CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE SUPORT CURS AN III CIG SERIA B [623698]

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE

1

FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
CURSUL CONTABILITATEA INSTITUȚILOR PUBLICE
ANUL III

Conf. univ. dr. Cosmina PITULICE

Bibliografia cursului:
1. Aurelia Ștefănescu, Mădălina Dumitru, Mariana Glăvan, Cosmina Pitulice – Contabilitatea
instituțiilor publice, Editura ASE, 2013
2. Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare
4. Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale
5.Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de
conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, cu modificările și
completările ulterioare

6.Ordin nr. 2.021 din 17 decembrie 2013 pentru modificarea și completarea Normelor
metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de
conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul
ministrului finanțelor publice nr. 1.917/2005

Stabilirea notei finale aferente acestei discipline:
–
răspunsuri la examen – 70%
– notă din seminar – 30%, din care: 1) 70% reprezintă testul de verificare

2) 30% reprezintă activitatea desfășurată pe parcursul

celor 7 seminarii.

CAPITOLUL 1: Sistemul bugetar din România

1.1.

Considerații generale privind bugetul

Legislație pentru studiu individual:
1.

Legea finanțelor publice nr.500/2002, cu modificările și completările ulterioare
2.

Legea finanțelor publice locale nr.273/2006, cu modificările și completările ulterioare
3.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010

Legea finanțelor publice nr.500/2002, cu modificările și completările ulterioare:
Dispozițiile legii mai sus menționate se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării și
raportării:
a)bugetului de stat;
b) bugetului asigurărilor sociale de stat;
c)bugetelor fondurilor speciale;
d) bugetului trezoreriei statului;
e) bugetelor instituțiilor publice autonome;
f) bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz;
g) bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;
h) bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale
căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigura din fonduri publice;

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE

2

i) bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Legea finanțelor publice locale nr.273/2006, cu modificările și completările ulterioare
Dispozițiile acestei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării și raportării:
a) bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București,
județelor și municipiului București;
b) bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele locale, după caz;
c) bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;
d) bugetului împrumuturilor externe și interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor,
comisioanelor, spezelor și a altor costuri se asigura din bugetele locale și care provin din:
împrumuturi externe contractate de stat și subîmprumutate autorităților administrației publice
locale și/sau agenților economici și serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi
contractate de autoritățile administrației publice locale și garantate de stat; împrumuturi
externe și/sau interne contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale;
e) bugetului fondurilor externe nerambursabile.

DEFINIȚII:
•
An (exercițiu) bugetar
– anul financiar pentru care se aproba bugetul; anul bugetar este anul
calendaristic care începe la data de 1 ianuarie și se încheie la data de 31 decembrie;
•
Instituții publice
– denumire generică ce include Parlamentul, Administrația Prezidențială,
ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice,
instituțiile publice autonome, precum și instituțiile din subordinea/coordonarea acestora,
finanțate din bugetele prevăzute mai sus;
•
Instituții publice locale
– denumirea generică, incluzând comunele, orașele, municipiile,
sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile
publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a
activității acestora;
•
Unități administrativ-teritoriale
– comunele, orașele, municipiile și județele;
•
Buget
– document prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile
sau, după caz, numai cheltuielile, în funcție de sistemul de finanțare a instituțiilor publice;

ÎNTREBARE:
Bugetul Academiei de Studii Economice cuprinde cheltuieli și venituri sau
doar cheltuieli?

•

Bugetul general consolidat
– ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar,
incluzând bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale,
bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului,
bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau
parțial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetele fondurilor
speciale, după caz, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul
fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror
rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe
nerambursabile, precum și al altor entități clasificate în administrația publică, agregate,
consolidate și ajustate pentru a forma un întreg;
•
Buget local
– documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și
cheltuielile unităților administrativ-teritoriale;
•
Cheltuieli bugetare
– sumele aprobate în bugetele prevăzute mai sus, în limitele și potrivit
destinațiilor stabilite prin acesta.
OBSERVAȚIE!
Sumele aprobate la partea de cheltuieli, în bugetele de mai sus, reprezintă
limite maxime care nu pot fi depășite, iar angajarea și utilizarea creditelor bugetare în alte
scopuri decât cele aprobate, atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii.

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE

3

•
Venituri bugetare
– resursele bănești care se cuvin bugetelor în baza unor prevederi legale,
formate din impozite, taxe, contribuții și alte vărsăminte;
•
Angajament legal
– actul juridic prin care se creează, în cazul actelor administrative sau
contractelor ori se constată, în cazul legilor, hotărârilor de Guvern, acordurilor, hotărârilor
judecătorești, obligația de plată pe seama fondurilor publice;
•
Credit bugetar
– sumă aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot
ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru angajamentele legale contractate în
cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare;
•
Ordonanțarea cheltuielilor
– fază în procesul execuției bugetare prin care ordonatorul de
credite dă dispoziție conducătorului compartimentului financiar-contabil să efectueze plata
cheltuielilor;
•
Angajament bugetar
– actul administrativ prin care se rezervă creditul bugetar în vederea
stingerii obligației de plată ce rezultă din executarea angajamentului legal;
•
Cofinanțare
– finanțarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv și altele asemenea,
parțial prin credite bugetare, parțial prin finanțarea provenită din surse externe;
•
Deficit bugetar
– parte a cheltuielilor bugetare ce depășește veniturile bugetare într-un an
bugetar;
•
Deschidere de credite bugetare
– aprobare comunicată ordonatorului principal de credite de
către Ministerul Finanțelor Publice prin trezoreria statului, în limita căreia se pot efectua
repartizări de credite bugetare și plăți;
•
Excedent bugetar
– parte a veniturilor bugetare ce depășește cheltuielile bugetare într-un an
bugetar;
•
Execuție bugetară
– activitatea de încasare a veniturilor bugetare și de efectuare a plății
cheltuielilor aprobate prin buget;
•
Fonduri speciale
– venituri publice constituite prin legi speciale prin care se stabilesc și
destinațiile acestora;
•
Impozit
– prelevare obligatorie, fără contraprestație și nerambursabilă, efectuată de către
administrația publică pentru satisfacerea necesităților de interes general;
•
Lege bugetară anuală
– lege care prevede și autorizează pentru fiecare an bugetar veniturile
și cheltuielile bugetare, precum și reglementări specifice exercițiului bugetar;
•
Lege de rectificare
– lege care modifica în cursul exercițiului bugetar legea bugetară anuală;
•
Taxa
– suma plătită de o persoana fizica sau juridică, de regula, pentru serviciile prestate
acesteia de către un agent economic, o instituție publică sau un serviciu public;
•
Trimestrializarea veniturilor și cheltuielilor bugetare
– operațiune privind repartizarea
bugetului aprobat pe trimestre care, de regulă, se realizează până la finele lunii următoare
celei în care a fost aprobat bugetul;
•
Vărsământ
– modalitate de stingere a obligației legale, prin virarea unei sume de bani,
efectuată de un agent economic sau de o instituție publică ori financiară;
•
Virare de credite
– operațiune prin care se diminuează creditul de angajament și/sau creditul
bugetar de la o subdiviziune a clasificației bugetare și/sau program/proiecte și programe cu
finanțare din fonduri externe, care prezintă disponibilități, și se majorează corespunzător o
altă subdiviziune și/sau program/proiecte și programe cu finanțare din fonduri externe la care
fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispozițiilor legale de efectuare a operațiunilor
respective, în cadrul bugetului aceluiași ordonator principal de credite.

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE

4

1.2. Principiile bugetare

Principiul universalității
presupune înscrierea în buget a sumelor globale ale
veniturilor și cheltuielilor publice, chiar în condițiile în care realizarea veniturilor publice
presupune efectuarea unor cheltuieli prealabile. Cu alte cuvinte, nu pot fi compensate
veniturile bugetare cu cheltuielile aferente acestora. În buget, veniturile trebuie să figureze cu
sumele lor brute, iar cheltuielile cu sumele lor totale, pentru a oferi posibilitatea puterii
legislative (Parlamentul) să cunoscă veniturile totale pe care statul urmează să le încaseze,
precum și destinația pe care acestea o vor primi.



Reflectați!
Cu ce principiu din contabilitatea financiară este similar?

Principiul publicității
presupune că sistemul bugetar este deschis și transparent,
acestea realizându-se prin:
– dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora;
– dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuție a bugetelor, cu prilejul aprobării
acestora;
– publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor normative de aprobare a
bugetelor și conturilor anuale de execuție a acestora;
– mijloacele de informare în masă (presă, radio, televiziune), pentru difuzarea informațiilor
asupra conținutului bugetului.

Publicarea bugetului este o necesitate în condițiile participării la relațiile economice,
financiare și monetare internaționale.

Principiul unității
presupune ca veniturile și cheltuielile bugetare să fie înscrise într-
un singur document care să reunească, printr-o prezentare clară, veniturile cu sursele lor de
proveniență și cheltuielile cu desinația lor. unitatea bugetară are ca efect elaborarea unui buget
unic care sintetizează ansamblul relațiilor financiare publice.

Principiul anualității
presupune că veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate
prin lege pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar. Toate operațiunile de
încasări și plăți efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului
corespunzător de execuție a bugetului respectiv. În țara noastră, anul bugetar corespunde cu
anul calendaristic. În S.U.A., de exemplu, anul bugetar se desfășoară pe perioada 1 octombrie
– 30 septembrie.

Principiul specializării bugetare
presupune că veniturile și cheltuielile bugetare se
înscriu și se aprobă (de către Parlament) în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe
categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora, potrivit
clasificației bugetare.

Principiul unității monetare:
toate operațiunile bugetare se exprimă în monedă
națională.

1.3.

Sfera de activitate a sistemului bugetar și instituțiile publice implicate

În România, sistemul bugetar delimitează următoarele activități:
– învățământul;
– sănătatea;
– cultura și arta;

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE

5

– justiția și autoritatea publică;
– protecția și refacerea mediului înconjurător;
– asistența și protecția socială;
– activități de importanță strategică, cum sunt: transporturi și telecomunicații, cercetarea
științifică, chimia, etc.

Instituțiile publice care funcționează în cadrul sistemului bugetar, sunt următoarele:
– Administrația Prezidențială;
– Parlamentul;
– ministerele;
– celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat;
– instituțiile de stat de subordonare centrală sau locală, circumscrise sferelor de activitate
prezentate mai sus.

Ordonatorii de credite sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate
juridică.
Conform Legii nr.500/2002 privind finanțele publice și Legii nr.273/2006 privind
finanțele publice locale, în funcție de rolul pe care îl au pe linia finanțării bugetare,
ordonatorii de credite se clasifică în:
–
ordonatori principali
, în persoanele conducătorilor instituțiilor publice cu personalitate
juridică,
cărora li se aprobă finanțare pentru instituțiile din subordine și pentru
cheltuielile proprii conform bugetelor aprobate
în condițiile legii. Ordonatorii principali
repartizează credite bugetare instituțiilor ierarhic inferioare, pot modifica bugetele acestora și
aprobă efectuarea de cheltuieli în limita și destinația aprobate prin bugetul propriu. Pentru
bugetul de stat, bugetul asigurările sociale de stat și bugetele fondurilor speciale ordonatorii
principali sunt miniștrii și conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației
publice centrale. Pentru bugetele locale, ordonatorii principali sunt președinții consiliilor
județene, primarul general al municipiului București și primarii celorlalte unități
administrativ-teritoriale.

–
ordonatori secundari

sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică,
aflate în subordinea ordonatorilor principali
. Ei au rolul de a repartiza credite bugetare
aprobate unor instituții din subordine, ai căror conducători au calitatea de ordonatori terțiari și
de a utiliza creditele bugetare deschise pentru cheltuieli proprii; de exemplu, Inspectoratele
Școlare Județene și al Municipiului București, care primesc sume de la Ministerul Educației
pentru examene, olimpiade, etc. și îi distribuie apoi școlilor care le sunt arondate și care au
calitatea de ordonatori terțiari de credite;

–
ordonatori terțiari

sunt conducători de instituții publice cu personalitate juridică, ce
utilizează creditele bugetare primite conform bugetelor proprii
. De exemplu, Academia
de Studii Economice București.

1.4. Rețeaua de bugete

Bugetul de stat

Concentrând partea principală a fondurilor bugetare aferente instituțiilor centrale,
bugetul de stat este discutat și aprobat de Parlament.

Bugetul asigurărilor sociale de stat

Se elaborează și se aprobă de Parlament odată cu bugetul de stat, fiind, însă, o
componentă distinctă a sistemului bugetar. Bugetul asigurărilor sociale de stat este planul

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE

6

financiar anual care reflectă constituirea, repartizarea și utilizarea fondurilor necesare ocrotirii
pensionarilor, salariaților și membrilor lor de familie.

Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde:
– la partea de
venituri
:
venituri fiscale
reprezentate de contribuțiile pentru asigurările sociale
datorate de angajatori și respectiv de salariați și personalul asimilat, contribuții pentru
asigurările sociale datorate de alte persoane asigurate, contribuții la asigurările sociale
datorate de persoanele aflate în șomaj și
venituri nefiscale
sub forma contribuțiilor pentru
biletele de tratament și odihnă și respectiv încasări din alte surse;
– la partea de
cheltuieli
: pensiile de asigurări sociale de stat, cheltuieli pentru creșterea
copiilor până la doi ani, tratament balnear și de odihnă, indemnizații pentru concedii de
maternitate și îngrijirea copilului, cheltuieli de capital, ajutoare pentru decese, proteze, etc.

Cheltuielile nu se pot înscrie în buget și nu se pot aproba fără stabilirea resurselor din
care urmează să fie efectuate, ceea ce face ca acest buget să se elaboreze echilibrat.

Bugetele locale

Prin bugete locale se înțeleg bugetele unităților administrative-teritoriale care au
personalitate juridică. Fiecare comună, oraș, municipiu, județ întocmește buget propriu, în
condiții de autonomie. Din bugetele locale sunt finanțate acțiuni de interes local, în condițiile
legii, de exemplu: acțiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, acțiuni în
beneficiul colectivității, cheltuieli de întreținere a administrației publice locale, etc.

Bugetele fondurilor speciale

Sunt planuri financiare separate de bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de
stat, care reflectă constituirea și utilizarea fondurilor speciale, aprobate prin legi speciale.

Conform Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, bugetele fondurilor speciale
aprobate prin legi speciale sunt: bugetul Fondului pentru asigurările sociale de sănătate și
bugetul asigurărilor de șomaj. Aceste bugete se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat și
respectiv, la legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Conform Legii finanțelor publice, activitatea bugetară parcurge următoarele etape:
– elaborarea proiectului bugetului;
– aprobarea;
– execuția bugetului;
– închiderea exercițiului bugetar.

Fiecare dintre aceste etape presupune efectuarea unor operații de natură tehnică,
concretizate în acte elaborate de organele de specialitate ale statului.
Totalitatea acestor
operații și acte cu caracter tehnic și normativ constituie procedura bugetară.

1.5. Clasificația bugetară – cadrul unic de prezentare a veniturilor și
cheltuielilor bugetare

Clasificația bugetară


consecința funcționării principiului specializării bugetare.

Clasificația bugetară


un instrument tehnic de sistematizare, urmărire și control al realizării
veniturilor și efectuării cheltuielilor.

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE

7

Clasificația bugetară
regrupează:
– veniturile după natură și proveniență,
– cheltuielile după natură și destinație.

Clasificația bugetară este obligatorie atât în procesul întocmirii bugetului cât și în cel al
executării sale. Elaborarea ei de către Ministerul Finanțelor Publice are în vedere trei criterii
de grupare, și anume:
–
criteriul administrativ sau departamental
, conform căruia veniturile și cheltuielile statului
sunt grupate după instituțiile care le încasează sau le efectuează. Acest criteriu este dublat, de
regulă, de alte criterii ce au la bază natura fiecărui element;
– criteriul economic,
conform căruia sunt prezentate distinct categoriile de cheltuieli și
venituri ca și operațiuni curente și operațiuni de capital;
–
criteriul funcțional
care grupează cheltuielile după interesele urmărite de stat, după sarcinile
și obiectivele sale.

Clasificația bugetară
împarte veniturile în
venituri curente
(ordinare) și
venituri de capital
(extraordinare).

Criteriul funcțional
are în vedere separarea cheltuielilor pe domenii de activitate în care
statul are implicații majore:
-servicii publice generale;
-apărare, ordine publică și siguranță națională;
-cheltuieli social culturale (învățământ, sănătate, cultura, religie, asistență socială, alocații,
pensii, ajutoare și indemnizații);
-activități economice (aici sunt incluse cheltuielile privind societățile comerciale de interes
național din domeniile industriei, agriculturii și silviculturii, transporturilor și
telecomunicațiilor); etc.

VENITURI BUGETARE
Venituri curente

Venituri de capital

–
Lichidarea participațiilor
în străinătate;
-Sume din valorificarea
bunurilor aparținând

statului

Venituri nefiscale:
–

vărsăminte din profitul net al regiilor
autonome,
– vărsăminte ale instituțiilor publice,
– taxe pentru brevete și invenții,
– taxe

consulare,
– amenzi, sume din valorificarea
bunurilor confiscate

Venituri fiscale:
-impozite directe (
pe
profit, pe salarii, pe
dividende
);
-impozite indirecte (
TVA,
accize, etc.
)

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE
8
Exemplificarea criteriului funcțional:

Anexa nr.1
2019
CLASIFICATIA INDICATORILOR PRIVIND BUGETUL DE STAT

CHELTUIELI CLASIFICATIA FUNCTIONALA
Capitol Subcap. Paragraf DENUMIREA INDICATORILOR
TOTAL CHELTUIELI
50.01 Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE
51.01 Autoritati publice si actiuni externe
51.01.01 Autoritati executive si legislative
51.01.01.01 Administratia prezidentiala
51.01.01.02 Autoritati legislative
51.01.01.03 Autoritati executive
51.01.01.04 Alte organe ale autoritatilor publice
51.01.02 Servicii publice descentralizate
51.01.03 Contribuția la bugetul U E
51.01.04 Cofinanțarea fondurilor primite de la Uniunea Europeană
53.01 Cercetare fundamentala si cercetare dezvoltare
53.01.01 Cercetare fundamentala (de baza)
53.01.02 Cercetare si dezvoltare pentru servicii publice generale
54.01 Alte servicii publice generale
54.01.01 Programe de informare si prezentare a imaginii Romaniei
54.01.02 Fond de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului
54.01.03 Fond de interventie la dispozitia Guvernului
54.01.04 Fondul National de Preaderare
54.01.11 Asistenta nationala externa pentru dezvoltare
54.01.12 Fondul National de Dezvoltare
54.01.14 Plata valorii de executare a garanției în contul finanțatorilor în cadrul
programului Prima casă
54.01.15 Sume rezultate din executarea garanțiilor acordate din bugetul de stat
54.01.50 Alte servicii publice generale
55.01 Tranzactii privind datoria publica si imprumuturi
56.01 Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale administratiei
56.01.01 Transferuri din bugetul de stat catre bugetele locale, finantate partial din
imprumuturi externe
56.01.02 Transferuri din bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat
56.01.03 Transferuri din bugetul de stat catre bugetul asigurarilor pentru somaj
56.01.04 Transferuri din bugetul de stat catre bugetul fondului de asigurari sociale de
sanatate
56.01.05 Transferuri din bugetul de stat catre bugetele locale din Fondul de Interventie
56.01.10 Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale din Fondul Național de
Dezvoltare
59.01 Partea a II-a APARARE, ORDINE PUBLICA SI SIGURANTA
NATIONALA
60.01 Aparare
60.01.01 Administratie centrala
60.01.02 Aparare nationala
60.01.03 Participarea la misiuni și operațiuni militare în afara teritoriului statului
român
60.01.04 Aparare civila (protectie civila militara)

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE
9
60.01.05 Situații de urgență
60.01.25 Cercetare si dezvoltare pentru aparare
60.01.50 Alte cheltuieli în domeniul apararii
61.01. Ordine publica si siguranta nationala
61.01.01 Administratia centrala
61.01.02 Servicii publice descentralizate
61.01.03 Ordine publica
61.01.03.01 Politie
61.01.03.02 Jandarmerie
61.01.03.03 Paza si supravegherea frontierei
61.01.04 Siguranta nationala
61.01.05 Protectie civila si protectie contra incendiilor
61.01.06 Autoritati judecatoresti
61.01.07 Penitenciare
61.01.09 Sistemul national unic pentru apeluri de urgenta
61.01.25 Cercetare si dezvoltare pentru ordine publica si siguranta nationala
61.01.50 Alte cheltuieli în domeniul ordinii publice si sigurantei nationale
63.01 Partea a III-a CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE
65.01 Invatamant
65.01.01 Administratie centrala
65.01.02 Servicii publice descentralizate
65.01.03 Învatamânt prescolar si primar
65.01.03.01 Învatamânt prescolar
65.01.03.02 Învatamânt primar
65.01.04 Învatamânt secundar
65.01.04.01 Învatamânt secundar inferior
65.01.04.02 Învatamânt secundar superior
65.01.04.03 Invatamant profesional
65.01.05 Învatamânt postliceal
65.01.06 Învatamânt superior
65.01.06.01 Învatamânt universitar
65.01.06.02 Învatamânt postuniversitar
65.01.07 Învatamânt nedefinibil prin nivel
65.01.07.01 Centre de specializare, perfectionare, calificare si recalificare
65.01.07.02 Biblioteci centrale, universitare si pedagogice
65.01.07.03 Case de copii
65.01.07.04 Învatamânt special
65.01.11 Servicii auxiliare pentru educatie
65.01.11.03 Internate si cantine pentru elevi
65.01.11.04 Camine si cantine pentru studenti
65.01.11.30 Alte servicii auxiliare
65.01.25 Cercetare si dezvoltare pentru invatamant
65.01.50 Alte cheltuieli în domeniul învatamântului
66.01 Sanatate
66.01.01 Administratia centrala
66.01.02 Servicii publice descentralizate
66.01.04 Servicii medicale in ambulator
66.01.04.02 Asistenta medicala pentru specialitati clinice
66.01.04.05 Asistenta medicala in centre medicale multifunctionale
66.01.04.50 Alte servicii medicale ambulatorii
66.01.05 Servicii de urgenta prespitalicesti si transport sanitar
66.01.06 Servicii medicale in unitati sanitare cu paturi
66.01.06.01 Spitale generale
66.01.06.04 Unitati de recuperare-reabilitare a sanatatii
66.01.06.05 Maternitati

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE

10

66.01.06.06
Sanatorii balneare si de recuperare

66.01.06.07
Centre medicale cu paturi

66.01.06.50
Alte unitati sanitare cu paturi

66.01.08

Servicii de sanatate publica

66.01.09

Hematologie si securitate transfuzionala

66.01.10

Cercetare aplicativa si dezvoltare experimentala in sanatate

66.01.50

Alte cheltuieli in domeniu sanatatii

66.01.50.50
Alte institutii si actiuni sanitare
67.01

Cultura, recreere si religie

67.01.01

Administratie centrala

67.01.02

Servicii publice descentralizate

67.01.03

Servicii culturale

67.01.03.01
Biblioteci publice nationale

67.01.03.03
Muzee

67.01.03.04
Institutii publice de spectacole si concerte

67.01.03.11
Edituri

67.01.03.12
Consolidarea si restaurarea monumentelor istorice

67.01.03.13
Imprumuturi acordate pentru protejarea monumentelor istorice

67.01.03.14
Centre culturale

67.01.03.15
Gradini botanice

67.01.03.16
Târguri, saloane și expoziții de carte și de publicații culturale

67.01.03.30
Alte servicii culturale

67.01.04

Servicii de emisiuni radio-tv si publicatii

67.01.05

Servicii recreative si sportive

67.01.05.01
Sport

67.01.05.02
Tineret

67.01.06

Servicii religioase

67.01.25

Cercetare si dezvoltare in domeniul culturii, recreerii si religiei

67.01.50

Alte servicii în domeniile culturii, recreerii si religiei
68.01

Asigurari si asistenta sociala
Etc…

Anexa nr.1
2019
CLASIFICATIA INDICATORILOR PRIVIND BUGETUL DE STAT
VENITURI
Capitol
Subcap.
Paragraf
DENUMIREA INDICATORILOR
TOTAL VENITURI

I. VENITURI CURENTE

A. VENITURI FISCALE

A1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI DIN
CAPITAL

A11. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI DIN
CAPITAL DE LA PERSOANE JURIDICE
01.01

Impozit pe profit

01.01.01

Impozit pe profit de la agentii economici *)

01.01.02

Impozit pe profit de la bancile comerciale *)
02.01

Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital de la
persoane juridice

02.01.01

Impozit pe veniturile realizate de persoanele juridice nerezidente
încasate până la 31.01.2014

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE
11
02.01.02 Impozitul pe profit obtinut din activitati comerciale ilicite sau din
nerespectarea Legii privind protectia consumatorului
02.01.03 Impozit pe dividende datorat de persoane juridice
02.01.04 Impozitul pe reprezentanțe
02.01.05 Impozit pe profitul realizat de persoana fizica dintr-o asociere cu o
persoana juridica, care nu genereaza o persoana juridica
02.01.06 Impozit pe venitul microintreprinderilor
02.01.07 Impozit pe veniturile microintreprinderilor realizate de persoana
fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica, care nu genereaza o
persoana juridica
02.01.50 Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane
juridice
A12. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT, SI CASTIGURI DIN
CAPITAL DE LA PERSOANE FIZICE
03.01 Impozit pe venit
03.01.01 Impozit pe venituri din activitati independente
03.01.02 Impozit pe venituri din salarii
03.01.03 Impozit pe venituri din cedarea folosintei bunurilor
03.01.04 Impozit pe venituri din dividende
03.01.05 Impozit pe venituri din dobanzi
03.01.06 Impozit pe venituri din pensii
03.01.07 Impozit pe veniturile din premii
03.01.08 Impozit pe veniturile din economii sub formă de dobândă realizate
în Belgia, Luxemburg și Austria de persoane fizice române
rezidente fiscal în România
03.01.09 Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare
03.01.10 Impozit pe venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la
termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare
03.01.11 Impozit pe venituri din valorificarea drepturilor de proprietate
intelectuala
03.01.12 Impozit pe venituri realizate de persoanele fizice nerezidente
încasate până la 31.01.2014
03.01.13 Impozit pe venituri din activitati agricole
03.01.14 Impozit pe venituri obținute din valorificarea de bunuri în regim de
consignație și din activități desfășurate pe baza unui contract de
agent, comision sau mandat comercial, datorate până la 31
decembrie 2011
03.01.15 Impozit pe veniturile din activitățile de expertiză contabilă, tehnică
judiciară și extrajudiciară
03.01.16 Impozit pe venituri din activități desfășurate în baza
contractelor/convențiilor civile încheiate potrivit Codului civil
precum și a contractelor de agent
03.01.17 Impozit pe onorariul avocatilor si notarilor publici – Restante anii
anteriori –
03.01.18 Impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din
patrimoniul personal
03.01.19 Sume virate pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit (se scad)
03.01.20 Restituiri din impozitul pe veniturile din economii sub forma de
dobândă realizate în Belgia, Luxemburg și Austria de persoane
fizice române rezidente fiscal în România (se scad)
03.01.21 Impozit pe veniturile din arendarea bunurilor agricole
03.01.22 Impozit pe veniturile din jocurile de noroc

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE

12

03.01.23

Impozit pe venitul realizat de persoana fizica dintr-o asociere cu o
persoana juridica, contribuabil potrivit titlului II-impozit pe profit,
care nu genereaza o persoana juridica
03.01.24

Impozit pe veniturile realizate de persoana fizica dintr-o asociere cu
o persoana juridica, contribuabil potrivit titlului III-impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor, care nu genereaza o persoana
juridica

03.01.50

Impozit pe venituri din alte surse

03.01.60

Regularizari

Etc…

Structura clasificației bugetare, în vigoare în România cuprinde:

la venituri – capitole, subcapitole și paragrafe

la cheltuieli – capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole și alineate.

Clasificația economică
împarte cheltuielile după natura lor, ca și veniturile în:
– cheltuieli curente care se efectuează în mod constant la orice instituție publică. În această
categorie intră cheltuielile de personal, cheltuielile materiale, serviciile, etc;
– cheltuielile de capital sunt cele care se efectuează în anumite perioade și se referă, în
principal, la investițiile instituțiilor, cele ale regiilor autonome și ale societăților comerciale cu
capital integral sau majoritar de stat.
Pe lângă cele două categorii mari de cheltuieli, clasificația economică cuprinde un titlu
distinct referitor la operații financiare, adică diverse împrumuturi pentru redresare financiară
sau finanțarea unor obiective aprobate prin convenții bilaterale sau acorduri
interguvernamentale.

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE

13

CAPITOLUL 2: Organizarea contabilității instituțiilor publice

2.1. Aspecte generale

Legea contabilității nr.82/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare
statuează faptul că instituțiile publice au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea
proprie, respectiv contabilitatea financiară și, după caz, contabilitatea de gestiune.
Prin situațiile financiare anuale și trimestriale, întocmite potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, instituțiile publice trebuie să ofere o imagine fidelă a a activelor,
datoriilor, poziției financiare (active nete/patrimoniu net/capital propriu), precum și a
performanței financiare și a rezultatului patrimonial.
Pentru a-și atinge obiectivul, situațiile financiare trebuie să aibă ca fundament politici
contabile elaborate astfel încât să se asigure furnizarea unor informații
1
:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice; și
b) credibile în sensul că:
-reprezintă fidel rezultatul patrimonial și poziția financiară a instituției publice;
-sunt neutre;
-sunt prudente;
-sunt complete sub toate aspectele semnificative.
Componența setului de informații financiare este următoarea:
a) bilanțul;
b) contul de rezultat patrimonial;
c) situația fluxurilor de trezorerie;
d) situatia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;
e) anexe la situațiile financiare, care includ: politici contabile și note explicative;
f) contul de execuție bugetară.
Institutiile publice au obligația să prezinte la unitățile de trezorerie a statului la care au
deschise conturile, situația fluxurilor de trezorerie pentru obținerea vizei privind exactitatea
plăților de casă, a soldurilor conturilor de disponibilități, după caz, pentru asigurarea
concordanței datelor din contabilitatea instituției publice cu cele din contabilitatea unităților
de trezorerie a statului.

Una dintre formele de organizare des întâlnită în cadrul sectorului public este cea
a instituțiilor publice fără personalitate juridică, subordonate altor instituții publice.

Instituțiile publice organizate sub aceasta formă organizează și conduc contabilitatea
operațiunilor economico-financiare până la nivel de balanță de verificare, fără a întocmi
situații financiare.
Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității la instituțiile publice
revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării unității
respective. De regulă, instituțiile publice organizează și conduc contabilitatea în
compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul șef sau altă
persoană împuternicită să îndeplinească această funcție, dar se poate apela și la societăți
comerciale de expertiză contabilă sau persoane fizice autorizate care să conducă contabilitatea
în baza unor contracte de prestări servicii.

Instituțiile publice au obligația ținerii contabilității operațiunilor economico-financiare
în limba română și în monedă națională, în timp ce contabilitatea operațiunilor efectuate în
valută se ține atât în monedă națională, cât și în valută. Operațiunile privind încasările și

1
Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și
instrucțiunile de aplicare a acestuia, cu modificările și completările ulterioare.

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE

14

plățile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Națională
a României.
Excepție:
Contribuția financiară nerambursabilă europeană (fondurile europene
nerambursabile post-aderare) se înregistrează în contabilitatea instituțiilor publice implicate
atât în EURO cât și în lei, la cursul INFO-euro.
Cursul INFO-euro
este stabilit și comunicat de Banca Centrală Europeană și reprezintă rata
de schimb între euro și moneda națională, leul.
Algoritmul de utilizare al cursului INFO-
euro
pentru înregistrarea tranzacțiilor cu fonduri europene este următorul: cursul INFO-euro
utilizat la înregistrarea în contabilitate a operațiunilor din luna curentă (n) este cel din
penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1).

2.2. Forme de organizare a contabilității în instituțiile publice și responsabilități

Instituțiile publice au obligația să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul
conturilor prevăzute în planul de conturi general care cuprinde următoarele clase:
– clasa 1
Conturi de capitaluri
;
– clasa 2
Conturi de active fixe
;
– clasa 3
Conturi de stocuri și producție în curs de execuție
;
– clasa 4
Conturi de terți
;
– clasa 5
Conturi la trezorerii și instituții de credit
;
– clasa 6
Conturi de cheltuieli
;
– clasa 7
Conturi de venituri și finanțări
.
În cadrul claselor există grupe de conturi, dezvoltate la rândul lor, pe conturi sintetice
și analitice. Fiecare instituție publică își dezvoltă conturile sintetice în conturi analitice în
funcție de specificul activității și de necesitățile proprii de informare
2
.

În cadrul Planului de conturi, regăsim și clasa 8
Conturi speciale,
ce cuprinde
conturile în afara bilanțului (cele care funcționează în partidă simplă – grupa 80) și conturile
891
Bilanț de deschidere
și 892
Bilanț de închidere
.
Contabilitatea analitică a conturilor se completează cu următoarele informații: cod
sector, sursa de finanțare și clasificație venituri (capitol, subcapitol, paragraf) SAU clasificație
funcțională cheltuieli (capitol, subcapitol, paragraf) și clasificație economică cheltuieli (titlu,
articol, alineat), potrivit "Dezvoltării conturilor sintetice în conturi analitice în scop de
raportare a Balanței de verificare la Ministerul Finanțelor Publice".

Forma generală a contului în formula contabilă:

SIMBOLCONT.CODSECT.SURSAFINANȚARE.CLASIFICAȚIE

2
Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și
instrucțiunile de aplicare a acestuia, cu modificările și completările ulterioare.

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE

15

Sinteza dezvoltării analitice a conturilor din Planul de conturi:

Clasa conturi din Planul de conturi
Cod
sector
Sursa de
finanțare
Clasificație funcțională
Clasificație economică
Clasa 1
Conturi de capitaluri

Da
Da
–
–
Clasa 2
Conturi de active fixe

Da
Da
–
–
Clasa 3
Conturi de stocuri și producție în curs de execuție

Da
Da
–
–
Clasa 4
Conturi de terți

Da
Da

Grupa 40 Furnizori și conturi asimilate
Da
Da
Clasificație funcțională cheltuieli
Clasificație economică cheltuieli
Grupa 41 Clienți și conturi asimilate
Da
Da
Clasificație funcțională venituri
–
Grupa 42 Personal și conturi asimilate
Da
Da

Grupa 43 Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate
Da
Da

Grupa 44 Bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat
și conturi asimilate
Da
Da

Grupa 45 decontări cu Comisia Europeană privind fondurile nerambursabile
Da
Da
Clasificație funcțională venituri DOAR ÎN
CAZUL A 3 CONTURI (450.06.00,
458.05.01, 458.05.02)

Grupa 46 Debitori și creditori diverși, debitori și creditori ai bugetelor
Da
Da
Clasificațiile
funcționale
(venituri/cheltuieli) sunt inscrise doar
pentru operațiunile ce implică diversele
bugete (de stat, local, etc.)
Clasificația economică cheltuieli –
înscrisă doar pentru operațiunile ce
implică diversele bugete
Grupa 47 Conturi de regularizare și asimilate
Da
Da
–
–
Grupa 48 Decontări
Da
Da
–
–

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE – SUPORT CURS AN III CIG SERIA B
TITULAR CURS: CONF.UNIV.DR. COSMINA PITULICE

16

Clasa 5
Conturi la trezorerii și instituții de credit

Da
Da
Clasificație
funcțională
cheltuieli
(conturile 512.01.02, 512.04.02, 513, 514,
515.01, 516, 517, 531, 541, 542, 551,
558.01, 558.02, 558.03, 559.01,
560.01.02)
Clasificație funcțională venituri (519 –
parțial, 520.01, 521.01, 524.01, 525.01,
531, 558.01, 560.01, 560.01.02, 561.01,
571.01, 574.01, 575.01)
Clasificație economică cheltuieli
(conturile 512.01.02, 512.04.02,
513, 514, 515.01, 516, 517, 531,
541, 542, 551, 558.01, 558.02,
558.03, 559.01, 560.01.02)

Clasa 6
Conturi de cheltuieli

Da
Da
Clasificație funcțională cheltuieli (cu
excepția grupelor de conturi 65, 66 –
parțial, 68-parțial, 69)
Clasificație economică cheltuieli
(cu excepția grupelor de conturi
65, 66 – parțial, 68-parțial, 69)
Conturile de cheltuieli se dezvoltă
în analitic pe structura clasificației
bugetare potrivit numai în situațiile
în care operațiunile respective
implică plata unor cheltuieli
aferente bugetului instituției –
tranzacții de natură monetară.
Clasa 7
Conturi de venituri

Da
Da
Clasificație funcțională venituri (cu
excepția grupelor de conturi 70, 72, 76-
parțial, 77-parțial, 78)
Clasificație economică cheltuieli – ct 770.
Conturile de venituri 7xx (excepție 770) se
dezvoltă în analitic pe structura
clasificației bugetare numai în situațiile în
care operațiunile respective implică
încasarea unor venituri aferente bugetului
instituției – tranzacții de natură monetară.
Clasificatie economica cheltuieli
pentru contul 770.
Cls 8
Conturi speciale

Da
Da
Clasificație funcțională cheltuieli doar la
conturile: 806.00, 806.10, 806.20, 806.60,
806.70, 807.10, 807.20
Clasificație economică cheltuieli:
806.00, 806.10, 806.20, 806.60,
806.70, 807.10, 807.20

17
Tabel de sinteză privind codul sectorului:

Cod sector
Cod numeric
Buget de stat (administrație centrală)
01

Buget local (administrație locală)
02

Bugetul asigurărilor sociale de stat
03

Bugetul fondului de șomaj
04

Bugetul fondului de sănătate (FNUASS)
05

Tabel de sinteză privind sursele de finanțare:

Sursa de finanțare
Codificare
Integral de la buget
A

Credite externe
B

Credite interne
C

Fonduri externe nerambursabile
D

Activități finanțate integral din venituri proprii
E

Integral din venituri proprii
F

Venituri proprii și subvenții
G

Buget aferent activității din privatizare
H

Bugetul Fondului pentru Mediu
I

Bugetul Trezoreriei Statului
J

Reclasificate
K

Fondul de risc
L

Exemple de compunere a conturilor pentru recunoașterea contabilă a tranzacțiilor
:

1.
O grădină zoologică subordonată bugetului local, având ca sursă de finanțare veniturile
proprii și subvențiile, achiziționează hrană pentru animale:

302.07.00.02.G
„Hrană”
= 401.01.00.02.G.67.02.50.20.03.02
„Furnizori sub 1 an”

2.
O instituție publică, cod sector 02, sursă de finanțare E, cod clasificație 61.10.03.04,
efectuează o serie de cheltuieli în luna decembrie N, printre care:
– dispune plata unui onorariu pentru o expertiză contabilă efectuată în cadrul unui proces, în
valoare de 2.000 lei:

622.00.00.02.E.67.02.03.03.20.12
„Cheltuieli privind comisioanele și
onorariile”
= 401.01.00.02.E.67.02.03.03.20.12
„Furnizori sub 1 an”
2.000 lei

18

– achitarea onorariului:
401.01.00.02.E.67.02.03.03.20.12
„Furnizori sub 1 an”
= 770.00.00.02.E.67.02.03.03.20.12
„Finanțarea de la buget”
2.000 lei