. Contabilitatea la Primaria Denta

CAPITOLUL 1

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND REFORMA ÎN

DOMENIUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

1.1. ROLUL ȘI IMPORTANȚA REFORMEI ÎN

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

În vederea armonizării legislației interne cu legislația existentă în țările Uniunii Europene, Parlamentul României a adoptat legea organică în materie, care a intrat în vigoare la data de 23 mai 2001, lege prin care a fost abrogată legea administrației publice republicane. Prin această nouă lege au fost statutate noi reglementări menite să răspundă exigențelor unei democrații autentice și principiilor statului de drept, în concordanță cu legislația Uniunii Europene.

Cu privire la principiile care guvernează organizarea și funcționarea administrației publice locale, se constată că administrația publică din unitățile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

Privitor la principiul autonomiei locale, unul din principiile fundamentale ale administrației publice, și care reflectă creșterea gradului de descentralizare administrativă, se precizează că autonomia locală este numai administrativă și financiară. Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii aparțin comunei, orașului sau județului.

Autonomia administrativă privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile autorităților administrației publice locale, iar autonomia financiară privește dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a gestiona în numele și în interesul colectivităților resursele care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului sau județului.

În acest context, gradul de descentralizare administrativă, prin consacrarea autonomiei financiare a autorităților administrației locale, se reflectă în principal prin existența unor reglementări importante în materie.

De asemenea, executivul a aprobat strategia Guvernului privind accelerarea reformei în administrația publică, urmând ca finanțarea să se efectueze în limita fondurilor ce vor fi aprobate anual, prin legea bugetului de stat, cu această destinație.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A

ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

Conducerea democratică locală presupune ca activitățile autorității publice locale să se bazeze pe politici publice solide, orientate către cetățean și pe proceduri interne adecvate.

În ultimii 11 ani, autoritățile locale s-au ocupat mai mult de activitățile cotidiene sau de cele pe termen scurt.

Reforma în administrația publică locală se bazează pe creșterea autonomiei colectivităților locale prin realizarea, atât a autonomiei decizionale, cât și celei financiare.

Scopul acestei strategii este de a planifica și de a duce la îndeplinire, în mod concertat, următoarele funcții:

să îmbunătățească managementul în administrația locală, inclusiv în ceea ce privește activitatea de planificare și cea contabilă;

să îmbunătățească mecanismul de stabilire a bugetelor locale;

să planifice și să dezvolte mecanismul investițional la nivelul orașelor și județelor;

să reorganizeze mecanismul de creditare în vederea realizării de investiții;

să separe funcțiile administrației centrale de cele ale administrației locale;

să asigure dezvoltarea parteneriatului public-privat;

să faciliteze procesul de dezvoltare economică locală;

să asigure o mai bună reprezentare a intereselor cetățenilor în procesele de luare a deciziilor.

Dezvoltarea strategiei la acest nivel are la bază următoarele principii:

autonomia locală;

descentralizarea serviciilor publice;

asigurarea separării funcțiilor și responsabilitățiilor consiliilor locale și ale primărilor de cele ale prefecților, ceea ce are ca rezultat un management stabil;

unificarea resurselor administrațiilor locale cu o capacitate administrativă mai mică, în vederea reducerii poverii fiscale asupra bugetului local;

scăderea ponderii surselor alocate de la bugetul de stat și creșterea ponderii veniturilor din taxele și impozitele locale;

asigurarea transparenței în alcătuirea bugetelor locale, astfel încât cetățenii să poată supraveghea acest mecanism și totodată să poată solicita justificarea modului în care au fost cheltuite fondurile;

cooperarea și coordonarea între administrația centrală, administrațiile locale și diversele asociații în scopul dezvoltării locale;

consultarea cetățenilor în problemele de interes deosebit.

Scopul reformei în administrația publică locală este de a o face pe aceasta capabilă să-și îndeplinească funcțiile, astfel încât să contribuie la dezvoltarea economică și socială în regiune. Prin activitatea ei, administrația locală trebuie să se orienteze către satisfacerea nevoilor cetățenilor prin asigurarea unor servicii publice de calitate.

Strategia de dezvoltare a unei colectivități locale reprezintă determinarea scopurilor și a obiectivelor pe termen lung a colectivităților, adoptarea de politici locale și alocarea de resurse pentru atingerea acestora, ținând cont de nevoile, așteptările și dorințele cetățenilor și de componentele sistemului politic local.

1.1.2. RISCURILE ȘI CONDIȚIILE PRELIMINARE

PENTRU IMPLEMENTAREA REFORMEI

ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Problema principală legată de reforma administrației publice o constituie managementul reformei în procesul de aplicare a acesteia în practică.

Reforma administrației publice urmărește schimbarea unor procese și structuri complexe, și, mult mai important, a modului de gândire.

Un risc important în realizarea reformei administrației publice este aglomerarea sarcinilor cotidiene, rămânând astfel puțin timp pentru a căuta noi soluții la disfuncționalitățile apărute.

În consecință, pentru ca reforma administrației publice să aibă succes este necesar ca un număr mare de grupuri țintă (în particular persoane cheie de la nivele de conducere și decizie) să-și exprime sprijinul și angajamentul în recunoașterea necesității schimbărilor și în implementarea acestor schimbări. Este necesar ca persoanele care pregătesc schimbarea să aibă capacitatea de a analiza întreaga strategie și să dorească să discute dacă ideile și conceptele noi sunt aplicabile sistemului administrativ românesc.

1.1.3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A UNEI

ADMINISTRAȚII ORIENTATE

CĂTRE CETĂȚEAN

Scopul acestei strategii este să definească și să îndeplinească următoarele funcții:

îndreptarea atenției de la contribuții către rezultate și conștientizarea într-o mai mare măsură a necesității unei administrații publice orientate către furnizarea de servicii publice de calitate;

stabilirea unor standarde pentru servicii pentru organizațiile care furnizează servicii publice;

generalizarea sistemului ghișeului unic.

Dezvoltarea acestei strategii se bazează pe următoarele principii:

crearea unor administrații apropiate de cetățeni;

aplicarea unui sistem de standardizare a serviciilor menit să definească cerințele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească acestea. Totodată sporirea importanței rezultatelor mecanismelor de consultare a cetățenilor este o premisă pentru determinarea mai exactă a nevoilor cetățenilor;

acordarea de premii pentru calitatea serviciilor oferite în vederea creșterii motivației prestatorilor de servicii;

asigurarea permanenței în prestarea serviciilor.

Măsurile de realizare a unei administrații orientate către cetățean sunt:

crearea mecanismelor de consultare efectivă a cetățenilor, în scopul creșterii gamei de servicii;

integrarea furnizării serviciilor;

utilizarea tehnologiei informației și a comunicării;

schimbarea mentalității birocratice.

1.2. ROLUL CONSILIILOR LOCALE ÎN ASIGURAEA

AUTONOMIEI LOCALE

1.2.1. CONSTITUIREA CONSILIULUI LOCAL

Unitățile administrativ-teritoriale sunt comunele, orașele și județele. Acestea sunt persoane juridice care au capacitate deplină, întrucât dispun de bunurile domeniului public de interes local și au inițiativa în tot ceea ce privește administrarea intereselor publice locale.

Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale – ca autorități deliberative și primarii – ca autorități executive.

Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de populația comunei sau a orașului, raportată de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.

Calitatea de consilier este incompatibilă cu funcția de prefect sau subprefect: calitatea de funcționar public în aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice centrale și locale: calitatea de funcționar public în aparatul propriu de specialitate al consiliului județean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau județean, al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației publice centrale: calitatea de angajat în cadrul autorităților administrației publice locale respective sau în cadrul aparatului propriu al prefectului din județul respectiv: funcția de manager sau membru în consiliul de administrație al regiilor autonome ori conducător al societăților comerciale înființate de consiliile locale sau de consiliile județene: calitatea de primar: calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat și cele asimilate acestora.

Incompatibilitatea intervine numai după validarea mandatului, cel în cauză trebuind să opteze în termen de 10 zile, după care, dacă acesta nu a optat pentru calitatea de consilier, în ședința de consiliu următoare, președintele de ședință va supune validării mandatul supleantului acestuia de pe lista partidului, alianței politice sau a alianței electorale respective.

Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Convocarea consilierilor declarați aleși, pentru ședința de constituire, se face de către prefect. La ședința de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său, precum și primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.

Ședința este legal constituită dacă participă cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși, în cazul în care nu se poate asigura această majoritate ședința se va organiza, în aceleași condiții, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare, de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleași condiții.

În situația în care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima convocare datorită absenței, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacanțe, prin ordin, locurile consilierilor aleși care au lipsit nemotivat de la cele trei convocări anterioare, dacă aceștia nu pot fi înlocuiți de supleanții înscriși pe listele de candidați respective, organizându-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condițiile legii privind alegerile locale.

Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri. Pentru validarea mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie formată din 3-5 consilieri. Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier și propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor. Validarea sau invalidarea mandatelor se face în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorității consilierilor prezenți la ședință. Persoana în cauz conducător al societăților comerciale înființate de consiliile locale sau de consiliile județene: calitatea de primar: calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat și cele asimilate acestora.

Incompatibilitatea intervine numai după validarea mandatului, cel în cauză trebuind să opteze în termen de 10 zile, după care, dacă acesta nu a optat pentru calitatea de consilier, în ședința de consiliu următoare, președintele de ședință va supune validării mandatul supleantului acestuia de pe lista partidului, alianței politice sau a alianței electorale respective.

Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Convocarea consilierilor declarați aleși, pentru ședința de constituire, se face de către prefect. La ședința de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său, precum și primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.

Ședința este legal constituită dacă participă cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși, în cazul în care nu se poate asigura această majoritate ședința se va organiza, în aceleași condiții, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare, de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleași condiții.

În situația în care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima convocare datorită absenței, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacanțe, prin ordin, locurile consilierilor aleși care au lipsit nemotivat de la cele trei convocări anterioare, dacă aceștia nu pot fi înlocuiți de supleanții înscriși pe listele de candidați respective, organizându-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condițiile legii privind alegerile locale.

Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri. Pentru validarea mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie formată din 3-5 consilieri. Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier și propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor. Validarea sau invalidarea mandatelor se face în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorității consilierilor prezenți la ședință. Persoana în cauză nu participă la vot.

Consilierii ale căror mandate au fost validate, depun în fața consiliului local următorul jurământ în limba română: “Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bunăcredință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

După validarea mandatelor și depunerea jurământului de cel puțin două treimi din numărul membrilor consiliului local, consilierul care a condus ședința declară consiliul legal constituit.

1.2.2. ATRIBUȚIILE CONSILIULUI LOCAL

Consiliul local are inițiativa și hotărește, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice locale sau centrale.

Consiliul local are următoarele atribuții principale:

alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz; stabilește, în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;

aprobă statutul comunei sau orașului, precum și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului;

avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială, de organizare și amenajare a teritoriului, documentații de amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală și de cooperare transfrontalieră, în condițiile legii;

aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de închidere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe locale, precum și taxe speciale, în condițiile legii;

aprobă, la propunerea primarului, în condițiile legii, organigrama, statutul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate, ale instituțiilor și serviciilor publice, precum și ale regiilor autonome de interes local;

administrează domeniul public și domeniul privat al comunei;

hotărăște darea în administrare, concesionare sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii;

hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, în condițiile legii;

înființează instituții publice, societăți comerciale și servicii publice de interes local; urmărește, controlează și analizează activitatea acestora; instituie cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare și funcționare pentru instituțiile publice de interes local; numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes local, precum și pe cei ai instituțiilor publice din subordinea sa; aplică sancțiuni disciplinare, în condițiile legii, persoanelor pe care le-a numit;

hotărăște asupra înființării și reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile acționarului la societățile comerciale pe care le-a înființat; hotărăște asupra privatizării acestor societăți comerciale; numește și eliberează din funcție membrii consiliilor de administrație ale regiilor autonome din subordinea sa;

analizează și aprobă documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism ale localităților, stabilind mijloacele materiale și financiare necesare în vederea realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acțiuni de apărare împotriva inundațiilor, incendiilor, dezastrelor și fenomenelor meteorologice periculoase;

stabilește măsurile necesare pentru construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor, podurilor, precum și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes local;

aprobă, în limitele competențelor sale, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local și asigură condițiile necesare în vederea realizării acestora;

asigură condițiile materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a instituțiilor și serviciilor publice de educație, sănătate, cultură, tineret și sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă, de sub autoritatea sa; urmărește și controlează activitatea acestora;

hotărăște, în localitățile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient, acordarea de stimulente în natură și în bani, precum și de alte facilități, potrivit legii, în scopul asigurării serviciilor medicale pentru populație; asemenea facilități pot fi acordate și personalului didactic;

contribuie la organizarea de activități științifice, culturale, artistice, sportive și de agrement;

hotărăște cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor publici, poliției, jandarmeriei, pompierilor și a formațiunilor de protecție civilă, în condițiile legii, și propune măsuri de îmbunătățire a activității acestora;

acționează pentru protecția și refacerea mediului înconjurător, în scopul creșterii calității vieții; contribuie la protecția, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor și rezervațiilor naturale;

contribuie la realizarea măsurilor de protecție și asistență socială; asigură protecția drepturilor copilului; aprobă criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale; înființează și asigură funcționarea unor instituții de binefacere de interes local;

înființează și organizează târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracție, baze sportive și asigură buna funcționare a acestora;

atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes public local;

hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizații neguvernamentale și cu alți parteneri sociali, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; hotărăște înfrățirea comunei cu unități administrativ-teritoriale similare din alte țări;

hotărăște cooperarea sau asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din străinătate, precum și cu aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune;

sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase;

asigură libertatea comerțului și încurajează libera inițiativă, în condițiile legii;

conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetățean de onoare al comunei.

1.2.3. FUNCȚIONAREA CONSILIULUI LOCAL

Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.

Consiliul local își exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales.

Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului. Se poate întruni și în ședințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului. Convocarea consiliului se face în scris cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înaintea ședințelor extraordinare. Ordinea de zi a ședinței consiliului local se aduce la cunoștiința locuitorilor comunei prin orice mijloc de publicitate, în limba română și în limba minorităților, acolo unde este cazul.

Ședințele consiliului local sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în funcție. Prezența este obligatorie.

Ședințele consiliului local sunt conduse de un consilier și sunt publice, cu excepția cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea să se desfășoare cu ușile închise. Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public și privat al comunei, participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea și dezvoltarea urbanistică a localității și amenajarea teritoriului, precum și cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, organizații neguvernamentale, persoane juridice române sau străine se vor discuta întotdeauna în ședință publică. În legătură cu aceste probleme, primarul poate propune consultarea cetățenilor prin referendum.

Lucrările consiliului se desfășoară în limba română. Acolo unde consilierii aparținând minorităților reprezintă cel puțin o treime din numărul total, ședințele se pot ține în limba minorităților, dar există obligativitatea asigurării unui translator pentru limba română. În toate cazurile, documentele ședințelor de consiliu se întocmesc în limba română.

Dezbaterile și ședințele consiliului local, precum și modul în care și-a exercitat votul fiecare consilier, se consemnează într-un proces verbal, semnat de consilierul care conduce ședințele de consiliu și de secretarul unității administrativ-teritoriale. Consilierul care conduce ședințele de consiliu, împreună cu secretarul unității administrativ-teritoriale își asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicității celor consemnate. Procesul verbal nu va fi citit în ședința următoare, se instituie obligația secretarului de a pune la dispoziția consilierilor, înaintea fiecărei ședințe, în timp util, procesul verbal al ședinței anterioare, pe care ulterior îl va supune spre aprobare consiliului. În situația în care consilierul care a condus ședința nu poate sau refuză să semneze o hotărâre, aceasta va putea fi semnată de 3-5 consilieri. Secretarul poate să refuze contrasemnarea hotărârii în cazul în care consideră că aceasta este ilegală sau depășește competențele ce revin consiliului local. În acest caz, secretarul are obligația să-și motiveze refuzul în fața consiliului local, refuzul va fi consemnat în procesul verbal.

Hotărârile privind bugetul local, precum și cele prin care se stabilesc impozite și taxe locale se adoptă cu votul majorității consilierilor în funcție. Dacă bugetul local nu poate fi adoptat după două ședințe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfășura pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget local, dar nu mai târziu de 30 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat.

Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.

Secretarul va comunica hotărârile consiliului local primarului și prefectului, de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării. Comunicarea, însoțită de eventualele obiecții cu privire la legalitate, se face în scris de către secretar și va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop.

Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii și produc efecte de la data aducerii lor la cunoștința publică, iar cele individuale, de la data comunicării. În unitățile administrativ teritoriale în care cetățenii unei minorități naționale au o pondere de peste 20%, hotărârile cu caracter normativ vor fi aduse la cunoștința publică și în limba maternă a minorităților, iar hotărârile cu caracter individual se comunică numai la cerere și în limba maternă.

În exercitarea mandatului, consilierii sunt în serviciul colectivității locale. Primarul este obligat ca prin intermediul secretarului și al aparatului de specialitate, să pună la dispoziția consilierilor, la cerere, în termen de 20 zile, informațiile necesare în vederea exercitării mandatului.

Consilierii sunt obligați ca în îndeplinirea mandatului să organizeze periodic întâlniri cu cetățenii și să acorde audiențe. Fiecare consilier este obligat să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public.

Pentru participarea la ședințele consiliului local și ale comisiilor de specialitate, consilierul primește o indemnizație stabilită în condițiile legii și are dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectuează în îndeplinirea mandatului. Consiliul local poate stabili diminuarea cuantumului indemnizației, în concordanță cu posibilitățile financiare.

Consilierii răspund solitar pentru activitatea consiliului local și pentru hotărârile pe care le-au votat.

Locuitorii satelor care nu au consilieri aleși în consiliile locale vor fi reprezentați la ședințele de consiliu de un delegat sătesc.Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de către o adunare sătească, constituită din câte un reprezentant al fiecărei familii, convocată și organizată de primar și desfășurată în prezența primarului și viceprimarului. La discutarea problemelor privind satele respective, delegații sătești vor fi invitați în mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.

Cu privire la delegatul sătesc, trebuie reținut faptul că și acesta beneficiază de indemnizația de participare la ședințele de consiliu și de decontarea cheltuielilor ocazionate de îndeplinirea mandatului dat de cetățeni.

Consiliile locale pot organiza, din proprie inițiativă sau la inițiativa primarului, comisii speciale de analiză și verificare pe perioadă determinată. Competența comisiilor speciale, perioada de verificare și obiectivele verificării se stabilesc prin hotărâre a consiliului local.

1.2.4. DIZOLVAREA CONSILIULUI LOCAL

Consiliul local poate fi dizolvat dacă a adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, cel puțin 3 hotărâri care au fost anulate de instanța de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă.

Dizolvarea consiliului local se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului, bazată pe hotărârile judecătorești rămase definitive și irevocabile. Hotărârea de dizolvare poate fi atacată de oricare dintre consilieri la instanța de contencios administrativ, în termen de10 zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. În acest caz procedura prestabilită prevăzută de lege nu se mai efectuează, iar introducerea acțiunii suspendă executarea măsurii de dizolvare.

Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabilește de Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I a dizolvării precedentului consiliu sau, după caz, de la pronunțarea unei hotărâri judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă, prin care a fost respinsă acțiunea consilierilor. Până la data constituirii noului consiliu local, primarul, viceprimarul sau, în absența acestora, secretarul va rezolva problemele curente ale comunei, potrivit competențelor și atribuțiilor ce îi revin.

Consiliul local se consideră dizolvat de drept în cazul în care nu se întrunește timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat în 3 ședințe ordinare consecutive nici o hotărâre sau în cazul în care numărul consilierilor se reduce sub jumătate plus unu și nu se poate completa prin supleanți. Aceste situații sunt comunicate prefectului de către primar, viceprimar sau, în absența acestora, de către secretar. Prefectul ia act de dizolvarea consiliului local și propune Guvernului organizarea de noi alegeri. Consilierii interesați pot ataca ordinul prefectului în termen de 10 zile de la comunicare sau de la luare la cunoștiință.. Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 zile. În acest caz procedura nu se mai efectuează, introducerea acțiunii suspendă executarea măsurii de dizolvare. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă. Stabilirea datei pentru noile alegeri se face de către Guvern, la propunerea prefectului.

1.2.5. SUSPENDAREA ȘI ÎNCETAREA MANDATULUI

DE CONSILIER

Mandatul de consilier se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către parchet sau de instanța de judecată prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului. Suspendarea durează până la soluționarea definitivă a cauzei. Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului. În cazul în care consilierul suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri în condițiile legii.

Mandatul de consilier încetează de drept în următoarele cazuri:

demisie;

incompatibilitate;

schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ teritorială;

imposibilitatea executării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive;

constatarea, după validarea mandatului, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind alegerile locale;

condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;

punerea sub interdicție judecătorească;

pierderea drepturilor electorale;

lipsa nemotivată de la 3 ședințe ordinare consecutive ale consiliului local;

deces.

Încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de consiliul local, prin hotărâre, la inițiativa primarului sau a oricărui consilier. Dacă hotărârea consiliului local a fost atacată de consilier la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.

1.3. ORGANIGRAMA DE STRUCTURĂ

LA PRIMĂRIA COMUNALĂ

Primarul, viceprimarul, secretarul comunei împreună cu aparatul propriu al Consiliului local, constituie Primăria comunei, instituție publică cu activitate permanentă, care execută hotărârile Consiliului local și soluționează problemele curente ale colectivității locale.

Structura serviciilor publice ale Consiliului comunal este redată în figura următoare:

1.3.1. PRIMARUL ȘI VICEPRIMARUL

Comuna are un primar și un viceprimar aleși în condițiile legii.

Primarul participă la ședințele Consiliului local și are dreptul să își exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.

Pe toată durata exercitării mandatului de primar, respectiv de viceprimar, contractul de muncă al acestora la instituțiile publice, regii autonome, companii naționale, societăți naționale, societăți comerciale cu capital majoritar de stat sau la societățile comerciale de sub autorizarea consiliilor locale sau județene se suspendă de drept.

Primarul și viceprimarul primesc, pe toată durata exercitării mandatului, o indemnizație stabilită în condițiile legii.

Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 zile de la data desfășurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei.

Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se comunică prefectului și se prezintă în ședința de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o ședință extraordinară, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei.

Primarul depune în fața Consiliului local jurământul. Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.

Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică. El este șeful administrației publice locale și al aparatului propriu de specialitate al autorității administrației publice locale, pe care îl conduce și îl controlează. Primarul răspunde de buna funcționare a administrației publice locale.

Primarul reprezintă comuna în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție. Semnul distinctiv al primarului este o eșarfă în culorile drapelului național al României. Eșarfa va fi purtată, în mod obligatoriu, la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor.

Primarul îndeplinește următoarele atribuții principale:

asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale ministerelor și ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, precum și a hotărârilor Consiliului județean;

asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului local. În situația în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;

poate propune Consiliului local consultarea populației prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii Consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări;

prezintă Consiliului local, anual sau de câte ori este necesar, informări privind starea economică și socială a comunei, în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației publice locale, precum și informării asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor Consiliului local;

întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare Consiliului local;

exercită funcția de ordonator principal de credite;

verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și comunică de îndată Consiliului local cele constatate;

ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau exploziilor, împreună cu organe de specialitate ale statului. În acest scop poate mobiliza populația, agenții economice și instituțiile publice din comună, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecție și intervenție elaborate pe tipuri de dezastre;

asigură ordinea publică și liniștea locuitorilor, prin intermediul poliției, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor și unităților de protecție civilă, care au obligația să răspundă solicitărilor sale;

îndrumă și supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;

ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfășurarea adunărilor publice;

ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentațiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea și liniștea publică;

controlează igiena și salubritatea localurilor publice și produselor alimentare puse în vânzare pentru populație, cu sprijinul serviciilor de specialitate;

ia măsuri pentru prevenirea și combaterea pericolelor provocate de animale;

ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localității și îl supune spre aprobare Consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum și ale planurilor urbanistice zonale și de detaliu;

asigură repartizarea locuințelor sociale pe baza hotărârii Consiliului local;

asigură întreținerea și reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei, instalarea semnelor de circulație, desfășurarea normală a traficului rutier și pietonal, în condițiile legii;

exercită controlul asupra activităților din târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracții și ia măsuri pentru buna funcționare a acestora;

conduce serviciile publice locale; asigură funcționarea serviciilor de stare civilă și de autoritate tutelară, supraveghează realizarea măsurilor de asistență și ajutor social;

îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă;

emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege;

numește și eliberează din funcție persoanalul din aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, cu excepția secretarului; propune Consiliului local numirea și eliberarea din funcție a conducătorilor regiilor autonome, ai instituțiilor și serviciilor publice de interes public;

răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și domeniului privat al comunei;

organizează evidența lucrărilor de construcții din localitate și pune la dispoziția autorităților administrației publice centrale rezultatele acestor evidențe;

ia măsuri pentru depozitarea deșeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei, precum și pentru decolmatarea văilor locale și a podețelor pentru asigurarea scurgerilor apelor mari;

propune Consiliului local spre aprobare, în condițiile legii, organigrama, statutul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare a aparatului propriu de specialitate.

Primarul îndeplinește și ale atribuții prevăzute de lege sau de alte acte normative, precum și însărcinările date de Consiliul local.

În exercitarea atribuțiilor de autoritate tutelară și de ofițer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea și desfășurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecție civilă, precum și a altor atribuții stabilite prin lege, primarul acționează și ca reprezentant al statului în comuna în care a fost ales. În acestă calitate poate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului, concursul șefilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul propriu de specialitate.

Primarul deleagă viceprimarul prin dispoziție emisă în cel mult 30 de zile de la validare, exercitarea unora din atribuțiunile ce îi revin. Atribuțiile de ofițer de stare civilă pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor funcționari cu competențe în acest domeniu. Celelalte atribuții care îi revin primarului, ca reprezentant al statului, nu pot fi delegate.

În exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoștința publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate.

Mandatul primarului este de 4 ani și se exercită până la depunerea jurământului de primarul nou ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

În ceea ce privește cazurile de încetare a mandatului de primar, legea prevede:

când în exercitarea atribuțiilor ce îi revin prin lege a emis 3 dispoziții cu caracter normativ, într-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanța de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă;

demisie;

incompatibilitate;

schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;

imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive;

când se constată, după validare, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind alegerile locale;

a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privată de libertate;

punerea sub interdicție judecătorească;

pierderea drepturilor electorale;

deces.

Legea introduce ca posibilitate de încetare a mandatului primarului înainte de termen și rezultatul unui referendum local, organizat în condițiile legii, la cererea motivată a 25% din numărul cetățenilor cu drept de vot, adresată prefectului, procent ce trebuie realizat în fiecare din localitățile componente ale comunei.

Prefectul transmite propunerea de organizare a referendumului Guvernului, care în termen de 60 zile va hotărâ data organizării referendumului. Referendumul se organizează prin grija prefectului, cu sprijinul secretarului și al aparatului propriu de specialitate al consiliului local. Cheltuielile necesare în vederea desfășurării referendumului sunt suportate din bugetul local. Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot.

Primarul poate fi suspendat numai în cazul în care a fost arestat preventiv, măsură ce trebuie de îndată comunicată de către parchet sau de către instanța judecătorească prefectului, care prin ordin constată suspendarea (deci nu îl suspendă) mandatului primarului. Ordinul nu poate fi atacat. Măsura suspendării durează până la încetarea situației de arestare, primarul găsit nevinovat având dreptul la despăgubiri.

Viceprimarul se alege din rândul membrilor Consiliului local, pe durata mandatului consiliului, iar dispozițiile privind suspendarea primarului sunt valabile și pentru viceprimar.

Schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de Consiliul local, la propunerea motivată a unei treimi din numărul consilierilor sau a primarului, prin hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcție.

Viceprimarul exercită atribuțiile ce îi sunt delegate de către primar.

Mandatul viceprimarului încetează de drept în aceleași condiții ca în cazul primarului. În acest caz, Consiliul local ia act de încetarea mandatului și alege un nou viceprimar.

În caz de vacanță a funcției de primar, precum și în caz de suspendare din funcție a acestuia, atribuțiile ce îi sunt conferite prin lege vor fi exercitate de drept de viceprimar. În acest caz, consiliul local va delega prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier care va îndeplini temporar atribuțiile viceprimarului.

În situația în care sunt suspendați din funcție, în același timp, atât primarul cât și viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier care va îndeplini atât atribuțiile primarului cât și ale viceprimarului, până la încetarea suspendării.

Dacă devin vacante, în același timp, atât funcția de primar cât și cea de viceprimar, consiliul local va alege un nou viceprimar, acesta îndeplinind atribuțiile primarului până la alegerea unui primar nou.

1.3.2. SECRETARUL

Fiecare comună are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei este funcționar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. În mod excepțional, în funcția de secretar al comunei poate fi numită și o persoană cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat.

Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancțiunea elibărării din funcție. Secretarul nu poate fi soț, soție sau rudă de gradul întâi cu primarul sau viceprimarul.

Funcția de secretar se ocupă pe bază de concurs sau de examen, iar numirea se face de către prefect. Concursul sau examenul se organizează de primar în termen de 30 zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte în mod obligatoriu primarul, secretarul general al prefecturii, secretarul general al județului și 2 reprezentanți desemnați de consiliul local respectiv. Ordinul de numire se emite de prefect în termen de cel mult 10 zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care se comunică de primar în termen de cel mult 3 zile de la rămânerea definitivă a rezultatului concursului sau examenului.

Secretarul se bucură de stabilitate în funcție.

Secretarul are următoarele atribuții principale:

participă în mod obligatoriu la ședințele consiliului local;

coordonează compartimentele și activitățile cu caracter juridic, de stare civilă, autoritate tutelară și asistență socială din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;

avizează proiectele de hotărâre ale consiliului local, asumându-și răspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnând hotărârile pe care le consideră legale, avizează pentru legalitate hotărârile primarului;

urmărește rezolvarea corespondenței în termenul legal;

asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local și efectuarea lucrărilor de secretariat;

pregătește lucrările supuse dezbaterii consiliului local;

asigură comunicarea către autoritățile, instituțiile și persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, în termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu prevede altceva;

asigură aducerea la cunoștința publică a hotărârilor și dispozițiilor cu caracter normativ;

eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara celor cu caracter secret;

legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de părți și confirmă autenticitatea copiilor și actelor originale.

Secretarul poate coordona și alte servicii ale aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale sau alte însărcinări, stabilite de primar.

Eliberarea din funcție sau sancționarea disciplinară se fac de către prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptată cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție, ca urmare a inițiativei primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor, pe baza concluziilor reieșite din desfășurarea unei cercetări administrative.

1.3.3. SERVICIILE PUBLICE ȘI APARATUL

PROPRIU DE SPECIALITATE

Serviciile publice ale comunei se înființează și se organizează de consiliul local în principale domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispune.

Numirea și eliberarea din funcție a personalului din serviciile publice ale comunei se fac de conducătorii acestora. Numirea și eliberarea din funcție a personalului din aparatul propriu de specialitate al consiliului local se fac de către primar. Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din funcție a conducătorilor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului local.

Funcționarii din cadrul serviciilor publice ale comunei și din aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale se bucură de stabilitate în funcție.

În cadrul Primăriei Denta avem:

biblioteca, pentru administrarea acesteia fiind angajată o bibliotecară;

serviciul de asistență socială, unde există un asistent social;

serviciul de asistență socială înființat pentru ajutorarea persoanelor cu handicap grav de gradul I;

autofinanțatele, care au în componență două posturi de mașiniști pompe apă, un șofer și trei muncitori în construcții;

paza, unde sunt angajați patru paznici, doi în Denta și ceilalți doi, câte unu pentru celelalte două sate care intră în componența comunei Denta.

În raporturile dintre cetățeni se folosește limba română. În localitățile în care cetățenii aparținând unei minorități au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile se pot adresa oral sau în scris, și în limba maternă și vor primi răspunsul atât în limba maternă cât și în limba română. În acest sens, în posturile care au atribuții privind relații cu publicul, vor fi încadrate sș persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.

Autoritățile administrației publice locale vor asigura inscripționarea denumirii localităților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.

Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba română.

1.4. ATRIBUȚIILE COMPARTIMENTULUI

FINANCIAR-CONTABIL

Primarul comunei, în calitate de ordonator principal de credite, răspunde pentru organizarea și conducerea contabilității consiliilor locale, potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanțelor care asigură înregistrarea operațiunilor privind:

evidențierea corectă a veniturilor proprii încasate și a plăților efectuate în numerar sau din contul de disponibil al bugetului local, a fondurilor cu destinație specială constituite potrivit legii;

evidența transferurilor din bugetul de stat și a fondului de tezaur constituit;

evidența patrimoniului public și a celui privat al consiliilor comunale.

Contabilitatea primăriilor comunale este reglementată de Legea contabilității nr. 82 din 1991, care prevede: “Consiliile locale comunale, unitățile de cult, asociațiile de locatari, precum și asociațiile familiale și persoanele fizice autorizate să desfășoare activități independente pot conduce contabilitatea în partidă simplă, cu condiția să asigure:

înregistrarea cronologică și sistematică în contabilitate a operațiilor patrimoniale în funcție de natura lor, în mod unilateral, numai în debitul sau creditul unor conturi, fără utilizarea unui cont corespondent;

stabilirea totalului debitului și al creditului, precum și al soldului fiecărui cont.

Contabilitatea primăriilor comunale organizată în partidă simplă se conduce cu ajutorul registrelor specifice activității primăriilor, prevăzute în Regulamentul de aplicare a Legii contabilității.

Patrimoniul unităților administrativ teritoriale este constituit din bunuri mobile și imobile, care aparțin domeniului public de interes local, domeniului privat al acesteia, precum și din drepturile, respectiv obligațiile cu caracter patrimonial.

Bunurile domeniului public de interes local cuprind terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public local, piețele, rețelele stradale, parcurile publice, clădirile, monumentele de interes public local, pădurile și locurile care nu aparțin domeniului public de interes național și alte bunuri dobândite de comună.

Domeniul privat al comunei este alcătuit din bunurile mobile și imobile, altele decât cele menționate anterior, aflate sau intrate în proprietatea lor prin căile și mijloacele prevăzute de lege. Toate bunurile aparținând comunei sunt supuse inventarierii anuale, întocmindu-se un raport asupra situației acestor bunuri.

Organele financiar-contabile din cadrul primăriilor comunale au un rol deosebit în organizarea contabilității privind execuția bugetului comunal, a mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială, în vederea asigurării integrității patrimoniului public și privat al comunei. În acest sens, primăriile comunale au prevăzut, în statutul de funcțiuni, un contabil cu studii medii de specialitate, pentru a întocmi concomitent cu activitatea de contabilitate și pe cea de șef compartiment financiar contabil al comunei.

De asemenea, alături de celelalte organe ale primăriilor comunale, organele financiar contabile răspund de respectarea disciplinei financiare și bugetare privind utilizarea eficientă a fondurilor alocate.

Principalele atribuții ale contabilului primăriei comunale sunt:

întocmește proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pentru activitatea proprie a primăriei și bugetul centralizat de venituri și cheltuieli al comunei; bugetul de venituri și cheltuieli centralizat, pe lângă bugetul propriu al primăriei și bugetele de venituri și cheltuieli pentru activitățile extrabugetare organizate la nivelul comunei și a fondurilor cu destinație specială;

ține evidența execuției bugetului comunal, al bugetului fondurilor speciale și a mijloacelor extrabugetare;

primește centralizatoarele borderourilor desfășurătoare de încasări din impozite, taxe și alte venituri cuvenite bugetului comunal de la organele fiscale ale consiliului local (agentul fiscal), după ce au fost verificate de către operatorul de rol, pe care le înregistrează în registru de partizi-venituri al comunei;

contabilul primăriei comunale discută cu operatorul de rol asupra veniturilor încasate direct în contul de disponibil al bugetului local, prin virament de la terți, din popriri sau alte încasări ce reprezintă venituri ale bugetului local;

confruntă zilnic carnetul chitanțier cu borderourile desfășurate ale încasărilor întocmite de agentul fiscal;

organizează și exercită controlul financiar preventiv asupra tuturor operațiunilor pe bază de documente, prin care se reflectă modificări ale patrimoniului primăriei;

întocmește actele justificative și documentele contabile;

asigură efectuarea încasărilor și plăților în numerar sau prin conturile deschise la trezoreria operativă;

urmărește încadrarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare, aprobate potrivit bugetului primăriei pe structura clasificației bugetare;

face propuneri pentru virări de credite și solicitarea unor alocații suplimentare de credite pentru efectuarea unor activități noi care apar pe parcursul trimestrului;

întocmește formele de restituire, compensare și virare a plusurilor de încasări;

întocmește situații operative privind încasările realizate la principalele impozite și taxe din perioadele determinate;

păstrează, eliberează și conduce evidența carnetelor chitanțiere și asigură păstrarea tuturor documentelor privind încasările și vărsămintele efectuate de casier;

întocmește lunar statele de plată ale salariilor și altor drepturi cuvenite personalului primăriei și consilierilor comunali;

efectuează cel puțin o dată pe lună controlul inopinant al casei și întocmește un proces verbal de constatare;

efectuează periodic controlul gestiunilor de valori materiale, informând consiliul comunal asupra abaterilor constatate cu acest prilej;

răspunde de desfășurarea lucrărilor de inventariere, de valorificarea rezultatelor inventarierii, de întocmirea formelor legale privind casarea și declasarea bunurilor materiale, făcând propuneri pentru recuperarea pagubelor din domeniu public;

întocmește darea de seamă contabilă asupra execuției bugetului comunal, a mijloacelor extrabugetare și a fondurilor speciale legal constituite la nivel comunal la termenele stabilite;

asigură păstrarea în bune condiții a arhivei;

îndeplinește orice atribuții legate de activitatea financiar-contabilă a comunei.

CAPITOLUL 2

FUNDAMENTAREA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR

LA PRIMĂRIA DENTA

Procesul bugetar este definit ca un ansamblu de activități și operațiuni integrate coerent și convergent referitoare la elaborarea proiectului de buget și la aprobarea acestuia, la execuția bugetului, la încheierea și aprobarea contului de execuție bugetară, precum și la controlul bugetar.

Prin bugete locale se înțelege bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ teritoriale.

Resursele financiare ale unităților administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe și alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri de capital, cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale, transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat și venituri cu destinație socială.

Elaborarea proiectelor bugetelor locale este de competența primarului. În exercitarea acestor atribuții, primarii sunt ajutați de funcționarii de specialitate financiar-contabilă.

Elaborarea proiectelor bugetelor locale este supusă cerințelor de “dimensionare” a cheltuielilor bugetare în funcție de prioritățile și necesitățile reale, corelat cu resursele bugetare posibil de mobilizat ale tuturor autorităților, serviciilor și instituțiilor publice locale din fiecare comună.

Operațiunile specifice de elaborare a bugetelor locale sunt cele de fundamentare a veniturilor și a cheltuielilor în corelația pretinsă de cerința echilibrului bugetar.

Formarea și utilizarea resurselor financiare publice locale și contul de execuție a bugetelor locale sunt supuse controlului Curții de Conturi.

La baza elaborării, aprobării și execuției bugetare stau principiile autonomiei locale, echilibrului, realității, anualității și publicității.

Potrivit legislației în vigoare, fiecare unitate administrativ-teritorială, deci și Primăria Denta, își întocmește bugetul local în condiții de autonomie. Ordonatorii principali de credite elaborează și prezintă, o dată cu proiectul anual al bugetului local, o prognoză a acestuia pe următorii 3 ani, precum și programul de investiții publice, detaliat pe obiective și pe ani de execuție.

Evaluarea veniturilor și cheltuielilor publice locale se efectuează pe baza structurii clasificației indicatorilor privind finanțele publice, elaborată de Ministerul Finanțelor. Aceasta grupează într-o ordine obligatorie și după criterii unitare, precis determinate, veniturile și cheltuielile atât în faza de elaborare și aprobare a bugetelor respective, cât și în faza de execuție bugetară, servind la înscrierea în bugete a veniturilor în funcție de proveniența lor și a cheltuielilor în raport cu obiectivul sau cu funcția căreia îi sunt destinate aceste cheltuieli și cu caracterul economic al operațiunilor în care acestea se concretizează. Clasificația bugetară îndeplinește rolul de schemă organizatorică privită prin prisma previzionării și execuției bugetare, fiind utilizată în mod obligatoriu pentru gruparea sistematică a veniturilor și cheltuielilor pe toate verigile sistemului bugetar.

2.1 FUNDAMENTAREA PĂRȚII DE VENITURI

CONFORM CLASIFICAȚIEI BUGETARE

Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe, alte venituri și alte venituri cu destinație specială, precum și din cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale și din transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat.

Impozitele și taxele locale se stabilesc de către consiliile locale.

Evaluarea veniturilor bugetului local se poate realiza cu ajutorul următoarelor metode:

Regula anului penultim;

Metoda evaluării directe.

Metoda evaluării directe constă în evaluarea randamentului probabil. În calculul previzional intervin trei elemente fundamentale:

ultimele cifre cunoscute despre randamentele fiscale;

creșterea previzionată a PIB în anul în curs;

efectele modificărilor legislației fiscale intervenite în anul în curs.

Evaluarea directă a impozitelor pe venit se face în felul următor: suma impozitului este calculată asupra veniturilor încasate pe durata anului elaborării proiectului de buget. În acest sens, se pornește de la execuția certă a veniturilor pe primele 4-5 luni ale anului în care se elaborează proiectul de buget, iar pentru restul lunilor se estimează veniturile probabile prin progresia medie a veniturilor pentru întregul an. La aceste venituri probabile, se aplică randamentele probabile ale impozitelor, obținându-se încasările fiscale ale anului în care se elaborează proiectul de buget. Acestea sunt corectate cu procentul de creștere a impozitelor pentru a se obține volumul încasărilor bugetare pentru anul viitor.

Această metodă de evaluare a veniturilor bugetului local este mai apropiată realității, dar necesită multe calcule și cheltuieli importante pentru aplicarea sa.

În cadrul Primăriei Denta, pentru evaluarea veniturilor se folosesc declarațiile de impunere privind impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, separat pentru persoane fizice si pentru persoane juridice (Anexa 11, Anexa 12), taxa asupra mijloacelor de transport. Impozitul minim pe clădiri și terenuri se stabilește de către Guvern, Consiliile locale având posibilitatea să majoreze aceste impozite în funcție de necesitați, volumul cheltuielilor ce se preconizează a fi făcute.

Alăturat veniturilor curente, unitățile administrativ-teritoriale mai primesc, pentru echilibrarea bugetelor respective, cote și sume defalcate din impozitul pe salarii și pe venit pe baza criteriilor de determinare. Aceste criterii țin seama de:

Transferurile din bugetul de stat către bugetele locale pentru categoriile de obiective și lucrări de investiții finanțate din transferuri sunt următoarele:

rețele, centrale și puncte termice;

alimentări cu apă;

stații de epurare pentru ape uzate, colectare, stații de pompare și rampe de gunoi;

canalizări;

amenajări hidrotehnice de interes local, în intravilan;

lucrări tehnico edilitare conexe ansamblurilor de locuințe;

drumuri și poduri locale, străzi, pasaje denivelate în localități;

lucrări pentru introducerea și extinderea de rețele de gaze naturale în localități.

În cazul comunei Denta, s-au primit fonduri pentru repararea podului peste Bârzava, lucrare finalizată la sfârșitul anului trecut, de asemenea s-au primit fonduri pentru introducerea apei în satul Rovinița. Aceste lucrări au fost sistate anul trecut, datorită sistării acordării de fonduri.

Obiectivele de investiții aflate în competența de finanțare a autorităților locale se vor acoperii financiar din fondurile proprii ale unităților, din credite bancare, din resurse constituite în acest sens și din alocații de la bugetele locale.

Aprobarea și repartizarea pe județe a sumelor destinate participării bugetului de stat la finanțarea programelor de investiții cu finanțare parțială din împrumuturi externe și din transferuri aprobate cu această destinație, se efectuează de Ministerul Finanțelor, în baza propunerilor autorităților locale sau județene. În baza acordurilor încheiate cu organismele internaționale, bugetul de stat asigură sumele cu care s-a angajat la finanțarea programelor, la nivelul fundamentat anterior.

La Primăria Denta, structura veniturile este după cum urmează:

I. Venituri curente, formate din

A. Venituri fiscale:

A 1. Impozite directe:

a) Impozite și taxe de la populație:

– impozitul pe clădiri de la persoane fizice;

taxa asupra mijloacelor de transport deținute de persoane

fizice;

impozitul pe veniturile din închirieri, subînchirieri, locații de gestiune și arendări;

– impozitul pe terenuri de la persoane fizice;

– alte impozite și taxe de la populație;

b) Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

c) Impozitul pe clădiri și terenuri de la persoane juridice:

– impozitul pe clădiri de la persoane juridice;

– impozitul pe teren de la persoane juridice.

d) Alte impozite directe:

taxa asupra mijloacelor de transport deținute de persoanele

juridice;

alte încasări din impozite directe.

A 2. Impozite indirecte

a) Alte impozite indirecte:

taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare;

taxe extrajudiciare de timbru.

B. Venituri nefiscale

B 1. Vărsăminte de la instituțiile publice

– vărsăminte din disponibilitățile instituțiilor publice și

activităților autofinanțate

B 2. Diverse venituri:

– venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații

și despăgubiri

– venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate, potrivit

dispozițiilor legale

– încasări din alte surse

II Prelevări din bugetul de stat

A. Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru bugetele locale

B. Cote și sume defalcate din impozitul pe venit:

– cote defalcate din impozitul pe venit

– sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor

locale

– sume alocate de la consiliul județean pentru echilibrarea bugetelor

locale

În vederea determinării impozitului pe clădiri se are în vedere:

– vechimea clădirii;

– materialul din care este construită și utilitățile avute:

– beton sau clădire din beton armat, cu încălzire centrală sau fără;

– cărămidă arsă sau piatră, cu instalații sau fără;

– lemn, cărămidă nearsă sau alte materiale, cu instalații sau fără;

– construcții anexe în afara corpului principal al clădirii din:

– cărămidă arsă, piatră, beton;

– lemn, cărămidă nearsă.

– clădiri servind pentru ocupații profesionale cu pereți din:

– cărămidă arsă, piatră, beton;

– lemn, cărămidă nearsă.

– subsoluri locuibile;

– mansarde locuibile;

– pivnițe în corpul clădirii:

– tencuite sau pavate;

– netentuite și nepavate.

– garaje în subsolul clădirii;

– grosimea pereților;

– existența sau inexistența scărilor sau lifturilor de serviciu.

Conform declarațiilor de impunere depuse de locuitorii comunei s-a ajuns la suma de 181.205 mii lei, reprezentând impozitul pe clădiri de la persoane fizice și 153.757 mii lei, reprezentând impozitul pe clădiri de la persoane juridice.

La determinarea taxei asupra mijloacelor de transport se are în vedere capacitatea cilindrică a acestora. În urma însumării valorilor din declarațiile de impunere privind taxa asupra mijlocelor de transport depuse de persoanele fizice și juridice din comună s-a estimat pentru anul 2002 un venit de 39.730 mii lei, reprezentând taxa asupra mijloacelor de transport deținute de persoanele fizice și 153.757 mii lei, reprezentând taxa asupra mijlocelor de transport deținute de persoanele juridice.

Din închirierea sălii Căminului cultural, calculată în lei /mp, se estimează a se obține un venit în valoare de 4.000 mii lei.

Pentru determinarea impozitului pe teren se are în vedere:

– suprafața totală ocupată de clădiri și alte construcții;

– suprafața de teren ce nu este ocupată de clădiri sau ale construcții;

– categoria de folosință.

Venitul preconizat a se obține, pe baza declarațiilor de impunere privind impozitul pe teren, de la persoanele fizice este de 253.886 mii lei, iar de la persoanele juridice de 22.680 mii lei.

2.2 FUNDAMENTAREA PĂRȚII DE CHELTUIELI

CONFORM CLASIFICAȚIEI BUGETARE

Clasificația economică grupează cheltuielile după cum urmează:

A Cheltuieli curente

Cheltuieli de personal

Cheltuieli materiale și servicii

Transferuri

B Cheltuieli de capital

Cheltuieli de capital

În cazul clasificației economice titlurile se referă la grupe mari de cheltuieli, iar o dezvoltare analitică a titlurilor de cheltuieli pe articole și aliniate este necesară pentru reflectarea unitară în contabilitate a acestora.

Cheltuielile bugetare reprezintă un consum de mijloace materiale, de muncă sau bănești pentru realizarea activităților și pentru satisfacerea trebuințelor unităților administrativ-teritoriale, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local, din bugetele activităților finanțate integral din venituri extrabugetare, în limita și cu destinația stabilită prin bugetele respective.

Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale se asigură prin deschideri de credite de către ordonatorii principali de credite, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și potrivit destinației stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

Creditele bugetare reprezintă suma aprobată în bugetele locale, în bugetele instituțiilor și serviciilor publice de interes local și în bugetele activităților finanțate integral din venituri extrabugetare, în limita maximă până la care se pot angaja și efectua cheltuieli. Fundamentarea cheltuielilor care se înscriu în proiectele bugetelor locale este supusă cerinței de dimensionare a cheltuielilor în funcție de necesitățile reale ale autorităților publice.

Evaluarea cheltuielilor bugetelor locale cuprinde, potrivit clasificației economice, cheltuielile cu salariile și alte drepturi salariale pentru deplasări în interes de serviciu, cheltuielile materiale și servicii, cheltuielile de întreținere și gospodărire, obiectele de inventar, reparațiile curente și capitale, cărțile și publicațiile, precum și celelalte cheltuieli bănești cu caracter funcțional pentru fiecare instituție, serviciu public de inters local ca și pentru primării.

Potrivit structurii clasificației economice, vom avea următoarele categorii și articole de cheltuieli:

A Cheltuieli directe

TITLUL I. Cheltuieli de personal

Articolul 10. Cheltuieli cu salariile care cuprinde următoarele aliniate:

10.01 Salarii de baza (Sb) – reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaților primăriei și se determină pe baza următoarelor elemente:

– numărul mediu de salariați (N)

– salariul mediu din anul de bază modificat cu influența

majorărilor de salarii previzionate pentru anul de plan (Smb)

Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relației:

Fd Sb = N x Smb x 12 luni

Fd Sb = 53 x 2..423.150 x 12 = 1.541.123.400 lei

10.03 Indemnizații de conducere (IC) – reprezintă drepturile bănești cuvenite persoanelor care îndeplinesc funcții de conducere în cadrul primăriei și se calculează în funcție de :

– numărul persoanelor cu funcții de conducere (Nc);

– indemnizația medie de conducere realizată în anul de bază influențată cu

eventualele modificări prevăzute pentru anul în curs.

Relația de calcul este:

IC = Nc x Imc x 12 luni

IC = 4 x 562.000 x 12 = 26.976.000 lei

10.04 Spor de vechime (Spv) – pentru vechimea în muncă, salariații beneficiază de un spor de vechime, calculat la salariul de bază. Cheltuielile ocazionate cu sporul de vechime sunt în funcție de vechimea personalului angajat și cuantumul sporului de vechime aferent acestuia.

Spv = Smb x procent mediu x 12

Spv = 2.423.150 x 15% x 12 = 231.168.510 lei

10.07 Fond de premii (Fd.p) – cuprinde premiile cuvenite salariaților sub formă de gratificații anuale și este determinat de :

– salariile tarifare aferente salariaților (Fd.Sb);

– cotele de acordare a gratificațiilor (C%).

Relația de calcul va fi:

Fd.p = Fd.Sb x C%

Fdp = 1.541.123.400 x 2% = 30.822.468 lei

10.08 Alte drepturi salariale – sumele cuvenite consilierilor primăriei, sub formă de indemnizație.

Indemnizație consilieri = 15% x indemnizație primar = 1.300.000

1.300.000 x 13 x 12 = 202.800.000 lei

Articolul 11 Contribuții pentru asigurările sociale de stat (CAS) și care reprezintă contribuția consiliului local la constituirea fondului pentru asigurările sociale și se determină în funcție de:

– Cheltuielile cu salariile (Chs)

– Cota de CAS de 23,33%

Formula de calcul este:

CAS = Chs x 23,33%

CAS = (Fd Sb + IC + Fd Spv + Fdp) x 23,33%

CAS = (1.541.123.400 + 26.976.000 + 231.168.510 + 30.822.468) x 23,33% =

= 426.960.085 lei

Articolul 12 Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj (Cfd) – reprezintă contribuția consiliului local la constituirea fondului de ajutor de șomaj și se determină în funcție de:

– cheltuielile cu salariile (Chs);

– cota de 5%

Se utilizează formula de calcul:

Cfd somaj = Chs x 5%

Cfd somaj = 2.032.890.378 x5% = 101.644.519 lei

Articolul 13 Deplasări, detașări, transferuri (D) cuprinde fondurile bănești necesare acoperirii cheltuielilor ocazionate de aceste deplasări în țară și străinătate, în interesul serviciului. Aceste fonduri se fundamentează în funcție de:

– numărul de persoane care se deplasează (Nr);

– numărul de zile de deplasare (Nzi);

– costul transportului pe o persoană (Ktr);

– costul diurnei pentru o persoană pe zi (KD);

– costul cu cazarea pentru o persoană pe zi (Kcaz).

Relația de calcul este următoarea:

Cheltuieli de deplasare (D) = Nr x Nzi x Ktr x KD x Kcaz

Cheltuieli de deplasare = 814.913.000 lei

Articolul 14 Constituirea fondului inițial de asigurări de sănătate (CASS). Fondul inițial de asigurări de sănătate este o cotă de 7% aplicată asupra fondului de salarii și suportată din cheltuieli.

Această contribuție se calculează pe baza relației:

CASS = Venit salarial x 7%

CASS = 2.032.890.378 x 7% = 142.302.326 lei

Numărul total de salariați, potrivit statului de funcțiuni aprobat, este de 53 din care :

consilieri

1 cultură

10 administrație

19 asistență socială

10 gospodărie comunală, autofinanțați, pază.

În urma calculelor făcute, a rezultat că pentru acoperirea cheltuielilor privind personalul, în anul 2002, este necesar un fond de 3.518.710 mii lei

TITLUL II Cheltuieli materiale și servicii

Articolul 24 Cheltuieli pentru întreținere și gospodărire – cuprinde fondurile bănești necesare pentru buna funcționare a consiliului local, reprezentând plățile pentru încălzit, iluminat și forța motrică, apă, canal, salubritate, poștă, telefon, furnituri de birou, materiale pentru curățenie, alte materiale și prestări de servicii necesare consiliului local.

24.01 Încălzit – cuprinde fondurile bănești necesare achitării furnizorilor de energie termică, în cazul nostru fiind vorba despre fondurile necesare achiziționării de lemne pentru încălzit. Se evaluează pe bază de deviz ce cuprinde consumul de apă caldă (mc), consum de apă rece hidrofor (mc), încălzire (mp), lemne de foc (mc).

24.02 Iluminat și forța motrică – cheltuieli care se vor efectua pentru plata energiei electrice. Devizul va cuprinde energia electrică livrată, valoarea materialelor necesare asigurării iluminatului: tuburi neon, becuri, startere, cabluri, prize.

24.03 Apă, canal, salubritate – fondurile bănești necesare pentru plata furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare și gunoi, devizul cuprinzând apa rece menajeră (mc), canal (mc), gunoi (tone).

24.04 Poștă, telefon, radio – cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio și cheltuieli pentru corespondență, devizul cuprinde numărul de posturi telefonice, cheltuieli cu abonamentele telefonice pentru 12 luni, cheltuieli aferente impulsurilor telefonice, cheltuieli pentru abonamentele radio și TV, materiale pentru corespondență (plicuri, timbre)

24.05 Furnituri de birou – fondurile bănești necesare achiziționării rechizitelor de birou și se evaluează pe bază de deviz, acesta cuprinzând panglica mașină scris, hârtie de scris, hârtie xerox, cartuș imprimantă, dosare, creioane, etc.

24.06 Materiale pentru curățenie – fondurile bănești necesare achiziționării de materiale pentru curățenie: detergenți, săpun, mături, perii, tix, etc.

24.07 Alte materiale și prestări servicii – costul serviciilor de deratizare și dezinfecție, materiale pentru apărarea locală, prevenirea incendiilor, materiale și plata lucrărilor pentru întreținerea și amenajarea spațiilor verzi, întreținerea aparaturii de birou (xerox, calculator, mașină de scris), erc.

Articolul 25 Materiale și prestări servicii cu caracter funcțional – fonduri bănești pentru achiziționarea carburanților și lubrifianților pentru autovehicule, piese de schimb și diverse alte materiale pentru întreținerea mijloacelor de transport și a utilajelor.

Articolul 26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată – fondurile bănești pentru achiziționarea de obiecte de inventar cu caracter funcțional sau de uz administrativ-gospodăresc: fețe de masă, mobilier birou, aspiratoare praf, covoare, etc.

Articolul 27 Reparații curente – fonduri pentru efectuarea reparațiilor la mijloace fixe din patrimoniul primăriei: clădire sediu – spațiu administrativ, acoperiș, tencuială.

Articolul 28 Reparații capitale – se fundamentează pe baza devizelor pentru reparații capitale la imobilul Consiliului local.

Articolul 29 Cărți și publicații – fondurile necesare procurării de reviste și publicații de specialitate.

Articolul 30 Alte cheltuieli – fondurile necesare desfășurării activității de protocol și pentru specializare profesională (informatică).

În urma estimărilor făcute, ținând cont de cheltuielile făcute în anul penultim, de inflație, precum și de obiectivele propuse pentru anul 2002, fondul pentru cheltuieli materiale și servicii a fost estimat la 647.139 mii lei.

TITLUL V Transferuri

Articolul 40 Transferuri neconsolidate

S-a estimat un fond de 948.640 mii lei din care:

– burse 37.831 mii lei

– ajutoare, alocații și indemnizații 15.000 mii lei

– drepturile asistentului personal pentru

copii și adulți cu handicap grav 719.328 mii lei

– alte transferuri 3.540 mii lei

B Cheltuieli de capital

Articolul 72 Investiții ale instituțiilor publice 85.000.mii lei

În bugetele locale nu se pot înscrie și nu se pot aproba cheltuieli fără asigurarea resurselor financiare corespunzătoare.

Cheltuielile prevăzute în capitole și articole de cheltuieli au o destinație precisă și limitată.

În cursul execuției bugetare, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin bugetele locale, inițiatorii au obligația să prevadă și mijloacele necesare acoperirii golurilor de venituri sau sporului de cheltuieli.

Alocațiile pentru cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.

Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare se aprobă de către consiliul local pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

2.3 ÎNTOCMIREA BUGETULUI LOCAL PE ANUL 2002

Bugetele locale, în calitate de planuri financiare publice cu titlu executoriu, asigură dezvoltarea economico-socială într-un cadru echilibrat, cuantificând resursele financiare și cheltuielile finanțate din acestea, urmărind totodată asigurarea echilibrului pe toată durata anului.

Bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale sunt componente principale ale finanțelor publice, care grupează procedeele și mijloacele de constituire și întrebuințare a fondurilor bănești de interes public, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale.

De asemenea, bugetele locale sunt parte integrantă a sistemului bugetar național. În această calitate ele îndeplinesc un rol complex de stabilire, coordonare și autorizare a veniturilor și cheltuielilor anuale pe plan local. Aceste bugete se constituie de conducere, care ține cont de numeroasele implicații socio-politice ale veniturilor și cheltuielilor bugetare.

Bugetul local este un act intervenționist al statului pe plan local, datorită acțiunii sale asupra structurii economice, sociale, culturale a localităților.

Bugetul local îndeplinește rolul financiar de mobilizare a resurselor și de redistribuire a acestora în funcție de sarcinile ce revin fiecărei unități administrativ-teritoriale.

În Anexa 1 este prezentat bugetul pe anul 2002 pentru Primăria Denta.

CAPITOLUL 3

ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ÎN PARTIDĂ SIMPLĂ

LA PRIMĂRIA DENTA

ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII

OPERAȚIILOR DE TREZORERIE

3.1.1. FINANȚAREA PRIMĂRIILOR COMUNALE

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale comunale sunt primarii.

Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale ale comunelor se asigură prin deschideri de credite de către ordonatorul principal, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetul comunal și potrivit destinației stabilită în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor.

Primăriile comunale sunt finanțate din:

– veniturile proprii ale comunelor prevăzute în bugetul local;

– cotele și sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

– cotele adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale;

– transferurile cu destinație specială de la bugetul de stat.

Primăria Denta primește cote defalcate după cum urmează:

– din TVA – pentru salariile din învățământ;

– din impozitul pe salariu – pentru salariile și cheltuielile materiale ale primăriei.

Pentru echilibrarea bugetului local se primesc sume de la Consiliul județean. De asemenea, din cote, Consiliul județean alocă sume folosibile pentru ajutoare sociale și ajutoare pentru persoanele cu handicap grav.

Exercițiul bugetar este anual, fiind deschis la 1 ianuarie și se închide la 31 decembrie pe baza:

– bugetului de venituri și cheltuieli aprobat;

– notei de finanțare privind determinarea necesarului de credite bugetare;

– notei justificative privind solicitarea de sume defalcate din impozitul pe salarii;

– comunicării către trezoreria locală a creditelor deschise din bugetul local pe lună;

– dispoziției bugetare.

Plățile care reprezintă cheltuieli se efectuează în limita prevederilor din bugetul comunal cu repartizarea pe trimestre; ele se fac prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, numai după deschiderea creditelor bugetare.

Deschiderea creditelor din bugetul comunal se face de către ordonatorul principal de credite, primarul comunei, pe baza cererii de deschidere cu defalcare pe cheltuieli curente și de capital, întocmită de contabilul comunei.

După analizare și aprobare de către primar, acesta transmite cererea bugetară la trezoreria teritorială, la care are contul deschis primăria (Trezoreria Deta).

Nota de finanțare privind determinarea necesarului de credite bugetare (Anexa 2) se elaborează lunar de către contabilul comunei pentru ordonatorul principal de credite și cuprinde următorii indicatori:

– venituri proprii prevăzute a se încasa de la începutul anului;

– venituri încasate de la începutul anului până la începutul lunii;

– venituri ce urmează a se încasa în luna pentru care se solicită deschiderea de credit;

– cheltuieli efectuate de la începutul anului până la finele lunii;

– cheltuieli ce urmează a se efectua în luna pentru care se solicită deschiderea de

credite;

– credite bugetare deschise de la începutul anului;

– credite bugetare solicitate a fi deschise.

Nota de finanțare se semnează de către șeful compartimentului finaciar contabil și se aprobă de primar.

Nu se poate face nici o operație prin trezorerie dacă nu au fost deschise credite la toate conturile. Aceste deschideri se fac conform notei precedente care se depune la trezorerie, cel târziu până în data de 20 a lunii precedente celei pentru care se face deschiderea de credite.

Deschiderea creditelor bugetare prin trezorerii declanșează practic execuția de casă a bugetelor locale, evidențiindu-se în conturi distincte (Anexa 3):

– venituri bugetare pe structura clasificației bugetare;

– cheltuielile în limita creditelor bugetare aprobate și a destinației stabilită pentru realizarea obiectivelor propuse;

– alte operațiuni finaciare ale ordonatorilor de credite bugetare dispuse de aceștia;

– veniturile extrabugetare și cheltuielile dispuse din acestea;

– registrul pentru evidența mijloacelor fixe;

– registrul pentru evidența datoriei publice locale.

Înregistrările în aceste registre sunt efectuate pe bază de documente justificative de către contabilul primăriei.

3.1.2. CONTABILITATEA OPERAȚIILOR BĂNEȘTI

PRIN CASIERIE

Mijloacele bănești ale primăriei provin din veniturile proprii încasate în numerar prin casierie, precum și din taxe: apă, coșerit, salubritate, pășunat, pază obștească, chiriile pentru terenuri, case de stat, spații comerciale, amenzi și contravaloarea serviciilor prestate, executări de lucrări, rețineri, imputații, ridicări de numerar din conturile deschise la trezoreriile locale.

Prin intermediul casieriei se efectuează plăți pentru salariile personalului primăriei, indemnizațiile de naștere, ajutoare sociale și alte plăți.

Documentele care stau la baza efectuării acestor încasări sunt chitanța și Borderoul desfășurător al încasărilor.

Chitanța este un document cu regim special care se ridică de la Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlul Financiar de Stat de către contabilul-șef al primăriei comunale, prin care se efectuează operațiunea de încasare prin casierie a impozitelor, taxelor și a altor drepturi cuvenite statului. Chitanța constituie documentul justificativ de întocmire a Borderoului desfășurător al încasărilor, precum și de înregistrare în evidențele nominale (registru rol unic).

Evidența carnetelor chitanțiere primite, predate și întrebuințate se ține de către contabililul-șef al primăriei cu ajutorul unui Registru de evidență a carnetelor-chitanțiere. În acest registru se deschid partizi separate pentru fiecare tip de carnete chitanțiere în parte. Pe ultima pagină a fiecărui carnet chitanțier se înregistrează numerotarea carnetelor de la nr. 1 la numărul ultima filă, după care se semnează de contabilul șef, iar casierul semnează de primirea carnetelor chitanțiere.

Nu se eliberează noi carnete chitanțiere până nu se face decontarea celor folosite, specificându-se în registrul de evidență a carnetelor chitanțiere, predarea, respectiv, restituirea lor.

Chitanța se întocmește în 2 exemplare, exemplarul 1 se remite contribuabilului, iar exemplarul 2 rămâne în carnet la emitent.

Borderoul desfășurător al încasărilor (Anexa 4) se întocmește zilnic pe baza cotoarelor chitanțierelor emise de către agentul fiscal și cuprinde informații cu privire la:

– numele și prenumele contribuabilului;

– numărul casei și numărul rol;

– numărul chitanței emise și data;

– natura încasărilor: impozit pe clădiri, chirii case de stat, taxe de pășunat, copiere, cheltuieli de judecată, taxă de timbru, etc.

Borderoul desfășurător al încasărilor este prezentat în Anexa 4.

Pe baza Borderoului desfășurător al încasărilor se întocmește de către casier Registrul de casă și se predă ca anexa la contul casierului, la contabilul primăriei.

Efectuarea plăților prin casierie se efectuează prin întocmirea dispoziției de plată.

La sfârșitul zilei se sintetizează atât încasările cât și plățile în ordinea cronologică în care au avut loc operațiunile în registrul de casă, întocmit de casierul primăriei sau de agentul fiscal. Registrul de casă (Anexa 5) trebuie să fie numerotat și sigilat, iar numărul filelor din registrul de casă trebuie să fie certificate de primarul comunei și contabilul șef, pe ultima filă din registru.

Conducătorii unităților administrativ teritoriale răspund de buna organizare și desfășurare a activității de casierie, în vederea asigurării gospodăririi raționale a mijloacelor bănești. Sumele încasate se păstrează în casieria primăriei până la depunerea lor la Trezoreria locală, sau se efectuează plăți cu respectarea dispozițiilor legale.

Casierul sau agentul fiscal exercită o funcție gestionară și este numit prin decizia primarului comunei, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. Zilnic, casierul primăriei sau agentul fiscal totalizează operațiile de încasări și plăți, stabilind soldul casieriei care se raportează pe fila din ziua următoare. Suma maximă pe care are voie să o păstreze în casierie este de 10.000.000 lei.

Suma totală a încasărilor, conform Borderoului desfășurător al încasărilor, precum și numerarul ridicat de la Trezoreria locală pe baza CEC-ului de numerar se înregistrează în coloana 11 “Încasări” a registrului de casă, după care se defalcă pe surse de venituri.

Conform planului de casă stabilit de către Trezoreria județeană, încasările în surplus se depun la trezoreria operativă care deservește comuna.

Sumele depuse la trezoreria operativă sunt consemnate în foaia de vărsământ (anexa 6). Plățile efectuate prin casierie pentru salarii, avansuri spre decontare, procurări de materiale și depuneri la trezoreria operativă, se înregistrează în coloana 12 “Plăți” a registrului de casă, după care se defalcă pe destinații potrivit clasificației bugetare.

Primul exemplar al registrului de casă se detașează, iar la acesta se anexează borderourile desfășurătoare de încasări, precum și toate documentele privind efectuarea plăților în numerar și vărsăminte la trezoreria locală. Aceste documente se predau la compartimentul financiar-contabil în aceeași zi sau cel mai târziu a doua zi, sub semnătură în registrul de casă.

Contabilul șef al primăriei verifică documentele de încasări și plăți preluate de la casier sau agentul fiscal, urmărind dacă soldul înscris în registrul de casă este stabilit sau dacă sumele încasate au fost depuse în termen la trezoreria locală. Periodic are loc confruntarea primului exemplar cu exemplarul al doilea rămas la dosar.

În cazul operațiunilor de plăți se verifică dacă sumele înscrise în registru de casă corespund cu cele înscrise în documentele de plăți prezentate și dacă există semnătura primitorului.

3.1.3. CONTABILITATEA OPERAȚIILOR BĂNEȘTI

PRIN TREZORERIA OPERATIVĂ

Execuția de casă a bugetului comunal se efectuează prin trezoreria locală, deschizându-se primăriei:

– conturi de disponibil pentru mijloace bugetare ale bugetului comunal;

– conturi de disponibil pentru mijloace extrabugetare ale bugetului comunal;

– conturi de disponibil pentru fonduri cu destinație specială.

În contul de disponibil pentru mijloace bugetare se concentrează toate veniturile încasate potrivit bugetului comunal aprobat, din care sunt efectuate plăți pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute în bugetul comunal pe destinații, în limita disponibilului existent în cont. Evidența operațiunilor efectuate prin conturile de disponibil, care privesc execuția bugetului comunal, se ține numai cu ajutorul extrasului de cont primit de la trezoreria operativă la care sunt deschise conturile respective.

La ridicarea extraselor de cont, contabilul primăriei are obligația să verifice concordanța dintre sumele înscrise în acestea pe debit și credit cu cele prevăzute în documentele anexate. Dacă corespund cu datele din evidențele anexate, contabilul ridică extrasul și procedează la operarea lor în contabilitatea proprie. În caz contrar, contabilul nu ridică extrasul de cont, solicitând lămuriri și informații suplimentare pe care trebuie să le aibă în vedere trezoreria operativă în operațiunea de refacere a extrasului de cont.

Evidența plăților din conturile de disponibil ale primăriei în contul altor unități patrimoniale pentru plata unor prestări de servicii pentru: consumul de energie electrică, termică, apă-canal, gaze naturale, convorbiri telefonice se efectuează pe bază de ordin de plată

Contabilitatea operațiilor bănești “fără numerar”, care reprezintă plăți de casă și cheltuieli efective, se ține cu ajutorul “Registrului pentru evidența cheltuielilor și a altor operații”. Acest registru ține evidența pentru înregistrarea în contabilitatea primăriei comunale a operațiunilor privind mișcarea sumelor în conturile de disponibil deschise la trezoreria finanțelor publice. În acest scop se deschide câte o partidă pentru fiecare cont al comunei. Înregistrările făcute în conturile primăriei pe baza extraselor de cont și a documentelor justificative anexate sunt efectuate în aceste partizi din registru.

Operațiile care privesc mijloacele extrabugetare și fondurile cu destinație specială se evidențiază distinct pentru fiecare cont de disponibil în câte o partidă din “Registrul pentru evidența cheltuielilor și a altor operații”. Plățile din aceste conturi către agenții economici pentru materiale, obiecte de inventar aprovizionate sunt efectuate pe baza ordinului de plată, a dispoziției de plată pentru virarea contribuției la asigurări sociale, semnate de primar și contabilul primărie.

3.2. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII

DECONTĂRILOR LA COMUNE

Primăriile comunale au relații de decontare cu debitorii, clienții, creditorii și furnizorii, precum și cu ordonatorii terțiari de credite, finanțați din bugetul comunei (școli, spitale, etc).

Decontările cu debitorii provin din acordarea avansurilor spre decontare din sumele imputate pentru pagube produse domeniului public, sau din alte sume datorate de agenții economici sau de persoane fizice.

Decontările cu creditorii evidențiază sumele datorate unor persoane fizice sau juridice pentru salarii neridicate, pentru garanții reținute, servicii prestate sau lucrări executate.

Contabilitatea decontărilor cu debitorii și cu creditorii se realizează cu ajutorul “Registrului pentru evidența cheltuielilor și a altor operații”, în care se deschid partizi pentru fiecare debitor, creditor sau furnizor cu care primăria comunală are relații de decontare.

În partizile deschise în registrul pentru evidența debitorilor, creditorilor, furnizorilor, se înscriu denumirea instituției sau a unității patrimoniale și sediul ei, respectiv numele și prenumele în cazul persoanelor fizice. În ceea ce privește partizile de decontări, respectiv debitori, clienți, creditori și furnizori, operațiile se înregistrează astfel:

În coloana 3 “Debit” din registru se înregistrează în cazul debitorilor-suma debitului, în cazul avansului spre decontare acordat-suma eliberată drept avans, iar în coloana “Credit” se înregistrează sumele încasate de la debitori sau justificate.

În legătură cu partizile de creditori și furnizori, în coloana 4 “Credit” se înregistrează sumele datorate acestora iar în coloana de “Debit” se înregistrează sumele achitate pentru lichidarea obligațiilor față de aceștia. Operațiunile privind decontările cu debitorii și creditorii comunei se înregistrează pe baza documentelor justificative care generează raporturile de drepturi și obligații.

Pentru evidența decontărilor cu ordonatorii terțiari de credite din subordinea primăriei privind finanțarea acestora, se utilizează tot “Registrul pentru evidența cheltuielilor și a altor operații”. În cadrul părții I din registru se deschid partizi distincte pentru operațiile de decontări privind finanțarea pentru fiecare ordonator terțiar de credite în parte. În coloana debit se înregistrează sumele puse la dispoziția lor, iar în coloana de “Credit” cheltuielile preluate de la aceștia.

Concordanța înregistrărilor în cadrul partizilor cu cele din evidența ordonatorilor terțiari se realizează trimestrial pe baza dărilor de seama contabile întocmite de ordonatorii de credite terțiari.

3.3. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII VENITURILOR

Buna funcționare a unei primării comunale depinde de încasarea la timp a veniturilor proprii cuvenite acesteia din impozite, taxe, alte venituri prevăzute în legislația în vigoare, venituri care îi permit efectuarea cheltuielilor de funcționare. În acest context, se relevă importanța deosebită pe care primăriile comunale trebuie să o acorde mobilizării la un nivel maxim a veniturilor care revin bugetului comunal, precum și celorlalte venituri extrabugetare previzionate în bugetul comunal.

Pentru funcționarea unor servicii publice locale create în interesul locuitorilor, primăriile comunale stabilesc taxe speciale ce se încasează numai de la locuitorii care se folosesc de serviciile prestate. Serviciile publice speciale pe care primăriile comunale le pot organiza și pune la dispoziția unui anumit segment al populației pot să acopere sectoare foarte diferite ale nevoii sociale și în această direcție autoritățile locale au o deplină autonomie decizională. Cuantumul taxelor speciale se stabilește pentru a acoperi cel puțin sumele investite și cheltuielile curente de întreținere a acestor servicii.

Constatarea, așezarea și urmărirea încasării veniturilor bugetelor comunale se realizează prin organele fiscale proprii subordonate Ministerului Finațelor sau ordonatorului de credite.

Încasarea veniturilor proprii ale bugetului comunal se face prin intermediul agenților fiscali din cadrul primăriei sau prin intermediul casierului primăriei. Acestea se depun în conturile de venituri ale bugetului local deschise la trezoreria operativa, din care se alimentează conturile de disponibil ale primăriilor comunale pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul comunal. Contabilitatea este menită să oglindească realizarea tuturor veniturilor conform evaluării bugetare făcută în bugetul comunal.

Se organizează de către organele financiar contabile ale comunei, o contabilitate analitică pe plătitori a veniturilor bugetului comunal și o evidență centralizată pe surse de venituri. Evidența nominală (analitică) pe plătitori se ține cu ajutorul “Registrului Rol contribuabil” care se întocmește de organul fiscal .

În acest registru se înscriu toate gospodăriile din comună în ordinea numerelor de casă, fiind ținut pe satele aparținătoare comunei precum și pentru orice fel de contribuabil. În cuprinsul registrului se deschide câte o partidă distinctă pentru fiecare gospodărie în parte, în ordinea numărului de casă, pe o perioadă de 5 ani. La partida respectivă se înscriu în coloane separate, grupate potrivit naturii impozitelor și taxelor, toate sumele datorate (D), sumele încasate (C), soldul rămas de plata (S) și distinct majorările de întarziere (M), percepute de la contribuabilul în cauză. Debitele restante la finele anului se raportează ca rămășițe în anul următor.

Pentru faptul că în registrul amintit veniturile se grupează într-o singură partidă, există mai multe feluri de debite ale aceluiași plătitor, cum sunt: impozitul pe clădiri și terenuri, taxe asupra mijloacelor de transport, impozit pe venitul agricol, etc.

Evidența nominală a contribuabililor care au de plată la buget sume provenite din amenzi, imputații, despăgubiri din cheltuieli de judecată și penale, etc se întocmește de către contabil sau operatorul de rol cu ajutorul documentului numit “Registrul rol alte venituri”. Evidența centralizată a veniturilor la comune se organizează și conduce cu ajutorul “Registrului pentru evidența veniturilor” ( Anexa 7), care se întocmește de organele fiscale din cadrul primăriei.

Evidența veniturilor în cadrul registrului se organizează în partizi analitice grupate distinct pe următoarele părți:

– Partea I – pentru evidența veniturilor bugetului local și a primelor de asigurare (autoturisme, autovehicule) în cuprinsul căreia se deschid partizi distincte pentru fiecare capitol și subcapitol de venituri conform clasificației bugetare. La sfârșitul primei părți, pentru evidența sumelor încasate în contul primelor de asigurare, prin efectul legii, se deschid partizi distincte pentru primele de asigurare, pentru răspunderea civilă auto de la cetățeni;

– Partea a II-a – pentru evidența veniturilor extrabugetare în cuprinsul căreia, contabilitatea se organizează și conduce în partizi distincte, pe subdiviziunile bugetului aprobat pentru fiecare activitate extrabugetară;

– Partea a III-a – pentru evidența fondurilor cu destinație specială în cadrul căreia contabilitatea se organizează și conduce în partizi distincte pe subdiviziunile bugetului aprobat. Pentru fiecare partida se rezervă numarul de file corespunzator evidenței operațiunilor pe întregul an.

Registrul cuprinde următoarele date:

– în partea de sus a partizii se înscrie denumirea venitului, capitolul și subcapitolul venitului din clasificația bugetară, evaluarea bugetară a venitului conform bugetului comunal aprobat anual, cu defalcarea pe trimestre;

– în coloanele 3-5 se înscriu debitele stabilite pe anul curent și din rămășiță, precum și scăderile aprobate;

– în coloanele 6-9 se înscriu sumele încasate din debitele din anul curent și din rămășiță, inclusiv majorările de întârziere încasate, iar în coloana 8 se înregistrează încasările de venituri fără debit;

– în coloana 10 se evidențiază încasările în numerar din totalul încasărilor.

Înregistrările în “Registrul rol contribuabil” și în “Registrul pentru evidența veniturilor” se efectuează pe baza următoarelor documente:

– înregistrările de debite se realizează pe baza “Borderoului de debite-scăderi” care se întocmește de inspectorii din cadrul primăriei comunale, în două exemplare. Un exemplar însoțește actele pe baza cărora se face debitarea pe anul curent, iar exemplarul al doilea rămâne la cotor; circulă de la organul fiscal la contabil sau operatorul de rol, după caz;

– listele de rămășiță pentru debitele restante, întocmite pe baza situației din evidența

nominală la sfârșitul anului de organele fiscale comunale;

– Hotărârile judecătorești pentru diverse sume care fac obiectul debitării, cheltuieli de judecată și alte sume;

– Procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor pentru amenzi de circulație, despăgubiri și alte amenzi.

– Adresa confirmare debite se întocmește în două exemplare de către contabil sau operatorul de rol, după caz, pentru confirmarea debitelor primite spre urmărire și încasare de către unitățile fiscale de la alte unități. Exemplarul 1 se expediază unității care atrimis debitul pentru înregistrarea scăderii lui din evidență, iar exemplarul 2 rămâne la unitatea fiscală care a confirmat debitul;

– Dispoziția de impunere-înștiințare de plată privind veniturile din activități independente, altele decât cele care intră în impozitul pe venit, reprezintă documentul de calcul al impozitului datorat de persoanele ce desfășoară activități independente, pe baza datelor din declarația de impunere. Se întocmește în 2 exemplare de organul fiscal din cadrul primăriei comunale, originalul predându-se contribuabilului iar copia rămâne la dosarul fiscal al contribuabilului.

Înregistrările de încasare a veniturilor de la contribuabili din impozite și taxe se fac pe baza următoarelor documente:

– chitanțierele, care sunt utilizate pentru încasarea impozitelor și a taxelor în numerar de la contribuabili;

– borderoul desfășurător al încasărilor, întocmit zilnic de agentul fiscal sau casierul încasator;

– notele de virare întocmite de contabil pentru virarea plusurilor de încasări;

– ordinul de plată pentru restituirea plusurilor de venituri încasate.

Pe baza documentelor de încasare a veniturilor cuvenite primăriilor comunale, veniturile se înregistrează pe poziții nominale în Registrul Rol contribuabil, iar totalul lor pe surse de venituri, potrivit clasificației bugetare, se înregistrează în Registrul pentru evidența veniturilor. În cadrul acestuia, la finele perioadei, veniturile se totalizează cumulat de la începutul anului. Evidența veniturilor fără debit încasate de la populație se face pe baza chitanțierelor și a extraselor de cont pentru sumele încasate prin trezorerie din popriri și a documentelor anexate.

Agenții fiscali înscriu plătitorii de impozite și taxe în extrasul de rol, în care sunt evidențiate debitele datorate de contribuabili și încasările făcute în contul acestora, potrivit documentelor de debitare și încasare. Pentru evidența veniturilor extrabugetare ce se constituie la nivel comunal, pentru care nu se constituie în prealabil debite, se deschide câte o partidă rezervată în partea a doua, în registrul pentru evidența veniturilor, pentru fiecare venit extrabugetar, după cum urmează:

– venituri de la căminul cultural;

– venituri din piețe, târguri și oboare;

– venituri de la băile publice;

– venituri de la dărace de lână, etc.

Fondurile cu destinație specială, constituite la nivelul primăriei comunale, sunt:

– sumele primite de la bugetul statului pentru pietruirea drumului și alimentarea cu apă a satelor;

– paza obștescă comunală;

– alte fonduri speciale, etc.

Pentru fiecare din aceste fonduri, se deschide câte o partidă distinctă în partea a II-a în “Registrul pentru evidența veniturilor”, în care se evidențiază sumele încasate pentru constituirea fondurilor respective. Pe baza registrului pentru evidența veniturilor, primăria întocmește trimestrial un centralizator al veniturilor încasate din impozite și taxe și alte venituri ale bugetului comunal denumit “Cont de debit încasări”.

3.4. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII CHELTUIELILOR

Contabilitatea cheltuielilor bugetare la primăriile comunale se ține cu ajutorul “Registrului pentru evidența cheltuielilor și a altor operații”, de către contabilul primăriei comunale. În acest registru se înregistrează plățile de casă, respectiv cheltuielile efective potrivit bugetului aprobat.

Pentru efectuarea plăților în vederea finanțării acțiunilor înscrise în bugetul primăriei este necesar ca mai înainte să fie aprobate credite bugetare, în limita cărora se pot efectua cheltuielile respective. Creditele bugetare por fi aprobate doar dacă cuantumul lor nu depășește prevederile înscrise în bugetul de venituri și cheltuieli al comunei, împărțite astfel:

– cheltuieli curente, din care:

– cheltuieli de personal;

– cheltuieli materiale;

– cheltuieli de capital.

Deschiderea creditelor bugetare se face de către ordonatorul principal de credite – primarul comunei – către trezoreria finanțelor publice locale, potrivit anexei 2. Plățile de casă și cheltuielile efective se înregistrează zilnic de către contabilul comunei în ordine cronologică, în baza documentelor justificative pe capitole, subcapitole, articole și aliniate, pentru realizarea acțiunilor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli al comunei.

Evidența plăților de casă și a cheltuielilor efective în cadrul registrului pentru evidența cheltuielilor și a altor operațiuni se organizează în partizi analitice, grupate distinct în următoarele părți:

– Partea I pentru evidența plăților de casă și a cheltuielilor efective efectuate din mijloace bugetare;

– Partea a II-a pentru evidența plăților de casă și a cheltuielilor efective efectuate din mijloace extrabugetare;

– Partea a III-a pentru evidența plăților de casă și a cheltuielilor efective efectuate din fonduri cu destinație specială.

În cadrul fiecărei părți se deschid partizi distincte pe subdiviziunile clasificației bugetare economice. În partizile deschise pentru evidența cheltuielilor, în partea de sus a fiecărei partizi se înscriu creditele bugetare anuale, cu repartiția pe trimestre a acestora pe capitole, subcapitole, articole și aliniate. Aceste date se înregistrează după bugetul aprobat, precum și modificările ulterioare ale creditelor anuale sau trimestriale intervenite în același an bugetar.

Operațiunile pentru evidența cheltuielilor se înregistrează astfel:

– în coloana 3 “Debit” din registru, se înscriu plățile de casă efectuate din contul de finanțare în cazul primăriilor comunale finanțate prin trezorerii ale finanțelor publice, menționându-se data și felul documentului de plată, explicația operațiunilor, sumele plătite care nu reprezintă în același timp și cheltuielile efective, cum sunt de exemplu: valoarea materialelor aprovizionate și achitate furnizorilor, ridicările de numerar din contul de la trezoreria finanțelor publice pentru plata salariilor și a altor drepturi de personal, avansurile spre decontare, etc.;

– în coloana 4 “Credit” din registru, se înregistrează plățile de casă care sunt în același timp și cheltuieli efective, ca de exemplu: plata serviciilor prestate și a lucrărilor efectuate (convorbiri telefonice, telex, iluminatul public, etc.), plata bunurilor de natura mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar achiziționate, decontarea cheltuielilor făcute din avansuri spre decontare, etc. De asemenea, eventualele reconstituiri ale mijloacelor bănești, respectiv diminuări ale cheltuielilor efective se înscriu în roșu, în coloanele corespunzătoare.

Tot în Partei I din registru se înregistrează plățile de casă și cheltuielile efective efectuate din mijloacele bugetului comunal pentru finanțarea activităților desfășurate de unitățile bugetare din subordinea comunei, ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, cum sunt: școlile, dispensarele medicale umane și veterinare, grădinițele de copii, creșele, bibliotecile comunale, etc.

Plățile de casă și cheltuielile efective aferente activităților extrabugetare din comune, ocazionate de întreținerea și funcționarea caselor de cultură, a muzeelor, școlilor populare de artă, a camerelor de cazare în comune, etc. se înregistrează în Partea a II-a din registrul pentru evidența cheltuielilor și a altor operațiuni.

Cheltuielile se efectuează numai pe bază de acte justificative, după ce în prealabil au fost vizate pentru controlul financiar preventiv de către contabilul primăriei și aprobate de primar. În această calitate se impune acordarea unei atenții deosebite asigurării utilizării cu maximă eficiență a fondurilor bugetare alocate prin bugetul comunal.

Fiecărei părți din registrul pentru evidența cheltuielilor și a altor operațiuni i se rezervă un număr suficient de pagini, pentru fiecare subdiviziune a clasificației funcționale și economice pe capitole și subcapitole și pe fiecare activitate în parte.

În registrul pentru evidența cheltuielilor și a altor operațiuni, la sfârșitul fiecărui trimestru sau la cererea primarului, cheltuielile se totalizează și se centralizează pe capitole, subcapitole, articole, aliniate și se întocmește “Darea de seamă contabilă” pentru raportarea executării bugetului comunal.

3.5. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII SALARIILOR

Încadrarea personalului în cadrul activității extrabugetare se face pe baza Dispoziției privind încadrarea, care va fi semnată de către primar și adusă la cunoștiința persoanei angajate împreună cu postul pe care îl va ocupa și salariul de încadrare, acesta putând fi negociat.

Încadrarea primarului se face odată cu confirmarea sa în postul de primar iar salariul este stabilit de către Guvern. Tot Guvernul stabilește și salariul viceprimarului.

În cadrul Primăriei Denta avem 13 consilieri, numărul acestora fiind determinat de numărul de locuitori din comună – 3.188, angajați pe bază de convenție civilă, salariul lor fiind de 15% din salariul primarului. Data angajării este data confirmării în funcția de consilier.

Salariul secretarului, al contabilului și al personalului din sectorul administrativ (funcționari publici) este în sumă fixă (nu se negociază), pe grade și trepte de salarizare, fiind stabilit de Consiliul județean.

Pe baza Condicii de prezență se întocmește Foaia colectivă de prezență, unde este consemnat timpul lucrat efectiv de salariat și se va întocmi statul de plată.

Pe statul de plată este trecut salariul de bază, primele, indemnizațiile de conducere, sporurile de vechime (în funcție de numărul de ani lucrați), concediile de odihnă, concediile medicale, rezultând total salarii brute. La acestea se calculează contribuția salariatului la asigurările sociale în cuantum de 11,67%, CASS 7% și șomajul de 1% (la salariul de bază plus sporurile permanente: indemnizație de conducere, spor de vechime). Se adaugă cheltuielile profesionale iar suma lor se scade din total salarii brute rezultând totalul veniturilor nete.

Pentru determinarea impozitului pe salariu din total venituri nete se scad deducerile personale, 1.600.000 lei, precum și deducerile suplimentare, 0,5% pentru fiecare membru al familiei aflat în întreținere și care nu beneficiază de venituri mai mari decât specifică legea. La valoarea astfel determinată, venit bază calcul, se aplică grila de impozitare stabilită de Guvern obținându-se impozitul pe salariu.

Determinarea salariului net, rest de plată, se face prin scăderea din total salar brut a valorii contribuției salariatului la CAS, CASS și șomaj, impozitul pe salariu și avansul acordat.

Unitatea administrativ-teritorială plătește la total salarii brute CAS 23,33%, CASS 7% și șomaj 5%.

Pornind de la statele de plată, se întocmește apoi Situația recapitulativă privind plata salarilor pe luna respectivă (Anexa 9). Aceasta este depusă la trezoreria locală unde este verificat modul de calcul al salariilor și valoarea dărilor generate de acestea către bugetele statului. Se complectează cererea de deschidere a creditului privind cheltuielile cu salariile personalului. Plata contribuțiilor către bugetele statului se face cu ordin de plată de trezorerie. Urmează apoi încasarea banilor de către casierul comunei pe baza Cecului pentru ridicarea de numerar.

Statul de plata cu drepturile de salarii cuvenite personalului se înregistrează în “Registrul pentru evidența cheltuielilor și a altor operații”.

Salariile sunt plătite în numerar prin casieria primăriei, pe bază de semnătură individuală.

Până la data de 20 ale lunii următoare celei în cauză se depun declarațiile privind contribuția salariaților și a unității la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj, a contribuție de asigurări sociale (pe dischetă) și a contribuției pentru asigurările de sănătate.

3.6. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII

MATERIALELOR

Primăriile comunale gestionează însemnate cantități de materiale, de gamă variată în funcție de specificul activității, fiind destinate atât consumului propriu cât și pentru necesitățile instituțiilor bugetare din subordinea lor. Materialele se achiziționează din mijloacele bugetului comunal, din mijloace extrabugetare și fonduri cu destinație specială sau se primesc fără plată în cadrul acțiunilor centralizate.

Căile de intrare a materialelor și documentele pe baza cărora se înregistrează, sunt:

– materialele achiziționate de la furnizori sau de pe piață, care se înregistrează pe baza: facturilor fiscale, notei de recepție și constatării de diferențe;

– materialele primite de la unitățile ierarhic superioare, înregistrate pe baza bonului de predare-transfer-restituire;

– materialele care se aprovizionează centralizat prin organul județean de specialitate și sunt expediate de furnizori direct primăriilor beneficiare. Materialele se recepționează de către acestea pe baza documentelor însoțitoare;

– materialele rezultate din prelucrare în cadrul unităților administrativ-teritoriale sau din producție proprie, se înregistrează pe baza bonului de predare-transfer-restituire;

– materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe sau scoaterea din folosință a obiectelor de inventar se înregistrează pe baza procesului vebal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri materiale;

– materialele constatate plus de inventar se înregistrează pe baza “Procesului verbal întocmit de comisia de inventariere”;

– furajele produse pe pășunile comunale, loturile zootehnice și semințele de pe loturile semincere se înregistrează pe baza unui proces verbal în care se evaluează aceste furaje și semințe la “costul lucrărilor executate”;

– materialele ieșite din gestiune pentru consumul curent se înregistrează pe baza “bonului de consum”, pentru efectuarea reparațiilor curente și capitale precum și pentru lucrările de investiții;

– alimentele necesare preparării hranei la unitățile de învățământ, spitale, case de copii, cantine pentru elevi, se înregistrează pe baza “listei zilnice de alimente”;

– materialele destinate vânzării se înregistrează pe baza “avizului de expediere” care stă la baza întocmirii facturii.

Contabilitatea materialelor se ține cu ajutorul “Registrului de materiale” potrivit anexei 10. Prima parte a registrului de materiale cuprinde o evidență global-valorică, pe grupe de materiale pentru fiecare fond din care au fost procurate (de la bugetul comunal, din fonduri extrabugetare, din fonduri cu detinație specială):

– medicamente și materiale sanitare;

– materiale de întreținere și gospodărire;

– alimente și furaje;

– materiale cu caracter funcțional;

– alte materiale;

– produse rezultate din activitatea instituțiilor.

Grupele de materiale menționate anterior corespund conturilor analitice din planul de conturi pentru instituțiile publice. La grupa “Produse rezultate din activitatea instituțiilor” se înregistrează produsele obținute din activitatea economică organizată de primării și de unitățile finanțate din bugetul comunal fără contabilitate proprie.

Încadrarea materialelor pe grupele menționate se face potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor, înregistrându-se totalul valoric al materialelor din grupa respectivă stabilit la sfârșitul perioadei precedente. Pe întreaga durată a anului, se înregistrează intrările și ieșirile valorice rezultate din documentele justificative.

Partea a doua a registrului de materiale cuprinde o evidență analitică cantitativ-valorică pe feluri de materiale deschisă în cadrul fiecărei grupe menționate mai sus, separat pe fondurile din care sunt procurate materialele și pe gestionari. Materialele eliberate unităților fără contabilitate proprie (școli generale, circumscripții sanitare și veterinare, cămine culturale, biblioteci comunale, etc.) sunt înregistrate în registrul de materiale, la ieșiri și concomitent la intrări și evidențiate în poziții global-valorice deschise pe unități și pe grupe de materiale. Unitățile beneficiare de materiale organizează și conduc evidența cantitativă pe feluri de materiale. Aceste instituții subordonate primăriei comunale întocmesc trimestrial “Situații centralizatoare”, care cuprind cantitățile și valoarea materialelor consumate. Stocurile de materiale stabilite prin inventariere la finele anului se confruntă cu soldurile rezultate din evidența global-valorică a primăriei comunale și se raportează prin darea de seamă contabilă anuală privind execuția bugetului comunal.

Unitățile fără contabilitate proprie pot primi direct materiale de la organele de specialitate ale consiliilor județene, pe care le evidențiază cantitativ în partizi deschise pe feluri de materiale. În evidența primăriei comunale de care aparțin aceste unități, materialele se evidențiază în partizi global-valorice deschise în cadrul aceluiași registru de materiale. Materialele astfel achiziționate și date în consum, nu se înregistrează pe cheltuieli în contabilitatea primăriei comunale. Stocurile de materiale stabilite prin inventariere la sfârșitul anului se comunică organelor de specialitate ale consiliilor județene, pentru a proceda la rectificarea cheltuielilor efective.

Materialele se înregistrează atât la intrări cât și la ieșiri, la prețurile de înregistrare rezultate din documentele de recepție, iar în cazul celor din producție proprie, la costul de producție. Asigurarea integrității patrimoniale a stocurilor de valori materiale aflate la unitățile fără contabilitate proprie se realizează prin verificarea periodică a gestiunii de către contabilul primăriei.

3.7. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII

OBIECTELOR DE INVENTAR

Ca obiecte de inventar în cadrul Primăriei Denta întâlnim scule (ciocan, patent, fierastrău, pile, menghină, filiere, etc), care deservesc partea de întreținere, calculator de birou, perforator, capsator, etc, pentru partea de birouri, găleți, mături, perii, etc pentru curățenie, etc

.Obiectele de inventar se înregistrează în contabilitatea primăriei comunale, la prețul de facturare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată și cheltuielile de transport aprovizionare. Gestionarea și contabilitatea obiectelor de inventar la primăriile comunale se ține după aceleași reguli și pe baza documentelor prevăzute la contabilitatea materialelor.

Pentru unele obiecte de inventar de natura aparaturii sanitare sau didactice, a instrumentarului medical sau muzical, se poate organiza aprovizionarea centralizată a acestora prin organul județean de profil: inspectoratul școlar județean, inspectoratul pentru cultură, direcția sanitară județeană sau printr-o unitate specializată. Acest fapt impune ca primăriile comunale să vireze unităților respective mijloacele bănești necesare, sub formă de sume de mandat, împreună cu lista obiectelor de inventar care urmează a se achiziționa.

Pentru obiectele de inventar achiziționate și primite de școli, cămine culturale, dispensare medicale, etc. de la organele județene de specialitate, contabilul primăriei comunale este obligat să confirme în termen de 3 zile primirea și înregistrarea acestora în patrimoniul comunei.

Confirmarea primirii obiectelor de inventar se face pe baza “Bonului de transfer-restituire” primit de la organul județean de persoana împuternicită pentru ridicarea obiectelor de inventar. După înregistrarea bonului în evidența operativă, acesta se predă contabilului primăriei.

Formularul “Bon de transfer-restituire” servește ca document de însoțire a bunurilor pe timpul transportului cât și pentru descărcarea gestiunii unității predătoare și încărcarea gestiunii unității primitoare a obiectelor de inventar.

Contabilitatea obiectelor de inventar în folosință se ține cu ajutorul “Registrului de materiale” global-valoric de către contabilul primăriei, pe unități subordonate. Obiectele de inventar cuprinse în evidența global-valorică desfășurată pe fiecare unitate se consemnează în exemplarul “Listei de inventariere” de la contabilitate, întocmit cu ocazia inventarierii.

Pentru evidența global-valorică, în cadrul registrului de materiale se deschid partizi separate, rezervându-se fiecărei unități numărul de file corespunzătoare pentru înregistrarea tuturor obiectelor date în folosință.

La locurile de folosință, evidența operativă a obiectelor de inventar se conduce cu ajutorul celui de al doilea exemplar al “Listei de inventariere” de către responsabilul locului de folosință. Acesta consemnează intrările și ieșirile cantitative de obiecte de inventar, asigurând o concordanță cu exemplarul existent la contabilitatea primăriei.

3.8. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII

MIJLOACELOR FIXE

Primăria Denta deține, ca mijloace fixe, clădiri care adăpostesc sediul primăriei, a dispensarului uman și a celui veterinar, căminul cultural, școala, precum și un număr de 7 case sociale rezervate persoanelor foarte sărace din comună, mijloace de transport auto, utilaje de lucru, tractor, pompe de apă, etc.

La nivelul primăriilor comunale, contabilitatea mijloacelor fixe se ține la valoarea de inventar cu ajutorul “Registrului pentru evidența mijloacelor fixe” aflate în administrarea primăriilor, inclusiv a mijloacelor fixe aflate în folosința instituțiilor fără organe proprii de contabilitate, finanțate din bugetul comunal.

Registrul servește ca document de evidență a numerelor de inventar atribuite mijloacelor fixe în folosință, precum și pentru evidența locurilor de folosință a mijloacelor fixe la școli generale, circumscripții sanitare, veterinare, biblioteci, cămine culturale sau alte unități situate pe raza primăriei, fără organe proprii de contabilitate.

Registrul pentru evidența mijloacelor fixe se întocmește într-un exemplar, de contabilul primariei, și este sistematizat astfel:

– Prima parte a registrului este destinată contabilității sintetice global-valorice a mijloacelor fixe, organizată și condusă în partizi distincte pe fiecare categorie prevăzută în clasificarea fondurilor fixe:

– 011 Terenuri;

– 013 Mijloace fixe;

– 01 Construcții;

– 02 Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru);

– 04 Mijloace de transport;

– 06 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale.

Deschiderea registrului și sistematizarea partizilor pe categorii de mijloace fixe se face în funcție de numărul mijloacelor fixe existente în patrimoniul comunei, cât și al celor care vor fi procurate și date în folosință, în cadrul fiecărei categorii de mijloace fixe. Dacă este cazul, se pot folosi mai multe registre.

O particularitate distinctă prezintă contabilitatea mijloacelor fixe de natura obiectelor asimilate mijloacelor fixe, cum sunt: cărțile din biblioteci, discurile și benzile de magnetofon, casetele cu înregistrări stereo-audio și video imprimate definitiv și valorile de muzeu. Contabilitatea acestora se ține numai global-valoric, în Partea I a registrului pentru evidența mijloacelor fixe, fără desfășurare analitică. Pentru aceasta se ține o evidență tehnico-operativă pe obiecte: vloume, discuri și benzi, casete, tablouri și valori de muzeu și expoziție, potrivit prevederilor Ministerului Culturii.

– Partea a II-a a registrului pentru evidența mijloacelor fixe este rezervată contabilității analitice a mijloacelor fixe aflate în folosința primăriei comunale și a unităților subordonate fără organe proprii de contabilitate. Partizile analitice se deschid pentru fiecare mijloc fix în parte, atribuindu-se și numere de inventar pentru mijloacele fixe intrate.

În cadrul fiecărei categorii de mijloace fixe se deschid partizi distincte pentru contabilitatea bunurilor care alcătuiesc patrimoniul public și bunurile ce constituie patrimoniul privat al comunei, grupate distinct de cele ce reprezintă proprietatea privată a statului.

Constituie patrimoniu al unității administrativ-teritoriale, bunurile mobile și imobile ce aparțin domeniului public de interes local, domeniului privat al acesteia, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial

Aparțin domeniului public de interes local al comunelor și orașelor:

– terenurile și clădirile de interes public, unde își desfășoară activitatea primăria, serviciile publice ale comunei sau orașului, școli, grădinițe, case de cultură, case de copii, cămine de bătrâni, cantine de ajutor social, cămine culturale, biblioteci, muzee, case memoriale, spitale, policlinici, dispensare medicale și veterinare, stadioane, săli de sport, etc.;

– căile de comunicație: drumurile comunale și străzile, podurile, pasajele și trotuarele aferente acestora;

– zonele de agrement: parcurile publice, zonele verzi și de agrement, locurile și pasajele, terenurile de sport și joacă pentru copii;

– piețele agro-alimentare, talciocurile, târgurile și oboarele, inclusiv construcțiile aferente;

– pădurile, pășunile, lacurile, cursurile de apă locale;

– rețelele de apă, canal și termoficare, inclusiv lucrările anexe;

– monumentele arhitecturale și istorice, rezervațiile naturale, grădinile botanice și zootehnice;

– alte bunuri mobile și imobile care sunt, potrivit legii sau prin natura lor, de uz sau de interes local, și nu au fost declarate de interes național.

Domeniul privat al comunei cuprinde bunurile mobile și imobile, altele decât cele care aparțin domeniului public, aflate sau intrate în proprietatea acestora prin căile și mijloacele legale.

Toate bunurile care aparțin unităților administrativ-teritoriale, indiferent din ce domeniu fac parte, sunt supuse inventarierii anuale și prezentării anuale a unui raport asupra situației bunurilor primăriilor locale.

Registrul pentru evidența mijloacelor fixe conține următoarele date:

– în coloana 1 se înscriu date pentru identificarea fiecărui mijloc fix, respectiv numărul de inventar atribuit, codul de clasificare, proveniența, marca, numărul de fabrică și seria, durata normală de serviciu, data dării în folosință. Atribuirea numerelor de inventar se face concomitent cu deschiderea partizilor analitice respective și înregistrarea celorlaltor date.

– în coloana 2 se înscrie denumirea mijlocului fix și caracteristicile tehnice ale acestuia. În coloanele 3-7 se înregistrează, pe rânduri separate, datele privind mișcarea mijloacelor fixe: data achiziționării – procurării mijlocului fix, felul și numărul documentului, valoarea de inventar a mijloacelor fixe intrate, ieșite și soldul valoric.

– în coloanele 8-10 se înscriu datele privind denumirea, numărul bucăților și valoarea instalațiilor, a accesorilor și amenajărilor anexe care privesc mijlocul fix. În coloana 11 se evidențiază locul de folosință a mijlocului fix respectiv.

Evidența operativă a mijloacelor fixe se ține cu ajutorul “Listei de inventariere”. Această listă se întocmește în două exemplare, din care unul rămâne la contabilul comunal și unul se predă salariatului responsabil, care a luat în primire bunurile respective. Contabilul comunal, precum și salariatul responsabil de mijloacele fixe luate în gestiune, înregistrează pe anul în curs, în listele de inventariere, intrările sau ieșirile de mijloace fixe din gestiune.

Obiectele de utilitate publică aflate în parcuri, pe străzi sau drumuri publice: coșurile de hârtii, băncile, diverse panouri pentru publicitate, etc., sunt reflectate în evidența tehnico-operativă, în care se înregistrează cantitatea și locul unde se găsesc obiectele respective.

Primăriile comunale achiziționează mijloacele fixe din fonduri alocate pentru investiții din bugetul comunal sau fonduri extrabugetare, din fonduri cu destinație specială sau prin transfer de la alte unități administrativ-teritoriale. Intrarea mijloacelor fixe în contabilitatea primăriilor comunale se efectuează în toate cazurile pe baza următoarelor documente, în funcție de natura mijloacelor fixe achiziționate:

– proces verbal de recepție;

– proces verbal de punere în funcțiune;

– proces verbal de recepție provizorie;

– proces verbal de recepție finală;

– contractul de închiriere.

Ieșirea mijloacelor fixe din patrimoniul primăriei comunale se face pe următoarele căi: prin scoaterea din funcțiune, constatare de lipsă la inventariere, prin transfer către alte primării, prin vânzare sau prin dare cu chirie pe baza următoarelor documente:

– proces verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri materiale;

– proces verbal al comisiei de inventariere;

– bon de mișcare a mijloacelor fixe;

– contract de închiriere.

Pentru identificarea mijloacelor fixe achiziționate sau primite prin transfer, se atribuie numere de inventar care se înscriu în toate documentele de evidență și în Registrul pentru evidența mijloacelor fixe, în ordinea cronologică a intrării, pe categorii.

În contabilitatea primăriilor comunale, mijloacele fixe sunt înregistrate la valoarea de inventar, care cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate pentru realizarea unei investiții, inclusiv cheltuielile de montare și punere în funcțiune:

– mijloacele primite prin transfer se înregistrează la valoarea consemnată în documentele de transfer; mijloacele fixe constatate plus sau mijloacele fixe independente rezultate în urma casării se contabilizează la valoarea stabilită prin documentele de evaluare; mijloacele primite prin donație se înregistrează la valoarea estimată conform normelor în vigoare;

– cărțile achiziționate pentru biblioteci sunt înregistrate la valoarea de procurare fără cheltuielile de transport și cele ocazionate cu legatul lor;

– cheltuielile pentru reparații curente și capitale nu modifică valoarea de inventar a mijloacelor fixe.

Valoarea de inventar a mijloacelor fixe se poate modifica numai pe bază de hotărâri ale Guvernului României.

3.9. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII

ACTIVITĂȚILOR EXTRABUGETARE

Potrivit legii, primăriile comunale pot aproba înființarea de activități integral finanțate din venituri extrabugetare pe lângă unele instituții și srevicii publice. Primăriile stabilesc, de asemenea, domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor precum și sistemul de organizare și funcționare a acestor activități.

Veniturile extrabugetare la primăria Denta sunt formate din taxe locale formate din:

– cultura – închiriere cămin cultural pentru nunți, botezuri, spectacole;

– pășune – s-a stabilit o taxă pentru fiecare tip de animal care folosește pășunea, de exemplu pentru o vacă se percepe o taxă de 150.000 lei;

– pompieri – pentru a putea plătii în caz de incendiu formația de pompieri din Deta, s-a instituit o taxă de 15.000 lei / an pentru fiecare locuință din comună;

– taxa pentru transportul școlar – primăria dispune de un microbuz care transportă elevii la Deta;

– taxa pentru apa folosită – taxa pentru apa de ploaie, pentru apa menajeră care se plătește pe mc, număr de persoane și grad de utilizare (dacă este trasă în curte, sau în casă);

– venituri din vânzarea lemnelor pentru foc, comuna dispunând de pădure;

– venituri din prestări de servicii în construcții.

Cheltuielile sunt formate din salariile pentru personalul încadrat la autofinanțate, 2 mașiniști, un șofer, trei muncitori în construcții, cheltuieli materiale generate de activitatea de autofinanțare.

Bugetele de venituri și cheltuieli pentru activitățile finanțate integral din venituri extrabugetare se întocmesc o dată cu bugetul instituției și se aprobă o dată cu bugetul comunei.

Contabilitatea activităților economice extrabugetare se organizează și conduce de contabilul primăriei în mod distinct pe fiecare activitate, folosindu-se aceleași registre ca și pentru evidența execuției bugetului comunal .

În cazul în care, la înființarea unor activități finanțate integral din venituri extrabugetare, acestea nu dispun de fonduri suficiente, pe baza unor documentații temeinic fundamentate pot beneficia de împrumuturi temporare din bugetul comunal pe bază de convenție. Împrumuturile trebuie rambursate integral în termen de un an de la data acordării.

Documentele de obligații contractuale, pentru plăți efectuate, creditele bancare primite și împrumuturile de trezorerie pentru continuarea activităților economice și de prestări de servicii, precum și alte operațiuni privind patrimoniul unităților economice și de prestări de servicii se aprobă de primarul comunei.

Unele particularități prezintă contabilitatea cheltuielilor de producție, care se ține cu ajutorul “Registrului pentru evidența cheltuielilor”, Partea a II-a. În această parte se evidențiază, la partida fiecărei activități economice sau de prestări de servicii (cămine culturale, pășuni comunale, unități cu volum mic de producție și prestări de servicii, cărămidărie, balastieră, împletituri de răchită, gatere, camere de cazare în comune, piețe, târguri și oboare, corpurile gardienilor publici, școli populare de artă, etc., valoarea materialelor consumate și a obiectelor de inventar date în folosință. De asemenea, se înregistrează drepturile de salarii cuvenite personalului din aceste activități, precum și amortizarea aferentă mijloacelor fixe utilizate și celelalte cheltuieli de producție.

Evidența produselor rezultate, a lucrărilor executate și a serviciilor prestate se ține cu ajutorul registrului de materiale, care cuprinde în partea I o evidență global-valorică a produselor rezultate pe fiecare activitate economică organizată de primării, iar în partea a doua o evidență analitică cantitativ-valorică pe feluri de produse.

În registrul de materiale, produsele obținute se înregistrează la “intrare” pe baza notelor de predare la prețul de vânzare legal aprobat. În coloana de “ieșire”se înscriu datele din facturi sau chitanțe fiscale cu produsele vândute cantitativ și valoric. Pentru efectuarea încasărilor și plăților privind activitățile economice de producție și de prestări de servicii, trezoreria finanțelor publice deschide conturi separate pentru fiecare activitate, la cererea primăriilor.

Contabilitatea veniturilor din activitățile extrabugetare se ține cu ajutorul “Registrului pentru evidența veniturilor”. În partea a II-a a registrului, se deschid partizi distincte pentru fiecare activitate, pe surse de venituri potrivit clasificației bugetare. În situația nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activităților finanțate integral din venituri extrabugetare, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.

Soldurile anuale, rezultatele din execuția bugetelor de venituri și cheltuieli ale activităților finanțate integral din venituri extrabugetare, se raportează în anul următor cu aceeași destinație sau se preia ca venit la bugetul local comunal, după deducerea sumelor încasate anticipat și a obligațiilor de plată.

CAPITOLUL 4

ANALIZA DĂRII DE SEAMĂ

Exercițiul bugetar se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, când are loc încetarea tuturor operațiunilor aferente bugetului comunal încheiat. Ordonatorii de credite principali și terțiari, finanțați din bugetele locale, întocmesc la sfârșitul fiecărei luni din trimestru contul de execuție al bugetului comunal privind execuția bugetului, atât pentru partea de venituri, cât și pentru cea de cheltuieli. Informațiile din respectivul cont se compară cu datele de la Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlul Financiar de Stat-Trezoreria operativă.

Primăriile comunale, prin organul financiar-contabil propriu, sunt obligate să întocmească trimestrial și anual Darea de seamă contabilă, ca lucrare de sinteză generală, care evidențiază, prin informațiile pe care le conține, modul de desfășurare a activității organelor financiare ale primăriilor privind execuția bugetară și de închidere a exercițiului financiar.

Rolul dărilor de seamă contabile constau în principal în următoarele:

– constituie un instrument de analiză și control cu privire la execuția bugetară, oferind posibilitatea cunoașterii felului în care s-a respectat disciplina bugetară și financiară;

– dau posibilitatea sesizării unor deficiențe, a unor necorelări de indicatori precum și a altor lipsuri manifestate în activitatea primăriei comunale;

– permit cunoașterea modului de gospodărire a mijloacelor materiale și bănești din patrimoniul primăriei și al instituțiilor publice subordonate acestora;

– furnizează datele necesare în evaluarea și previzionarea bugetară.

Darea de seamă contabilă se compune din următoarele formulare:

1. Situația soldurilor care cuprinde informațiile de la începutul anului și până la sfârșitul perioadei de raportare, trimestrial și anual, într-o structură specifică cu bilanțul în contabilitatea în partidă dublă; în acest fel se oferă posibilitatea înregistrării datelor în bilanțurile centralizate la nivelul organelor financiare superioare. Situația soldurilor se întocmește pe baza datelor evidențiate în registrele contabile în partidă simplă, conduse la nivelul primărie comunei Denta, privind elementele patrimoniale.

Darea de seamă pe trimestrul I – 2002 este prezentată în Anexa 13. Ea cuprinde informații despre:

1. Situația soldurilor:

Mijloace – Activ

A. Mijloace fixe, terenuri ți obiecte de inventar;

B. Mijloace bănești, decontări, cheltuieli și materiale;

2. Mijloacele bugetului local:

2.1 Disponibilitățiile bugetului local;

2.2 Cheltuielile bugetului local comunal.

3. Bugetele instituțiilor:

3.1 Disponibilități bănești;

3.4 Cheltuieli;

Total Activ

Surse – Pasiv

A. Fonduri;

B. Venituri, finanțări de la buget, decontări și alte surse;

2. Sursele bugetului local;

3. Bugetele instituțiilor:

3.2 Venituri extrabugetare;

3.4 Mijloace cu destinație specială și credite bancare.

2. Contul de execuție a bugetului local – se întocmește trimestrial și anual și cuprinde informații privind execuția veniturilor și cheltuielilor bugetului local, astfel:

I. Venituri curente:

A. Venituri fiscale:

A1. Impozite directe;

A2. Impozite indirecte.

B. Venituri nefiscale

IV. Prelevări din bugetul de stat

La partea de venituri se cuprind informațiile referitoare la prevederile anuale, prevederile trimestriale definitive cumulate și încasările realizate la finele trimestrului de raportare pe capitole și subcapitole, potrivit clasificației bugetare.

Cheltuielile bugetului local pe destinații:

I. Servicii publice generale

III. Cheltuieli social-culturale:

– învățământ;

– sănătate;

– cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret;

– asistență socială, alocații, pensii și ajutoare și indemnizații.

IV. Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape

VI. Alte acțiuni

XI.Transferuri

XVII. Excedent/Deficit

Cheltuielile se completează sub forma plăților de casă efectuate, raportate atât la prevederile anuale de credite bugetare aprobate, cât și la prevederile trimestriale cumulate. Pentru întocmirea acestui cont de execuție, datele se completează din Registrul de venituri și Registrul de cheltuieli al comunei.

3. Anexa 10. Contul de execuție a bugetului instituțiilor publice finanțate din venituri extrabugetare. Se întocmește trimestrial și anual și cuprinde informații privind indicatorii de venituri și cheltuieli:

I. Venituri curente:

D. Cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret;

H. Agricultură și silvicultură;

I. Transporturi și comunicații;

J. Alte acțiuni economice.

Cheltuieli

– Cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret

– cămine culturale

– Agricultură și silvicultură;

– Transporturi și comunicații;

– Alte acțiuni economice;

– Excedent/Deficit.

Din analiza dării de seamă se constată că pe primul trimestru al anului 2002 totalul veniturilor ce au fost previzionate a se încasa este mai mare decat veniturile realizate. În general, încasarea impozitelor și taxelor a fost deficitară.

Unul din principale motive care au dus la existența acestei situații este valoarea mare a rămășițelor reportate din anii precedenți. Comuna are foarte mulți oameni săraci, oameni care trăiesc la limita subzistenței, venitul lor fiind pensia de cooperator. Primăria a trimis somații de plată, a făcut vizite acestor familii în încercarea de a recupera o parte din sumele neîncasate. Legislația anterioară prevedea prescrierea acestor sume după un anumit număr de ani, acum, acest lucru nemaifiind posibil, rămășițele se preiau anual, mărind în mod artificial diferența dintre încasările previzionate și cele realizate.

Au existat însă și excepții cum ar fi încasarea taxei asupra mijloacelor de transport deținute de persoanele fizice, unde s-a încasat aproape dublu față de sumele previzionate. Acest lucru s-a datorat achiziționării de către persoane fizice de autoturisme.

Depășire se constată și la achitarea taxei auto de către persoanele juridice. Motivul este tot achiziția de autovehicule.

O situație critică o înregistrează încasările privind impozitul pe terenuri de la persoane juridice, precum și taxele și tarifele pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare.

În cadrul capitolului Venituri nefiscale, cele mai slabe încasări s-au constatat la venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și despăgubiri, multe din dosarele aflate pe rol nesoluționându-se la termenele preconizate. De asemenea, nici planul de amenzi și sancțiuni nu a fost realizat, constatându-se o creștere a legalității. O depășire foarte mare avem la încasări din alte surse.

Capitolul Prelevări din bugetul de stat ne relevă faptul că previziunile au fost în general mult mai mari decât realitatea, singura depășire considerabilă înregistrându-se la cote defalcate din impozitul pe venit.

Nerealizând veniturile scontate, și cheltuielile pe care Primăria le-a putut face au fost mult mai mici.

BIBLIOGRAFIE

1. Aleodor Șoșdean și Dumitru Popovici, Contabilitatea primăriilor în economia de

piață, Editura Amarcord, Timișoara, 2000

2. Aleodor Șoșdean, Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Mirton, Timișoara, 2001

3. *** Legea adminitrației publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial

nr. 204 din 23 aprilie 2001

4. *** Legea privind finanțele publice locale nr. 189/1998, publicată în Monitorul Oficial

nr. 404 din 22 octombrie 1998

5. *** Legea privind domeniul public și privat al statului nr. 213/1998

6. *** Legea finanțelor publice nr.

7. *** Colecția Revistei “Economie și Administrație Locală”, 2000 – 2002