Contabilitatea Izvorul Informatiilor Semnificative Si Esentiale. Abordari Teoretice Si Metodologice In Elaborarea Situatiilor Financiare

Cuprins

CAPITOLUL I – CONTABILITATEA – IZVORUL INFORMAȚIILOR SEMNIFICATIVE ȘI ESENȚIALE, AB

ORDĂRI TEORETICE ȘI METODOLOGICE ÎN ELABORAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE 31. Importanța temei și metodologia de cercetare

2. Referențialul teoretic. Standarde și reglementări privind situațiile financiare

2.1. Normalizarea – armonizarea – convergența contabilă

2.2. Reglementări contabile în România privind situațiile financiare

2.3. Situațiile financiare anuale – caracterizare generală

3. Utilizatori de informații contabile

3.1. Formatul și conținutul situațiilor financiare anuale. Imagine fidelă în contabilitate

3.2. Bilanțul sau poziția financiară a entității economice

3.3. Contul de profit și pierdere sau performanța financiară

3.4. Situația fluxurilor de trezorerie

3.5. Situația modificărilor de capital

3.6. Notele explicative și relevanța informației contabile

3.6.1. Importanța notelor explicative la situațiile financiare

3.6.2. Rolul notelor explicative în întocmirea situațiilor financiare

3.6.3. Structura notelor explicative conform Reglementărilor din România

4. Politici contabile și rolul lor în întocmirea situațiilor financiare

5. Concluzii

CAPITOLUL II – Analiza pe baza situațiilor financiare. Studiu de caz la SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

1. Prezentare SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

2. Analiza activelor SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

2.1. Structura activelor

2.2. Structura capitalului utilizat

2.3. Analiza indicatorilor economico – financiari

2.3.1. Analiza lichidității și solvabilității

2.3.2. Analiza indicatorilor de risc

2.3.3. Analiza indicatorilor de activitate

2.3.4. Analiza indicatorilor de profitabilitate

3. Analiza concurenților, clienților și furnizorilor la SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

3.1. Analiza firmelor concurente

3.2. Analiza clienților

3.3. Analiza furnizorilor

4. Concluzii și propuneri

Bibliografie

Anexe

CAPITOLUL I – CONTABILITATEA – IZVORUL INFORMAȚIILOR SEMNIFICATIVE ȘI ESENȚIALE, ABORDĂRI TEORETICE ȘI METODOLOGICE ÎN ELABORAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE

Importanța temei și metodologia de cercetare

Această secțiune privind metodologia de cercetare îmi permite să motivez alegerea temei de cercetare, să vă prezint principalele surse bibliografice pe care se bazează aceasta și nu în ultimul rând să descriu etapele pe care le voi urma în scrierea lucrării de licență care vor reflecta o îndrumare pentru o cercetare de o calitate foarte bună.

În prezentarea procesului metodologic al cercetării derulate în cadrul prezentei lucări, voi căuta în primul rând să definesc esența activității de cercetare. O posibilă definiție a cercetării este că aceasta reprezintă procesul de căutare printr-o abordare metodică cu scopul de a contribui semnificativ la evoluția teoretică, precum și pentru asigurarea de noi forme ale metodelor de înțelegere ale fenomenelor care se manifestă în domeniul supus cercetării.

Metodologia din cercetarea contabilă actuală se bazează pe instrumentul statistico-matematic și pe metodele utilizate de alte științe sociale, inclusiv teoria, ceea ce face din contabilitate ,, o tehnică din ce în ce mai științifică, ceea ce în filosofia științelor se numește tehnoștiință”, adică o tehnică în asociere cu știința. Cercetarea contabilă este de dată relativ recentă și se dezvoltă cu o amplitudine diferită de la o țară la alta. Rezultatele acestui timp de cercetare contribuie la creșterea gradului de cunoaștere prin contabilitate deoarece realizează definirea conceptelor, metodelor și funcțiilor contabilității. Deși cercetarea contabilă fundamentală nu constituie un răspuns direct la nevoile practicii contabile, aceasta asigură fundamentarea, promovarea și direcționarea practicilor contabile care se bazează pe norme și reguli contabile elaborate de organismele de normalizare.

Tema aleasă este ,,Importanța și rolul notelor explicative în construirea imaginii fidele privind poziția financiară, performanța și fluxurile de trezorerie ale unei entități raportoare”, lucrarea fiind o prezentare teoretică specifică contabilității entităților, a relatării importanței notelor explicative asupra situațiilor financiare anuale.

Cel care cercetează o temă trebuie să dețină anumite informații despre acel subiect de cercetare și trebuie să reușească îmbinarea teoriei cu practica, drept urmare pentru ca studiul de caz care l-am scris să fie unul reușit și din punct de vedere practic, am ales ca acesta să fie efectuat la o entitate economică, și anume: SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL, unde și lucrez de altfel.

În contextul actual al globalizării și regionalizării, sfera contabilității a devenit un factor de interes pentru mediul de afaceri, atât la nivel național, cât mai ales internațional, datorită manifestării unei nevoi plasate pe un trend ascendent, al comparabilității și transparenței situațiilor financiare ale entităților, indiferent de spațiul geopolitic unde au fost produse. Statutul pe care și l-a creat contabilitatea în viața socială justifică pe deplin demersurile pentru perfecționarea permanentă a procedurilor de construcție și prezentare a informațiilor în luarea deciziilor și în conducerea entităților economice.

Importanța deosebită a situațiilor financiare este dată de utilitatea informațiilor furnizate de acestea, informații care de cele mai multe ori sunt singurele la care utilizatorii au acces și pe baza cărora aceștia trebuie să își fundamenteze deciziile economice și să își justifice modul de utilizare a resurselor financiare.

Este cunoscut faptul că dezvoltarea economiei și performanța acesteia depinde de încrederea publicului în informația contabilă transparentă, care trebuie însoțită și de asumarea clară a responsabilității. Responsabilitatea aparține în primul rând conducerii fiecărei entități, dar și profesioniștilor contabili care poartă răspunderea pentru aplicarea reglementărilor contabile în mod obiectiv și imparțial.

Consider că o etapă foarte importantă este cea în care eu mă documentez, urmând chiar după ce eu mi-am ales tema, prin care mă informez cât mai mult asupra subiectului și totodată este momentul în care îmi stabilesc direcțiile în care vreau să ducă lucrarea mea de cercetare. Este momentul în care stabilesc exact ceea ce vreau să obțin la sfârșitul cercetării.

Primul capitol, intitulat ,,Contabilitatea- izvorul informațiilor semnificative și esențiale, abordări teoretice și metodologice în elaborarea situațiilor financiare anuale” este dedicat în primul rând studiului contabilității ca principală sursă de furnizare a informației contabile, materia primă în procesul decizional, unde calitatea informației contabile este modelată prin actul de normalizare contabilă. De asemenea luând în considerare rolul situațiilor financiare anuale în comunicarea informațiilor contabile, dar și importanța pe care acestea o au în fundamentarea deciziilor economice. Astfel, apreciez faptul că în structura acestor situații de sinteză se pot regăsi înformații despre resursele economice controlate de entitate, despre structura financiară, lichiditate și solvabilitate, despre performanțele realizate și poziția financiară. Consider acțiunea de auditare a situațiilor financiare cu privire la conformitatea și legalitatea prezentării imaginii fidele asupra patrimoniului entității ca fiind de o importanță majoră.

Al doilea capitol ,,Studiu de caz privind determinarea și analiza principalilor indicatori economico-financiari”, am efectuat un studiu privind analiza informațiilor furnizate de componentele situațiilor financiare la SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL, precum și modalitățile de determinare a diverșilor indicatori economico-financiari pe baza bilanțului contabil și a contului de profit și pierdere, precum și informațiile furnizate pe baza fluxului de trezorerie, și a notelor explicative. Structura bilanțului pemite analiza ratelor de structură ale activului și pasivului patrimonial, determinarea situației fluxurilor de trezorerie, analiza echilibrului financiar în dinamică. Performanța obținută într-un exercițiu financiar de către o entitate economică este de mare interes pentru utilizatori, și se poate reflecta prin analiza contului de profit și pierdere.

Toate cele prezentate mai sus mi-au stârnit curiozitatea și interesul și m-au determinat să aleg această temă pentru lucrarea mea de licență, iar acest lucru presupune să mă documentez într-un mod cât mai serios cu privire la activitatea contabilă, având o contribuție remarcabilă prin conținutul său, care îmbină armonios teoria abstractă cu realitatea fenomenelor studiate, sa mă informez cum aceasta furnizează un sistem de informații corelat și verificat, nelăsând loc subiectivismului și promovând rigurozitatea și exactitatea în reflectarea fenomenelor economico-financiare.

Referențialul teoretic. Standarde și reglementări privind situațiile financiare

2.1. Normalizarea – armonizarea – convergența contabilă

Normalizarea este ,,procesul prin care se elaborează reguli sau norme de prezentare a documentelor de sinteză, se definesc metodele și terminologia contabilă aplicabile în totalitate sau parțial la un ansamblu de țări, de întreprinderi sau specialiști ai profesiei contabile”.

Având ca obiect stabilirea de principii, reguli și directive generale, bazate pe utilizatori, normalizarea contabilității asigură înțelegerea datelor contabile în timp și spațiu, stabilirea legăturilor exacte între nevoile de gestiune specifice fiecărei societăți, legislație și contabilitate națională cât și ,,permiterea utilizatorilor de informații contabile să ia decizii raționale, pe baza informațiilor contabile”

În ultimii ani, directivele europene au suportat modificări pentru a permite aplicarea referențialului IAS-IFRS de către societățile cotate din cadru UE. Astfel, toate societățile cotate sunt obligate să aplice referențialul IFRS în conturile consolidate începând din anul 2005. Statele membre pot autoriza sau impune utilizarea acestui referențial și în conturile individuale.

Europa, asimilând normele IFRS a dorit să se utileze cu cele necesare, și anume cu un referențial contabil. Acest nou limbaj contabil care se fundamentează mai degrabă pe principii generale decât pe norme detaliate și favorizează o analiză a substanței operațiilor și evenimentelor, constituie o diversitabilă revoluție contabilă. Adoptarea sa va avea puternice consecințe asupra comunicării financiare și a politicilor operaționale ale unor categorii de întreprinderi.

Conform contabilității de angajamente părțile componente prezentate în situațiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale prevăzute în prezenta diviziune. A ,,evalua” înseamnă ,,a determina, a stabili prețul, valoarea, a calcula, socoti, a prețui, a estima”. Acest ansamblu de componente ale contabilității românești își exercită rolul bazându-se pe principiile: continuitatea activității; permanența metodelor; prudența; independența exercițiului; intangibilitatea bilanțului; necompensarea; prevalența economicului asupra juridicului; evaluarea separată; importanța relativă – determinarea pragului de semnificație.

Am remarcat că, de-a lungul timpului, acțiunea de a implementa reglementările contabile conforme cu Directivele Europene, precum și alinierea la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, au marcat profund modul de prezentare a situațiilor financiare anuale și asupra calității informației contabile. În consecință, mi-am propus să realizez o analiză a formatului situațiilor financiare anuale, și am observat adaptarea greoaie a contabilității românești dar și unele lucruri omise în implementarea în legislația românească a reglementărilor europene și internaționale. De aici iată și ideea necesității unei mai mari implicări a organismelor specializate în elaborarea legislativă, dezvoltarea celor existente, astfel încât legislația românească în domeniu să fie mult mai transparentă, solidă și în interesul principalilor uleze cu cele necesare, și anume cu un referențial contabil. Acest nou limbaj contabil care se fundamentează mai degrabă pe principii generale decât pe norme detaliate și favorizează o analiză a substanței operațiilor și evenimentelor, constituie o diversitabilă revoluție contabilă. Adoptarea sa va avea puternice consecințe asupra comunicării financiare și a politicilor operaționale ale unor categorii de întreprinderi.

Conform contabilității de angajamente părțile componente prezentate în situațiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale prevăzute în prezenta diviziune. A ,,evalua” înseamnă ,,a determina, a stabili prețul, valoarea, a calcula, socoti, a prețui, a estima”. Acest ansamblu de componente ale contabilității românești își exercită rolul bazându-se pe principiile: continuitatea activității; permanența metodelor; prudența; independența exercițiului; intangibilitatea bilanțului; necompensarea; prevalența economicului asupra juridicului; evaluarea separată; importanța relativă – determinarea pragului de semnificație.

Am remarcat că, de-a lungul timpului, acțiunea de a implementa reglementările contabile conforme cu Directivele Europene, precum și alinierea la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, au marcat profund modul de prezentare a situațiilor financiare anuale și asupra calității informației contabile. În consecință, mi-am propus să realizez o analiză a formatului situațiilor financiare anuale, și am observat adaptarea greoaie a contabilității românești dar și unele lucruri omise în implementarea în legislația românească a reglementărilor europene și internaționale. De aici iată și ideea necesității unei mai mari implicări a organismelor specializate în elaborarea legislativă, dezvoltarea celor existente, astfel încât legislația românească în domeniu să fie mult mai transparentă, solidă și în interesul principalilor utilizatori ai acesteia.

Armonizarea sistemului contabil românesc susține internaționalizarea cu elemente referențialului contabil internațional sau implementarea directă a elementelor referențialului contabil internațional.

Acest referențial conține:

,,Un cadru contabil conceptual (care stabilește obiectivele situațiilor financiare, stabilește criteriile de recunoaștere a acestora, prezintă caracteristicile calitative ale situațiilor financiare etc);

Un pachet flexibil de standard contabile internaționale (IAS: International Accounting Standard) si de standardele internaționale de raportare financiară ( IFRS : Internațional Financial Reporting Standards);

Un pachet flexibil de interpretări referitoare la unele dintre subiectele standardelor contabile internaționale (SIC și IFRIC)”

Directiva a IV-a a Consiliului European, care prezintă regulile și principiile relative la elaborarea situațiilor financiare anuale ale societăților și metoda de aliniere a contabilității românești la cerințele Standardelor Internaționale de Contabilitate reprezintă unul dintre cele mai mari și greu de atins țeluri ale sferei de afaceri românești.

Noile dispoziții contabile internationale IFRS aduc transformări în interpretarea și percepția informației financiare de către societate, ele impunând un nou vocabular de specialitate, concomitent cu reorientarea gândirii profesioniștilor contabili. Pe de altă parte, aceste norme contabile pe care se aplică, sunt părți componente ale dispozitivului de control, împreuna cu auditori, reglementatori și corporații guvernamentale. Dacă unul dintre aceste sisteme nu funcționează, situațiile financiare pot fi eronate. În cazul în care normele contabile nu sunt bune, se naște o altă problemă, dar subliniez și faptul că nu este suficientă existența unor norme bune pentru asigurarea unei informări financiare bune și nici pentru împiedicarea și prevenirea scandalurilor financiare.

Aproximativ 91 de țări, începând cu anul 2005 au permis sau au impus aplicarea IFRS, printre acestea și România. Dat fiind faptul că IFRS sunt într-un permanent proces de dezvoltare, devenind mai complexe și prescriptive, contabilul român trebuie să devină un contabil internațional, să poată stăpâni nu numai limba afacerilor și anume limba engleză, dar mai cu seamă principiile și termenii contabilității internaționale. Deoarece credibilitatea mai presupune societăților și prudență, precauție în exercitarea raționamentului profesional și acesta va fi cel ce va prima, contabilul trebuie să fie informat asupra naturii economice a activităților entităților cu scopul oferirii celor mai adecvate soluții practice.

2.2. Reglementări contabile în România privind situațiile financiare

Reglemetările contabile reprezintă totalitatea normelor contabile impuse în mod obligatoriu prin lege sau prin altă normă juridică, astfel de-a lungul timpului s-au implementat mai multe legi și Standarde Internaționale de Raportare financiară, cum ar fi:

Legea contabilității nr. 82/1991

OMFP 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate

OMFP 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

OMFP 1286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de raportare financiară, aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată

OMFP 34/2014 privind aprobarea Catalogului național cu pachete, produse și profile de protecție INFOSEC

OMFP 79/2014 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice

Deosebirile dintre sistemele contabile determină impedimente de aprobare a situațiilor financiare întocmite de entități pentru utilizatorii care acționează într-un mediu sensibil diferit din cel al țării de origine a întreprinderii repective. Retratarea situațiilor financiare, potivit sistemului de referință contabil recunoscut de destinatarii acestora și elaborarea situațiilor financiare pe baza unui referențial contabil recunoscut la nivel international, pot fi procedeele pentru înlăturarea acestor dificultăți de acceptare.

Europenizarea este susținută de armonizarea sistemului contabil național cu directivele europene. Armonizarea contabilă internațională fiind procesul prin care regulile sau normale contabile naționale, diferite de la o țara la alta, sunt perfecționate pentru a fi făcute comparabile.

Referențialul european este redat prin ,,un set de directive emise de Comisia Europeană”, cum ar fi:

1. Directiva a IV-a care este adoptată în 1978 și prezintă statelor membre ale Uniunii Europene o serie de alegeri privind formatele situațiilor financiare, regulile de evaluare și necesitățile privind comunicarea financiară pentru întreprnderile individuale. Așadar iată că existența, a unui număr însemnat de opțiuni, în această normativă, a dus la menținerea, în mare măsură, a diferențelor între sistemele contabile ale țărilor Uniunii Europene;

2. Directiva a VII-a este adoptată în 1983 și vizează regulile de elaborare a situațiilor financiare la nivelul la nivelul grupurilor de societăți;

3. Directiva a VIII-a care vizează modul de valorificare a profesiei contabile;

Toate operațiile economico-financiare realizate, trebuie a fi menționate în momentul realizării lor într-un document ce reprezintă baza înscrierilor în contabilitate, primind în acest fel calitatea de document cu rol justificativ. Astfel de ,,documente justificative” ce stau la baza înregistrărilor în contabilitate, au ca efect atragerea răspunderii indivizilor ce le întocmesc, vizează și acceptă, dar și a persoanelor ce le înregistrează în contabilitate.

Persoanele juridice ce pun în practică reglementările contabile conforme cu cele cerute de Standardele Internaționale de Raportare Financiară, au obligația ca rapoartele financiare anuale sa fie alcătuite din: cont de profit și pierdere, bilanț, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie, protocoale contabile precum și note explicative. Cele ce nu îndeplinesc normele stabilite pentru aplicarea legiuirilor prevăzute mai sus, sunt persoanele juridice ce execută reglementările contabile ale directivelor europene și care redactează situații financiare anuale, compuse din cont de profit și pierdere, bilanț, politici contabile și note lămuritoare, în timp ce persoanele juridice ce nu au scop patrimonial, reunesc în situațiile lor financiare, bilanțul, contul rezultatului exercițiului, politicile contabile și notele explicative.

Obligația de păstrare a situațiilor financiare anuale create, se întinde pe o perioada de 50 de ani. În situația în care persoanele juridice își încheie activitatea, în concordanță cu specificațiile legale în materie, către arhivele statului, trebuie a fi înaintate toate situațiile financiare precum și toate registrele și celelalte documente. De la Ministere, de la organele de specialitate ale administrației publice centrale, de la instituțiile publice autonome și unitățile administrativ-teritoriale sau de la orice alte autorități publice trebuie predat un exemplar al situațiilor financiare trimestriale si anuale către Ministerul Finanțelor Publice așa cum și la termenul la care acesta din urmă le stabilește.

2.3. Situațiile financiare anuale – caracterizare generală

Situațiile financiare înfățișează un set de documente contabile de sinteză care ilustrează informații în ceea ce privește poziția financiară a unei entități, performanța financiară și situația fluxurilor de trezorerie, necesare în cadrul proceselor decizionale de atribuire și de alocare a resurselor, de dobândire și de repartizare de rezultate. De aceea, companiile își publică situațiile financiare, într-o manieră cât mai limpede, pentru a putea fi înțelese și menite să satisfacă nevoile comune de informații ale unei game largi de utilizatori, cum ar fi: acționari, creditori, salariați și public.

Fiecare entitate economică are obligația să elaboreze situații financiare anuale, care trebuie să conțină:

Figura nr. 1 : Situațiile financiare anuale

Sursa: IAS 1 – Prezentarea situațiilor financiare

Rapoartele financiare anuale trebuie să evidențieze situația reală a întreprinderii privind poziția financiară, performanța, modificarea capitalului propriu și a fluxurilor de trezorerie pentru acel exercițiu financiar, asta în cazul în care situațiile financiare îndeplinesc întocmai prevederile Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 3055/2009 pentru acceptarea Reglementărilor contabile în concordanță cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene.

Bilanțul, admis ca o situație financiară care înfățișează capitalurile proprii prin diferența între active și datorii, se apreciază că acesta procură informații privind natura și sumele investite în resursele și anume activele întreprinderii, îndatoririle ei vizavi de creditori, precum și partea posesorilor în aceste resurse.

Contul de profit și pierdere față de bilanț, transpune activitatea societății în termeni de flux, el înregistrând în credit totalul de bunuri, servicii sau monedă care se intră ca venituri, adică fluxul de intrări, iar în debit, serviciile, moneda, bunurile care ies ca și cheltuieli, adică fluxul de ieșiri. Contul de profit si pierdere conține: ,,cifra de afaceri, veniturile și cheltuielile exercițiului, grupate după natura lor, precum și rezultatul exercițiului, adică profit sau pierdere”. În notele explicative se vor reda date cu privire la valoarea și natura veniturilor și cheltuielilor extraordinare, cu abaterea faptului în care aceste valori sunt lipsite de importanță pentru aprecierea rezultatelor. În mod asemănător vor fi redate și veniturile și cheltuielile care se raportează la exercițiul financiar precedent.

Situația modificărilor capitalului propriu este redată ca un element separat a situațiilor financiare, care să reliefeze:

a) ,,profitul net sau pierderea netă a perioadei;

b) fiecare element de venit și cheltuială, câștig sau pierdere care, așa cum este cerut de un stan ard, este recunoscut direct în capitalul propriu și totalul acestor elemente; și

c) efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile și corecția erorilor fundamentale”.

Pe lângă aceasta entitățile economice trebuie să prezinte fie în situația modificărilor capitalului propriu, fie în notele explicative:

– ,, tranzacțiile de capital cu proprietarii și distribuțiile către aceștia;

– soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul perioadei și la data bilanțului și modificările pe parcursul perioadei; și

– o reconciliere între valoarea contabilă a fiecărei categorii de capital propriu la începutul și la sfârșitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare”.

Conform OMFP 3055/2009 situația fluxurilor de trezorerie reprezintă creșterea sau descreșterea netă a numerarului și echivalentelor de numerar în intervalul unui exercițiu financiar. Principalul obiectiv este de a prezenta influența activităților de exploatare, de investiții și de finanțare asupra mijloacelor bănești ale unei entități pe parcursul unui exercițiu financiar.

În privința notelor explicative ale situațiilor financiare, acestea cuprind informații care completează în mare masură ceea ce regăsim în situații și relevante pentru cerințele utilizatorilor cu privire la poziția financiară și rezultatele realizate. Notele explicative trebuie prezentate într-o manieră coerentă motiv pentru care fiecare element relevant și important al bilanțului, contului de profit și pierdere, situației fluxurilor de trezorerie și al situației modificărilor capitalului propriu teste necesar să facă transmitere la nota care conține referințe legate de acea componentă semnificativă.

Situațiile financiare sunt în concordanță cu directivele contabile europene și cu standardele internaționale de contabilitate, prezentate de întreprinderile românești aplicând cu siguranță reglementările contabile.

Utilizatori de informații contabile

Tipul de relație ce domină întreaga perioadă de viață a unei entități este cea dintre deținătorii și managerii entității în sine. Această relație este bine a fi privită și analizată în funcție de conjunctura stilului de conducere a sociatății. În măsura în care această relație dintre deținătorii și administratorii unei întreprinderi este una foarte importantă, se poate spune că, la standard internațional, în vremurile noastre, contabilității îi revine responsabilitatea de a oferi răspunsuri și soluții nevoilor unei game largi de utilizatori, ofertele ei având un caracater cât mai social. Se evidențiază două genuri de utilizatori:

Figura nr. 2 : Utilizatorii informației contabile

Sursa: Contribuție proprie

utilizatori interni – sau managerii, ei utilizând în egală măsură atât informațiile contabilității curente, cât și pe cele provenite din situațiile financiare elaborate;

utilizatori externi – care pot fi finanțatorii societății, partenerii sociali sau cei din comerț sau puterea publică.

Detaliile cu privire la fluxurile de trezorerie ale unei societăți sunt informații de suport foarte bune pentru utilizatorii situațiilor financiare, în măsurarea puterii entității de a genera numerar sau echivalente de numerar și a necesităților sale de folosire a acelor fluxuri de trezorerie. Hotărârile economice ce sunt luate de către utilizatori sunt dictate de evaluarea acestei forțe de generare a numerarului și a echivalentului de numerar a entității precum și a plasării în timp și siguranței de producere a acestora.

Cei mai mulți dintre utilizatorii informației contabile prezintă un real și intens interes față de trezorerie. Toți acești utilizatori revendică părți mai mici sau mai mari din trezorerie sub diverse forme. Este vorba, după caz, de dividente, salarii, dobânzi, impozite, taxe, etc. Informațiile legate de trezoreria întreprinderii se regăsesc în bilanțul contabil, fiind prezentată însă doar starea ei la începutul și la finele anului, motivele deficitului sau excedentului de trezorerie nefiind evidențiate.

Formatul și conținutul situațiilor financiare anuale. Imagine fidelă în contabilitate

Imaginea este definită drept ,,o reprezentare destinată a fi recepționată de către terți“. Se susține în modul acesta, capacitatea conturilor anuale de a se desemna în vectori ai informării partenerilor entității, și în consecință cum informarea necesită relevanță, apare ca indispensabilă cunoașterea cât și înțelegerea diferitelor varietăți de utilizatori ai informațiilor financiar-contabile dar și cerințele acestora.

Conform OMFP 3055/2009, situațiile financiare trebuie să ofere fidel poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de numerar ale unei societăți comerciale. Astfel, aplicarea adecvată a Standardelor Internaționale de Contabilitate, cu documentare suplimentară prezentată atunci când este obligatoriu, are ca efect în aproximativ toate circumstanțele, situații financiare care relatează o prezentare fidelă.

Imaginea fidelă, precisă și completă a patrimoniului, situației financiare și rezultatului exercițiului este un scop esențial al auditării conturilor anuale, controlării și confirmării bilanțurilor contabile. Sub acest aspect, mai jos voi explica la modul general elementele pe care se bazează conceptul de imagine fidelă: regularitatea, sinceritatea și cele șase puncte de vedere ce trebuiesc realizate de conturile anuale ale unei întreprinderi economice.

Cum am mai precizat imaginea trebuie să fie fidelă și exactă. Fidelitatea înseamnând concordanță cu adevărul, astfel în acestă circumstanță, ea trebuie să se desfășoare în comparație cu sursa imaginii: patrimoniul, situația financiară și rezultatele. O entitate are o poziție financiară pozitivă în situația în care obligațiile sunt mai mici sau cel puțin egale cu valoarea economică. Această clauză precizează faptul că entitatea ca subiect de drept, are probabilitatea să plătească îndatoririle față de terți, atât în decursul desfășurării sale cât și la lichidarea sa.

Imaginea fidelă mai este apreciată că reprezintă ,,doar un deziderat spre care contabilitatea tinde în permanență, dar care nu se poate realiza în sensul absolut”, iar tot în acest context, alte persoane susțin ideea că ,,diferența dintre conformitatea cu regulile și sinceritatea este similară diferenței dintre litera legii și spiritul acesteia”, marcând faptul că regularitatea presupune acțiuni simple, pe când sinceritatea se referă la operațiuni de o anumită complexitate, și care alcătuiesc în realizarea unor intervenții care necesită o anumită doză de încredere.

În aceeași conjunctură, profesioniștii contabili din mediul academic românesc acționează chiar la formalizarea ecuației imaginii fidele, astfel:

Figura nr. 3 : Ecuația imaginii fidele

Sursa: preluare după Ristea, (1994)

Referitor la sintagma ,,imagine fidelă în contabilitate” nu este clar definită nici până în acest moment la modul general, nedescoperindu-se o definiție comun aprobată de totalitatea profesioniștilor contabili, ceea ce mă justifică să relatez că dificultatea acestei noțiuni este mai mult decât vizibilă.

În urma unei realizări a imaginii fidele se impune respectarea ,,conformității cu regulile este considerată a fi suficientă”, dar trebuie ținut seama în același timp și de o dublă limită: necesitatea și probabilitatea de a îndeplini regula și de a se abate de la aceasta. Cu toate acestea, datorită caracterului care nu este impus sau opțional al mai multor indicații formulate de organismele naționale sau internaționale de normalizare, se realizează o marjă de incertitudine. Respectarea principiului conformității cu regulile pune utilizatorii de informații la un loc ferit sa zicem așa a unor posibile deturnări de fonduri.

Situațiile financiare prezintă mai multe informații cu referire la:

Figura nr. 4 : Prezentarea informațiilor din situațiile financiare

Sursa: Contribuție proprie

Aceste informații devenind necesare pentru diferiți utilizatori în stabilirea deciziilor cu privire la:

achiziționarea sau vinderea participațiilor deținute în compania respectivă;

numirea sau înlocuirea unor persoane din organismele de conducere.

Situațiile financiare cuprind informații cu privire la :

Figura nr. 5: Cuprinsul situațiilor financiare anuale

Sursa: IAS 1 – Prezentarea situațiilor financiare revizuit

Situațiile financiare redau rezultatele financiare ale unei societăți comerciale grupate pe varietăți de informații identic însușirilor economice denumite organizarea situațiilor financiare care sunt direct legate atât de aprecierea poziției financiare: active, datorii și capital propriu, cât și de cea a performanței: venituri și cheltuieli.

Bilanțul sau poziția financiară a entității economice

Bilanțul este ,, documentul de sinteză care prezintă situația afacerilor unei întreprinderi la un moment dat”. Anumiți specialiști în contabilitate au concluzionat cândva că beneficiile nu sunt altceva decât rezultatul unor supoziții filtrate prin mijlocul acestui document de sinteză.

Conform Cadrului Contabil General de Raportare Financiară, un raționament contabil trebuie să înceapă mereu de la o garantare a unei imagini fidele a activității unei entități economice atunci când sunt înfățișate informațiile financiar-contabile. Acest cadru prezintă reprezentarea fidelă aproximativ ca pe una din însușirile calitative ale informațiilor financiar – contabile. În consecință informația la randul ei este apreciată ca fiind credibilă dacă redă cu fidelitate tranzacțiile și evenimentele îndeplinite de către o societate comercială.

IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, menționează că ,,o prezentare fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a fluxurilor de numerar, impune utilizarea unor informații relevante, credibile, comparabile și inteligibile, iar pentru a fi inteligibilă prezentarea informațiilor trebuie astfel facut încât să nu creeze confuzii și să nu inducă în eroare”.

Utilizatorii datelor din situațiile financiare este necesar să poată perceapă acele informații precizate acolo fără încercări nemotivate. Așadar, titlurile și subtitlurile folosite trebuie să fie identice cu explicațiile regăsite în Standarde. În situația în care se vor folosi anumiți termeni ale căror definiții nu figurează că se regăsesc în Standarde pentru ca utilizatorii să își dea seama de tranzacțiile sau evenimentele anterioare, denumirea acestora este obligatoriu să fie cât mai precisă și exactă, fără a lăsa loc de interpretări.

Noțiunea de poziție financiară, cu toate tentele care i se atribuie, mai mult sau mai puțin semnnificative este legată în mare măsură de bilanț, prin caracterizarea acestuia ca o situație – secțiune componentă a situațiilor financiare care prezintă poziția financiară a unei societăți la o anumită perioadă în timp.

Întreprinderile, actualmente constituie un model de bilanț listă, indiferent de dimensiunea lor, potrivit OMFP 3055/2009. Acele societăți care nu execută condițiile de mărime prevăzute de Ordin vor redacta situații financiare simplificate, informațiile fiind oferite de bilanț și definesc poziția financiară a unei entități economce conform IASB (Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate).

Bilanțul conform OMFP 3055/2009 nu are ca origine așa cum ar fi trebuit, adică cel propus de IAS 1 – Prezentarea situațiilor financiare, ci se pare că unul din exemplele prezentate de Directiva a IV-a europeană, un model de tip britanic.

Cele mai importante și principale elemente bilanțiere sunt:

Figura nr. 6: Principalele elemente bilanțiere

Sursa: Contribuție proprie

Într-un bilanț se regăsesc în primul rând activele, apoi datoriile, iar în ultimul rând vom găsi capitalurile proprii. Persoanele care decid politicile contabile la nivelul unei entități economice au fost împuterniciți de către posesorii sau acționari să fie responsabili de afacerea acestora, gestionându-le cât mai corect și exact toate tranzacțiile, iar coordonatorii sunt obligați să furnizeze regulat, date cu privire la averea acestor proprietari. Acest model de bilanț are ca fundament următoarea ecuație:

Figura nr. 7: Ecuația ce explică averea proprietarilor

Sursa: IAS 1 – Prezentarea situațiilor financiare

Totodată în bilanț regăsim și anumite rubrici care reflectă indicatori economico-financiari, necesari în diferite analize și baza unor hotărâri. Ceea ce vom regăsi în rubrica E, determină indicatorul fond de rulment, aflându-se astfel:

Active imobilizate + Active circulante – Datorii < 1 an – Venituri în avans

Majoritatea utilizatorilor de informație contabilă sunt dispuși în fiecare situație să afle dacă societatea comercială își continuă în mod normal funcționarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activității. În mod normal, continuitatea activității este garantată dacă entitatea economică o regăsim într-un echilibru financiar.

Adevărul este că o societate comercială pentru a se afla în echilibru financiar este necesar ca pentru subvenționarea unui activ pe termen lung să se utilizeze un izvor de subvenționare pe termen lung, iar pentru subvenționarea unui activ pe termen scurt utilizarea la rândul ei a sursei de subvenționare pe termen scurt. Aceste surse de subvenționare pe termen lung mai sunt definite și capitalurile permanente ale unei entități, astfel:

Figura nr.8: Ecuația finanțării pe termen lung

Sursa: Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS 1 (revizuit)

Un activ este necesar a fi considerat activ curent atunci când :

,,Se așteaptă să fie realizat sau este deținut pentru vânzare sau consum în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii;

Este deținut, în principal, în scopul comercializării sau pe termen scurt și se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului; sau

Reprezintă lichidități sau echivalente de lichidități a căror utilizare nu este restricționată”.

Durata scursă între procurarea materiilor prime și materialelor care se asociază într-o acțiune de exploatare și executarea lor sub forma unei lichidități bănești sau echivalente de numerar, spre exemplu încasarea producției vândute, aceasta fiind un ciclu de exploatare a unei entități economice, astfel putând fi mai mic sau mai mare decât un exerciți financiar.

Consimțământul general aprobat de profesionștii contabili este acela că documentul care prezintă informații cu privire la poziția financiară a unei societăți comerciale, procură o bază de date indispensabilă pentru crearea unei imagini asupra a ceea ce s-a întâmplat în trecut cât și pentru preconizarea unei activități viitoare, fiind redat de asemenea și de bilanț.

Identificarea dispozițiilor referitoare la poziția financiară și performanțele unei întreprinderi presupun comparația datelor din situațiile financiare și prin consecință garantarea unei comparații admite ca ,,măsurarea și prezentarea efectelor financiare ale acelorași tranzacții și evenimente să fie efectuate într-o manieră consecventă și de-a lungul timpului la nivelul societății comerciale” și de asemenea într-un mod neschimbat pentru diferite entități.

O societate comercială va oferi date care să dea voie utilizatorilor de situații financiare să estimeze cât de importante și valoroase sunt instrumentele financiare în primul rând pentru poziția dar nu în ultimul rând și pentru performanța sa financiară.

Contul de profit și pierdere sau performanța financiară

Determinarea și măsurarea profitului este o problemă destul de importantă în contabilitate deoarece situațiile financiare trebuie să aprobe, pe lângă estimarea averii acționarilor, și examinarea plusului de valoare adăugat care poate fi repartizat în avantajul posesorilor de capital. Datorită acestui fapt sunt estimate veniturile și cheltuielile, cât și fluxurile valorice care crește sau reduce bogăția acționarilor. Așadar, profitul este prevăzut ca o valoare reziduală, care este același chiar și după după acoperirea cheltuielilor din venituri, evaluând tocmai îmbogățirea acționarilor în decursul unei perioade:

Figura nr.9: Profitul

Sursa: Contribuție proprie

Documentele ce ne aduc o dată cu acestea informații cu referire la venituri, cheltuieli și rezultatul unui exercițiu sunt oferite de contul de profit și pierdere și aprobă măsurarea performanței financiare a unei întreprinderi.

În raport cu imaginea fidelă în contabilitate, contul de profit și pierdere este oglindirea fidelă a performanței financiare a societății, fiind perceput de-a lungul timpului ca și o complinire a informațiilor redate prin intermediul bilanțului, oferind elemente ca și costuri, venituri, câștiguri, cheltuieli, pierderi și rezultat.

Conform contabilității financiare contul de profit și pierdere este ,,situația financiară care măsoară succesul sau performanța activității unei întreprinderi”, cu privire la un moment dat, fiind vorba despre performanța financiară a societății respective. Datorită faptului că rezultatele contabile sunt efectele utilizării unei succesiuni de principii contabile, în primul rând a sesizării veniturilor și a conexiunii cheltuielilor la venituri cât și independenței exercițiilor. Însemnătatea pe care o atribuim acestui document este necesar să fie însoțită de atenție și precauție.

Din punctul de vedere al auditului intern, măsurarea performanței unei întreprinderi se efectuează prin evaluarea metodei în care sunt folosite fondurile. În situațiile unei vieți economice și sociale curente, la stadiul unei societăți publice se necesită introducerea unui sistem de măsurare a performanței, care se fundamentează fie pe comparația costurilor și stadiilor de performanță atinse cu standardele de performanță determinate, iar pe de altă parte pe desfășurarea unor criterii definitorii de raportare.

Totodată aprecierea performanței se efectuează cu contribuția unui sistem de indicatori care se caută a fi stabilit datorită specificului societății comerciale și se raportează la cantitate, calitate, cost și timp. O dată cu majorarea nevoilor informaționale ale profesioniștilor contabili cu privire la performanța entității a provocat de asemenea o dezvoltare a rolului pe care contul de profit și pierdere a început să îl dețină în compoziția situațiilor financiare anuale, societatea oferind, în acest mod, ,,informații prezentate și recunoscute într-un mod unitar privind performanța financiară”.

Potrivit Standardului IAS 1- Prezentarea situațiilor financiare, acesta hotărăște o nouă manieră de a reda într-o situație financiară primară, acele profituri și pierderi care nu sunt prezentate în mod obișnuit în contul de profit și pierdere, pentru a se încadra nevoilor utilizatorilor pentru date cât mai ,,complete asupra performanței, determinate într-un mod mai cuprinzator decât prin profitul din contul de profit și pierdere”.

În același timp contul de profit și pierdere oferă investitorilor și creditorilor date utile estimării valorilor și posibilității societății comerciale de a genera fluxuri de trezorerie, iar astfel, investitorii pot să aprecieze mult mai corect valoarea economică a întreprinderii și creditorii pot să evalueze capacitatea de restituire a datoriilor de către întreprindere.

În prezent, în unitățile publice din România se menționează tot mai des termenul performanță, mai ales de perfomanța proceselor, a angajaților sau a întregului sistem. Această performanță este evaluată prin măsurarea posibilității entității publice de a-și furniza și folosi resursele într-un mod eficient în vederea atingerii rezultatului dorit.

Potrivit unui articol, sistemul de indicatori pentru măsurarea performanței ajută la determinarea consumului de resurse în legătură cu rezultatele dobândite după ce ,,procesele de realizare și furnizare a serviciilor și compararea acestora cu nivelurile stabilite ca obiective au luat sfârșit”.

Un alt articol menționează că, deși în bilanț se oglindește și rezultatul exercițiului financiar, prin soldul contului de Profit și pierdere, este obligatorie utilizarea unor alte documente în care să se descrie mai concis maniera în care se află rezultatul și care să prezinte informații suplimentare referitor la motivele care au stabilit o anumită performanță economică. La noi în România, toate organizațiile redactează contul de profit și pierdere conform unei liste, ,,reflectând performanța economică și financiară a unei organizații în exercițiul financiar curent și în exercițiul precedent”.

Situația fluxurilor de trezorerie

În ultimii 20-30 de ani, începând cu înțelegerea limitelor informaționale ale contului de rezultate, tabloul fluxurilor de trezorerie a devenit necesar, asemeni unui instrument de măsurare a performanței firmei. Această situație a fluxurilor de numerar este o perspectivă dinamică asupra poziției financiare a societății, trezoreria fiind un important indicator pentru analiza financiară, fiindcă prezintă informații cu privire la diversitatea elementelor de numerar între începutul și sfârșitul perioadei.

Așadar, în acceptarea Standardului IAS 7 – Situația fluxurilor de trezorerie are în vedere justificarea variației soldului de trezorerie, adică lichidități și echivalente de lichidități în decursul a doi ani consecutivi prin acțiunea de a detalia fluxurile de trezorerie, ierarhizarea potrivit activității care le-a generat, și anume:

Figura nr. 10: Fluxurile de trezorerie

Sursa: Contribuție proprie

O societate care este competentă să genereze mereu o trezorerie concludentă, fiind astfel, o societate solvabilă, rentabilă, capabilă să își garanteze dezvoltarea, iar destinatarii situațiilor financiare pot să evalueze modificările în structura financiară a entității dar și să anticipeze capacitatea posibilă de a se conforma cu schimbările mediului în care își desfășoară activitatea entitatea economică.

Situația fluxurilor de trezorerie se poate întocmi prin două metode:

Figura nr. 11: Metode fluxuri de trezorerie

Sursa: Contribuție proprie

Metoda directă admite prezentarea fluxurilor de trezorerie produse de entitate în valori brute, ceea ce înseamnă că nu sunt permise compensările între încasări, plăți și prezentarea unei valori nete.

Metoda indirectă se folosește doar la fluxurile de trezorerie produse de activitatea de exploatare și are ca fundament, de asemenea tot o logică reziduală. În altă ordine de idei, informațiile nu sunt dobândite direct din programul de contabilitate, ci se solicită calcule extracontabile, ținând cont de logica structurării contabilității din punctul de vedere al redactării unui bilanț și a unui cont de profit și pierdere.

Conform Standardului IAS 7 – Situația fluxurilor de numerar, scopul acestuia este de a obliga acțiunea de a furniza informații cu referitoare la schimbările istorice de numerar și de echivalente de numerar ale unei societăți, prin ,,intermediul unei situații a fluxurilor de trezorerie care clasifică fluxurile de trezorerie din timpul perioadei în fluxuri din activități de exploatare, de investire și de finanțare”.

Identificarea unor limite în ceea ce privește analiza poziției financiare relatate de bilanț și a performanțelor financiare ale entității relatate de contul de profit și pierdere, rezultând de aici nevoia de a complini această analiză cu informații de natura fluxurilor de numerar. Deseori în lumea contabilă se afirmă faptul că trezoreria este o realitate, veridicitate, iar profitul doar un punct de vedere. Această relatare sprijinindu-se pe remarcarea că unele entități în raport măsoară profituri destul de majore deși nu au un corespondent la fel de bun în trezorerie. Diferența are drept cauză în primul rând calitatea managementului entității și nu în ultimul rând și faptul că rezultatul contabil are în spate o succesiune de convenții.

Având în vedere limitele bilanțului contabil cât și ale contului de profit și pierdere în reprezentarea informațiilor privind fluxurile de trezorerie a evoluat devenind indispensabilă ,,publicarea unei situații financiare care să completeze imaginea privind performanța financiară a societății comerciale și să o facă mai credibilă”.

Utilizând tablourile fluxurilor de trezorerie rezultă că acceptă următoarele :

realizarea de previziuni privind fluxurile de trezorerie viitoare;

aprecierea calității actului managerial;

măsurarea lichidității și a solvabilității întreprinderii;

analiza relației dintre rezultatul contabil și fluxurile de trezorerie ale entității

Acest tablou al fluxurilor de trezorerie este folosit alături de celelalte situații financiare, acesta furnizând utilizatorilor date cât mai semnificative și mai plauzibile în aprecierea poziției financiare și anume: lichiditate, solvabilitate, structură financiară și altele dar și a performanțelor unei entități.

Concomitent tabloul fluxurilor de trezorerie arată asemenea fluxuri, cunoscute sub forma încasărilor și plăților, în decursul unei perioade. Din alt punct de vedere, el prezintă de unde provin acele lichidități și cum au fost cheltuite, demonstrând astfel scopurile variației lor. În mod normal când este folosit în raport cu celelalte situații financiare, un tablou al fluxurilor de trezorerie oferă date ce dau voie utilizatorilor să aprecieze modificările activului net al unei entități, structura sa financiară și posibilitatea sa de a schimba valorile și registrul în care se scriu fluxurile de trezorerie, pentru a se potrivi modificărilor de conjuncturi și oportunități. De asemenea, informațiile privitor la aceste fluxuri de trezorerie sunt necesare pentru a da voie utilizatorilor să își întocmească modele pentru măsurarea și compararea valorii actuale a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diverselor societăți.

În plus, asemenea informații consolodează comparabilitatea datelor referitoare la performanțele exploatării ale societăților, fiindcă ele ,,elimină efectele utilizării unor prelucrări contabile diferite, pentru aceleași operații și evenimente". Prin urmare trezoreria accentuează resursele lichide de care o entitate economică are la dispoziție, cum ar fi: numerarul din casierie, diponibilitățile bănești din conturile bancare, investițiile pe termen scurt etc.

Când acesta este pozitiv, fluxul net de trezorerie produs de activitățile de exploatare poate fi considerat egal cu potențialul de autofinanțare încasat sau, în altă ordine de idei, cu trezoreria disponibilă. În același timp, mărimea și dezvoltarea fluxului net de trezorerie produs de activitățile de exploatare accentuează mijlocul prin sunt gestionate fluxurile de trezorerie rezultate din activitățile industriale și comerciale dar și flexibilitatea financiară internă a societății comerciale.

O caracteristică foarte importantă susține ca principiu de clasificare a elementelor de activ în suportul bilanțului contabil, este oferită de gradul de lichiditate, acesta fiind așadar explicat prin ,,locul ocupat de un bun material în derularea unui ciclu financiar”. Lichiditatea unui bun exprimând posibilitatea sa de a se schimba în monedă, și totodată de a fi transformat în bani într-un mai scurt sau mai lung. Moneda fiind definite și ea la rândul ei ca un bun caracterizat de o lichiditate excelentă.

Situația modificărilor de capital

Conform OMFP 3055/2009, o entitate este necesar să reflecte o situație a modificărilor de capital care să cuprindă:

,,Profitul sau pierderea perioadei;

Fiecare element de venit și cheltuială recunoscut direct în capitalul propriu și totalul acestor elemente;

Efectele de politică contabilă și corecțiilor de erori potrivit IAS 8 – Politici contabile, modificări în estimări contabile, erori”

Modificările în capitalurile proprii ale entității între două perioade ale bilanțului contabil reprezintă majorarea sau micșorarea activului net sau a bogăției în decursul exercițiului financiar, în baza criteriilor individuale de apreciere acceptate și înfățișate în situațiile financiare. Cu abaterea modificărilor rezultate din operațiunile cu acționarii, spre exemplu aporturile de capital și dividendele, această modificare totală a capitalurilor proprii arată profiturile și pierderile globale produse de activitățile entității pe parcursul unei perioade.

Standardul IAS 1 – Prezentarea situațiilor financiare care a fost revizuit ulterior, solicită unei întreprinderi să arate în situația variației capitalurilor proprii absolut toate modificările care au avut loc în cursul unui exercițiu financiar în capitalurile proprii ca rezultat a operațiunilor cu acționarii, față de standardul IAS 1 precedent care accepta raportarea tuturor modificărilor care au avut loc în capitalurile proprii, chiar și cele legate de performanță.

Cum am mai menționat mai sus, standardul IAS 1 revizuit repetă din nou deosebirea teoretică inclusă între tipurile modificării capitalurilor proprii, fiind două la număr, astfel: atât cele de performanță cât și cele cu operațiunile cu acționarii, deosebiri prezentate, totodată, și în standardul IAS 1 anterior, înainte de ultima revizuire. Din acest punct de vedere se constată faptul că modificarea capitalurilor proprii între cele două perioade de referire se prezintă majorarea sau micșorarea activului net într-un exercițiu financiar. Și, de asemenea, că odată, cu excepția modificărilor cauzate în primul rând din operațiunile cu acționarii care se manifestă în calitatea lor de acționari, spre exemplu dividendele, răscumpărarea instrumentelor de capital propriu ale societății, contribuțiile de capital propriu, iar în al doilea rând din costurile operațiunilor legate direct de astfel de tranzacții, modificarea totală a capitalurilor proprii în decursul perioadei reflectă suma globală a veniturilor și cheltuielilor, înglobând și câștigurile și pierderile produse de activitățile societății în decursul perioadei, deși venituri și cheltuieli sunt identificate direct ca modificări în capitalurile proprii sau în contul de profit sau pierdere.

Notele explicative și relevanța informației contabile

Importanța notelor explicative la situațiile financiare

Notele explicative cuprind informații care completează față de cele redate în bilanț, situația fluxurilor de trezorerie, situația modificărilor capitalurilor proprii și situația veniturilor și cheltuielilor. Aceste note prezintă expuneri epice sau amănunte ale elementelor oferite în aceste situații și date cu privire la elementele care nu execută cerințele pentru a fi identificate în acele situații.

Actualitatea notelor explicative ca un element a situațiilor financiare se motivează în cazul că în note se generează o imagine fidelă asupra poziției financiare, performanței financiare și fluxurilor de trezorerie ale unei societăți dar se înfățișează și informații evidente care ajută la priceperea acestor date generate de către celelalte situații financiare.

Conform contabilității financiare, notele explicative sunt necesare prin faptul că:

,,Oferă informații despre reglementările contabile care constituit fundamental întocmirii situațiilor financiare anuale cât și despre politicile contabile utilizate;

Să prezinte informații suplimentare care nu sunt prezentate în bilanț, contul de profit și pierdere, situația modificărilor capitalurilor proprii, si tuația fluxurilor de trezorerie, dar sunt relevante pentru înțelegerea oricărora dintre ele”.

Notele la situațiile financiare trebuiesc înfățișate, într-o manieră cât mai coerentă. Fiecare componentă din bilanț, din situația veniturilor și cheltuielilor, din situația modificărilor capitalurilor proprii cât și din situația fluxurilor de trezorerie fiind necesar să facă transmitere la datele concordante din note.

3.6.2. Rolul notelor explicative în întocmirea situațiilor financiare

Notele explicative acționează având un rol semnificativ în utilizarea pragului de semnificație, rolul acestora fiind constituit din furnizarea datelor suplimentare, drept urmare situațiile financiare, în esența lor, să prezinte o imagine fidelă asupra societății. Informațiile relevante pot să influențeze hotărârile economice ale utilizatorilor, obținute pe baza situațiilor financiare.

Așadar pentru a evalua dacă o informație contabilă este clară și importantă sau nu, trebuie luate în evidență și caracteristicile utilizatorilor. Astfel notele explicative se impune să ofere toate informațiile sugestive, să poată accepta anumite modificări pentru a marca hotărârile economice ale utilizatorilor. În altă ordine de idei, un element care nu este destul de sugestiv pentru a fi redat separat în situațiile financiare poate fi însă destul de sugestiv încât să poată fi înfățișat separat în note.

Notele explicative la situațiile financiare anuale sunt un element impus a documentelor ce au o contribuție importantă în detalierea informațiilor într-o manieră complementară, în legătură directă cu fiecare componentă semnificativă din situațiile financiare.

3.6.3. Structura notelor explicative conform Reglementărilor din România

Notele explicative vor trebui să cuprindă date cu privire la: active imobilizate, provizioane, repartizarea profitului, analiza rezultatului din exploatare, situația creanțelor și datoriilor, participanți și surse de finanțare, salariații și membrii organelor de administrație și de conducere, principalii indicatori economico-financiari.

NOTA 1 – Active imobilizate

Se înfățișează sub forma situației activelor imobilizate, adică necorporale, corporale, financiare care au fost prezente la început, pentru ca mai apoi să fie luate în considerare și creșterile, descreșterile dar și soldul final.

În plus notele explicative trebuie să redea devierile de la politicile contabile utilizate de societate pentru a stabili valorile componentelor din bilanț, ale profitului sau pierderii referitoare la fiecare exercițiu, ale fluxurilor de trezorerie și modificărilor capitalului propriu.

În acest mod se vor preciza următoarele:

politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corectă înțelegere a situațiilor financiare;

motivele utilizării altei metode, efectele acesteia asupra rezultatului și poziției financiare a întreprinderii;

dacă imobilizările sunt cuprinse în situațiile financiare la costul istoric și la valoarea reevaluată;

modificarea metodelor de evaluare.

NOTA 2 – Provizioane

Această notă explicativă specifică dacă în timpul exercițiului financiar o sumă este transferată de la sau la provizioane pentru riscuri și cheltuieli, fiind înfățișate în notele explicative informații cum ar fi:

explicarea natuii, sursei sau destinației acestor provizioane;

sumele transmise de la sau la provizioane în momentul unui exercițiului financiar și dacă acestea sunt relevante;

valoarea provizioanelor la începutul exercițiului financiar;

valoarea provizioanelor la sfârșitul exercițiului financiar.

Din punctul de vedere al modalității de formare, provizioanele pot fi:

provizioane reglementate;

provizioane pentru riscuri si cheltuieli constituite de întreprinderi pe baza normativelor proprii, de exemplu, provizioanele pentru acoperirea reparațiilor la bunuri în perioadele de garanție, provizioane statistice sau specifice pentru clienții nesolvabili, provizioanele pentru deprecierea activelor etc.

provizioane deductibile

provizioane nedeductibile

NOTA 3 – Repartizarea profitului

Conform contabilității financiare, în această notă se face referire la întrebuințările profitului net și sumele destinate fiecăreia, fiind prezentate separat. Notele explicative redau distinct repartizarea profitului net pe destinații:

sumele repartizate la rezerve, adică la rezerva legală;

dividendele vizate spre a fi plătite;

sumele distribuite pentru acoperirea pierderilor contabile din anii anteriori;

alte repartizări

NOTA 4 – Analiza rezultatului din exploatare

Conform OMFP 3055/2009, nota 4 prezintă informații cu privire la cifra de afaceri în măsura în care în decursul unui exercițiu financiar societatea comercială își dezvoltă activitatea în două sau chiar numeroase părți de activitate care, după părerea administratorilor sunt destul de diferite între ele, din perspectiva câștigurilor și al pierderilor și este obligatoriu pentru fiecare să se precizeze valoarea cifrei de afaceri adecvată.

Specificarea informațiilor cu privire la anumite valori ale elementelor de cheltuieli, care au fost consemnate în contul de profit și pierdere în desfășurarea exercițiului financiar, prezentându-se astfel distinct în notele explicative următoarele:

profitul sau pierderea aferentă ieșirilor de mijloace fixe din patrimoniu.

Cheltuielile indirecte de producție, cele cu chiriile și ratele care au fost achitate în cadrul unui contract de leasing operațional;

onorariile plătite auditorilor financiari;

NOTA 5 – Situația creanțelor și datoriilor

Potrivit fiecărui element care se află în conturile de datorii din bilanțul societății comerciale se va specifica valoarea totală a datoriilor cuprinse în acel bilanț, care au ca termen de plată mai mare 5 ani de la sfârșitul perioadei exercițiului financiar.

Conform OMFP 3055/2009 cu privire la datorii:

trebuie precizate condițiile legate de achitarea sau rambursarea acelei datorii, totodată și rata dobânzii aferente creditelor, fiind împărțite pe termene de lichiditate și exigibilitate cu perioada sub 1 an și peste 1 an;

datorită acelor datorii pentru care s-au lăsat garanții sau au fost realizate ipotecări trebuie specificate: valoarea datoriei la fel și valoarea și natura garanțiilor.

valoarea obligațiilor pentru care s-au format provizioane;

valoarea obligațiilor referitoare la plata pensiilor.

NOTA 6 – Principii, politici și metode contabile

În politicile contabile se vor înfățișa următoarele informații:

Reglementările contabile folosite în redactarea și redarea situațiilor financiare anuale;

Devierile de la metodele de evaluare, principiile și politicile contabile, și de la alte dispoziții din reglementările contabile;

În situația în care valorile înfățișate în situațiile financiare nu se pot compara, lipsa acesteia trebuie redată în notele explicative, asociată de comentarii credibile și relevante;

Valoarea reziduală pentru imobilizări hotărâtă în cazul în care nu se identifică prețul de achiziție sau costul de producție al acesteia;

Suma dobânzilor cuprinse în costul activelor imobilizate și circulante cu ciclu lung de fabricație;

În situația reevaluării imobilizărilor corporale;

Dacă activele fac obiectul ajustărilor excepționale de valoare doar în scop fiscal, suma ajustărilor și motivele pentru care acestea au fost efectuate;

Dacă valoarea redată în bilanț, obținută după aplicarea metodelor FIFO, CMP sau LIFO, diferă în mod semnificativ, la data bilanțului, de valoarea determinată pe baza ultimei valori de piață cunoscute înainte de data bilanțului, valoarea acestei diferențe trebuie arătată ca un total.

NOTA 7 – Participații și surse financiare

În privința capitalului social al entității se vor prezenta informații referitoare la capitalul social subscris, valoarea totală a fiecărui tip de acțiune emise și numărul, în situația în care se află mai multe tipuri de acțiuni emise, acțiuni răscumpărabile, obligațiuni emise specificându-se tipul acestor acțiuni/obligații, valoarea nominală cât și valoarea înregistrată în momentul plății. Astfel pentru fiecare rezervă cuprinsă în capitalurile proprii se vor prezenta natura cât și obiectivul pentru care a fost alcătuită.

În circumstanța în care entitatea a elaborat alte instrumente de capital în decursul exercițiului financiar se vor prezenta următoarele informații:

tipul instrumentelor de capital emise;

pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisă și suma primită la emitere de către întreprindere.

NOTA 8 – Informații privind salariații, administratorii și directorii

Se evidențiază informații referitoare la:

modul de salarizare a administratorilor și directorilor, obligații contractuale privind planurile de pensii, asigurările private de sănătate, obligații viitoare luate în seama conducerii entității, cum ar fi: împrumuturi și avansuri personale garantate;

numărul mediu de angajati aferent fiecărui exercițiu curent și precedent, salarii plătite sau de plătit, cheltuieli cu asigurări sociale, alte cheltuieli referitoare la contribuțiile pentru pensii.

NOTA 9 – Analiza principalilor indicatori economico-financiari

Reprezentarea principalilor indicatori economico – financiari ai entității pe parcursul exercițiului financiar anterior comparativ cu cel prezent:

Figura nr. 12: Indicatorii economico-financiari

Sursa: Contribuție proprie

NOTA 10 – Alte informații

În condițiile în care unele componente exprimate la început într-o monedă străină au fost înscrise în contabilitatea entității, prezentate în bilanț sau în contul de profit și pierdere, se va specifica fundamentul utilizat pentru formularea acelor elemente în legătură cu moneda națională.

Conform OMFP 3055/2009, entitatea va reda următoarele informații, dacă cumva acestea nu au fost reflectate în situațiile financiare:

,,sediul și forma juridică ale societății, cât și țara unde s-a înființat și adresa sediului oficial;

numele societății mamă și cel al deținătorului final în cadrul grupului;

descriere a naturii activității desfășurate de societate și principalele domenii de activitate;

totalul activelor, respectiv al datoriilor bilanțiere;

informații referitoare la impozitul pe profit, cifra de afaceri;

explicații despre valoarea și natura veniturilor și cheltuielilor extraordinare și înregistrate în avans;

orice altă informație care, în opinia directorilor și administratorilor, ajută la furnizarea unei imagini fidele asupra societății respective”.

Însă în realitate, aceste modele formează doar modele de prezentare a notelor explicative, întreprinderile având capacitatea de a-și decide singure formatul acestora, cu obligația prezentării cel puțin a acestor date solicitate cu privire la elementele incluse în situațiile financiare anuale.

Notele explicative la situațiile financiare trebuie să ofere o imagine cât mai precisă, relevantă, iar fiecare componentă din bilanț, contul de profit și pierdere și situația fluxurilor de numerar trebuie obligatoriu să facă trimitere la absolut toate datele aferente în note. Poziția financiară a entității este explicată de resursele economice pe care le verifică, de structura financiară a activelor, datorilor și capitalului propriu, de lichiditatea și solvabilitatea valorilor economice și de potențialul său de a se adapta la modificările mediului în care își dezvoltă activitatea.

4. Politici contabile și rolul lor în întocmirea situațiilor financiare

Potrivit OMFP 3055/2009, politicile contabile reflectă principiile, bazele, convențiile, regulile și practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale.

Principiul ,,este un element fundamental, idee, lege de bază pe care se întemeiază o teorie științifică, un sistem politic, juridic, o normă de conduită”.

Bazele sunt ,,ceea ce formează temeiul a ceva, elementul fundamental, esențial”.

Convenția ,,este o înțelegere, acord între două sau mai multe state, instituții sau persoane cu privire la anumite probleme sau la anumite obiective”.

Regulile sunt ,,norme, legi pe baza căreia au loc un proces, se desfășoară o activitate sau se produce un fenomen”.

Practicile sunt ,,activități ale oamenilor îndreptate spre crearea condițiilor necesare existenței societății, în primul rând spre producerea și crearea bunurilor materiale și a valorilor culturale; metodă, procedeu aplicat și verificat efectiv”.

În acest paragraf voi enumera o serie de exemple de politici contabile, cum ar fi: alegerea metodei de amortizare a imobilizărilor, reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobânzii sau recunoașterea acesteia drept cheltuială, alegerea metodei de evaluare a stocurilor, contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent etc.

Administratorii unei societăți comerciale trebuie să accepte politici contabile pentru tranzacțiile derulate, chiar și proceduri proprii pentru cazurile prevăzute de legislație. În situația societăților comerciale care nu au administratori, politicile contabile se acceptă de persoanele care au răspunderea gestionării societății respective.

Aceste politici trebuie întocmite conform specificului activității, de către persoane competente în domeniul economic și tehnic, experți ai activității desfășurate și ai planificării adoptate de societate.

Conform reglementărilor din România pentru întocmirea politicilor contabile este necesar să fie respectate următoarele principii contabile generale:

Principiul continuității activității;

Principiul permanenței metodelor;

Principiul prudenței;

Principiul independenței exercițiulu;

Principiul evaluării separate a elementelor de active și de datorii;

Principiul intangibilității;

Principiul necompensării;

Principiul prevalenței economicului asupra juridiculu;

Principiul pragului de semnificație

Politicile contabile trebuie întocmite astfel încât să se garanteze furnizarea, prin intermediul situațiilor financiare anuale, a unor date care sunt necesare să fie:

a) inteligibile;

b) sesizabile pentru cerințele utilizatorilor în luarea hotărârilor; și

c) plauzibile prin faptul că:

– reflectă fidel activele, datoriile, poziția financiară și profitul sau pierderea societății;

– sunt prudente;

– sunt neutre;

– sunt complete sub toate aspectele semnificative;

– evenimentele și operațiunile sunt contabilizate și redate potrivit principiului prevalenței economicului asupra juridicului, atunci când a fost aplicat acest principiu.

d) comparabile

Conform Cadrului General de Raportare Financiară informațiile contabile trebuie să fie:

Figura nr. 13 : Natura informațiilor contabile și caracteristicile acestora

Sursa: Cadrul General de Raportare Financiară

Una din caracteristicile informațiilor contabile fundamentale, precum relevanța acestor au potențialul de a produce o diferență în hotărârile luate de chiar de către utilizatori, deși unii utilizatori aleg să nu profite de aceste date sau cunoscându-se deja din alte surse. În același timp informațiile financiare au valoare preconizată dacă pot fi utilizate ca intrări în procesele folosite de utilizatori pentru a preconiza rezultate viitoare. A doua caracteristică este dată de faptul că rapoartele financiare reflectă procesele economice și în cuvinte dar și cifre, și ca acestea să poată fi folositoare, informațiile financiare nu trebuie numai să reflecte fenomenele sesizabile, ci trebuie și să reflecte exact fenomenele pe care intenționează să le reflecte. Pentru o reflectare exactă excepțională, o descriere trebuie să aibă trei caracteristici, cum ar fi: completă, neutră și fără erori. De cele mai multe ori perfecțiunea este atinsă rareori sau chiar niciodată .

Comparabilitatea, oportunitatea, inteligibilitatea și verificabilitatea sunt caracteristici sau note calitative care intensifică utilizarea informațiilor relevante și reprezentate exact. Comparabilitatea este o trăsătură calitativă care dă voie utilizatorilor să recunoască și să sesizeze asemănările și deosebirile dintre componente. Pentru a înțelege și mai bine comparabilitatea este scopul, iar consecvența ajută la atingerea acestui scop. Prin verificabilitate se înțelege că distincți observatori independenți și ca subiect de drept se poate ajunge la un acord, însă nu este obligatoriu la un consens în totalitate. Oportunitatea denotă faptul că datele sunt disponibile pentru factorii decizionali la timp pentru a le influența hotărârile, de obicei, cu cât sunt mai vechi datele, cu atât sunt mai puțin folositoare. Clasificarea, caracterizarea și prezentarea în mod exact și succint a datelor le fac pe acestea inteligibile.

Politicile contabile se modifică doar dacă este permis sau doar dacă este cerut de lege sau doar dacă rezultatul informațiilor sunt mai sesizabile și mai plauzibile cu privire la tranzacțiile entității. În situația modificării sau schimbării unei politici contabile, societatea trebuie să specifice în notele explicative natura modificării sau schimbării politicii contabile, dar și și explicațiile pentru care utilizarea noii politici contabile prezintă informații plauzibile și mai relevante, atfel încât utilizatorii de informație contabilă să poată evalua dacă noua politică contabilă a fost selecționată într-o manieră adecvată, influența modificării asupra rezultatelor raportate ale exercițiului financiar și dispoziția reală a rezultatelor activității întreprinderii.

O schimbare sau modificare de politică contabilă trebuie să fie realizată doar dacă ea este obligatorie printr-o reglementare sau poate de către un organ de normalizare contabilă sau dacă în urma acestei modificări sau schimbări îndrumă la o prezentare mai recomandabilă a evenimentelor sau operațiunilor cuprinse în situațiile financiare ale entității. Utilizatorii trebuie să fie competenți pentru a compara situațiile financiare ale unei entități, pe un anumit exercițiu financiar, pentru a recunoaște tendințele poziției financiare, performațelor sale și fluxurilor de trezorerie previzionate de diferitele activități.

Potrivit prevederilor standarduluI IAS 8 – Politici contabile, modificări în estimări contabile, erori, o schimbare de politică contabilă este utilizată de una din cele două tipuri de modalități: fie de o manieră prospectivă fie de una retrospectivă,. Aplicarea celei prospective implică ca noua metodă contabilă să fie aplicată tranzacțiilor și evenimentelor ce au fost produse în urma dimensiunii ajustării soldului de deschidere al rezultatelor nerepartizate nu poate să fie calculată în mod rațional, iar utilizarea celei retrospective necesită utilizarea noii metode la operațiuni sau evenimente, ca și atunci când metoda cea nouă ar fi fost întotdeauna folosită.

În anumite cazuri este destul de greu să se deosebească între o schimbare sau modificare de estimare contabilă și o schimbare sau modificare de politică contabilă. În astfel de situații ,,schimbarea este tratată ca o schimbare de estimare contabilă, solicitându-se, totodată, furnizarea unor informații adecvate”.

Rezultatul unei schimbări sau modificări de estimare contabilă trebuie să fie cuprins în stabilirea rezultatului net:

Exercițiul schimbării, dacă aceasta afectează doar perioada în cauză;

Execițiul schimbării și perioadele viitoare, dacă schimbarea afectează atât perioada curentă cât și perioadele viitoare.

Referitor la procesul de estimare aplicat în evaluarea contabilă, aceasta implică raționamente bazate pe cele mai recente informații credibile avute la dispoziție. O estimare poate necesita revizuirea dacă au loc schimbări privind circumstanțele pe care s-a bazat această estimare sau ca urmare a unor noi informații sau a unei mai bune experiențe. O modificare în baza de evaluare aplicată reprezintă o modificare în politica contabilă și nu reprezintă o modificare în estimările contabile. Dacă entitatea are dificultăți în a face distincție între o modificare de politică contabilă și o modificare de estimare, aceasta se tratează ca o modificare a estimării.

Cunoscând îndoielile inerente activităților entității, mai multe componente ale situațiilor financiare nu pot să fie apreciate cu exactitate și nu pot să facă decât cauza unei estimări, astfel operația de estimare necesită emiterea de judecăți fundamentate pe ultimele date disponibile. O estimare poate să fie revizuită în urma producerii unor schimbări care se referă la împrejurările pe care aceasta era bazată sau în urma unor noi informații ce denotă dezvoltări ulterioare sau o experiență mai mare.

5. Concluzii

În finalul capitolului I am încercat să sintetizez principalele concluzii și propuneri, expunând opinii referitoare la însemnătatea calității informațiilor contabile, la scopul notelor explicative în cadrul situațiilor financiare anuale, dar și la îmbunătățirea continuă a calității informației contabile generată de acestea în scopul gestionării concordante și eficiente a patrimoniului societăților economice. În consecință, calitatea informațiilor contabile este o autentică cheie a succesului în mediul societăților comerciale.

O entitate economică are o poziție financiară eficace în situația în care capitalul propriu este egal cu datoriile cu valoare economică sau chiar mai mare. Această clauză arată faptul că entitatea are capacitatea de a plăti obligațiile față de terți atât la lichidarea sa cât și pe parcursul desfășurării activității sale. Modificările poziției financiare pot fi explicate în diferite moduri precum sunt: trezoreria netă și fluxurile nete de trezorerie, fondul de rulment și fluxurile de fonduri. În plus contul de profit și pierdere este de asemenea o situație financiară anuală, elaborată în termeni de flux, care include ansamblul fluxurilor patrimoniale care aprobă constituirea bogăției pornind de la totalitatea cheltuielilor și a veniturilor.

Performanța financiară sau rezultatul este caracterizat prin prisma profitabilității entității. Ideile enunțate în acest sens sunt la modul general prin excelență după cum decurg: situațiile financiare sunt necesare să prezinte o imagine adevărată și exactă sau trebuie să redea cât se poate de fidel poziția financiară, rezultatele dar și modificările survenite poziției financiare, ale unei entități. Totodată este elaborată și ideea conform căreia utilizarea caracteristicilor calitative importante și a standardelor recomandabile de către contabilitate au în de obicei ca rezultat redactarea unor situații financiare care prezintă, în general, o imagine fidelă sau ca prezentare reală a situației societății comerciale.

În situația în care ne punem următoarea întrebare, precum: ,,Cine ne garantează calitatea imaginii fidele generată de situațiile financiare?”, eu cred că aș răspunde în felul următor, și anume, analizând calitatea imaginii fidele din viziunea auditorilor financiari, deoarece aceștia sunt cei care pot exprima o apreciere sau un punct de vedere pot spune referitor la imaginea fidelă, la exactitatea ei, pe care de altfel o generează situațiile financiare anuale auditate. Elementele componentelor setului de situații financiare trebuie să contribuie la transmirea unui mesaj relevant și credibil utilizatorilor de informație contabilă al poziției financiare și performanțelor entității.

În ultimul timp chiar dacă mulți investitori își fundamentează deciziile de investire pe date legate de rentabilitate, s-au aflat cazuri în care doar datele legate de profit nu au fost satisfăcătoare pentru a aprecia exact performanțele unei companii și a efectua un plasament eficient.

Utilizarea recomandată a prevederilor Standardelor Internaționale de Contabilitate, lângă publicarea de informații suplimentare în cadrul notelor explicative atunci când trebuie, este necesar să ghideze la situații financiare care să reflecte o imagine fidelă. Însă, pe lângă informațiile cerute de Standardele Internaționale de Contabilitate, dacă este indispensabil pentru dobândirea unei imagini fidele, atunci trebuie procurate informații adiționale.

Notele explicative, ținând cont de capacitatea lor informativă, sunt mai mult decât niște simple informații adiționale, ele edifică și consolidează anumite poziții ale situațiilor financiare. Toate datele redate în bilanț sau contul de profit și pierdere răspund exact, concis la cerința de informare a utilizatorului. În mai multe sisteme contabile naționale, sunt întrevăzute un număr fix, precis de posturi bilanțiere, incluzând date cifrice importante referitor la activitatea agentului economic. În același timp, în spatele acestora, se ascund structuri de elemente după anumite clauze, aprecieri, principii, calcule, metode de lucru, tehnici, situații comune sau extraordinare. Toate acestea trebuie să fie redate în notele explicative pentru garantarea transparenței și înștiințării complete a utilizatorilor informației financiar-contabile dar nu numai, astfel asigurându-se redarea imaginii fidele a societății prin situațiile financiare.

În concluzie, notele explicative sunt elemente ale situațiilor financiare ce cuprind date adiționale, sesizabile pentru cerințele utilizatorilor cu privire la poziția financiară și rezultatele realizate. Detaliind componentele redate concis în bilant, contul de profit și pierdere sau celelalte situații, acestea sprijină explicarea și determinarea calculelor, obținând o evaluare cât mai amplă a firmei.

CAPITOLUL II – Analiza pe baza situațiilor financiare. Studiu de caz la SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Prezentare SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Societatea SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL (în continuare „CRISTAL BRAD”) a fost înființată în anul 1991 și în prezent este deținută de asociat unic dl. Brad Petru care deține 100% din capitalul social al companiei. Societatea are un capital social subscris de 31.000 părți sociale, în valoare de 310.000 lei.

Societatea este înregistrată la Registrul Comerțului București cu nr. de înregistrare J40/7683/1991, cod unic de identificare 383720, cu sediu social în București, Sector 4, Str. Ghimpați, Nr. 14. Societatea comercială este persoană juridică română având forma juridică de societate cu răspundere limitată.

Entitatea are un număr de 6 sedii secundare. Conform Ordonanței de Guvern 3/1192 privind taxa pe valoarea adaugată, firma este obligată să calculeze și să plătească la termen această taxă. Astfel, punctele de lucru se regăsesc în:

1. București sector 4, Str. Ghimpați nr. 16;

2. Bacău, Str. Ștefan cel Mare nr. 66;

3. Constanța, Str. Interioară nr. 3;

4. Galați, Str. Drumul de Centură nr. 77;

5. Ilfov, Popești Leordeni, Str. Taberei nr. 1A;

6. Ilfov, Comuna 1 Decembrie, Str. Pinului, Nr. 28/B.

Obiectul principal de activitate al CRISTAL BRAD este prelucrarea și fasonarea sticlei plate (cod CAEN: 2312). Profilul operațional al CRISTAL BRAD este acela al unui producător și comerciant de produse din sticlă. Activitatea desfășurată constă în comercializarea, prelucrarea și transportul de sticlă în industria construcțiilor.

Întreprinderea își desfășoară activitatea în România în nume propriu, încheie contracte economice cu partenerii din țară și străinătate, precum și contracte de împrumut cu băncile. La început societatea a avut 2 angajați, iar cu trecerea anilor și acumularea de experiență, firma s-a dezvoltat în mod natural, treptat reușind să își stabilească o poziție stabilă pe piață.

În anul 2000 firma și-a deschis un sediu de birouri nou pus la dispoziția clienților. În anul 2001, directorii au decis să se extindă în țară, printr-o filială în orașul Galați. În următorii ani, au urmat filialele din orașele Bacău, Constanța și Brașov, iar în primăvara lui 2007 este inaugurat noul sediul central de birouri, având un spațiu de 600mp. Prima mașina de transport necesară aprovizionarii cu sticlă a fost achiziționată în toamna anului 1991, la cateva luni de la înființare, fiind o rabă veche, greu funcționabilă.

Astăzi, SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL deține un parc auto cu un număr semnificativ de autocamioane și autoutilitare speciale pentru transportul de sticlă, rețeaua de transporturi acoperind întreaga țara. Fiind în plină dezvoltare, firma a crescut și în număr de angajați, în prezent numărul personalului depășind 200 de angajați de toate tipurile.

Compania urmărește satisfacerea clienților cu o gamă cât mai diversificată de produse și servicii, piața de desfacere fiind formată în mod normal din persoane fizice, întreprinderi de dimensiuni mici și mijlocii, având contracte chiar și cu întreprinderile mari, reprezentând o clientelă relativ sigură. Se relată faptul că toate contractele, atât cele obținute cât și cele preluate prin încredințare directă au avut clauze corecte, care au fost respectate și nu au dezavantajat entitatea.

Societatea deține un certificat pentru asigurarea calității ce îl are implementat și menține un sistem de management al calității.

Imaginea nr. 1: Certificate pentru asigurarea calității

Sursa: SC Cristal Brad Service SRL

Analiza activelor SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Echipamentele tehnologice amortizabile, de tipul instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale etc., sunt detaliate în lista mijloacelor fixe privind clasificarea, amortizarea și duratele normale de funcționare a acestora.

Aceste categorii de echipamente tehnologice sunt constituite din mașini, ansambluri de mașini, aparate, mecanisme sau dispozitive, inclusiv elemente de legătură sau conexiune ce îndeplinesc o funcțiune într-un proces tehnologic la o mașină, la un vehicul, într-o instalație sau în fabrică etc. Confom figurii din anexa 2 se poate observa schema organizării unei exploatări raționale a mașinilor, utilajelor și a instalațiilor.

Durata de exploatare a mașinilor, utilajelor și a instalațiilor depinde de mai mulți factori, dintre care se pot enumera:

Utilizarea permanentă a unui regim optim de lucru;

Utilizarea mașinii în limitele destinației ei nedepășind solicitările admise;

Întreținerea conștiincioasă și corectă de către operator;

Calitatea reparațiilor.

Am verificat suprafețele de teren și coincid cu cele înscrise în certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului și anume 850 mp unde este situat sediul social (str. Ghimpați, nr. 14, Sector 4, București) și 1015.00 mp în Popești-Leordeni.

Tabel nr. 1: Terenurile entității

Sursa: Certificatul de atestare a dreptului de proprietate

2.1. Structura activelor

Patrimoniul net al intreprinderii în perioada analizată a avut următoarea evoluție: 10.388.694 lei în 2010, 10.964.238 lei în 2011, 12.382.789 lei în 2012 și 13.112.785 în 2013. La noi în România, notele explicative sunt reglementate prin OMFP 3055/2009 oferindu-ne zece modele de note explicative obligatorii.

NOTA 1 – Active imobilizate

Se prezintă sub formă de situație activele imobilizate (necorporale, corporale, financiare) care au existat inițial, însă și creșterile, descreșterile și soldul final.

O parte din aceste imobilizări corporale este utilizată în activitățile de exploatare pentru a produce cât mai multe venituri, iar valoarea lor se transmite în timp asupra produsului finit sau serviciului prestat. O altă parte sunt echipamentele tehnologice auxiliare activităților de exploatare, asigurând suportul necesar acestora.

Tabel nr. 2: Echipamentele tehnologice amortizate

Sursa: Lista echipamentelor tehnologice amortizate

Societatea deține în proprietate instalații și utilaje, mașini de tăiere, de prelucrare a sticlei, cuptor de securizare, linie de laminare etc, toate acestea făcând parte din categoria de active fixe ale firmei, reușind să devină o firmă de invidiat, prin amenajarea spațiului de producție, de cca 10.000 mp din Popești-Leordeni, cu linii moderne de procesare a geamului.

Tabel: nr. 3: Situația cumulată a activelor imobilizate

Sursa: Situațiile financiare ale societății pe 2010, 2011, 2012 și 2013

Din analiza în evoluție a structurii activelor reies caracteristicile unei societăți specializate în activitatea de producție. Ponderea imobilizarilor totale la sfârșitul anului 2010 este de 100.00 %, din total active, din care:

99.97 % echipamente tehnologice

0.03 % imobilizări necorporale

Societatea în acești patru ani consecutivi nu a constituit provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale și necorporale, neefectuând reevaluări la imobilizări corporale la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, iar în cazul evaluării activele imobilizate au fost evaluate la costul de achiziție.

Costul de achiziție al acestor active cu durate limite de utilizare economică a fost micșorat cu ajustările de valoare calculate pentru a amortiza valoarea unor astfel de active, într-o manieră sistematică de-a lungul duratelor de utilizare economică. Amortizarea s-a stabilit prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor corporale, iar în general metoda de amortizare folosită în decursul unui exercițiu financiar a fost metoda liniară. De asemenea amortizarea imobilizărilor necorporale se stabilesc pe o perioadă de 3 ani, iar cea a imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică și condițiile de utilizare a acestora, dar în principiu pe o perioada de aproximativ 10-25 de ani.

Amortizarea imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o cheltuială:

Înregistrarea în contabilitate a amortizării calculate:

6811 = 281

,,Cheltuieli de exploatare ,,Amortizări privind

privind amortizarea imobilizărilor” imobilizările corporale”

Elementele prezentate în situațiile financiare anuale au fost evaluate, în general, pe baza principiului costului de achiziție. La data intării în entitate, bunurile se evaluează și înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, adică la costul de achiziție procurate cu titlu oneros, la valoarea justă pentru bunurile obținute cu titlu gratuit.

SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL nu a efectuat reevaluări la activele imobilizate de-a lungul celor patru ani analizați, însă poate proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârșitul exercițiului financiar, astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluări în situațiile financiare redactate pentru acel exercițiu financiar.

Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanțului, această valoare determinându-se pe fundamentul unor evaluări realizate, de regulă, de profesioniști calificați în evaluare, membrii a unui organism profesional în domeniu, recunoscut național și internațional. Așadar la reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este eliminată din valoarea contabilă brută a activului și valoarea netă, determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului, astfel pentru reevaluarea acestora este aplicată metoda creșterii valorii nete.

Monografiile contabile aferente înregistrării în contabilitate a reevaluării imobilizărilor corporale sunt următoarele:

Înregistrări ce pot fi realizate în cazul reevaluării, în funcție de rezultatul acesteia, cu mențiunea că rezultatul reevaluării se înregistrează pe fiecare imobilizare corporală:

a) creștere de valoare a unei imobilizări corporale:

21X = 105

,,Imobilizări corporale” „Rezerve din reevaluare”

În cazul în care la o reevaluare anterioară a existat o cheltuială cu deprecierea acelei imobilizări corporale, înregistrarea se efectuează pe seama veniturilor, în limita deprecierii înregistrate anterior pe seama cheltuielilor:

21X = 7813

,,Imobilizări corporale” „Venituri din ajustări pentru

deprecierea imobilizărilor”

În cazul în care majorarea de valoare depășește deprecierea înregistrată anterior și evidențiată în contul 6813, diferența se înregistrează în contul 105:

21X = 105

,,Imobilizări corporale” „Rezerve din reevaluare”

b) descreștere de valoare a imobilizărilor corporale:

– situația în care există sold creditor la contul 105 „Rezerve din reevaluare" aferent acelei imobilizări, la nivelul deprecierii constatate:

105 = 21X

„Rezerve din reevaluare” ,,Imobilizări corporale”

-situația în care deprecierea este mai mare decât rezerva existentă sau nu există sold creditor la contul 105 „Rezerve din reevaluare" aferent acelei imobilizări corporale:

% = 21X – cu deprecierea

,,Imobilizări corporale” imobilizărilor corporale

105 – cu deprecierea constatată în

„Rezerve din reevaluare” limita soldului creditor pentru

imobilzarea respectivă

6813 – cu deprecierea care excede

„Cheltuieli de exploatare soldul contului 105

privind ajustările deprecierea imobilizărilor”

Totodată, conducerea SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL a stabilit politicile contabile pentru operațiunile derulate, descrise în manualul acestora de politici și proceduri contabile, fiind elaborate având în vedere specificul activității și strategia adoptată de entitate.

NOTA 2 – Provizioane

Standardul definește provizioanele ca fiind datorii incerte din punct de vedere al perioadei de exigibilitate sau al valorii, astfel un provizion va fi reflectat în contabilitate doar dacă:

,,întreprindere are o obligație curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment anterior;

este probabil (există mai multe șanse de a se realiza decât de a nu se realiza) ca o ieșire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligația respectivă; și

poate fi realizată o estimare relevantă a valorii obligației. Standardul precizează că numai în cazuri foarte rare nu este posibilă o estimare relevantă a acesteia”

Precizează dacă în timpul exercițiului financiar o sumă este transferată la sau de la provizioane pentru riscuri și cheltuieli, următoarele informații fiind prezentate în notele explicative valoarea provizioanelor la începutul exercițiului financiar sau natura, sursa sau destinația acestor provizioane.

Societatea nu a constituit provizioane în 2013, însă în ceilalți ani, precum 2010, 2011, 2012 aceasta a constituit provizioane pentru clienți neîncasați la termen și trecuți în contul de clienți incerți, pentru care s-a deschis procedura de insolvență.

Tabel nr. 4 : Provizioane

Sursa: Balanțele anuale ale fimei pe cei patru ani de analiză

NOTA 3 – Repartizarea profitului

Se reflectă destinațiile profitului net și sumele afectate fiecăreia, fiind prezentate separat.

Tabel nr. 5: Repartizarea profitului

Sursa: Bilanțurile pe cei patru ani de analiză

Potrivit notei 3- Repartizarea profitului, din situațiile financiare anuale se prezintă că profitul societății SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL obținut la sfârșitul anilor se repartizează o parte consistentă la rezerve, iar restul la dividende. Entitatea are constituite rezerve legale conform reglementărilor în vigoare și nu are de acoperit pierdere din anii precedenți.

NOTA 4 – Analiza rezultatului din exploatare

Detalii privind cifra de afaceri – în decursul exercițiului financiar societatea și-a desfășurat activitatea în două sau mai multe segmente de activitate care, în opinia administratorilor, sunt diferite între ele din punct de vedere al beneficiilor și al riscurilor aferente.

Tabel nr. 6 : Structura costurilor

Sursa: Contul de profit și pierdere al SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Din punct de vedere al structurii costurilor rezultă: cea mai mare pondere o au cheltuielile cu mărfuri, fapt ce reprezintă o situație normală având în vedere specificul activității de comerț în pondere majoritară, urmate de cele cu materialele care se explică prin faptul că societatea realizează și activități de producție. Se observă de asemenea că s-a înregistrat o scădere a cheltuielilor cu salariile, fără a fi afectată însă cifra de afaceri, ceea ce înseamnă o creștere a productivității muncii, situația fiind favorabilă. Ponderea celorlalte cheltuieli se încadrează în limite normale în toți cei patru ani analizați.

Tabel nr. 7 : Repartizarea cheltuielilor de exploatare

Sursa: Contul de profit și pierdere al SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Reducerea cifrei de afaceri în ultimii ani este datorită faptului că în acea perioadă s-au finalizat contracte mai vechi, iar cele noi au întarziat să apară.

NOTA 5 – Situația creanțelor și a datoriilor

Contabilitatea creanțelor asigură evidența creanțelor entității în relațiile acesteia cu furnizorii, clienții, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entitățile afiliate și cele legate prin interese de participare, asociații/acționarii și debitorii diverși, astfel în contabilitatea clienților se înregistrează operațiunile privind livrările de produse și/sau prestări servicii.

În conturile de clienți se evidențiază distinct creanțele din penalități stabilite conform clauzelor contractuale și alte elemente de natură similară, iar avansurile primite de la clienți se înregistrează în contabilitate în conturi separate. Contabilitatea clienților, și a celorlalte creanțe se ține pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică. În acest sens, în contabilitatea analitică, clienții se grupează astfel: interni și externi, iar în cadrul acestora pe termene de încasare.

Eventualele sume care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exercițiului în curs, se înregistrează ca alte creanțe sociale. Aici se cuprinde și contribuția unității la schemele de pensii facultative și la primele de asigurare voluntară de sănătate.

Înregistrarea încasării creanțelor comerciale:

5121 = 4111

„Conturi la bănci în lei” „Clienți”

Decontarea avansurilor încasate de la clienti (scăderea din contravaloarea facturii):

419 = 4111

„Clienți creditori” „Clienți”

Înregistrarea sumelor încasate de la personal reprezentând alte creanțe în legătură cu personalul:

5121 = 4282

„Conturi la bănci în lei” „Alte creanțe în legătură cu personalul”

531 = 4282

„Casa” „Alte creanțe în legătură cu personalul”

Tabel nr. 8 : Situația creanțelor

Sursa: Situații financiare SC Cristal Brad Service SRL

Suma înregistrată la “ debitori diverși “ reprezintă comisioanele aferente operațiilor determinate în luna decembrie 2010, iunie 2011, septembrie 2012 și mai 2013, datorate de CRC SA, în numele intermediarilor pe piata de derivate cu un termen scadent în anul viitor și comisioanele spot datorate CNVM de către intermediarii participanți la piața spot și colectat de BMFM.

Creanțele față de bugetul statului în valoare de 820 lei sunt date de TVA de recuperat în suma de 320 lei, subvenția pentru cei doi absolvenți angajati de societate în sumă de 400 lei și alte sume rămase de stins în cursul exercițiilor financiare ale fiecărui an în valoare de 100 lei.

Tabel nr. 9: Situația datoriilor

Sursa: Situații financiare SC Cristal Brad Service SRL

Valoarea înregistrată în contul de “creditori diverși” reflectă sume achitate eronat de către clienți și care urmează să fie restituite acestora dar și comisioane din operații pe piața SPOT percepute de la intermediari în numele CNVM-ului.

NOTA 6 – Principii, politici și metode contabile

Activitatea de contabilitate este organizată și condusă conform prevederilor Legii contabilității 82/1991 și în conformitate cu reglementările contabile adoptate prin intermediul OMFP nr. 3055/2009, astfel societatea SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL a elaborat situații financiare anuale respectând principiile contabile generale cuprinse în Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene, conform contabilității de angajamente.

Un principiu foarte important este cel al continuității activității. Trebuie să se prezume că entitatea își desfășoară activitatea pe baza acestui principiu. Acest principiu presupune ca societatea își continuă în mod normal funcționarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activității. SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL nu va întocmi situațiile financiare anuale pe baza continuității activității dacă organele de conducere stabilesc după data bilanțului fie că intenționează să lichideze sau să înceteze activitatea acesteia, fie că nu există nici o altă variantă realistă în afara acestora. Dacă valorile prezentate în situațiile financiare nu sunt comparabile, absența comparabilității trebuie prezentată în note, însoțită de comentarii plauzibile și credibile.

Metodele de evaluare și politicile contabile, în general, trebuie aplicate în mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul. Modificarea politicilor contabile existente și aplicate de către societate este permisă doar în situația în care legislația aplicabilă nu mai permite aplicarea politiclor existente sau în cazul în care modificarea are ca rezultat informații mai relevante sau mai credibile referitoare la tranzacțiile societății.

Efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente au fost recunoscute atunci când acestea s-au produs (și nu pe măsură ce trezoreria sau echivalentul a fost încasat sau plătit) și au fost înregistrate în contabilitate și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente. Valoarea reziduală pentru imobilizări stabilită în situația în care nu se cunoaște prețul de achiziție sau costul de producție al acesteia. În cursul celor patru ani nu s-a efectuat reevaluarea imobilizărilor corporale.

Cu privire la metodele de organizare a gestiunii stocurilor , menționez că entitatea a utilizat metoda cantitativ-valorică, ca metoda de inventariere folosindu-se metoda inventarului permanent. La ieșirea din patrimoniu se aplică metoda FIFO adică primul intrat-primul ieșit.

Active imobilizate – Elementele prezentate în situațiile financiare anuale au fost evaluate, în general, pe baza principiului costului de achiziție, metoda de amortizare folosită în cursul exercițiilor fiind cea liniară.

Active circulante – Valoarea stocurilor a fost recunoscută și ea la rândul ei la cost de achiziție, prețul de cumpărare inclusiv taxele de import, cheltuielile de transport, manipulare și alte taxe.

Casa și conturile la bănci – Contabilitatea disponibilităților aflate în bănci/casierie și a mișcării acestora, ca urmare a încasărilor și a plăților efectuate, s-a ținut distinct în lei și în valută, iar la închiderea exercițiului financiar, diferențele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităților în valută și a altor valori de trezorerie, s-au înregistrat în conturile de venituri sau cheltuieli, după caz.

Creanțe și datorii – Creanțele și datoriile au fost înregistrate în contabilitate la valoarea nominală și au fost încasate respectiv plătite la termenele contractuale.

2.2. Structura capitalului utilizat

NOTA 7 – Participații și surse financiare

În legătură cu capitalul social al societății SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL se vor furniza următoarele informații cu privire la capitalul social subscris, numărul și valoarea totală a fiecărui tip de acțiune emise, în cazul în care există mai multe tipuri de acțiuni emise, și anume: entitatea în urma celor patru ani analizați are un capital social subscris și vărsat în valoare de 310.000 ron, iar rezerva legală constituită este în suma de 62.000 ron. Prin urmare societatea are un număr de 31.000 de acțiuni, valoarea unei părți sociale fiind de 10 ron/acțiune, iar aportul în natură este de 1322.50 ron.

Referitor la structura surselor de finanțare a patrimoniului net, se observă faptul că ponderea capitalului social scade, iar fondurile scad, ceea ce arată o evoluție normala a activității societății. Societatea are contractate credite pe termen lung.

Există contracte de închiriere, obiectul acestor contracte fiind: închirierea de către LOCATAR a unei hale de producție în suprafața de 3000 mp, amplasată în incinta SC SECOM SA, din comuna Popești-Leordeni, str. Taberei, nr. 1, jud Ilfov. De asemenea: cedarea-preluarea, în locațiune, a unui teren în suprafața totală de 1000 mp, teren intravilan, liber de construcție, fără utilități (apa, energie electrică, canalizare, gaze). Predarea-primirea obiectului locațiunii se va efectua pe bază de proces-verbal care se va încheia în maxim 15 zile calendaristice de la data semnării prezentului contract și va constitui anexa care face parte integrantă din prezentele contracte. Mai jos voi enumera contractele de închiriere si valoarea lunara pentru spațiul închiriat :

Tabel nr. 10: Contractele de închiriere

Sursa: Lista contractelor de închiriere

Societatea comercială deține dreptul de proprietate asupra imobilului în care își desfășoară activitatea. În patrimoniul firmei se regăsesc mașini și utilaje necesare activității de prestări servicii, mijloace de transport și alte imobilizări corporale, asupra tuturor firma având drept de proprietate. Pentru imobilizările corporale aflate în dotare – clădiri, utilaje, mijloace de transport, firma a încheiat contracte de asigurare. Există contracte de asigurare la SC ALLIANZ-ȚIRIAC ASIGURARI SA, achiziționate în leasing financiar, respectiv cu contract de vânzare-cumpărare. Primele de asigurare cât și pentru leasingul financiar se plătesc trimestrial.

Firma a contractat un credit de investiții, cu Banca Intesa SANPAOLO, în vederea extinderii și amenajării locurilor modernizate.

Tabel nr. 11: Creditele și leasing-urile societății

Sursa: Societatea SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Întreprinderea nu a participat cu capital la constituirea altor societăți comerciale pe teritoriul României sau în străinătate și nici alte societăți comerciale nu au participat cu capital sau bunuri de patrimoniu la construirea SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL.

NOTA 8 – Informații privind salariații, administratorii și directorii

Se oferă informații cu privire la salariați: numărul mediu aferent exercițiului curent și precedent, fond de salarii, asigurări sociale, alte cheltuieli privind contribuțiile pentru pensii.

Societatea nu are plăți restante, și-a onorat la timp toate obligațiile față de stat, nefiind penalizată pentru întârzieri. Având în vedere legislația, firma se obligă la înregistrarea și plata tuturor decontărilor legate de asigurările sociale și protectie socială, impozit pe salarii, contribuții CAS, CASS, la fondul de șomaj, precum și plata impozitului pe profit etc. Au fost efectuate controale fiscale și rezultatele au fost satisfacatoare, toate obligațiile fiscale fiind în vigoare cu legile.

SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL este organizată pe trei nivele ierarhice principale și activitatea este condusă prin intermediul a șapte departamente. Societatea este administrată de dl. Brad Petru ce deține funcția director general. Departamentele prin intermediul cărora își desfășoară activitatea societatea sunt următoarele: departamentul de producție, departamentul economic, departamentul CTC, departamentul de marketing și contracte, departamentul de SMCM, departamentul de aprovizionare și departamentul SSM., selecția personalului se realizează de către personalul de resurse-umane.

Fiecare dintre aceste departamente este condus de un specialist și are în subordine personal aferent, la sfarșitul fiecărei luni are loc o ședință unde se discută toate problemele, căutandu-se și o soluționare a acestora. Astfel a ieșit în evidență faptul că personalul este mulțumit, atât în ceea ce privește salariul acestora cât și cu condițiile de muncă, respectând toate normele privind protecția muncii.

Tabel nr. 12: Informații privind salariile și cheltuielile cu angajații

Sursa: Situații financiare SC Cristal Brad Service SRL

După cum se poate observa în tabelul de mai sus avem salariile care au fost plătite angajaților permanenti aferente celor 4 ani consecutivi, inclusiv cheltuielile cu asigurările sociale aferente, în valoare de 952.443 lei în 2010, 938.881 lei în 2011, 911.586 lei în 2012 și 974.624 lei în 2013, plătindu-se la data stabilită prin contractul individual de muncă.

În anul 2013, entitatea a acordat angajaților stabili drepturi salariale, cum ar fi tichete de masa, însă în funcție de numărul de zile lucrătoare din luna și numarul de zile lucrate de angajat, în valoare de 393.624 lei.

În plus SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL a plătit onorarii auditorilor în sumă de 6.000 lei, inclusiv TVA, conform contractului încheiat cu firma SC FEA COST SRL, pentru auditarea situațiilor financiare încheiate la fiecare exercițiu financiar. De asemenea societatatea a mai plătit pe parcursul acestor 4 ani, onorarii la cabinetul de avocatură pentru problemele juridice, reprezentat prin d-l avocat Florin Vasile.

Totodată entitatea a mai înregistrat în decursul celor 4 ani cheltuieli cu pregătirea profesională a personalului angajat, în valoare de 24.563 lei, astfel:

cursuri pentru directorul general adjunct in valoare de 8.332 lei;

cursuri de formare profesională pentru o parte din personalul angajat entității, în valoare de 16.231 lei.

2.3. Analiza indicatorilor economico – financiari

NOTA 9 – Indicatorii economico-financiari

2.3.1. Analiza lichidității și solvabilității

Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani, solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor sale bănești, respectiv de a-și onora plațile la termenele scadente. Indicatorii din această grupă arată capacitatea activelor din cadrul entității de a se transforma în bani, fără riscuri.

Tabelul nr. 13: Indicatorii de lichiditate și solvabilitate

Sursa: Situații financiare SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Mărimea indicatorilor arată că întreprinderea, din punct de vedere al lichidității generale se află la limita inferioară a acceptabilității, fără a fi alarmantă, lichiditatea curentă prezintă valori satisfacatoare, aproape de normal, deoarece valoarea recomandată și acceptabilă este în jur de 2, așadar, cu cât valoarea acestuia este mai mare, cu atât situația entității este mai buna. De-a lungul celor patru ani de analiză, lichiditatea curentă a manifestat o tendință oscilantă. În anul de bază 2010 indicatorul a înregistrat un nivel asigurător (de 1,46), dar în ceilalți trei ani valorile obținute au fost sub valoarea minimă, astfel situația întreprinderii în ultimii trei ani este riscantă, ea înregistrând plăți restante și influență asupra fluxurilor bănești și financiare ale firmei. Lichiditatea curentă a scăzut de la 1,46 în perioada de bază la 1,15 în perioada curentă, respectiv cu 0,31 în mărimi absolute.

Lichiditatea rapidă înregistrează valori scăzute, de aceea în perioada următoare va trebui să facă eforturi pentru asigurarea disponibilităților necesare onorării obligațiilor, aici valoarea acceptabilă fiind 1. Tendința manifestată de indicatorul calculat în perioada analizată este de scădere. În anii 2010 și 2012 valorile înregistrate de lichiditatea rapidă sunt acceptabile, acest lucru semnificând totuși capacitatea firmei de a-și onora datoriile pe termen scurt din activele circulante lichide. Lichiditatea rapidă a scăzut de la 0,90 în anul de bază la 0,80 în anul curent, respectiv cu 0,10 în mărimi absolute, datorită reducerii activelor circulante de natura creanțelor și disponibilităților dar și creșterii datoriilor pe termen scurt în 2013 față de 2010. Lichiditatea imediată a scăzut de la 0,26 în anul de bază la 0,11 în anul curent, ceea ce înseamnă o reducere cu 0,15 în mărimi absolute. Cauza a fost devansarea ritmului de creștere a disponibilităților bănești de ritmul de creștere a datoriilor pe termen scurt.

Solvabilitatea patrimonială și cea generală ne arată că situația financiară de ansamblu a întreprinderii este bună. De-a lungul perioadei analizate solvabilitatea generală a înregistrat o tendință oscilantă. Întreprinderea se află într-o situație pozitivă, ca urmare a faptului că indicele de solvabilitate generală s-a situat peste nivelul minim admisibil de 1,66, firma nefiind deci în pericolul incapacității de plată. Solvabilitatea generală a crescut de la 1,68 în anul de bază 2010 la 2,08 în anul curent 2013. Cauza a fost devansarea ritmului de creștere a datoriilor totale de ritmul de creștere a activului total.

În cazul solicitării de credit se folosesc indicatorii,lichiditatea patrimonială și solvabilitatea patrimonială, iar în cazul studiilor de evaluare economică, în special în cazul transmiterii dreptului de proprietate, se folosesc indicatorii solvabilitatea generală, solvabilitatea imediată, solvabilitatea globală, rata solvabilității sau rata de autofinanțare a activelor.

2.3.2. Analiza indicatorilor de risc

Tabelul nr. 14: Indicatorii de risc

Sursa: Situații financiare SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Primul indicator ne arată cât la sută din capitalurile proprii reprezintă creditele peste 1 an și posibilitatea acoperirii acestora din rezerve și capitalul social. În mod normal nu trebuie să se ridice la mai mult de 30 %, astfel în 2010 avem un risc foarte mare, iar începând cu 2011 riscul începe să scadă ceea ce înseamnă că este un lucru bun pentru entitate. Al doilea indicator rezultă de câte ori societatea achită cheltuielile cu dobânda, în 2010, valoarea acestuia este mai mică, ceea ce înseamnă că poziția societății este destul de riscantă, însă observăm că până în 2013 situația se remediază, devenind un lucru foarte bun pentru firmă.

2.3.3. Analiza indicatorilor de activitate

Indicatorii de activitate sunt: viteza de rotație a stocurilor, a clienților, furnizorilor, a activelor, însă eu voi analiza acești indicatori în următorul tabel ca durată de rotație în zile dar și ca număr de rotație în număr rotații.

Tabelul nr. 15: Indicatorii de activitate

Zile

Sursa: Situații financiare SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Grafic nr. 1: Evoluția vitezei de rotație ca durată a rotației exprimată în zile

Sursa: Situații financiare anuale SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Analiza vitezelor de rotație a structurilor patrimoniale a societății comerciale pe orizontul de timp analizat, evidențiază atât schimbări în politica financiară a societății comerciale, cât și influențe date de factorii externi, inclusiv factori legați de conjunctura macroeconomică, de raportul de forțe cu partenerii (furnizori, clienți) etc.

Creșterea cifrei de afaceri într-un ritm inferior comparativ cu creșterea stocurilor a determinat o scădere a vitezei de rotație a acestora în perioada 2010-2011 de la 40 zile la 45 zile, în 2011-2012 situația a fost inversă, viteza de rotație crescând cu 9 zile , iar în perioada 2012-2013 s-a întâmplat exact la fel, viteza de rotație crescând cu 5 zile. Viteza de încasare a creanțelor înregistrează o dinamică fluctuantă: de la 47 zile în 2010 la 37 zile în 2011, 43 zile în 2012 la 63 zile în 2013.

Comparând nivelul duratei de achitare a obligațiilor cu cel de încasare a creanțelor se constată o durată mai ridicată a primei categorii de decontări, tendința fiind ca ciclul comercial net , și anume bani-marfă-bani să se situeze la niveluri destul de favorabile firmei. Achitarea obligațiilor se face la termene destul de ridicate, perioada de achitare a datoriilor fiind în anul 2010 de circa 111 zile (din care furnizorii 36 zile), în 2011 de 109 zile (furnizori 47 zile), în 2012 de 88 zile (din care furnizorii 29 zile), iar în 2013 de 91 de zile (din care furnizorii 40 zile).

Grafic nr. 2: Evoluția vitezei de rotație ca durată a rotației exprimată în zile

Sursa: Situații financiare anuale SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Spre exemplu la datorii în ultimul an de analiză datoriile curente se roteau prin cifra de afaceri de 3.95 ori, recuperându-se sub formă bănească inițială într-un termen mediu de 91 de zile. Numărul de rotații a crescut de la 3.23 rotații în anul de bază la 3.95 rotații în anul curent (respectiv cu 0,72 rotații), iar durata medie de recuperare a datoriilor a scăzut de la 111 zile în 2010 la 91 zile în 2013 (respectiv cu 20 zile). Mărirea vitezei de rotație a datoriilor înseamnă scăderea duratei de creditare comercială și financiară a societății, fapt ce a generat efecte pozitive asupra firmei, în sensul sporirea eficienței utilizării resurselor împrumutate și atrase. Pentru ultimul an al perioadei analizate durata încasării creanțelor curente este mult mai mică decât durata de plată a datoriilor curente, însemnând – din acest punct de vedere – o relaxare financiară asupra trezoreriei nete.

De asemenea în anul 2013 datoriile față de furnizori se roteau prin cifra de afaceri de 8.98 ori, achitându-se într-un termen mediu de 40 de zile. Numărul de rotații a scăzut de la 9.98, respectiv 12.30 rotații în anul de referință la 8.98 rotații în anul curent sau chiar 7.66 în 2011, iar durata medie în zile a unei rotații a crescut de la 36 zile în 2010 la 40 de zile în 2013, ceea ce înseamnă creșterea duratei medii de achitare a datoriilor comerciale. Reducerea vitezei de rotație a creditului-furnizor a generat efecte negative asupra trezoreriei.

Tabelul nr. 16: Durata creanțelor și a surselor atrase

Zile

Sursa: Situații financiare SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Mărimea și evoluția indicatorilor confirmă concluzia stabilită anterior, în sensul că, deși creanțele înregistrează creșteri substanțiale, imobilizarea fondului de rulment este suplinită de sursele atrase suplimentar. În perioada analizată, din punct de vedere al vechimii creanțelor, cea mai mare pondere o au cele cu o vechime de până la 90 de zile, ceea ce asigură o frecvență corespunzătoare a încasărilor. În cazul plăților situația se îmbunătățește pe parcursul anilor, ajungând ca în anul 2013 să fie sub 90 de zile.

Tabelul nr. 17: Analiza corelației creanțe-obligații

Sursa: Situații financiare SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Grafic nr. 3: Evoluția în timp a cifrei de afaceri, creanțelor și obligațiilor

Sursa: Situații financiare anuale SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

În anul 2012 cifra de afaceri și obligațiile au crescut într-un ritm mult superior celui aferent creanțelor, ceea ce influențează nefavorabil fluxul de disponibilități. Se poate observa că raportul dintre creanțe și obligații este în scădere și totodată este subunitar, având, de asemenea, o influență nefavorabilă, însă în anul 2013 începe să crească, fiind o influență favorabilă totuși. Cu toate că creanțele clienților au fost încasate mai rapid decât în anii anteriori, se poate observa că datoriile față de furnizori au crescut cu aproximativ 30%. În anul următor situația datoriilor față de furnizori se îmbunătățește, achitându-se aproximativ jumătate din datoriile acumulate, dar în 2013 cresc din nou datoriile față de furnizori cu 35 %. Pe de altă parte, creanțele clienților au crescut semnificativ, o cauză putând fi scăderea capacității de negociere cu aceștia care a dus la creșterea duratei creditelor comerciale acordate. Aceasta situație este atenuată parțial de raportul creanțe-obligații care este în creștere și este supraunitar.

2.3.4. Analiza indicatorilor de profitabilitate

Tabelul nr. 18: Indicatori de profitabilitate

Sursa: Situații financiare SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Grafic nr. 4: Evoluția rentabilităților în timp

Sursa: Situațiile financiare anuale

Primul indicator ne reflectă profitul pe care societatea îl obține din banii investiți în afacere. Reducerea procentului marjei brute din vânzări ne scoate în evidență faptul că în cei patru ani analizați, societatea nu are capacitatea de a-și controla costurile de productie sau obținerea unui preț optim de vânzare. Rentabilitatea brută de exploatare a scăzut în 2011 cu 0,32 puncte procentuale, redresându-se în 2012 când atinge valoarea de 9,92%, însă scade din nou în 2013 cu 3.57 %. Același trend (scădere-creștere) îl au și restul rentabilităților, constatându-se la rentabilitatea comercială în următorii trei ani o îmbunătățire a eficienței politicii comerciale, valorile obținute situându-se peste nivelul minim acceptabil.

Cât despre rentabilitatea financiară pe parcursul celor patru ani de analiză aceasta a manifestat o tendință de scădere, acest lucru echivalând cu o mai proastă remunerare prin profit net a resurselor proprii, iar apoi de creștere, respectiv cu sporirea capacității capitalurilor proprii de a crea profit net.

Tabel nr. 19 : Evoluția în timp a profitului

Sursa: Contul de profit și pierdere

Grafic nr. 5: Evoluția în timp a profitului net

Sursa: Contul de profit și pierdere a SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

În economia de piață, profitul constituie rațiunea de a fi a unei firme, iar la firma analizată este oscilant, mai ales în ultimii doi ani. Așadar, performanța înregistrată de întreprindere, reflectată în mărimi absolute de către rezultatele financiare (soldurile intermediare de gestiune) și în mărimi relative de indicatorii de profitabilitate și rentabilitate deține un rol deosebit de important. Firma caută să fie cât mai performantă, mai eficientă, mai rentabilă, realizând un profit suficient pentru a remunera convenabil capitalurile de care dispune, de a menține potențialul său tehnic, tehnologic și economic, de a asigura o expansiune rațională ținând seama de evoluția pieței și de tendințele conjuncturale.

Tabelul nr. 20: Indicatori economico-financiari

Sursa: Situații financiare SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Nivelul ratei autonomiei financiare are o mare importanță pentru deciziile viitoare de politică financiară pe care managementul firmei intenționează să le ia. Se consideră că firma beneficiază de o structură financiară sănătoasă, căreia îi este asociat un grad scăzut de risc, atunci când ponderea surselor proprii în sursele permanente este de cel puțin 50%. Această rată crește considerabil, ceea ce înseamnă că resursele permanente ale firmei sunt constituite în proporție foarte marevdin capitaluri proprii. Se consideră că firma are o situație favorabilă, ca urmare a creșterii capitalului propriu (confirmându-se astfel desfășurarea unei activități profitabile) și a politicii întreprinderii de neapelare la credite pe termen mediu și lung.

Rata de finanțare a stocurilor nu evidențiază o situație prea bună, deoarece nivelul acestui indicator ar trebui să se situeze între 33-66% și doar în doi ani se reușește acest lucru, adică în 2011 și 2013. În schimb, rata de autofinanțare a activelor prezintă o situație satisfăcătoare.

Tabelul nr. 21: Alți indicatori economico-financiari

Sursa: Situații financiare SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Grafic nr. 6: Evoluția activelor, profitului brut și a veniturilor în timp

Sursa: Situații financiare anuale SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Observăm pe grafic că veniturile scad din anul de bază 2010 până în anul curent 2013, însă și activele și profitul brut.

Tabelul nr. 22: Rentabilitatea economică a activului

Sursa: Situații financiare SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

În cele trei perioade analizate tendința rentabilității activului a fost de micșorare, fiind influențată de reducerea vitezei de rotație a activelor, prin creșterea soldului conturilor de creanțe și creșterea investițiilor care funcționează sub parametrii proiectați.

NOTA 10 – Alte informații

În primul rând în această notă se vor prezenta informații referitoare la prezentarea entității raportoare, și anume:

Tabel nr. 23: Date de identificare a societății comerciale

Sursa: Certificatul de înregistrare al SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

În cazul în care anumite elemente exprimate inițial într-o monedă străină au fost înregistrate în contabilitatea întreprinderii, reflectate în bilanț sau în contul de profit și pierdere, se va menționa baza folosită pentru exprimarea acelor elemente în raport cu moneda națională. Totodată se prezintă și informații cu privire la impozitul pe profit, acelea că societatea este plătitoare de impozit pe profit din anul 1991, impozitul pe profit afectând rezultatul din activitatea curentă în proporție de 100 %, iar cel din activitatea extraordinară în proporție de 0 %. De asemenea, în aceeași notă găsim și prezentarea cifrei de afaceri pe segmente de activități și piețe geografice, explicații despre natura veniturilor și cheltuielilor extraordinare dacă este cazul, însă la firma analizată nu regăsim asemenea venituri și cheltuieli

Nu în ultimul rând, regăsim informații referitoare la onorariile plătite auditorilor, cum ar fi cei 6.000 lei, conform contractului încheiat cu SC FEA COST SRL pentru auditarea situațiilor financiare anuale dar și date relevante atunci când suma de rambursare pentru datorii este mai mare decât suma primită, această diferență prezentându-se în această notă, astfel:

Tabel nr. 24: Date relevante atunci când suma de rambursare pentru datorii este mai mare decât suma primită

Sursa: Situațiile financiare anuale

Analiza concurenților, clienților și furnizorilor la SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Principalele produse/servicii furnizate de firmă și ce ponderi au înregistrat acestea în perioada diagnosticată sunt următoarele:

Tabel nr. 25: Principalele produse/servicii

Sursa: Societatea SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Tabel nr. 27: Evoluția vânzărilor pe ultimile 4 exerciții financiare încheiate:

Sursa: Situații financiare

Tabel nr. 28: Structurarea vânzarilor din lucrări executate și servicii prestate pe piețe de desfacere:

Sursa: Societatea SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Există posibilități de penetrare pe piețe de desfacere, în funcție de specificul pieței (piața deschisă, piața închisă, piața protejată); existența zonelor de liber schimb sau acorduri comerciale. Principalul obiectiv al firmei pentru viitor este extinderea pe piata internațională.

Cum am menționat mai sus, întreprinderea are contracte ferme cu furnizori, precum și cu clienți foarte importanți. În aceste contracte sunt prevăzute modalități de prestări servicii, termene și modalități de plată cât și alte informații necesare pentru desfășurarea în bune condiții a activității.

3.1. Analiza firmelor concurente

Principalii concurenți de pe piața internă și cotele de piață ale competitorilor:

Tabel nr. 29: Poziția firmelor concurente pe baza cotei de piață

Sursa: Societatea SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Grafic nr. 7: Poziția firmelor concurente pe baza vânzărilor

Sursa: http:// www.mfinante.ro

Din graficul de mai sus precum și din tabelul sursă se poate observa o creștere importantă a vânzărilor în cadrul firmei SC GLASS EXPERT CONTRACTOR SRL, începând cu anul 2011. Acest lucru se datorează investițiilor inspirate efectuate pe partea de echipamente și utilizaje.

Chiar dacă a fost semnificativă, creșterea vânzărilor firmei SC GLASS EXPERT CONTRACTOR SRL nu a putut însă afecta evoluția companiei SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL. Investițiile efectuate, modernizările continue și atenția sporită acordată trand-ului pieței precum si adaptarea strategiei la modificările cererii pieței au condus la păstrarea poziției de lider pe segmentul de piață țintă al firmei Cristal Brad.

Competitivitatea unei companii este influențată de cinci forțe și puterea colectivă aacestora determina nivelul cel mai exact al potențialului profit. Dacă fiecare forță are putere mare, atunci companiile nu determina prețul produselor cu ușurință pentru a avea un profit mai mare. Pe de cealaltă parte, dacă fiecare forță are putere mică, companiile pot determina prețul produselor asfel având un profit mai mare.

În conducerea strategică a SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL managementul urmărește pe lângă evaluarea stării în care se găsește societatea la un moment dat punând accent pe deficiențe și puncte forte în raport cu concurența și numeroase aspecte care țin de marketing, tehnologii, costuri și prevederi de viitor legate de schimbările structurale, modificări ale nomenclatorului de produse, schimbare de beneficiari, furnizori, modificări tehnologice, tactice precum și comportamentul concurenței. Toate acestea nu se pot face decât prin proiectarea variantelor strategice luând în considerare eventualele riscuri, concurență, evaluându-se alternativele proprii cu cele ale celorlalți și obținerea unor concluzii care conduc, eventual, la schimbări.

Compania Cristal Brad, cu sediul central în București, este unul dintre cei mai importanți distribuitori locali de sticlă float, fiind specializată inclusiv în prelucrarea complexă a vitrajelor și fabricarea de geam termoizolant.

În prezent Cristal Brad dispune de mașini pentru transportul și distribuția produselor din sticlă acoperind principalele zone din țară. În urma contractelor încheiate comenzile speciale pot fi livrate direct la destinație. De asemenea prin punctele de lucru din Popești-Leordeni, Constanța, Bacău , Galați, Brașov dispune de o gamă largă de sticlă, geamuri speciale și oglinzi cu livrare imediată, eventual cu livrare la destinație.

În economia de astăzi, întreprinderile mari și mici caută orice oportunitate de a câștiga vânzări prin avantaje competitive. Proprietarii de afaceri mici deștepți știu că o strategie de vânzări poate crea un avantaj competitiv. Vânzarea este alcatuită din doua funcții principale: tactici și strategie. Strategia de vânzări este planificarea activităților de vânzare: metode de a ajunge la clienți, diferențele competitive și resursele disponibile. Tactica implică strategii de vânzare de zi cu zi: prospectare, procesul de vânzare și de follow-up.

Porter a propus analizarea celor cinci „forțe“ care acționează asupra tuturor întreprinderilor aparținând aceluiași sector economic:

rivalitatea între firmele existente;

puterea de negociere a furnizorilor;

puterea de negociere a clienților;

riscul din partea nou intraților în sector;

riscul produselor sau serviciilor de substituție.

SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL va propune elaborarea strategiei de vânzări pe termen scurt, mediu si lung, precum și stabilirea optimă a echipei de vânzări, a atribuțiilor membrilor echipei de vânzări, a organizării și coordonării echipei de vânzări în funcție de specificul produselor/serviciilor comercializate, de caracteristicile pieței de desfacere, de specificul clienților și de mediul concurențial de pe piața-țintă.

3.2. Analiza clienților

Tabel nr. 30: Informații privind clienții firmei:

Sursa: Societatea SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Tabel nr. 18: Termenele de decontare

Sursa: Societatea SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Firma S.C Cristal Brad Service SRL a încheiat contracte comerciale cu mai mulți clienți unul dintre ele fiind S.C Alusystem SRL al cărui obiect îl constituie livrarea sticlei. Termenele de decontare sunt în medie 60 zile, iar în cazul în care nu se respectă această perioadă pot fi încasate pe o perioadă de 180 zile.

Structura vânzărilor și modificarea ei în timp caracterizează structura cererii și schimbările în evoluția acesteia, ca urmare a unor ritmuri diferite în dinamica vânzărilor pe grupe de mărfuri. Un indice superior de creștere a vânzărilor la o grupă de mărfuri mărește și ponderea ei în volumul total al vânzărilor. Structura vânzărilor este reprezentată de indicii ponderali (raportul procentual dintre vânzările grupelor și volumul total al vânzărilor). Ea reprezintă opțiunea conducerii în politica de sortiment, de delimitare de profilul concurenților sau de câștigare a pieței. La nivelul agenților economici structura vânzărilor răspunde cerințelor managementului, gestiunii aprovizionării, stocurilor rețelei și fundamentării politicii financiare.

3.3. Analiza furnizorilor

Tabel nr.19: Informații privind furnizorii firmei

Sursa: Societatea SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Tabel nr. 20: Termenele de plată

Sursa: Societatea SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

Termenele de plată sunt în medie de 30-60 zile, firma neprezentând restanțe de întârziere.

În cadrul S.C. CRISTAL BRAD SERVICE SRL S.R.L aprovizionarea și desfacerea sunt concepte unitare complexe, cărora le este proprie o structură extinsă de activități componente, care au în vedere, ca element de ansamblu, problemele de conducere-coordonare, previziune – programare- contractare, de organizare, antrenare, derulare efectivă, de urmărire și control, de analiză și evaluare. Atribuțiile acestor compartimente comerciale nu trebuie privite de sine stătător, ci în strânsă corelație cu repartizarea sarcinilor pe persoane și stabilirea responsabilităților pe categorii de personal. În această companie personalul care își desfășoară activitatea în cadrul compartimentelor comerciale este posesorul unor temeinice cunoștințe de specialitate dublate de numeroase calități cum sunt: capacitate de negociere, spirit critic, diplomație.

Încă de la înființare, firma și-a diversificat gama de produse și serviciile oferite clienților, ceea ce a dus la o mărire a numărului de angajați și a portofoliului. Fiind de departe cei mai importanți furnizori, Saint-Gobain Glass Romania, AGC Cehia, Trakya Glass Bulgaria, aceștia oferă produse calitative și competitive. Într-o cantitate redusă, sunt aduse produse diferite și de la alți furnizori externi din țări precum Turcia și Egipt.

În căutarea avantajelor față de rivali, o firma poate face câteva mișcări esențiale precum: schimbarea prețurilor, dezvoltarea unor produse diferențiale, utilizarea canalelor de distribuție într-un mod creativ, valorificarea relațiilor actuale cu furnizorii.

4. Concluzii și propuneri

În acest studiu de caz am efectuat o cercetare privind analiza informațiilor furnizate de componentele situațiilor financiare la SC Cristal brad service SRL și importanța notelor explicative în cadrul acestor situații financiare anuale, precum și contribuția acestora în construirea unei imagini fidele și exacte. Această analiză este dedicată unei singure unități de studiu și anume firma SC Cristal Brad Service SRL, fiind un studiu de caz descriptiv folositor pentru înțelegerea practicilor existente.

Scopul acestei cercetări este acela de a identifica zonele problematice din cadrul societății SC Cristal Brad Service SRL, atât la nivel financiar, cât și comercial, juridic, și de personal ca mai apoi să fie prezentată managementului situația și anumite propuneri ce vin în întâmpinarea acestora. Rolul pe care îl dețin prin prisma acestui studiu de caz este cel de participant deoarece lucrez în firma supusă studiului, iar datele folosite sunt obținute din rapoarte și situații financiare.

Motivația inițierii afacerii a fost aceea de a asigura viitorul familiei. Totodată, detinatorul companiei a considerat o provocare în a demonstra că poate mai mult decât alții și că poate să-și depaseasca statutul. A ales domeniul pe care îl cunoștea cel mai bine , anterior lucrând la stat la Tehnica Sticlei. Nu a mai avut nicio afacere premergătoare și niciun eșec în acest sens. La demarea afacerii nu a urmat un plan de afaceri ci, după cum afirmă dânsul, ”s-a ghidat după cursul lumii și al vremurilor”. Ca surse de finanțare, afacerea a fost inițiată pe baza economiilor personale și a unui împrumut la o bancă comercială.

Datele sunt preluate din cadrul firmei, fiind de natură tangibilă. Se analizează atât date din trecut precum situațiile financiare ale anilor 2010, 2011, 2012 și 2013, aceste artefacte putând fi consultate și analizate oricând, dar și date din prezent, astfel încât să se poată discuta implicațiile asupra viitorului. Orice companie competitivă trebuie să fie evaluată și analizată permanent acoperind toate aspectele afacerii, în mediul ei intern și extern, pentru că apoi să se poată lua decizii tactice și, în special, decizii strategice care să-i permită firmei să-și atingă țelurile stabilite corect pe termen lung.

Din actele de evidență contabile puse la dispoziție, a rezultat ca evidența analitică a elementelor patrimoniale este tinută la zi pe jurnale, soldurile analitice corespund cu soldurile sintetice. Se recomandă accelerarea încasării clienților precum și urmărirea în continuare a clienților și debitorilor incerți. Se sugerează conducerii analiză minuțioasă și stabilirea unor termene acoperitoare în sensul evitării riscului, pentru evitarea acordării de avansuri fără garanție sau termene lungi societăților colaboratoare, precum și impulsionarea încasării creanțelor și lichidarea datoriilor.

În ceea ce privește acordarea de avansuri furnizorilor, se recomandă ca termenele fixate pentru achiziționarea de material și mărfuri sa fie acoperitoare pentru a nu bloca disponibilitățile societății.

Pentru a împlini la un nivel mai înalt scopul final al oricǎrei întreprinderi, societatea analizată, ar trebui sǎ acorde o atenție și mai mare planificǎrii activitǎților logistice. Întrucât se dorește atingerea țintei acestor activitǎți, aceea de a onora comenzile în condițiile anticipǎrii solicitǎrilor clienților, este imperios cerutǎ evaluarea continuǎ a lanțului logistic și dezvoltarea unor cǎi de raționalizare a sistemului logistic.

Politica entității dovedește că stabilirea unei conduceri eficiente nu este realizabilă fără garantarea unei structurări științifice a unei activități. În fond, aceasta implică organizarea activităților desfășurate și distribuirea eforturilor la nivelul distinctelor structuri organizatorice având ca obiectiv obținerea performanței economice spre un nivel înalt.

Situațiile financiare pot să fie corecte și cât mai credibile, dar care să lase în umbră anumite puncte ale activitatii agentului economic. De aceea, bilanțul, contul de profit și pierdere și, eventual, situația fluxurilor de trezorerie trebuie să fie asociate de notele explicative și care sunt apreciate, prin lege, o parte constitutivă a situațiilor financiare anuale, iar societatea SC Cristal Brad Service SRL ar trebui să prezinte informațiile din note într-o ordine mult mai relevantă și mai exactă care să ajute utilizatorii la o înțelegere mult mai bună și mai precisă, fără a mai exista anumite anomalii și erori, erorile contabile pot apărea datorită faptului unui calcul greșit, a unei aplicări greșite a metodelor contabile, a interpretării greșite a evenimentelor, a fraudelor sau omisiunilor.

Din punctul meu de vedere notele completează și explică datele prezentate în cadrul celorlalte componente ale situațiilor financiare, însă referitor la anumite note explicative ale firmei analizate au rolul de a substitui siuațiile financiare și a justifica insuficiența lor. Informația financiară, pentru a fi înțeleasă, trebuie să fie cât mai sintetica și limitată la aspectele importante, ceea ce se pare că societatea SC Cristal Brad Service SRL va trebui să îmbunătățească acest aspect.

De asemenea am observat că deși la notele explicative au acces un număr mare de utilizatori, informațiile generate nu trebuie sa fie bogate sau exagerat de tehnice, ceea ce la entitatea analizată situația este exact inversă, și în plus nu sunt furnizate aproximativ toate datele semnificative, existând câteva abateri.

În concluzie notele explicative la situațiile financiare sunt obligatorii să fie cât mai clare și totodată concise, pe cât posibil, deoarece calitatea unei informații ține mai mult de pertinența datelor decât de volumul lor, pentru a da o imagine cât mai fidelă a situațiilor financiare anuale, există informații care trebuie prezentate cu claritate și repetate ori de cate ori este necesar, pentru buna lor înțelegere.

Bibliografie

Anthony R. N., Reece J. S., Accounting principles – sixth edition, 1989

Boța-Avram F., Imagine fidelă în contabilitate, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009

Bunea S., Gîrbină M., Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite) – IFRS volumul I, Editura CECCAR, București, 2007

Călin O., Ristea M., Bazele contabilității, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2003

Coman F., Contabilitate financiară și fiscalitate, Editura Economica, București, 2009

Colasse B., Comptabilite generale, 4-e edition, Ed. Economica, Paris, 1993

Dicționarul explicativ al limbii române – DEX, Ed. Univers, București, 1997

Feleagă N., Contabilitate aprofundată, Editura Economica, 1996

Feleagă N., Feleagă L., Contabilitate financiară : o abordare europeană și internațională – volumul I, Editura Infomega, București, 2005

Feleagă N., Îmblânzirea junglei contabilității – concept și normalizare în contabilitate, Ed. Economică, 1996

Feleagă N, Malciu L., Politici și opțiuni contabile, Ed. Economica, București

Horomnea E., Ristea M., Ștefanachi A, Dimensiuni științifice, sociale și spirituale în contabilitate: geneză, doctrină, normalizare, decizii, Ed. Tipo Moldova,

Ionescu C., Feleagă N., Informații financiare în contextul internaționalizării contabilității. Ed Economica, București, 2003

Mateș D., Pereș I., Pereș C., Bazele contabilității, Ed. Mirton Timișoara, 2005

***Cadrul contabil, 2014

***Cadrul General IASB, 2014

***C.E.C.C.A.R., Ghid practice de aplicare O.M.F.P. Editura CECCAR, București, 2010

***IAS 1, Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate, Editura CECCAR, București

***IAS 7, Situația fluxurilor de numerar, Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de contabilitate, Editura CECCAR, București, 2004

***Ministerul Finanțelor, Sistemul contabil al agenților economici, Editura Economica, București, 1994

***Manual de politici și proceduri contabile al SC CRISTAL BRAD SERVICE SRL

***OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

****Regulamentul 1606/2002, aprobat de Parlamentul Europei privind aplicarea normelor contabile in-ternaționale, publicat în Jurnalul oficial al Comunităților Europene, din 11 septembrie 2002.

Reviste și articole:

Colecția ,,Gestiunea și contabilitatea firmei”, 2006-2010.

Barutcu, S., Tunca, M. Z., 2012, noiembrie 9, Impacts of E-SCM on the E-Tailing Industry: An Analysis from Porter's Five Force Perspectives, http://ac.els-cdn.com/S1877042812045478/1-s2.0-S1877042812045478-main.pdf?_tid=044f2972-e4a1-11e3a20600000aab0f01&acdnat=1401086776_801c2c61e0ac3fe0ce1240791b37821e, data accesării 21.05.2014

Porter, M. The five competitive forces that shape strategy, Revista Harvard Business Review, 01.01.2008, URL: http://hbr.org/2008/01/the-five-competitive-forces-that-shape-strategy/ar/1 , accesat la data 11.06.2014

Berry, T,. Porter’s Five Forces, URL: http://articles.bplans.com/porters-five-forces/, accesat la data 22.04.2014;

Adrese internet:

http://dexonline.ro/

http://www.webdex.ro/

http://www.de-contabilitate.ro/articole/provizioane_2078.html

http://www.mfinante.ro

Anexe

Anexa nr. 1

Sursele de informație economico-financiare

Situații financiare anuale simplificate:

BILANȚ încheiat la 31.12.2010 ;

BILANȚ încheiat la 31.12.2011 ;

BILANȚ încheiat la 31.12.2012 ;

BILANȚ încheiat la 31.12.2013.

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE încheiat la 31.12.2010 ;

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE încheiat la 31.12.2011 ;

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE încheiat la 31.12.2012 ;

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE încheiat la 31.12.2013.

Situația fluxurilor de numerar la 30.12.2010;

Situația fluxurilor de numerar la 30.12.2011;

Situația fluxurilor de numerar la 30.12.2012;

Situația fluxurilor de numerar la 30.12.2013.

Situația modificărilor capitalului propriu la 31.12.2010;

Situația modificărilor capitalului propriu la 31.12.2011;

Situația modificărilor capitalului propriu la 31.12.2012;

Situația modificărilor capitalului propriu la 31.12.2013.

Balanța analitică la 30.12.2010;

Balanța analitică la 30.12.2011;

Balanța analitică la 30.12.2012;

Balanța analitică la 30.12.2013.

Anexa nr. 2

Schema organizării unei exploatări raționale a mașinilor, utilajelor și a instalațiilor

Sursa: Contribuție proprie

Anexa nr. 3

Formele de calcul ale ratei rentabilității

Anexa nr. 4

Formule de calcul ale lichidității și solvabilității

Anexe

Anexa nr. 1

Sursele de informație economico-financiare

Situații financiare anuale simplificate:

BILANȚ încheiat la 31.12.2010 ;

BILANȚ încheiat la 31.12.2011 ;

BILANȚ încheiat la 31.12.2012 ;

BILANȚ încheiat la 31.12.2013.

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE încheiat la 31.12.2010 ;

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE încheiat la 31.12.2011 ;

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE încheiat la 31.12.2012 ;

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE încheiat la 31.12.2013.

Situația fluxurilor de numerar la 30.12.2010;

Situația fluxurilor de numerar la 30.12.2011;

Situația fluxurilor de numerar la 30.12.2012;

Situația fluxurilor de numerar la 30.12.2013.

Situația modificărilor capitalului propriu la 31.12.2010;

Situația modificărilor capitalului propriu la 31.12.2011;

Situația modificărilor capitalului propriu la 31.12.2012;

Situația modificărilor capitalului propriu la 31.12.2013.

Balanța analitică la 30.12.2010;

Balanța analitică la 30.12.2011;

Balanța analitică la 30.12.2012;

Balanța analitică la 30.12.2013.

Anexa nr. 2

Schema organizării unei exploatări raționale a mașinilor, utilajelor și a instalațiilor

Sursa: Contribuție proprie

Anexa nr. 3

Formele de calcul ale ratei rentabilității

Anexa nr. 4

Formule de calcul ale lichidității și solvabilității