luna iunie 2008 realizându-se recordul ultimilor 6 ani. Pe modele, Fiat Panda ocupa primul loc la clasa A, cu o pondere de peste 70% din vânzări iar Fiat Albea se afla printre primii clasați la vânzărilor în clasa B, cu o creștere de peste 1200%, față de semestrul I al anului 2007.
La Fiat Vehicule Comerciale Ușoare, cu 984 unitatea vândute în acest semestru, s-a înregistrat o creștere de circa 80% fata de 2007, Fiat Dublo Cargo și Fiat Ducat aflându-se în topul celor mai vândute modele la clasa lor. De asemenea, s-a remarcat o creștere a cererii pentru autovehiculele echipate cu motorul Fiat diesel 1.3 Multijet 16v 70 CP desemnat – Internațional Angine of te Ziar 2008?, la clasa 1000-1400 cmc. În prima parte a acestui an, ponderea autoturismelor echipate cu motorul diesel Multijet a fost de 35% la modelul Fiat Panda, 57% la modelul Fiat Panto, 40% la Fiat Dublo Cargo și de 73% la Fiat Dublo Panorama. O creștere de circa 168% s-a înregistrat, în aceasta perioada, la vânzările autovehiculelor SsangYong, modelul Rexton având circa 98% din totalul vânzărilor.
Auto Italia Grop a vândut, în prima parte a acestui an, peste 3000 autovehicule din gama Fiat, Alfa Romeo, SsangYong și Maserati, realizând o creștere de peste 93% fata de aceeași perioadă a anului 2007. Au fost mai fost comercializate 93 de motociclete, scutere și ATV-uri Honda.
Începând cu luna iulie anul curent., Auto Italia Grop a început comercializarea mărcii Lancea, cu modelele sale reprezentative: Ypsilon, Masa, Phedra și Thesis.
AUTO ITALIA Group are, în prezent, o rețea națională de centre integrate de vânzări și service constituită din 23 dealeri și 27 showroom-uri. AUTO ITALIA Group este importatorul autorizat pentru mărcile de automobile Fiat, Alfa Romeo, Lancea, Maserati și SsangYong. Prin rețeaua de dealeri se comercializează, de asemenea, motociclete și ATV-uri Honda.
CAPITOLUL III.
ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ACTIVITĂȚII DE LEASING
LA S.C. AUTO ROMA S.R.L.
3.1. Contabilitatea operațiunilor de leasing
Contabilizarea operațiunilor de leasing se înscrie în cerințele generale ale programului de armonizare contabilă din România. Ca o consecință a demersului României către economia de piață este și procesul de normalizare contabilă. Scopul armonizării contabile românești la Standardele Internaționale de Contabilitate, constă în limbajul comun, astfel încât situațiile financiare ale societăților comerciale să poate fi utilizate în lumea întreagă.
În ce privește contabilitatea operațiunilor de leasing, aceasta este mai mult sau mai puțin aflată cel puțin sub incidența următoarelor aspecte vizate în armonizare:
Introducerea principiului prelevanței realității economice asupra formei juridice, conform căruia informațiile din situațiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică și nu numai forma juridică.
Recunoașterea și evaluarea elementelor din situațiile financiare. Clasicele definiții și metode de evaluare pentru active, datorii, venituri și cheltuieli au fost înlocuite cu abordări moderne și complexe care facilitează și chiar impun raționamentul profesional.
Formatul de prezentare și conținutul documentelor ce compun situațiile financiare.
Contabilitatea operațiunilor privind leasingul se analizează din două perspective și anume:
operațiuni privind leasingul financiar
operațiuni privind leasingul operațional
SC AUTO ROMA SRL din luna noiembrie anul 2002 a utilizat finanțarea prin leasing operațional pe o perioada de doi ani, adică până 31 decembrie 2004. Din luna ianuarie 2005 până în prezent folesește operațiunile de leasing financiar.
Entitățile care îndeplinesc două din cele trei criterii de mărime prevăzute la pct. 3 alin.(1) din reglementările conforme cu Directiva a IV a vor aplica principiul prelevanței economicului asupra juridicului, la clasificarea operațiunilor de leasing.
La prezentarea creanțelor în bilanț se are în vedere delimitarea creanțelor din leasing în funcție de scadență. Astfel, entitățile care au evidențiate în contul de creanțe imobilizate cu scadență mai mare de 12 luni, diferența urmând a fi prezentată la creanțe. În cazul entităților al căror obiect principal de activitate îl constituie activitatea de leasing, cifra de afaceri netă cuprinde venitul din dobânzile aferente contractelor de leasing și veniturile din celelalte activități secundare, legate de activitatea de leasing. Imobilizările corporale deținute în baza unui contract de leasing se evidențiează în contabilitate în funcție de natura contractului de leasing.
La clasificarea contractelor de leasing se iau în vedere prevederile Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 cu modificarile ulterioare privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, republicată, cu modificările ulterioare. Potrivit Codului Fiscal, un contract de leasing financiar este acel contract de leasing care îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:
riscurile și beneficile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului către utilizator în momentul expirării contractului;
perioada de leasing depașește 75 % din durata normală de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului, perioada de leasing include orice perioada prin care contractul de leasing poate fi prelungit.
3.1.1. Contabilitatea leasingul financiar
Se delimitează prin:
Rata de leasing este egală cu valoarea de intrare plus dobânda de leasing.
Calculul ratelor de leasing cuprinde:
– exercițiul financiar
– valoarea de intrare a mijlocului fix la începutul exercițiului
– cota parte anuală din valoarea de intrare
– dobânda anuală
– rata de leasing
prelevanța economicului asupra juridicului, din punct de vedere juridic bunul nu aparține utilizatorului, la predarea bunului el este scos din evidența locatorului și preluat în conturile bilanțiere ale utilizatorului (locatarul), care urmează să calculeze și să înregistreze amortizarea acestuia.
Transferul dreptului de proprietate se efectuează la valoarea reziduala convenită de părți. Acest transfer are loc în cazul în care, în contract s-a prevăzut ca valoare totală a operațiunii de leasing financiar este suma ratelor de leasing plus valoarea reziduală.
Cu privire la SC AUTO ROMA SRL în Contractul de leasing financiar nr.62/08.11.2007 este prevăzut faptul ca Valoarea totala este egală cu Suma ratelor de leasing plus Valoarea reziduală. Din punct de vedere contabil întâlnim unele particularitatea în contabilizarea operaților la locator, respectiv la locatar.
– Taxele vamale se plătesc la terminarea contractului, aplicandu-se la valoarea reziduala.
– Exista posibilitatea de achizitie a bunului la terminarea contractului.
– dobanda de leasing este deductibila.
3.1.1.1. La locator (finanțator)
Operațiunea de predare a bunurilor de natura imobilizărilor achizitinate se contabilizează folosind următoarele conturi sintetice de gradul I și gradul II.
Evidența mijloacelor de transport
2133 „Mijloace de transport”
Contul 2133 „Mijloace de transport” se folosește în cadrul achiziționării de mijloace de transport în sistem de leasing financiar și în cadrul predării către locatar (utilizator) a bunului la valoarea înscrisă în contract.
Acest cont din punct de vedere economic reprezintă cont de imobilizari corporale, iar din punct de vedere contabil este conturi sintetic având funcția contabilă de activ. Acest cont indeplinește cumulativ conditiile cerute de definire și criteriile de recunoastere ca activ, iar după legea fiscală are valoare de intrare mai mare decat limita stabilită de lege și o durată de funcționare mai mare de un an.
Evidența creanțelor
2673 “ Creanțe legate de interese de participare ”
Ține evidența creantelor legate de participații, împrumuturi acordate pe termen lung și a altor creanțe imobilizate, cum sunt: depozite și garanții plătite. Împărumuturile se acordă pe bayă de contract, în care sunt prevăzute: valoarea totală, rata anuală a dobânzii, termenul de rambursare, modalitatea de rambursare, majorări de întărziere și garanțiile materiale (constând în activele debitorului). Este cont de activ. Soldul contului reprezintă existența de creanțe imobilizate.
Evidența relațiilor cu terții
404 “ Furnizori de imobilizări” acest cont ține evidența obligațiilor de plată stabilită față de furnizorii de imobilizări corporale sau necorporale în cazul achiziționării. Este cont de pasiv. Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor de imobilizări.
Evidența taxei pe valoarea adăugată
Contul 442 “ Taxa pe valoarea adăugată” ține evidența decontărilor cu bugetul statului privind TVA. Este cont bifuncțional. Se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
4426 “ TVA deductibilă” este un cont de creanțe fiscale de activ.Se debitează cu TVA –ul din documentul furnizorilor (din factură) privind achiziționările efectuate în cursul lunii. Se crediteză la sfârșitul lunii în coerspondență cu TVA colectată și dacă este cazul cu TVA de recuperat. La sfârșitul lunii de regularizare, contul nu prezintă sold.
4427 “ TVA colectată” este un cont de datorii fiscale de pasiv. În cursul exercițiului financiar, se creditează cu TVA –ul aferent vânzărilor de bunuri și prestaților de servicii către clienți și se debitează la sfârșitul lunii în coerspondență cu TVA deductibilă și dacă este cazul cu TVA de plată. Se utilizează la facturarea ratelor de leasing aferente primului an către clenți și transferul dreptului de proprietate către utilizator în cazul locatorului. La sfârșitul lunii de regularizare, contul nu prezintă sold.
Evidența decontărilor interne
461 “ Debitori diverși” ține evidența debitorilor din pagubele materiale create de terți și altor creanțe provenite din existența unor titluri executorii. Are funcția financiar – contabilă de activ.
Soldul contului reflectă sumele datorate furnizorilor.
Evidența încasărilor și plăților
5121 “ Conturi la bănci în lei” face parte din contul 512 “ Conturi curente la bănci” de gradul I. Tine evidența disponibilizărilor în lei aflate în conturi la bănci și a mișcării acestora. Este cont bifuncțional. Soldul contului debitor reprezintă disponibilitățile în lei, iar soldul creditor reprezintă creditele primite și existente.
Evidența veniturilor
706 “ Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii” ține evidența veniturilor din redevențe, locații de gestiune și chirii. Este un cont de pasiv. Nu prezintă sold.
766 “ Venituri din dobânzi” ține evidența veniturilor din dobânzi.
Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor
Art. 61. – Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati
independente.Are funcția contabilă de pasiv. Nu prezintă sold. Începând din anul acesta se calculează TVA colectată aferentă veniturilor din dobânzi.
Evidența bunurilor predate în leasing în afara bilanțului si a dobânzii de încasat aferente acestora
8038 “ Alte valori în afara bilanțului” cu ajutorul acestui cont se ține evidența bunurilor predate în leasing financiar și a altor valori în afara bilanțului decât cele cuprinse în conturile 8031 -8037. În debitul contului se înregistrează alte valori în afara bilanțului existente în unitate, iar în credit, stingerea obligațiilor unității în legătură cu aceste valori. Soldul contului reprezintă alte valori în afara bilanțului, existent în unitate la un moment dat.
8052 “ Dobânzi de încasat” (aferente contractelor de leasing), cu ajutorul acestui cont se ține evidența dobânzilor de încasat aferente contractelor de leasing financiar în afara bilanțului societății. În debitul contului se înregistrează dobânda de încasat aferentă ratelor de leasing, iar în credit se înregistrează diminuarea dobânzii de încasat aferente ratelor de leasing.
Ratele de leasing se facturează lunar și sunt supuse TVA. În factură se consemnează distinct cele două componente a ratei de leasing pentru a se:
evidenția veniturile în contul 706 “Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii” pe componentele ratei de leasing
impozitarea veniturilor realizate din dobânda de leasing
În contabilitatea locatorului trebuie înregistrată și operațiunea de vânzare la valoarea reziduală a bunului stabilită intre părți, la expirarea perioadei de leasing, daca se transferă dreptul de proprietate, utilizând conturile adecvate unei vânzări .
3.1.1.2. La locatar (utilizator) Evidența conturilor ce diferă de conturile utilizate la finanțator sunt următoarele:
Evidența altor împrumuturi și datorii asimilate și a dobânzii aferente altor împrumuturi și datorii asimilate
167 “ Alte împrumuturi și datorii asimilate” – este un cont de pasiv, funcționează după recurile corespunzătoare. Se creditează la primirea împrumuturilor și se debitează la rambursarea împrumuturilor. Soldul contului reprezintă alte împrumuturi și datorii asimilate nerestituite.
De anul acesta nu se mai utilizează contul 1687 „Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate” în credit în corespondență cu 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” în debit.
Înregistrarea se anulază inversând egalitatea acestora, pentru închiderea conturilor contabile.
Înregistrarea rămâne corectă, doar în cazul contractelor de leasing financiar care au fost încheiate în anul 2006.
Evidența amortizării privind imobilizările corporale
2813 “ Amortizări instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor”
Ține evidența amortizării instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor.
Este un cont cu funcție contabilă de pasiv. Soldul contului reprezintă amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor.
Evidența cheltuielilor
665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar” contul are funcția contabilă de activ. Se utilizează în cazul în care se constată o diferență de curs valutar nefavorabilă care se înregistrează pe cheltuiala societății comerciale, a utilizatorului bunului aflat în leasing financiar. Soldul final al contului nu prezintă sold.
666 “ Cheltuieli privind dobânzile” – contul are funcția contabilă de activ.
În cadrul operațiunilor de leasing ține evidența dobânzilor de leasing datorate, înregistrându-se în debitul contului 666, iar în credit se înregistrează diminuarea dobânzilor de leasing.
Închiderea acestui cont se face cu ajutorul contului 121 “ Profit și pierdere”, la sfârșitul exercițiului financiar nu prezintă sold.
6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor, contul are funcția contabilă de activ. Ține evidența cheltuielor de exploatare privind amortizarea imobilizărilor. Închiderea acestui cont se face cu ajutorul contului 121 “ Profit și pierdere” fapt ce determină, nu prezintă sold.
Evidența redevențelor, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate și a dobânzii de plătit
8036 “ Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența imobilizărilor primite în leasing, a contractelor de închiriere, chiriilor și altor datorii asimilate, datorate de câtre unitate pentru bunurile luate în concesiune, locații sau chirie. În debitul contului se înregistrează sume reprezentând redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate, iar în credit, valoarea datoriilor de acest gen, efectiv plătite de câtre unitate. Soldul contului reprezintă contravaloarea redevențelor, locațiilor de gestiune, chiriilor și altor datorii asimilate pe care unitatea le are de plătit la un moment dat.
8051 “ Dobânzi de plătit” (aferente contractelor de leasing), cu ajutorul acestui cont se ține evidența dobânzilor de plătit aferente contractelor de leasing financiar în afara bilanțului. În debitul contului se înregistrează dobânda de plătit aferentă valorii ratelor de leasing, iar în credit se înregistrează diminuarea dobânzii de plătit aferente ratelor de leasing.
3.1.2. Contabilitatea leasingului operațional
Potrivit OG 51/ 1997 republicată, orice operațiune care nu îndeplinește condițiile leasingului financiar se încadreză în categoria leasingului operațional.
Leasingul operațional prezintă următoarele caracteristici:
rata de leasing operațional este formată din:
– amortizarea valorii de intrare a bunului, corespunzătoare perioadei de utilizare, calculată
potrivit legii
– beneficiul stabilit de părțiler contractante
bunurile predate locarului rămân evidențiate pe toată durata de leasing în contabilitatea locatorului. Aceasta calculează și înregistrează amortizarea bunurilor respective.
transferul dreptului de proprietate, dacă utilizatorul își exprimă opțiunea pentru cumpărarea bunului, se face la valoarea reziduală stabilită între părți în conformitate cu prevederile contractului de leasing. Atfel, valoarea totală a operațiunii de leasing operațional este dată de:
suma ratelor de leasing plus valoarea reziduală, dacă bunul este cumpărat la expirarea perioadei de leasing
suma ratelor de leasing, dacă la expirarea periodei de leasing utilizatorul întrerupe relațiile contractuale.
Contabilitatea operațiilor de leasing operațional prezintă unele particularități privind conturile utilizate de metodologie.
3.1.2.1. La locator
Bunurile de natura imobilizărilor și care urmează a fi predate în regim de leasing rămân înregistrate pe toată perioada de leasing în conturile de imobilizări corporale:
Amortizarea calculată de locator se înregistrează ca o cheltuială de exploatare
Ratele de leasing facturate se evidențiază ca venituri din exploatare 706 ”Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii” deschis pe două conturi analitice: amortizarea și marja la profit.
Vânzarea bunului la valoarea reziduală prin contul 7583 „Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital”, dacă utilizatorul optează pentru transferarea dreptului de proprietate și scoaterea din patrimoniu.
Operațiunile contabile și conturile folosite în cazul înregistrării de leasing operațional se diferențiează de leasingul financiar și anume:
1. Procurarea activului de la un furnizor intern care urmează să fie predată în leasing și plata datoriei Conturile utilizate sunt:
2133 „Mijloace de transport” se folosește în cadrul achiziționării de mijloace de transport în sistem de leasing operațional și în cadrul predării către locatar (utilizator) a bunului la valoarea înscrisă în contract. În dreptul contului se înregistrează valoarea de achiziție a mijlocului de transport.
404 „Furnizori de imobilizări” acest cont ține evidența obligațiilor de plată stabilită față de furnizorii de imobilizări corporale sau necorporale în cazul achiziționării. Este cont de pasiv. Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor de imobilizări.
4426 „ TVA deductibilă” este un cont de creanțe fiscale de activ. Se debitează cu TVA –ul din documentul furnizorilor (din factură) privind achiziționările efectuate în cursul lunii. Se crediteză la sfârșitul lunii în coerspondență cu TVA colectată și dacă este cazul cu TVA de recuperat. La sfârșitul lunii de regularizare, contul nu prezintă sold.
5121 „Conturi la bănci în lei” face parte din contul 512 “ Conturi curente la bănci” de gradul I. Tine evidența disponibilizărilor în lei aflate în conturi la bănci și a mișcării acestora. Este cont bifuncțional. Soldul contului debitor reprezintă disponibilitățile în lei, iar soldul creditor reprezintă creditele primite și existente.
2. Înregistrarea amortizării potrivit metodei lineare
Conturile utilizate sunt:
2813 „Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport” ține evidența amortizării instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor.
Este un cont cu funcție contabilă de pasiv. Soldul contului reprezintă amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor.
6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”, contul are funcția contabilă de activ. Ține evidența cheltuielor de exploatare privind amortizarea imobilizărilor. Închiderea acestui cont se face cu ajutorul contului 121 “ Profit și pierdere” fapt ce determină, nu prezintă sold.
3. Întocmiterea și remiterea facturii privind rata de leasing de încasat Conturile utilizate sunt:
4111” Clienți” , acest cont are funcția contabilă de activ. Ține evidența creanțelor și decontărilor cu clienții interni și externi, pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii prestate, pe bază de facturi, inclusiv a clienților incerți, rău platnici sau aflați în litigiu. Soldul contului reprezintă sumele datorate de clienți.
706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii „ ține evidența veniturilor din redevențe, locații de gestiune și chirii. Este un cont de pasiv. Nu prezintă sold.
4427 “ TVA colectată” este un cont de datorii fiscale de pasiv. În cursul exercițiului financiar, se creditează cu TVA –ul aferent vânzărilor de bunuri și prestaților de servicii către clienți și se debitează la sfârșitul lunii în coerspondență cu TVA deductibilă și dacă este cazul cu TVA de plată. Se utilizează la facturarea ratelor de leasing aferente primului an către clenți și transferul dreptului de proprietate către utilizator în cazul locatorului. La sfârșitul lunii de regularizare, contul nu prezintă sold.
Operațiile 2 și 3 se repetă pe toată durata contractului de leasing.
3.1.2.2. La locatar (utilizator)
Înregistrarea imobilizărilor corporale într- un cont în afara bilanțului 8036 “ Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate”.
Ratele de leasing facturate de locator se contabilizează la cheltuieli de exploatare în contul 612 „ Cheltuieli cu redevențe, locații de gestiune și chiriile”.
Transferarea dreptului de proprietate, dacă utilizatorul optează, la expirarea perioadei de leasing.
Pe baza datelor prezentate la locator, locatarul inregistrează:
Primirea în gestiune a bunului în regim de leasing operațional
În debit 8036 “ Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate”, cu valoarea ratelor de leasing. Cu ajutorul acestui cont se ține evidența imobilizărilor primite în leasing, a contractelor de închiriere, chiriilor și altor datorii asimilate, datorate de câtre unitate pentru bunurile luate în concesiune, locații sau chirie.
Înregistrarea facturii primite de la locator, reprezentând ratele de leasing de plătit
401 „Furnizori” – ține evidența datoriilor și a decontărilor în relațiile cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri, lucrări executate sau serviciile prestate. Este cont de pasiv. Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor.
612 „ Cheltuieli cu redevențe, locații de gestiune și chiriile” este cont de activ. Ține evidența cheltuielilor cu redevențe, locații de gestiune și chirii.
– 4426 „ TVA deductibilă” .
3. Diminuarea valorii chiriei în afara bilanțului
În credit 8036 “ Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate”
Operațiile 2 și 3 se repetă pe toată durata contractului de leasing.
Conturile sintetice utilizate în contabilizarea leasingului financiar se vor prezenta în această lucrare și pe baza înregistrărilor printr – un studiu de de caz pe o perioadă de un an calendaristic desfașurat la SC AUTO ROMA SRL.
CAPITOLUL IV.
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA ȘI CONTABILITATEA
MIJLOACELOR DE TRANSPORT LA S.C. AUTO ROMA S.R.L.
Aplicația conține următoarele:
1. Obiectivele aplicației
2. Ieșirea aplicației ( rapoartele pe care vrem să le obținem)
3. Intrările aplicației
4. Schema legăturilor între tabelele bazei de date
5. Schema generală a aplicației
1. Obiectivele aplicației
Aplicația permite urmărirea fluxului de sarcini, respectiv : urmarirea situației activelor imobilizate și situația amortizării acestora, completarea registrului jurnal, a regisrului numerelor de inventar și a fișei mijlocului fix, situația bonului de mișcare a mijloacelor fixe, întocmirea procesului verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe. De asemenea se obțin informații privind stocul, intrările și ieșirile de mijloace fixe, cantitatea și valoarea acestora, precum și înregistrările în contabilitatea financiară a operaților respective. – Aceste informații vor putea fi utilizate în procesul de fundamentare a deciziilor. În aplicație am ales varianta de ținere a evidenței contabile la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă și care în raport cu modalitatea de intrare este costul de achiziție a mijloacelor fixe.
– Valoarea mijloacelor fixe ieșite se va urmării prin scoaterea din funcțiune a acestora, și anume prin amortizare lineară, valoarea ieșirii se va calcula la valoarea de intrare.
2. Ieșirea aplicației
Factură fiscală
Furnizor:……………………………… Cumpărător:…………………………
Nr. de înmatriculare în Registrul ………………………………………
Comerțului/anul……. ………………… (denumire, formă juridică)
Cod fiscal : ……………………………. Cod fiscal : ………………………….
Sediul (localitatea, str., nr.):…………… FACTURA Sediul (localitatea, str., nr.):…………
Județul…………………………………. ………………………………………
Capital social:………………………….. Județul………………………………
Contul IBAN:………………………….. Contul IBAN:……………………….
Banca:………………………………….. Banca:………………………………
Proces – verbal de punere în funcțiune
UNITATEA ……………… Obiectivul de investiții………………………
.
Obiectul supus recepției………………………………..
Concluzii………………………………….
c) Proces – verbal de predare – primire
Ref:…………………………….………………..
Furnizor:………………………………………….
Cumpărător:……………………………………..
Utilizator:……………………………………….
d) Proces – verbal de recepție mijloace fixe
e) Fișa mijlocului fix
Grupa:………
f) Bon de mișcare a mijloacelor fixe
g) Registrul numerelor de inventar la data de D8:
Unitatea…………………. Număr pagină………
h) Registrul jurnal la data de D8:
Nr. pagină ……….
j) Registrul inventar la data de D8:
k) Proces verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe de declasare a unor bunuri materiale
Unitatea …………………
CONSTATĂRILE ȘI CONCLUZIILE COMISIEI ………………………………
MIJLOACELE FIXE SCOASE DIN FUNCȚIUNE SAU BUNURILE
MATERIALE DECLASATE
ANSAMBLE, SUBANSAMBLE, PIESE, COMPONENTE ȘI MATERIALE
REZULTATE
Balanța analitică a valorilor materiale la data de D8:
Situația activelor imobilizate în luna N2:
n) Situația amortizării activelor imobilizate în luna N2:
Vom avea șapte fișiere:
nomeclator de mijloacelor de transport
imobilizări corporale
amortizări
gestiune
tranzacții
furnizori
contracte
Tabel
Schema legăturilor între tabele ( fișierele bazei de date)
Relație 1 : n
1:1
1:1
Relație 1: n
Explicații:
Factura este însoțită de un singur autoturism.
Contractul de leasing financiar este încheiat pentru un singur autoturism.
* COD MT = cod mijloace de transport este cheia primară
COD MAG = cod magazin este cheia externă
DEN MT = denumire mijloc de transport
CANT IN = cantitate ințială
VAL IN = valoare inițială
COD GEST = cod gestiune
DEN GEST = denumire gestiune
NOM MT = nomeclator de mijloc de transport
UM = unitate de măsură
NR DOC = număr document
TIP DOC = tip document
COD PRED = cod predator
COD PRIM = cod primitor
COD AM = cod amortizare
NR INV = număr inventar
VAL AM = valoare amortizată
DUR AM = durată amortizată
COD FUR = cod furnizor
DEN FUR = denumire furnizor
ADR FUR = adresă furnizor
NR CONT = număr contract
DEN CONT = denumire contract
VAL BUN = valoare bun
AVANSCLIENT = avans client
VAL FINANT = valoare finanțată
TAXA ADM = taxă de administrare
NAT DOB = natura dobânzii
DOB FIN = dobândă financiară
DUR AM = durată amortizare
PER GRAT = perioadă de grație
FREC PLATI = frecvență plăți
RATALEASING = rata de leasing
VAL REZ = valoare reziduală
Schema generală a aplicației
LIV = Listă de inventar
FAC = Factură
BMMT = bon de mișcare a mijloacelor fixe
GESTIMOB = gestiunea imobilizări este sistemul aplicației
CAPITOLUL V.
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA ȘI ANALIZA
ACTIVITĂȚII DE LEASING LA SC AUTO ROMA SRL
5.1. Contabilitatea activității de leasing financiar
În luna noiembrie 2005:
SC AUTO ROMA SRL Brașov preia în leasing financiar un autoturism FIAT ALBEA de la EFG EUROBANK LEASING S.A. în data de 31.10.2007. Locatarul este o entitate plătitoare de TVA. Taxa de administrare și avansul se achită în data de 08.11.2007, conform anexei E Contractul de leasing nr. 388/ 08.11.2007, Grafic de plăți. Pe baza contractului de leasing financiar extern se prezintă următoarele informații:
Contract de leasing financiar nr. 62/08.11.2007
Termenii închirierii
Utilizator : AUTO ROMA SRL
EFG EUROBANK LEASING – Ofertă de asigurare
Grafic de plăți
– RON –
Prezentarea operațiunilor economico-financiare în cursul exercițiului financiar 2007-2008:
Reflectarea în contabilitatea utilizatorului ( locatarului) a operațiunilor de leasing financiar extern:
1. Primirea autoturismului, conform procesului – verbal de predare – primire nr. 3124 din data de 08.11.2007 și a contractului de leasing nr. 62/08.11.2007, la cursul de 4,05 lei /euro.
8.023 euro * 4,05 lei / euro = 32.493,15 RON
2133 = 167 32.493,15 RON
2. Primirea facturii fiscale nr. 2634412 privind avansul și taxa de administrare de la locatorul extern în data de 08.11.2007 la același curs de schimb, conform notei contabile nr. 4156.
Avans client: 802,30 euro * 4,05lei / euro = 3.249,31 RON
Taxa de administrare : 80,23 euro * 4,05 lei /euro = 324,93 RON
% = 404 3.574,24 RON
167 3.249,31
628 324,93
628 „ Alte cheltuieli cu servicii executate de terți”
3. Autofacturarea de către utilizator a TVA – ului aferent avansului și comisionului la data primirii facturii fiscale nr. 1423/31.10.2007 de la prestatorul extern, conform notei contabile nr. 2389.
TVA = 3.574,24 * 19% = 679,10 RON
4426 = 4427 679,10 RON
4. Achitarea facturii fiscale nr. 2634412 /08.11.2007 privind avansul și comisionul, la cursul valutar de 4,05 lei/euro, conform notei contabile nr. 4562.
802,30 + 80,23 = 882,53 euro
882,53 * 4,05 lei/euro = 3. 574,24 lei
404 = 5121 3.574,24 RON
În luna decembrie 2007:
5. Primirea facturii fiscale nr. 8256355 privind rata 1 de la locatorul extern conform notei contabile nr. 4001/02.12.2007, la cursul valutar de 4,05 lei/euro.
Avans: 626,45 * 4,05 lei/euro = 2.537,12 RON
Dobândă: 45,13 * 4,05 lei/euro = 182,77 RON
% = 404 2.719,89 RON
167 2.537,12
666 182,77
6. Reținerea impozitului pe veniturile nerezidenților, în momentul primirii facturii fiscale nr. nr. 8256355/15.12.2007 de la locatarul extern, conform notei contabile nr.4422:
Impozit = dobânda datorată * 4,05 * 15% = 45,13 * 4,05 * 15% = 27,41 lei
Dobânda datorată = ( 8.023 – 802,30) * 7,5% /12 = 45,13
404 = 446 27,41 RON
7. Autofacturare TVA aferentă ratei de capital, conform notei contabile nr. 1332 din
data de 15.12.2007.
626,45 * 3,43 * 19% = 482,05 RON
4426 = 4427 482,05 RON
8. Virarea impozitului pe veniturile nerezidenților, până la data de 25 a lunii următoare, conform notei contabile nr. 5642/18.12.2007:
446 = 5121 27,41 RON
9. Achitarea facturii fiscale nr. 9337154/ 13.12.2007 privind rata 1, mai puțin impozitul pe veniturile nerezidenților la cursul de 4,05 lei/euro, conform notei contabile nr. 5929.
2.719,89 – 27,41 = 2.692,48 RON
404 = 162 2.692,48 RON
10. Virarea sumei plătite în contul la bănci în lei, conform notei contabile nr. 3322 din
data de 13.12.2005.
5121 = 162 2.692,48 RON
11. Amortizarea lunară a autoturismului conform notei contabile nr. 8962 :
Alunară = 29.604,87 : ( 4 ani * 12 luni) = 616,76 RON
6811 = 2813 616,76 RON/lună
Notă: Operațiile de mai sus se repetă până la expirarea contractului de leasing.
În luna ianuarie 2008:
12. Primirea facturii fiscale nr. 1245897/ 04.01.2008 privind rata 2 de la locatorul extern conform notei contabile nr. 4456.
Avans: 626,45 * 4,05 lei/euro = 2537,12 lei
Dobândă: 41,50 * 4,05 lei/euro = 168,07 lei
% = 404 2.705,19 RON
167 2.537,12
666 168,07
13. Reținerea impozitului pe veniturile nerezidenților, în momentul primirii facturii fiscale nr. 1245897/ 04.01.2008 de la locatorul extern, conform notei contabile nr. 4116:
Impozit = dobânda datorată * 4,05 * 15% = 41,50 * 4,05 * 15% = 25,21 lei
404 = 446 25,21 RON
14. Autofacturare TVA aferentă ratei de capital, conform notei contabile nr. 3654.
626,45 * 4,05 * 19% = 482,05 RON
4426 = 4427 482,05 RON
15. Virarea impozitului pe veniturile nerezidenților, până la data de 25 a lunii următoare,
conform notei contabile nr. 2345/ 10.01.2008 :
446 = 5121 25,21 RON
16. Achitarea facturii fiscale nr. 1245897/ 04.01.2008 privind rata 2, mai puțin impozitul pe veniturile nerezidenților la cursul de 4,05 lei/euro : 2.705,19 – 25,21 = 2.679,98 RON
404 = 162 2.679,98 RON
17. Virarea sumei plătite în contul la bănci în lei, conform notei contabile nr. 4539 din
data de 04.01.2008.
5121 = 162 2.679,98 RON
18. Amortizarea lunară a autoturismului, conform notei contabile nr. 4789/20.10.2006 :
Alunară = 29.604,87 : ( 4 ani * 12 luni) = 616,76 RON
6811 = 2813 616,76 RON/lună
19. Achitarea primelor de asigurare anuale, conform extrasului de cont nr. 1269457 și a notei contabile nr. 4458/ 10.01.2008: 486 * 4,05 lei/euro = 1.968,30 lei
613 = 5121 1.968,30 lei
În luna februarie 2006:
20. Primirea facturii fiscale nr. 3458966/ 02.02.2008 privind rata 3 de la locatorul extern conform notei contabile nr.4015.
Avans: 626,45 * 4,05 lei/euro = 2.537,12 lei
Dobândă: 37,84 * 4,05 lei/euro = 153,25 lei
% = 404 2.690,37 RON
167 2.537,12
666 153,25
21. Reținerea impozitului pe veniturile nerezidenților, în momentul primirii facturii fiscale nr. 3458966/ 02.02.2008 de la locatorul extern, conform notei contabile nr. 2345:
Impozit = dobânda datorată * 4,05 * 15% = 37,84 * 4,05 * 15% = 22,98 lei
404 = 446 22,98 RON
22. Autofacturare TVA aferentă ratei de capital, conform notei contabile nr. 5662.
626,45 * 4,05* 19% = 411,82 RON
4426 = 4427 411,82 RON
23. Virarea impozitului pe veniturile nerezidenților, până la data de 25 a lunii următoare,
conform notei contabile nr. 3311/10.02.2008.
446 = 5121 22,98 RON
24. Achitarea facturii fiscale nr. 3458966/ 02.02.2008 privind rata 3, mai puțin impozitul pe veniturile nerezidenților la cursul de 4,05 lei/euro, conform notei contabile nr. 4234, după care suma se virează în contul bancar, conform notei contabile nr. 5189. 2.690,37– 22.98 = 2.667,39 RON
404 = 162 2.667,39 RON
5121 = 162 2.667,39 RON
25. Amortizarea lunară a autoturismului, conform notei contabile nr 4465/ 25.02.2008:
Alunară = 29.604,87 : ( 4 ani * 12 luni) = 616,76 RON
6811 = 2813 616,76 RON/lună
În luna martie 2008:
26. Primirea facturii fiscale nr. 8945673/ 03.03.2008 privind rata 4 de la locatorul extern conform notei contabile nr. 2356.
Avans: 626,45 * 4,05 lei/euro = 2.537,12 lei
Dobândă: 34,16 * 4,05 lei/euro = 138,34 lei
% = 404 2.675,46 RON
167 2.537,12
666 138,34
27. Reținerea impozitului pe veniturile nerezidenților, în momentul primirii facturii de la
locatorul extern, conform notei contabile nr. 4389/03.03.2008:
Impozit = dobânda datorată * 4,05 * 15% = 34,16 * 4,05 * 15% = 20,75 lei
404 = 446 20,75 RON
28. Autofacturare TVA aferentă ratei de capital, conform notei contabile nr. 2897.
626,45 * 4,05 * 19% = 482,05 RON
4426 = 4427 482,05 RON
29. Virarea impozitului pe veniturile nerezidenților, până la data de 25 a lunii următoare
conform extrasului de cont nr. 2369 și a notei contabile nr. 3782/03.03.08.
446 = 5121 20,75 RON
30. Achitarea facturii fiscale nr. 8945673/ 03.03.2008 privind rata 4, mai puțin impozitul pe veniturile nerezidenților la cursul de 4,05 lei/euro, conform notei contabile nr. 5623 și virarea în contul bancar a sumei, conform notei contabile nr. 4000.
2.675,46– 20,75 = 2.654,71 RON
404 = 162 2.654,71 RON
5121 = 162 2.654,71 RON
31. Amortizarea lunară a autoturismului, conform notei contabile nr. 3399/15.03.2008 :
Alunară = 29.604,87 : ( 4 ani * 12 luni) = 616,76 RON
6811 = 2813 616,76 RON/lună
În luna aprilie 2008:
32. Primirea facturii fiscale nr. 3966457/ 03.04.2008 privind rata 5 de la locatorul extern conform notei contabile nr. 4112:
Avans: 626,45 * 4,05 lei/euro = 2.537,12 lei
Dobândă: 30,46 * 4,05 lei/euro = 123,36 lei
% = 404 2.660,48 RON
167 2.537,12
666 123,36
33. Reținerea impozitului pe veniturile nerezidenților, în momentul primirii facturii facturii fiscale nr. 3966457/ 03.04.2008 de la locatorul extern, conform notei contabile nr. 3356.
Impozit = dobânda datorată * 4,05 * 15% = 30,46 * 4,05* 15% = 18,50 lei
404 = 446 18,50 RON
34. Autofacturare TVA aferentă ratei de capital, conform notei contabile nr. 4073 din data
de 03.04.2008.
626,45 * 4,05 * 19% = 482,05 RON
4426 = 4427 482,05 RON
35. Virarea impozitului pe veniturile nerezidenților, până la data de 25 a lunii următoare,
conform notei contabile nr. 3463/03.04.08.
446 = 5121 18,50 RON
36. Achitarea facturii fiscale nr. 3966457/ 03.04.2008 privind rata 5, mai puțin impozitul pe veniturile nerezidenților la cursul de 4,05 lei/euro conform notei contabile nr. 4398 și virarea în contul bancar a sumei, conform notei contabile nr. 4012.
2.660,48– 18,50 = 2.241,98 RON
404 = 162 2.241,98 RON
5121 = 162 2.241,98 RON
37. Amortizarea lunară a autoturismului, conform notei contabile nr. 3998 :
Alunară = 29.604,87 : ( 4 ani * 12 luni) = 616,76 RON
6811 = 2813 616,76 RON/lună
În luna mai 2008:
38. Primirea facturii fiscale nr. 3966457/ 03.05.2008 privind rata 6 de la locatorul extern conform notei contabile nr. 3999.
Avans: 626,45 * 4,05 lei/euro = 2.537,12 lei
Dobândă: 26,73 * 4,05 lei/euro = 108,25 lei
% = 404 2.387,83 RON
167 2.537,12
666 108,25
39. Reținerea impozitului pe veniturile nerezidenților, în momentul primirii facturii fiscale nr. 3966457/ 03.05.2006 de la locatorul extern, conform notei contabile nr. 3689:
Impozit = dobânda datorată * 4,05 * 15% = 26,73 * 4,05 * 15% = 16,23 lei
404 = 446 16,23 RON
40. Autofacturare TVA aferentă ratei de capital, conform notei contabile nr. 3966/03.05.2006
626,45 * 4,05 * 19% = 482,05 RON
4426 = 4427 482,05 RON
41. Virarea impozitului pe veniturile nerezidenților, până la data de 25 a lunii următoare,
conform notei contabile nr. 3775 :
446 = 5121 16,23 RON
42. Achitarea facturii fiscale privind rata 6, mai puțin impozitul pe veniturile nerezidenților la cursul de 4,05 lei/euro conform notei contabile nr. 4134 și virarea în contul bancar a sumei, conform notei contabile nr. 4396.
2.387,83– 16,23 = 2.371,60 RON
404 = 162 2.371,60 RON
5121 = 162 2.371,60 RON
43. Amortizarea lunară a autoturismului, conform notei contabile nr. 3612/05.05.2008 :
Alunară = 29.604,87 : ( 4 ani * 12 luni) = 616,76 RON
6811 = 2813 616,76 RON/lună
În luna iunie 2008:
44. Primirea facturii fiscale nr. 3966457/ 03.06.2008 privind rata 7 de la locatorul extern conform notei contabile nr. 3426.
Avans: 626,45 * 4,05 lei/euro = 2.537,12 lei
Dobândă: 22,99 * 4,05 lei/euro = 93,10 lei
% = 404 2.630,22 RON
167 2.537,12
666 93,10
45. Reținerea impozitului pe veniturile nerezidenților, în momentul primirii facturii fiscale nr. 3966457/ 03.06.2008 de la locatorul extern, conform notei contabile nr. 3879/04.06.08:
Impozit = dobânda datorată * 4,05 * 15% = 22,99 * 4,05 * 15% = 13,96 lei
404 = 446 13,96 RON
46. Autofacturare TVA aferentă ratei de capital, conform notei contabile nr. 4596/03.05.2008
626,45 * 4,05 * 19% = 482,05 RON
4426 = 4427 482,05 RON
47. Virarea impozitului pe veniturile nerezidenților, până la data de 25 a lunii următoare,
conform notei contabile nr.3652/ 04.06.08.
446 = 5121 13,96 RON
48. Achitarea facturii privind rata 7, mai puțin impozitul pe veniturile nerezidenților la cursul de 4,05 lei/euro conform notei contabile nr. 4296 și virarea în contul bancar a sumei, conform notei contabile nr. 4732.
2.630,22 – 13,96 = 2.616,26 RON
404 = 162 2.616,26 RON
5121 = 162 2.616,26 RON
49. Amortizarea lunară a autoturismului, conform notei contabile nr. 3568/15.06.06 :
Alunară = 29.604,87 : ( 4 ani * 12 luni) = 616,76 RON
6811 = 2813 616,76 RON/lună
În luna iulie 2006:
50. În data de 01.07.2008 societatea comercială înregistrează o factură de chirie pentru sediul social conform contract și factură fiscală nr. 4341908/01.07.2008 către SC COVA GHERA SRL. Se face înregistrarea conform notei contabile 3079/01.07.2008.
% = 401 28.013,84 RON
612 23.541,05
4426 4.472,70
51. Primirea facturii fiscale nr. 3966457/ 03.07.2008 privind rata 8, de la locatorul extern conform notei contabile nr. 4569.
Avans: 626,45 * 4,05 lei/euro = 2.537,12 lei
Dobândă: 19,21 * 4,05 lei/euro = 77,80 lei
% = 404 2.614,92 RON
167 2.537,12
666 77,80
52. Reținerea impozitului pe veniturile nerezidenților, în momentul primirii facturii fiscale nr. 3966457/ 03.07.2008 de la locatorul extern, conform notei contabile nr. 3652:
Impozit = dobânda datorată * 4,05 * 15% = 19,21 * 4,05 * 15% = 11,67 lei
404 = 446 11,67 RON
53. Autofacturare TVA aferentă ratei de capital, conform notei contabile nr. 2643/03.07.08.
626,45 * 4,05 * 19% = 482,05 RON
4426 = 4427 482,05 RON
54. Virarea impozitului pe veniturile nerezidenților, până la data de 25 a lunii următoare
conform notei contabile nr. 3698.
446 = 5121 11,67 RON
55. Achitarea facturii privind rata 8, mai puțin impozitul pe veniturile nerezidenților la cursul de 4,05 lei/euro, conform notei contabile nr. 4296 și virarea în contul bancar a sumei, conform notei contabile nr. 4732.
2.614,92 – 11,67 = 2.603,25 RON
404 = 162 2.603,25 RON
5121 = 162 2.603,25 RON
56. Amortizarea lunară a autoturismului, conform notei contabile nr. 3987 :
Alunară = 29.604,87 : ( 4 ani * 12 luni) = 616,76 RON
6811 = 2813 616,76 RON/lună
57. În cursul lunii societatea înregistrează facturi de tractare mașini conform facturilor fiscale nr. 8624329/08.07.2008 și 8624334 din 20.07.2008 de la SC SGV GRUP SRL, care nu este plătitor de TVA, astfel încât factura nu are inscris TVA deductibil. Aceaste facturi apar în Jurnalul de TVA și în Decontul de TVA, formularul 300, la rubrica « achizitii scutite de TVA »
Se face înregistrarea conform notelor contabile nr. 4172 și nr. 4213.
628 = 401 80.00 RON
58. În data de 27.07.2008 societatea comerciala achiziționează piese de schimb necesare în departamantul de service conform facturii fiscale nr. 1281633 de la SC MOL RO COMERT SRL . Se face înregistrarea conform notei contabile nr. 4245.
% = 401 633.56 RON
3024 532.40
4426 101.16
59. În data de 29.07.2008 societatea comercială înregistrează o factură de reclamă și publicitate conform contract și factură fiscală nr.0983708/29.07.2008 de la SC EUROPA ADVERTISING SRL . Se face înregistrarea conform notei contabile nr. 3040.
% = 401 1.659,93 RON
623 265,03
4426 1.394,90
60. În data de 30.07.2008 societatea înregistrează o factură de materiale consumabile, nestocate conform facturii fiscale nr. 2406491 de la SELGROS. Se face înregistrarea conform notei contabile nr. 4248.
% = 401 53.51
604 44.97
4426 8.54
În luna august:
61. Primirea facturii fiscale nr. 3966457/ 03.08.2008 privind rata 9 de la locatorul extern conform notei contabile nr.401/13.01.08:
Avans: 626,45 * 4,05 lei/euro = 2.537,12 lei
Dobândă: 15,42 * 4,05 lei/euro = 62,45 lei
% = 404 2.599,57 RON
167 2.537,12
666 62,45
62. Reținerea impozitului pe veniturile nerezidenților, în momentul primirii facturii fiscale nr. 3966457/ 03.08.2008 de la locatorul extern, conform notei contabile nr. 2345.
Impozit = dobânda datorată * 4,05 * 15% = 15,42 * 4,05 * 15% = 9,36 lei
404 = 446 9,36 RON
63. Autofacturare TVA aferentă ratei de capital, conform notei contabile nr. 2346/ 03.08.2008.
626,45 * 9,36 * 19% = 482,05 RON
4426 = 4427 482,05 RON
64. Virarea impozitului pe veniturile nerezidenților, până la data de 25 a lunii următoare,
conform notei contabile nr. 4596/04.08.2008:
446 = 5121 9,36 RON
65. Achitarea facturii fiscale nr. 3966457/ 03.08.2008 privind rata 9, mai puțin impozitul pe veniturile nerezidenților la cursul de 4,05 lei/euro, conform notei contabile nr. 2569 și virarea în contul bancar a sumei, conform notei contabile nr. 4798.
2.599,57– 9,36 = 2.590,21 RON
404 = 162 2.590,21 RON
5121 = 162 2.590,21 RON
66. Amortizarea lunară a autoturismului, conform notei contabile nr. 2367/03.08.2008.
Alunară = 29.604,87 : ( 4 ani * 12 luni) = 616,76 RON
6811 = 2813 616,76 RON/lună
În luna septembrie 2008:
67. Primirea facturii fiscale nr. 3966457/ 03.09.2008 privind rata 10 de la locatorul extern conform notei contabile nr. 2691.
Avans: 626,45 * 4,05 lei/euro = 2.537,12 lei
Dobândă: 11,60 * 4,05 lei/euro = 46,98 lei
% = 404 2.584,10 RON
167 2.537,12
666 46,98
68. Reținerea impozitului pe veniturile nerezidenților, în momentul primirii facturii fiscale nr. 3966457/ 03.08.2008 de la locatorul extern, conform notei contabile nr. 2345.
Impozit = dobânda datorată * 4,05 * 15% = 11,60 * 4,05 * 15% = 7,04 lei
404 = 446 7,04 RON
69. Autofacturare TVA aferentă ratei de capital, conform notei contabile nr. 4598/03.09.2008.
626,45 * 4,05 * 19% = 482,05 RON
4426 = 4427 482,05 RON
70. Virarea impozitului pe veniturile nerezidenților, până la data de 25 a lunii următoare,
conform notei contabile nr.2563/04.09.2008.
446 = 5121 7,04 RON
71. Achitarea facturii 3966457/ 03.08.2008 privind rata 10, mai puțin impozitul pe veniturile nerezidenților la cursul de 4,05 lei/euro, conform notei contabile nr. 2569 și a extrasului de cont nr. 2365.
2.584,10 – 7,04 = 2.577,06
404 = 162 2.577,06 RON
5121 = 162 2.577,06 RON
72. Amortizarea lunară a autoturismului, conform notei contabile nr. 4789/ 04.09.2006.
Alunară = 29.604,87 : ( 4 ani * 12 luni) = 616,76 RON
6811 = 2813 616,76 RON/lună
În luna octombrie 2008:
73. Primirea facturii fiscale nr. 3966457/ 03.10.2008 privind rata 11 de la locatorul extern conform notei contabile nr.
Avans: 626,45 * 4,05 lei/euro = 2.537,12 lei
Dobândă: 7,76 * 4,05 lei/euro = 31,42 lei
% = 404 2.568,54 RON
167 2.537,12
666 31,42
74. Reținerea impozitului pe veniturile nerezidenților, în momentul primirii facturii fiscale nr. 3966457/03.10.2008 de la locatorul extern, conform notei contabile nr. 2694.
Impozit = dobânda datorată * 4,05 * 15% = 7,76 * 4,05 * 15% = 4,71 lei
404 = 446 4,71 RON
75. Autofacturare TVA aferentă ratei de capital, conform notei contabile nr. 2598/03.10.2008
626,45 * 4,05 * 19% = 482,05 RON
4426 = 4427 482,05 RON
76. Virarea impozitului pe veniturile nerezidenților, până la data de 25 a lunii următoare,
conform notei contabile nr. 9625/03.10.2008.
446 = 5121 4,71 RON
77. Achitarea facturii fiscale nr. 3966457/ 03.10.2008 privind rata 11, mai puțin impozitul pe veniturile nerezidenților la cursul de 4,05 lei/euro conform notei contabile nr. 2569 și a
extrasului de cont nr. 2365.
2.568,54– 4,71 = 2.563,83 RON
404 = 162 2.563,83 RON
5121 = 162 2.563,83 RON
78. Amortizarea lunară a autoturismului, conform notei contabile nr. 2389/20.10.2006.
Alunară = 29.604,87 : ( 4 ani * 12 luni) = 616,76 RON
6811 = 2813 616,76 RON/lună
În luna noiembrie 2008:
79. Primirea facturii fiscale nr. 3966457/ 03.10.2008 privind rata 12 de la locatorul extern conform notei contabile nr. 4612.
Avans: 626,45 * 4,05 lei/euro = 2.537,12 lei
Dobândă: 3,89 * 4,05 lei/euro = 15,75 lei
% = 404 2.552,87 RON
167 2.537,12
666 15,75
80. Reținerea impozitului pe veniturile nerezidenților, în momentul primirii facturii fiscale nr. 3966457/ 03.11.2006 de la locatorul extern, conform notei contabile nr. 2367 :
Impozit = dobânda datorată * 4,05 * 15% = 3,89 * 4,05* 15% = 2,36 lei
404 = 446 2,36 RON
81. Autofacturare TVA aferentă ratei de capital, conform notei contabile nr. 2345/03.11.08.
626,45 * 4,05 * 19% = 482,05 RON
4426 = 4427 482,05 RON
82. Virarea impozitului pe veniturile nerezidenților, până la data de 25 a lunii următoare:
446 = 5121 2,36 RON
83. Achitarea facturii fiscale nr. 3966457/ 03.10.2008 privind rata 12, mai puțin impozitul pe veniturile nerezidenților la cursul de 4,05 lei/euro, conform notei contabile nr. 4596.
2.552,87 – 2,36 = 2.550,51 RON
404 = 162 2.550,51 RON
5121 = 162 2.550,51 RON
84. Amortizarea lunară a autoturismului :
Alunară = 29.604,87 : ( 4 ani * 12 luni) = 616,76 RON
6811 = 2813 616,76 RON/lună
85. La expirarea contractului, utilizatorul își exercită dreptul de cumpărare a autoturismului, la valoarea reziduală de1.604,60 euro, și anume:
1.604,60 * 4,05 lei / euro = 6.498,63 RON
167 = 404 6.498,63 RON
Notă : datoria în valută a fost actualizată în contul 167 „Alte împrumuturi și datorii asimilate”, la cursul de 4,05 lei / euro.
86. Achitarea facturii privind valoarea reziduală a autoturismului, la o dată ulterioară, la cursul de 4,05 lei / euro.
404 = 5124 6.498,63 RON
87. Achiziționarea pieselor de schimb, conform notei contabile nr. 3122/ 05.02.2006 și a notei de intrare și constatare de diferențe nr. 6130295, în valoare de RON.
3024 = 6024 RON
Notă: Veniturile și cheltuielile cu dobânzile aferente ratei de leasing nu au fost înregistrate în conturile de venituri și cheltuieli în avans, ci au fost recunoscute ca și venituri și cheltuieli pe măsura facturării acestora. De asemenea, nu se consideră necesară utilizarea conturilor extrabilanțiere 8038 „ Alte valori în afara bilanțului” și 8036 „Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate” întrucât bunurile aferente contractului de leasing au fost înregistrate în conturile bilanțiere și cuprinse, în bilanțul contabil.
În luna decembrie 2008:
88. Încasarea comisioanelelor de la AUTOITALIA pentru clienții pe care îi găsește pentru mașinile vândute de AUTOTALIA și RAN AUTO.
În acest caz avem două situații, deoarece AUTO ITALIA este un client intern și acestuia i se facturează cu TVA, iar RAN AUTO este un client extern și i se facturează fără TVA.
Înregistrarile contabile pentru aceste comisioane sunt exemplificate mai jos :
a) factura internă către AUTOITALIA (Jurnal Vânzări, nota contabilă : 4129/29.04.08):
411 = % 25.736,98 RON
704 21.627,72
4427 4.109,26
b) factura externă către RAN AUTO (Jurnal Vânzări, nota contabilă : 4130/29.04.08):
411 = 704 (client extern) 18.679,13 RON
Facturile către RAN AUTO sunt facturi externe în valută, pe un formular realizat de firmă în limba engleză. Concomitent se emite o factură fiscală pe care se înscriu sumele în lei prin convertirea sumei în valută de pe factura externă la cursul din data emiterii facturii în valută.
Această factură nu conține TVA, deoarece se încadrează la Art 133, alin (2) lit c) punctul 6 din Codul fiscal. Această factură va fi cuprinsă în Jurnalul de vânzări și în Declarația 300 la pozitia „operțiuni pentru care locul prestării este în străinătate”.
89. Înregistrarea contabilă a veniturilor din activitatea de service: Jurnal JV nota contabilă 4122/29.07.2008 referitoare la factura nr. 03738396/29.07.2008 client MIDAL SRL și nota contabilă 3679/04.07.2006 referitoare la factura nr. 03738261/04.07.2008 client KOVACS ADALBERT.
411 = % 1.390,68 RON
4427 222,04
704 168,64
411 = % 504,08 RON
4427 80,48
704 423,36
90. Decărcarea din gestiune a pieselor de schimb folosite în deviză, conform notei contabile nr. 3966/12.04.2008.
6024 = 3024 532,40 RON
91. Încasare client conform chitanței nr. 8173164/04.07.2008 client KOVACS ADALBERT care achită cu numerar factura nr. 03738261/04.04.2008, nota 3685/04.04.2008.
5311 = 411 504,08 RON
92. În data de 19.04.2008 se face o compensare cu Ordin de compensare a facturilor emise de furnizorul AutoItalia în valoare de 4.482,80 RON cu facturile emise către clientul AutoItalia în aceeași valoare de 4.482,80 RON. Se înregistreaza , conform notei contabile nr. 4267.
401 = 411 4.482,80 RON
93. Închiderea conturilor de cheltuieli:
121 = % 19.926,86 RON
6024 532,40
613 1.773,90
628 353,58
665 8.838,14
666 1.027,63
6811 7.401,21
94. Închiderea conturilor de venituri:
704 = 121 40.898,85 RON
Profit brut = 40.898,85 – 19.926,86 = 20.971,99 RON
5.2. Analiza activității de leasing
În vederea efectuării cât mai corecte a analizei activității de leasing, am recurs la actualizarea datelor din situațiile financiare ale societății analizate cu ajutorul indicilor de preț din Buletinul Statistic de Prețuri publicat de Institutul Național de Statistică.
Analiza fondului de rulment
Tabelul nr. 5.1.
Indicatorii actualizați
Tabelul nr. 5.2.
Fondul de rulment reflectă diferența între capitalurile permanente, cu durata mai mare de un an și valoarea activelor imobilizate nete, cu durata mai mare de un an.
Fondul de rulment pe parcursul celor trei ani de analiză este negativ, în acest caz situația poate fi considerată negativă, deoarece nevoile curente sunt acoperite într – o tot mai mică masură din resurse permanente. Ameliorarea situației financiare a societății, prin creșterea fondului de rulment, tinde încet – încet spre valoarea pozitivă în anul 2008.
Nevoia de fond de rulment reprezintă resursele necesare pentru finanțarea activității curente și anume reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanțare rămase după activele curente pe seama resurselor curente și care trebuie acoperite din resurse permanente. Fiind negativ, reflectă un surplus de surse temporare în raport cu nevoile temporare. In practică situația este favorabilă atunci când NFR < 0, adica nu este nevoie de surse pentru a finanța activitatea curentă. Sursele sunt constituite din datorii curente.
Trezoreria netă reprezintă un alt indicator al echilibrului financiar, care pune în corelație fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment. Nivelul acestui indicator este rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii.
Nivelul trezoreriei nete, începând de la primul an de analiză, are o tendință de creștere, chiar dacă în anul 2007 s – a înregistrat o scădere de 332918 de Ron, ce se datorează faptului că în anul respectiv scăderea cursului Euro a afectat negativ rezultatele societății.
Fig. nr. 5.1.
Analiza lichidității și solvabilității firmei
Tabelul nr. 5.3.
Lichiditatea curentă reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma într – o perioadă scurtă în lichidități pentru a satisface obligațiile de plată exigibile.
Acest indicator a înregistrat în perioada de analiză valori subunitare, având însă o tendință de creștere în anul 2007, respectiv în anul 2008 valoarea obținută tinde spre 1, tendința de creștere fiind de 0,98. Valoarea subunitară a acestui indicator ne arată faptul că, întreprinderea nu are capacitatea de a-și achita datoriile exigibile în totalitate pe o perioadă scurtă. Pentru instituția bancară acesta constituie un grad de nesiguranță în acordarea noilor credite.
Valorile indicatorului lichiditate imediată nu se încadrează în limitele considerate a fi normale, între 0,65 și 1, în anii 2006 și 2007, doar în anul 2008, care este de 0,68. Observăm că se înregistrează o scădere a valorii indicatorilor de lichiditate în primii doi ani, față de intervalul stabilit de autor, fapt care generează o stare de insolvabilitate a firmei. Totuși, în anul 2008, acestă situația tinde spre înbunătățire deoarece valoarea activelor curente ajung să acopere parțial obligațiile de plată exigibile.
Fig. nr. 5.2.
Indicatorii de solvabilitate se situează sub mărimea optimă, înregistrând valori descrescânde; solvabilitatea patrimonială scade până la – 0,37, iar solvabilitatea generală
până la valoarea de 0,72. Având în vedere că, valorile acestor indicatori se află sub nivelul optim și au o tendință lentă de creștere semnifică faptul că independența întreprinderii din punct de vedere financiar este în creștere.
Fig. nr. 5.3.
Analiza indicatorilor de risc
Tabelul nr. 5.4.
Gradul de îndatorare exprimă limita până la care societatea este finanțată din alte surse decât cele proprii. Indicatorul este cu atat mai bun cu cât plățile exigibile sunt mai mici și ca urmare indicatorul se apropie de zero.
Analizând acești indicatori putem observa faptul că, rata de îndatorare atât pe termen lung cât și rata de îndatorare totală este negativă în anul 2006, deoarece în acel an s –a utilizat metoda de leasing operațională, care nu conduce la crearea de datorii. În anul următor este mai mare fiind tot negativ, deoarece s – a folosit metoda leasingului financiar, care crează o datorie aferentă leasingului, care este mai mare decât activul în regim de leasing în primii ani.
Acoperirea dobânzii reprezintă capacitatea potențiala de acoperire a dobânzilor. Indicatorul este foarte utilizat în analiza investitiilor finanțate din împrumuturi. Cu cât valoarea rezultată este mai ridicată cu atât este mai bine, societatea putându-și plătii dobânzile. În cazul leasingului financiar, indicatorul de acoperire a dobânzii este mai mic, dar aceasta crește datorită declinului în timp al cheltuielii cu dobânda, după cum putem observa în ultimii doi ani de analiză.
Rata cheltuielii cu dobânda măsoară procentul dobânzii plătite de societate pentru toate creditele și împrumuturile realizate.
.
Fig. nr. 5.4
Analiza fluxului de numerar din activități de finanțare
Tabelul nr. 5.5.
Fluxul de numerar din activități de finanțare cuprinde în această analiză plățile locatarului pentru reducerea obligaților legate de operațiunile de leasing financiar.
Situația fluxurilor de numerar este parte integrantă a situațiilor sale financiare, pentru fiecare perioada pentru care sunt prezentate situațiile financiare. Dat fiind nevoia entităților de a beneficia de numerar pentru a – și desfășura activitățile, a – și plăti obligațiile și a asigura rentabilitatea investitorilor, se impune prezentarea situației fluxurilor de numerar.
Acoperirea costului financiar fix este determinat de câștiguri înainte de plata dobânzii și a impozitelor ce trebuie să acopere cheltuielile cu dobânda și plățile de leasing provenite din ratele lunare de leasing.
În urma indicatorilor calculați pe cei trei ani de analiză putem observa faptul că acoperirea costului financiar fix are o tendință de creștere până în anul 2007, fiind de 1,31, urmând o scădere lentă în anul 2008. Această creștere a rezultat din câștigurile înainte de plata dobânzii și a impozitelor care s – au majorat cu mult, față de cheltuielile cu dobânda și plățile de leasing.
Situația fluxurilor de numerar în cazul celor doua contracte de leasing se prezintă astfel:
în cazul leasingului operațional întreaga ieșire de numerar plătită în contractul de leasing este înregistrată drept ieșire de numerar din exploatare.
în cazul leasingului financiar ieșirea de numerar generată de plăți de leasing este alocată parțial unei ieșiri de numerar din exploatare sau din finanțare, unde avem cheltuieli cu dobânda, și parțial unei ieșiri de numerar din finanțare cum ar fi rambursarea componenței de capital din obligația aferentă leasingului.
Fluxul de numerar la cheltuieli cu dobânda este determinat de acoperirea cheltuielii cu dobânda prin venitul net, cheltuieli cu amortizarea și creșterea impozitelor amânate. Putem observa faptul că în anul 2006 acest indicator este negativ, deoarece venitul net s – a constatat o pierdere, dar situația se imbunătățește treptat în următorii doi ani și ajunge la un procent de 4,14.
Acoperirea fluxului de numerar asociată costului financiar fix este asemănătoare acoperirii costului financiar fix, rezultatele indicatorului pe cei trei ani de analiză ne arată o creștere până în anul 2007, care este de 1,57, urmând o scădere lentă în anul 2008 cu 1,56 de procente. Această creștere este determinată de reducerea cheltuieli cu dobânda și a plăților de leasing.
Fluxul de numerar la datorii pe termen lung a crescut în ultimul an de analiză, indicatorul fiind de 1,39 față de primii doi ani unde s – a înregistrat ca valoare negativă în 2006, iar în anul 2007 apropiindu – se de zero. În primii doi ani de analiză reducerea datoriilor pe termen lung s – a datorat scăderii venitului net și a cheltuielii cu amortizarea.
Fluxul de numerar la total datorii este de asemenea tot în creștere fiind în ultimul an de analiză de 0,29. Creșterea este datorată de neacoperirea datoriilor totale de către venitul net, cheltuieli cu amortizarea și impozitele amânate.
Aceasta prezintă o situație nefavorabilă pentru întreprindere, deoarece prin achiziționare în regim de leasing financiar cresc datoriile pe termen lung, iar veniturile din vânzarea imobilizărilor corporale prezintă o scădere.
Fig. nr. 5.5.
Analiza indicatorilor de gestiune ( de activitate)
Tabelul nr. 5.6.
Tabelul nr. 5. 7.
Tabelul nr. 5. 8.
Evoluția creșterii cifrei de afaceri într – un ritm mai mare față de creanțe și datorii este apreciată ca fiind favorabilă. Această situație arată evoluția pozitivă a fluxului de disponibilități.
Fig. nr. 5.6.
Fig. nr. 5.7.
Viteza de rotație a creanțelor exprimă numărul încasărilor (teoretice) ale creanțelor în raport de cifra de afaceri. O rotație mai redusă de 6 ridică semne de întrebare asupra capacității de încasare a facturilor și eventual a TVA – ului de recuperat de la stat. Situația creanțelor în urma indicatorilor calculați prezintă o creștere în anul 2007, urmând o scădere lentă în anul 2008.
Viteza de rotație a datoriilor comerciale exprimă numărul plăților (teoretice) ale datoriilor comerciale din cifra de afaceri. O rotație extrem de redusă trebuie să ridice semne de întrebare asupra capacității de plată a societății deoarece plata cu întarziere și depășirea termenelor contractuale sunt purtatoare de penalități.
Fig. nr. 5.8.
Analiza activelor imobilizate și a activelor totale în funcție de cifra de afaceri
Tabelul nr. 5. 9.
Tabelul nr. 5. 10.
Tabelul nr. 5. 11.
Fig. nr. 5. 9.
Fig. nr. 5. 10.
Viteza de rotație a activelor imobilizate evaluează eficacitatea managmentului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate.
Viteza de rotație a activelor totale evaluează eficacitatea managmentului activelor totale și vizează eficiența utilizării tuturor bunurilor pe care întreprinderea le – a avut la dispoziție într – un exercițiu financiar.
Ritmul de creștere al activelor totale față de activele imobilizate, în al doilea an de analiză, reprezintă un aspect favorabil din punct de vedere economic.
Acest aspect este vizibil și în evoluția ponderii activelor imobilizate în active totale, care este de 51,17 %.
Fig. nr. 5. 11.
Urmărind evoluția acestor indicatori, se poate observa eficacitatea managmentului activelor imobilizate ale societății, ce este determinat de creșterea duratei de folosire a activelor imobilizate (de la 49,69 la 187,16), care în ultimul an de analiză a scăzut, și de asemenea de reducerea duratei de folosire a activelor totale ( de la 194,38 la 61,41).
Analiza ratelor de profitabilitate
Tabelul nr. 5.12.
Marja profitului brut exprimă profitabilitatea întregii activități, profitul luat în considerare nefiind influențat de impozitul pe profit.
Pentru comparația cu alte perioade și societati marja este mult mai reprezentativă deoarece influența fiscalității este mai redusă. În anul 2006 indicatorul marjei profitului brut este negativ. Această scădere se ameliorează cu o creștere în următorii doi ani, îmbunătățind situația economico – financiară a societății.
Marja profitului din exploatare exprimă profitabilitatea procesului de producție dintr-o perioadă. Marja trebuie sa fie cât mai ridicată și în creștere continuă pentru a putea susține rezultatul financiar și extraordinar. în urma calculelor realizate observăm o scădere de – 7,003 și 0,74 ceea ce scoate în evidență faptul că entitatea nu este capabilă să își controleze costurile de producție sau să obțină prețul de vânzare optim, față de anul 2008, unde are loc o creștere a veniturilor din producție.
Marja profitului net exprima profitabilitatea întregii activități, profitul luat în considerare fiind influențat de impozitul pe profit, reprezintă una din cele mai uzuale și importante rate calculate în analiza financiară. Raportul nu trebuie utilizat în analiza comparativă multiperioada și multisocietate, deoarece conține influența fiscalității. Acest indicator se prezintă în mod asemănător, în primul an este negativ după care are o tendință de creștere în următorii doi ani de analiză având un procent 9,82 în anul 2008.
Figura nr. 5.12.
Analiza ratelor de rentabilitate
Tabelul nr. 5.13.
Ratele de rentabilitate arată caracteristicile economice și financiare ale întreprinderii, permite compararea performanțelor industriale și comerciale ale acestora.
Rata rentabilității financiare exprimă capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit. Putem constata că firma este într – o oarecare măsură rentabilă, exceptând anul 2006, an în care s – a realizat pierdere, următorii doi ani au fost încheiate cu profit. În anul 2006 pierderea a fost cauzată de reducerea capitalului propriu și de creșterea obligațiilor de plată exigibile, care a fost determinată de sporirea cheltuielile financiare de natura dobânzii.
Rata rentabilității economice exprimă capacitatea unității de a produce profit din activitatea de bază și măsoara eficiența resurselor alocate. Ea trebuie să fie superioară ratei inflației.
În primul an de analiză firma prezintă pierdere din exploatare netă de 111.901. În ultimul ande analiză acest indicator prezintă valori ridicate față de anii precedenți, datorită creșterii achiziționării în leasing financiar a bunurilor, semnificând o îmbunătățire a stării economico – financiare a societății.
Rata rentabilității comerciale reprezintă eficiența activității comerciale a întreprinderii, asigurând legătura dintre profitul și cifra de afaceri netă. Valorile acestui indicator arătă faptul că, societatea realizează vânzări pentru acoperirea cheltuielilor și pentru a obține profit, în afară de anul 2004 unde evidențiază pierdere neacoperită cauzată de creșterea obligațiilor de plată.
Rata rentabilității resurselor consumate reflectă corelația dintre profitul aferent rezultatului de exploatare și cheltuielile totale aferente vânzărilor. În primul an de analiză firma prezintă pierdere din exploatare netă de 111.901.
Cele trei rate de rentabilitate comercială, economică și a resurselor consumate au avut o tendință de scădere în anul 2006, care se datorează scăderii semnificative a cursului Euro în raport cu Leul, influențând în mod nefavorabil profitul întreprinderii.
Figura nr. 5.13.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Ca urmare a celor celor cinci capitole analizate privind activitatea de leasing în cadrul comerțului cu autovehicule la SC AUTO ROMA SRL s – au constatat următoarele:
În cadrul capitolului I. societatea comercială a respectat legislația în vigoare și anume: Standardele Internaționale de Contabilitate IAS 17, referitor la politicile contabile și prezentările adecvate care trebuie aplicate diverselor tipuri de tranzacții de leasing. Standardul tratează distincția dintre contractele de leasing financiare și cele operaționale, recunoașterea și evaluarea activelor rezultate, datoriile și prezentările de informații. Urmată de amortizarea și deprecierea activului în regim de leasing sunt recunoscute în conformitate cu IAS 16 și IAS 36. De asemenea
Ordinul nr. 1752 din 17.11.2005 și Reglementările Contabile conforme cu Directiva a IV – a Comunității Economice Europene, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare în Noul Cod fiscal elaborat la 1 ianuarie 2007, au fost adoptate de entitate.
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal are în vedere contractul de leasing financiar, contractul de leasing operațional, diferența dintre aceste două contracte în sens fiscal, TVA la dobânda – doar la contractele încheiate după 1 ianuarie 2007 și impozitul pe leasing financiar plătit de utilizator.
Având în vedere cel de – al doilea capitol, acesta se caracterizează în mod special pe structura organizatorică a societății ce se compune dintr- un director executiv care are în subordinea sa: un director de vânzări, un director tehnic, un asistent marketing, un consilier juridic, și un contabil autorizat. Un dezavantaj este faptul că societatea descrisă este nou înființată, se află pe piața autovehiculelor de cinci ani, are deocamdată, un volum mic de activitate care poate fi susținut cu structura organizatorică mai sus prezentată.
Departamentul financiar – contabil are o structură de organizare bine definită și anume pe lăngă contabilul autorizat se află și un casier. Cele două persoane competente în activitatea lor sunt coordonate de către directorul economic. Forma de înregistrare contabilă adaptată la echipamentele moderne de prelucrare a datelor se compune din programe informatice pe care societatea le – a utilizat și anume programul informatic de gestiune CIEL, la care s – a renunțat deoarece programul informatic Charisma fiind mult mai performant, conține toate rapoartele
necesare în contabilitatea de gestiune, oferă informațiile necesare managementului prin analiza activității anterioare și pentru decizii de viitor. Avantajul acestui program este acela că se desfășoară pe module cum ar fi: modulul contracte este cel mai important din întreaga structura a sistemului. Modulul rapoarte care este cel mai important din punct de vedere al vizualizării rezultatelor privind desfășurarea contractelor. Modulul contabilitate are o caracteristică aparte și anume poate lucra simultan cu mai multe societăți, parte a unui holding, sistem total independent, pe baza unui plan de consolidare redefinit. Permite lucrul în doua perioade (luni, ani) simultan. Sistemul permite utilizarea simultana a 1 – 3 planuri de conturi distincte : cel românesc, IAS – ul și USGAAP. Conturile utilizate prin planurile de conturi standard pot fi detailate pe mai multe niveluri analitice și sub – analitice. Conturile se pot face în mod automat, pe baza unei monografii configurat de câtre client la inițializarea sistemului.
Referitor la strategiile de marketing: strategia de produs, strategia de preț, strategia de promovare și strategia de vânzări, acestea sunt prezentate în detaliu privind societatea comercială. Strategiile de marketing conțin toate informațiile referitoare la produsele societății, prețul acestora, promovarea autovehiculelor pe piață și vânzarea. Putem constata de asemenea buna dezvoltare a publicității directe și a reclamei pe care o are societatea, datorită showroom – ului pe care îl deține pentru prezentarea diferitelor modele de autoturisme.
În cadrul organizării contabilității activității de leasing putem observa faptul că, societatea în primii ani de activitate a ținut evidența contabilității de leasing operațional, urmată de finanțare bancară în regim de leasing financiar, prezentând atât drepturile locatorului cât și cele ale locatarului în ambele cazuri.
Înregistrarea operațiunilor în regim de leasing financiar au decurs pe baza unui contract de leasing financiar încheiat între SC AUTO ROMA SRL și EFG EUROBANK LEASING pe o perioadă de un an, de asemenea pe lăngă aceste operațiuni s – au înregistrat și achiziționări de piese de schimb și materiale consumabile nestocate, cheltuieli de asigurare a autovehiculelor, cheltuieli cu reclamă și publicitate, cheltuieli cu chirii și cheltuieli cu tractarea mașinii.
Operațiunile de înregistrare pe parcursul unui an calendaristic au fost înregistrate cronologic în notele contabile, conform documentelor justificative.
Concluzia generală rezultă din analiza financiară din capitolul V., unde firma pe baza indicatorilor calculați are un grad de îndatorare foarte mare, adică datorii foarte mari în raport cu activele circulante pe care le deține, nu generează nici măcar profit din exploatare în anul 2006, doar în următorii doi ani, nefiind rentabilă. Lichiditatea și solvabilitatea foarte scăzute indică faptul că unitatea nu este capabilă să își plătească datoriile din surse proprii.
Nivelul indicatorilor de lichiditate în ultimul an de analiză este ridicat în comparație cu solvabilitatea societății ce se situează sub mărimea optimă, cauzată de creditele bancare acordate pe termen lung pentru achiziționare în leasing financiar a mijloacelor de transport și plata furnizorilor. În ceea ce privește rentabilitatea, putem afirma faptul că, societatea nu este rentabilă, deoarece doar în ultimul an de analiză a realizat profit.
Din punct de vedere al rentabilității economice, situația societății s – a prezentat nefavorabilă, deoarece rentabilitatea economică pe parcursul primelor doi ani se situează sub nivelul ratei dobânzii pe piață. În anul 2008 se poate constata o îmbunătățire a stării economice, înregistrând o valoare ce depășește nivelul ratei dobânzii.
Valorile indicatorului rentabilității comerciale, arătă faptul că, societatea realizează vânzări pentru acoperirea cheltuielilor și pentru a obține profit, în afară de anul 2006, unde evidențiază pierdere neacoperită cauzată de creșterea obligațiilor de plată. Cele trei rate de rentabilitate comercială, economică și a resurselor consumate au avut o tendință de scădere în anul 2006, care se datorează scăderii semnificative a cursului Euro în raport cu Leul, influențând în mod nefavorabil profitul întreprinderii
Explicația constă în: firma deși nu este la început de activitate, traversează o perioadă în care a acumulat cheltuieli mari cu chiriile spațiilor în care își desfășoară activitatea, cu costuri administrative , de personal, marketing și publicitate, iar veniturile nu au fost suficiente pentru acoperirea cheltuielilor. Se propune ca în viitor toate aceste cheltuieli să se reducă și să rezulte venituri din vânzarea cu amânuntul a carburanților pentru autovehicule și venituri din vânzarea autovehiculelor.
BIBLIOGRAFIE
1. Achim Monica Violeta, Leasing – O afacere de succes: Concept, Derulare, Contabiltate,
Eficiență, Editura Economică, București, 2005
2. Al. Puiu Managementul in afacerile economice internaționale,
Ed. Independența Economică, București 199
3. Alisson Barter Microsoft Office Access 2003, Ed. Niculescu, București, 2008
Al. Szasz
4 D. Clocotici Operațiuni de leasing , Ed. Lumina Lex, București, 1998
Gh. Gherghiu
5.Dulu Ana Access, Andreca Educațional, București, 2004
6. Feleagă Liliana, Contabilitate financiară, vol. I – II, Editura Infomega, București,
2005
7. Pleșea Doru Bazele Contabilității- Contabilitate Financiară, vol I, Ed. Omnia
Unisast, Brașov, 2006
8. Hennie van Greuning, Standardele Internaționale de Raportare Financiară–Ghid practic,
Traducere realizată de Banca Mondială, Editura Institutul Irecson
București, 2005
9. Niculae Feleagă Tratat de contabilitate Financiară, vol. I -II, Ed. Economică,
Ion Ionașcu București, 1998
10. Ministerul Finanțelor Reglementări contabile pentru agenții economici, Ed. Economică,
Publice București, 2002
9. Pântea Petru Iacob Contabilitatea financiară românească conform cu Directivele
Gheorghe Bodea, Europene, Editura Intelcredo, Deva, 2006
11. Possler Ladislau, Contabilitatea întreprinderii, Îndrumar practic actualizar și
Lambru Gheorghe completat prin Reglementările contabile prevăzute de Directivele
Lambru EC. B., Europene a IV – a și a VII – a aprobat de OMFP nr. 1752/2005,
Ediția a VIII – a, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța,
2006
12. S. Brândușă Dreptul comerțului internațional, Ed. Didactică și Pedagogică,
I. Rucăreanu București, 1983
13. Mihai Ristea Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitaria,
București, 2004
. Georgeta Vintilă Gestiunea Fianciară a Întreprinderii, Ed. Didactică și pedagogică,
București, 2000
14.. *** Colecția „Contabilitate practicată la zi” Noile reglementări
Contabile conforme cu Directivele Europene, Editura Nicora M.,
2006
Legislație – acte normative
15. *** Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în M.O. 629/26.08.2002.
16. *** O.G. nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de
leasing republicată în M.O. nr. 9/12.01.2000, cu modificările
ulterioare.
17. *** Noile reglementări contabile conforme cu Directiva a IV – a și cu
Directiva a VII – a ale Comunităților Economice Europene aprobate
prin OMFP nr. 1752/2005
18. *** Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în M.O. al
României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și
completările ulterioare.
M.O. nr. 1044 din data de 30.12.2006 publicată HG nr. 1861 pentru
modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotârărea
Guvernului nr. 44/2004.
Adrese internet
19. www.autoroma.ro/ Alfa Romeo/Istorie
20. www.autoroma.ro/Fiat showroom/ autoturisme/ vehicule comerciale/Alfa
Romeo modele autoturisme/sport/Ssang Yong
21. www.autoroma.ro/Fiat/Istoria Fiat
22. www.autoroma.ro/servicii.htm
23. www.autoroma.ro/finantare.htm
24. www.autoroma.ro/Fiat/Promo.htm
25. www. expertus.ro/contabilitate/stire.php?s=457
26. www.fiat.com.ro/noutatisievenimente.php
=== tabel ===
3. Intrările aplicației
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Leasingului In Cadrul Comertului CU Autovehicule (ID: 134711)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.