Contabilitatea Intreprinderii
Cuprins:
Introducere………………………………………………………………………………………………3
Capitolul I . Caracteristica generală a structurii și oraganizării activității întreprinderii……………4
Capitolul II . Organizarea contabilității la întreprindere.
Automatizarea sistemului de informație contabilă …………………………………..11
Capitolul III. Contabilitatea întreprinderii………………………………………………………….20
3.1 Contabilitatea activelor nemateriale………………………………………………….………20
3.2 Contabilitatea activelor materiale pe termen lung……………………………………….….24
3.3 Contabilitatea investițiilor financiare pe termen lung……………………………………….35
3.4 Contabilitatea materialelor, obiectelor de mică valoare și scurtă durată…………….. …….39
3.5 Documentarea, calculul și contabilitatea salariului ………………………………………….46
3.6 Contabilitatea producției în curs de execuție și a produselor fabricate………………………51
3.7 Contabilitatea mărfurilor……………………………………………………………… …….52
3.8 Contabilitatea creanțelor……………………………………………………………………….54
3.9 Contabilitatea mijloacelor bănești și a investițiilor pe termen scurt ………………………58
3.10 Contabilitatea capitalului propriu…………………………………………………………..63
3.11 Contabilitatea datoriilor……………………………………………………………………….68
3.12 Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor și veniturilor…………………………………….75
3.13 Calculația costurilor de producție………………………………………………………………….81
3.14 Structura și modul de întocmire a rapoartelor financiare ………………………..…………85
Încheiere…………………………………………………………………………………..………..90
Bibliografie……………………………………………………………………………………………..91
Anexe………………………………………………………………………………….….…………93
Introducere
Contabilitatea este un instrument, un sistem informațional, cu scopul final de a reflecta întreprinderea, lucru remarcat de profesorul Bernard Colasse, care afirmă: „ Contabilitatea este un produs social de informare, întărit prin practica de-a lungul unei istorii de peste cinci secole pentru a ilustra viața întreprinderilor. Contabilitatea își vede astăzi principiile sale fundamentale reluate și actualizate prin normalizarea și reglementarea în perspectiva unei mai bune satisfaceri a utilizatorilor de informații’’. Din cele spuse, ne dăm seama că un rol importat în activitatea întreprinderii este pregătirea și prezentare informațiilor tuturor categoriilor de utilizatori interni și externi ai rapoartelor financiare. Cu ajutorul unei evidențe contabile eficiente se poate de apreciat performanțele obținute de întreprindere în procesul activității sale. Chiar și mărimea eficienței economice este o problemă de actualitate economică și este strîns legată de o gestiune contabilă bună și corespunzătoare necesităților firmei de dezvoltare.
Reforma economică din 1998 a determinat vaste modificări în contabilitate, impunînd astfel necesitatea analizei activității economice din perspectiva contabilității, ce poate fi realizată prin inițierea practicii de producție. Astfel, practica de producție permite: familiarizarea cu principiile de organizare a contabilității; formarea deprinderilor profesionale în procesul de producție prin aplicarea metodelor eficiente de muncă; cunoașterea normelor de conduită profesională și a valorilor spirituale specifice profesiei contabile; cunoașterea bazei tehnologice ale profesiei de contabil, a metodologiei de soluționare a problemelor profesionale; cunoașterea actelor normative care reglementează activitatea profesională de contabilitate; cunoașterea specificului activității instituțiilor în cadrul cărora se desfășoară activitatea profesională; testarea tehnologiilor moderne în cadrul procesului de soluționare a problemelor de contabilitate; consolidarea și aprofundarea cunoștințelor teoretice în domeniul contabilității, a priceperilor și deprinderilor formate în cadrul activităților didactice din sala de curs; studierea posibilităților de perfecționare a organizării contabilității la întreprinderile respective e.t.c. Prin urmare, practica de producție arată necesitatea ca orice întreprindere indiferent de dimensiune și spațiu socio-economic în care activează, trebuie să-și probeze permanent rezistența, capacitatea de concurență, performanța economico-financiară, aceasta cu atît mai mult cu cît mecanismele clasice ale economiei de piață se formează.
Importanta practicii de producție constă în asigurarea mobilizării studentului și integrarea acestuia în activitatea profesională; acumularea de experiența în domeniu; dezvoltă spiritul de echipă și dedicația pentru o lungă parte a vieții fața de profesia dată; imbunătățirea competențelor, responsabilității și autorității profesionale; cunoașterea prescripțiilor de conduite pentru diverse aspecte ale valorii morale socio-profesionale; și în final contribuie la promovarea unei culturi în cadrul profesiei de contabil.
Caracteristica generală a structurii și organizării activității întreprinderii
Practica de producție are drept scop aprofundarea cunoștințelor teoretice precum și abilităților ce țin de contabilitatea acumulată pe parcursul anilor de studii la USM. Pentru atingerea scopului dat, practica s-a petrecut în cadrul societății pe acțiuni (S.A.) ,, AZURIT ’’, inregistrată la Camera de înregistrare de Stat a Ministerului Justiției al R.M. cu Nr. 1002600036576, mun. Chișinau or.Vatra, str. Gagarin 30.
Istoria sa a prins rădăcini în anii ’’60 ai sec. XX, îndata ce Comitetul Central al Partidului Soviet Comunist a hotărit dezvoltarea industriei materialelor de construcție. În același timp, pe baza carierei "Ghidighici", s-a decis de a construi o instalație de prelucrare a pietrei. Această costrucție a fost supravegheată de miniștrii Akinfeev V.I. și Demcenko I.I., și realizată de Ministerul de construcție al RSSM. Deja în 1974, în baza echipamentului italian s-a produs primul metru de tiglă. Evenimentul dat a coincis cu aniversarea a cincizeci de ani a Republicii Soviete Socialiste Moldovenești, cu ocazia căreia fabrica a fost vizitată de secretarul general al PCUS, L.I. Brejnev. În 1981 toate secțiile și departamentele fabricii au fost date în exploatare, de la care s-a început o adevarată istorie. Uzina producea bunuri de înalta calitate, cîștigind astfel nu doar o dată sau de două ori la competiții și concurența socialistă. În cadrul companiei se petreceau seminare, conferințe și întâlniri care reuneau profesioniștii din întreaga URSS. În anii “90, dupa colapsul Uniunii Sovietice, uzina nu mai beneficia de sustinere din partea statului, din care cauză existența sa era un mare semn de întrebare. Însa după privatizare,la 03.12.1992 uzina a a devenit o societate pe acțiuni "AZURIT". Dar problemele vechi rămân, și e nevoie de o abordare a acestora. Prima încercare de a rezolva problemele de redresare a început cu darea uzinei în chirierie unei companii americane MGT. Acționarii considerau că arendașii vor ajuta întreprinderea să atingă un nou nivel de dezvoltare. Însa, arendașii erau de părerea că foștii cetățeni sovietici nu sunt suficient pregătiți în materie de marketing și management, și cu greu vor atinge acel nivel dorit de cunoștințe. Dar, exact în acel moment, personalul administrativ și gospodaresc învățasera a gândi mai lucid, acumulasera cunoștințe noi, și prin urmare au început să practice un management modern. Acționarii înarmați cu cunoștințe noi, au înțeles că arendașii încearcă să folosească oportunitățile oferite de uzină, necontribuind la dezvoltarea sa. Ca rezultat, acționarii au decis rezilierea contractului de închiriere. Odată cu dezvoltarea cadrului legislativ, cu schimbările în societate și pe piață, s-a schimbat și poziția uzinei. Au fost achiziționate noi echipamente, semnate noi contracte de furnizare a materiilor prime, a crescut numarul de comenzi. Prin urmare, fabrica a cîștigat teren pe piața mondială a materialelor de construcții. Astăzi, S.A "AZURIT" este lider pe piața de prelucrare a pietrei din Moldova. Echipamentele celor mai buni producatori din lume, propria baza de producție, depozite imense, mecanisme performante de livrare a produselor, management modern, politica flexibila a prețurilor, și, bineînțeles, profesionalism ridicat al personalului – este cheia succesului companiei. Actualmente, S.A ,,AZURIT’’ încheie contracte pentru furnizarea continuă de materiale din carierele țărilor: CSI, Italia, Spania, Grecia, Brazilia, Turcia, Bulgaria, Israel, România, India, China.. SA "Azurit" se concentrează nu doar asupra comenzilor companiilor de construcție, dar și la crearea proiectelor individuale.
Pentru a face față economiei concurențiale, uzina dispune de o structura organizatorică foarte elastică, pregatită pentru orice schimbare a caracteristicilor pieții. Astfel, organizarea activității uzinei corespunde cerințelor proceselor decizionale și oferă un cadru propice pentru adoptarea atât a deciziilor strategice, cât și a celor operaționale. Principalii factori care-și pun amprenta asupra organizarii activității sunt: principiile de bază ale organizării (a) obiectivele – ce sunt bine definite și formulate, b) activități și grupuri – ce sunt repartizate conform unor criterii în vederea raționalizării activității, c) autoritatea – orientată de sus în jos, exercia control conform unor linii clare și bine determinate. Autoritatea de a întreprinde sau de a iniția este delegată cât mai aproape de arena de acțiune, iar numărul nivelurilor de autoritate este minim, d) relațiile umane – respectă cîteva principii: o persoană supervizează un număr limitat de posturi (ponderea ierarhică este optimă), iar fiecare membru al uzinei are un singur șef (supervizor) de la care primește sarcini și căruia îi raportează modul de îndeplinire. ); trăsăturile specifice ale acesteia, mediul intern și extern ( poziția favorabilă a uzinei, stilul implicit de conducere). Prin urmare, structura organizatorică a firmei cuprinde: 1. Funcția, care reprezintă suma tuturor atribuțiilor și sarcinilor omogene din punctul de vedere al naturii și complexității lor, atribuite în mod organizat și regulat unor angajați ai firmei: – funcția de conducere ( director general și director executiv); – funcția de execuție ( personalul administrativ, gospodăresc și muncitorimea). 2. Compartimentul reprezintă grupul de persoane ce are o autoritate unică, cu scopul de a executa munci omogene sau complementare (contabilitate, producere, management, financiar). 3. Nivelul ierarhic reprezintă poziția pe care o au conducatorii diferitelor compartimente de munca situați pe aceeasi linie ierarhica fața de organul de conducere superior (contabil-șef, contabili executori; muncitori cu gradul de calificare I, II, III, IV, V). 4.Organigrama cu structură funcțională este o reprezentație grafica a structurii organizatorice în care activitatea cheie este bazata pe scopuri organizaționale binedeterminate (Anexa 1). 5. Regulamentul de organizare și funcționare este documentul ce însoțește organigrama, completînd-o, făcînd precizări asupra relațiilor dintre persoanele de pe același nivel ierarhic. 6. Fișa postului este documentul operațional care prezintă detaliat condițiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a ocupa un post și sarcinile ce revin postului respectiv.
Firma dispune și de o structură administrativă complexă, cuprizînd: conducerea organizației reprezentată de doi directori; contabilul-șef; contabil pe salarii; inspector pe cadre; inginer mecanic-șef; maiștri pe construcție și instalări; șef de pază; economist; manageri pe vînzări; maneger pe reclame; depozitar; finansist, expeditor ( Anexa 2).
Activitatea personalului de administrație este organizată de conducerea firmei și reglementată de Regulamentul Intern al entității. Conform acestuia, personalul administrativ are un grafic stabil de muncă, și anume: șase zile în săptamînă începînd de luni și finisînd cu ziua de sîmbătă; de luni pîna joi ziua de lucru incepe fie de la 8-17, fie de la 9-18, vineri de la 8-15, iar sîmbătă de la 8-13. Pentru anul 2009, salariul minim al personalului de administratîe este de 900 lei . În conformitate cu Rețeaua tarifară unică la salariul minim se adaugă un coeficient tarifar ( Anexa 3):
Manageri, secretari, deridicatoare, mecanici, ingineri e.t.c- coeficientul 2-6
Contabilul-șef, economistii, finansiștii, analiștii e.t.c- coeficientul 3-7
Directorul general, directorul executiv, director calitate, director resurse umane e.t.c- coeficientul 4-8
Uzina ,,AZURIT’’ este specializată în sfera productivă. Ca rezultat, aceasta produce elemente de arhitectură de construcții de diferite mărimi și diverse nivele de dificultate; dale decorative; scări; blaturi pentru băi, bucatării, bar; suport de birou și rafturi în asortiment. Conform Politicii sale de evidența contabilă ( Anexa 4 ), principalul gen de activitate a sa este: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, comerțul cu ridicata al textilelor, comerțul cu ridicata al îmbrăcămintei și încalțămintei, comerțul cu amanuntul îmbrăcămintei, comerțul cu amanuntul al textilelor.
Productivitatea în toate organizațiile este influențată nu doar de calitatea muncii personalului administrativ, dar și de modul în care interacționează și se combină resursele de muncă pentru a folosi toate celelalte resurse ale sistemului de management. Factori cum ar fi pregătirea, vîrsta, experiența la locul de muncă și nivelul de educație formală joaca un rol important în asigurarea cu bunuri ce reacționeza flexibil la nevoile clienților. Muncitorimea uzinei ,,AZURIT’’ este alcătuită din: frezor-piatră, șlefuitor-roci, electrogazosudori, tractoriști, mașiniști privind instalația pneumatică, încărcător-descărcători, placator-marmurari, lăcătuș-electricieni, electricieni secție, mașiniști la macarale, bobinator elemente, electricieni montatori, dulgher, lăcătuș instalator, strungari. Fiece muncitor, în funcție de experiența și vechimea în muncă, se atribuie la unul din următoarele categorii de calificare: I, II, III, IV, V ( Anexa 5 ).
Reușita activității oricărei organizații este reflectată în valoarea indicatorilor de profit și pierderi. Conform datelor Raportului financiar forma nr.2 ( Anexa 6 ), în anul 2009 uzina ,,AZURIT’’ a atins un Profit net (Profitul perioadei de gestiune pîna la impozitare – Cheltuieli privind impozitul pe venit ) în suma de 454677 lei. Aceasta s-a datorat valorii indicatori:
1. Profitului perioadei de gestiune pîna la impozitare în valoare de 514891 lei, ce s-a obtinut în rezultatul însumarii altor indicatori, ca: a) Rezultatul activității operaționale în valoare de 2116617, ce s-a calculat ca: Profitul brut în valoare de 6070714 lei ( Venituri din vînzari în sumă de 37124469 lei – Costul vînzărilor în valoare de 31053755 ) + Alte venituri operaționale în valoare de 2921815 lei – Cheltuieli comerciale de 577260 lei – Cheltuieli generale și administrative în sumă de 4057379 lei – Alte cheltuieli operaționale în valoare de 2241273 lei;
b) Rezultatul activității financiare în sumă de -1601726 lei (pierdere). 2. Cheltuieli privind impozitul pe venit în valoare de 60215 lei. În baza datelor din Raportul financiar forma nr. 2, observăm c1a profitul net din perioada anului 2009 s-a diminuat fața de anul 2008 cu 3106092 lei, sau cu 87,23 % aproximativ de 7 ori. Această abatere s-a datorat: diminuarii Profitului brut, majorării cheltuielilor comerciale, lipsa activității de investiție, obținerea pierderii în activitatea financiară și onorarea datoriilor fața de buget privind impozitul pe venit amînat.
Pentru desfășurarea eficientă a activității economico-financiare, fiece unitate economică întocmește un buget anual. Însa, la uzina ,,AZURIT’’ bugetul se întocmește lunar, iar bugetul anual reprezintă o însumare a bugetelor lunare. Responsabilii de întocmirea bugetului sunt: contabilul-șef în colaborare cu economistul, finansistul organizației, șeful producției. Bugetul se transmite spre aprobare conducatorilor fabricii. Obiectivul aprobarii bugetului este de a atrage numărul de clienți, obținerea încrederii clienților, obținerea unui profit net cît mai mare posibil. Procesul lunar de elaborare a bugetului se desfășoara conform următorului grafic:
1. Elaborarea bugetul vânzărilor .
2. Elaborarea bugetul producției și bugetul stocurilor .
3. Elaborarea bugetul consumurilor (CDM, CDRM, CIP ).
4. Elaborarea bugetului a costului producției fabricate și a costului vânzărilor .
5. Elaborarea bugetului cheltuielilor generale și administrative .
6. Elaborarea bugetului cheltuielilor comerciale .
7. Elaborarea bugetului fluxurilor de mijloace bănești.
Bugetul vînzărilor conține informații privind volumul planificat al vînzărilor în expresie cantitativă, prețul și venitul așteptat de la fiecare tip de produse. La întocmirea bugetului vinzarilor se folosește următoarea formulă: Volumul vînzărilor ( în expresie valorică ) = Cantitatea unităților de produse planificate pentru vînzare * Prețul unitar de vînzare.
Bugetul producției și cel al stocurilor – bugetul producției se formează numai în expresie cantitativă și intră în sfera de resposabilitate a șefului de producție. Obiectivul acestui buget îl constitue asigurarea volumului producției care este suficient pentru satisfacerea cererii cumpărătorilor și crearea unui nivel al stocurilor de produse finite justificat din pune de vedere economic. La întocmirea bugetului se folosește următoarea formulă: Volumul producției = Volumul vînzărilor + Soldul previzional de PF la finele periodei – Soldul de PF la începutul periodei. Sarcina lui constă în procurarea oportună a materiilor prime și materialelor pentru asigurarea unui proces continuu al producției. Bugetul dat conține calcule ale cantităților de materie primă și materiale care trebuie procurate într-o anumita perioada și valoarea acestor achiziții. Aici pot fi evidențiate doua stadii:
1. Calculul volumului de achiziții în expresie naturală care va asigura volumul producției:
Achiziții necesare = Volumul producției + Soldul final necesar de materiale – Soldul inițial de materiale.
2. Calculul valorii achiziților: Valoarea achizților * Prețul unitar al materialelor.
Bugetul consumurilor ia in consideratie cantitatea, nomeculatorul și valoarea materiilor prime și materialelor necesare pentru îndeplinirea programului de producție al periodei. Pentru calcularea CDM (pe fiecare tip de materie primă și materiale ) se aplică formula:
CDM = Volumul producției * Consumul de materiale pe o unitate de produs * Prețul unitar al materialului.
Bugetul CDRM determină timpul de lucru ( în ore ) necesar pentru îndeplinirea volumului planificat de producție și consumurile bănești pentru retribuirea acestuia, aplicîndu-se formula:
CDRM = Volumul producției * CDRM/unitate de produs.
Bugetului CIP are ca obiective: să integreze toate bugetele CIP elaborate de manageri pentru producție, să calculeze normele de repartizare a acestor consumuri pe tipuri de produse .
Bugetul costului producției fabricate și a costului vănzărilor are ca obiectiv calcularea costului bugetar al producției fabricate care se determină după formula:
Costul producției fabricate = CDM + CDRM + CIP + Modificari ale producției în curs de execuție.
Tot aici este elaborat bugetul costului vânzărilor care conține costul producției ce se prevede a fi vândută în perioda concreta și aici se aplică formula:
Costul vânzărilor = Soldul PF la începutul periodei + Costul PF în perioda – Soldul PF la finele periodei.
Bugetul cheltuielilor generale și administrative reprezintă un plan detaliat al cheltuielilor operaționale curente, diferite de cheltuielile legate nemijlocit de fabricarea și desfacerea produselor, dar necesare pentru menținerea a activității întreprinderii în ansamblu.
Bugetul cheltuielilor comerciale detaliază toate cheltuiele previzionale aferente desfacerii producției într-o perioda concreta, răspunzător conducătorul secției de markenting .
Bugetul mijloacelor bănești este un plan de încasari și plați ale mijloacelor bănești dintr-o anumita perioada. Incasările se planifică reieșind din venitul din vânzări și politica de credit a firmei, iar plățile se determină reieșind din volumul de producție, consumuri și aprovizionări. Toate acestea se fac cu scopul de a estima necesarul viitor de finațare, pentru a efectua un control asupra fluxului de mijloace bănești și lichidității.
Tehnologia producției uzinei ,,AZURIT’’ reprezintă prin sine un complex de procese realizate în succesiune în timp și spațiu cu utilizarea pietrelor, rocilor, semifabricatelor și construcțiilor cu scopul transformării lor în producție de construcție gata: scări, lavoare, blaturi pentru băi, soproane e.t.c. În baza proceselor de prelucrare a pietrei se află întotdeauna procesele fizice, chimice și fizico-chimice. Cu ajutorul mijloacelor de muncă, muncitorii prelucrează și preasamblează obiecte de muncă. Cantitatea producției obținute se măsoară în unități respective: bucăți, m2, m3 , ș.a. Calitatea producției corespunde cerințelor determinate în proiect. Clasificarea proceselor de productie se face după următoarele criterii: a) După complexitatea executării operațiilor de lucru deosebim: proces simplu; proces complex. Operația de lucru se numește elementul tehnologic omogen și organizațional imparțiabil a unui proces de productie care asigură realizarea producției primare. Operația este executată de componența permanentă a lucrătorilor (un muncitor sau o brigadă). Proces simplu se numește combinarea operațiilor de lucru tehnologic legate (montarea blocurilor de piatră, panourilor de planșeu) executate de o brigadă. Proces complex se numește combinarea proceselor simple situate în legaturi tehnologice si organizaționale și finalizat cu producția gata (executarea scărilor); b) După criterii tehnologice deosebim: procese pregătitoare sunt destinate pentru executarea semifabricatelor ( piatră neșlefuită ), procese de transportare realizate cu ajutorul transportului tehnologic și cel de bază, procese de montare care constau în schimbarea și modificarea formei sau poziției obiectelor de lucru; c) După caracterul de producere deosebim: procese continue – constau din operații care decurg fără întreruperi între ele, procese incontinue – sunt urmate de întreruperi determinate de caracteristicile materialelor utilizate și specificul tehnologic.
Pentru executarea fiecărui proces tehnologic trebuie de organizat locul de muncă. Aceasta constă în înzestrarea cu utilaj necesar și obiecte de lucru, în care se realizează operațiile de lucru de un muncitor sau de o brigadă specializată. Locul de munca al muncitorilor diferă în funcție de profesii și categorii. Profesia se determină de tipul proceselor executate (frezor, șlefuitor, electrogazosudor, placator-marmurar e.t.c. ). Lucrările sunt executate de muncitori de deferite grade de pregătire, adică deferite categorii. Sunt stabilite cinci categorii, care se determină după anumite criterii. Pregătirea cadrelor este asigurată de colegii de profil și instituții de specialitate. Norma de timp este timpul necesar pentru executarea unei unități de producție de calitate, de un muncitor (brigadă) de profesie și categorie respectivă în condiții corecte de organizare a muncii. Această valoare se măsoară în om*ore.
Producția uzinei prezintă caracteristici și particularități specifice. Dintre acestea subliniem următoarele:
a) Caracterul de unicat al obiectului de lucru; c) Mobilitatea obiectelor și mijloacelor de muncă; d) Efectuarea unor procese tehnologice neprotejate de intemperii – o parte din procesele tehnologice se efectuează în aer liber, suportând efectele ale temperaturilor foarte scăzute sau ridicate, precipitațiilor, vântului; e) Punerea în operă a unor cantități mari de materiale având caracteristici fizico-mecanice, fizico-chimice, de formă, dimensiuni foarte deferite, fapt ce determină folosirea unor mijloace de transport diversificate; f) Durata de realizare a lucrarilor este relativ mare – numărul de operații și procese care trebuie de executat într-o anumită ordine este mare; g) Diversitate din punct de vedere al destinației productiei, alcătuiri constructive, formă, dimensiuni determină o mare diversitate de procedee tehnologice.
Trebuie de menționat că procesul tehnologic posedă caracteristici contemporane. Principala caracteristică constă în industrializarea acestuia. Sub industrializare trebuie de înțeles procesul mecanizat complex de lucrări, efectuate în flux și ritmic în decursul întregului an; utilizarea de mașini, utilaje, echipamente performante care asigură produse de calitate superioară; eficiența economica în creștere prin realizarea de produse constant performante; productivitate înalta a muncii; cost relativ redus.
Atît structura organizatorică în general, cît și structura organizațională a contabilității uzinei ,,AZURIT’’ este concretizată prin urmatorii factori: dimensiunea întreprinderii, producția și caracteristicile sale, sistemul informațional existent, forma de contabilitate, caracteristicile salariilor e.t.c.
2. Organizarea contabilității la întreprindere. Automatizarea sistemului
de informație contabilă
În corespundere cu Politica de contabilitate a întreprinderii, evidența contabilă la
Societatea pe actiuni (SA) ,,AZURIT’’se aplică în conformitate cu:
“Legea Contabilității Republicii Moldova” nr.113-XVI din 27 aprilie 2007;
Standardele Naționale de Contabilitate și Planul de Conturi Contabile aprobate prin ordinal Ministrului Finanțelor al Republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie 1997;
Alte acte legislative și normative ale Republicii Moldova.
Activitatea contabililor uzinei ,,AZURIT’’ este reglementată oficial de Regulamentul intern al organizației. Acest act prevede reguli referitoare la procedurile disciplinare, reguli privind securitatea în muncă, reguli privind respectarea principiului nediscriminării, drepturile și obligațiile atît ale angajatorilor, cît și ale salariaților. Conform prevederilor sale, administrația ce include și contabilitatea este obligată: să asigure organizarea și funcționarea unității; să stabilească atribuțiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condițiile legii și/sau în condițiile contractului colectiv de muncă încheiat la nivel național sau la nivel de ramură de activitate, aplicabil, inclusiv în condițiile contractului; să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor; să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu; să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil și regulamentului intern; să asigure condițiile organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă; sa asigure gospodărirea eficientă a mijloacelor fixe și a celor circulante din patrimoniul societății; sa coordoneze procesul de producție în scopul îndeplinirii la parametrii calitativi și cantitativi a indicatorilor economici propuși; să tină evidența, respectiv să controleze aprovizionarea cu materiale necesare procesului muncii; să asigure plata tuturor contribuțiilor și impozitelor aflate în sarcina sa în mod integral și în termene stabilite de lege; să înființeze registrul general de intrare/ieșire a documentelor; să asigure confidențialitatea datelor obtinute; să respecte timpul de muncă convenit și modalitățile concrete de organizare a acestuia, stabilite prin prezentul regulament intern precum și timpul de odihnă corespunzător; să respecte prevederile legale imperative.
Secția Contabilitate a organizației ,,AZURIT’’ în structura sa cuprinde: un contabil-șef, un contabil ce răspunde de salarizare, un contabil ce ține evidența materialelor și un contabil ce răspunde de producere. Fiecare dintre cei enumerați are anumite obligații și responsabilități. Astfel, contabilul-șef asigură controlul și oglindirea pe conturile contabile a tuturor operațiunilor financiare în termenele stabilite; prezintă informația operativă și dările de seama în termene stabilite de lege; poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a evidenței contabile; semnează împreună cu directorul întreprinderii documentele, care servesc ca bază pentru a primi și a elibera materiale, mărfuri și materiale pe facturi interne, de expediție și fiscale. Contabilului-șef i se interzice de a lua la evidență documentele operațiilor efectuate ce contrazic documentele normative și legislative și care încalcă disciplina financiară. Ceilalți contabili enumerați sunt responsabili de documentele primare, adică se ocupă de partea operativă a ținerii evidenței contabile specifice anumitor sectoare de activitate. Totodată aceștea realizează funcții suplimentare, și anume: se ocupă de detectarea oportunităților, analizează riscul, gestionează riscul prin instrumente contabile și financiare adecvate, furnizează informații pentru luarea deciziilor, se ocupă de măsurarea și gestionarea performanței, contribuie la optimizarea contabilă și fiscală, gestionează diferite aspecte ale afacerii (raportare externă, performanța, trezorerie, diagnostic, strategie), configurează parțile sistemului contabil care susține gestiunea afacerilor (informatic, audit, control, strategie), respectă principiile fundamentale în vederea realizării normelor comune, apreciază modul de organizare și de conducere a activității de contabilitate, răspund de legalitatea bilanțului contabil și a contului de profit și pierderi, certifică situația financiară e.t.c. Programul de lucru al contabililor uzinei ,,AZURIT’’coincide cu cel al personalului administrativ al entității, dupa cum urmează: șase zile în săptamînă începînd de luni și finisînd cu ziua de sîmbătă; de luni pîna joi ziua de lucru începe fie de la 8-17, fie de la 9-18, vineri de la 8-15, iar sîmbătă de la 8-13.
Privitor la organizarea contabilității întreprinderii ,,AZURIT’’, trebuie de menționat că responsabil de organizare este organul de conducere al întreprinderii, care creează condiții necesare pentru ducerea corectă a evidenței, asigură exercitarea strictă a tuturor cerințelor privind îndeplinirea documentelor contabile și prezentarea oportună a informației necesare pentru ducerea evidenței și gestiunii financiare.
Politica de contabilitate se bazează pe următoarele principii permise de evidența contabilă a întreprinderii:
întreprinderea este analizată ca o unitate în activitate continuă;
politica de contabilitate acceptată de întreprindere este aplicată în mod consecutiv de la o perioada gestionară la alta;
la întocmirea raportului financiare se dă dovadă de prudență, pentru ca activele și veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile să nu subevaluate.
operațiile economice și alte fenomene se contabilizează și se prezintă în rapoartele financiare în conformitate cu conținutul și realitatea financiară a acestuia, dar nu numai potrivit formei lor juridice.
În conformitate cu Politica evidenței contabile a Societății pe acțiuni ,,AZURIT’’, dările de seamă a societății se îndeplinesc prin metoda de calcul, etitatea aplică sistemul contabil
complet în partidă dublă, registrul contabil obligatoriu care servește drept baza pentru întocmirea rapoartelor financiare este Cartea mare, rapoartele financiare se semnează de către administratorul întreprinderii, faptele economice se perfectează prin formulare tip de documente primare, precum și formulare elaborate de întreprindere de sinestătător.
Contabilitatea are sarcina de a urmări, controla și înregistra situația economico- financiară și activitatea entității. Pentru realizarea acestor obiective, contabilitatea a elaborat un procedeu corespunzător care să permită cunoașterea fenomenelor și proceselor economice în dimensiunile în care ele au loc, cu toate caracteristicile pe care le comporta și implicațiile pe care le produc. Procesul cunoașterii contabile începe în mod obligatoriu cu acțiunea de conservare și de culegere a informațiilor, a datelor despre patrimoniul instituției. Nici o operație economică nu se poate înregistra în contabilitate fara un act scris în care sa fie consemnată operația respectivă. Documentul servește la formularea în scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu caracter economic care produc modificări ale patrimoniului. Documentația este acțiunea de culegere și consemnare în documente a datelor privitoare la operațiile ecnomice din întreprindere. Documentele sunt acte scrise în care se consemnează cifric și letric, în etalon natural, bănesc sau de muncă, de regulă în momentul și la locul înfaptuirii lor, operațiile economico-financiare precum și evenimentele determinate de necesități organizatorice și administrative, cu scopul de a servi ca dovadă a înfaptuirii acestor operații și ca bază a înregistrarii lor în contabilitate. Caracterul lor de acte justificative conferă documentelor o funcție juridică, deoarece cu ajutorul lor se stabilesc drepturile și obligațiile bănesti ale întreprinderii în cazul unor litigii, expertize, lipsuri, fraude. Prin urmare, pentru a duce evidența in mod legal a tuturor elementelor patrimoniale, întreprinderea ,,AZURIT’’ ca și celelalte organizații stabilește un plan al circulației documentelor. Trebuie de menționat, că noțiunea de ,,circulație a documentelor’’ semnifică itinerarul parcurs de documente, începînd cu momentul întocmirii acestora și pîna la predarea lor la arhivă după prelucrare și reflectare în contabilitate. Evaluarea, măsurarea, înregistrarea, analiza și controlul permanent și completat al modificărilor presupune un sistem unitar și coerent de circulație a documentelor care trebuie să asigure: continuitate, operativitate, realitate și exactitate. Circulația eficientă presupune reguli, proceduri, competențe, termene și responsabilități foarte precise. Circulația depinde de numarul de verigi, fazele și etapele necesare prelucrării, termenele de execuție, proceduri de atestare, verificare, certificare și control. Mișcarea documentelor și circulația acestora reprezintă un obiect important de organizare a contabilității la întreprinderea ,,AZURIT’’ și prevede parcurgerea cîtorva etape:
-întocmirea documentelor;
-primirea documentelor de contabilitate;
-prelucrarea și înregistrarea documentelor în sistemul înregistrărilor contabile;
-predarea documentelor în arhivă;
La prima etapă, documentele primare sunt întocmite cocnomitent cu efectuarea operațiunilor economice, sau dupa terminarea acestora. Documentele se întocmesc de persoanele responsabile ( contabili, șeful secției de producere e.t.c. ), asigurînd valoarea juridică integrala a acestora. Prin urmare, la această etapă contabilii aleg formularele, documentele primare, mijloacele și procesele de întocmire a documentelor. În momentul perfectării documentelor se masoară parametrii necesari ai operațiunii economice și datele percepute se fixează în documentul primar. Măsurarea operațiunii se efectuează prin mijloace automatizate ( programă contabilă 1C ). Apoi, documentele primare sunt verificate în mod obligatoriu de contabilul-șef dupa conținut, formă și aritmetic. Astfel, se clarifică respectarea regulilor de efectuare a operațiunilor economice, corespunderii normelor, oportunitații economice a acestora, respectării legilor în vigoare, se stabilește plenitudinea completării elementelor obligatorii, existența semnăturilor corespunzatoare, claritatea reflectării esenței operațiunii consemnate, corectitudinea indicării datei întocmirii documentului, stabilirea corectitudinii calculelor, taxării documentelor. Dupa primire, documentele sunt prelucrate și înregistrate în contabilitate de contabilii responsabili. Prelucrarea constă în transformarea informatiei primare prin operațiuni logice în scopul obținerii indicatorilor centralizatori și generalizatori despre obiectele contabile. Astfel, la etapa dată etaloanele naturale și de muncă sunt transformate într-un etalon bănesc generalizator ( cantitatea bunurilor materiale * prețul unitar ); documentele se selectează după criteriul omogen al operațiilor economice ( pe depozite, tipuri de materiale, surse de intrare e.t.c. ); contabilii care activează pe un anumit sector ( evidența materialelor, salariilor, consumurilor de producere ) indică în documente conturile corespondente ce rezultă din conținutul operațiunilor economice. După prelucrare, operațiunile economice sunt reflectate în registrele contabilității sintetice și analitice. Circulația documentelor se organizează de aparatul contabil și prevede reguli și modalități de întocmire și utilizare în activitatea contabilă a documentelor contabile. La uzina ,,AZURIT’’ aceasta presupune un termen scurt între efectuarea operațiunilor economice și obținerea datelor generalizate necesare organelor de conducere a întreprinderii, utilizarea celor mai perfecte metode și mijloace de culegere și avansare a informației la locul de prelucrare a acesteia, sporirea productivității muncii salariaților din contabilitate. Orarul termenilor de completare, verificare și prelucrare a documentelor, înregistrarea și gruparea datelor contabile, parcurgerea altor etape ale procesului contabil se stabilește de contabilul-sef, ținînd cont de particularitățile întreprinderii în baza studierii proceselor de gestiune și de producție și se aprobă prin ordinul conducătorului întreprinderii. Astfel, în ,,graficul circulației documentelor’’ se indică denumirea și numărul fiecărui document, destinația, modul de întocmire a sa, cine semnează, cînd, serviciul(secția), unde documentul se transmite, cine îl primește, îl verifică și-l prelucrează. Planul circulației documentelor la uzina ,,AZURIT’’cuprinde urmatoarele faze:
-lucrările executate asupra documentelor primare în procesul întocmirii sau primirii acestora din exterior;
-circulația documentelor de la locul întocmirii sau primirii la locul de prelucrare;
-circulația documentelor dupa prelucrare la locul păstrării permanente a acestora în arhivă.
Primirea documentelor primare în contabilitate de la gestionar este confirmată de persoana ce a primit documentele cu o mențiune în raportul propriu-zis. Termenul necesar pentru prelucrare se determină în funcție de volumul ultimei care se stabilește de contabilui-șef. Termenele de prelucrare a documentelor asigură oportunitatea primirii datelor generalizate pentru controlul economico-operativ, contabilitatea sintetică și analitică și prezentarea rapoartelor în termen. Informația primară în procesul primirii și prelucrării acesteia, precum și după prelucrarea și generalizarea în registrele contabile se pastrează riguros. Petru aceasta se analizează și înregistrează în mod cronologic toate documentele în registrul jurnal și apoi în evidența sistematică din cartea mare. Pentru fiece document primar se determină modul de evidența a primirii-predării și a păstrării acesteia. După ce au fost contabilizate, documentele se pun în dosare (mape) sau se șnuruiesc. Totodată ele sunt supuse procesului de ,,clasare’’. Aceasta presupune reguli și instrucțiuni unitare pentru proceduri și competențe de predare, primire, intrare, ieșire, stocare. Prin urmare, la prima etapă toate documentele contabilizate sunt ordonate în funcție de anumite criterii: pe obiecte, categorii de probleme, origine/destinație e. t. c. În cursul anului, documentele justificative se pastrează la compartimentul financiar-contabil. La sfarșitul anului se predau la arhiva curenta a contabilității. Arhivarea se face pe baza legii contabilității. Astfel, conform prevederilor Legii contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007 cu privire la păstrarea documentelor primare, registrelor contabile și rapoartelor financiare, uzina ,,AZURIT’’ se obligă: 1. să păstreaze atît pe suport de hîrtie, cît și în formă electronică documentele contabile care includ: documentele primare, registrele contabile, rapoartele financiare și alte documente aferente organizării și ținerii contabilității; 2. documentele contabile sunt sistematizate și păstrate conform regulilor prevăzute de Organul de Stat pentru Supravegherea și Administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova; 3. răspunderea pentru organizarea păstrării și integritatea documentelor contabile o poartă conducătorul entității; 4. la păstrarea documentelor contabile, entitatea asigura protejarea acestora de corectări; 5. documentele contabile sunt ridicate (sechestrate) de către organele autorizate. Conducătorul entității în prezența reprezentanților organelor care ridică (sechestrează) documentele, face copii de pe acestea, cu indicarea temeiului și datei ridicării (sechestrării). Copiile respective se certifică prin semnăturile persoanelor ce ridica documentele. Pentru documentele ridicate se întocmește un proces-verbal care se semnează de reprezentantul organului ce sechestrează și de conducătorul entității; 6. în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, conducătorul entității le restabilște în termen de pînă la 3 luni, începînd cu data constatării faptului respectiv.
Trebuie de menționat că după expirarea anului, toate documentele primare precum și registrele contabile se predau în arhiva generală a întreprinderii. În conformitate cu regulile stabilite (legislația), întreprinderea asigură păstrarea documentelor contabile primare, registrelor contabile și rapoartelor financiare timp de șase ani.
Structura funcțională a uzinei ,,AZURIT’’ cuprinde angajatî cu activități similare într-un compartiment specializat, și anume: contabilitate, financiar, marketing, producție, personal. Prin urmare, fiece arie funcțională a entității cuprinde un set de sarcini comune, esențiale pentru buna desfășurare a activității organizaționale. Deci, biroul de contabilitate al întreprinderii presupune un set de resurse umane și de capital care se ocupă de pregătirea informațiilor contabile, prin colectarea și prelucrarea informatiilor economice furnizate de celelalte birouri: planificare, producție, muncă, salarizare, financiar, aprovizionare, desfacere. Biroul financiar este un set de resurse umane și de capital care se ocupă de corelarea informației contabile cu decizia financiară, de resursele de capital, de gestiunea financiară a întreprinderii. In acest caz se vorbește de un sistem informațional financiar-contabil – cele două funcțiuni fiind strâns legate între ele și interdependente. Contabilitatea și informațiile furnizate de aceasta constituie baza gestiunii financiare, oferindu-i acesteia materia primă pentru fundamentarea deciziilor financiare. Biroul informațional financiar-contabil ocupă poziția centrală prin faptul că furnizează, tuturor celorlalte birouri, informații și reflectă cel mai fidel activitatea întreprinderii și situația ei economico-financiară. Biroul de muncă acoperă, ca arie, salarizarea și politica de personal a firmei. Evidența operațiunilor legate de resursele de muncă din firmă este ținuta la fel de biroul de contabilitate. Astfel, biroul contabil automatizează sarcinile legate de salarizare, de la care se poate obține diverse raportări despre activitățile și performanțele angajaților. Biroul de desfacere, desfasurînd funcții de prima importanță, ca: cunoașterea prealabilă a valorii pieței, a structurii și segmentării acesteia precum și perspectivele și potențialul ei de creștere; desfășurarea managementului general, managementului pe produs, marketingului, previziune și direcționare vânzări; inițiere de acțiuni de promovare; analiza vînzărilor, asigură prelucrarea statistică a rezultatelor și vizualizarea acestora în tabele de diverse formate, care ulterior sunt analizate de departamentul contabil. La fel, datele acumulate de biroul de producere și planificare cu privire la urmărirea și planificarea producției, planificarea necesarului de materiale, planificarea și urmărirea consumurilor și costurilor, proiectarea și fabricația asistată de calculator, gestiunea stocurilor, constituie elemente de evidență contabilă urmărite de personalul biroului de contabilitate. Prin urmare, putem ferm spune că toate aceste birouri se află în strinsă corelare, deoarece: utilizeaza aceleași instrumente și tehnici, chiar daca metodologia diferă; desfășoară lucrări interconectate în cadrul organizației; stabilesc măsuri orientate spre eliminarea deficiențelor; folosec mijloace tehnice comune. Interdependența biroului contabil cu celelalte birouri este argumentată și de utilizarea programei contabile ce cuprinde informații centralizate și generalizate specifice tuturor secțiilor de activitate ai uzinei. Informatia deținuta de biroul de producție, muncă, aprovizionare, desfacere și salarizare este utilizată de departamentul de contabiliate al întreprinderii pentru întocmirea bugetului organizației. După care bugetul este analizat de biroul financiar și înaintat biroului de planificare. Deci, prin verificarea parțiala sau integrală de catre departamentul de contabilitate a informației prelucrate de toate birourile întreprinderii, se asigură evaluarea riscului și deci luarea unor decizii comune manageriale orientate spre atingerea performanțelor și oportunităților întreprinderii!
Pentru desfășurarea propriu-zisă a activității uzinei ,,AZURIT’’ și pentru reflectarea operațiunilor economice în contabilitate este nevoie de un suport material adecvat. După cum știm, toate datele aferent tranzacțiilor economice trebuie reflectate în documente primare, centralizatoare, registre de evidența și rapoarte financiare. De-aici rezultă că toate aceste documente reprezintă purtători de informații, și deci un procedeu de reflectare a operațiunilor economice. Documentele asigură comunicarea informațională a situației economico-financiare a entității și îndeplinesc rolul de impuls care confirmă începutul informatiei contabile. De regulă, documentele contabile se pregătesc pe formulare de model stabilit, executat prin metoda tipografică, care reprezintă foi de hîrtie liniată cu indicatori și indici tipăriți anterior pe acestea. Astfel, uzina ca și celelalte entități economice, periodic inițiază comenzi aferente aprovizionării cu formulare de documente contabile. Prin urmare, pentru aprovizionarea cu formulare de facturi de expediție, registre de evidența, rapoarte financiare, contabilul-șef al uzinei scrie o scrisoare în care indică necesarul de formulare și o expediază Î.S ,,Editura Statistica’’ a Republicii Moldova. Dupa recepție, contabilul-șef împuternicit printr-o procura, se prezintă la Î.S ,,Editura Statistica’’ și-i pune la dispoziție cîteva documente: certificatul de înregistrare a întreprinderii, declarația privind TVA. Dupa analiza documentelor prezentate, Editura eliberează factura fiscala ( Anexa 7 ) în care este indicat denumirea formularelor, cantitatea necesară, valoarea acestora, suma TVA, data eliberării. Imediat dupa eliberarea facturii, sunt predate și formularele documentelor solicitate. Cîteodată, rapoartele financiare sunt achiziționate de la chioscuri. Însa, pentru aprovizionarea cu facturi fiscale, contabilul-șef al uzinei ,,AZURIT’’ se adresează IFS pe mun. Chișinau, str. Cosmonauților 9. Pentru a beneficia de facturi, contabilul-șef al organizației trebuie să ofere spre analiză Registrul vînzărilor și Registrul procurărilor. După analiza profundă a datelor incluse în registre, IFS eliberează factura de expediție ( Anexa 8 ) în care se indica cantitatea de facturi, seria facturilor, numărul inițial, numarul final al facturilor, prețul facturilor. Însa, nu întotdeauna IFS eliberează cantitatea dorită de facturi, aceasta depinzînd de volumul tranzacțiilor efectuate într-o anumită perioadă. Trebuie de menționat că la eliberarea facturilor solicitate, contabilul-șef prezintă certificatul de înregistrare al organizației și pașaportul cu datele personale.
Noțiunea de informație este complexă și de mare generalitate. Norbert Winer spunea ” Informația este informație, nu este materie sau energie”. Transferul informațiilor între diferite procese, activități, sisteme sau subsisteme este considerat rețeaua comunicării. Circulația informației contabile din momentul producerii unui fenomen într-un proces și pâna când pe baza cunoașterii lui, se declanșează un nou eveniment precum și cu precizarea conținutului informației, destinației, locului stocării, alcătuiesc sistemul informațional contabil. Prin urmare, sistemul informațional contabil este definit ca reprezentînd totalitatea metodelor, procedeelor și mijloacelor utilizate în culegerea, stocarea, prelucrarea, analiza și transmisia datelor contabile pentru fundamentarea și urmărirea deciziilor la toate nivelurile unei entități economico-sociale. Acest sistem permite determinarea noilor cerințe informaționale, stabilirea necesarului de resurse fizice, determinarea beneficiilor, avantajelor competitive, proiectarea și implementarea informației. În cadrul sistemului informațional contabil există întotdeauna un sistem de prelucrare a datelor care poate fi manual, computerizat sau combinat. Astfel, în funcție de modalitatea de prelucrare a datelor contabile, distingem următoarele forme de contabilitate: Jurnal-Order, automatizată, Memorial-Order.
Pîna în anul 2009, contabilii uzinei ,,AZURIT’’ utilizau forma de contabilitate de tipul Jurnal-Oreder. Însa, odata cu schimbarea contabilului-șef al organizației, începind cu anul 2009, a fost aprobată forma automatizată de contabilitate. Politica de contabilitate elaborată de noul contabil-șef prevede că evidența contabilă se efectuează în formă electronică: documentele primare și rapoartele financiare sînt întocmite pe suport de hîrtie, registrele contabile sînt întocmite în formă electronică și pe suport de hîrtie. Ca rezultat a avut loc informatizarea contabilității, adica transformarea sistemelor informaționale manuale în sisteme informatice prin substituirea mijloacelor de lucru cu echipamente moderne, reducerea timpilor de lucru, eliminarea erorilor, prelucrarea unui volum mare de date și distribuirea eficientă a informațiilor contabile. Actualmente, mijloacele tehnice de prelucrare ai sistemului informațional contabil existent la uzina ,,AZURIT’’sunt calculatoarele electronice. Fiece contabil este înzestrat cu cîte un calculator de tip Intel Core 2 Duo 6600, sistem de operare Windows XP Professional SP3 pe care sunt instalate cele mai principale programe utilizate de contabili: Microsoft Office Access 2007, Excel 2007, Word 2007 și 1C v7.7. Toate calculatoarele uzinei sunt conectate la rețeau internet prin providerul Starnet. Buna funcționalitate a calculatoarelor este asigurată de doi programiști cu grad înalt de calificare. Cu ajutorul programei 1C ,,Contabilitate’’, toata informația din documentele primare (facturi fiscale, facturi de expediție, dispoziții de încasare, dispoziții de plată, dispoziții de plată trezoreriale, notă de transfer) este înserată în memoria calculatorului. Apoi în baza programului dat, informația înserată se supune evaluării, grupării după anumite criterii de grupare și automat are loc întocmirea formulelor contabile. Apoi se creează registre de evidență sintetică și analitică pe fiecare cont. Pe baza informației din registrele de evidență analitică și sintetică se fac înregistrări Cartea Mare, pentru fiecare cont, apoi se totalizează rulajul respectiv și se determină soldurile finale. Din cele expuse, putem spune că programul de calcul computerizat permite prelucrarea datelor ciclului contabil, în urma unei singure introduceri a acestora în baza de date, de regulă pe baza articolului sau formulei contabile redactată fie direct pe documentele justificative ( primare sau centralizatoare), fie pe un document tipizat specializat “NOTĂ de CONTABILITATE”. În funcție de maniera de organizare a înregistrarii și prelucrării computerizate a datelor în cadrul ciclului contabil în vederea realizării diferitelor categorii de evidența , respectiv, cronologice și sistematice, sintetice și analitice, uzina ,,AZURIT’’ utilizează în practica contabilă prelucrări computerizate succesive a informațiilor financiar-contabile, în cadrul căreia softurile informatice asigură transformarea evidențelor cronologice și respectiv analitice în surse de date pentru validarea evidențelor sistematice și sintetice. Softul functionează ca un suport informațional pentru utilizatorii săi care pot să își extragă din sistem informațiile relevante și introduc la randul lor date despre activitatea zilnică. Principalul avantaj al sistemului dat este că operează o singură bază de date comună tuturor utilizatorilor, bază de date care se actualizează instantaneu de fiecare dată cînd informații noi sunt introduse. Plecînd de la această caracteristică se pot enumera o serie de avantaje:
Procedurile uzuale în organizație sunt simplificate. Numărul de documente necesare care tranzitează de la un departament la altul este cu mult redus, iar elaborarea acestora este mai rapidă.
Accesul la informațiile de sinteza necesare managementului în procesul de luare a deciziilor este cu mult ușurat, raportările putînd fi obținute aplicînd filtre la baza de date. Rezultatele sunt corecte, actualizate și nu necesită muncă suplimentară pentru a fi extrase.
Comunicarea cu clienții este imbunătățită prin accesul angajatîlor la informații referitoare la comenzi, grad de încasare al facturilor dar și la un istoric al relației cu fiecare client în parte.
Informațiile se introduc în sistem o singură dată putînd fi ulterior folosite pentru diverse operații cum ar fi facturarea și elaborarea tuturor documentelor către client, inventarierea pentru managementul stocurilor sau raportarea catre autoritățile statului.
Sistemul existent permite ca activitatea tuturor departamentelor să fie reflectată automat în evidențele financiar – contabile ale companiei și poate fi obținută o imagine de ansamblu asupra performanțelor afacerii.
Astfel, sistemul informațional contabil al uzinei ,,AZURIT’’ automatizează o mare parte a activităților utile și productive ale companiei. Prin urmare, acesta contribuie la eliminarea erorilor care pot interveni prin procesarea unui număr mare de date într-un sistem în care există mijloace puține de verificare, oferă funcționalități destinate contabilității primare, are o bază de date validă pe care o utilizează în emiterea documentelor reducînd la maximum intervenția umană, oferă posibilitatea de a sinteza în mod automat utilizînd toate datele disponibile la momentul raportării. În acest fel, informațiile necesare evaluării activității companiei dar și cele importante pentru procesul decizional sunt accesibile, actuale și corecte.
3. Contabilitatea întreprinderii
3.1. Contabilitatea activelor nemateriale
În conformitate cu Standardul național de contabilitate 13 ,, Contabilitatea activelor nemateriale’’ ( S.N.C. 13), active nemateriale reprezintă active nepecuniare care nu îmbracă formă materială, controlate de întreprindere și utilizate mai mult de un an în activitatea de producție, comercială și alte activități, precum și în scopuri administrative sau destinate predării în folosința (chiriei) persoanelor juridice și fizice.
În activitatea economică a întreprinderii pot fi utilizate diverse active nemateriale, ce pot fi clasificate dupa cîteva criterii, și anume: 1. Conținut economic și destinație ( cheltuieli de constituire, fond comercial, brevete, embleme comerciale, licențe, programe informatice ș.a ); 2. Grad de finisare ( active nemateriale finisate care se utilizează după destinație, active nemateriale în curs de execuție ce includ cheltuieli aferente activelor nemijlocit la intrare ).
Dupa prevederile S.N.C. 13, activele nemateriale cuprind:
a) cheltuielile de organizare – cheltuieli aferente creării întreprinderii (pregătirea documentelor pentru înregistrare; executarea ștampilelor; taxele de stat; plata serviciilor prestate de consultanți, a acțiunilor de reclamă etc. );
b) fondul comercial – depășirea valorii de procurare a întreprinderii în ansamblu asupra valorii de piață a tuturor activelor, dacă acestea ar fi fost procurate separat, diminuată cu suma datoriilor;
c) brevetele – drepturi exclusive garantate de stat pe o anumită perioadă, pentru fabricarea unui fel de produse, utilizarea sau vînzarea unui produs specific, de exemplu, drepturile ce rezultă din brevetele care aparțin întreprinderii privind invențiile, noile soiuri de plante etc. ;
d) emblemele comerciale și mărcile de deservire – simboluri (denumiri) înregistrate, protejate de stat, cu drept exclusiv de utilizare a lor pentru identificarea mărfurilor, serviciilor unor persoane juridice și fizice de mărfurile și serviciile identice ale altor persoane juridice și fizice;
e) licențele – drepturi întocmite juridic pentru practicarea unui anumit gen de activitate. Pentru proprietatea intelectuală licența este un acord conform căruia o persoană (licențiar) în anumite condiții permite altei persoane (licențiat) să folosească drepturile la proprietatea intelectuală;
f) know-how-urile – cunoștințe tehnico-științifice, tehnologice, comerciale, financiare, organizatorice, de gestiune, biotehnice și de altă natură, acumulate de întreprindere, care constituie secret comercial și aduc avantaj economic (profit);
g) programele informatice – set de documentație tehnică și de exploatare, precum și complexul de programe pentru sisteme de prelucrare a informației;
h) desenele și mostrele industriale – un nou tip de articol înregistrat, cu funcție de
utilitate care acordă deținătorului documentului de protecție dreptul exclusiv de utilizare a
articolului;
i) drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung;
Nu se consideră active nemateriale:
a) licențele, procurate pe o perioadă de pînă la un an, și programele informatice, elaborate de întreprindere în decursul unei perioade, copiate pentru vînzare în decursul a mai multe perioade și contabilizate în componența produselor în conformitate cu cerințele S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri și materiale";
b) fondul comercial, brevetele, emblemele comerciale și alte active nemateriale incluse în componența proprietății investiționale în conformitate cu S.N.C. 25 "Contabilitatea investițiilor". De asemenea, în componența activelor nemateriale nu se includ cheltuielile legate de modificarea statutului, schimbarea acționarilor (fondatorilor), fabricarea ștampilei, autentificări notariale, înregistrate pe parcursul activității întreprinderii. Astfel de cheltuieli se includ în componența cheltuielilor sau consumurilor directe.
Conform Politicii de contabilitate a uzinei ,,AZURIT’’, în componența activelor nemateriale intra: costul licențelor, programelor pentru calculator, cheltuieli de organizare și altele.
Pentru anul 2009, in componența activelor nemateriale ale uzinei ,,AZURIT’’ au intrat: programe informatice ( Access 2007 Win 32 Russ CD, Kaspersky Anti-Virus 9.0 Box, Office 2007 Win 32 Russ CD, 1C v7.7, Rev5-Plus 1116, programa contabila Salariu 1116, Wizcount 1116, Windows XP Professional SP3, Windows Professional XP SP2b Russ ), brevet de invenție, cheltuieli de constituire-marirea fondului statutar, licența construcție-montaj e.t.c. Toate aceste active nemateriale sunt reflectate în ( Anexa 9).
În conformitate cu pevederile Politicii de contabilitate a uzinei, activele nemateriale se oglindesc în evidența contabilă și bilanț cu costul de intrare. Costul de intrare al activelor nemateriale include: valoarea de cumpărare; impozitele și taxele prevăzute de legislație; cheltuielile de aducere a activului nematerial în stare de lucru. Evidența activelor nemateriale la intrare este condiționată de sursa de primire a acestora. Prin urmare, intrarea are loc în rezultatul: a) Cumpărării; b) Creării la întreprindere; c) Primite pe calea schimbului; c) Primite cu titlu gratuit sau sub formă de subvenții; d) Primite ca cotă parte în capitalul statutar; e) Înregistrate ca plusuri de active nemateriale în urma inventarierii acestora.
Pentru evidența sintetică a activelor nemateriale este destinat contul de activ 111. În Debitul contul 111 „ Active nemateriale „ se reflectă valoarea de intrare a activelor nemateriale și ecartul din reevaluare, iar în Creditul contului se reflectă valoarea de bilanț a activelor nemateriale ieșite, din motivul expirării duratei de utilizare, casării înainte de termen din cauza rezilierii contractului de licență, autorizație sau că utilizarea activului dat a devenit ineficientă.
În anul 2009, la uzina ,,AZURIT’’ activele nemateriale au intrat doar in rezultatul procurării acestora.
Ex: Conform facturii de expediție seria EH nr. 831896 (anexa 10), la data de 19 iunie 2009, Î.S ,,Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuala’’ situată pe str. A.Doga 24/1 a vîndut către SA „AZURIT” un brevet de invenție la valoarea de 700 lei 09 bani. La această sumă a fost întocmită următoarea formulă contabilă:
Debit cont 111 „ Active nemateriale” – la valoarea brevetului de 700.09 lei
Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211 ,, Facturi de achitat în țară’’ – la valoarea brevetului vîndut de 700.09 lei. Această formulă este reflectată în (Anexa 11 ).
În conformitate cu S.N.C. 13, amortizarea este definită ca repartizare sistematică a valorii activului nematerial în decursul întregii durate de exploatare utilă a acestuia. Durata de exploatare utilă reprezinta fie perioada de timp în decursul căreia întreprinderea prevede să utilizeze activul nematerial, fie cantitatea de unități de produse (volum de servicii) pe care întreprinderea planifică să le obțină de la utilizarea activului nematerial. Trebuie de menționat că durata de funcționare utilă pentru fiece activ nematerial în parte este stabilită în Catalogul mijloacelor fixe și a activelor nemateriale aprobat prin Hotărîrea de guvern al Republicii Moldova nr. 338. Conform prevederilor S.N.C. 13, amortizarea poate fi calculată dupa urmatoarele metode: 1. Metoda liniară ( uniformă ); 2. Metoda în raport cu cantitatea de produse fabricate ( volumul serviciilor prestate ); 3. Metoda soldului degresiv.
Ca și majoritatea întreprinderilor, uzina ,,AZURIT’’ utilizează metoda liniară de calcul a uzurii. Aceasta este prevazut în Politica de contabilitate a organizației.
Conform metodei date, amortizarea lunară se calculează dupa urmatoarea formulă:
Valoarea de intrare – VPR
Amortizarea lunară = –––––––––––––
Numărul de luni de funcționare
Amortizarea activelor nemateriale se reflectă în contul rectificativ 113 „ Amortizarea activelor nemateriale”. În Credit contul 113 se calulează amortizarea activelor nemateriale pe parcursul duratei de funcționare utilă. Trebuie de menționat că amortizarea activelor nemateriale calculată în cursul perioadei de gestiune se constată ca consumuri sau cheltuieli în funcție de destinația utilizării activelor nemateriale corespunzătoare. În Debit contul 113 se reflectă casarea amortizării acumulate aferentă activului namaterial ieșit.
Ex. Analizînd contul 113 ( Anexa 12 ) pe întreg an 2009, contabilii uzinei ,,AZURIT’’ au înregistrat formula contabilă:
Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale și administrative’’ – suma amortizării calculate pe întreaga perioadă de gestiune’’ de 14316.18 lei
Credit cont 113 ,, Amortizarea activelor nemateriale’’ – suma amortizării calculate de 14316.18 lei
Suma amortizării calculate pentru perioada 2009, corespunzătoare fiecărui activ nematerial existent la organizația ,,AZURIT’’ este reflectată în (Anexa 13 și 14).
Conform S.N.C. 13, există cîteva cazuri de ieșire a activelor nemateriale, și anume: a) Vînzare; b) Transmitere cu titlu gratuit; c) Predarea activelor ca cotă-n capitalul statutar; d) Iesire-n urma schimbului. În toate cazurile menționate valoarea de bilanț a activelor nemateriale se consideră cheltuieli, iar valoarea de piață – venit. Rezultatul ieșirii activelor nemateriale se reflectă în Raportul forma nr. 2 ca diferență dintre valoarea venală și cea de piață. Tot la ieșire, se casează atît amortizarea calculata a activelor ieșite, cît și valoarea de bilanț a acestora. Ca rezultat, se întocmește proces-verbal de casare a activelor nemateriale. Pe parcursul anului 2009, la uzina ,,AZURIT’’ nu s-a înregistrat niciun caz de ieșire a activelor nemateriale.
La încheiere, trebuie de menționat că toată informația referitoare la activele nemateriale privind existența și mișcarea lor se găsește în anexa nr. 4 la Bilanțul contabil , în capitolul 1.1 ,, Active nemateriale’’.
3.2. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung
În conformitate cu Standardul Național de Contabilitate 16 ,, Contabilitatea activelor materiale pe termen lung’’ (S.N.C. 16 ), activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală, pot fi utilizate o perioadă mai mare de un an în activitatea economico-financiară a întreprinderii în scopuri productive, neproductive, administrative sau pot fi predate în chirie pentru a obține un avantaj economic, precum și elementele ce se află în procesul de creare o perioadă mai mare decît cea de gestiune și nu sunt destinate vînzării.
Conform Planului de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderii, componența activelor materiale pe termen lung cuprinde: 1. Active în curs de execuție; 2. Terenuri; 3. Mijloace fixe; 4. Resurse naturale.
În conformitate cu S.N.C. 16, activele materiale în curs (investiții capitale) reprezintă cheltuieli pentru achiziționarea și crearea activelor la beneficiarul construcției în decursul unui proces îndelungat (achiziționarea utilajului care necesită montaj, construcția clădirilor și construcțiilor speciale, plantarea și cultivarea plantațiilor perene). În grupul activelor materiale în curs sînt incluse investițiile capitale pentru:
a) achiziționarea utilajului care necesită montaj și crearea altor active în decursul unui proces îndelungat de construcție a clădirilor, construcțiilor speciale (drumurilor, podurilor, fîntînilor, digurilor etc.), utilajului și altor obiecte ce nu necesită montaj pînă la punerea lor în funcțiune plantarea și cultivarea plantațiilor perene;
b) investițiile capitale ulterioare (cheltuieli pentru reconstrucția întreprinderii, sporirea capacităților de producție, îmbunătățirea calității subansamblurilor, mecanismelor utilajului în funcțiune). Cheltuielile care contribuie la obținerea beneficiului numai în decursul unei perioade de gestiune, sînt trecute la cheltuielile acestei perioade. Cheltuielile privind achiziționarea mijloacelor fixe care nu necesită montaj puse în funcțiune în momentul procurării terenurilor, precum și cheltuielile de formare a turmei de bază, nu se includ în categoria activelor materiale în curs.
Investițiile capitale se reflectă în contabilitate în funcție de metoda de efectuare a lucrarilor. Prin urmare se cunosc două metode de efectuare a lucrărilor: regie proprie și antrepriza. În cazul executării lucrărilor prin metoda de regie proprie, beneficiarul acumulează toate cheltuielile efectuate pe parcursul construcției activului, care la sfîrșit constituie valoarea de intrare a activului. În cazul executării lucrărilor de construcție-montaj prin metoda de antrepriză, cheltuielile se reflectă în contabilitate fie la contul de evidența a activelor materiale în curs, fie la contul de datorii pe termen scurt privind facturile comerciale.
Evidența activelor în curs se ține la contul de activ 121. În Debit cont 121 se reflectă articolele de cheltuieli, iar în Credit cont 121 – capitalizarea acestora.
Uzina ,, AZURIT’’ ca și celelalte întreprinderi înregistrează după caz toate cheltuielile de construcție-montaj a unor active materiale.
Ex. La 28 februarie 2010, uzina ,,AZURIT’’ a înregistrat urmatoarele cheltuieli aferent instalării utilajului ,, Mașina de șlefuit Synthesis’’.
Debit cont 121 ,, Active materiale în curs de execuție’’, subcontul 1212 ,, Utilaj destinat instalării’’- suma totală a cheltuielilor de instalare în valoare de 2460116.65 lei.
Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2112 ,, Semifabricate cumpărate și articole de completate’’ – la valoarea semifabricatelor consumate ( ținte, clei, pelicolă 500x300x20, cablu 1,2, comutator яб3-250-2 y3 ) de 2241.66 lei.
Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2113 ,, Combustibil’’ – la valoarea combustibilului consumat de 4100 lei.
Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2115 ,, Piese de schimb’’ – la valoarea pieselor de schimb consumate ( panou, sistem hidraulic, stație de ulei cu motor electric, motor de transmisie, lenta incoloră, tambur transportator ) de 24053774.99 lei.
Datele despre cheltuielile efectuate la instalarea mașinei de șlefuit ,, Synthesis’’ sunt prezentate desfășurat în (Anexa 15 ). Datele generalizate privind cheltuielile anterior efectuate la instalarea altor utilaje, ca: compresor de aer CB4-500.LȚ00, conditioner split AQ09XL ) sunt cuprinse în (Anexa 16 ).
Conform prevederilor S.N.C. 16, componența activelor materiale pe termen lung include de-asemeni și mijloace fixe. Acestea reprezintă mijloace de muncă, prețul unitar al cărora depășește plafonul stabilit de legislație, planificate pentru utilizare mai mult de peste un an în activitatea de producție, comercială și în alte activități, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, sau sînt destinate închirierii sau pentru scopuri administrative.
În componența mijloacelor fixe sînt incluse: clădirile, construcțiile speciale, instalațiile de transmisiune, mașinile și utilajele (instalațiile și echipamentele de forță, de măsurare, reglare și utilaje de laborator, calculatoarele, alte mașini și utilaje, mijloacele de transport, instrumentele, inventarul de producție și de uz casnic, plantațiile perene, cheltuielile capitale privind ameliorarea terenurilor, alte mijloace fixe (cheltuieli capitale pentru mijloacele fixe luate cu chirie, fondurile de bibliotecă etc.). Obiectele din categoriile "Acoperire cu prelată a cupolei și părților laterale ale circului", "Agregate bituminoase de topire și cazane pentru bitum", "Instalații de ardere a gazelor", "Instrumente", evidențiate după a cincea categorie a clasificării mijloacelor fixe, se consideră, de asemenea, mijloace fixe. Investițiile capitale în plantațiile perene și ameliorarea terenurilor sînt incluse în componența mijloacelor fixe anual, pînă la intrarea în perioada de rodire, în suma cheltuielilor aferente suprafețelor date în folosință, indiferent de încheierea întregului complex de lucrări. Investițiile capitale pentru ameliorarea terenurilor formează o categorie separată de mijloace fixe. Obiectele se consideră incluse în componența mijloacelor fixe din momentul punerii în funcțiune a acestora în baza documentelor perfectate în modul cuvenit.
Nu se includ în componența mijloacelor fixe și se raportă la investiții sau la stocuri de mărfuri și materiale:
a) clădirile, construcțiile speciale și alte obiecte pe care întreprinderea nu le utilizează în activitatea sa operațională și sînt destinate pentru scopuri investiționale;
b) animalele tinere și la îngrășat;
c) obiectele destinate închirierii.
În conformitate cu Politica de contabilitate a uzinei ,,AZURIT’’, în componența mijloacelor fixe intra obiecte de valoare de peste 3000 lei și cu termenul de exploatare mai mare de un an.
Analizînd ( Anexa 17 ), putem observa de ce mijloace fixe dispune organizația și cum sunt ele clasificate pe categoriile prevazute-n Catalogul mijloacelor fixe și a activelor nemateriale. Prin urmare, întreprinderea dispune de: 1. Mijloace fixe de categoria întîi: acoperiș de ardezie, oficii, reparația subsolului, reconstrucția uzinei, dotarea cu termopane, canalizare, parcare, gard de beton, instalații de epurare, secție de producere, rezervor de apă pură, izolare termică e.t.c. 2. Mijloace fixe de categoria doi: garajul uzinei, reconstrucția depozitului, reconstrucția drumului or. Vatra, reconstrucția acoperișului depozitului, depozit, e.t.c. 3. Mijloace fixe de categoria trei: automobile, tractor Ț50, tractor Ț50 (CA 454), kamaz 5410 ( C HC 955, CA 691 ), kamaz 53213 ( C CJ 203 ), scut de putere. 4. Mijloace fixe de categoria patru: macara grindă, macara grindă 20t 10 5M, macara grindă 32t, macara grindă 5t, macara fixată, cran pneumonic кc53-63, carter de metal, retele exterioare de apă, semiremorcă ODAZ 9370, remorcă SZAP 83571, VW transporter T5 (C PR 080 ), Mercedes 220 CDI (C KR 767 ), Mercedes 308 ( C HW 088 ), autobuz IVECO DAILY 65C15 ( C LT 780 ), Mercedes Sprinter 313 ( C LX 008 ), compresor пp-10. 5. Mijloace fixe de categoria cinci: computere, monitor 19 WIDELCD, sistema de ventilare, pres pneumatic de tăiere a pietrei, notebook Toshiba Satellite U400-134 Windo, mașina de spălat automobile, mașina de tăiat piatra STM-600, pompă RSM 5/60, pompă CAM 100/60, printer EPSON FX 1170, printer HP 11000 si 3816, beton mixter, Conditioner Split AQ09XL, mașina de despicat piatra, aparat de sudare Master 215, masă B2V3 e.t.c.
Evaluarea și reevaluarea au o contrubuție sporită la determinarea valorii patrimoniului în scopuri de impozitare, pentru alocarea prețului de achiziție, pentru aport la capitalul social al altor entități, pentru a reflecta imobilizările corporale și financiare în situațiile financiare anuale la valoarea justă în fiecare moment din evoluția sa, în special în condițiile de incertitudine. Asfel, raportul de evaluare și reevaluare este important în sintetizarea și generalizarea informației generate de mișcarea și existența elementelor patrimoniale. Doar prin intermediul acestora se poate de generalizat din punct de vedere valoric informația financiar- contabilă. Prin urmare, evaluarea și reevaluarea, ca elemente esențiale ai metodei contabilității au o mare însemnătate pentru reflectarea obiectivă, reală a situației financiare a întreprinderii și rezultatelor activității acesteia. Cu ajutorul elementelor date ai metodei contabile este posibilă determinarea unui șir de indicatori generalizatori și ai nivelului eficienței deciziilor luate de aparatul de conducere.
Astfel, în conformitate cu S.N.C. 16, obiectul constatat drept activ este evaluat la valoarea de intrare a acestuia. Valoarea de intrare a obiectului constă din valoarea de cumpărare, inclusiv taxele vamale și taxele pentru import, impozitele pentru obiectele cumpărate, prevăzute de legislație, cheltuielile de aducere a activului achiziționat în starea de lucru pentru utilizarea previzibilă a lui. Rabaturile comerciale și scontul la cumpărare se scad la determinarea valorii de cumpărare a activului. Conform Politicii de contabilitate a organizației ,,AZURIT’’, valoarea de intrare a mijloacelor fixe cuprinde: prețul de cost, cheltuielile de dare-n exploatare, de transport, de instalare e.t.c.
În general, valoarea de intrare a mijloacelor fixe se determină în funcție de sursele de intrare și natura economică a sa:
a) Valoarea de intrare a clădirilor și construcțiilor speciale cuprinde:
– la crearea acestora în regie proprie – toate consumurile necesare (valoarea materialelor consumate, consumurile aferente retribuțiilor muncitorilor, contribuțiile pentru asigurările sociale, cheltuielile aferente întreținerii mașinilor și mecanismelor de construcție, o parte din consumurile indirecte de producție, valoarea permisiunii pentru construcție);
– la crearea acestora prin metoda de antrepriză – cheltuielile aferente executării lucrărilor de terasament cu destinație specială în cazul cînd acestea nu sînt reflectate în valoarea contractuală; onorariile juriștilor care participă la efectuarea tranzacției de procurare a clădirilor și construcțiilor speciale; alte consumuri aferente antreprizei, recuperate de către beneficiar conform contractului de antrepriză. valoarea contractuală
În valoarea de intrare a clădirilor, construcțiilor speciale și a altor active materiale pe termen lung care necesită o perioadă îndelungată de construcție se includ și dobînzile aferente creditelor, dar numai în perioada construcției acestora. După punerea activelor în funcțiune suma respectivă a dobînzilor aferente creditelor se trece la cheltuielile perioadei.
b) Valoarea de intrare a mijloacelor fixe la procurarea acestora de la alte persoane juridice și fizice cuprinde:
– valoarea de cumpărare;
– cheltuielile aferente reparației, resistematizării și aducerii acestor active în stare de lucru.
c) Valoarea de intrare a mijloacelor fixe procurate pe calea schimbului cuprinde valoarea coordonată de părți, cheltuielile de transport și cheltuielile aferente aducerii mijloacelor fixe în stare de lucru (cheltuielile aferente montajului, instalării). Valoarea coordonată de părți se determină strict în următoarea succesiune și poate fi egală cu:
– valoarea venală a activului primit sau oferit în schimb, corectată cu suma mijloacelor bănești plătite (primite), sau
– valoarea de bilanț a activelor supuse schimbului în cazul cînd nu există valoarea de piață reală confirmată, sau
– valoarea contractuală.
Evaluarea mijloacelor fixe după constatarea inițială a acestora poate fi efectuată prin:
a) Metoda recomandată de S.N.C. 16 – prevede, că după constatarea inițială a mijloacelor fixe, întreprinderea le contabilizează la valoarea de intrare, iar în bilanț le reflectă la valoarea de intrare cu scăderea uzurii acumulate. În cazul cînd valoarea de bilanț a unui oarecare obiect depășește considerabil valoarea de recuperare, întreprinderea aduce valoarea de bilanț pînă la valoarea de recuperare, reflectînd diferența în conformitate cu metoda alternativă admisibilă. În cazul pierderii parțiale sau totale a utilității inițiale a obiectului ca rezultat al calamităților naturale sau în urma avariilor, defecțiunilor etc., partea valorii de bilanț în mărimea pierderii utilității inițiale se decontează ca pierderi din evenimente excepționale.
b) Metoda alternativă admisibilă de S.N.C. 16 – prevede, că după constatarea inițială a obiectelor corespunzătoare ca active, întreprinderea poate aplica metoda alternativă admisibilă de evaluare, conform căreia mijloacele fixe și alte active materiale pe termen lung se contabilizează la valoarea reevaluată, iar în bilanț se reflectă la valoarea reevaluată diminuată cu uzura acumulată la data întocmirii bilanțului. Drept valoare reevaluată a obiectului se consideră valoarea venală a acestuia.
Un alt procedeu important în activitatea unei entități economice, similar evaluării este considerat reevaluarea.
Conform S.N.C. 16, întreprinderea reevaluează mijloacele fixe și alte active materiale pe termen lung de sine stătător în cazul cînd valoarea de bilanț a acestora diferă considerabil de valoarea venală. Se recomandă efectuarea reevaluării la finele anului de gestiune pentru a asigura comparabilitatea indicatorilor activității întreprinderii.
Valoarea venală a activelor se determină ținînd cont de destinația, de utilizare a acestora la data reevaluării. Astfel, clădirea, utilajul și terenul pe care este amplasată întreprinderea se evaluează, pornind de la aceeași destinație de utilizare – crearea întreprinderii pentru fabricarea producției. În cazul reevaluării nu se admite aplicarea valorii de piață pentru clădiri, construcții speciale, utilaj care au o destinație de utilizare – deservirea activității de producție a întreprinderii și pentru terenul pe care este amplasată întreprinderea – altă destinație de utilizare, de exemplu, pentru construcția centrului comercial sau pentru cultivarea culturilor agricole. Valoarea de piață a unuia și aceluiași obiect în funcție de destinația de utilizare a acestuia va fi diferită.
În urma reevaluării, în afară de valoarea reevaluată a obiectului se determină suma uzurii acumulate a acestuia la data reevaluării. În acest scop:
a) suma uzurii acumulate a obiectului pînă la reevaluarea acestuia se înmulțește cu coeficientul modificării valorii obiectului după reevaluarea lui. Acest coeficient se calculează ca raportul dintre valoarea reevaluată a obiectului și valoarea de bilanț a acestuia pînă la reevaluare;
b) din valoarea de bilanț a obiectului după reevaluarea acestuia se scade uzura acumulată la data reevaluării. Astfel, uzura se egalează cu zero. Această metodă se recomandă pentru mijloacele fixe din grupa "Clădiri".
Trebuie de menționat că la uzina ,,AZURIT’’ pe parcursul anului 2009 si 2010 nu s-a petrecut nici evaluarea, nici reevaluarea mijloacelor fixe.
Pentru evidența sintetică a mijloacelor fixe este destinat contul de activ 123 „ Mijloace fixe „. În Debit cont 123 se reflectă intrarea mijloacelor fixe, iar în Credit cont 123 – ieșirea lor. Modul de contabilizare a intrării de mijloace fixe depinde de condițiile, modul de achiziție și creare a acestora. Astfel, deosebim cîteva cazuri de intrare a mijloacelor fixe, și anume: construcție, procurarea, primite cu titlu gratuit, schimb, primite ca aport în capitalul statutar, stabilite ca plusuri în urma inventarierii.
Ex: La data de 18 martie 2010, uzina ,,AZURIT’’ a achiziționat un compresor de aer CБ4/Ф-500.LȚ00 ce nu necesita montaj de la furnizorul său, ,,Acvatron’’ SA în valoare de 22500 lei fără TVA ( Anexa 18 ).
Debit cont 123 ,, Mijloace fixe’’ – la cosul de procurare fără TVA de 22500 lei
Debit cont 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii pivind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferentă costului de procurare a activului de 4500 lei
Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211 ,, Facturi de achitat în țară’’ – la valoarea totală de procurare inclusiv TVA de 27000 lei
Ex: Conform Actului de primire-predare a mijlocului fix ( Anexa 19 ), în urma montării s-a luat la evidență un pres pneumatic în valoare de 4999.50 lei.
Debit cont 123 ,, Mijloace fixe’’, subcontul 1233 ,, Mașini, utilaje și instalații de transmisie’’ – la valoarea inițiala a mijlocului de 4999.50 lei
Credit cont 121 ,, Active materiale în curs de execuție’’, subcontul 1212 ,, Utilaj destinat instalării’’ – la valoarea de intrare a mijlocului fix de 4999.50 lei.
Este necesar de spus, că procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe reprezintă un suport informativ de evidența a mișcarii activelor menționate. Din care cauză este nevoie de analizat structura acestui act. Astfel, componența sa include: data întocmirii, semnătura conducatorului entității, codul fiscal al organizației, denumirea mijlocului fix predat sau recepționat, valoarea inițială a obiectului, numarul de inventar, norma uzurii, caracteristica succintă a obiectului, concluziile comisiei.
Imediat dupa procurare, în cazul în care utilajul nu necesită cheltuieli suplimentare de instalare-montare, acesta este pus în exploatare în baza Actului de punere-n funcțiune a mijloacelor fixe ( Anexa 20 ). Acest act cuprinde informație privitor la: data punerii în exploatare a mijlocului, denumirea mijlocului fix, formula contabilă, valoarea inițială a obiectului, durata de funcționare utilă, norma de amortizare, contul de reflectare a uzurii, persoanele responsabile de acest obiect.
După ce activul este pus în funcțiune, i se calculează uzura. Trebuie de menționat că uzura se calculează lunar, începînd cu prima zi a lunii urmatoare de la darea-n exploatare. Însa, pentru a calcula uzura este necesar de determinat atit durata de funcționare utilă a mijlocului, cît și valoarea ramasă probabilă a sa. Durata de funcționare utilă a oricarui mijloc fix este stabilită în Catalogul mijloacelor fixe și a activelor nemateriale. Valoarea ramasă probabilă reprezintă suma netă (valoarea bunurilor materiale utilizabile), pe care întreprinderea prevede să o obțină la expirarea duratei de utilizare a activului, adica, valoarea bunurilor materiale utile pe care întreprinderea preconizează să o obțină din activ la expirarea duratei de funcționare utilă a acestuia. Valoarea rămasă se determină la data achiziționării obiectului și ulterior nu se majorează ca urmare a modificării prețurilor. Conform Politicii de contabilitate a uzinei ,,AZURIT’’, valoarea ramasă probabilă se determină in marime de 2 % de la valoarea inițială a mijlocului fix.
În urma determinării celor doi indicatori menționați, se determină uzura lunară a mijlocului. Există cîteva metode de determinare a uzurii care sunt prevazute in C.S.N.C. 16 , și anume: a) metoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile; b) metoda proporțional cu volumul produselor fabricate, serviciilor prestate (metoda de producție); c) metoda casării accelerate a valorii uzurabile: metoda degresivă cu rată descrescătoare (cumulativă) și metoda soldului degresiv.
Uzina ,, AZURIT’’, la calcularea uzurii diverselor tipuri de mașini tehnologice și electrotehnice, strungurilor și utilajelor cu destinație industrială, tractoarelor, transportului auto, aplică metoda soldului degresiv. Însa la calcularea uzurii clădirilor, construcțiilor speciale, inventarului și a altor obiecte similare, se aplică metoda casării liniare.
Metoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile prevede casarea (repartizarea) ultimei în cursul duratei de serviciu a obiectului de mijloace fixe, care depinde de durata termenului de funcționare utilă. Mărimea uzurii pentru fiecare perioadă de gestiune se calculează prin împărțirea valorii uzurabile a obiectului la numărul perioadelor de gestiune (anilor) de exploatare a obiectului. Norma uzurii este constantă pe toată durata de funcționare utilă și se calculează ca raportul dintre 100 și durata de funcționare utilă (în ani). Metoda soldului degresiv se bazează pe aplicarea unei rate (norme) fixe a uzurii care poate fi majorată nu mai mult decît de două ori în comparație cu norma prevăzută la aplicarea metodei casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile.
Ex: Conform datelor Actului de punere-n funcțiune nr.000003 a compresorului de aer, uzura se calculează aplicînd metoda soldului degresiv în felul urmator:
Norma uzurii compresorului procurat la aplicarea metodei casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile este egală cu 9.09 %, care s-a calculat ca:
100 %
Norma uzurii = –––––––––––- = 9.09 %
prin metoda casării liniare 132 luni : 12 luni
Se presupune că întreprinderea a decis să dubleze această normă și să o aducă pînă la 18.18 %. Rezultatele calculării uzurii prin metoda soldului degresiv sînt prezentate în Tabelul 3.1.
Tabelul 3.1
Calcularea uzurii compresorului de aer prin metoda soldului degresiv
(în lei)
La calcularea lunară a uzurii compresorului de aer se întocmește urmatoarea formulă contabilă:
Debit cont 813 ,, Consumuri indirecte de producție’’, subcontul 8131 ,, Uzura și cheltuieli privind repararea și întreținerea mijloacelor fixe utilizate în producție’’ – la suma uzurii acumulate lunar.
Credit cont 124 ,, Uzura mijloacelor fixe’’ – la suma uzurii calculate.
Desfășurarea în mod ritmic a activității de producție a unei întreprinderi industriale necesită, ca o condiție de bază, o bună organizare a reparării și întretinerii mijloacelor fixe. Acest lucru este impus de faptul că în procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe sunt supuse uzurii fizice si morale. Ca urmare a uzurii fizice a mijloacelor fixe are loc un proces de pierdere treptată a valorii de întrebuintare și, în cele din urmă, o pierdere a capacității acestora de a satisface o necesitate socială, ducând în final, în felul acesta, la pierderea valorii lor. În vederea menținerii caracteristicilor funcționale ale mijloacelor fixe pe durata folosirii lor și a funcționarii în condiții optime și cu posibilități cât mai apropiate de cele inițiale, în cadrul întreprinderilor se organizează un sistem de întretinere și reparare a mijloacelor fixe. Astfel, conform Codului fiscal, cheltuielile de reparare a mijloacelor fixe la deducere, se recunosc ca cheltuieli pentru reparația proprietății, dacă cheltuielile suportate pe parcursul perioadei fiscale nu depășesc norma de 10% stabilită în art. 27 din Codul fiscal din baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune. După prevederile actelor legislative în vigoare, reparația mijloacelor fixe este clasificată în funcție de complexitatea, volumul și periodicitatea executării lucrărilor de reparație, și anume:
a) Reparație curentă – presupune schimbul parțial al unor piese neesențiale, lichidarea deteriorărilor fără demontarea mașinii sau utilajului; văruirea clădirilor; vopsirea învelitoarelor; înlocuirea parțială și vopsirea burlanelor; reparația parțială a ferestrelor și ușilor; salubrizarea și vopsirea simplă a fațadelor, caselor scării; lucrări de tencuire-vopsire în interiorul clădirii etc. Aceasta are scopul de a păstra obiectele de mijloace fixe în stare normală de lucru pe parcursul duratei de funcționare utilă. În conformitate cu S.N.C. 16 ,, Contabilitatea activelor materiale pe termen lung’’, reparația curenta este necesară pentru păstrarea posibilității de a obține din utilizarea mijloacelor fixe un profit viitor în mărimile determinate la procurarea acestora. Din această cauză astfel de consumuri se reflectă ca consumuri și/sau cheltuieli ale perioadei în care au fost efectuate, ținînd cont de modul și locul executării lucrărilor de reparație (în secția de reparație sau la locul de utilizare a obiectelor).
b) Reparație medie – este efectuată periodic pîna la un an și se include în reparația curentă.
c) Reparație capitală – presupune schimbul ansamblurilor și pieselor esențiale cu descompletarea parțiala sau totală a obiectelor de mijloace fixe. Pentru clădiri, acest tip de reparație se consideră schimbul ușilor și ferestrelor, podelelor etc. A cesta poate să aducă în unile cazuri întreprinderii un avantaj economic suplimentar.
Lucrările de reparație pot fi executate: – în regie proprie ( întreprinderea contabilizează toate cheltuielile de reparație: costul materialelor consumate, pieselor de schimb, suma calculată a retribuțiilor muncitorilor ce participă la reparație ); – în antrepriză ( între antrprenor și beneficiar se încheie un contract de antrepriză prin care antrprenorul se obligă să execute lucrările de construcție ).
Cheltuieli la reparația curentă și exploatarea mijloacelor fixe sunt constatate ca cheltuieli și consumuri ale perioadei. Cheltuielile la reparația capitală sunt constatate ca investiții capitale ulterioare ( se capitalizează ) și se trec la majorarea valorii obiectelor reparate ( cu excepția clădirilor și edificiilor ). Chetuielile la reparațiile capitale se capitalizează, numai în cazul cînd reparația duce la majorarea duratei de funcționare a obiectului de mijloace fixe, sau mărește volumul avantajului economic. Cheltuielile pentru realizarea lucrărilor de reparație (capitale sau curente) a clădirilor și edificiilor se trec la cheltuielile perioadei de gestiune în care ele s-au produs.
Pe parcursul anului 2009 și începutul anului 2010, la întreprinderea ,, AZURIT’’ nu au fost înregistrate reparații ale mijloacelor fixe.
În conformitate cu prevederile Regulamentului privind inventarierea, în scopul verificării existenței reale a mijloacelor fixe cu datele din registrele contabile, este necesar de petrecut inventarierea acestor active. Ca urmare, prin ordinul conducătorului întreprinderii se creează o comisie din care fac parte: contabilul răspunzător de sectorul dat, contabilul șef și magazionerul (pentru mijloacele fixe aflate la depozit) sau persoana cu răspundere materială întărita după aceste mijloace fixe. La inventarierea mijloacelor fixe, comisia de inventariere efectuează în mod obligatoriu controlul efectiv al mijloacelor și înscrie în listele de inventariere denumirea completă, destinația, numărul de inventar, numărul de fabricare (numărul indicat în pașaportul tehnic) și unele caracteristici tehnice sau de exploatare. În cazul depistării mijloacelor neînregistrate în evidență sau indicării incorecte a datelor ce le caracterizează, comisia trebuie să le includă în listele de inventariere, inclusiv cu datele corectate și caracteristicile tehnice ale acestora. Mașinile, utilajele și instalațiile de forță se trec în listele de inventariere individual, indicîndu-se numărul de inventar, uzina producătoare, numărul pașaportului tehnic, anul producerii, destinația, capacitatea etc. Mijloacele fixe care în perioada inventarierii se află în afara întreprinderii (materialul rulant feroviar, mașinile auto, utilajele energetice, instalațiile de lucru, aparatele și instalațiile de măsurare, control și reglare, mijloacele de transport date pentru reparații în afara întreprinderii), se efectuează inventarierea înainte de ieșirea lor din întreprindere. Concomitent cu inventarierea mijloacelor proprii se verifică mijloacele fixe arendate sau aflate la păstrare. Listele de inventariere cu mijloacele arendate și aflate la păstrare se întocmesc separat pe fiecare arendator și întreprindere care le-a transmis la păstrare. În acestea, în afară de datele stabilite, se indică de asemenea denumirea arendatorului și termenul arendei sau păstrării.
La SA ,, AZURIT’’, inventarierea s-a petrecut de la 01.03.2010 și s-a finisat cu data de 31.03.2010. În urma desfășurării inventarierii, nu s-au obținut abateri, dar oricum au fost întocmite fișe de inventar ale mijloacelor fixe ( Anexa 21 ). Fișele de inventar ale mijloacelor fixe includ urmatoarea informație: locul de aflare al activelor, persoanele cu răspundere materială întărită după aceste mijloace fixe, denumirea fiecărui mijloc fix existent și prezentarea unei scurte descrieri a acestora, numărul de inventar al activelor, cantitatea și valoarea declarată, cantitatea și valoarea efectivă, membrii comisiei, semnăturile acestora.
Ciclul mijloacelor fixe cuprinde în structura sa și faza de ieșire al acestora. Există cîteva modalități de ieșire, și anume: vînzare, schimb, deteriorare e.t.c. Orice modalitate de ieșire a mijloacelor fixe este insoțită de procedura de casare atît a uzurii acumulate, cît și a valorii de bilanț a activelor date. Procedura de casare presupune întocmirea procesului-verbal de casare a mijloacelor fixe ( Anexa 22 ). Acesta, include urmatoarea informație: data casării, denumirea obiectului casat, valoarea inițială a activului, suma uzurii acumulate, numărul de inventar al mijlocului, cauza casării, membrii comisiei și semnăturile acestora, materialele obținute în rezultatul casării.
Ex: In baza procesului-verbal de casare a mijloacelor fixe nr. 000001 au fost înregistrate urmatoarele înregistrari contabile:
1 ) Debit cont 721 ,, Cheltuieli ale activității de investiții’’ – la suma valorii de bilanț casate
Credit cont 123 ,, Mijloace fixe’’ – la valoarea de bilanț
2 ) Debit cont 124 ,, Uzura mijloacelor fixe’’ – la suma totala a uzurii acumulate
Credit cont 123 ,, Mijloace fixe’’ – la suma uzurii casate
3) Debit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea materialelor obținute
Credit cont 123 ,, Mijloace fixe’’ – la valoarea materialelor obținute în limitele VRP
Credit cont 621 ,, Venituri din activitatea de investiții’’ – la valoarea materialelor obținute peste VRP
În componenta activelor materiale pe termen lung se includ de asemeni resursele naturale și terenurile. Resursele naturale reprezintă partea naturală a activelor materiale pe termen lung, care are o formă naturală concretă de rezerve de petrol, gaze, piatră, material lemnos etc., extrase (explorate) în cursul unei perioade îndelungate, iar ternurile sunt un tip special de imobil care are o durată de utilizare nelimitată în desfășurarea activității întreprinderii sau poate fi destinat închirierii. Evidența sintetică a resurselor naturale se ține la contul de activ 125. Aceste active sunt supuse epuizării. Evidența sintetică a epuizarii se ține la contul 126. Terenurile cu, sau fără construcții se țin la evidență prin intermediul contului de activ 122.
Entitatea economică SA ,,AZURIT’’, pe parcursul perioadei analizate nu a înregistrat operații economice aferente acestor active.
3.3. Contabilitatea investițiilor financiare pe termen lung
În conformitate cu Standardul național de contabilitate 25 ,, Contabilitatea investițiilor’’ (S.N.C. 25) și Standardul național de contabilitate 28 ,,Contabilitatea investițiilor în întreprinderile asociate’’( S.N.C. 28 ), investiția reprezintă un activ deținut de întreprinderea-investitor în scopul ameliorării situației sale financiare prin obținerea veniturilor (dobînzilor, dividendelor, redevențelor etc.), majorarea capitalului propriu și obținerea altor profituri (în special, ca rezultat al operațiilor comerciale).
Nu sînt investiții:
– stocurile de mărfuri și materiale specificate în S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri și materiale";
– terenurile și clădirile specificate în S.N.C. 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" (cu excepția proprietății investiționale).
Investițiile pot fi clasificate dupa cîteva criterii:
Dupa conținut economic: cote de participație ( cota patrimoniului agentului economic ce aparține participantului și este stabilită în baza contractului de constituire a întreprinderii ), titluri de valoare ( documente bănesti ce certifică dreptul patrimonial al proprietarului sau dreptul imprumutătorului față de emitentul acestora – acțiuni, obligațiuni, titluri de creanță de stat, certificate bancare ), proprietate investițională ( investiții pe termen lung în terenuri, clădiri, ce nu sunt exploatate la întreprinderea investițională ), alte investiții financiare ( împrumuturi acordate, depozite ș.a ).
Pe direcții de investire: în parti legate (cota investitorului în capitalul statutar este mai mare de 20 % ), în parti nelegate ( cota investitorului în capitalul statutar al unei întreprinderi este pînă la 20 % ).
c ) Pe termene de deținere: pe termen lung (investiții deținute de întreprindere mai mult d e un an ),
pe termen scurt (investiții pe care întreprinderea are intenția să le comercializeze sau să le stinga
în curs de un an, cu excepția titlurilor de valoare de piață cu lichiditate înaltă avînd un
termen de stingere pînă la 3 luni ).
Forma investițiilor reprezintă o investire cu destinație specială a activului. Se disting următoarele forme de investiții:
a) financiară reprezintă plasarea mijloacelor pentru procurarea titlurilor de valoare, cotelor de participație în capitalul statutar al altor întreprinderi etc;
b) materială reprezintă investirea mijloacelor în terenuri, clădiri, bijuterii, obiecte de artă, aur, briliante etc.
Pentru evidența investițiilor financiare pe termen lung se folosesc următoarele conturi contabile:
131 „Investiții pe termen lung în părți nelegate”;
132 „ Investiții pe termen lung în părți legate”;
133 „ Modificarea valorii investițiilor pe termen lung”;
La achiziționare, investițiile se evaluează la valoarea de intrare care este egală cu:
a) suma mijloacelor bănești achitate sau a echivalentelor acestora – pentru investițiile achiziționate contra mijloace bănești sau echivalentele acestora;
b) valoarea venală a titlurilor de valoare emise – pentru investițiile achiziționate integral sau parțial în contul emisiunii de către investitor a acțiunilor sau a altor titluri de valoare;
c) valoarea venală a activului predat pe calea schimbului – pentru investițiile achiziționate pe calea schimbului sau schimbului parțial cu alt activ;
d) valoarea venală a activului obținut pe calea schimbului – pentru investițiile obținute în schimbul altui activ, în cazurile în care valoarea ultimului diferă esențial de valoarea venală a investiției obținute.
Valoarea de intrare a investițiilor se compune din valoarea de cumpărare a acestora, comisioanele de broker, taxe, impozite prevăzute de legislația în vigoare și alte cheltuieli pentru achiziționarea acestora. Valoarea de intrare a titlurilor de valoare poate să nu corespundă cu valoarea nominală (de răscumpărare) a acestora. De exemplu, suma respectivă a diferenței privind titlurile de valoare (cu excepția acțiunilor) fie că se calculează suplimentar, fie că se anulează astfel încît la momentul răscumpărării titlului de valoare, valoarea de bilanț va corespunde cu cea nominală. Calcularea suplimentară (anularea) se efectuează prin metoda liniară (în cote egale) pe măsura calculării dobînzii (venitului) aferent.
Prin urmare, evaluarea inițiala a investițiilor financiare pe termen lung depinde de modul de procurare al lor, și anume: a) contra mijloacelor bănesti; b) în contul emiterii de investitor a acțiunilor sau a altor titluri de valoare; c) pe calea schimbului.
Trebuie de menționat că, creanțele privind dobînzile, dividendele, redevențele se clasifică drept venit care se consideră profit la capitalul investit. În unele cazuri asemenea sume nu pot fi considerate drept venit, ci se raportează la restabilirea valorii investițiilor. De exemplu, cînd se achiziționează titluri de valoare cu dobînzi neachitate, aceste dobînzi calculate pînă la achiziționarea lor se includ în valoarea de intrare a hîrtiilor de valoare. Suma totală a dobînzilor calculate se repartizează între perioadele pînă la achiziționarea și după achiziționarea titlului de valoare. Suma dobînzilor raportată la perioada de pînă la achiziționare se scade din valoarea titlurilor de valoare, iar cea raportată la perioada după achiziționare se consideră ca venit.
Investițiile pe termen lung se reflectă în bilanț după unul din următoarele tipuri de evaluare:
a) la valoarea de intrare;
b) la valoarea reevaluată;
c) la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare și valoarea de piață (numai pentru titlurile de valoare corporative de piață).
Metoda preponderentă de evaluare a investițiilor pe termen lung constituie evaluarea lor la valoarea de intrare. Aceasta rămîne constantă (invariabilă) pe toată durata de deținere a investițiilor, cu excepția următoarelor cazuri:
a) scăderea permanentă a cursului la bursele de valori publicat în edițiile financiare – pentru titlurile de valoare care au cotare de piață;
b) reducerea bruscă a valorii activelor întreprinderii investite;
c) restricțiile ce țin de vînzarea titlurilor de valoare ale întreprinderii investite;
d) survenirea unui anumit risc legat de deținerea titlurilor de valoare (de exemplu, informații despre falimentul întreprinderii investite);
e) decizia consiliului directorilor întreprinderii, bazată pe avizele specialiștilor în domeniul pieței de valori – pentru titlurile de valoare care nu au cotare de piață;
f) aducerea valorii de intrare la valoarea nominală (pentru titlurile de valoare recuperabile).
În cazul reducerii permanente a valorii de intrare a investițiilor pe termen lung valoarea de bilanț a acestora se diminuează cu suma acestei reduceri, care trebuie să fie reflectată drept cheltuială. Dacă ulterior a avut loc majorarea valorii investițiilor pe termen lung, diferența survenită se raportează la restabilirea valorii de bilanț a acestora și se constată ca venit în limitele reducerii calculate anterior.
Valoarea reevaluată a investițiilor pe termen lung se determină ca rezultat al reevaluării acestora la valoarea venală. Rezultatele reevaluării investițiilor pe termen lung sînt reflectate în modul următor:
a) suma reducerii valorii investițiilor se trece la diminuarea capitalului propriu la postul "Diferențe din reevaluarea activelor pe termun lung";
b) suma majorării valorii investițiilor se trece la majorarea capitalului propriu la postul "Diferențe din reevaluarea activelor pe termun lung".
Ieșirea investițiilor survine la realizarea, schimbarea sau stingerea acestora. La realizarea investițiilor diferența dintre venitul din vînzarea lor și valoarea de bilanț a investițiilor și cheltuielile aferente realizării acestora se constată ca profit sau pierdere. Dacă investițiile pe termen lung au fost anterior reevaluate și majorarea valorii de bilanț a acestora a fost raportată la majorarea capitalului propriu (diferența de evaluare), suma diferenței de evaluare la ieșirea investițiilor trebuie să fie:
a) reflectată ca venit; sau
b) raportată la majorarea profitului nerepartizat în conformitate cu cerințele S.N.C. 8 "Profitul sau pierderea netă a perioadei gestionare, erorile esențiale și modificările în politica de contabilitate".
Titlurile de valoare se sting la valoarea nominală a acestora și suma aferentă a dobînzilor se constată ca venit.
Orhanizația SA ,,AZURIT’’, pe parcursul perioadei analizate nu a înregistrat investiții financiare pe termen lung.
3.4. Contabilitatea materialelor și obiectelor de mica valoare și scurtă durată
Materialele reprezintă bunuri de natura activelor curente care participă direct la procesul de producție și care se regăsesc sau nu în conținutul material al produselor fabricate, în dependență dacă sunt materii prime sau materiale consumabile. Astfel, mterialele pot fi destinate utilizării în procesul de producție, fabricate la întreprindere, procurate cu scopul revînzării. Componența și modul de contabilitate a stocului de mărfuri și materiale este reglementat de Standardul național de contabilitate 2 ,, Stocuri de mărfuri și materiale’’ ( S.N.C. 2 ).
Pentru evidența materialelor este prevăzut contul de activ 211. In Debit cont 211 se reflectă valoare de intrare a materialelor procurate și fabricate la întreprindere, iar în Credit cont 211 – valoarea materialelor vîndute și/sau utilizate în procesul de producție.
Din grupa materialelor fac parte următoarele subgrupe:
211.1 ,,Materii prime și materiale de bază”;
211.2 ,,Semifabricate cumpărate și articole de completate’’;
211.3 ,,Combustibil”;
211.4 ,,Ambalaje și materiale pentru ambalat’’;
211.5 ,,Piese de schimb”;
211.6 ,,Alte materiale”;
211.7 ,,Materiale transmise pentru prelucrare’’;
211.8 ,,Materiale de construcție”;
211.9 ,,Materiale cu destinatie agricola’’.
În activitatea sa de producție, SA ,, AZURIT’’, în calitate de materie prima utilizează piatra de diversă textură: Absolute Black 305x610x100, Alb Argint Mael, Alba Ghiara, Amarillo Almeria, Arabescato Orobico Grigio, Aur Brasil t.20m.m, Azul Bahia, Beige Flower t.20, Black Cosmic, Branco Greco, Emperador Ilight, Forest Creen e.t.c ( Anexa 23 ); în calitate de semifabricate și articole de completate: aparat 100A380V, soluții de spălat, armatura, beton, formulare, bloc de timp, șuruburi, hîrtie, flanc de fier, întrerupator, gaz, piulițe, grund, clei, bandă izolantă, oxigen, taste, robinet e.t.c ( Anexa 24 ); în calitate de ambalaje și materiale pentru ambalat ( Anexa 25 ): cilindri metalici, containere, benzi, borcane, cutii e.t.c.
Pentru a iniția un proces de producție este nevoie de activitatea de aprovizionare. Aceasta presupune asigurarea cu elemente materiale și tehnice necesare producției, în volumul și structura care să permită realizarea obiectivelor generale ale întreprinderii, în condițiile unor costuri minime și ale unui profit cît mai mare. Secția de aprovizionare joacă un rol semnificativ datorită sarcinilor sale de serviciu:
-studierea pieții și a furnizorilor potențiali și reali;
-selectarea și testarea credibilității furnizorilor;
-elaborarea strategiilor în cumpărarea/achiziționarea de resurse materiale și echipamente
tehnice, cît și în domeniul gestiunii stocurilor;
-negocierea condițiilor de vînzare – cumpărare care se finalizează cu încheierea de contracte;
-urmărirea evoluției pieții de furnizare a structurii și potențialului de resurse, a prețurilor și a altor elemente;
SA ,, AZURIT’’ dispune de o secție de aprovizionare, în cadrul căreia fiecare grupă răspunde de asigurarea structurii materiale, de la programarea contractelor pîna la livrarea produsului în secție, consumatorului final. Grupele sunt specializate pe fluxuri de materiale: materiale feroase și neferoase; chimice; piatră și materiale de construcție; combustibili și lubrfianți; piese de schimb; alte materiale. Structura de personal este diversă, de la cadre cu studii superioare pîna la cadre cu studii primare – muncitori. În cadrul secției de aprovizionare a organizației ,, AZURIT’’, se petrece o organizare pe posturi și funcții, a atribuțiilor și responsabilităților specifice, respectiv a activității pe care le au de realizat viitorii angajați cu precizarea răspunderii ce le revine, funcțiile fiind: agentul de apovizionare ( face comanda și aduce materialele în lotul economic; stabilește rabaturile comerciale; alege furnizorii prin sistem de testare și selecție adecvată ), analiștii ( elaborează studii de prognoză privind evoluția consumurilor, fundamentează necesarul de materiale, elaborează strategia și programele de aprovizionare, stabilesc marimea stocurilor, a cantității economice de aprovizionat, elaborează situații statistice, stabilesc gradul de încadrare în consumuri specifice și în indicii de consum, și stadiul rezolvării litigiilor contractuale ), experții și dispecerii de transporturi ( elaborează programe de transport cu toate elementele necesare). Una dintre funcțiile esențiale ale activității de aprovizionare este selecția și încheierea de contracte cu furnizorii aferent achiziției de materiale. Contractul cuprinde urmatoarea informație: parțile contractate, obiectul și prețul contractului, durata contractului, modalități și termene de plată, penalități, obligațiile părților, garanțiile, expedierea și transportul, rezilierea contractului, responsabilii și semnăturile achizitorului ( contabil-șef, directorul ), responsabilii și semnaturile furnizorului. Imediat dupa încheierea contractului și înregistrarea acestuia în baza de date a secției de aprovizionare, are loc recepția valorilor materiale. La recepție, se intocmește în formă electronică Registrul procurărilor ( Anexa 26 ). Registrul dat cuprinde informație referitoare la seria și numărul facturii fiscale recepționate, data descărcării și data recepției, denumirea furnizorilor, codul fiscal al furnizorilor, valoarea bunurilor fără TVA pe tipuri de obiecte, cotele și sumele TVA de la valoarea bunurilor procurate pe tipuri de obiecte, valoarea totala inclusiv TVA aferentă fiecarui tip de obiect, valoarea însumată fără TVA/cu TVA pentru toate materialele achiziționate, suma TVA aferentă valorii totale a bunurilor recepționate, semnătura contabilului-șef.
Totodată, pentru recepția bunurilor materiale este necesar de eliberat delegații. Acestea se eliberează pe formulare tipizate. Delegațiile sînt semnate de conducătorul și contabilul-șef ai întreprinderii. Delegațiile se eliberează la primirea valorilor materiale, livrate de către furnizor conform contractului, acordului sau altui document ce le substituie. În cazurile cînd persoana împuternicită urmează să primească materialele și produsele solicitate de la un singur depozit, dar conform cîtorva contracte, acorduri și altor documente ce le substituie, ei i se poate elibera o singură delegație cu indicarea numerelor și datelor contractelor, acordurilor și altor documente analogice, sau cîteva delegații, în cazurile cînd valorile materiale urmează să fie primite la cîteva depozite. La eliberarea delegațiilor este necesar să se ia în considerare că lista valorilor materiale prevăzută pe verso-ul delegației se întocmește în cazurile cînd în documentul de eliberare indicat pe recto nu sînt specificate denumirile și cantitățile valorilor care urmează să fie ridicate. Dacă însă în documentele respective sînt specificate denumirile și cantitățile valorilor materiale care urmează să fie ridicate, lista valorilor de pe verso-ul procurii se radiază. Termenul de valabilitate a delegației se stabilește în dependență de posibilitățile existente pentru primirea și transportarea valorilor în cauză conform contractului, acordului, facturii sau altui document ce le substituie, în baza căruia a fost eliberată delegația dar, de regulă, cel mult 15 zile. La eliberarea delegațiilor, contabilitatea întreprinderii o înregistrează în Registrul de evidență a delegațiilor ( Anexa 27 ). În registrul de evidență a delegațiilor, înaintea începutului eliberării delegațiilor, se numerotează toate filele. Registrele de evidență a delegațiilor eliberate sunt păstrate la persoana responsabilă de înregistrarea delegațiilor. Persoana, căreia i s-a înmînat delegația, este obigată să prezinte în contabilitatea întreprinderii, organizației, instituției, cel tîrziu în ziua următoare după primirea valorilor, indiferent de faptul dacă valorile materiale, indicate în delegații, au fost primite complet sau parțial, actele doveditoare privind îndeplinirea dispozițiilor și predarea valorilor materiale la depozit sau gestionarului respectiv. Persoanele, care nu și-au dat darea de seamă privind utilizarea delegațiilor cu termen de valabilitate expirat, poartă răspundere disciplinară și alte delegații nu li se eliberează. Delegațiile, indiferent de termenul lor de valabilitate, se iau de către furnizor la prima livrare a valorilor materiale. Controlul atît asupra respectării de către furnizor a ordinii stabilite de eliberare conform delegațiilor a valorilor materiale, cît și a dărilor de seama a expeditorilor pe fiece delegație, se pune în sarcina contabilului-șef al întreprinderii.
Conform S.N.C 2, materialele se evaluează atît la intrarea acestora în patrimoniul întreprinderii, cît și în momentul întocmirii bilanțului contabil. La intrare, ele se evaluează la costul de procurare plus cheltuielile efectuate pentru taxe și impozite vamale la import, cheltuieli de transport legate de procurare, alte servicii legate de procurare. În conformitate cu Politica de contabilitate a SA ,,AZURIT’’, evaluarea curentă a materialelor se petrece dupa metoda costului mediu ponderat.
Există cîteva cazuri de intrare a materialelor, și anume: primirii cu titlu gratuit, aprovizionare, fabricare, înregistrarea de plusuri în urma inventarierii, obținerea bunurilor de la casarea mijloacelor fixe.
Ex: La 22 martie 2010, SA ,,AZURIT’’ a achiziționat materiale de la SRL ,,Setrocons Grup’’ în valoare de 507.50 lei fără TVA ( Anexa 28 ).
Debit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea materialelor achiziționate fără TVA de 507.50 lei
Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent costului de procurare a materialelor în valoare de 101.50 lei
Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211 ,, Facturi de achitat în țară’’ – la valoarea totala de procurare inclusiv TVA a materialelor de 6091 lei
Ex: În baza datelor din ( Anexa 29 ), în urma importului de materiale, organizația ,,AZURIT’’ a înregistrat urmatoarele formuli contabile:
1) Debit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea de intrare a materialelor ce include costul de procurare, serviciile de transport, cheltuielile privind taxele și impozitele în vama, de 96184.79 lei
Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5212 ,,Facturi de achitat în străinătate’’- la costul de procurarea și cheltuieli de transport în valoare de 90519.71 lei
Credit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’ – la valoarea cheltuielilor privind taxele și impozitele în vama de 5665.08 lei
2) Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la valoarea TVA în vama aferent materialelor importate de 19236.96 lei ( 20% x 96184.79 lei )
Credit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’ – la valoarea TVA în vama afernet materialelor importate ce va fi ulterior achitată de 19236.96 lei
Eliberarea materialelor de la depozit este insoțită de factura de expediție ( Anexa 30 ).
Ex: În baza facturii de expediție nr.000612, la data de 24 februarie 2010, de la depozitul central 34 al SA ,, AZURIT’’ catre secția 05 au fost eliberate materiale în valoare de 299.09 lei
Debit cont 211 ,, Materiale’’, analitica ,, secția 05’’ – la valoarea materialelor recepționate de 299.90 lei
Credit cont 211 ,, Materiale’’, analitica ,, depozit central 34’’ – la valoarea materialelor eliberate de 299.90 lei
La SA ,, AZURIT’’, consumul de materiale nu este perfectat în fișe-limită sau bon de consum. Însa, acest procedeu este înregistrat atît în fișa de magazie ( Anexa 31 ), cît și în actul de casare la cheltuieli a materialelor ( Anexa 32 ).
Ex: În baza actului de casare la cheltuieli a materialelor nr. 000005 din 28 februarie 2010, la SA ,, AZURIT’’ s-au înregistrat urmatoarele consumuri:
Debit cont 121 ,, Active materiale în curs de execuție’’, subcontul 1212 ,, Utilaj destinat
instalării’’ – la valoarea materialelor consumate pentru instalarea mijlocului de 470.83 lei
Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2112 ,, Semifabricate cumpărate și articole de completate’’ – la valoarea materialelor consumate de 470.83 lei
2 ) Debit cont 813 ,, Consumuri indirecte de producție’’, subcontul 8138 ,, Alte consumuri indirecte de producție’’ – la valoarea materialelor consumate de 5192.53 lei
Credit cont 211 ,,Materiale’’, subcontul 2112 ,, Semifabricate cumpărate și articole de completate’’ – la valoarea materialelor consumate de 5192.53 lei
Materialele pot ieși din patrimoniul organizației ca urmare a: vînzării, lipsa în urma inventarierii, cunsumare la fabricare, predate cu titlu gratuit.
Ex: În baza facturii fiscale ( Anexa 33 ), la 23 martie 2010, SA ,,AZURIT’’ a vîndut materie primă în valoare de 16886.67 lei fără TVA.
1 ) Debit cont 714 ,, Alte cheltuieli operaționale’’, subcontul 7141 ,, Cheltuieli privind realizarea alor active curente’’ – la valoarea costului efectiv al materiei prime vîndute de 15800.67 lei
Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2111 ,, Materii prime și materiale de baza’’ – la costul efectiv al materiei prime realizate de 15800.67 lei
2 ) Debit cont 229 ,, Alte creanțe pe termen scurt’’- la valoarea livrării inclusiv TVA de 20264 lei
Credit cont 612 ,, Alte venituri operaționale’’, subcontul 6121 ,, Venituri din realizarea altor active curente’’ – la valoarea bunului vîndut fără TVA de 16886.67 lei
Credit cont 534,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la valoarea TVA aferent bunului vîndut de 3377.33 lei
Conform Politicii de contabilitate a SA ,,AZURIT’’, obiectele de mică valoare și scurtă durată reprezintă bunuri cu valoare unitară mai mică de 3000 lei, indiferent de durata de exploatare sau cu o durată mai mică de un an, indiferent de valoarea unei unități. Conform ( Anexa 34 ), putem facil să observăm cu ce OMVSD este înzestrată SA ,, AZURIT’’. Astfel, organizația dispune de: DVD-RW Drive Samsung, jaluzele, monitor 19 TFT Samsung 943 BW, mouse Logitech S90 Black, perforator, smard card, ampermetru, chei, clești, căști, aer condiționat, echipamente de muncă, manometru, ochelari, stingator e.t.c.
Evidența sintetică se organizează cu ajutorul contului de activ bilanțier 213 ,,OMVSD”, care are 2 subconturi: 213.1 ,,OMVSD în stoc”; 213.2 ,,OMVSD în exploatare”. Acesta este cont de activ. În Debit se reflectă intrările, iar în Credit – ieșirile de OMVSD.
Pentru a fi folosite în procesul de producție, OMVSD-urile ca și celelalte materiale se eliberează de la depozit în baza facturii de expediție. Totodată, eliberarea de la depozit sau mișcarea propriu-zisă se efectuează în baza formularului interdepartamental nr. M-11 ( Anexa 35 ) în care se indică secția ce livrează, secția ce receptionează bunurile, denumirea obiectelor, suma, prețul și înregistrările contabile.
Ex: În baza cererii nr.1, la 28 februarie 2010 are loc mișcarea OMVSD-urilor și respectiv înregistrarea formulelor contabile:
Debit cont 213 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată’’, subcontul 2131 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stoc’’, analitica ,, secția 01’’ – la valoarea OMVSD-urilor recepționate de 5831.67 lei
Credit cont 213 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată’’, subcontul 2131 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stoc’’, analitica ,, secția 01 comenzi’’ – la valoarea OMVSD-urilor eliberate de 5831.67 lei
Darea-n exploatare a OMVSD-urilor este perfectată în documentul din ( Anexa 36 ).
Ex: În baza ( Anexa 36 ), observăm că la 28 februarie 2010 a fost dat în exploatare un OMVSD în valoare de 5831.67 lei.
Debit cont 213 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată’’, subcontul 2132 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată în exploatare’’ – la valoarea OMVSD-ului primit în exploatare de 5831.67 lei
Credit cont 213 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată’’, subcontul 2131 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stoc’’ – la valoarea OMVSD-ului dat în folosință de 5831.67 lei
În urma exploatării, OMVSD-urile se casează. În conformitate cu Politica de contabilitate a SA ,, AZURIT’’, OMVSD-urile valoarea unitară a cărora este mai mică de 1500 lei se caseaza la cheltuieli pe masura predării acestora de la depozit în axploatare. La casare se întocmește procesul-verbal de casare a OMVSD-urilor ( Anexa 37 ), ce include informație cu privire la: denumirea obiectelor casate, unitatea de măsură, data casării, prețul unitar, cantitatea de unități casate, cauza casării, membrii comisiei.
OMVSD-urile cu valoare mai mare de 1500 lei li se calculează uzura în marime de 100 %. Evidența sintetică a uzurii OMVSD-urilor se ține la contul 214. În Debit cont 214 se reflectă calcularea uzurii, iar în Credit cont 214 – casarea stocului repectiv de OMVSD.
Ex: In baza actului nr.000001, la 28 februarie 2010 s-a dat în exploatare OMVSD în valoare 5831.67 lei
1 ) Debit cont 813 ,, Consumuri indirecte de producție’’, subcontul 8138 ,, Alte consumuri indirecte de producție’’ – la valoarea uzurii calculate în marime de 100% a OMVSD-urilor date în exploatare de 5831.67 lei
Credit cont 214 ,, Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată’’, subcontul 2141 ,, Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată’’ – la suma uzurii calculate a OMVSD-urilor în marime de 5831.67 lei
2 ) Debit cont 214 ,, Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată’’, subcontul 2141 ,, Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată’’ – la suma uzurii calculate a OMVSD-urilor în marime de 5831.67 lei
Credit cont 213 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată’’, subcontul 2132 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată în exploatare’’ – la valoarea OMVSD-urilor casate de 5831.67 lei
Pentru a determina existența reală a materialelor, periodic la întreprindere se petrece inventarierea acestora.Cu ocazia inventarierii se întocmesc liste de inventariere.
La SA ,,AZURIT’’, începind cu 01 decembrie 2009 și finisind cu 15 decembrie 2009, s-a petrecut inventarierea materiei prime. În rezultat, s-a înființat o Comisie de inventariere ce a inclus în componența sa: directorul organizației, contabilul sectorului analizat, mecanic, maistru, depozitarul. Rezultatele inventarierii au fost reflectate în listele de inventariere a materialelor ( Anexa 38 ) incluzînd informația: denumirea materialelor; cantitatea, suma efectivă și declarată a bunurilor; abaterea dintre valoarea declarată și cea efectivă, membrii comisiei, semnăturile persoanelor responsabile.
Ex: Analizînd listele de inventariere a valorilor materiale întocmite cu ocazia inventarieii în perioada 01.12.09 – 15.12.09 de reprezentanții SA ,,AZURIT’’ , au fost înregistrate abateri negative în valoare de 784.92 lei. La depistarea lipsei de materiale nu s-a stabilit persoana vinovată.
1) Debit cont 714 ,, Alte cheltuieli operaționale’’ – la valoarea materialelor constatate lipsă de 784.92 lei
Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2111 ,, Materii prime și materiale de bază’’ – la valoarea de bilanț casată a materialelor constatate lipsă de 784.92 lei
2) Debit cont 713 ,,Cheltuieli generale și administrative’’ – la valoarea TVA de la valoarea de bilanț a activelor constatate lipsă în marime de 156.94 lei
Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la valoarea TVA aferent obiectelor constate lipsă în urma inventarierii în marime de 156.94 lei
Pentru final, este necesar de menționat, că pentru o evidența contabilă veridică a materialelor și OMVSD-urilor, este necesar automatizarea sistemului de evidența. La SA ,,AZURIT’’, toate departamentele, secțiile ( de aprovizionare, depozit ) sunt dotate cu programă contabilă 1C v7.7 și cu cîte o bază de date specifică atît sectorului, cît și genului de activitate ( depozitarul/magazionerul utilizează bază de date cu ajutorul cărei se ține doar evidența intrării și ieșirii materialelor).
3.5. Documentarea și calculul și contabilitatea salariului
Obiectivele practicii de producție referitor la subcompartimentul ,, salariu’’ este de a determina și controla timpul de muncă a angajaților, de a evalua și determina drepturile salariale, de a include consumurile directe privind retribuirea muncii în costul de producție.
În vederea realizării obiectivelor menționate este necesar de analizat componența și clasificarea personalului. Astfel, uzina ,, AZURIT’’ dispune de circa 150 angajați grupați pe brigăzi: administrație, comenzi, conducători auto, granit, gresie, îcărcare-descărcare, instalări, mecanici, monumente, pază, muncitori necalificați în construcții.
În sarcina contabilului răspunzător de sectorul dat intra evidența și întocmirea documentelor de angajare și concediere. Prin urmare, la angajare, solicitantul scrie o cerere ( Anexa 39 ) în care se indică data emiterii, numele și prenumele solicitantului, specialitatea. La cerere se anexează certificatul eliberat de comisia medicală, ce atestă starea de sănătate a solicitantului. În cazul în care solicitantul este acceptat, organizația emite ordinul de angajare ( Anexa 40 ). Apoi, se deschide carnetul de munca al angajatului și se face însemnari în acesta. Se activează polița de asigurare și codul CPAS. Se determină în funcție de pregatire și experiența de muncă categoria de calificare al angajatului, și în final se încheie contractul individual de muncă pe termen scurt sau pe o perioadă nedeterminată. În cazul concedierii, angajatul la fel este obligat să scrie o cerere de eliberare ( Anexa 41 ). Dupa care, nemijlocit conducerea organizației emite ordinul de concediere al angajatului ( Anexa 42 ).
De misiunea contabilului, ține și determinarea numărului mediu scriptic de lucrători. Numar1ul mediu trebuie să se determine zilnic. Însa, la SA ,,AZURIT’’ numărul mediu scriptic de lucratori se stabilește pe fiece brigadă-n parte lunar. Pentru aceasta, contabilul însumează numărul total de zile oficial lucrate pe lună de o anumita brigadă, concediile plătite, concediile neplătite pe luna respectivă, buletinele, zilele de odihnă și sarbatoare. Apoi, suma obținută se împarte la numărul total de zile din luna dată. În așa mod se obține o cifra ce semnifică numărul mediu scriptic de lucratori al organizației ,, AZURIT’’.
Determinarea și controlul prezenței fiecărui salariat se efectuează prin întocmirea unui document primar: fișa de pontaj ( Anexa 43 ). Însa, nu este exclusă nici constatarea prezenței personalului salariat la lucul de muncă prin apel nominal sau prin jetoane de prezență. În acest fel se asigură constatarea cu exactitate a prezenței personalului la programul de muncă, se depistează întîrzierile, permitînd verificarea timpului de munca decontat la locurile de muncă.
În vederea calculării salariului este necesar de a cunoaște, pe lînga timpul lucrat, și volumul muncii prestate. Cel mai adesea, acesta se perfectează prin cîteva documente primare: bon de lucru în acord individual sau colectiv, raport de fabricație, foaie de parcurs. Ulterior, timpii de lucru, volumul de muncă prestat consemnați în documentele primare stau la baza calculării salariilor care în continuare depind de formele de salarizare utilizate. În cnformitate cu art. 130 ( alin.3 ) al Codului muncii și art. 3 ( alin.2 ) al Legii salarizării, pentru remunerarea salariaților se pot folosi două forme de salarizare, și anume: pe unitate de timp sau în regie; pe unitate de produs sau în acord. Contabilii uzinei ,, AZURIT’’ utilizează forma de salarizare în regie. Aceasta presupune retribuirea muncii în raport cu timpul efectiv lucrat ( luni, zile, ore ), indiferent de randamentul muncii salariatului, și prevede doua sisteme de salarizare: sistemul simplu și premial. Sistemul simplu prevede calcularea salariului în dependență de numărul de ore, zile efectiv lucrate. Salariul se calculează prin înmulțirea numărului de ore efectiv lucrate cu tariful de plată pe oră. Sistemul premial prevede înafară de salariul calculat dupa timpul efectiv lucrat și un premiu în dependență de coeficientul participării în muncă sau de calitatea muncii depuse. Acesta se folosește pentru stimularea cointeresării lucrătorilor în ameliorarea rezultatelor activității întreprinderii. Prin urmare, salariul administrației uzinei ,, AZURIT’’ i se calculează ca produsul dintre salariul minim stabilit de lege ( pentru anul 2009 salariul minim a fost de 900 lei ) și coeficientul tarifar conform Rețelei tarifare unice. Astfel, pentru diverși reprezentanți ai administrației sunt stabilite cîțiva coeficienți: 1 ) Manageri, secretari, contabili-executori, maistri, ingineri-șefi e.t.c. – coeficientul de la 2 pîna la 6; 2 ) Contabili-șefi, economiști, finansiști e.t.c. – coeficientul de la 3 la 7; 3 ) Director executiv, director general e.t.c. – coeficientul de la 4 la 8. În cazul în care angajații din administrație lucrează sîmbăta, la salariul calculat li se adaugă cîte 100 lei pentru fiece sîmbătă lucrată. Mărimea salariului calculat muncitorilor uzinei ,, AZURIT’’ depinde de categoria de calificare, și anume: categoria I – 7.19 lei/ora; categoria II – 9.06 lei/ora; categoria III – 11.43 lei/ora; categoria IV – 13.01 lei/ora; categoria V – 14.88 lei/ora; muncitorii ce se ocupă de încărcare-descărcare, cît și de conducerea automobilelor – 20 lei/ora; mecanicii – 23 lei/ora. Astfel, salariul dupa timpul efectiv lucrat al muncitorilor se calculează ca produsul dintre numărul de ore efectiv lucrate și tariful de plată pe oră. Trebuie de menționat, că la sfîrșitul lunii directorul entității aprobă coeficientul de participare a forței de muncă ( Anexa 44 ). După stabilirea coeficientului de participare a forței de muncă și calcularea salariului dupa timpul efectiv lucrat, se calculează salariul total prin înmulțirea salariului dupa timpul efectiv lucrat și a coeficientului de participare a for1tei de muncă. Salariul paznicilor li se calculează la fel după metoda timpului efectiv lucrat ( numarul efectiv de ore lucrate x 7.19 lei/ora ). În cazul în care apar condiții speciale de muncă, ca: aflarea la locul de muncă în zile de odihnă, sărbătoare sau în perioada nocturnă, salariul calculat se înmulțește cu coeficientul 1,5 ( cînd se muncește pe timp de noapte ), cu coeficientul 2 ( cînd se muncește în zile de odihnă și sărbătoare ), sau/și cu 1,5 și cu 2 ( cînd se muncește atît în zile de odihnă sau sărbătoare, cît și în timp de noapte ). Prin urmare, putem observa că forma de salarizare în regie are atît avantaje, cît și dezavantaje.
Avantaje:
Salariul se calculează foarte simplu și poate fi ușor explicat.
Angajații au mai multă sigurantă în salariul pe care-l primesc, fiindcă acesta nu se schimbă direct proporțional cu volumul de producție.
Se reduc cheltuielile administrative pentru calcularea și contabilizarea salariului.
Dezavantaje:
Nu stimulează muncitorii pentru a spori volumul de producție și performanțele de muncă.
Salariile sunt calculate uniform pe categoriile de calificare, fără a lua în considerație inițiativa și performanțele individuale.
Există tentația de încetinire a ritmului de muncă în condițiile unei supravegheri ineficiente.
În cazul în care un angajat se abate de la programul de lucru sau nu manifestă interes și performanțe față de munca pe care trebuie s-o exercite, acesta este pedepsit. Ca urmare, maistrul brigăzii scrie o scrisoare de serviciu în care se indică numele, prenumele anjajatului și descrierea succintă a situației. În baza scrisorii, conducerea întreprinderii emite un ordin de mustrare a angajatului ( Anexa 45 ). Dacă acesta continuă să manifeste indiferență față de locul de muncă, el este concediat.
Un rol important în contabilitatea salariului îi revine calcului concediilor. Pentru a beneficia de concediu, persoana angajată trebuie să depună o cerere ( Anexa 46 ) în care se indică data de cînd și pînă cînd se solicită concediul. Dacă angajatul a lucrat 11 luni, lui i se aprobă concediul fără nici-o discuție. Și în rezultat, conducerea organizației eliberează ordinul ( Anexa 47 ) privind concediul anual pe numele persoanei în cauză. Chiar dacă angajatul a lucrat mai puțin de 11 luni din an, lui i se poate acorda concediu, numai că în avans. Limita maxima a concediului este de 28 zile plus doua zile de odihnă. Concediul se calculează conform ( Anexa 48 ), dupa cum urmează:
Se însumează salariul calculat și eliberat pe ultimile 3 luni pînă la data începerii concediului.
Se calculează un coeficient ce este egal cu raportul dintre total zile lucratoare din ce le 3 luni la total zile calendaristice din lunile date.
Suma salariului pe cele 3 luni se împarte la numarul total de zile efectiv lucrate a lunilor menționate.
Se calculează mărimea concediului mediu pe zi prin înmulțirea sumei obținute la punctul 3 cu coeficientul calculat.
Se determină suma totală a concediului prin înmultirea concediului mediu pe zi cu numarul de zile de concediu.
Pentru achitarea concediului anual, organizațiile pot crea provizioane sau rezerve pentru plata concediilor. SA ,, AZURIT’’ nu creaza astfel de rezerve.
Odata cu calcularea salariului, apare necesitatea de a calcula contributîile medicale, fondul de pensii și a impozitului pe venit ale salariatilor. Pentru anul 2010, cotele acestor rețineri rămîn neschimbate, adică: pentru asigurările medicale – 3,5 %; fondul de pensii – 6 %; impozit pe venit – 7 % si 18 %. Mărimea asigurării medicale și a fondului de pensii se calculează ca: mărimea salariului calculat x cotele stabilite. Limita maximă a pensiei ce urmează a fi reținută pentru anul 2010 nu trebuie sa depășească 942 lei. Mărimea impozitului pe venit se calculeaza ca: 2100 lei x 7 % + (mărimea salariului calculat – scutirile – asigurarea medicală – fondul de pensii – 2100) x 18 %. Trebuie de menționat că mărimea scutirilor stabilite pentru anul 2010 sunt: scutire personală-675 lei, scutirea soției-675 lei, scutire pentru copii-150 lei, scutire majoră-833.33 lei. Concomitent cu calculul reținerilor din salariu, entitatea mai calculează contribuțiile pentru asigurările sociale și o parte a asigurării medicale. Cotele rămîn neschimbate: asigurarea sociala – 23 %; asigurarea medicala – 3,5 %. Aceste rețineri se calculează prin înmultîrea salariului calculat cu cotele stabilite de legislație.
După calcularea salariului personalului organizației, apare necesitatea de a repartiza salariul între membrii colectivului utilizînd doua metode: metoda salariului tarifar și metoda coeficient-ore. SA ,, AZURIT’’ repartizează salariul calculat dupa prima metoda. Aceasta se efectuează în felul următor:
Se determină suma salariului tarifar pentru fiecare membru al colectivului și pe total prîn înmulțirea numărului de ore efectiv lucrate cu tariful de plată al unei ore.
Se calculează coeficientul de plată prîn raportul dintre suma salariului calculat colectivului la suma totală a salariului tarifar.
Se determină suma salariului pentru fiecare membru al colectivului prin înmulțirea coeficientului de plată cu suma salariului tarifar.
Tebelul 3.2
Repartizarea salariului conform metodei salariului tarifar
Atît modul de grupare a documentelor personalului privind salariile calculate pe tipuri de consumuri și cheltuieli, cît și evidența decontărilor cu personalul se ține în Borderoul de calcul al salariilor ( Anexa 49 ). Acesta cuprinde: angajații pe secții, suma scutirilor, numărul de zile lucrătoare, venitul curent, suma impozitată, impozitul pe venit, suma salariului achitat din casa, datoria față de buget privind asigurarea medicala și fondul de pensii, coeficientul de participare a forței de muncă, mărimea salariului clasificat pe tipuri de consumuri și cheltuieli. Alte documente necesare în calculul și eliberarea salariului sunt: bonul de calcul și lista de plată a salariului. Bonul de calcul ( Anexa 50 ) cuprinde informație referitoare la mărimea salariului calculat pe o anumită lună, denumirea și funcția pe care o deține salariatul, mărimea totală a reținerilor, mărimea avansului primit, banii rămași pe perioada viitoare. Lista de plată a salariului ( Anexa 51 ) reprezintă un document ce certifică achitarea salariului. Aici se reflectă numele/prenumele angajaților, mărimea salariului spre achitare, semnătura persoanelor ce au ridicat salariul. În cazul în care, în luna curentă angajatul nu se prezintă și deci nu ridică salariul, în lista de plată se indică suma totală ce a fost ridicată și suma ce a fost depusă. Dacă salariul nu va fi ridicat timp de 3 ani, acesta se va casa.
Pentru o evidența certă, justă a calculului și eliberării salariului, este nevoie de automatizat contabilitatea sectorului dat. Contabilii SA ,, AZURIT’’ specializați în acest domeniu utilizează în practică diverse programe computerizate ce sunt de primă-importanță, ca: programă contabilă 1C v.7. 7. si v.8; Office Excel 2007 și Open Office.
. Contabilitatea producției în curs de execuție și a produselor fabricate
Producția în curs de execuție reprezintă producția care nu a trecut prin toate fazele de producție stabilite de procesul tehnologic, dar și produsele finite însă care nu au fost supuse probelor sau recepției calitative și cantitative. Evidența sintetică a producției în curs de execuție se ține la contul de activ 215 ,, Producția în curs de execuție’’. În Debit cont 215 se reflectă producția la sfîrșitul lunii curente, iar în Credit cont 215 – producția nefinisată la începutul lunii următoare. SA ,, AZURIT’’ nu are, și deci nu ține evidența producției în curs de execuție.
Produsele reprezintă bunuri în diferite faze ale procesului de producție, ce sunt destinate livrării terților. În componența sa pot fi incluse: produse finite, semifabricate din producție proprie și produse secundare ( riziduale ). Producția fabricată a organizației ,, AZURIT’’ în componența sa include: granit, marmură, monumente, travertin, gresie.
Valoarea de intrare a produselor fabricate include:
consumuri materiale directe;
consumuri directe privind retribuirea muncii;
consumuri indirecte de producție.
Produsele finite sunt evaluate și reflectate în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă. Evaluarea se face la valoarea realizabilă netă în cazul cînd ea este mai mică decît costul, adica în cazul:
deteriorării sau degradării parțiale ;
reducerii prețului de vînzare ;
creșterea cheltuielilor pentru organizarea vînzării.
Pentru evidența sintetică a produselor este destinat contul de activ 216 „ Produse’’, în care se înregistreză mișcarea produselor la întreprindere. În Debit cont 216 se reflectă costul efectiv al produselor obținute din producția proprie, iar în Credit cont 216 – valoarea de bilanț a produselor vîndute.
Recepția producției finite de către depozitar ( magazioner ) este însoțită de Fișa de magazie ( Anexa 52 ) și factura fiscala privind mișcarea producției din secția de fabricare în depozitul organizației ( Anexa 53 ). Ambele documente conțin informație referitoare la denumirea produsului fabricat, cantitatea primită/eliberată, unitatea de masură, prețul, cantitatea rămasă-n stoc, semnăturile persoanelor responsabile.
Pentru a determina existența efectivă a producției fabricate, aceasta se supune inventarierii. Inventarierea produselor fabricate de SA ,, AZURTI’’ se efectuează pe fiece tip de produs în parte, o dată în semestru. Astfel, inventarierea produselor finite s-a realizat de la 01 decembrie 2009 pînă la 15 decembrie 2009. În rezultat, s-au intocmit listele de inventariere a produselor finite ( Anexa 54 ). În urma inventarierii se observă că nu s-au înregistrat abateri.
3.7. Contabilitatea mărfurilor
Mărfurile reprezintă bunurile achiziționate în vederea revînzării în aceeași stare. Pentru evidența mărfurilor este destinat contul de activ 217 ,,Mărfuri”. În Debit cont 217 se reflectă valoarea de intrare a mărfurilor. Creditul acestui cont reflectă valoarea de bilanț a mărfurilor ieșite din gestiune prin diverse căi. Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea de bilanț a mărfurilor existente în stoc la finele perioadei de gestiune.
Componența mărfurilor uzinei ,, AZURIT’’ cuprinde diverse tipuri de monumente importate: Absolute Black 70x70x20, Maple Red 30x15x3, Shanki Black 100x10x10, Taheometru electronic Sokkia, Meng Red 100x50x8 e.t.c. Nomenclatorul mărfurilor uzinei este redat în ( Anexa 55 ).
SA ,, AZURIT’’ aprovizionează mărfuri de la furnizori străini. Însa, în perioada analizată nu s-a înregistrat procurări de mărfuri.
În conformitate cu Politica de contabilitate a uzinei ,, AZURIT’’, mărfurile se reflectă în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă. Valoarea initială a mărfurilor cuprinde cheltuielile de achiziționare, cheltuielile pentru prelucrare și alte cheltuieli aferente aducerii stocului la locul păstrării și în starea de utilitate. Conform Politicii de contabilitate, evaluarea curentă a mărfurilor se efectuează după metoda costului normativ. Costul normativ se determină, luînd în considerare nivelul normativ al cheltuielilor materiale directe și a cheltuielilor directe privind retribuirea muncii. Normele de cheltuieli sunt analizate sistematic și, în funcție de necesități, sunt revizuite.
Ieșirea mărfurilor din entitate este reprezentată de vînzarea acestora. Trebuie de menționat că mărfurile pot fi realizate angro sau/și cu amanuntul. SA ,, AZURIT’’ comercializează mărfurile angro. Cu această ocazie, contabilii înregistrează urmatoarele formuli contabile:
1 ) Debit cont 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7112 ,, Costul mărfurilor vîndute’’ – la costul efectiv a mărfurilor realizate
Credit cont 217 ,, Mărfuri’’ – la valoarea efectiva ( de bilanț ) a mărfurilor vîndute
2 ) Debit cont 221 ,, Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’ – la valoarea mărfurilor vîndute la prețul ce include TVA
Credit cont 611 ,, Venituri din vînzări’’, subcontul 6112 ,,Venituri din vînzarea mărfurilor’’ – la valoarea mărfurilor realizate fără TVA
Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la valoare TVA aferent mărfurilor realizate
SA ,, AZURIT’’ desfășoara inventarierea marfurilor conform Regulamentului privind inventarierea. Prin urmare, inventarierea mărfurilor se efectuează dupa aranjarea lor în încăperea dată. Stocurile de mărfuri se înregistrează în listele de inventariere ( Anexa 56 ) pe fiecare denumire separat, cu indicarea codului sau numărului de inventar, calității și cantității. Membrii comisiei în prezența șefului de depozit (magazie) și altor gestionari controlează existența efectivă a mărfurilor și materialelor prin metoda numărării obligatorii, cîntăririi sau măsurării. Stocurile efective de mărfuri eterogene se inventariază prin numărare, cîntărire sau cubare. Bunurile aflate în ambalaje intacte se desfac selectiv. Lichidele, a căror cantitate efectivă nu poate fi determinată prin măsurare, cantitatea vaselor se stabilește în funcție de volum, densitate, compoziție etc. și se verifică prin scoatere de probe din vase; prin măsurare sau probe de laborator atunci cînd se constată densitatea, compoziția și alte caracteristici ale lichidelor. Situațiile de măsură și calcul se anexează la listele de inventariere. La inventarierea unor cantități mari de mărfuri prin cîntărire, situația de calculare se completează de către un membru al comisiei de inventariere și gestionar. La sfîrșitul zilei de lucru (sau dupa terminarea cîntăririi) datele acestor situații se verifică și totalul se introduce în lista de inventariere. La uzina ,, AZURIT’’ inventarierea mărfurilor a fost petrecută în luna decembrie a anului 2009. Analizînd listele de inventariere a mărfurilor putem observa facil că nu au fost depistate abateri dintre datele contabile și cele efective.
3.8. Contabilitatea creanțelor
Creanțele întreprinderii sunt contabilizate în baza mai multor standarde cum ar fi: Standardul națonal de contabilitate 3 „ Componența consumurilor și cheltuielilor’’ (S.N.C. 3 ), Standardul național de contabilitate 5 „ Prezentarea rapoartelor financiare’’ (S.N.C. 5 ), Standardul național de contabilitate 18 „ Venitul’’ ( S.N.C. 18), precum și alte standarde. Conform standardelor enumerate, creanțele reprezintă niște drepturi juridice ale întreprinderii în calitatea ei de creditor, ca la scadență să primească bunuri materiale sau alte valori de la persoane fizice sau juridice, ce apar în calitate de debitori.
Creanțele se clasifică în funcție de urmatoarele criterii: 1 ) După termenul de achitare ( pe termen lung și scurt ); 2 ) După conținutul economic ( creanțe comerciale, creanțe privind decontările cu bugetul de stat, creanțe pe termen scurt ale personalului, alte creanțe pe termen scurt )
Creanțele comerciale sunt creanțe care apar în cazul, în care momentul transmiterii către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra activelor livrate, precum și cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora.
O condiție esențială la apariția creanțelor comerciale este încheierea de contracte cu clienții aferent livrării bunurilor fabricate. Analiza modului de încheiere a contractelor de livrare ține de competența secției de desfacere. Anume aici se stabilește dacă ulterior se vor livra bunuri unor anumiți clienți, sau nu. La SA ,, AZURIT’’ contractele de livrare a bunurilor pot fi încheiate în formă electronică. Pentru aceasta, clientul accesează adresa electronică a organizației ,,[anonimizat]’’ sau ,, www.azurit.md’’. Comanda este efectuată în momentul în care clientul primește confirmarea prin e-mail de la SA ,, AZURIT’’. Această confirmare nu reprezintă obligatoriu o acceptare a comenzii. Comanda se consideră efectivă în momentul în care solicitantul primește un al doilea e-mail ( conținînd factura proforma) sau telefon de la angajații societații, lucru care se va întîmpla în urmatoarea zi lucratoare. Conform contractului de livrare încheiat între uzina ,, AZURIT’’ și clienții săi, toate prețurile includ taxa pe valoarea adaugată, legală, valabilă pe teritoriul R.Moldova. Costurile de transport, de ambalare sau de asigurare se calculează separat. Plata se poate face fie în numerar la livrare, sau cu plata în avans prin ordin de plata sau depunere în numerar în contul firmei. Comenzile din țările străine sunt acceptate și onorate doar prin plata integrală a produselor prin transfer bancar în contul organizației. Cotractele de livrare conțin informație privitoare la: dreptul de garanție, termenul de livrare sau furnizare, obligația clientului la primirea produsului, situațiile în care garanția nu este valabilă, condiții suplimentare la returnarea bunurilor e.t.c. Odată ce contractele sunt încheiate, organizația livrează bunurile ce au facut obiectul contractului, și ca urmare contabilii entității duc evidența sintetică și analitică a creanțelor apărute.
Pentru generalizarea informației privind existența, formarea și achitarea creanțelor pe termen
scurt sunt utilizate conturile de activ 221 „ Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 222 ,, Corecții la creanțe dubioase’’, 223 ,, Creanțe pe termen scurt ale părților legate’’ și 224 „ Avansuri pe termen scurt acordate”. Pentru evidența analitică a creanțelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se folosește clasificarea în dependență de debitor, termen de formare sau termen de achitare. În baza acestor date se fac înregistrări în Registrul Vînzărilor (Anexa 57 ). Registrul menționat cuprinde informație referitoare la denumirea și codul fiscal al cumparatorului, numărul și seria documentelor în baza cărora s-a petrecut livrarea, data livrării, cotele TVA, valoarea livrării cu TVA, suma TVA aferent livrării, suma fără TVA. Livrarea produselor de către întreprinderea „ AZURIT’’ în urma cărora apar creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale se înfăptuiește în baza următoarelor documente primare: factura fiscală, bon de încasare, dispoziție de plată, iar în urma transferului bancar se intocmește nota de plata.
Ex: În baza facturii fiscale ( Anexa 58 ), la data de 03 martie 2010, SA ,, AZURIT’’ a livrat produse finite clientului său Primaria Sipoteni Călărași în valoare de 1820 lei inclusiv TVA.
Debit cont 221 ,, Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211 ,, Facturi primite din țară’’ – la valoarea totala a bunului livrat inclusiv TVA de 1820 lei
Credit cont 611 ,, Venituri din vînzări’’, subcontul 6111 ,, Venituri din vînzarea produselor’’ – la valoarea de vînzare a bunului fără TVA de 1516.67 lei
Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la valoare TVA aferent produsului realizat de 303.33 lei
Prețurile de vînzare a produselor fabricate la uzina ,, AZURIT’’ sunt prevazute în Lista prețurilor ( Anexa 59 ). Conform acesteia prețul produselor se stabilește pentru fiece metru pătrat în EURO.
O amplă evidența a decontărilor cu clienții este redată în (Anexa 60 ).
Pentru formarea rezervelor privind creanțele dubioase este destinat contul de pasiv 222 ,, Corecții la creanțe dubioase’’. Trebuie de menționat că societatea ,, AZURIT’’ nu formează astfel de rezereve, și drept urmare nu ține evidența acestor creanțe.
Contul de activ 224 ,, Avansuri pe termen scurt acordate’’ este destinat pentru a ține evidența avansurilor eliberate atît în țară, cît și de peste hotare pentru achiziționarea ulterioară de bunuri sau în alte scopuri. Avansurile sunt acordate în numerar din cont curent sau din casă, fiind însoțite de ordine sau dispoziții de plată.
Ex: În baza ( Anexa 61 ) s-a înregisrtat urmatoarea formulă contabilă:
Debit cont 224 ,, Avansuri pe termen scurt acordate’’, subcontul 2241 ,, Avansuri pe termen scurt acordate în țară’’ – la suma avansului acordat SRL ,,Cupolele de aur’’ în valoare de 15506 lei
Credit cont 242 ,, Conturi curente în valuta națională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace bănești nelegate’’ – la suma avansului acordat SRL ,,Cupolele de aur’’ în valoare de 15506 lei
Creanțele privind decontarile cu bugetul reprezintă sumele de bani ce urmează să fie trecute în cont sau primite de la buget pentru impozitele și taxele achitate. Aceste creanțe apar în cazul efectuării decontărilor cu bugetul privind impozitul pe venit, TVA, accizele,etc.
Situațiile de apariție a creanțelor depind de specificul operațiunilor economice, tipul impozitului și cuprind sumele:
Impozitului pe venit plătit în plus, achitat în avans în decursul anului, reținut la sursa de plată.
TVA pentru trecera în cont, TVA de recuperat, TVA calculat de la avansurile primite.
Alte impozite și taxe locale și republicane achitate în avans sau plătite în plus.
Accize aferente procurărilor pentru trecerea ulterioară în cont.
Evidența analitică se ține pe tipuri de impozite și plăți, pe termene de recuperare a acestora din buget. Pentru evidența sintetica a creanțelor privind decontările cu bugetul este destinat contul de activ 225 ,, Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”. În Debit cont 225 se înregistrează avansurile vărsate la buget privind impozitele stabilite de legislația în vigoare (făcînd excepție doar TVA ), sumele plătite în plus la buget, la fel se reflectă și diferențele dintre sumele taxei pe valoare adăugată plătită sau de plătit și primită sau de primit. În Credit cont 225 se reflectă sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor aferente decontărilor cu bugetul efectuate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum și plățile în plus recuperate din buget. Soldul este debitor și reprezintă datoriile bugetului de stat față de intreprindere la sfîrșitul perioadei de gestiune.
Ex: În baza ordinului de plată nr.66 ( Anexa 62 ) emis la data de 01 martie 2010 la contul SA ,, AZURIT’’ a fost încasată suma de 1820 lei pentru livrarea ulterioară a producției pe data de 03 martie 2010. În situația dată este vorba de un avans primit de la cumpărător, și respectiv se calculează TVA aferent avansului, după care se va trece-n cont.
Debit cont 225 ,, Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 ,, Creanțe pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent avansului primit în valoare de 303.33 lei
Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la valoare TVA aferent avansului primit de 303.33 lei
Imediat ce producția se livrează și se decontează datoria față de cumpărător privind avansul primit cu creanța acestuia privitor la producția livrată, TVA calculat anterior se trece-n cont.
Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent avansului primit de 303.33 lei
Credit cont 225 ,, Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 ,, Creanțe pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent avansului primit în valoare de 303.33 lei
Creanțele personalului reprezintă datoriile angajaților față de întreprindere. Aceste creanțe apar în rezultatul: acordării avansurilor spre decontare, recuperării daunelor materiale, efectuării altor operațiuni (reținerii plăților în folosul altor persoane, calculării amenzilor, penalităților).
Evidența analitică se ține pe fiecare angajat, termeni de apariție și de achitare a creanțelor. Pentru evidența sintetică este destinat contul de activ 227 „ Creanțe pe termen scurt ale personalului”. În Debit cont 227 se reflectă apariția creanței, iar în Credit – achitarea acesteia. Soldul este debitor și reflectă datoria angajatului față de întreprindere la sfîrșitul perioadei de gestiune.
Adesea la întreprinderi apar creanțe legate de retribuirea muncii. Acestea survin atunci, cînd angajaților li se eliberează din casă sume de bani, care apoi se vor scoate din salariul calculat angajatului. Eliberarea avansului este însoțită de lista de plată ( Anexa 63 ), ce atestă ridicarea banilor de catre angajați.
Ex: În baza listei de plată nr.54 emisă la data de 30 martie 2010 s-a înregistrat urmatoarea formulă contabilă:
Debit cont 227 ,, Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2271 ,, Creanțe pe termen scurt privind retribuirea muncii’’ – la suma avansului acordat de 1000 lei
Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută națională’’ – la suma avansului acordat de 1000 lei
Titularii de avans sunt angajații întreprinderii, cărora li se eliberează mijloace bănești pentru acoperirea cheltuielilor viitoare în scopurile stabilite de întreprindere sau pentru procurarea anumitor active și achitarea anumitor plăți. Lista titularilor de avans se aprobă prin ordinul conducătorului organizatiei.
Datele despre acordarea mijloacelor bănești titularilor de avans ai societății ,, AZURIT’’ sunt prezentate de ( Anexa 64 ), cunform căreia se poate de întocmit urmatoarea formulă contabilă:
Debit cont 227 ,, Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2272 ,, Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans’’ – la suma avansului acordat de 2604.85 lei
Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută națională’’ – la suma avansului acordat de 2604.85 lei
4.9 Contabilitatea mijloacelor bănești și a investițiilor pe termen scurt
Mijloacele bănești sunt considerate activele cu cel mai înalt grad de lichiditate. Acestea sunt reprezentate de disponibilitățile bănești aflate în casieria întreprinderii, depozite, conturi curente în valută străină sau/și în valută națională.
Mijloacele bănești se clasifică în funcție de urmatoarele criterii:
în funcție de locul păstrării și formele de existență:
mijloace bănești în numerar;
mijloace bănești în conturi bancare.
în funcție de valuta în care sunt exprimate:
mijloace bănești în valută națională;
mijloace bănești în valută străină.
în funcție de posibilitatea utilizării:
mijloace bănești nelegate;
mijloace banesti legate.
Evidența sintetică privind existența și mișcarea disponibilităților bănești ale întreprinderii se înfăptuiește cu ajutorul conturilor de activ: 241 „ Casa’’, 242 ,, Conturi curente în valută națională’’, 243 ,, Conturi curente în valută străină’’, 244 ,, Conturi speciale la bănci’’. În Debitul acestor conturi se reflectă intrarea disponibilităților bănești, iar în Credit – ieșirea lor.
În casieria întreprinderii, pe lînga mijloace bănești pot fi păstrate documente de ordin strict și alte hîrtii de valoare. Numerarul din casă se păstrează pe bancnote în safeul organizației. Responsabilul de organizarea casei este casierul. Cu acesta se încheie un contract de răspundere materială ( Anexa 65 ). Contractul cuprinde informație referitoare la numele/prenumele casierului, obligațiile angajatului și ale angajatorului, condițiile de modificare a contractului, mărimea reparării prejudiciului cauzat angajatorului, termenul de valabilitate al contractului. Astfel, în conformitate cu prevederile contractuale, casierul este obligat să asigure păstrarea și integritatea mijloacelor bănești ale organizației, să-și declare banii personali, să execute lucrări de calitate și usor de supravegheat. De funcția sa ține și numărarea zilnică a banilor și întocmirea dării de seamă privind disponibilitățile din casierie. De regulă, recepția sau predarea numerarului din casă trebuie să fie însoțita de procesul-verbal respectiv. Însa, casierul SA ,, AZURIT’’ nu întocmește un astfel de act.
La intrarea mijloacelor bănești în casă se întocmește fie dispoziția de încasare ( Anexa 66 ), fie cecul bancar versoul caruia indica destinația disponibilităților recepționate de la bancă. Pentru confirmarea primirii numerarului, chitanța la dispoziția de încasare se semnează de contabilul – șef și de casier și se certifică prin ștampila casierului.
Ex: În conformitate cu dispoziția de încasare nr.000349, la data de 08 aprilie 2010, a fost încasată datoria clientului privid producția livrată în valoare de 170 lei.
Debit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută națională’’ – la suma de 170 lei
Credit cont 221 ,, Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211 ,, Facturi de primit din țară’’ – la suma de 170 lei
La eliberarea numerarului din casierie se întocmește dispoziție de plată ( Anexa 67 ), care este semnată de către conducătorul și contabilul-șef al întreprinderii.
Ex: În conformitate cu dispoziția de plată nr.00089, la 06 aprilie 2010, titularului de avans i s-a eliberat 800 lei.
Debit cont 532 ,, Datorii față de personal privind alte operațiuni’’, subcontul 5321 ,, Datorii față de titularii de avans’’ – la suma de 800 lei
Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută națională’’ – la suma de 800 lei
Înainte ca dispozițiile de plată și de încasare să se transmită în casierie, trebuie înregistrate în registrul de evidență a lor. La sfîrșitul fiecărei zi casierul este obligat să înregistreze toate dispozițiile de plată și de încasare în registrul de casă ( Anexa 68 ). În registrul dat se determină soldul de mijloace bănești în casierie la începutul zilei, încasările și ieșirile acestora în cursul zilei, precum și soldul final la sfîrșitul zilei. Registrul de casă se îndeplinește în două exemplare dintre care primul rămîne în casierie, iar cel de al doilea exemplar se detașează de la registru și se prezintă în contabilitate ca raport, împreună cu documentele anexate.
Pentru evidența zilnică a încasărilor și eliberărilor, cît și a soldului de numerar restant, casierul entității întocmește darea de seamă privind situația casieriei ( Anexa 69).
Ex: Conform dării de seamă a casierului din 31 martie 2010, în contabilitate s-a înregistrat urmatoarea formulă contabilă:
Debit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută natîonală’’ – la valoarea avansului încasat de la cumparatorul ,, Marcenco Sergiu’’ pentru livrarea ulterioară de mărfuri de 2550 lei
Credit cont 523 ,, Avansuri pe termen scurt primite’’, subcontul 5231 ,, Avansuri pe termen scurt primite din țară’’ – la suma avansului primit de 2550 lei
Pentru evidența mijloacelor în contul curent în valuta națională se utilizează contul 242. Însa, pentru a putea efectua operațiuni de depunere, de încasari și plăți, întreprinzătorii trebuie să inițieze procedura de deschidere a contului. Astfel, una dintre persoanele cu drept de semnătura ce va fi indicată în fișa cu specimente de semnături, prezintă copiile legalizate notarial a urmatoarele documente: cererea de deschidere a contului, fișa cu specimente de semnături și amprenta ștampilei, copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia documentului recunoscut ca atare, copia extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice, copia actului de indentitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea contului.
Tranzacțiile se efectuează în baza următoarelor documente: dispoziție de plată, dispoziție de plată trezorială, dispoziție de plată acceptată. După fiecare tranzacție întreprinderea primește de la bancă extras de cont ( Anexa 70 ) cu anexarea tuturor documentelor în baza cărora a fost întocmit acest extras. Extrasul de cont permite verificarea egalității soldului final debitor de pe contul contabil din registrul contabil cu soldul final pe contul bancar indicat în ultimul extras de cont.
Contul curent în valută națională poate fi completat cu mijloace încasate de la clienti prin virament ( eliberindu-se copia ordinului de plată al plătitorului – Anexa 71), sau din casierie prin prezentarea ordinului de încasare ( Anexa 72 ).
Ex: Conform copiei ordinului de plată emis la data de 05 februarie 2010, în contul curent al SA
,, AZURIT’’ s-a transferat suma de 143199 lei pentru producția livrată.
Debit cont 242 ,, Conturi curente în valută națională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace bănești nelegate’’ – la valoarea încasată a producției livrate de 143199 lei
Credit cont 611 ,,Venituri din vînzări’’, subcontul 6111 ,,Venituri din vînzarea produselor’’ – la valoarea producției vîndute de 143199 lei
Ex: În baza ordinului de încasare a numerarului nr.1003311156100000, contul curent în valută națională al societății ,, AZURIT’’ a fost completat cu 320000 lei.
Debit cont 242 ,, Conturi curente în valută națională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace bănești nelegate’’ – la valoarea sumei încasate de 320000 lei
Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută natîonală’’ – la suma de 320000 lei
Virarea mijloacelor din cont curent în valută națională este însoțită de ordinul de plată ( Anexa 73 ).
Ex: În baza ordinului de plată nr.170, la data de 08 aprilie 2010 a fost achitată datoria față de Union Fenosa pentru energia electrica consumată în valoare de 74523.15 lei.
Debit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211 ,, Facturi de achitat în țară’’ – la valoarea datoriei pentru energia consumata de 74523.15 lei
Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută națională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace bănești nelegate’’ – la valoarea datoriei achitate de 74523.15 lei
Totadată în Creditul acestui cont se reflectă și suma necesară pentru procurarea de valuta straină.
Ex: În extrasul de cont în valută națională de la 30 martie 2010 se observă ca s-a procurat 3150 de USD, echivalentul căruia în lei conform cursului stabilit de banca comerciala a fost de 12.4800 lei/1 USD, iar de BNM de 12.4168 lei/1 USD.
Debit cont 243 ,, Conturi curente în valuta străină’’, subcontul 2431 ,, Conturi valutare în țară’’ – la valoarea valutei achiziționate la cursul oficial în suma de 39112.92 lei ( 3150 USD x 12.4168 lei/1 USD )
Pîna la recepționarea facturii de expediție de la bancă, contabilii SA ,, AZURIT’’ reflectă diferența negativă de curs valutar nu la contul 7223 ,, Cheltuieli privind diferențele de curs valutar’’, ci la contul 5393 ,, Datorii pe termen scurt față de alți creditori’’.
Debit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt față de alți creditori’’ – la diferența de curs aferent procurării de valută în suma de 199.08 lei ( 39312 lei – 39112.92 lei )
După recepționarea facturii de expediție a băncii, contabilii uzinei ,,AZURIT’’ trec diferența de curs valutar la cheltuieli generale și administrative.
Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută națională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace bănești nelegate’’ – la valoarea valutei achiziționate la cursul stabilit de banca comercială în suma de 39312 lei ( 3150 USD x 12.4800 lei/1 USD )
Este necesar de menționat că pentru serviciile prestate de bancă, titularul de cont achită comision. Marimea comisionului la fel este reflectată în extrasul de cont curent în valuta natională.
Ex: În conformitate cu extrasul de cont în valută națională de la 30 martie 2010, s-a reținut un comision pentru serviciile bancare în valoare de 18 lei.
Debit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt față de alți creditori’’ – la suma comisionului reținut de 18 lei
Dupa primirea facturii de expediție, valoarea comisionului reținut se trece la cheltuieli generale și administrative.
Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută națională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace bănești nelegate’’ – la suma comisionului achitat de 18 lei
Pentru evidența disponibilităților în valută se utilizeaza contul 243 ,, Conturi curente în valută străină’’. Tranzacțiile din contul dat sunt reflectate în extrasul de cont curent în valută străină ( Anexa 74 ). La inițierea tranzacțiilor în valută străină, întreprinderile procură valută prezentînd cererea de cumpărare a valutei ( Anexa 75 ). Acest act include informația cu privire la data procurării, denumirea valutei, cantitatea de valută, cursul de schimb oficial și cel stabilit de banca comercială.
Ex: În urma prezentării la data de 30 martie 2010 a cererii de cumpărare a valutei nr.38, s-a procurat 3150 USD.
Debit cont 243 ,, Conturi curente în valută străină’’, subcontul 2431 ,, Conturi valutare în țară’’ – la valoarea valutei achiziționate la cursul oficial în sumă de 39112.92 lei ( 3150 USD x 12.4168 lei/1 USD )
Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută națională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace bănești nelegate’’ – la suma achitată pentru achiziționarea de valută străină în valoare de 39112.92 lei
Virarea de valută străină este însoțită de emiterea ordinului de plată în valută străină ( Anexa 76 ).
Ex: În baza ordinului de plată în valută străină nr.16 din 30 martie 2010, s-a virat mijloace bănești în vederea stingerii datoriei în mărime de 70% față de furnizor pentru materia primă primită.
Debit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5212 ,, Facturi de achitat în străinătate’’ – la valoarea materiei prime procurate în mărime de 70% în suma de 39112.92 lei ( 3150 USD x 12.4168 lei/1 USD-cursul oficial )
Credit cont 243 ,, Conturi curente în valută străină’’, subcontul 2431 ,, Conturi valutare în țară’’ – la suma de 39112.92 lei
În componența investițiilor pe termen scurt se include obligațiuni și alte hîrtii de valoare cu termenul de deținere mai mic de un an de zile. Contabilitatea investițiilor pe termen scurt se ține în conformitate cu Standardul național de contabilitate 25 ,, Contabilitatea investițiilor’’ ( S.N.C. 25 ) și Standardul național de contabilitate 28 ,, Contabilitatea investițiilor în întreprinderile asociate’’ ( S.N.C. 28 ).
Contabilitatea acestor investiții se reflectă în următoarele conturi: 231 ,, Invesții pe termen scurt în părți nelegate’’, 232 ,, Investiții pe termen scurt în părți legate’’, 233 ,, Diminuarea valorii investițiilor pe termen scurt’’.
În conformitate cu S.N.C. 25, investițiile pe termen scurt se reflectă în bilanț la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare și valoarea de piață. Valoarea de bilanț a acestora se determina după una din următoarele metode:
a) în ansamblu pe portofoliul de investiții;
b) pe categoriile investițiilor;
c) pe fiecare investiție concreta.
Contabilitatea altor operațiuni ce țin de investițiile pe termen scurt se ține similar investițiilor pe termen lung ce a fost descrisă in subcapitolul 3.3 al prezentei lucrări. Trebuie de menționat că în perioada analizată, SA ,, AZURIT’’ nu a înregistrat astfel de active.
3.10. Contabilitatea capitalului propriu
Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finanțare a activității economico-financiare a unității economice și poate fi determinat ca diferență dintre activele întreprinderii și datoriile acesteia.
Marimea și modul de formare al capitalului propriu este reglementat de urmatoarele acte normative:
Codul fiscal;
Legea RM „Cu privire la Societatile pe Actiuni”, nr.1134-XIII din 02.04.1997;
Standardele naționale de contabilitate, în special: S.N.C. 12 „Contabilitatea impozitului pe venit”; S.N.C. 13 „ Activele nemateriale”; S.N.C. 16 „ Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”; S.N.C. 17,, Contabilitatea arendei’.
În conformitate cu Planul de conturi contabile al activității economico-financiare, capitalul propriu în componența sa cuprinde: capital statutar, capital suplimentar, capital nevărsat, capital retras, rezerve, profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ), capital secundar și rezultat financiar total. Conform prevederilor Politicii de contabilitate a SA ,, AZURIT’’, capitalul său propriu este compus din capital statutar și profit nerepartizat ( pierdere neacopeită ) a anului de gestiune și a anilor precedenți.
Capitalul statutar constituie aportul proprietarilor în patrimoniul întreprinderii. Acest aport se depune în contul achitării cotelor de participație și se reflectata în contabilitate în momentul înregistrării de stat a întreprinderii pentru a asigura activitatea statutară a întreprinderii. Modul de formare a capitalului statutar este reglementat de acte legislative ai R. Moldova și actele de constituire a întreprinderii. Aporturile în capitalul statutar pot fi: mijloace bănești, hîrtii de valoare plătite în întregime, alte bunuri. Conform Planului de conturi contabile al SA ,, AZURTIT’’ și/sau Raportului său financiar, capitalul statutar al entității are mărimea de 10000000 lei, adică 500000 acțiuni cu cîte 20 lei o acțiune.
Pentru generalizarea informației privind situația și mișcarea capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311 ,, Capital statutar’’. În Credit cont 311 se reflectă formarea și majorarea capitalului, iar în Debit – mișcorarea ( anularea acțiunilor ).
Ex: La entitatea ,, AZURIT’’ capitalul statutar a fost depus în mărime de 10000000 lei sub formă de mijloace bănești:
Debit cont 242 ,, Conturi curente în valută națională’’, subcontul 2422 ,, Mijloace bănești legate’’ – la suma aportului depus în valoare de 10000000 lei
Credit cont 311 ,, Capital statutar’’- la valoarea capitalului format de 10000000 lei
Mărimea capitalului statutar poate fi modificată numai conform deciziei Adunării generale a acționarilor, însa pe parcursul perioadei analizate, la entitatea ,, AZURIT’’ nu s-au înregistrat astfel de modificări.
Capitalul suplimentar este compus din diferențe dintre valoarea nominală și cea efectivă aferentă aportului de capital social, cît și diferențe de curs aferente aporturilor valutare în capitalul statutar. Pentru evidența capitalului suplimentar este prevăzut contul de pasiv 312 ,, Capital suplimentar’’. În Credit cont 312 se reflectă diferența de curs favorabilă aferentă mijloacelor depuse în capitalul statutar, diferența pozitivă dintre valoarea propriilor acțiuni vîndute și valoarea nominală a lor, iar Debitul acestui cont reflectă diferența negativă dintre valoarea nominală a acțiunilor și cea de piață în cazul emiterii ( plasarii ), micșorarea capitalului statutar ca rezultat a majorării valorii propriilor acțiuni răscumpărate.
Capital nevărsat include sumele aporturilor la capital neachitate. Pentru avidența acestuia se utilizează contul de pasiv 313 ,, Capital nevărsat’’. În Credit cont 313 se reflectă mărimea aportului nedepus în capitalul statutar al organizației sau depunerea acestuia în cont provizoriu în momentul înregistrării organizației. În Debit cont 313 se reflectă vărsarea aportului în capital ( înregistrarea entității ), emiterea de acțiuni, constatarea majorării capitalului suplimentar ca rezultat a diferenței pozitive dintre valoarea nominală și cea venală a acțiunilor plasate.
Capital retras reprezintă valoarea acțiunilor proprii răscumpărate de întreprindere de la proprii acționari. Acesta se ține la evidența contabilă cu ajutorul contului de pasiv 314 ,, Capital retras’’. În Credit cont 314 se reflectă anularea propriilor acțiuni răscumpărate, iar în Debit – răscumpărarea acțiunilor în limita valorii acestora.
În corespundere cu legislația în vigoare (Legea cu privire la Societățile pe acțiuni), agenții economici sunt obligați să creeze rezerve, care se tratează ca o măsura de precauție pentru înlaturarea dereglărilor în desfășurarea normală a activității financiare și de producție. În ansamblu rezervele întreprinderii din componența capitalului propriu se divizează in 3 categorii: rezerve stabilite de legislație, rezerve prevăzute de statut și alte rezeve. Din prima grupă fac parte rezervele, a căror mărime, surse de formare și scopuri de utilizare sunt stabilite de legislația în vigoare. Societățile pe acțiuni sunt obligate sa creeze capital de rezervă care trebuie să constituie 15% din mărimea capitalului statutar. Grupa a doua cuprinde rezervele, a căror creare, scop și mărime sunt prevăzute de statutul întreprinderii (rezerve pentru dezvoltarea producției întreprinderii). Din categoria altor rezerve fac parte rezervele, a căror creare nu este prevăzuta de statut, dar este efectuată conform deciziei Adunării generale a acționarilor sau a altui organ autorizat de conducere. Pentru evidența acestor rezerve sunt utilizate următoarele conturi contabile de pasiv: 321 ,, Rezerve prevăzute de legislație’’, 322 ,, Rezerve prevăzute de statut’’, 323 ,, Alte rezerve’’. SA ,, AZURIT’’ a înregistrat rezerve prevazute de legislație și alte rezerve.
Ex: Pentru anul 2009, SA ,, AZURIT’’ a format rezerve prevăzute de legislație și alte rezerve din contul profitului nerepartizat al anilor precedenți în valoare de 13786 lei și 4822548 lei.
1) Debit cont 332 ,, Profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedenți’’, subcontul 3321 ,, Profit nerepartizat al anilor precedenți’’ – la valoarea rezervei formate de 13786 lei
Credit cont 321 ,, Rezerve prevăzute de legislație’’ – la valoarea rezervei prevăzute de legislație formate de 13786 lei
2) Debit cont 332 ,, Profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedentî’’, subcontul 3321 ,, Profit nerepartizat al anilor precedentî’’ – la valoarea rezervei formate de 4822548 lei
Credit cont 323 ,, Alte rezerve’’ – la valoarea altor rezerve formate de 4822548 lei
Este necesar de spus că toate rezervele menționate mai sus se fac prin defalcările beneficiului net rămas la întreprindere după impozitare.
Profitul sau pierderdrea societății se stabilește în conformitate cu legislația în vigoare. Profitul nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedenți se reflectă în contabilitate separat pe anul curent de gestiune și precedent. Profitul net (pierderea netă) reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune după impozitare. Evidența sintetică a acestora se ține în conturile de pasiv 332 ,, Profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedentî’’ si 333 ,, Profit net ( pierdere netă ) al perioadei de gestiune’’. În Creditul acestor conturi se reflectă creșterea profitului, iar în Debit – creșterea pierderii sau/și utilizarea profitului.
Ex: La începutul anului 2009, profitul net al SA ,, AZURIT înregistrat în 2008 în valoare de 7083416 lei a trecut la categoria profitului nerepartizat.
Debit cont 333 ,, Profit net ( pierdere netă ) al perioadei de gestiune’’, subcontul 3331 ,, Profit net al perioadei de gestiune’’- la valoarea profitului net al perioadei de gestiune transmis la categoria profitului nerepartizat al anilor precedenți de 7083416 lei
Credit 332 ,, Profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedentî’’, subcontul 3321 ,, Profit nerepartizat al anilor precedenți’’ – la valoarea profitului net recepționat de 7083416 lei
Este necesar de menționat că în componența profitului ( pierderii ) net al perioadei de gestiune se include datele contului 351 „ Rezultat financiar total’’. Contul dat este de pasiv, și deci Creditul contului reflectă valoarea totală a veniturilor pe toate tipurile de activități, acumulate pe parcursul anului de gestiune, iar Debitul – suma totală de cheltuieli.
Ex: În baza Raportului de profit și pierderi ( Anexa 6 ) al uzinei ,, AZURIT’’ la finele anului 2009 s-a înregistrat un profit net în valoare de 454677 lei.
a ) închiderea la sfîrșitul anului conturile de venituri:
Debit cont 611 „ Venituri din vînzări’’ – 37124469 lei
Debit cont 612 „Alte venituri operaționale” – 2921815 lei
Debit cont 621 „Venituri din activitatea de investiții” – 0 lei
Debit cont 622 „ Venituri din activitatea financiară’’ – 179011 lei
Credit cont 351 „ Rezultatul financiar total’’ – 40225295 lei
închiderea la sfîrșitul anului a conturilor de cheltuieli:
Debit cont 351 „ Rezultatul financiar total’’ – 39710404 lei
Credit cont 711. „ Costul vînzărilor’’ – 31053755 lei
Credit cont 712 „ Cheltuieli comerciale’’ – 577260 lei
Credit cont 713 „ Cheltuieli generale și administrative’’ – 4057379 lei
Credit cont 714 „ Alte cheltuieli operaționale’’ – 2241273 lei
Credit cont 721 „Cheltuieli ale activității de investiții” – 0 lei
Credit cont 722 „ Cheltuieli ale activității financiare’’ – 1780737 lei
determinarea soldului creditor al contului 351 ( PPGPI ):
Credit cont 351 – Debit cont 351( 40225295 lei – 39710404 lei = 514891 lei )
determinarea profitului net al perioadei de gestune:
soldul creditor al contului 351 – cheltuieli privind impozitul pe venit ( 514891 lei – 60214 lei = 454677 lei )
Reflectarea în conturi contabile a formării profitului net al perioadei de gestiune:
Debit cont 351 „ Rezultatul financiar total’’ – la valoarea cheltuielilor privind impozitul pe venit de 60214 lei
Credit cont 731 ,, Cheltuieli ( economii ) privind impozitul pe venit’’ – la valoarea impozitului pe venit închis la rezultatul financiar de 60214 lei
2) Debit cont 351 „ Rezultatul financiar total’’ – la valoarea profitului net al perioadei de gestiune calculat în suma de 454677 lei
Credit cont 333 „ Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune’’, subcontul 3331 ,, Profit net al perioadei de gestiune’’ – la valoarea profitului net de 454677 lei
Decizia de repartizare a profitului net este luată de către Adunarea generală a asociaților. Profitul net poate fi folocit în următoarele scopuri:
acoperirea pierderii din anii precedenți;
formarea capitalului de rezervă;
investirea în vederea dezvoltării producției;
premierea lucrătorilor.
Capitalul secundar este considerat o parte componentă a capitalului propriu și cuprinde-n
componența sa: diferențe din reevaluarea activelor pe termen lung și subvenții. Modul de determinare a diferențelor din reevaluarea activelor pe termen lung este reglementat de S.N.C 16 și S.N.C. 25. Pentru evidența acestor diferențe este destinat contul de pasiv 341 ,, Diferențe din reevaluarea activelor pe termen lung’’. În Credit cont 341 se reflectă sumele pozitive rezultate din reevaluare, iar în Debit – sumele negative.
Ex: În baza Raportului privind fluxul capitalului propriu și a datelor din (Anexa 77 ) a fost întocmită urmatoarea înregistrare contabilă privind rezultatul negativ al reevaluarii activelor materiale pe termen lung:
Debit cont 341 ,, Diferențe din reevaluarea activelor pe termen lung’’, subcontul 3412 ,, Diferențe din reevaluarea activelor materiale pe termen lung’’ – la valoarea diferenței din reevaluare de 413611.15 lei
Credit cont 123 ,, Mijloace fixe’’ – la valoarea de 413611.15 lei
Subvențiile reprezintă asistența acordată întreprinderilor de către guvern sau alte organisme ale statului. Modul de determinare și clasificare este reglementat de Standardul national de contabilitate 20 ,, Contabilitatea subvențiilor de stat și publicitatea asistenței de stat’’ (S.N.C. 20 ). Acestea pot fi primite sub formă bănească și/sau materială. Scopul poate fi: finanțarea investițiilor, acoperirea diferenței dintre costul producției și prețul de vînzare ș.a. Evidența sintetică a subvențiilor se ține la contul de pasiv 342. Este necesar de remarcat că la bunurile primite în calitate de subvenții și contabilizate la contul 342 nu figurează TVA. SA ,, AZURIT’’ nu a înregistrat subvenții nici în perioada analizată, nici anterior.
Contabilitatea datoriilor
Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii față de furnizorii pentru bunurile procurate și serviciile prestate, față de stat privind plata impozitelor și taxelor, față de alte persoane juridice și fizice. Contabilitatea datoriilor este reglementată de careva acte legislativ-normative, și anume: Legea RM cu privire la „Leasing” nr.59-XVI din 28.04.2005; Standardul național de contabilitate 13 „Activele nemateriale” (S.N.C. 13); Standardul național de contabilitate 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” (S.N.C. 16); Standardul național de contabilitate 17,, Contabilitatea arendei’’ (S.N.C. 17); Standardul național de contabilitate 23 ,, Cheltuieli privind împrumuturile” (S.N.C. 23); Standardul național de contabilitate 21 ,, Efectele variațiilor cursurilor valutare’’ ( S.N.C. 21 ); Standardul național de contabilitate 18 ,, Venitul’’ ( S.N.C. 18 ); Codul muncii; Codul civil al RM; Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002; Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010; Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr.1593-XV din 26.12.2002; Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2010.
În contabilitate și în rapoartele financiare, datoriile se clasifică dupa următoarele criterii:
După conținutul economic: datorii financiare, datorii comerciale, datorii calculate;
În funcție de termenul de achitare: datorii pe termen lung și datorii pe termen scurt.
Datoriile financiare cuprind credite bancare și împrumuturi, care se divid în credite și împrumuturi pe termen lung și scurt. Evidența acestor datorii se ține cu ajutorul conturilor de pasiv, ca: 411 ,, Credite bancare pe termen lung’’, 412 ,, Credite bancare pe termen lung pentru salariați’’, 413 ,, Împrumuturi pe termen lung’’, 414 ,, Alte datorii financiare pe termen lung’’, 511 ,, Credite bancare pe termen scurt’’, 512 ,, Credite bancare pe termen scurt pentru salariați’’, 513 ,, Împrumuturi pe termen scurt’’, 516 ,, Alte datorii financiare pe termen scurt’’. În Creditul acestor conturi se reflectă sumele creditelor și împrumuturilor primite, iar Debitul – rambursarea lor.
Pentru a putea beneficia de credite bancare pe termen lung sau/și pe termen scurt, persoanele juridice rezidente în R.Moldova trebuie să prezinte la bancă urmatoarele documenete: cererea în care se indică denumirea, adresa solicitantului, termenul, suma creditului, scopul și garanția acordată; Bilanțul contabil; Raportul de profit și pierderi; Business plan ș.a. Creditul se acordă în baza negocierilor cu banca comercială în funcție de situația economico-financiară și a garanțiilor materiale. În baza analizei pachetului de documente, lucrătorii din secția de credite a bancii iau decizii referitoare la acordarea creditului. Dacă se decide acordarea creditului solicitat, atunci se deschide un cont de credit personal și se încheie acordul ( contractul ) de creditare și contractul cu privire la garanții. În contractul de creditare se reflectă drepturile și obligațiile părților, termenul de acordare, mărimea dobînzii, termenul de achitare a dobînzii ( lunar, trimestrial, semestrial sau anual ), termenul de rambursare a creditului, sancțiunile în caz de nerambursare. Totodată, banca întocmește și prezintă debitorului graficul plăților în care se indică rata dobînzii și a comisionului exprimată în procente, suma creditul rambursat în rate, mărimea dobînzii și a comisionului achitată lunar, suma restantă a creditului. În general, procedura de acordare a creditului bancar include: 1) solicitarea creditului, prezentînd pachetul de documente; 2) negocierea și aprobarea creditului; 3) analiza situației economico-financiare a solicitantului; 4) derularea creditului, acordarea și rambursarea; 5 )controlul și supravegherea băncii.
Odată ce solicitantul juridic beneficiază de creditul bancar, acesta îl contabilizează urmărind urmatoarele momente: 1) gajarea bunurilor; 2 )apariția datoriei financiare pe termen lung și scurt; 3 ) reflectarea cheltuielilor privind dobînda calculată; 4 ) reflectarea cheltuielilor anticipate pentru comisionul lunar calculat privind gestiunea portofoliului de credit; 5 ) reflectarea la sfîrșitul anului de gestiune a plăților anticipate pe termen scurt și formarea provizioanelor privind dobînda sau penalitățile de întîrziere, în caz că aceasta se practică la întreprindere; 7) scoaterea de sub gaj a activelor și stornarea provizioanelor nefolosite în cazul rambursării creditului.
Ex: SA ,, AZURIT’’ în anul 2009 a beneficiat de un credit bancar pe un termen de 6 luni de la Mobiasbank în valoare de 547427 lei. Rata dobînzii anuală aferentă creditului primit este de 25%. Dobînda se achită lunar. Creditul se rambursează la sfîrșitul termenului de acordare a creditului.
1) Debit cont 242 ,, Conturi curente în valută națională’’ – la suma creditului bancar încasat de 547427 lei
Credit cont 511 ,, Credite bancare pe termen scurt’’, subcontul 5111 ,, Credite bancare pe termen scurt în valută națională’’ – la valoarea creditului bancar solicitat de 547427 lei
Mărimea lunară a dobînzii se calculează după urmatoare formulă matematică:
Suma creditului x rata dobînzii în procente x nr. de zile în luna 547427x
Dobînda lunara = ––––––––––––––––––––––––––– = –––––-
365 sau 366 zile x 100 365 zile x
x 25% x 30 zile ( aprilie )
––––––––––- = 5084.12 lei/luna
x 100
Mărimea totală a dobînzii pe 6 luni = Dobînda lunara x nr. luni de deținere a creditului bancar = 5084.12 lei/luna x 6 luni =30504.70 lei
2) Debit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt față de alți creditori’’ – la suma dobînzii lunare reținute în valoare de 5084.70 lei
Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută națională’’ – la valoarea plății lunare a dobînzii de 5084.70 lei
3) Debit cont 714 ,, Alte cheltuieli operaționale’’, subcontul 7145 ,, Cheltuieli privind dobînzile pentru credite și împrumuturi’’ – la valoarea cheltuielilor perioadei de gestiune aferente dobînzii lunare calculate de 5084.70 lei
Credit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt față de alți creditori’’ – la valoarea dobînzii lunare calculate aferentă creditului bancar în suma de 5084.70 lei
Modul de contabilizare a calculării și reținerii comisionului pentru serviciile prestate de bancă este similar celui de calculare și achitare a dobînzii. În literatura de specialitate, dobînda și comisionul total calculat aferent creditului încasat se reflectă ca cheltuieli anticipate curente, care apoi se constată ca cheltuieli ale perioadei de gestiune, iar plata lunară a acestoră se reflectă ca alte creanțe pe termen scurt, ce ulterior în momentul recepționarii facturii de expediție privind serviciile financiare prestate de banca comercială micșorează datoria față de bancă pentru dobînda și comisionul total calculat la suma dobînzii și comisionului lunar achitat.
4 ) Debit cont 511 ,, Credite bancare pe termen scurt’’, subcontul 5111 ,, Credite bancare pe termen scurt în valută națională’’ – la valoarea creditului bancar rambursat de 547427 lei
Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută națională’’ – la suma creditului bancar rambursat de 547427 lei
Este necesar de menționat că la acordarea creditelor și împrumuturilor cu dobînda pentru procurarea activelor pe termen lung, construcția lor, dobînda calculată pîna la darea în exploatare a acestor active se va include în costul lor.
Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii față de furnizorii pentru activele procurate, avansurile primite ,etc.
Pentru evidența sintetică a datoriilor comerciale sunt utilizate conturile de pasiv: 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 ,, Datorii pe termen scurt față de părțile legate’’, 523 „Avansuri pe termen scurt primite”. Evidența analitică a datoriilor comerciale se ține pe fiecare furnizor, antreprenor, creditor, pe termene de apariție și de stingere a datoriilor.
Documentul de baza ce justifica apariția datoriilor privind facturile comerciale servește factura fiscală.
Ex: La 06 aprilie 2010, SA ,,AZURIT’’ a achiziționat 10 furtune de la SRL ,,Stefsorta’’ în valoare de 800 lei inclusiv TVA ( Anexa 78 ).
Debit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea materialelor achiziționate fără TVA de 666.67 lei
Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent costului de procurare a materialelor în valoare de 133.33 lei
Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211 ,, Facturi de achitat în țară’’ – la valoare de achiziție a materialelor inclusiv TVA de 800 lei
Creanțele privind facturile comerciale pot fi stinse ca urmare a achitării datoriei din contul mijloacelor bănești, din contul creanței comerciale, din contul creditelor ș.a.
Ex: În conformitate cu datele decontului de avans nr. 48 ( Anexa 79 ) emis la data de 07 aprilie 2010, din contul titularului de avans a fost achitată datoria față de SRL ,,Stefsorta’’ privind materialele achiziționate în baza facturii fiscale SW2770290.
Debit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211 ,, Facturi de achitat în țară’’ – la valoare totala a datoriei inclusiv TVA față de furnizor de 800 lei
Credit cont 532 ,, Datorii față de personal privind alte operații’’, subcontul 5321 ,, Datorii față de titularul de avans’’ – la valoarea datoriei totale privind materialele procurate de 800 lei
Este necesar de menționat, că în cazul decontării cu nerezidenții apar diferențe de curs valutar atît pozitive, cît și negative. În cazul achizitîonarii activelor pe termen lung și/sau scurt, diferențele de curs pentru activele pe termen lung se includ în costul lor pîna la darea în exploatare, iar pentru cele curente pîna la determinarea costului lor de procurare. În cazul în care se încheie contract în valuta străină, diferențele de curs ce apar nu se consideră ca diferențe de curs, ci ca o ajustare a prețului.
Evidența analitică și sintetică privind decontările cu furnizorii este prevăzută în ( Anexa 80 ).
Pentru evidența avansurilor pe termen scurt primite este destinat contul 523 ,, Avansuri pe termen scurt primite’’. Acesta cuprinde în componența sa avansuri primite din țară și din străinătate.
Ex: Conform ( Anexa 69 ), la 31 martie 2010, în contabilitatea uzinei ,, AZURIT’’ s-a înregistrat urmatoarea formulă contabilă:
1) Debit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută națională’’ – la valoarea avansului încasat de la cumparatorul ,, Marcenco Sergiu’’ pentru livrarea ulterioară de mărfuri de 2550 lei
Credit cont 523 ,, Avansuri pe termen scurt primite’’, subcontul 5231 ,, Avansuri pe termen scurt primite din țară’’ – la suma avansului primit de 2550 lei
2) Debit cont 225 ,, Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul’’, sucontul 2252 ,, Creanțe pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugată’’ – la valoarea TVA aferenta avansului primit de 425 lei ( 2550 lei : 6 )
Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent avansului primit de 425 lei
3) Debit cont 523 ,, Avansuri pe termen scurt primite’’, subcontul 5231 ,, Avansuri pe termen scurt primite din țară’’ – la valoarea diminuării creanței privind realizarea producției finite în mărimea avansului primit de 2550 lei
Credit cont 221 ,, Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211 ,, Facturi de primit din țară’’ – la valoarea decontării în limita avansului primit de 2550 lei
4) Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferentă avansului primit trecută-n cont în mărime de 425 lei
Credit cont 225 ,, Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul’’, sucontul 2252 ,, Creanțe pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferentă avansului primit trecută-n cont în mărime de 425 lei
Pentru evidența datoriilor față de personal sunt destinate următoarele conturi de pasiv: 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’ și 532 ,, Datorii față de personal privind alte operații’’.
În Credit cont 531 se reflectă salariul calculat angajaților întreprinderii, iar în Debit – sumele achitate și reținute. Din cele expuse ne dăm seama că procesul de salarizare este compus din două etape: calcularea și achitarea plăților salariale. Calcularea salariului se reflectă la unul din conturile de consumuri și cheltuieli, în funcție de destinația serviciului prestat de angajat.
Ex: Conform ( Anexa 81 ), salariul calculat pentru aprilie 2010 membrului administrației SA ,, AZURIT’’ Apostol Victor Mircea a fost de 5221.56 lei.
I. Calcularea salariului angajatului Apostol Victor Mircea:
1) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale și administrative’’, subcontul 7133 ,, Cheltuieli de întreținere a personalului administrativ și de conducere’’ – la suma salariului calculat de 5221.56 lei
Credit cont 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,, Datorii privind retribuirea muncii’’ – la suma salariului datorat angajatului de 5221.56
2) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale și administrative’’, subcontul 7134 ,, Impozite, taxe și plăți, cu excepția impozitului pe venit’’ – la valoarea contribuției de asigurări sociale datorată de angajator în suma de 1200.96 lei ( 5221.56 lei x 23%)
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5331 ,, Datorii față de Fondul social’’ – la suma datoriei privind asigurările sociale datorate statului de 1200.96 lei
3) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale și administrative’’, subcontul 7134 ,, Impozite, taxe și plăți, cu excepția impozitului pe venit’’ – la suma contribuției de asigurări medicale ce este suportată de patron în mărime de 182.75 lei ( 5221.56 lei x 3,5%)
Credit cont 535 ,, Datorii preliminate’’, subcontul 5353 ,, Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asistența medicală’’ – la suma contribuției de asigurări medicale ce urmează a fi achitată de angajator de 182.75 lei
4) Debit cont 227 ,, Creanțe pe termen scurt ale personalului’’, subcontul 2275 ,, Creanțe pe termen scurt ale personalului privind alte operații’’ – la mărimea fondului de pensii de la salariul calculat în valoare de 313.29 lei ( 5221.56 lei x 6%)
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5331 ,, Datorii față de Fondul social’’ – la suma fondului de pensii calculat de la salariu în mărime de 313.29 lei
II. Eliberarea salariului:
1) Debit cont 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,, Datorii privind retribuirea muncii’’ – la suma salariului îndreptat spre plată de 5221.56 lei
Credit cont 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5312 ,, Datorii față de deponenți’’ – la suma salariului spre plată în mărime de 5221.56 lei
2) Debit cont 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5312 ,, Datorii față de deponenți’’ – la mărimea reținerii privind fondul de pensie aferent salariul calculat de 313.29 lei
Credit cont 227 ,, Creanțe pe termen scurt ale personalului’’, subcontul 2275 ,, Creanțe pe termen scurt ale personalului privind alte operații’’ – la mărimea fondului de pensii reținut din salariul angajatului de 313.29 lei
3) Debit cont 535 ,, Datorii preliminate’’, subcontul 5353 ,, Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asisțentă medicală’’ – la mărimea datoriei constatate față de buget privind contribuția obligatorie de asigurare medicală achitată de angajator de 182.75 lei
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5333 ,, Datorii privind asigurarea medicală’’ – la mărimea contribuției obligatorie de asigurare medicală achitată de angajator de 182.75 lei
4) Debit cont 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5312 ,, Datorii față de deponenți’’ – la suma reținuta a contribuției obligatorie de asigurare medicală din salariul calculat al angajatului de 182.75 lei
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5333 ,, Datorii privind asigurarea medicală’’ – la mărimea datoriei față de buget privind contribuția obligatorie de asigurare medicală din salariul calculat al angajatului in suma de 182.75 lei
5) Debit cont 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5312 ,, Datorii față de deponenți’’ – la suma impozitului pe venit reținut al angajatului în mărime de 303.04 lei [2100 x 0,07 + ( 5221.56 lei – 675lei(scutire personala) – 182.75 lei – 313.29 lei- 2100 lei) x 0,08]
Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5347 ,, Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice’’– la suma impozitului pe venit reținut al angajatului în mărime de 303.04 lei
6) Debit cont 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5312 ,, Datorii față de deponenți’’ – la suma salariului restant achitat angajatului în mărime de 4422.48 lei ( 5221.56 lei – 182.75 lei – 313.29 lei -303.04 lei )
Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută națională’’ – la suma salariului eliberat din casieria întreprinderii în valoare de 4422.48 lei
Analizînd exemplul de mai sus observăm că, concomitent cu reflectarea datelor privind modul de calculare al salariului, se reflectă și modul de calculare și reținere a principalelor contribuții datorate statului. Informația referitoare la toate contribuțiile ce urmează a fi vărsate în bugetul de stat, suportate ațit de angajator, cît și de angajat pe parcursul anului 2010 este reflectată în (Anexa 82) și ( Anexa 83).
Trebuie de menționat că rata impozitului pe venit al persoanelor juridice pentru anul 2010 rămîne zero. Însa există situații în care întreprinderea înregistrează cheltuieli amînate privind impozitul pe venit.
Ex: În conformitate cu Raportul de profit și pierderi al SA ,, AZURIT’’, pentru anul 2009 s-au înregistrat cheltuieli privind impozitul pe venit în mărime de 60214 lei.
Debit cont 731 ,, Cheltuieli ( economii ) privind impozitul pe venit’’ – la suma impozitului pe venit calculat și înregistrat în mărime de 60214 lei
Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5341 ,, Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice’’ – la mărimea datoriei față de buget privind impozitul pe venit înregistrat și calculat în valoare de 60214 lei
Datele din conturile claselor IV si V se trec la sfîrșitul lunii în Cartea mare și se reflectă în capitolul IV și respectiv V al Bilanțului contabil.
3.12. Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor și a veniturilor
Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor și prestarea serviciilor în scopul obținerii venitului. Acestea sunt nemijlocit legate de procesul de producție, își găsesc întruchipare materială în stocurile producției finite și produselor în curs de execuție, la finele perioadei de gestiune se reflectă în bilanțul contabil ca active și nu se iau în calcul la determinarea rezultatului financiar al întreprinderii.
Contabilitatea consumurilor este reglementată în principal de Standardul național de contabilitate 3 ,, Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii’’ ( S.N.C. 3 ).
În conformitate cu Planul de conturi contabile ai activității economico-financiare, consumurile se țin la evidență cu ajutorul conturilor clasei a opta a contabilității de gestiune. În Debitul acestor conturi se reflectă acumularea consumurilor, iar în Credit – fie repartizarea, fie determinarea costului efectiv al producției fabricate. După prevederile Planului de conturi al SA ,, AZURIT’’ ( Anexa 84 ), consumurile de producție se clasifică în: 811 ,, Activități de bază’’, 812 ,, Activități auxiliare’’, 813 ,, Consumuri indirecte de producție’’, 814 ,, Consumuri privind instalările’’. Conturile enumerate cuprind subconturi: 8111 ,, Consumuri directe materiale’’, 8112 ,, Consumuri directe privind retribuirea muncii’’, 8113 ,, Contribuțiile pentru asigurările și protecția socială’’, 8114 ,, Consumuri indirecte de producție’’, 8122 ,, Consumuri privind retribuirea muncii’’, 8123 ,, Contribuții pentru asigurările și protecția socială’’, 8131 ,, Uzura și cheltuieli privind repararea și întreținerea mijloacelor fixe de producție’’, 8133 ,, Întreținerea personalului administrativ și de deservire a subdiviziunilor de producție’’, 8134 ,, Protecția muncii și tehnica securității’’, 8136 ,, Întreținerea pazei și cheltuieli privind asigurarea securității antiincendiare din subdiviziunile de producție’’, 8138 ,, Alte consumuri indirecte de producție’’, 8141 ,, Materiale instalatori’’, 8142 ,, Instalarea’’, 8143 ,, Consumuri indirecte’’.
Datele generale despre consumurile acumulate de către secțiile de producție a SA ,, AZURIT’’ în luna februarie 2010 sunt reflectate în ( Anexa 85 ). Conform căreia pot fi înregistrate urmatoarele formuli contabile:
1) Debit cont 811 ,, Activități de bază’’, subcontul 8111 ,, Consumuri directe materiale’’- la valoarea materialelor consumate în procesul de producție în valoare de 381921.50 lei
Credit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea materialelor consumate de 381921.50 lei
2) Debit cont 811 ,, Activități de bază’’, subcontul 8112 ,, Consumuri directe privind retribuirea muncii’’ – la valoarea salariului calculat muncitorilor implicați în procesul de producție de 72393.58 lei
Credit cont 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,, Datorii privind retribuirea munci’’ – la valoarea salariului calculat în mărime de 72393.58 lei
3 ) Debit cont 811 ,, Activități de bază’’, subcontul 8113 ,, Contribuțiile pentru asigurările și protecția socială’’ – la valoarea contribuțiilor datorate statului aferent salariului calculat muncitorilor suportate de organizație în suma de 19068.65 lei
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’ – la valoarea totală a asigurărilor calculate de 19068.65 lei
4 ) Debit cont 813 ,, Consumuri indirecte de producție’’, subcontul 8131 ,, Uzura și cheltuieli privind repararea și întreținerea mijloacelor fixe de producție’’ – la valoarea uzurii mijloacelor fixe de producție calculate în mărime de 74251.40 lei
Credit cont 124 ,, Uzura mijloacelor fixe’’ – la valoarea uzurii acumulate de 74251.40 lei
Trebuie de menționat că în componența consumurilor indirecte de producție se includ consumuri variabile și constante de producție. Consumurile variabile sunt considerate consumuri ce-și modifică mărimea în același sens cu modificarea volumului fizic de producție, ex: consumuri directe materiale, salariale, energia electrică pentru funcționarea utilajului de producție e.t.c. Consumurile constante sunt consumuri a căror mărime rămîne neschimbată față de evoluția volumului fizic de producție, ex: uzura utilajelor de producție, asigurarea utilajului productiv, salariul paznicilor secției de producție e.t.c. Consumurile indirecte de producție variabile și constante se repartizează în conformitate cu capacitatea de producție. Dacă gradul de utilizare a capacității de producție depășește 100%, atunci consumurile indirecte constante se includ integral în costul producției, iar dacă gradul de utilizare a capacității de producție este mai mic decît 100%, consumurile constante se includ parțial în costul producției, iar restul se repartizează la cheltuielile perioadei. Gradul de utilizare reprezintă raportul procentual dintre capacitatea efectivă și cea normativă. Ca bază de repartizare a consumurilor indirecte de producție poate servi: salariul de bază, total consumuri directe materiale, valoarea materiei prime consumata, nr om/ore prestate. Coeficientul de repartizare se determină ca raportul dintre total consumuri indirecte de producție și total baza de repartizare. Conform prevederilor S.N.C. 3, consumurile indirecte variabile se includ integral în costul producției fabricate indiferent de nivelul utilizării efective a capacității de producție, pe cînd consumurile constante se includ în funcție de capacitatea normativă. Capacitatea normativă presupune nivelul mediu al producției obținute pe parcursul a cîtorva perioade de gestiune în cazul unor condiții normale de lucru. Dacă capacitatea efectivă de producție depășește capacitatea normativă de producție, atunci consumurile constante se includ integral în costul de producție, iar dacă capacitatea normativă este mai mare decît cea efectivă, atunci consumurile indirecte constante se repartzează în raport cu gradul de utilizare.
Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfășurării activității economico-financiare a întreprinderii și se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare (Anexa 6).
Conform Planului de conturi contabile ai activitatii economico-financiare, cheltuielile se împart în:
– cheltuieli ale activității operaționale;
– cheltuieli ale activității neoperaționale;
– cheltuieli privind impozitul pe venit.
Pentru evidența sintetică a cheltuielilor din activitatea operațională a întreprinderii sunt destinate conturile de activ ale clasei a 7 „ Cheltuieli”, și anume: 711 „ Costul vînzărilor”, 712 „ Cheltuieli comerciale”, 713 „ Cheltuieli generale și administrative”, 714 „ Alte cheltuieli operaționale’’. Pentru evidența sintetică a cheltuielilor din activitatea neoperațională a întreprinderii sunt destinate urmatoarele conturi sintetice: 721 „ Cheltuieli ale activității de investiții’’, 722 „ Cheltuieli ale activității financiare”, 723 ,, Pierderi excepționale’’. Iar pentru evidența sintetică a cheltuielilor privind impozitul pe venit este destinat contul 731 ,, Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit’’.
Pentru evidența sintetică a costului de vînzare, în contabilitatea întreprinderii se utilizează contul de activ 711 „Costul vînzărilor”.
Ex: În conformitate cu datele cuprinse în ( Anexa 85 ), în luna februarie 2010 contabilii uzinei ,, AZURIT’’au înregistrat urmatoarele formuli contabile aferente costului de vînzare a propriilor bunuri:
1) Debit cont 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7111 ,, Costul produselor finite vîndute’’ – la valoarea efectivă a produselor vîndute în mărime de 254305.01 lei
Credit cont 216 ,, Produse’’, subcontul 2161 ,, Produse finite’’ – la valoarea efectivă a producției livrate de 254305.01 lei
2) Debit cont 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7112 ,, Costul mărfurilor vîndute’’ – la valoarea efectivă a mărfurilor vîndute în mărime de 13039 lei
Credit cont 217 ,, Mărfuri’’ – la valoarea efectivă a mărfurilor realizate de 13039 lei
3) Debit cont 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7113 ,, Costul serviciilor prestate’’ – la costul efectiv al serviciilor prestate de 5368.32 lei
Credit cont 812 ,, Activități auxiliare’’ – la valoarea efectivă a serviciilor prestate de secția auxiliară în sumă de 5368.32 lei
Pentru generalizarea și evidența informației privind procesul de desfacere a produselor, se utilizează contul sintetic 712 „Cheltuieli comerciale” indicat în ( Anexa 85 ).
Debit cont 712 „Cheltuieli comerciale”, subcontul 7124 ,, Cheltuieli privind reclama’’ – la valoarea totală a cheltuielilor de reclamă în sumă de 10860.72 lei
Credit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt
față de alți creditori’’ – la valoarea datoriei față de agențiile de reclamă în mărime de 10860.72 lei
Cheltuielile generale și administrative reprezintă cheltuielile aferente deservirii și gestiunii întreprinderii în ansamblu. Pentru evidența acestor cheltuieli în contabilitatea întreprinderii se utilizează contul sintetic 713 ,, Cheltuieli generale și administrative’’. Conform ( Anexa 85 ), în luna februarie 2010 SA ,, AZURIT’’ a înregistrat urmatoarele cheltuieli administrative:
1) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale și administrative’’, subcontul 7131 ,, Cheltuieli privind uzura, repararea și întretinerea mijloacelor fixe cu destinație generală’’ – la valoarea uzurii calculate a mijloacelor fixe cu destinație generală în mărime de 71402.41 lei
Credit cont 124 ,, Uzura mijloacelor fixe’’ – la valoarea uzurii acumulate a mijloacelor fixe cu destinație generală în luna februarie 2010 în marime totală de 71402.41 lei
2 ) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale și administrative’’, subcontul 7132 ,, Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale’’ – la valoarea amortizării calculate a activelor nemateriale cu destinație generală în sumă de 1246.78 lei
3) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale și administrative’’, subcontul 7133 ,, Cheltuieli de întretinere a personalului administrativ și de conducere’’ – la suma salariului calculat administrației entității în valoare de 63028.63 lei
Credit cont 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,, Datorii privind retribuirea muncii’’ – la suma salariului datorat administrației și/sau personalului gospodăresc al organizației în sumă de 63028.63 lei
Alte cheltuieli operaționale reprezintă cheltuieli aferente activității de baza a întreprinderii dar nu se referă la cheltuieli comerciale, generale și administrative. Acestea se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului de activ 714 ,, Alte cheltuieli operaționale’’, ce poate fi analizat în baza ( Anexa 85 ).
Debit cont 714 ,, Alte cheltuieli operaționale’’, subcontul 7141 ,, Cheltuieli privind realizarea altor active curente’’ – la valoarea efectivă materialelor realizate în sumă de 370103.83 lei
Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2111 ,, Materie primă și materiale de bază’’ – la valoarea efectivă a materiei prime realizate de 370103.83 lei
Cheltuieli din activitatea neoperațională cuprind cheltuielile suportate de întreprindere privind desfășurarea activității de investiție și financiare. Analizînd datele cuprinse în ( Anexa 85 ) putem observa că la uzina ,, AZURIT’’ în februarie 2010 nu s-au înregistrat cheltuieli ale activității de investiție, însa s-au înregistrat cheltuieli ale activității financiare.
Debit cont 722 ,, Cheltuieli ale activității financiare’’, subcontul 7223 ,, Cheltuieli privind diferențe de curs valutar’’ – la suma diferenței de curs valutar ca urmare a modificării cursului oficial de schimb la achitarea datoriei față de nerezidenți pentru materia prima achizitîonata în mărime de 267.62 lei
Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5212 ,, Facturi de achitat în străinătate’’ – la valoarea diferenței de curs valutar datorate furnizorilor străini în mărime de 267.62 lei
La finele anului de gestiune conturile de evidența a cheltuielilor se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar total.
Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obținute de întreprindere în cursul perioadei de gestiune, sub formă de majorare a activelor sau de micșorare a datoriilor. Modul de evaluare și constatare a veniturilor este reglementat de Standardul național de contabilitate 18 ,, Venitul’’ (S.N.C. 18 ).
În conformitate cu Planul de conturi contabile ai activității economico-financiare, veniturile se clasifică în:
venituri din activitatea operațională: venitul din vînzări, alte venituri operaționale;
venituri din activitatea neoperațională: venituri din activitatea de investiții, venituri din activitatea financiară, venituri excepționale.
Pentru evidența sintetică a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv: 611 „Venituri din vînzări”, 612 „Alte venituri operaționale”, 621 ,, Venituri din activitatea de investiții’’, 622 ,, Venituri din activitatea financiară’’ si 623 ,, Venituri excepționale’’ . În Creditul acestor conturi se înregistrează sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile S.N.C. 18, iar în Debit – trecerea lor la finele anului de gestiune în contul de evidență a rezultatelor financiare. Soldul creditor reflectă suma veniturilor realizate de către întreprindere în decursul perioadei de gestiune.
În conformitate cu Politica de contabilitate a SA ,, AZURIT’’, venitul societății se apreciază prin metoda de calcul la momentul transmiterii dreptului de proprietate indiferent de faptul cînd au fost transferate mijloacele bănești. Veniturile din prestarea serviciilor se recunosc dupa finalizarea tranzacției.Venitul din activitatea financiară include venitul determinat în evidența contabilă în momentul majorării valorii și structurii capitalului propriu, altor active financiare, cît și diferențele de suma.
Contabilitatea veniturilor societății ,, AZURIT’’ înregistrate în luna februarie 2010, este reflectată în ( Anexa 85 ), conform căreia s-au înregistrat urmatoarele formuli contabile:
1) Debit cont 221 ,, Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211 ,, Facturi de primit din țară’’ – la valoarea creanței înregistrate aferent producției realizate fără TVA în mărime de 305155.73 lei
Credit cont 611 ,, Venituri din vînzări”, subcontul 6111 ,, Venituri din vînzarea produselor’’ – la valoarea producției vîndute fără TVA în sumă de 305155.73 lei
2) Debit cont 221 ,, Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211 ,, Facturi de primit din țară’’ – la valoarea creanței înregistrate aferent mărfurilor realizate fără TVA în mărime de 17133.34 lei
Credit cont 611 ,, Venituri din vînzări”, subcontul 6112 ,, Venituri din vînzarea mărfurilor’’ – la valoarea mărfurilor vîndute fără TVA în sumă de 17133.34 lei
3) Debit cont 221 ,, Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211 ,, Facturi de primit din țară’’ – la valoarea creanței înregistrate aferent serviciilor prestate fără TVA în mărime de 13730.30 lei
Credit cont 611 ,, Venituri din vînzări”, subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’ – la valoarea serviciilor prestate fără TVA în sumă de 13730.30 lei
4 ) Debit cont 229 ,, Alte creanțe pe termen scurt’’, subcontul 2294 ,, Creanțe pe termen scurt privind alte operații’’ – la valoarea creanței înregistrate aferent materialelor realizate fără TVA în mărime de 549813.61 lei
Credit cont 612 ,, Alte venituri operaționale’’, subcontul 6121 ,, Venituri din realizarea altor active curente’’ – la valoarea materialelor realizate fără TVA în sumă de 549813.61 lei
5) Debit cont 221 ,, Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2212 ,, Facturi de primit din străinătate’’ – la valoarea creanței înregistrate a cumpărătorului nerezident în mărimea diferenței de curs valutar apărute în rezultatul modificării cursului oficial de schimb la realizarea bunurilor în sumă de 2779.71 lei
Credit cont 622 ,, Venituri din activitatea financiară’’, subcontul 6223 ,, Venituri din diferențe de curs valutar’’ – la valoarea diferenței pozitive de curs valutar aferente realizării producției unui nerezident în mărime de 2779.71 lei
3.13. Calculația costurilor de producție
La determinarea costului produselor fabricate, SA ,, AZURIT’’ utilizează una dintre metodele clasice de calculație, și anume metoda de calculație pe comenzi. Organizația încauza a ales această metodă pentru că ea se aplică la fabricarea produselor în serie mică, iar produsele finite sunt obținute într-un număr mic de exemplare. În calitate de obiect de evidența este comanda, iar ca obiect de calculație – tipul de produs ce se fabrică conform comenzii. Comenzile clienților odată ce sunt primite, sunt înregistrate în Registrul de comenzi. Lor li se atribuie număr sau cod, ce ulterior va fi indicat în toate documentele primare de consum. Ulterior, secția de planificare a producției întocmește un document special ,, Comanda’’, ce poate fi deschis pe unul sau mai multe produse. În acest document se înregistrează data și numărul comenzii, numele clientului, denumirea și cantitatea produselor comandate, secția executoare, precum și termenul de execuție a comenzii. Concomitent cu lansarea comenzii în contabilitate se întocmește Fișa de evidență analitică a consumurilor. O astfel de fișa se întocmește atunci, cînd comanda se execută pe o unitate de produs. În cazul în care comanda se execută pe mai multe unități de produs sau dacă se execută pe o perioadă îndelungată de timp, se indică un indicator seplimentar ,, Costul produselor fabricate’’. Dacă produsele ce fac parte din aceeași comandă se predau parțial la depozit sau clientului înainte de terminarea comenzii, atunci ele sunt evaluate la cost planificat. Mai tîrziu, după finisarea comenzii, acesta este corectat cu suma abaterii dintre costul efectiv și cel planificat.
Ex: La începutul lunii februarie 2010, secția de producție 34 a uzinei ,, AZURIT’’ a planificat fabricarea a 14 monumente a cîte 6000 lei fiecare ( Comanda 01 ).
Debit cont 216 ,, Produse’’, subcontul 2161 ,, Produse finite’’, analitica ,, Monumente’’ – la valoarea producției finite la cost planificat de 84000 lei ( 14 buc. x 6000 lei/buc )
Credit cont 811 ,, Activități de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea planificată a producției finite de 84000 lei
Ex: Conform Actului de casare la cheltuieli a materialelor ( Anexa 86 ), pentru realizarea comenzii 01, au fost consumate materiale în valoare de 30340.59 lei.
Debit cont 811 ,, Activități de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea materialelor consumate pentru realizarea comenzii în mărime de 30340.59 lei
Credit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea materialelor consumate de 30340.59 lei
Ex: Pentru realizarea comenzii s-a calculat salariul muncitorilor în mărime de 20150.36 lei.
1) Debit cont 811 ,, Activități de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea salariului calculat a muncitorilor ce execută comanda respectivă în sumă de 20150.36 lei
Credit cont 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,, Datorii privind retribuirea muncii – la suma salariului calculat muncitorilor de 20150.36 lei
2) Debit cont 811 ,, Activități de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea contribuției de asigurări sociale aferente salariului calculat muncitorilor datorată de angajator în sumă de 4634.58 lei (20150.36 lei x 23% )
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5331 ,, Datorii față de Fondul social’’ – la suma datoriei privind asigurările sociale datorate statului aferent salariului calculat în sumă de 4634.58 lei
3) Debit cont 811 ,, Activități de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la suma contribuției de asigurări medicale aferent salariului calculat ce este suportată de patron în mărime de 705.26 lei (20150.36 lei x 3,5% )
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5333 ,, Datorii privind asigurarea medicală’’ – la suma contribuției de asigurări medicale aferent salariului calculat datorate statului în mărime de 705.26 lei
Trebuie de menționat, că la uzina ,, AZURIT’’ consumurile indirecte de producție se repartizează în funcție de un coeficient stabilit în contul 811 ,, Activități de bază’’ și în contul 814 ,, Instalarea’’. Pentru luna februarie 2010, consumurile indirecte de producție au fost incluse în mărime de 100% în componența consumurilor activității de bază. Apoi, ele se repartizează pe comenzi în funcție de salariul calculat muncitorilor responsabili de execuția unei anumite comenzi.
Ex: În luna februarie 2010, pentru execuția comenzii 01, 9,19% din consumurile totale indirecte de producție ( 192884.40 lei – Anexa 85 ) au fost incluse în costul comenzii.
Debit cont 811 ,, Activități de bază’’, subcontul 8114 ,, Consumuri indirecte de producție’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea consumurilor indirecte de producție repartizate în costul efectiv al comenzii în mărime de 17730.32 lei (192884.40 lei x 9,19% )
Credit cont 813 ,, Consumuri indirecte de producție’’ – la valoarea consumurilor indirecte de producție repartizate în sumă de 17730.32 lei
Ex: S-a determinat costul efectiv total al celor 14 monumente în mărime de 73561.11 lei ( Anexa 87 ).
Debit cont 216 ,, Produse’’, subcontul 2161 ,, Produse finite’’, analitica ,, Monumente’’ – la valoarea efectivă a producției finite obținute de 73561.11 lei ( rulajul debitor 811 – deșeuri și rebutri obținute: 30340.59 lei + 20150.36 lei + 4634.58 lei + 705.26 lei + 17730.32 lei )
Credit cont 811 ,, Activități de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea efectivă a produselor fabricate de 73561.11 lei
Ex: Costul planificat a celor 14 monumente fabricate în sumă de 84000 lei este mai mare decît costul efectiv în mărime de 73561.11 lei al bunurilor fabricate. În rezultat, diferența se reflectă astfel:
Debit cont 216 ,, Produse’’, subcontul 2161 ,, Produse finite’’, analitica ,, Monumente’’ – la valoarea abaterii dintre costul planificat și cel efectiv a bunurilor fabricate în mărime de ( 10438.89 lei ) ( 84000 lei – 73561.11 lei )
Credit cont 811 ,, Activități de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea abaterii dintre costul planificat și cel efectiv în sumă de ( 10438.89 lei )
Ex: În luna februarie 2010, s-a comandat spre fabricare 14 monumente similare. Prin urmare costul unitar al monumentelor cu același preț de vinzare va fi identic, și se va calcula ca:
Cost efectiv total al bunurilor 73561.11 lei
Cost unitar = ––––––––––––––––- = ––––––––– = 5254.37 lei
Numarul de bunuri fabricate 14 monumente
Însa dacă se comandă spre fabricare monumente de diferite tipuri, a căror preț de vînzare diferă, atunci costul unitar se determină în funcție de valoare de vînzare în urmatorul mod:
Tabelul 3.3
Determinarea costului efectiv pentru bunuri de valoare diferită
În urma analizei acestei metode de calculație a costului de producție putem identifica atît avantaje, cît și dezavantaje.
Avantajele metodei de calculație a costului de producție pe comenzi:
Permite calcularea costului de producție cu un grad înalt de exactitate.
Dezavantajele metodei de calculație a costului de productîe pe comenzi:
Nu permite calcularea costului efectiv de producție la sfîrșitul perioadei de gestiune, doar numai după finisarea comenzii;
În cazul existentei unui număr mare de comenzi, deseori se fac erori în evidența consumurilor, ceea ce impune o mare atenție la codificarea informației primare și reflectarea lor în contabilitate.
Pentru evidența consumurilor secției auxiliare este destinat contul de activ 812 ,, Activități auxiliare’’. În Debitul acestui cont se reflectă soldul producției în curs de execuție la începutul perioadei, consumurile efectuate pe parcursul lunii pentru fabricarea produselor sau prestarea serviciilor. În Credit se reflectă soldul producției în execuție la sfîrșitul perioadei, cît și costul efectiv al produselor fabricate, serviciilor prestate, rebuturilor și dese1urilor obținute. Evidența analitică a consumurilor auxiliare se ține cu ajutorul Borderoului 8.12, iar sintetică în Registrul 7.8 ,, Cheltuieli, consumuri ale întreprinderii’’.
Secția auxiliară a uzinei ,, AZURIT’’ nu fabrică bunuri, însa prestează servicii de instalare. Prin urmare se calculează doar costul efectiv al serviciilor prestate, care este format din consumuri privind retribuirea muncii și contribuții pentru asigurări și protecție socială.
Ex: În baza ( Anexa 85 ), în luna februarie 2010 contabilii uzinei ,, AZURIT’’ au întocmit următoarele înregistrări contabile referitoare la serviciile prestate de secția auxiliară:
1) Debit cont 812 ,, Activități auxiliare’’, subcontul 8122 ,, Consumuri privind retribuirea muncii’’ – la valoarea salariului calculat muncitorilor secției auxiliare ce prestează servicii în sumă de 4999 lei
Credit cont 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,, Datorii privind retribuirea muncii – la suma salariului calculate muncitorilor secției auxiliare în valoare de 4999 lei
2) Debit cont 812 ,, Activități auxiliare’’, subcontul 8123 ,, Contribuții pentru asigurările și protecția socială’’ – la valoarea contribuției de asigurări sociale și medicale aferente salariului calculat muncitorilor secției auxiliare datorată de angajator în sumă de 1324.74 lei (4999 lei x 23% x 3,5% )
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’ – la suma datoriei privind asigurările sociale și medicale datorate statului aferent salariului calculat în sumă de 1324.74 lei
3) Debit cont 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7113 ,, Costul serviciilor prestate’’ – la costul efectiv al serviciilor prestate de 5368.32 lei
Credit cont 812 ,, Activități auxiliare’’ – la valoarea efectivă a serviciilor prestate de secția auxiliară unor persoane terțe în sumă de 5368.32 lei
4) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale și administrative’’, subcontul 7139 ,, Alte cheltuieli generale și administrative’’ – la valoarea serviciilor prestate de secția auxiliară blocului administrativ în sumă de 955.42 lei
Credit cont 812 ,, Activități auxiliare’’ – la valoarea efectivă a serviciilor prestate blocului administrativ în mărime de 955.42 lei
3.14. Stuctura și modul de întocmire a rapoartelor financiare
Operațiunile economice la întreprindere se înregistrează cu ajutorul contabilității curente care efectuează doar gruparea intermediară a datelor acestora, însă utilizatorii au nevoie de informația generalizată obținută în urma unei sistematizări și grupări mai înalte. Totodată, o astfel de informație trebuie să fie prezentată la o dată determinată și pentru o perioadă concretă. Datele care sunt necesare utilizatorilor se reflectă în rapoartele financiare. Acestea se obțin prin gruparea informației inițiale în baza conturilor sintetice în registrele contabile care apoi se transpun în calitate de indicatori determinați în rapoartele financiare. Întocmirea raportului financiar este necesară atît pentru controlul asupra mișcării mijloacelor concrete ale agentului economic, cît și pentru luarea deciziilor economice și manageriale. Prin urmare, rapoartele financiare reprezintă generalizarea diverșilor indicatori interdependenți care caracterizează situația financiară la o dată determinată.
În conformitate cu Standardele naționale de contabilitate, întreprinderile întocmesc și prezintă următoarele rapoarte financiare:
-Bilanțul contabil;
-Raportul privind rezultatele financiare;
-Raportul privind fluxul mijloacelor bănești;
-Raportul privind fluxul capitalului propriu;
-anexele la acestea, în special, la Bilanțul contabil și alte rapoarte prevăzute de actele normative ale sistemului de reglementare normativă a contabilității;
-nota explicativă.
Primele trei rapoarte se întocmesc și se prezintă trimestrial, iar raportul anual cuprinde toate rapoartele financiare și nota explicativă. Raportul anual pentru 2009 al SA ,, AZURIT’’ este reflectat în ( Anexa 6 ).
Rapoartele financiare se întocmesc și se prezintă de către întreprinderi conform formularelor aprobate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. Formularul raportului financiar reprezintă un tabel care conține denumirea indicatorilor și coloanelor destinate înregistrării sumelor fiecărui indicator. Blanchetele rapoartelor financiare se tipăresc la tipografie. Acestea cuprind următoarele date: denumirea întreprinderii raportoare; sediul acesteia; codul fiscal; forma de proprietate și tipul de activitate; perioada de gestiune; valuta în care sunt prezentați indicatorii rapoartelor financiare (lei moldovenești). La baza întocmirii rapoartelor financiare ale întreprinderii stau principiile fundamentale și respectarea tuturor cerințelor față de informația financiară. În conformitate cu Standardele Naționale de Contabilitate la întocmirea rapoartelor financiare sunt prioritare următoarele principii: imaginea fidelă, continuitatea activității, metoda specializării exercițiilor. Față de informația inclusă în rapoartele financiare sunt înaintate un șir de cerințe: importanța, oportunitatea, veridicitatea, neutralitatea, comparabilitatea, inteligibilitatea. O importanță deosebită are de asemenea permanența metodelor utilizate la întocmirea și prezentarea informației, ceea ce se asigură de politica de contabilitate a întreprinderii.
Bilanțul contabil cuprinde structura activelor și pasivelor întreprinderii, precum și valoarea fiecărui activ și pasiv la o dată determinată. în activ se indică starea patrimoniului agentului economic prezentat sub formă de active pe termen lung și curente. Pasivul cuprinde informația privind sursele de formare a acestui patrimoniu: capitalul propriu; datoriile pe termen lung și scurt.
Raportul privind rezultatele financiare întocmit pe perioada de gestiune (de exemplu, pe un an, începând cu 1 ianuarie și terminând cu 31 decembrie), conține informația privind veniturile și cheltuielile, și se calculează profitul net sau pierderea, în acest caz atât cheltuielile, cât și veniturile se grupează pe tipuri de activități (operațională, de investiții, financiară), precum și acelor rezultate din evenimentele excepționale. Suma profitului net sau a pierderii se reportează apoi în Bilanțul contabil. Acest raport are 15 indicatori. Primii opt indicatori caracterizează veniturile, cheltuielile și rezultatele din activitatea operațională a întreprinderii. Se mai reflectă rezultatul din operațiunile efectuate în activitatea de investiții și cea financiară, se mai înregistrează rezultatul apărut ca urmare a evenimentelor excepționale. Tehnica de întocmire a Raportul privind rezultatele financiare constă în completarea fiecărui rînd în baza rulajelor aferente conturilor de venituri și cheltuieli din clasele 6 și 7 ale Planului de conturi.
Raportul privind fluxul mijloacelor bănești cuprinde datele privind starea tuturor mijloacelor bănești ale întreprinderii (în casierie, conturile de decontare și valutar, alte conturi bancare) la începutul și sfârșitul perioadei de gestiune, intrarea și ieșirea acestora pe tipuri de activități. El oferă utilizatorilor o imagine fidelă despre mijloacele bănești de care dispune întreprinderea și modul de utilizare a acestora. Raportul dat este întocmit în baza metodei de casă. Aceasta înseamnă că toate încasările mijloacelor bănești se reflectă în raportul menționat la sumele încasate efectiv în casierie sau înregistrate în conturile bancare ale întreprinderii, iar plata acestora – la sumele plătite efectiv din casierie sau transferate de pe conturile bancare.
Raportul privind fluxul capitalului propriu înglobează informația privind mărimea și structura capitalului propriu al întreprinderii la începutul și sfârșitul perioadei de gestiune, modificările care s-au produs în cursul perioadei de gestiune pe posturi distincte ale capitalului propriu. Acest lucru este important pentru a aprecia corect situația financiară a întreprinderii. În conformitate cu prevederile Standardului national de contabilitae 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” (S.N.C. 5 ), raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole care cuprind date privind soldurile și modificările părților componente ale capitalului propriu grupat în capitol III al Bilanțului contabil. Tehnica de întocmire a raportul privind fluxul capitalului propriu constă în completarea fiecărui rînd în baza rulajelor aferente conturilor din clasa 3 ale Planului de conturi.
În anexa la Bilanțul contabil se prezintă date concrete privind existența si mișcarea activelor pe termen lung și curente, starea datoriilor pe termen lung și scurt etc. În anexa la Raportul privind rezultatele financiare se dezvăluie structura tuturor veniturilor și cheltuielilor pe toate tipurile de activități, precum și a veniturilor și cheltuielilor imprevizibile (excepționale).
În nota explicativă se expun informații privind dezvăluirea politicii de contabilitate, corespunderea rapoartelor financiare cu Standardele Naționale de Contabilitate, se efectuează analiza datelor conținute în rapoartele financiare și anexe și se furnizează o informație suplimentară care este necesară pentru prezentarea obiectivă și înțelegerea corectă de către utilizatori a datelor din rapoartele financiare.
Înainte de întocmirea rapoartelor financiare, se efectuează lucrări pregătitoare. Este vorba de următoarele proceduri contabile:
Totalizarea datelor în registrele contabile și reportarea acestora în Cartea mare. La aceasta etapa are loc analiza operațiilor economice și reflectarea acestora în registrele contabile. Această etapă cuprinde, la rîndul ei, următoarele proceduri: verificarea corectitudinii reflectării în bilanțul contabil a tuturor operațiilor economice; reflectarea sumelor din conturile corespondente în registrele corespunzătoare ale contabilității analitice și sintetice; verificarea corespondenței conturilor conform datelor din documentele primare; verificarea identității datelor din contabilitatea analitică cu rulajele și soldurile conturilor sintetice.
Compararea reciprocă a totalurilor rulajelor și soldurilor conturilor sintetice și analitice.
Calcularea soldurilor în Cartea mare și întocmirea balanței de verificare. Aceasta etapă ia în considerație următoarele elemente: trecerea în Cartea Mare a datelor din registrele contabile și calcularea rulajelor și soldurilor fiecărui cont; compararea soldurilor și rulajelor din Cartea Mare cu datele contabilității analitice; întocmirea balanței de verificare. Balanța de verificare joacă un rol însemnat pentru întocmirea bilanțului contabil. Cu ajutorul ei se verifică corelația existentă între elementele conturilor sintetice și cele analitice în baza principiului dublei înregistrări și realizează legătura dintre acestea și a Raportului financiar.
Închiderea conturilor care nu au sold. Etapa data presupune parcurgerea a citorva proceduri: 1) Se închide fiecare cont al veniturilor respectîndu-se cu exactitate soldul creditor al conturilor prin intermediul contului 351 “Rezultat financiar total”; 2 ) Se închide (se creditează) fiecare cont a cheltuielilor respectîndu-se cu exactitate soldul debitor al contului în cauză prin intermediul contul 351 “Rezultat financiar total”; 3 )După întocmirea acestor înregistrări, conturile de venituri și cheltuieli se închid și la începutul anului următor nu au sold. După trecerea la scăderi a veniturilor și cheltuielilor în contul 351 “Rezultat financiar total” se determină profitul contabil (pierderea ) al anului de gestiune. Pentru aceasta se confruntă rulajul debitor (cheltuieli acumulate) cu rulajul creditor (veniturile acumulate) al contului nominalizat. Acest rezultat se mai numește venit contabil, care se raportează în Declarația privind impozitul pe venit a persoanei ce practică activitate de întreprinzător în vederea determinării venitului impozabil. Acest venit contabil impozabil al anului fiscal se corectează cu micșorarea sumei veniturilor conform legislației fiscale, care sunt recunoscute de evidența financiară și nu sunt recunoscute de Codul Fiscal, cu ajustarea cheltuielilor conform legislației fiscale. 4 ) În continuare se determină soldul contului 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”, prin confruntarea rulajelor debitor si creditor ale acestui cont. După reflectarea în contul 351 “Rezultat financiar total” a cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit se confruntă rulajele debitor si creditor ale acestui cont si se determină rezultatul financiar total.
La inițierea procedurii de întocmire a raportului financiar anual, întreprinderile efectueaza de asemenea inventarierea completă a tuturor bunurilor și decontărilor. Acest lucru este necesar pentru confirmarea veridicității datelor contabile care vor fi incluse în rapoartele financiare. După efectuarea tuturor lucrărilor pregătitoare se procedează la completarea rapoartelor financiare. În acest scop datele conturilor sintetice se trec în rândurile și coloanele corespunzătoare ale tabelelor din rapoarte. În Bilanțul contabil se înscriu soldurile conturilor din clasele 1-5 la data încheierii perioadei de gestiune. Coloana „La începutul anului" se completează în baza sumelor reflectate în bilanț la 31 decembrie a anului precedent. Rulajele creditoare ale conturilor din clasa 6 „Venituri" și debitoare ale conturilor din clasa 7 „Cheltuieli" se utilizează pentru completarea coloanelor corespunzătoare din Raportul privind rezultatele financiare.
Alte rapoarte se întocmesc utilizându-se datele din contabilitatea curentă și rapoartele financiare deja completate. În rapoartele financiare, în afară de indicatorii din perioada de gestiune, trebuie să se includă și datele din perioada precedentă care se calculează după o metodă unică. Rapoartele financiare le semnează conducătorul întreprinderii și contabilul-șef care poartă răspundere pentru veridicitatea și plenitudinea infomiației prezentate în Bilanțul contabil și alte rapoarte. Termenele de prezentare a acestora nu trebuie să depășească data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune pentru rapoartele trimestriale și până la data de 15 martie a anului următor anului de gestiune – pentru rapoartele anuale. În afară de aceasta, rapoartele financiare se prezintă proprietarilor, de regulă, până la data desfășurării adunării acționarilor. În unele cazuri, înainte de a prezenta rapoartele financiare, acestea sunt supuse verificării de audit, conform rezultatelor căreia se întocmește concluzia de audit. O astfel de concluzie constituie o parte componentă a raportului anual al întreprinderii.
Conform deciziei conducerii întreprinderii și adunării generale rapoartele financiare pot fi publicate.
Pe lînga întocmirea raportelor financiare, întreprinzatorii sunt obligați să întocmească forme cu
caracter statistic privind munca, producția, consumurile și cheltuielile întreprinderii. Astfel, fie lunar,
fie trimestrial acestea prezintă organelor de statistică rapoarte statistice.
Raportul statistic nr.1-P ,, Producție’’ ( Anexa 88 ) cuprinde informație referitoare la principalii indicatori privind valoarea producției fabricate fără TVA în prețuri curente, stocul producției la începutul lunii, cantitatea produselor fabricate în luna raportată, valoarea de piață a producției livrate, denumirea și valoarea produselor incluse în nomenclatorul PRODMOLD. Acesta se comletează lunar în baza dării de seamă privind producția fabricată.
Raportul statistic nr.1-M ,, Muncă’’ ( Anexa 89 ) reflectă informația referitoare la numărul mediu al salariaților la începutul anului și în cursul lunii, mărimea remunerației personalului, numărul mediu de salariați luați ca bază la calcularea salariului mediu, valoarea producției eliberate în contul salariului, timpul efectiv lucrat mii om/ore, mărimea salariului tarifar în funcție de categorii de calificare.
Raportul statistic nr.5-C ( Anexa 90 ) ,, Consumurile și cheltuielile întreprinderii’’ include informație cu privire la valoarea veniturilor operaționale, date referitoare la toate tipurile de cheltuieli și consumuri, mărimea profitului net obținut, valoarea materialelor și a OMVSD-urilor consumate e.t.c.
Încheiere
Lucrarea dată reprezintă o desfășurare din punct de vedere teoretic cu nuanțe practice prezentate în documente reale ale SA ,, AZURIT’’. În baza acestora am luat cunoștință cu principalele aspecte ale organizării activității economico-financiare la întreprindere. Astfel, am analizat forma organizatorico-juridică a societății, evoluția întreprinderii pînă-n prezent, structura organizatorică, sfera de producere ș.a. Prin urmare, am dedus care sunt principalele momente în evoluția întreprinderii pe plan organizatoric și productiv. Am constatat că structura organizatorică este bazată pe principii obiective, ca: autoritatea exercită control conform unor linii clare; relații umane ierarhizate; mediu extern favorabil. Am determinat factorii ce contribuie la creșterea vînzărilor, și anume: diversificarea și creșterea calității serviciilor ( livrări punctuale, utilizarea de ambalaje compacte și comode etc.). Am luat cunoștință cu modul de organizare și supraveghere a lucrului specific fiecărui departament al societății: desfacere, producție, management, aprovizionare și nu în ultimul rînd contabilitate.
Am analizat structura, funcțiile și programul de lucru al personalului din secția de contabilitate. Am constatat cu certitudine că contabilitatea îsi desfășoară sarcinile într-o mare dependență cu alte birouri ai entității economice, deoarece ea însumează un set de resurse umane și de capital care se ocupă de colectarea și prelucrarea informatiilor economice furnizate de celelalte sectii, ca: planificare, producție, muncă, salarizare, financiar e.t.c. Prin urmare, am ajuns la concluzia că sistemul informational contabil reprezintă un suport în fundamentarea și urmărirea deciziilor la toate nivelurile unei entități economico-sociale. Acest sistem permite determinarea noilor cerințe informaționale, stabilirea necesarului de resurse fizice, determinarea beneficiilor, avantajelor competitive, proiectarea și implementarea informației.
Mi-am consolidat și aprofundat cunoștințele teoretice în domeniul contabilității, a priceperilor și deprinderilor formate în cadrul activității didactice. Mi-am format pentru prima data deprinderi profesionale în procesul de producție prin aplicarea metodelor eficiente de muncă. Patrunzînd în lumea contabilității prin analiza și înregistrarea fiecărei operații economice am simțit valorile spirituale specifice profesiei de contabil. Prin urmare, pe parcursul acestei perioade de practică m-am simțit în pielea de contabil plin de obligațiuni și responsabilități. Aplicînd în practică principiile și normele stabilite da actele legislativ-normative ce reglementează contabilitatea, am simțit la un moment dat cum în interioru-mi ia nastere un adevarat spirit ordonat.
Astfel, pot spune cu fermitate că practica de specialitate m-a facut să mă simt sigură nu doar în alegerea specialității de contabil, dar și în inițierea activității de întreprinzator sau antreprenor!
Bibliografie
I. Acte legislative și normative
1.1 Legea contabilității № 113-XVI din 27 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 90-93 din 29 iunie 2007.
1.2 Codul fiscal № 1163-XIII din 24 aprilie 1997 // Contabilitate și audit № 1 din ianuarie 2007.
1.3 Codul muncii al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova №. 159-162 din 29 iulie 2003.
1.4 Codul civil № 1107 din 06 iunie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 82-86 din 22 iunie 2002.
1.5 Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova № 338 din 21 martie 2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 062 din 04 aprilie 2003.
1.6 Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova № 27 din 28 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 123-124 din 27 iulie 2007.
1.7 Regulamentul cu privire la modul de evidență și calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova № 289 din 14 martie 2007 // Monitorul Oficial № 39-42/305 din 23 martie 2007.
1.8 Legea RM „Cu privire la Societățile pe Acțiuni” № 1134-XIII din 02 aprilie 1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 38-39/332 din 12 iunie 1997.
1.9 Legea salarizării № 847-XV din 14 februarie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 50-52 din 11 aprilie 2002.
1.10 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 № 129 din 23 decembrie 2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 193-196 din 29 decembrie 2009.
1.11 Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2010 № 128-XVIII din 23 decembrie 2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 193-196/615 din 29 decembrie 2009.
1.12 Standardele Naționale de Contabilitate // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91 din 30 decembrie 1997.
1.13 Planul de conturi contabile ale activității economico-financiare a întreprinderilor // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91 din 30 decembrie 1997.
II. Manuale, monografii, cărți, broșuri
2.1 Bazele contabilității / Viorel Țurcanu, Eudochia Bajerean. – Chișinau: Contabilitate și audit, 2004. – 265 p.
2.2 Contabilitatea impozitelor / Bucur V., Țurcanu V., Graur A..- Chișinău: Editura ASEM, 2005 – 562 p.
2.3 Contabilitatea întreprinderilor. Teorie, aplicații, actualizări / Bojian O.- București: Editura Eficient, 1996 – 322 p.
2.4 Contabilitate financiară. Ediția a I-a / Nederiță A. – Chișinău: Editura ACAP, 1999 – 437 p
2.5 Contabilitate financiară. Ediția a II-a / Nederiță A. – Chișinău: Editura ACAP, 2003 – 640 p.
2.6 Contabilitatea managerială. Note de curs / Stela Caraman, Rodica Cușmăunsă. – Chișinau: Contabilitate și audit, 2007. – 226 p.
2.7 Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului Fiscal / Alexandru Nederița. – Chișinău: Contabilitate și audit, 2007. – 640 p.
Anexe
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Intreprinderii (ID: 112577)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.