Contabilitatea Instituriilor Financiar Bancare
C U P R I N S
1. Consideratii generale privind sistemul bancar 4
1.1.Organizarea unei banci comerciale 4
1.2. Aspecte specifice planului de conturi pentru institutiile de credit 5
1.3. Contabilitatea decontarilor intra si interbancare 6
1.3.1. Decontarile intrabancare 6
1.3.2. Decontari interbarcare 7
1.4. Contabilitatea imprumuturilor de refinantare de la BNR 8
1.5. Credite si imprumuturi interbancare 9
1.6. Contabilitatea depozitelor interbancare 10
La banca proprietara La banca gestionara 10
1.7. Contabilitatea operatiunilor de pensiune interbancara 10
1.8. Contabilitatea valorilor de recuperat si a sumelor datorate 11
1.9. Creantele restante si indoielnice 11
1.10. Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 12
2. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE TREZORERIE 13
2.1. Operatiunile de casa 13
2.2. Contabilitatea operatiunilor cu cec-uri de calatorie 14
2.3. Contabilitatea operatiunilor cu carti de plata (carduri) 15
3.1. Contabilitatea creditelor comerciale 18
3.2. Contabilitatea creditelor de trezorerie 19
3.3. Contabilitatea creditelor pentru export 20
3.4. Contabilitatea creditelor pentru echipament 22
3.5. Contabilitatea creditelor pentru bunuri imobiliare 23
3.6. Contabilitatea operațiunilor prin conturile curente ale clientelei 24
3.7. Contabilitatea depozitelor constituite de clientelă 27
3.8. Contabilitatea certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii 29
3.9. Contabilitatea creditelor și împrumuturilor privind clientela financiară 31
3.9.1. Contabilitatea creditelor acordate clientelei financiare 31
3.9.2. Contabilitatea împrumuturilor primite de la clientela financiară 32
3.10. Contabilitatea operațiunilor de pensiune cu clientela 33
3.10.1. Contabilitatea valorilor primite în pensiune 33
3.10.2. Contabilitatea valorilor date în pensiune 34
3.11. Contabilitatea valorilor de recuperat și altor sume datorate clientelei 35
3.11.1. Contabilitatea valorilor de recuperat de la clientelă 35
3.11.2. Contabilitatea altor sume datorate clientelei 36
3.12. Contabilitatea creanțelor restante și îndoielnice din operațiuni cu clientela 37
3.13. Contabilitatea provizioanelor pentru creanțe din operațiuni cu clientela 39
4. OPERAȚIUNI CU TITLURI ȘI OPERAȚIUNI DIVERSE 41
4. 1. Operațiuni cu titluri 41
4.1.1. Contabilitatea titlurilor de tranzacție 41
4.1.2. Contabilitatea titlurilor de plasament 45
4.1.3. Contabilitatea titlurilor de investiții 47
4.2. Operațiuni diverse 49
4.2.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul 49
4.2.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările și protecția socială 50
4.2.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului și fondurile speciale 51
4.2.4. Contabilitatea stocurilor 53
4.3. Contabilitatea creanțelor restante și îndoielnice privind operațiunile cu titluri și operațiunile diverse 55
4.4. Contabilitate provizioanelor privind operațiunile cu titluri și operațiuni diverse 56
5. VALORI IMOBILIZATE 58
5.1. Contabilitatea imobilizărilor financiare 58
5.1.1. Contabilitatea creditelor subordonate 58
5.1.2. Contabilitatea titlurilor imobilizate 59
5.2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale 62
5.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale 63
5.5 Contabilitatea creanțelor restante și îndoielnice privind valorile imobilizate 64
5.6. Contabilitatea provizioanelor pentru valori imobilizate 66
6. CAPITALURI PROPRII, ASIMILATE ȘI PROVIZIOANE 68
6.1. Contabilitate capitalului social și a primelor legate de capital 68
6.2 Contabilitate rezervelor 70
6.3. Contabilitatea datoriilor subordonate 71
6.4. Contabilitatea subvențiilor pentru investiții 73
6.5. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli 74
6.6. Contabilitatea rezultatelor 75
7. CHELTUIELI ȘI VENITURI 77
7.1. Contabilitatea cheltuielilor 77
7.2. Contabilitatea veniturilor 78
8. REGISTRELE DE CONTABILITATE ȘI SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE 81
8.1. Registrele de contabilitate și normele de utilizare a acestora 81
8.2. Situațiile financiare anuale 82
TESTE DE EVALUARE 84
BIBLIOGRAFIE 91
=== Contabilitatea Instituriilor Financiar-Bancare ===
C U P R I N S
1. Consideratii generale privind sistemul bancar 4
1.1.Organizarea unei banci comerciale 4
1.2. Aspecte specifice planului de conturi pentru institutiile de credit 5
1.3. Contabilitatea decontarilor intra si interbancare 6
1.3.1. Decontarile intrabancare 6
1.3.2. Decontari interbarcare 7
1.4. Contabilitatea imprumuturilor de refinantare de la BNR 8
1.5. Credite si imprumuturi interbancare 9
1.6. Contabilitatea depozitelor interbancare 10
La banca proprietara La banca gestionara 10
1.7. Contabilitatea operatiunilor de pensiune interbancara 10
1.8. Contabilitatea valorilor de recuperat si a sumelor datorate 11
1.9. Creantele restante si indoielnice 11
1.10. Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 12
2. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE TREZORERIE 13
2.1. Operatiunile de casa 13
2.2. Contabilitatea operatiunilor cu cec-uri de calatorie 14
2.3. Contabilitatea operatiunilor cu carti de plata (carduri) 15
3.1. Contabilitatea creditelor comerciale 18
3.2. Contabilitatea creditelor de trezorerie 19
3.3. Contabilitatea creditelor pentru export 20
3.4. Contabilitatea creditelor pentru echipament 22
3.5. Contabilitatea creditelor pentru bunuri imobiliare 23
3.6. Contabilitatea operațiunilor prin conturile curente ale clientelei 24
3.7. Contabilitatea depozitelor constituite de clientelă 27
3.8. Contabilitatea certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii 29
3.9. Contabilitatea creditelor și împrumuturilor privind clientela financiară 31
3.9.1. Contabilitatea creditelor acordate clientelei financiare 31
3.9.2. Contabilitatea împrumuturilor primite de la clientela financiară 32
3.10. Contabilitatea operațiunilor de pensiune cu clientela 33
3.10.1. Contabilitatea valorilor primite în pensiune 33
3.10.2. Contabilitatea valorilor date în pensiune 34
3.11. Contabilitatea valorilor de recuperat și altor sume datorate clientelei 35
3.11.1. Contabilitatea valorilor de recuperat de la clientelă 35
3.11.2. Contabilitatea altor sume datorate clientelei 36
3.12. Contabilitatea creanțelor restante și îndoielnice din operațiuni cu clientela 37
3.13. Contabilitatea provizioanelor pentru creanțe din operațiuni cu clientela 39
4. OPERAȚIUNI CU TITLURI ȘI OPERAȚIUNI DIVERSE 41
4. 1. Operațiuni cu titluri 41
4.1.1. Contabilitatea titlurilor de tranzacție 41
4.1.2. Contabilitatea titlurilor de plasament 45
4.1.3. Contabilitatea titlurilor de investiții 47
4.2. Operațiuni diverse 49
4.2.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul 49
4.2.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările și protecția socială 50
4.2.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului și fondurile speciale 51
4.2.4. Contabilitatea stocurilor 53
4.3. Contabilitatea creanțelor restante și îndoielnice privind operațiunile cu titluri și operațiunile diverse 55
4.4. Contabilitate provizioanelor privind operațiunile cu titluri și operațiuni diverse 56
5. VALORI IMOBILIZATE 58
5.1. Contabilitatea imobilizărilor financiare 58
5.1.1. Contabilitatea creditelor subordonate 58
5.1.2. Contabilitatea titlurilor imobilizate 59
5.2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale 62
5.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale 63
5.5 Contabilitatea creanțelor restante și îndoielnice privind valorile imobilizate 64
5.6. Contabilitatea provizioanelor pentru valori imobilizate 66
6. CAPITALURI PROPRII, ASIMILATE ȘI PROVIZIOANE 68
6.1. Contabilitate capitalului social și a primelor legate de capital 68
6.2 Contabilitate rezervelor 70
6.3. Contabilitatea datoriilor subordonate 71
6.4. Contabilitatea subvențiilor pentru investiții 73
6.5. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli 74
6.6. Contabilitatea rezultatelor 75
7. CHELTUIELI ȘI VENITURI 77
7.1. Contabilitatea cheltuielilor 77
7.2. Contabilitatea veniturilor 78
8. REGISTRELE DE CONTABILITATE ȘI SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE 81
8.1. Registrele de contabilitate și normele de utilizare a acestora 81
8.2. Situațiile financiare anuale 82
TESTE DE EVALUARE 84
BIBLIOGRAFIE 91
1. Consideratii generale privind sistemul bancar
In Romania activitatea bancara se desfasoara in conformitate cu legea bancara 58/98 si legea 312/2004 privind statutul BNR prin institutii de credit autorizate in conditiile legii.
Institutia de credit reprezinta entitatea emitenta de moneda electronica ce desfasoara cu titlu profesional activitate de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public si de acordarea de credite pe cont propriu. In tara noastra institutiile de credit se pot constitui si functiona sub forma: bancilor comerciale, organizatiilor cooperatiste de credit, caselor de economii pt. domeniul locativ, instituiilor emitente de moneda electronica.
O data cu aderarea Romaniei la UE vor deveni functionale pe piata financiara institutiile enumerate mai sus autorizate sa functioneze in alt stat din UE care vor functiona in tara noastra printr-o sucursala sau in mod direct ca furnizorii de servicii.
1.1.Organizarea unei banci comerciale
Modul de organizare al unei banci este influentat de felul in care echipa de directie intelege sa satisfaca functiile intreprinderii bancare, sa efectueze operatiunile active si pasive proprii bancilor, sa respecte reglementarile privind organizarea si desfasurarea activitatii bancare, sa urmeze strategia de dezvoltare a bancii.
Principalele functii bancare:
Fct. de conducere generala – sunt cele care asigura, formuleaza strategia bancii si definesc orientarile de ansamblu de activitati si evolutiei sale;
Fct. comerciale – asigura clientela, intretinerea si dezvoltarea relatiilor cu aceasta precum si atragerea de noi clienti;
Fct. de executie – sunt definite de totalitatea activitatilor care duc la bun sfarsit activitatile comerciale initiale atat de clientela cat si de directiile comerciale proprii. Aceste activitati au caracter repetitiv si tehnic.
Fct. cu caracter functional – sunt definite de activitatile de organizare, consultanta, control si asistenta de specialitate.
Fct. administrative – sunt acele activitati prin care se realizeaza toate obligatiile legate de relatiile sociale, fiscale si profesionale ale bancii precum si activitatea prin care se realizeaza difuzarea normelor de ordine interna.
Pentru indeplinirea acestor functii, bancile comerciale isi concep structuri organizatorice proprii
din care nu trebuie sa lipseasca:
a) Directii comerciale si asimilate – sunt cele mai importante structuri deoarece intretin si dezvolta relatii cu clientela producand venitul unitatii bancare. Pot fi structurate in:
Directii de clientela – gestioneaza diferitele categorii de clienti existand directii pt. fiecare grupa omogena de clienti: clientela traditionala ( soc. com. traditionale nebancare ) grupa in functie de marime si specializare si clientela specializata ( cu particularitati speciale ).
Directii de retea – sunt acelea care gestioneaza componentele retelei bancare
Directii financiare de piata si afaceri – existenta acestora este determinata de diversificarea produselor si serviciiloe financiar-bancare pe piata nationala si internationala.
b) Servicii de executie– efectueaza activitati care vin sa completeze actiunile desfasurate de directiile de clientela. Ele cuprind:
Servicii de executie a operatiunilor la nivel national:
servicii de casa, de portofoliu;
secretariat bancar;
servicii de cautiuni di garantii .
Servicii de executie a operatiunilor cu strainatatea
Servicii de executie a operatiunilor bursiere vanzare cumpararede titluri, gestionare si conservare titluri.
Secretariatul tehnic – efectueaza toate operatiunile de gestionare si punere in aplicare a operatiunilor initiate de directiile comerciale.
c) Servicii de intendenta– cuprind activitatile care nu sunt legate in mod direct si imediat de produsele si serviciile bancare dar sunt necesare mai multor sectoare sau intregii banci:
serviciul contabilitate;
serviciul prelucrari date;
serviciul contencios;
serviciul personal sau resurse umane;
serviciul administrare generala.
Servicii functionale si administrative – realizeaza activitati de organizare, consultanta, control, asistenta de specialitate, difuzarea si punerea in aplicare a normelor de functionare interna:
serviciul de inspectie si control;
serviciul de control al angajamentelor;
serviciul juridic;
servicul fiscalitate;
srviciul de organizare si metodologie.
Structura teritoriala reprezinta organizarea pe verticala a bancilor comerciale si cuprinde:
1) Centrala bancara – are personalitate juridica cu rol exclusiv de indrumare, analiza si control a activelor unitatilor bancare din retea.
2) Sucursale bancare – sunt unitati bancare fara personalitate juridica care au un dublu rol operativ ( desfasoara si deversifica relatiile cu clientela ); de indrumare, analiza si control a unitatilor din subordine.
3) Reprezentantele bancare – unitati fara personalitate juridica, cu rol exclusiv operativ care se afla de regula in subordinea sucursalelor sau in cazuri exceptionale in subordinea centralei bancare. Ele se deschid acolo unde sucursalele nu acopera volumul clientelei si operatiile ordonate de aceasta.
4) Agentiile bancare – fara personalitate juridica si sunt deschise pe langa reprezentante sau sucursale.
5) Punctele de lucru – fara personalitate juridica, deschise in locuri publice unde volumul clientelei si operatiunile cerute sunt foarte mari.
1.2. Aspecte specifice planului de conturi pentru institutiile de credit
Planul de conturi in vigoare pentru banci cuprinde urmatoarele clase de conturi:
Clasa 1 „Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare” grupeaza conturile care reflecta tranzactii efectuate de institutiile de credit in lei si in devize, prin trezoreria proprie, in nume propriu si in relatii cu alte banci partenere, inclusiv Banca Centrala.
Clasa 2 „Operatiuni cu clientela” grupeaza conturile care tin evidenta relatiilor cu clientii, persoane fizice si juridice, grupati atat in fuctie de natura lor cat si in functie de tipul de tranzactii solicitate de acestia.
Clasa 3 „Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse” grupeaza conturile in care sunt inregistrate operatiunile titluri de valoare efectuate in nume propriu dar si in numele clientilor.
Clasa 4 „Valori imobilizate” cuprinde conturile care evidentiaza imobilizarile bancilor dar si conturile specifice operatiunilor de leasing si de creditare subordonata.
Clasa 5 „Conturi cu capitaluri asimilate si provizioane” curpinde conturile ce reflecta sursele proprii de finantare ale bancilor.
Clasa 6 „Conturi de cheltuieli” – cheltuielile sunt grupate dupa natura lor.
Clasa 7 „Conturi de venituri”- veniturile sunt grupate dupa sursa de provenienta.
Clasa 9 „Operatiuni in afara bilantului” cuprinde conturile care inregistreaza angajamentele bancare ce nu afecteaza patrimoniul bancii.
1.3. Contabilitatea decontarilor intra si interbancare
Sistemul bancar presupune foarte multe operatiuni de plati intre banci ca urmare a relatiilor financiare stabilite intre clientii acestora. Aceste operatiuni sunt transferari de fonduri care prin numarul si valoarea lor antreneaza in circuitul bancar valori foarte mari.
Operatiunile de decontari bancare au loc intre diferite banci si se refera la:
operatiuni in nume propriu;
incasari si plati in numele clientilor;
constituiri de depozite intre componentele sistemului bancar;
primirea sau acordarea de credite de la si de catre banci.
Decontarile se impart in 2 mari categorii, si anume:
decontari intrabancare – sunt relatii interne desfasurate intre componente ale aceleiasi banci;
decontari interbancare – sunt relatii stabilite intre componentele aceluiasi sistem bancar si de pot desfasura prin BNR sau prin conturile de corespondenta.
1.3.1. Decontarile intrabancare
Decontarile intrabancare sunt acele operatiuni desfasurate intre unitatile aceleiasi societati bancare in nume propriu sau in numele clientilor ( caz in care se utilizeaza instrumentele OP si CEC ).
Decontarile intrabancare, numite si operatiuni intre serii ( OIS ), sunt reflectate atat in contabilitatea bancii platitoare cat si in contabilitatea bancii beneficiare. Unitatea bancara ce ordona plata se numeste unitate initiatoare, iar unitatea bancara care primeste o plata de la cea initiatoare se numeste banca destinatara.
Decontarile intrabancare se solutioneaza diferit in contabilitate in functie de locul unde sunt deschise conturile curente ale clientilor parteneri de decontare, si anume:
conturi curente care se afla la nivelul aceleiasi unitati operative a unei banci;
conturi curente care se afla la unitati operative diferite ce apartin aceleiasi banci.
Evidenta contabila a decontarilor intrabancare se tine cu ajutorul conturilor:
341 „Decontari intrabancare” – A/P
2511 „Conturi curente „ – A/P
Contul 341 „Decontari intrabancare” – A/P opereaza in contabilitatea tuturor unitatilor operative. Se crediteaza cu sumele virate catre clientii altor subunitati si se debiteaza cu sumele primite de la acesti clienti. Soldul contului poate fi debitor sau creditor si reflecta sumele aflate in tranzit intre sedii.
Contul 2511 „Conturi curente” –A/P incepe sa functioneze prin creditare. Se crediteaza cu sumele incasate de banca in numele titularului de cont si se debiteaza cu sumele platite de banca din ordinul titularului. Soldul creditor al contului reflecta disponibilul in cont, iar soldul debitor reflecta o descoperire de cont pentru care banca, in baza unei conventii incheiate cu titularul de cont, poate deschide o linie de credit.
Exemple de contabilizare:
1) Plata unei sume in cazul in care platitorul si beneficiarul au deschise conturi curente la aceeasi unitate operativa.
2511p = 2511b
2) Plata unei sume de bani in cazul utilizarii unui OP de catre clientul bancii platitoare catre un beneficiar care are contul deschis la alta unitate operativa a aceleiasi banci.
2511p = 341 341 = 2511b
3) Incasarea sumei in baza unui CEC depus de clientul bancii.
341 = 2511b
1.3.2. Decontari interbarcare
A. Prin contul de corespondent
Conturile de corespondent au natura unor conturi curente deschide de catre o banca la alte banci comercilae din tara sau strainatate. Astfel, la banca proprietara contul are natura unui plasament, iar la banca gestionara sau rezidenta contul are natura unei surse atrase.
Practica bancara internationala denumeste conturile care functioneaza la banca proprietara „nostro”, iar contul care functioneaza la banca gestionara „loro”.
Evidenta contabila a decontarilor prin contul de corespondent se tine cu ajutorul conturilor:
a) la banca proprietara: 121 „Contul de corespondent la banci „ ( nostro )
1271 „Creante atasate”
Contul 121 „Contul de corespondent la banci” – are functie contabila de activ, se debiteaza cu sumele incasate in numele bancii titulare si se crediteaza cu sumele platite din ordinul acestuia. Soldul final debitor reflecta disponibilul existent al bancii titulare in contul de corespondent la banca gestionara.
Contul 1271 „Creante atasate” – are functie contabila de activ, tine evidenta dobanzilor calculate si neajunse la scadenta aferente disponibilului din contul de corespondent.
b) la banca gestionara: 122 „Conturi de corespondent alre bancilor” ( loro )
1272 „Datorii atasate”
Contul 122 „Cnturi de corespondent ale bancilor” are functie contabila de pasiv, se crediteaza cu sumele incasate de la banca rezidenta in numele bancii proprietare si se debiteaza cu sumele platite bancii titulare din contul de corespondent. Soldul final creditor reflecta disponibilul aflat la banca gestionara pe numele bancii proprietare.
Contul 1272 „Datorii atasate” are functie contabila de pasiv, tine evidenta dobanzilor calculate de banca rezidenta si cuvenita bancii proprietare. Dobanzile aferente contului de corespondent reprezinta pentru bancile rezidente o cheltuiala 6012 „Dobanzi la contul de corespondent”, iar pentru banca proprietara un venit 7012 „Venituri de la contul de corespondent”.
Exemple de contabilizare:
1) Banca X deschide un cont de corespondent la banca Y.
Banca X inregistreaza: Banca Y inregistreaza:
121 = 101 101 = 122
2) Banca X inregistreaza dobanda aferenta contului de disponibil.
1271 = 7012 6012 = 1272
3) Banca X primeste un imprumut pe 10 zile de la banca Y.
121 = 142 141 = 122
B. Decontari prin casele de compensatie
Bancile isi pot deconta platile reciproce prin intermediul caselor de compensatie care functioneaza sub tutela BNR.
Observatie: In vederea compensarii fiecare banca va deschide un cont curent la BNR. In functie de locul unde se va realiza compensarea avem:
decontare locala;
decontare intrajudeteana;
decontare interjudeteana;
Evidenta contabila se tine cu ajutorul conturilor:
341 „Decontari intrabancare”
111 „Contul curent la BNR”
Contul 111 „Contul curent la BNR” – are functie contabila de activ, se debiteaza la depunerea unor sume de bani in cont, la incasari sau la credite obtinute si se crediteaza cu iesirile din cont ca urmare a unor retrageri de sume, plati sau rambursare de credite.
Observatie: Utilizarea contului 111 este obligatorie in cazul compensarii.
Exemple:
a) Platitorul si beneficiarul au conturi deschise la banci situate in acelasi judet si localitate iar compensarea se face la casa de compensatie judeteana.
1) Plata unei sume de bani inregistrata de banca platitorului.
2511p = 111
2) Incasarea sumei la banca beneficiarului.
111 = 2511b
b) Banca platitorului si beneficiarului sunt situate in judete diferite iar compensarea se face in judetul beneficiarului. In acest caz, compensarea are loc intre banca beneficiarului si sucursala bancii platitorului din judetul de compensare.
1) Expedierea avizului de creditare catre subunitatea din judetul unde se face compensarea.
2511 = 341
2) Compensarea initiata de subunitate la primirea avizului.
341 = 111
3) Incasarea la banca beneficiarului.
111 = 2511b
c) acelasi caz ca la b), compensarea se face in judetul platitorului:
– efectuarea platii prin compensare
2511p = 111
– incasarea sumei prin compensare de subunitatea bancii beneficiarului in judetul de compensare si virarea sumei catre subunitatea beneficiarului
111 = 341
– incasarea sumei la beneficiar
341 = 2511b
d) bancile se afla in judete diferite iar compensarea se face la nivelul centralelor prin sistemul BNR:
– subunitatea platitoare expediaza avizul catre centrala
2511p = 341
– centrala platitorului initiaza compensarea in vederea efectuarii platii
341 = 111
– centrala beneficiarului incaseaza prin compensare suma si deconteaza catre subunitatea beneficiarului
111 = 341
– incasarea sumei de beneficiarul platii
341 = 2511b
1.4. Contabilitatea imprumuturilor de refinantare de la BNR
Institutiile de credit aflate in dificultate de trezorerie pot apela la BNR pentru obtinerea de lichiditati iar imprumuturile de refinantare pot imbraca urmatoarele forme:
imprumuturi de colateralizate cu active exigibile pentru garantare – sunt imprumuturi garantate cu active ( efecte de comert, alte titluri acceptate de BNR );
imprumuturi lombard ( overdraft ) sunt imprumuturi ce se pot acorda peste noapte pentru asigurarea platilor zilnice ale bancilor.
alte imprumuturi – structurale si de licitatie.
Evidenta contabila a imprumuturilor de refinantare se tine cu ajutorul contului 112 „Imprumuturi de refinantare de la BNR” – are functie contabila de pasiv, se crediteaza la primirea imprumutului si se debiteaza la restituire in contrapartida cu contul 111 „Cont curent la BNR”.
Dobanda de incasat si de platit in relatie cu BNR se inregistreaza in contul 1171 „Creante atasate”si contul 1172 „Datorii atasate”. Doabnda de platit reprezinta pentru societatea bancara o cheltuiala 6011 „Dobanzi la BNR”, iar dobanda de incasat reprezinta venit 7011 „Dobanzi de la BNR”.
Exemple de contabilizare:
1) Primirea de BNR a unui imprumut de refinantare.
111 = 112
2) Inregistrarea dobanzii de platit.
6011 = 1172
3) Plata dobanzii.
1172 = 111
4) Rambursarea imprumutului.
112 = 111
5) Inregistrarea dobanzii aferente disponibilului din contul curent la BNR.
1171 = 7011
6) Incasarea dobanzii.
111 = 1171
1.5. Credite si imprumuturi interbancare
Creditele si imprumuturile interbancare reprezinta o forma de plasare sau de atragere a resurselor financiare. In functie de durata si scopul pentru care au fost incheiate imprumuturile pot fi grupate astfel:
imprumuturi de pe o zi pe alta – sunt fara garantie si pentru cel mult o zi lucratoare;
imprumuturi la termen – sunt fara garantie, pe termen fix mai mare de o zi lucratoare;
imprumuturi financiare – acordate sau primite de banci nerezidente avand drept beneficiari agenti economici nefinanciari.
Evidenta contabila pentru imprumuturile acordate ( credite ) se tine cu ajutorul contului 141
„Credite acordate bancilor” cu functie contabila de activ, care se dezvolta pe sintetice de grad 2, si anume:
1411 „Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor”
1412 „Credite la termen acordate bancilor”
1413 „Credite financiare acordate bancilor”
Contul are atasat un cont de creante privind dobanda 1417 „Creante atasate” cu functie contabila de activ, prin care se evidentiaza dobanda calculata si neajunsa la scadenta ce reprezinta pentru societatea bancara venituri 7014 „Dobanzi de la credite la banci”.
La banca debitoare se utilizeaza contul 142 „Imprumuturi primite de la banci” – P , ce se dezvolta pe sintetice de grad 2:
1421 „Imprumuturi de pe o zi pe alta primite de la banci”
1422 „Imprumuturi la termen primite de la banci”
1423 „Imprumuturi financiare primite de la banci”
Contul are atasat si un cont de datorii privind dobanzile 1427 „Datorii atasate” – P, care reprezinta pentru banca debitoare o cheltuiala 6014 „Dobanzi de la imprumuturi de la banci”.
Exemple de contabilizare:
La banca creditoare La banca debitoare
a) acordarea imprumutului a) primirea imprumutului
141 = 111 111 = 142
b) inregistrarea dobanzii b) inregistrarea dobanzii de platit
1417 = 7014 6014 = 1427
c) incasarea dobanzii si recuperarea c) plata dobanzii si rambursarea imprumutului
creantei
111 = % % = 111
141 142
1427 1427
1.6. Contabilitatea depozitelor interbancare
Unitatile bancare desfasoara intre ele operatiuni de constituire a depozitelor care pot fi:
la vedere – pentru o zi lucratoare;
la termen – scurt pentru o perioada de 1pana la 365 zile;
– mediu pentru o perioda de 1 pana la 5 ani;
– lung pentru o perioada mai mare de 5 ani.
– colaterale – sunt constituite garantii pentru credite si ajuta la desfasurarea unor operatiuni ulterioare.
Pentru banca proprietara a depozitelor acestea reprezinta un plasament, iar pentru banca gestionara o sursa atrasa.
Evidenta contabila a depozitelor interbancare se tine astfel:
a) La banca proprietara cu ajutorul contului 131 „Depozite la banci” – A , se dezvolta pe sinteticele
1311 „Depozite la vedere la banci”
1312 „Depozite la termen la banci”
1313 „Depozite colaterale la banci”
Atasat functioneaza contul 1317 „Creante atasate” – A, in care se inregistreaza dobanda calculata si neajunsa la scadenta ce reprezinta un venit 7013 „Dobanzi de la conturile de depozit la banci”.
b) La banca gestionara se utilizeaza contul 132 „Depozite ale bancilor” – P, cu sinteticele:
1321 „Depozite la vedere”
1322 „Depozite la termen”
1323 „Depozite colaterale”
Dobanda aferenta se inregistreaza in contul de datorii 1327 „Datorii atasate” care reprezinta o cheltuiala 6013 „Dobanzi la depozitele bancilor”.
Exemple de contabilizare:
La banca proprietara La banca gestionara
a) constituirea depozitului a) constituirea depozitului
131 = 111 111 = 132
b) inregistrarea dobanzii b) inregistrarea dobanzii de platit
1317 = 7013 6013 = 1327
c) Incasarea dobanzii si anularea depozitului c) plata dobanzii si a sumei din depozit
111 = % % = 111
132
1327
1.7. Contabilitatea operatiunilor de pensiune interbancara
Aceste operatiuni se efectueaza pe baza de efecte de comert livrate sau nelivrate si de titluri. Sunt credite acordate in cazul valorilor primite in pensiune sau imprumuturi in cazul valorilor date in pensiune.
Creditele acordate sau imprumuturile primite pot fi de pe o zi pe alta sau pe termen fix. Reflectarea in contabilitate a acestor operatiuni se face astfel:
a) La banca creditoare se utilizeaza contul 151 „Valori primite in pensiune” –A, dezvoltat pe sinteticele de grad 2:
1511 „Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta”
1512 „Valori primite in pensiune la termen”
Are atasat contul 1517 „Creante atasate” care evidentiaza dobanzile calculate si neajunse la scadenta si reprezinta venituri 7015 „Dobanzi de la valorile primite in pensiune”.
b) La banca debitoare se utilizeaza contul 152 „Valori date in pensiune” – P, cu sinteticele:
1521 „Valori date in pensiune de pe o zi pe alta”
1522 „Valori date in pensiune la termen”
Dobanda reprezinta o datorie si o cheltuiala 6015 „Dobanzi la valorile date in pensiune”.
Exemple de contabilizare:
La banca creditoare La banca debitoare
a) primirea in gestiune a valorilor a) primirea imprumutului pe baza valorilor
date in pensiune
151 = 111 111 = 152
b) inregistrarea dobanzii b) inregistrarea dobanzii de platit
1517 = 7015 6015 = 1527
c) recuperarea creditului si incasarea dobanzii c) plata dobanzii si a imprumutului
111 = % % = 111
152
1527
1.8. Contabilitatea valorilor de recuperat si a sumelor datorate
In activitatea interbancara pot aparea creante sau datorii din operatiuni cum sunt:
sume necuvenite sau virate eronat;
CEC- uri refuzate la plata si restituite prezentatorului;
CEC- uri de calatorie remise spre incasare emitentilor.
Contabilitatea acestor operatiuni se tine cu ajutorul conturilor 161 si 162.
Contul 161 „Valori de recuperat” –A, pentru banca care detine creante, dezvoltat pe sinteticele:
1611 „Valori de recuperat”
1617 „Creante atasate” – cont utilizat pentru evidentierea dobanzilor aferente valorilor de recuperat care reprezinta un venit 70179 „Venituri diverse din dobanzi”.
Contul 162 „Alte sume datorate” –A, se utilizeaza de banca cu datorii si este dezvoltat pe sinteticele:
1621 „Alte sume datorate”
1627 „Datorii atasate” – cont utilizat pentru evidentierea dibanzilor datorate si reprezinta o cheltuiala 60179 „Cheltuieli diverse cu dobanzi”.
Observatie: CEC- urile de calatorie cumparate si remise spre incasare emitentilor se evidentiaza prin contul 109 „Alte valori” – A. CEC- urile, efectele de comert refuzate la plata si inregistrate provizoriu pana la recuperarea de la banci a sumelor respective se inregistreaza in contul 3712 „Valori primite la incasare” –A.
Exemple de contabilizare:
a) CEC-uri refuzate la plata de banca platitoare ce urmeaza a fi recuperate.
164 = 3712
– inregistrarea dobanzii aferente valorii de recuperat.
1617 = 70179
– incasarea CEC- urilor si a dobanzii aferente
111 = %
1611
1617
b) Incasarea CEC- urilor de calatorie remise spre incasare.
1611 =
c) Incasarea de numerar ca urmare a vanzarii CEC-urilor de calatorie emise de alte banci.
101 = 1621
– inregistrarea dobanzii datorate
60179 = 1627
– plata CEC- urilor de calatorie catre banca emitenta si dobanda aferenta
% = 111
1621
1627
d) Inregistrarea unor sume incasate eronat la compensare.
111 = 1621
e) Virarea gresita a unor sume de catre alte subunitati ale bancii.
341 = 1621
1.9. Creantele restante si indoielnice
Se considera creanta restanta orice creanta nerambursata la scadenta si se inregistreaza in contul 1811 „Creante restante” – A, iar dobanzile neincasate la scadenta cu ajutorul contului 1812 „Dobanzi restante” – A.
Dobanzile penalizatoare se inregistreaza cu ajutorul contului 1817 „Creante atasate”. Toate creantele restante si trecute in litigiu pentru care s-a solicitat investirea cu titlu executoriu a contractelor de credit sau exista hotarare judecatoreasca care dispune asupra contractelor de credit sau plasament se inregistreaza prin contul 1821 „Creante indoielnice” –A , 1822 „Dobanzi indoielnice” –A si 1827 „Creante atasate”.
Daca pentru aceste creante au fost calculate si inregistrate provizioane in momentul trecerii pe pierderi se utilizeaza conturile de cheltuieli:
667 „Pierderi din creante nerecuperabile acoperite de provizioane”
668 „Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite de provizioane”
Exemple de contabilizare:
1) Trecerea creditelor si depozitelor la categoria restante.
2) Trecerea dobanzilor de la credite si depozite la categoria restante.
1817 = %
1317
1417
1517
1617
3) Inregistrarea dobanzii penalizatoare pentru creante si dobanzi restante.
1817 = 7018
4) Trecerea creantelor la categoria indoielnice.
1821= %
131
141
151
161
181
5) Trecerea pe pierderi a creantelor restante si indoielnice.
– in cazul in care exista provizioane
= %
1821
1822
1827
– in cazul in care nu exista provizioane
= %
1821
1822
1827
Concomitent se inregistreaza in afara bilatului:
993 = 999
„Creante scoase din activ, „Contrapartida”
urmarite in continuare”
1.10. Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare
Acestea se constituie pe seama cheltuielilor pentru acoperirea riscului de credit si riscului de dobanda. Evidenta contabila a provizioanelor se tine cu ajutorul contului 191 „Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare” dezvoltat pe sinteticele:
1911 „ Provizioane specifice de risc de credit”
1912 „ Provizioane specifice de risc de dobanda”
Pentru contul 1911 se utilizeaza contul de cheltuieli 6611 „Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit” si contul de venituri 7611 „Venituri din provizioane specifice de risc de credit”. Pentru contul 1912 se utilizeaza contul de cheltuieli 6612 „Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda” si contul de venituri 7612 „ Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda”.
Exemple de contabilizare:
1) constituirea si majorarea provizioanelor de risc de credit
6611 = 1911
2) diminuarea sau anularea provizioanelor
1911 = 7611
Obs. In situatia in care se realizeaza riscul de credit sau de dobanda, concomitent cu anularea provizioanelor, creantelor si dobanzilor aferente se inregistreaza ca pierderi utilizand contul 667 „Pierderi din creante nerecuperabile acoperite din provizioane”.
2. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE TREZORERIE
La nivelul trezoreriei, in institutiile de credit se disting:
operatiuni de casa in lei si in devize;
operatiuni cu CEC –uri;
operatiuni privind retragerile de numerar prin cartile de plata.
2.1. Operatiunile de casa
In functie de necesitatile institutiilor de credit, se pot organiza urmatoarele tipuri de case bancare:
a) case operative de incasari – executa operatiuni de primire a numerarului ca urmare a incasarilor sau retragerilor de monede metalice si bancnote. Documentele care stau la baza primirii numerarului sunt: foaie de varsamant cu chitanta, ordin de incasare, borderou de incasari ( pentru numerarul din gentile sigilate depuse la agentie de agentii economici ), documentele centralizatoare emise de sistemul informatic al bancii.
b) case operative de plati – elibereaza numerar catre clienti la cererea acestora in baza unor documente cum sunt: CEC –urile de numerar, ordinul de plata, biletul la ordin, cambiile, cererea de rascumparare a certificatelor de depozit.
c) case speciale –se regasesc in cadrul sucursalelor bancare si deruleaza operatiuni cu numerar doar in cadrul retelei bancare. Pot vinde imprimate bancare, pot efectua operatiuni de schimb valutar si operatiuni cu metale pretioase.
Contabilitatea operatiunilor de casa se tine cu ajutorul contului 101 „Casa” – are functiune de activ, se debiteaza cu incasarile si se crediteaza cu platile. Soldul final debitor reflecta numerarul existent in casierie in lei si in devize.
Exemple de contabilizare:
1) Depunere de numerar in conturile curente sau de depozit ale clientilor.
101 = %
2511
253 „Depozite clienti”
2) Alimentarea cu numerar de la BNR sau de la alte unitati operative ale societatii bancare.
101 = %
111
341
3) Depunererea de numerar de catre actionarii bancii.
101 = 508 „Actionari sau asociati”
4) Depunerea de catre clienti a unor sume pentru procurarea de certificate de depozit.
101 = 2541 „Certificate de depozit”
5) Plata in numerar de catre clienti a unor sume provenite din retrageri de numerar.
% = 101
2511
253
6) Plata unor dobanzi pentru contul de depozit.
2537 = 101
7) Plata salariilor catre angajati.
3511 = 101
8) Achizitionarea cu numerar a unor cec- uri de calatorie si aur.
% = 101
109 „Alte valori”
361 „Valori din aur, metale pretioase si pietre pretioase”
9) Alimentarea distribuitorului de numerar.
367 „Alte stocuri si valori asimilate” = 101
Operatiunile de casa in devize constau in depuneri sau ridicari de numerar sub forma de valori din conturile curente sau de depozit precum si cumpararea de devize de catre persoane fizice sau juridice (aceasta operatiune se numeste operatiune de schimb manual).
Evidenta contabila a acestor operatiuni se tine cu ajutorul contului 101 „Casa” cu analitic devize, dat presupune si utilizarea contului 3721 „Pozitia de schimb” –A/P si contul 3722 „Contravaloarea pozitiei de schimb” – A/P.
Aceste conturi fac legatura intre contabilitatea in lei si cea in devize si sunt utilizate pentru restabilirea echilibrului dintre active si pasive prin inregistrarea in contul de profit si pierdere a rezultatului (cheltuieli sau vanituri ) evaluand operatiile in devize din bilant.
Contul 3721 inregistreaza sumele in devize achizitionate sau vandute. Se crediteaza la intrarea devizelor in patrimoniu si se debiteaza la iesirea acestora, in corespondenta cu contul de trezorerie
( 101, 2511).
Contul 3722 functioneaza in paralel cu contul 3721 reflectand in lei sumele in devize intrate sau iesite din patrimoniu. El functioneaza opus contului 3721 in sensul ca se debiteaza la cumpararea devizelor si se crediteaza la vanzarea lor. Soldurile au sens opus iar in cursul lunii trebuie sa fie egale
( SfC 3721 = SfD 3722).
Diferentele rezultate in urma evaluarii stocului de devize la sfarsitul lunii se inregistreaza in contul 3722 in corespondenta cu contul 7061 „Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj” pentru diferente favorabile sau contul 6061 „Cheltuieli din operatiuni de shimb si arbitraj” pentru diferente nefavorabile.
Exemple de contabilizare:
1) Se cumpara 1000 E la cursul de cumparare de 35.800 lei /E.
101E = 3721 1000 E
3722 = 101 lei 35.800.000 lei
2 )Se vand 300 E stiind curs de vanzare de 35.000 lei/E.
3721 = 101E 300 E
101lei =3722 10.500.000 lei
3) La sfarsitul lunii se evalueaza valuta euro in cont la cursuril:
a) 34.000 lei/E
b) 37.000 lei/E
a) c = 34.000 lei/E
Sf101E = 1000 E – 300 E = 700 E
Sf101 lei = 35.800.000 – 10.500.000 = 25.300.000 lei
Sf 101 lei Cof = 700 E*34.000 = 23.800.000 lei
Stabilirea diferentei nefavorabile = 25.300.000 – 23.800.000 = 1.500.000 lei
6061 = 3722 1.500.000
b) c = 37.000 lei
Sf 101 lei Cof = 700 E * 37.000 = 25.900.000 lei
Stabilirea diferentei favorabile = 25.900.000 – 25.300.000 = 600.000 lei
3722 = 7061 600.000
2.2. Contabilitatea operatiunilor cu cec-uri de calatorie
Cec-urile de calatorie sunt acele instrumente de plata emise de institutii specializate pentru o suma fixa si intr-o moneda determinata. Acestea au de regula o durata nelimitata in timp si pot fi acceptate ca instrument de plata sau pot fi schimbate imediat in moneda locala.
Operatiunile specifice cu cec-uri de calatorie sunt: emiterea lor, darea in consignatie pentru a fi vandute catre alte institutii bancare, primirea in consignatie si vanzarea lor, remiterea spre incasare catre emitentul acestora, incasarea contravalorii de la emitent, cumpararea cec-urilor de la clientela.
Inregistrarea in contabilitate presupune utilizarea contului 109 „Alte valori” –A.
Observatie: Inregistrarea in conturile de bilant a cec-urilor de calatorie are loc in momentul vanzarii sau cumpararii precum si in cadrul operatiunilor de decontare cu emitentul.
Exemple de contabilizare:
1) emiterea cec-urilor de calatorie de catre o institutie bancara
999 = 9981 „Alte valori primite”
2) darea in consignatie a cec-urilor catre o alta societate bancara pentru a fi vandute
Banca emitenta: 9981 = 999
Banca primitoare: 999 = 9981
3) vanzarea cec-urilor de calatorie
% = 1621
101
2511
– concomitent se inregistreaza extrabilantier
9981 = 999
4) achitarea datoriei pentru cec-urile primite in consignatie si vandute
Banca primitoare: 1621 = 111
Banca emitenta: 111 = 1621
5) cumpararea cec-urilor de catre unitatea bancara de la clientii sai posesori ai cec-urilor si incasarea unui comision bancar
109 = 101
101 = 7085
6) remiterea cec-urilor cumparate pentru a fi incasate de la emitentul acestora
1611 = 109
7) onorarea cec-urilor de calatorie de banca emitenta
1621 = 111
8) incasarea cec-urilor de calatorie remise bancii emitente
111 = 1611
9) in cazul cec-urilor de calatorie exprimate in devize utilizam conturile 3721 si 3722.
– in momentul vanzarii
3721 = 1621 (in devize)
% = 3722 ( in lei)
101
2511
– in momentul cumpararii
109 = 3721 (in devize)
3722 = % ( in lei)
101
2511
2.3. Contabilitatea operatiunilor cu carti de plata (carduri)
Pentru utilizarea cardurilor de plata se creaza un analitic la contul curent al clientului. Acest cont se crediteaza cu intrarile care supplimenteaza disponibilul din cont si se debiteaza la iesirile din cont ca urmare a efectuarii de plati sau retragerii de numerar.
Dobanzile aferente sunt atasate intr-un cont atasat iar fluxurile de numerar din automatele bancare sunt evidentiate cu ajutorul contului 367 „Alte stocuri si asimilate” –A.
Exemple de contabilizare:
1) alimentarea contului de card cu numerar depus la casieria bancii
101 = 2511. card
2) alimentarea contului de card cu disponibil din contul curent al clientului
2511 = 2511 .card
3) incasarea pretului cardului sau comisionului de eliberare a cardului
2511 = 7085 „Venituri privind mijloacele de plata”
4) retragerea unei sume din ATM si diminuarea disponibilului din contul curent al clientului
2511. card = 2611 „Valori de recuperat”
5) alimentarea cu numerar a ATM-ului bancii
367 = 101
6) retragerea de numerar din ATM de clientii altor banci
3712 = 367
7) inregistrarea decontarii prin compensare a retragerii unei sume de catre clientul bancii de la ATM-ul altei banci
2611 = 111
8) inregistrarea si plata dobanzii pentru disponibilul din contul de card al clientului
6024 = 251.72
251.72 = 2511
3. CONTABILITATEA CREDITELOR PENTRU CLIENTELA
Creditele acordate de banca reprezinta creante detinute de acesta asupra clientelei sale, persoane fizice si persoane juridice, pentru satisfacerea nevoilor de finantare ale acestora.
Putem clasifica creditele acordate de banci dupa mai multe criterii:
1) dupa durata acordarii:
credite pe termen scurt;
credite pe termen mediu;
credite pe termen lung;
2) dupa destinatia fondurilor:
credite comerciale;
credite de trezorerie;
credite pentru export;
credite pentru echipamente;
credite pentru bunuri imobiliare;
alte credite.
3) dupa modalitatea de rambursare:
rambursare la scadenta;
rambursare prin anuitati constante;
rambursare prin anuitati variabile.
4) dupa beneficiari:
credite acordate clientelei financiare;
credite acordate clientelei nefinanciare;
credite acordate populatiei.
5) dupa forma:
avans in contul curent;
credite sub forma de lichiditati;
credite de plati (achitarea directa a unor datorii in numele debitorului);
cesiune de creante (scontarea, factoringul).
6) dupa situatia economico-financiara a debitorului:
credite performante;
credite in observatie;
credite sub standard;
credite incerte;
credite cu risc major.
Acordarea creditelor se face numai in urma unei analize a situatiei financiare a solicitantului de credit. Analiza portofoliului de credite al unei banci se realizeaza cu ajutorul tehnicilor denumite generic credit scoring care diferentiaza tehnica in functie de natura clientului.
O întreprindere care solicita un credit la banca va depune o documentatie care sta la baza deciziei de creditare. Documentatia cuprinde:
– cerere de acordare a creditelor;
– bilantul si contul de profit si pierdere pentru ultimii 3 ani sau ultimul an;
– bugetul de venituri si cheltuieli al activitatii;
– studiu de fezabilitate;
– planul de afaceri;
– lista bunurilor constituite in garantie;
– alte documente.
Analiza clientului solicitant de credite are in vedere acordarea unui numar de puncte in functie de mai multe criterii. De regula, se au in vedere:
– forma de organizare a agentului economic;
– domeniul in care isi desfasoara activitatea;
– pozitia unitatii in cadrul ramurii sau subramurii;
– lichiditate, solvabilitate, rentabilitate, grad de indatorare;
– profit, rotatia activelor circulante, garantiile asiguratorului;
– dependenta de pietele de aprovizionare si desfacere;
– nivelul sprijinului guvernamental, subventii;
– calitatea managementului;
– perspectiva de dezvoltare a unitatii.
Fiecare criteriu este caracterizat de un numar de puncte si de un anumit coeficient de importanta. Pentru fiecare criteriu se pondereaza numarul de puncte cu coeficientul de importanta al criteriului iar prin insumarea rezultatelor se obtine punctajul in functie de care agentii economici sunt clasificati dupa bonitate.
In cazul in care, clientul solicitant al creditului este persoana fizica se au in vedere alte criterii, iar modalitatea de evaluare fiind identica cu cea de la persoanele juridice. Criteriile sunt subiective: venituri, cheltuieli, conditii de locuit, profesia, locul de munca, durata activitatii in aceeasi organizatie, starea civila, numar de persoane aflate in intretinere etc.
In ceea ce priveste dobanda incasata de banca, acesta depinde direct de marimea capitalului dat cu imprumut si de nivelul ratei dobanzii in perioada creditarii. Ea poate fi simpla sau compusa. Rata dobanzii poate fi o rata proportionala (nu tine cont de capitalizare) sau o rata acturiala (tine cont de capitalizare).
Garantiile bancare utilizate la creditare pot fi:
1) depozite bancare in lei sau valuta – sunt sume depuse de client in favoarea creditorului la banca creditoare sau la o lata banca intr-un depozit distinct; (obs: pentru depozitele in valuta sunt acceptate numai cele cotate de BNR)
2) garantia bancara- este inscrisul prin care o alta banca se obliga sa plateasca in numele debitorului in caz de neplata a ratei si a dobanzii;
3) gaj fara deposedare – este un contract prin care se desemneaza un bun care ramane la debitor. Bunul trebuie sa fie proprietatea debitorului, sa acopere ca valoare creditul si dobanda si sa fie usor valorificabil pe piata.
Acesta garantie poate fi sub forma de: materii prime, materiale, ambalaje, evaluate la pretul de achizitie din care se scade marja de risc; mijloace fixe aflate in patrimoniu in stare de functionare cu un grad de uzura mai mic de 3%, iar valoare admisa pentru garantare = valoarea ramasa de amortizat – marja de risc.
4) gajul cu deposedare – bunuri mobile cu valori mari si volum mic (bijuterii, metale pretioase), pentru acceptare se solicita avizul organelor competente din care sa rezulte autenticitatea bunurilor.
5) ipoteca – reprezinta garantia imobiliara reala care nu implica deposedarea de bunul ipotecat iar ipoteca se pune pentru intreaga proprietate, acesta fiind indivizibila.
Cesiunea de creante reprezinta conventia scrisa prin care un creditor numit cedent transmite o creanta a sa unei alte persoane numita cesionar (pot fi cesionate creante din livrari de bunuri, prestari de servicii si executari de lucrari).
In urma analizei debitorului, daca se contata ca acesta indeplineste conditiile de creditare se negociaza caracteristicile creditarii: volumul creditului, rata dobanzii, termenul, garantiile, marimea ratelor si modalitatea de rambursare.
Comitetul de risc si credit si comitetul de directie urmeaza sa aprobe creditul prin incheierea conventiei de credit in 3 exemplare, doua la banca si unul la client prin care partile se angajeaza sa respecte conditiile negociate.
Exista 3 forme de creditare:
– punerea la dispozitie a fondurilor care se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa 2 „Operatiuni cu clientela” ;
– angajamentul de a pune la dispozitie fonduri si angajamentul prin semnatura care se inregistreaza cu ajutorul conturilor extrabilantiere.
3.1. Contabilitatea creditelor comerciale
Creditele comerciale sunt rezultat al cesiunii creantelor comerciale intalnita la operatiile de scontare si factoring.
Scontarea reprezinta operatia prin care posesorul unui efect comercial obtine de la banca in cesiune, inainte de termenul scadent, contravaloarea efectului diminuata cu un agio ( agio = scont +comision ).
Scont =
Factoringul reprezinta operatiunea prin care clientul bancii numit aderent cedeaza proprietatea asupra creantelor sale unei persoane numita factor primind in schimb imediat sau la scadenta valoarea lor nominala diminuata cu agio. Factorul se insarcineaza sa incaseze contravaloarea creantelor si isi asuma riscul in caz de neplata.
Contabilitatea operatiunilor privind creditele comerciale se tine cu ajutorul contului 201 „Credite comerciale”, cont cu functiune de activ care se dezvolta in conturi sintetice de gradul 2 si 3 pentru reflectarea creantelor si dobanzilor aferente.
Contabilitatea creditelor de scont se tine cu ajutorul contului 211 „Scont si operatiuni asimilate” – A. Dobanzile pentru creditele acordate retinute anticipat se inregistreaza cu ajutorul contului 376 „Venituri inregistrate in avans” iar comisioanele se inregistreaza cu ajutorul contului de venituri 7029 „Comisioane”. In cazul in care acest tip de credite presupune si garantii acestea se inregistreaza cu ajutorul contului 253.36 „ Alte depozite colaterale”.
Exemple de contabilizare:
1) inregistrarea efectelor de comert la valoarea nominala inaintata spre scontare
201.11 = 2511
2) inregistrarea agio perceput
2511 = %
376
7029
3) esalonarea lunara a dobanzilor la scont
376 = 70211
4) incasarea efectelor de comert la scadenta
% = 201.11
2511
111
121,122
5) daca la scadenta efectele de comert nu se incaseaa se trec la categoria creante restante sau indoielnice
% = 201.11
2811
2821
6) atunci cand se retine o garantie pentru incasare se foloseste un depozit colateral
2511 = 253.36
7) restituirea garantiei
253.36 = 2511
Contabilitatea operatiunilor de factoring se tine cu ajutorul contului 201.12 care se debiteaza cu valoarea nominala a creantelor in corespondenta cu conturile: 252.11 „Factoring disponibil” (finantare imediata) si 252.12 „Factoring indisponibil”.
Contul 2521 este un cont cu functiune de pasiv si este un cont deschis in numele clientului care se crediteaza cu valoarea nominala a facturilor aprobate si neaprobate spre creditare. Se debiteaza la finantarea factoringului iar soldul final creditor reflecta factoringul nefinantat inca.
Exemple de contabilizare:
1) achizitia facturilor la valoarea nominala
201.12 = %
25211
25212
2) finantarea factoringului disponibil cu retinerea agio si garantii
252.11 = %
2511
376
253.36
3) esalonat se trec la venituri curente dobanda si comisioanele retinute in avans
376 = %
7029
70212
4) incasarea facturilor
% = 201.12
2511
111
121, 122
5) restituirea garantiei
= 2511
6) in cazul in care facturile nu sunt incasate, factoringul se trece la categoria creante restante sau indoielnice
% = 201.12
2811
2821
7) pentru facturile neaprobate dupa incasarea acestora se retine doar comisionul (fara comision si dobanda)
252.12 = %
2511
7029
8) facturile neaprobate si neincasate la termen sau refuzate la plata se restituie aderentului
252.12 = 201.12
3.2. Contabilitatea creditelor de trezorerie
Contabilitatea creditelor de trezorerie asigură evidența creditelor acordate clientelei, pe termen scurt, pentru acoperirea necesarului de lichidități privind activitatea de exploatare curentă a clientelei (vânzări în rate, credite acordate persoanelor fizice, facilități de trezorerie pentru titularii cărților de plată, deschideri de credite permanente, credite pe bază de linii globale de exploatare, credite pentru finanțarea stocurilor, credite garantate cu certificate de depozit, credite pentru importuri și alte credite).
Evidența contabilă a acestor credite se ține cu ajutorul contului sintetic de gradul II 2021 “Credite de trezorerie” desfășurat pe conturi sintetice de gradul III pentru fiecare tip de credit în parte. Este un cont de activ.
Se debitează în corespondență cu următoarele conturi:
1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondență la bănci”, 122“Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente” – credite de trezorerie acordate clientelei;
367 “Alte stocuri și asimilate” – credite de trezorerie acordate clientelei aferente operațiunilor cu cărțile de plată.
Se creditează în corespondență cu următoarele conturi:
2511 “Conturi curente” – credite de trezorerie rambursate;
2811 “Creanțe restante”, 2821 “Creanțe îndoielnice” – credite de trezorerie nerambursate la scadență sau devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă credite de trezorerie acordate, neajunse la scadență.
Evidența contabilă a dobânzii calculate și neajunse la scadență aferentă creditelor de trezorerie se ține cu ajutorul contului 2027 “Creanțe atașate”. Este un cont de activ.
Se debitează cu dobânzile calculate și neajunse la scadență, în corespondență cu contul 70213 “Dobânzi de la creditele de trezorerie”.
Se creditează în corespondență cu următoarele conturi:
2511 “Conturi curente”, – dobânzi încasate aferente creditelor de trezorerie;
2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” – dobânzi restante sau devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă creanțe din dobânzi calculate și neajunse la scadență aferente creditelor de trezorerie.
Exemple de operațiuni:
1. Înregistrarea angajamentelor de acordare a creditelor;
903 = 999
“Angajamente în favoarea clientelei” “Contrapartida”
2. Constituirea de garanții pentru creditele de trezorerie;
999 = 914
“Contrapartida” “Garanții primite de la clientelă”
3. Acordarea creditelor de trezorerie;
2021 = 2511
“Credite de trezorerie” “Conturi curente”
concomitent
999 = 903
“Contrapartida” “Angajamente în favoarea clientelei”
4. Comision perceput la acordarea creditului;
2511 = 7029
“Conturi curente” “Comisioane”
5. Dobânzi calculate și neajunse la scadență;
2027 = 70213
“Creanțe atașate” “Dobânzi de la creditele de trezorerie”
6. Rambursarea creditelor și încasarea dobânzilor;
2511 = %
“Conturi curente” 2021 “Credite de trezorerie”
2027 “Creanțe atașate”
concomitent
914 = 999
“Garanții primite de la clientelă” “Contrapartida”
7. Credite și dobânzi scadente devenite restante;
2811 = 2021
“Creanțe restante” “Credite de trezorerie”
2812 = 2027
“Dobânzi restante” “Creanțe atașate”
3.3. Contabilitatea creditelor pentru export
Contabilitatea creditelor pentru export asigură evidența creditelor acordate clientelei pentru activitatea de export (credite de mobilizare a creanțelor asupra străinătății, credite furnizor, credite cumpărător sau alte credite pentru export).
Creditele de mobilizare a creanțelor pe termen scurt asupra străinătății se acordă exportatorilor, sub forma plății creanțelor deținute de aceștia asupra clienților străini din momentul efectuării exportului sau prestării serviciului. Mobilizarea creanțelor se efectuează prin scontarea efectelor:
– trate trase de exportator asupra băncii și acceptate de aceasta (mobilizarea creanțelor prin acceptare);
– bilete la ordin subscrise de exportator la ordinul băncii și eventual avalizate de aceasta (mobilizarea creanțelor prin aval).
Creditele furnizor se acordă exportatorilor rezidenți, de regulă pe termen mediu sau lung, prin scontarea cambiilor trase de furnizorul exportator asupra clientului importator sau de bilete la ordin subscrise de clientul importator.
Creditele cumpărător se acordă pe termen mediu și lung, direct importatorilor nerezidenți, alții decât băncile. Aceste credite, de regulă, fac obiectul unei garanții date de stat.
Contabilitatea creditelor pentru export se ține cu ajutorul contului sintetic de gradul II 2031 “Credite pentru export” desfășurat pe conturi sintetice de gradul III în funcție de felul creditelor acordate, astfel:
20311 “Credite garantate cu creanțe asupra străinătății”
20312 “Credite furnizor”
20313 “Credite comerciale acordate nerezidenților”
20319 “Alte credite pentru export”
Contul 2031 “Credite pentru export” este un cont de activ.
Se debitează prin creditul următoarelor conturi:
1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente” – credite acordate clienților pentru activitatea de export;
Se creditează prin debitul următoarelor conturi:
2511 “Conturi curente” – credite pentru activitatea de export rambursate;
2811 “Creanțe restante”, 2821 “Creanțe îndoielnice” – credite pentru activitatea de export nerambursate la scadență sau devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă credite pentru export acordate, neajunse la scadență.
Evidența contabilă a creanțelor din dobânzi calculate și neajunse la scadență se ține cu ajutorul contului 2037 “Creanțe atașate”. Acesta este un cont de activ.
Se debitează cu creanțele din dobânzi calculate și neajunse la scadență, prin creditul contului 70214 "Dobânzi de la creditele pentru export”.
Se creditează în corespondență cu următoarele conturi:
2511 “Conturi curente” – dobânzi încasate aferente creditelor pentru export;
2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” – dobânzi restante sau devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă creanțe din dobânzi calculate și neajunse la scadență.
Exemple de operațiuni:
1. Scontarea cambiilor trase de exportatori și acceptate de bancă;
20311 = 2511
“Credite garantate cu creanțe “Conturi curente”
asupra străinătății”
2. Scontarea biletelor la ordin subscrise de exportator și avalizate de bancă;
20311 = 2511
“Credite garantate cu creanțe “Conturi curente”
asupra străinătății”
concomitent, se înregistrează reținerea scontului și comisionului
2511 = %
“Conturi curente” 376 “Venituri înregistrate în avans”
7029 “Comisioane”
3. Scontarea cambiilor trase de exportatori asupra importatorilor și bilete la ordin subscrise de importatori;
20312 = 2511
“Credite furnizori” “Conturi curente”
concomitent, se înregistrează reținerea scontului și comisionului
2511 = %
“Conturi curente” 376 “Venituri înregistrate în avans”
7029 “Comisioane”
4. Dobânda calculată și neajunsă la scadență aferentă creditelor pentru export:
2037 = 70214
„Creanțe atașate” „Dobânzi de la creditele pentru export”
5. Credite pentru export nerambursate la scadență sau devenite îndoielnice;
% = 2031
“Creanțe restante” 2811 “Credite pentru export”
“Creanțe îndoielnice” 2821
6. Dobânzi restante sau devenite îndoielnice aferente creditelor pentru export;
% = 2037
“Dobânzi restante” 2812 “Creanțe atașate”
“Dobânzi îndoielnice” 2822
3.4. Contabilitatea creditelor pentru echipament
Contabilitatea creditelor pentru echipament asigură evidența creditelor acordate, de regulă pe termen mediu sau lung pentru finanțarea investițiilor productive efectuate de clienți (achiziții, construcții sau amenajări de imobilizări corporale, achiziții de imobilizări necorporale).
În această categorie de credite se includ și creditele acordate agricultorilor pentru investiții productive, inclusiv creditele cu dobândă subvenționată de stat.
Contabilitatea creditelor pentru echipament se ține cu ajutorul contului sintetic de gradul I 204 “Credite pentru echipament” dezvoltat pe conturi sintetice de gradul II, astfel:
2041 “Credite pentru echipament”
2047 “Creanțe atașate”
Contul 2041 “Credite pentru echipament” este un cont de activ.
Se debitează cu creditele pentru echipament acordate, în corespondență cu conturile: 1111 “Cont curent la B.N.R”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 „Conturi curente”.
Se creditează în corespondență cu conturile:
2511 “Conturi curente” – credite pentru echipament rambursate;
2811 “Creanțe restante”, 2821“Creanțe îndoielnice” – credite pentru echipament nerambursate la scadență sau devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă credite pentru echipament acordate, neajunse la scadență.
Evidența contabilă a creanțelor din dobânzi calculate și neajunse la scadență se ține cu ajutorul contului 2047 “Creanțe atașate”. Este un cont de activ.
Se debitează cu creanțe din dobânzi calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor pentru echipament prin creditul contului 70215 “Dobânzi de la creditele pentru echipament”.
Se creditează în corespondență cu următoarele conturi:
2511 “Conturi curente” – dobânzi încasate, aferente creditelor pentru echipament;
2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” – dobânzi restante sau devenite îndoielnice aferente creditelor pentru echipament.
Soldul contului reprezintă creanțe din dobânzi calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor pentru echipament.
Exemple de operațiuni:
1. Înregistrarea angajamentului de acordare a creditelor;
903 = 999
“Angajamente în favoarea clientelei” “Contrapartida”
2. Constituirea de garanții aferente creditelor pentru echipament;
999 = 914
“Contrapartida” “Garanții primite de la clientelă”
3. Acordarea creditelor pentru echipament;
2041 = 2511
“Credite pentru echipament” “Conturi curente”
concomitent
999 = 903
“Contrapartida” “Angajamente în favoarea clientelei”
4. Dobânzi calculate și neajunse la scadență;
2047 = 70215
“Creanțe atașate” “Dobânzi de la creditele pentru echipament”
5. Rambursarea creditelor și încasarea dobânzilor la scadență;
2511 = %
“Conturi curente” 2041 “Credite pentru echipament”
2047 “Creanțe atașate”
concomitent
914 = 999
“Garanții primite de la clientelă” “Contrapartida”
6. Credite și dobânzi scadente devenite restante;
2811 = 2041
“Creanțe restante” “Credite pentru echipament”
2812 = 2047
“Dobânzi restante” “Creanțe atașate”
3.5. Contabilitatea creditelor pentru bunuri imobiliare
Contabilitatea creditelor pentru bunuri imobiliare asigură evidența creditelor în general pe termen mediu și lung, pentru achiziții, amenajări sau reparații de bunuri imobiliare cu destinație de locuință, efectuate fie de investitori (persoane juridice sau fizice), fie de promotori imobiliari (persoane juridice specializate).
Creditele investitori se acordă direct investitorului pentru achiziții, amenajări, reparații de bunuri imobiliare cu destinație de locuință.
Creditele promotori se acordă promotorilor imobiliari de construcții de locuințe (agenți economici specializați având ca obiect de activitate construcția și vânzarea de locuințe), pentru: cumpărarea terenurilor, efectuarea lucrărilor de construcții, finanțarea locuințelor construite aflate în așteptarea vânzării.
Reflectarea acestor credite în contabilitate se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I 205 “Credite pentru bunuri imobiliare” dezvoltat pe conturi sintetice de gradul II, astfel:
2051 “Credite investitori”
2052 “Credite promotori”
2057 “Creanțe atașate”
Conturile 2051 “Credite investitori” și 2052 “Credite promotori” sunt conturi de activ.
Se debitează cu creditele acordate prin creditul conturilor: 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”.
Se creditează în corespondență cu următoarele conturi:
2511 “Conturi curente” – credite pentru bunuri imobiliare rambursate;
2811 “Creanțe restante”, 2821 “Creanțe îndoielnice” – credite pentru bunuri imobiliare nerambursate la scadență sau devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă creditele pentru bunuri imobiliare acordate, neajunse la scadență.
Evidența contabilă a creanțelor din dobânzi calculate și neajunse la scadență se realizează cu ajutorul contului 2057 “Creanțe atașate”. Este un cont de activ.
Se debitează cu creanțele din dobânzi calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor pentru bunuri imobiliare în corespondență cu contul 70216 “Dobânzi de la creditele pentru bunuri imobiliare”.
Se creditează în corespondență cu următoarele conturi:
2511 “Conturi curente” – dobânzi încasate aferente creditelor pentru bunuri imobiliare;
2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” – dobânzi restante sau devenite îndoielnice aferente creditelor pentru bunuri imobiliare.
Soldul contului reprezintă creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor pentru bunuri imobiliare.
Exemple de operațiuni:
1. Înregistrarea angajamentelor de acordare a creditelor;
903 = 999
“Angajamente în favoarea clientelei” “Contrapartida”
2. Constituirea de garanții aferente creditelor pentru bunuri imobiliare;
999 = 914
“Contrapartida” “Garanții primite de la clientelă”
3. Acordarea creditelor investitori și promotori;
% = 2511
“Credite investitori” 2051 “Conturi curente”
“Credite promotori” 2052
concomitent
999 = 903
“Contrapartida” “Angajamente în favoarea clientelei”
4. Dobânzi calculate și neajunse la scadență;
2057 = 70216
“Creanțe atașate” “Dobânzi de la credite pentru bunuri imobiliare”
5. Rambursarea creditelor investitori, creditelor promotori și încasarea dobânzilor aferente;
2511 = %
“Conturi curente” 2051 “Credite investitori”
2052 “Credite promotori”
2057 “Creanțe atașate”
concomitent
914 = 999
“Garanții primite de la clientelă” “Contrapartida”
6. Credite pentru bunuri imobiliare devenite restante;
2811 = %
“Creanțe restante” 2051 “Credite investitori”
2052 “Credite promotori”
7. Dobânzi neîncasate la scadență devenite restante;
2812 = 2057
“Dobânzi restante” “Creanțe atașate”
3.6. Contabilitatea operațiunilor prin conturile curente ale clientelei
Contul bancar în general este o convenție între bancă și client, prin care în anumite condiții, banca se obligă să pună la dispoziția clientului său, serviciile sale constând în principal în efectuarea de încasări, plăți în numerar și prin virament, acordare de credite.
Contabilitatea disponibilităților la vedere în lei și în devize ale clienților precum și creditele acordate de bancă prin contul curent este ținută de contul 251 “Conturi curente”. Acest cont se desfășoară pe conturi sintetice de gradul II și III pentru a satisface necesitățile de reflectare a creanțelor și datoriilor din dobânzile calculate astfel:
2511 “Conturi curente”
2517 “Creanțe și datorii atașate”
25171 “Creanțe atașate”
25172 “Datorii atașate”
Contul 2511 “Conturi curente” este un cont bifuncțional.
Se creditează cu încasările de sume reprezentând depuneri de numerar, încasări prin virament, credite obținute, contravaloarea devizelor vândute, dobânzi încasate.
Se debitează cu plățile efectuate prin virament, rambursările de credite, depozitele constituite, sumele ridicate in numerar, plata dobânzilor și comisioanelor bancare.
Soldul creditor al contului reprezintă disponibilitățile bănești ale clientelei în contul curent.
Soldul debitor reflectă credite acordate în contul curent (descoperiri de cont).
Dezvoltarea contului 2511 “Conturi curente” pe conturi analitice pe fiecare client în parte presupune codificarea acestora astfel: primele cifre indică contul sintetic din planul de conturi, următoarele două cifre codul sucursalei în cadrul societății bancare, codul agenției, codul analitic al titularului (clientului), codul monedei (lei, U.S.D.), codul pentru individualizarea operațiilor (cont curent pentru activitatea de bază, persoane fizice rezidente, nerezidente, salariații băncii) și o cifră de control.
Exemple de operațiuni:
1. Depuneri de numerar în contul curent:
101 = 2511
“Casa” “Conturi curente”
2. Încasării prin virament în contul curent
a) de la plătitori cu cont deschis la aceeași unitate bancară:
2511 = 2511
“Conturi curente” “Conturi curente”
analitic plătitor analitic beneficiar
b) de la plătitor cu cont deschis la alte unități bancare, aparținând aceleiași societăți bancare:
341 = 2511
“Decontări intrabancare” “Conturi curente”
analitic banca plătitorului analitic beneficiar
c) de la plătitori cu cont la alte societăți bancare prin Casa de compensație din județul beneficiarului:
1111 = 2511
“Cont curent la B.N.R.” “Conturi curente”
analitic beneficiar
d) de la plătitor cum cont la alte societăți bancare prin Casa de compensație din județul plătitorului:
d.1. la unitatea bancară primitoare:
1111 = 2511
“Cont curent la B.N.R.” “Decontări intrabancare”
analitic banca destinatară
d.2 la unitatea bancară destinatară (banca titularului de cont beneficiar al sumei):
341 = 2511
“Decontări intrabancare” “Conturi curente”
analitic banca primitoare
3. Încasări prin virament, în devize:
1111 = 2511
“Cont curent la B.N.R.” “Conturi curente”
analitic devize analitic devize
4. Reținerea comisionului bancar, în devize:
2511 = 3721
“Conturi curente” “Poziție de schimb”
analitic devize analitic devize
3722 = 7069
“Contravaloare poziție “Comisioane”
de schimb”
5. Ridicări de numerar din contul curent:
2511 = 101
“Conturi curente” “Casa”
analitic beneficiar
6. Plăți prin virament din contul curent:
a) către beneficiari cu cont deschis la alte unități aparținând aceleiași societăți bancare:
2511 = 341
“Conturi curente” “Decontări intrabancare”
analitic plătitor analitic banca beneficiarului
b) către beneficiari cu cont deschis la alte societăți bancare prin Casa de compensație din județul plătitorului:
2511 = 1111
“Conturi curente” “Cont curent la B.N.R.”
analitic plătitor
c) către beneficiari cu cont deschis la alte societăți bancare prin Casa de compensație din județul beneficiarilor:
c.1. la unitatea bancară a plătitorului:
2511 = 341
“Conturi curente” “Decontări intrabancare”
analitic plătitor analitic banca prezentatoare
c.2. la unitatea bancară prezentatoare:
341 = 1111
“Decontări intrabancare” “Cont curent la B.N.R.”
analitic banca plătitorului
7. Dobânzi calculate de bancă pentru soldul creditor al contului curent:
6024 = 25172
“Dobânzi la conturile curente” “Datorii atașate”
8. Dobânzi calculate de bancă, datorate pentru disponibilități în devize:
3721 = 25172
“Poziție de schimb” “Datorii atașate”
6024 = 3722
“Dobânzi la conturile “Contravaloarea poziției”
curente” de schimb
9. Achitarea dobânzilor:
25172 = 2511
“Datorii atașate” “Conturi curente”
analitic beneficiar
10. Dobânzi calculate de bancă pentru soldul debitor al contului curent:
25171 = 7024
“Creanțe atașate” “Dobânzi de la conturile curente debitoare”
11. Dobânzi încasate, dobânzi devenite restante sau îndoielnice:
% = 25171
“Conturi curente” 2511 “Creanțe atașate”
“Dobânzi restante” 2812
“Dobânzi îndoielnice” 2822
Calculul dobânzii pentru conturile curente se face utilizând două metode:
metoda directă;
metoda indirectă.
a) Metoda directă presupune calculul dobânzii utilizând rate reciproce indiferent dacă soldul contului este debitor sau creditor. Aceasta metodă presupune parcurgerea mai multor etape pentru calculul dobânzii și anume:
1. Calculul numărului de zile (Nz) ca diferență între ziua închiderii contului și ziua efectuării operațiunii. Data închiderii contului reprezintă data determinării soldului său exigibil;
2. Calculul numerelor (N) ca produs între sumele debitoare sau creditoare și numărul de zile;
3. Calculul soldurilor;
Soldul debitor = Suma numerelor debitoare – Suma numerelor creditoare
Soldul creditor = Suma numerelor creditoare – Suma numerelor debitoare
4. Calculul dobânzii;
Exemplu:
O societate comercială efectuează în luna august a.c., următoarele operațiuni prin contul curent:
Rata dobânzii = 12 %
Soldul creditor = 447 mil.– 202mil. = 245 mil.
Dobânda calculată = = 81.666 lei
b) Metoda indirectă – presupune calculul dobânzii utilizând rate diferențiate pentru soldul creditor (disponibilitățile bănești existente în cont) și soldul debitor (datoria, creditul).
Etapele de calcul a dobânzii utilizând metoda indirectă sunt:
1. Calculul numărului de zile (Nz) ca diferență între ziua efectuării operațiunii și ziua operațiunii următoare;
2. Calculul numerelor (N) ca produs între soldul zilei și numărul de zile;
3. Calculul dobânzii pentru fiecare parte a contului astfel:
Dobânda pentru credit =
Dobânda pentru debit =
Exemplu:
O societate comercială are la data de 01.08.a.c. disponibilități bănești în contul curent de 2.000.000 lei. Operațiunile efectuate în luna august sunt:
Rata dobânzii pentru debit = 43%
Rata dobânzii pentru credit =12%
Dobânda pentru credit = = 17.666 lei
(de plătit)
Dobânda pentru debit = = 33.444 lei
(de încasat)
3.7. Contabilitatea depozitelor constituite de clientelă
Depozitele reprezintă o formă de mobilizare a disponibilităților bănești ale clientelei, menită să asigure fructificarea acestora. Depozitele clientelei pot fi:
depozite la vedere;
depozite la termen;
depozite colaterale.
Depozitele la vedere sunt constituite pentru o durată inițială de cel mult o zi lucrătoare și sunt disponibile în orice moment, putând fi retrase fără preaviz.
Depozitele pe termen sunt constituite pentru un termen fix pentru care durata inițială este mai mare de o zi lucrătoare.
Depozitele colaterale sunt constituite drept garanții sau pentru efectuarea unor plăți ulterioare determinate cum ar fi:
deschiderea de acreditive;
emiterea de scrisori de garanție;
ordine de plată cu scadență;
cecuri certificate;
pentru garanții gestionari.
Pentru reflectarea în contabilitate a depozitelor constituite de clientelă se utilizează contul 253 “Conturi de depozite” desfășurat pe conturi sintetice de gradul II și III pe feluri de depozite sau destinații astfel:
2531 “Depozite la vedere”
2532 “Depozite la termen”
2533 “Depozite colaterale”
25331 “Depozite pentru deschideri de acreditive”
25332 “Depozite pentru emiterea de scrisori de garanție”
25333 “Depozite pentru cecuri certificate”
25334 “Depozite pentru ordine de plată cu scadență”
25335 “Depozite garanții gestionari”
25336 “Alte depozite colaterale”
Toate aceste conturi sunt de pasiv.
Dobânda datorată de bancă pentru depozitele constituite se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 2537 “Datorii atașate”.
Acest cont este un cont de pasiv.
Se creditează cu datoriile din dobânzi calculate și neajunse la scadență, aferente depozitelor constituite prin debitul contului 6025 “Dobânzi la conturile de depozite”.
Se debitează cu dobânzile plătite la depozitele constituite de clientelă prin creditul următoarelor conturi: 101 “Casa” , 2511 “Conturi curente”, 2531 “Depozite la vedere”, 2532 “Depozite la termen”, 2533 “Depozite colaterale”.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi calculate și neajunse la scadență, aferente depozitelor constituite de clientelă.
Exemple de operațiuni:
1. Constituirea de depozite la vedere sau la termen prin depunerea de numerar;
101 = %
“Casa” 2531 “Depozite la vedere”
2532 “Depozite la termen”
2. Constituirea de depozite la vedere sau la termen din disponibilitățile bănești existente în contul curent; 2511 = %
“Conturi curente” 2531 “Depozite la vedere”
2532 “Depozite la termen”
3. Dobânzi datorate calculate și neajunse la scadență;
6025 = 2537
“Dobânzi la conturile de depozite” “Datorii atașate”
4. Achitarea dobânzii în numerar sau în contul curent:
2537 = %
“Datorii atașate” 101 “Casa”
2511 “Conturi curente”
5. Capitalizarea dobânzii datorate;
2537 = %
“Datorii atașate” 2531 “Depozite la vedere”
2532 “Depozite la termen”
6. Diminuări sau lichidări de depozite la vedere sau la termen;
% = 101
“Depozite la vedere” 2531 “Casa”
“Depozite la termen” 2532
7. Dobânzi plătite anticipat;
“Cheltuieli înregistrate în avans”375 = 101,,Casa”
8. Eșalonarea lunară a dobânzii achitate în avans și includerea acesteia pe cheltuieli din dobânzi la conturile de depozite;
6025 = 375
“Dobânzi la conturile de depozite” “Cheltuieli înregistrate în avans”
9. Deschiderea unui acreditiv;
a) La banca cumpărătorului
Plata pentru deschiderea acreditivului la banca furnizorului;
2511 = %
“Conturi curente” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
341 “Decontări intrabancare”
b) La banca furnizorului
b.1. Constituirea depozitului colateral pentru acreditive;
% = 25331
“Cont curent la B.N.R.” 1111 “Depozite pentru
“Decontări intrabancare” 341 deschiderea de acreditive”
b.2. Plăți efectuate din acreditive pe baza documentelor prezentate de furnizor care atestă livrarea mărfii, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor;
25331 = 2511
“Depozite pentru deschiderea “Conturi curente”
de acreditive”
b.3. Sume neutilizate din acreditiv virate băncii cumpărătorului;
25331 = %
“Depozite pentru deschiderea 1111 “Cont curent la B.N.R.”
de acreditive” 341 “Decontări intrabancare”
10. Depozite colaterale pentru emiterea de scrisori de garanție;
a) Constituirea depozitului;
% = 25332
“Conturi curente” 2511 “Depozite pentru emiterea
“Credite de trezorerie” 2021 de scrisori de garanție
b) Plăți din depozite pentru care s-au emis scrisori de garanție;
25332 = %
“Depozite pentru emiterea 1111 “Cont curent la B.N.R.”
de scrisori de garanție” 121 “Conturi de corespondent la bănci”
122 “Conturi de corespondent ale băncilor”
341 “Decontări intrabancare”
11. Depozite colaterale pentru cecuri certificate sau ordine de plată cu scadență;
a) Constituirea depozitelor;
2511 = %
“Conturi curente” 25333 “Depozite pentru cecuri certificate”
25334 “Depozite pentru ordine de plată cu scadență”
b) Plăți din depozitele constituite;
% = 1111
“Depozite pentru cecuri certificate” 25333 “Cont curent la B.N.R.”
“Depozite pentru ordine de plată 25334
cu scadență”
12. Depozite colaterale pentru garanții reținute gestionarilor;
a) Constituirea depozitelor;
101 = 25335
“Casa” “Depozite pentru garanții gestionari”
b) Restituirea depozitelor;
25335 = 101
“Depozite pentru garanții gestionari” “Casa”
13. Dobânzi calculate la depozitele colaterale;
6025 = 2537
“Dobânzi la conturile de depozite” “Datorii atașate”
14. Achitarea dobânzilor în numerar, în contul curent sau capitalizarea acestora;
2537 = %
“Datorii atașate” 101 “Casa”
2511 “Conturi curente”
“Depozite colaterale”
3.8. Contabilitatea certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii
Certificatele de depozit, carnetele și libretele de economii reprezintă instrumente la vedere sau la termen emise de bancă pentru atragerea disponibilităților bănești de la clientelă. Dobânda aferentă acestor instrumente se plătește în avans, lunar sau la scadență.
Contabilitatea certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii se ține cu ajutorul contului 254 “Certificate de depozit, carnete și librete de economii” desfășurat pe conturi sintetice de gradul II astfel:
2541 “Certificate de depozit”
2542 “Carnete si librete de economii”
2547 “Datorii atașate”
Conturile 2541 “Certificate de depozit” și 2542 “Carnete și librete de economii” sunt conturi de pasiv.
Se creditează în corespondență cu următoarele conturi:
101 “Casa”, 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”, 341 “Decontări intrabancare” – depozite constituite de clientelă pe
2547 “Datorii atașate” – depozite constituite din dobânzi cuvenite clientelei pe baza certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii.
Se debitează cu diminuările și lichidările de depozite constituite de clientelă în baza certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii prin creditul conturilor: 101 “Casa” , 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”, 341 “Decontări intrabancare”.
Soldul contului reprezintă depozitele constituite de clientelă pe baza certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii.
Dobânda datorată de societatea bancară pentru depozitele constituite pe baza certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii se contabilizează cu ajutorul contului 2547 “Datorii atașate”. Este un cont de pasiv.
Se creditează cu datoriile din dobânzi calculate și neajunse la scadență aferente certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii în corespondență cu contul 6026 “Dobânzi la certificatele de depozit, carnetele și libretele de economii”.
Se debitează cu dobânzile plătite în corespondență cu următoarele conturi: 101 “Casa”, 2511 “Conturi curente”, 2541 “Certificate de depozit”, 2542 “Carnete și librete de economii”.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi calculate și neajunse la scadență, aferente depozitelor constituite de clientelă pe baza certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii.
Exemple de operațiuni:
1. Constituirea depozitelor pe baza certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii:
101 = %
“Casa” 2541 “Certificate de depozit”
2542 “Carnete și librete de economii”
2. Dobânzi datorate calculate la certificatele de depozit, carnetele și libretele de economii:
6026 = 2547
“Dobânzi la certificate de depozit, “Datorii atașate”
carnetele și libretele de economii”
3. Dobânzi datorate, calculate și neajunse la scadență pentru certificatele de depozit în devize:
3721 = 2547
“Poziție de schimb” “Datorii atașate”
6026 = 3722
“Dobânzi la certificatele de depozit, “Contravaloarea poziției
carnetele și libretele de economii” de schimb”
4. Plata în numerar sau în contul curent a dobânzii datorate:
2547 = %
“Datorii atașate” 101 “Casa”
2511 “Conturi curente”
5. Capitalizarea dobânzilor datorate:
2547 = %
“Datorii atașate” 2541 “Certificate de depozit”
2542 “Carnete și librete de economii”
6. Diminuări sau lichidări de depozite constituite pa baza certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii:
% = 101
“Certificate de depozit” 2541 “Casa”
“Carnete și librete de economii” 2542
7. Dobânzi plătite anticipat;
375 = 101
“Cheltuieli înregistrate în avans” “Casa”
8. Eșalonarea lunară a dobânzilor achitate în avans prin includerea lor pe cheltuieli din dobânzi la certificate de depozit, carnete și librete de economii;
6026 = 375
“Dobânzi la certificatele de depozit “Cheltuieli înregistrate în avans”
carnete și librete de economii”
3.9. Contabilitatea creditelor și împrumuturilor privind clientela financiară
Contabilitatea creditelor și împrumuturilor privind clientela financiară asigură evidența acestor operațiuni efectuate în baza unor convenții încheiate cu instituții financiare autohtone sau străine cum sunt: societățile de investiții financiare, societățile de valori mobiliare, societăți de tipul fondurilor mutuale, cooperative de credit.
Creditele și împrumuturile privind clientela financiară pot fi:
– credite și împrumuturi de pe o zi pe alta acordate sau primite de la clientela financiară pentru o durată de cel mult o zi lucrătoare;
– credite și împrumuturi la termen acordate sau primite pe un termen fix, pentru care durata inițială este mai mare de o zi lucrătoare.
3.9.1. Contabilitatea creditelor acordate clientelei financiare
Evidența creditelor acordate clientelei financiare se ține cu ajutorul contului 231 “Credite acordate clientelei financiare” , cont sintetic de gradul I care se desfășoară pe conturi sintetice de gradul II în funcție de durata pentru care se acordă creditul și un cont pentru evidența dobânzilor după cum urmează:
2311 “Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare”
2312 “Credite la termen acordate clientelei financiare”
2317 “Creanțe atașate”
Conturile 2311 “Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare” și 2312 “Credite la termen acordate clientelei financiare” sunt conturi de activ.
Se debitează cu creditele acordate clientelei financiare în corespondență cu următoarele conturi: 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”.
Se creditează în corespondență cu următoarele conturi:
2511 “Conturi curente” – credite acordate clientelei financiare rambursate;
2811 “Creanțe restante”, 2821“Creanțe îndoielnice” – credite acordate clientelei financiare nerambursate la scadență sau devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă credite de pe o zi pe alta sau la termen acordate clientelei financiare, neajunse la scadență.
Evidența contabilă a creanțelor din dobânzile calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor acordate clientelei financiare se realizează cu ajutorul contului 2317 “Creanțe atașate”. Este un cont de activ.
Se debitează cu dobânzile calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor acordate clientelei financiare prin creditul contului 7022 “Dobânzi de la creditele acordate clientelei financiare".
Se creditează în corespondență cu următoarele conturi:
2511 “Conturi curente” – dobânzi încasate aferente creditelor acordate clientelei financiare;
2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” – dobânzi restante sau devenite îndoielnice, aferente creditelor acordate clientelei financiare.
Soldul contului reprezintă creanțe din dobânzi calculate și neajunse la scadență aferente creditelor acordate clientelei financiare.
Exemple de operațiuni:
1. Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare;
2311 = %
“Credite de pe o zi pe alta 2511 “Conturi curente”
acordate clientelei financiare” 1111 “Cont curent la B.N.R. ”
2. Credite la termen acordate clientelei financiare;
2312 = %
“Credite la termen acordate 2511 “Conturi curente”
clientelei financiare” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
3. Dobânzi de încasat calculate și neajunse la scadență;
2317 = 7022
“Creanțe atașate” “Dobânzi de la creditele acordate
clientelei financiare”
4. Rambursarea creditelor de pe o zi pe alta, creditelor la termen și încasarea dobânzilor scadente;
2511 = %
“Conturi curente” 2311 “Credite de pe o zi pe alta acordate
clientelei financiare”
2312 “Credite la termen acordate clientelei
financiare”
2317 “Creanțe atașate”
5. Credite de pe o zi pe alta și credite la termen acordate clientelei financiare nerambursate la scadență;
2811 = %
“Creanțe restante” 2311 “Credite de pe o zi pe alta acordate
clientelei financiare”
2312 “Credite la termen acordate
clientelei financiare”
6. Dobânzi neîncasate la scadență, devenite restante;
2812 = 2317
“Dobânzi restante” “Creanțe atașate”
3.9.2. Contabilitatea împrumuturilor primite de la clientela financiară
Contabilitatea împrumuturilor primite de la clientela financiară este ținută de contul 232 “Împrumuturi primite de la clientela financiară” care se desfășoară pe conturi sintetice de gradul II în funcție de durata pentru care se primesc împrumuturile și pentru dobânda aferentă acestora astfel:
2321 “Împrumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiară”
2322 “Împrumuturi la termen de la clientela financiară”
2327 “Datorii atașate”
Conturile 2321 “Împrumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiară” și 2322 “Împrumuturi la termen de la clientela financiară” sunt conturi de pasiv.
Se creditează cu împrumuturile primite de la clientela financiară prin debitul conturilor: 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”.
Se debitează cu rambursarea împrumuturilor primite de la clientela financiară prin creditul conturilor: 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”.
Soldul conturilor reprezintă împrumuturile de pe o zi pe alta sau la termen primite de la clientela financiară.
Evidența contabilă a datoriilor din dobânzi la împrumuturile primite de la clientela financiară se ține cu ajutorul contului 2327 “Datorii atașate”. Este un cont de pasiv.
Se creditează cu datoriile din dobânzi calculate și neajunse la scadență aferente împrumuturilor primite de la clientela financiară prin debitul contului 6022 “Dobânzi la împrumuturile primite de la clientela financiară”.
Se debitează cu dobânzile plătite la împrumuturile primite de la clientela financiară în corespondență cu următoarele conturi: 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi calculate și neajunse la scadență aferente împrumuturilor primite de la clientela financiară.
Exemple de operațiuni:
1. Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la clientela financiară;
% = 2321
“Cont curent la B.N.R.” 1111 “Împrumuturi de pe o zi pe
“Conturi de corespondent la bănci” 121 alta de la clientela financiară”
“Conturi de corespondent ale băncilor”122
“Conturi curente” 2511
2. Împrumuturi la termen primite de la clientela financiară;
% = 2322
“Cont curent la B.N.R.” 1111 “Împrumuturi la termen
“Conturi de corespondent la bănci 121 de la clientela financiară”
“Conturi de corespondent ale băncilor”122
“Conturi curente” 2511
3. Dobânzi calculate și neajunse la scadență;
6022 = 2327
“Dobânzi la împrumuturile primite “Datorii atașate”
de la clientela financiară”
4. Rambursarea împrumuturilor de pe o zi pe alta, împrumuturilor la termen primite de la clientela financiară și achitarea dobânzilor aferente;
% = 1111
“Împrumuturi de pe o zi pe alta de la 2321 “Cont curent la B.N.R.”
clientela financiară”
“Împrumuturi la termen de la 2322
clientela financiară”
“Datorii atașate” 2327
3.10. Contabilitatea operațiunilor de pensiune cu clientela
Operațiunile de pensiune cu clientela se efectuează pe baza valorilor mobiliare (acțiuni, obligațiuni) precum și pe bază de titluri de creanță negociabile (bonuri de tezaur, certificate de depozit) și care nu fac obiectul unei livrări.
Din punct de vedere al trezoreriei, operațiunile de pensiune reprezintă operațiuni de credit sau împrumut, efectuate în baza unei convenții încheiate cu clientela, alta decât băncile, prin afectarea în garanție a unor valori pe care banca le primește sau le dă în pensiune.
Creditele acordate sau împrumuturile primite în baza operațiunilor de pensiune pot fi:
– credite acordate sau împrumuturi primite de pe o zi pe alta, respectiv pe o durată de cel mult o zi lucrătoare;
– credite acordate sau împrumuturi primite pe un termen fix, respectiv pe o durată mai mare de o zi lucrătoare.
3.10.1. Contabilitatea valorilor primite în pensiune
Evidența contabilă a valorilor primite în pensiune se ține cu ajutorul contului 241 “Valori primite în pensiune”, desfășurat pe conturi sintetice de gradul II în funcție de durata pentru care a fost acordat creditul și pentru dobânzile aferente astfel:
2411 “Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta”
2412 “Valori primite în pensiune la termen”
2417 “Creanțe atașate”
Conturile 2411 “Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta” și 2412 “Valori primite în pensiune la termen” sunt conturi de activ.
Se debitează cu creditele acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune de la aceasta prin creditul următoarelor conturi: 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “ Conturi curente”.
Se creditează în corespondență cu următoarele conturi:
2511 “Conturi curente” – rambursări de credite acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune și restituite acesteia;
2811 “Creanțe restante”, 2821 “Creanțe îndoielnice” – credite acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune de la aceasta, nerambursate la scadență sau devenite îndoielnice.
Soldul acestor conturi reprezintă credite acordate clientelei de pe o zi pe alta sau la termen pe baza valorilor primite în pensiune de la aceasta, neajunse la scadență.
Evidența contabilă a dobânzii aferente creditelor acordate pe baza valorilor primite în pensiune se ține cu ajutorul contului 2417 “Creanțe atașate”. Este un cont de activ.
Se debitează cu dobânda calculată și neajunsă la scadență, aferentă creditelor acordate clientelei pa baza valorilor primite în pensiune de la aceasta în corespondență cu contul 7023 “Dobânzi de la valorile primite în pensiune”.
Se creditează în corespondență cu următoarele conturi:
2511 “Conturi curente” – dobânzi încasate aferente creditelor acordate pe baza valorilor primite în pensiune;
2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” – dobânzi restante sau devenite îndoielnice aferente creditelor acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune de la aceasta.
Soldul contului reprezintă creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență aferente creditelor acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune de la aceasta.
Exemple de operațiuni:
1. Acordare de credite de pe o zi pe alta și credite la termen clientelei pe baza valorilor primite în pensiune de la aceasta;
% = 2511
“Valori primite în pensiune 2411 “Conturi curente”
de pe o zi pe alta”
“Valori primite în pensiune 2412
la termen”
2. Dobânzi calculate și neajunse la scadență;
2417 = 7023
“Creanțe atașate” “Dobânzi de la valorile primite în pensiune”
3. Rambursarea creditelor de pe o zi pe alta, creditelor la termen și încasarea dobânzii aferente;
2511 = %
“Conturi curente” 2411 “Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta”
2412 “Valori primite în pensiune la termen”
2417 “Creanțe atașate”
4. Credite de pe o zi pe alta și credite la termen acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune de la aceasta, nerambursate la scadență;
2811 = %
“Creanțe restante” 2411 “Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta”
2412 “Valori primite în pensiune la termen”
5. Dobânzi neachitate la scadență aferente creditelor acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune de la aceasta;
2812 = 2417
“Dobânzi restante” “Creanțe atașate”
3.10.2. Contabilitatea valorilor date în pensiune
Evidența contabilă a valorilor date în pensiune se realizează cu ajutorul contului 243 “Valori date în pensiune” cont sintetic de gradul I desfășurat pe conturi sintetice de gradul II în funcție de durata pentru care se primesc împrumuturile și pentru dobânzile aferente acestora astfel:
2431 “Valori date în pensiune de pe o zi pe alta”
2432 “Valori date în pensiune la termen”
2437 “Datorii atașate”
Conturile 2431 “Valori date în pensiune de pe o zi pe alta” și 2432 “Valori date în pensiune la termen” sunt conturi de pasiv.
Se creditează cu împrumuturile primite de la clientelă pe baza valorilor date în pensiune acesteia în corespondență cu următoarele conturi: 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”.
Se debitează cu rambursări de împrumuturi primite de la clientelă, în contrapartida valorilor date în pensiune acesteia și restituite, prin creditul conturilor: 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”.
Soldul contului reprezintă împrumuturile primite de la clientelă pe baza valorilor date în pensiune acesteia, neajunse la scadență.
Evidența contabilă a datoriilor din dobânzi, calculate și neajunse la scadență aferente împrumuturilor primite de la clientelă pe baza valorilor date în pensiune acesteia, se ține cu ajutorul contului 2437 “Datorii atașate”. Este un cont de pasiv.
Se creditează cu dobânda calculată și neajunsă la scadență aferentă împrumuturilor primite de la clientelă pe baza valorilor date în pensiune acesteia, în corespondență cu contul 6023 “Dobânzi la valorile date în pensiune”.
Se debitează cu dobânzile plătite, aferente împrumuturilor primite de la clientelă pe baza valorilor date în pensiune acesteia, în corespondență cu următoarele conturi: 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”, 2511 “Conturi curente”.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor primite de la clientelă pe baza valorilor date în pensiune acesteia.
Exemple de operațiuni:
1. Împrumuturi primite de pe o zi pe alta și împrumuturi la termen pe baza valorilor date în pensiune clientelei;
1111 = %
“Cont curent la B.N.R.” 2431 “Valori date în pensiune de pe o zi pe alta”
2432 “Valori date în pensiune la termen”
2. Dobânzi calculate și neajunse la scadență;
6023 = 2437
“Dobânzi la valorile date în pensiune” “Datorii atașate”
3. Rambursarea împrumuturilor de pe o zi pe alta, împrumuturilor la termen și achitarea dobânzilor aferente;
% = 1111
“Valori primite în pensiune 2431 “Cont curent la B.N.R.”
de pe o zi pe alta”
“Valori date în pensiune la termen”2432
“Datorii atașate” 2437
3.11. Contabilitatea valorilor de recuperat și altor sume datorate clientelei
Valorile de recuperat sau sumele datorate clientelei reprezintă, în special, cecuri, efecte de comerț și alte valori remise la încasare, neplătite și restituite, respectiv sume primite care urmează să fie puse la dispoziția clientelei, precum și sume în curs de clarificare.
3.11.1. Contabilitatea valorilor de recuperat de la clientelă
Evidența contabilă a valorilor de recuperat de la clientelă se ține cu ajutorul contului 261 “Valori de recuperat” desfășurat pe două conturi sintetice de gradul II unul pentru valorile de recuperat , iar celălalt pentru eventualele pretenții de dobânzi, pe care le poate avea banca pentru sumele de care a fost privată pe o perioadă, astfel:
2611 “Valori de recuperat”
2617 “Creanțe atașate”
Contul 2611 “Valori de recuperat” este un cont de activ.
Se debitează prin creditul următoarelor conturi:
1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor” – sume plătite de bancă și care urmează a fi recuperate de la clientelă;
2511 “Conturi curente” – sume plătite clientelei de către bancă și care urmează a fi recuperate de la alți clienți cu cont la aceeași bancă.
Se creditează prin debitul următoarelor conturi:
2511 “Conturi curente”, 341 “Decontări intrabancare” – sume reprezentând valori de recuperat încasate de la clientelă;
2811 “Creanțe restante”, 2821 “Creanțe îndoielnice”- sume de recuperat de la clientelă devenite restante sau îndoielnice.
Soldul contului reprezintă valori de recuperat de la clientelă.
Evidența dobânzilor aferente valorilor de recuperat de la clientelă, se ține cu ajutorul contului 2617 “Creanțe atașate”. Este un cont de activ.
Se debitează cu creanțele din dobânzi calculate și neajunse la scadență, aferente valorilor de recuperat de la clientelă prin creditul contului 70279 “Venituri diverse din dobânzi”.
Se creditează în corespondență cu următoarele conturi:
2511 “Conturi curente, 341 “Decontări intrabancare” – dobânzi încasate de la clientelă, aferente valorilor de recuperat;
2812” “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice”– dobânzi restante sau devenite îndoielnice aferente valorilor de recuperat de la clientelă.
Soldul contului reprezintă creanțe din dobânzi calculate și neajunse la scadență aferente valorilor de recuperat de la clientelă.
Exemple de operațiuni:
1. Cecuri și efecte de comerț refuzate la plată prin Casa de compensație înregistrate provizoriu până la recuperarea acestora de la clientelă;
2611 = 3712
“Valori de recuperat” “Valori primite la încasare”
2. Sume recuperate de la clientelă privind cecurile și efectele de comerț refuzate la plată prin Casa de compensație;
2511 = 2611
“Conturi curente” “Valori de recuperat”
3. Sume plătite clientului de către bancă în cazul în care anterior s-a debitat greșit contul acestui client;
2611 = 2511
“Valori de recuperat” “Conturi curente”
4. Sume recuperate de la clienți în cazul în care suma a fost înregistrată eronat în contul acestora;
2511 = 2611
“Conturi curente” “Valori de recuperat”
5. Dobânda calculată de bancă până la recuperarea sumelor;
2617 = 70279
“Creanțe atașate” “Venituri diverse din dobânzi”
6. Încasarea dobânzii;
2511 = 2617
“Conturi curente “Creanțe atașate”
3.11.2. Contabilitatea altor sume datorate clientelei
Pentru evidența contabilă a sumelor datorate clientelei din operațiuni diverse se utilizează contul 262 “Alte sume datorate”, cont sintetic de gradul I dezvoltat pe două conturi sintetice de gradul II unul pentru reflectarea sumelor datorate clientelei, iar altul pentru dobânzile pe care creditorii le pot pretinde băncii astfel:
2621 “Alte sume datorate”
2627 “Datorii atașate”
Contul 2621 “Alte sume datorate” este un cont de pasiv.
Se creditează prin debitul următoarelor conturi:
1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci” 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”- sume datorate sau aflate în curs de clarificare privind clientela;
2511 “Conturi curente” – sume încasate de la clienți și care sunt datorate sau sunt în curs de clarificare cu alți clienți ai băncii.
Se debitează cu plățile efectuate către clientelă privind alte sume datorate prin creditul următoarelor conturi: 2511 “Conturi curente”, 341 “Decontări intrabancare”.
Soldul contului reprezintă alte sume datorate clientelei.
Contul 2627 “Datorii atașate” este un cont de pasiv.
Se creditează cu datoriile din dobânzi calculate și neajunse la scadență aferente altor sume datorate clientelei prin debitul contului 60279 “Cheltuieli diverse cu dobânzile”.
Se debitează cu dobânzile plătite aferente altor sume datorate clientelei prin creditul următoarelor conturi: 2511 “Conturi curente”, 341 “Decontări intrabancare”.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzile calculate și neajunse la scadență, aferente altor sume datorate clientelei.
Exemple de înregistrări contabile:
1. Sume încasate de la clienți care sunt datorate sau sunt în curs de clarificare cu alți clienți;
2511 = 2621
“Conturi curente” “Alte sume datorate”
2. Dobânzi pretinse de clienți pentru sumele datorate;
60279 = 2627
“Cheltuieli diverse cu dobânzile” “Datorii atașate”
3. Achitarea sumelor și dobânzilor datorate clienților;
% = 2511
“Alte sume datorate” 2621 “Conturi curente”
“Datorii atașate” 2627
3.12. Contabilitatea creanțelor restante și îndoielnice din operațiuni cu clientela
Creanțele comerciale, creditele, valorile primite în pensiune, valorile de recuperat, precum și dobânzile aferente acestora, nerambursate la scadență, respectiv neîncasate la scadență se înregistrează în conturile 2811 “Creanțe restante” și 2812 “Dobânzi restante”.
Creanțele comerciale, creditele, valorile primite în pensiune, valorile de recuperat, creanțele restante, trecute în litigiu, respectiv pentru care s-a solicitat investirea cu formulă executorie a contractelor de credit sau a hotărârilor judecătorești definitive ce dispun asupra contractelor de credit, se înregistrează în contul 2821 “Creanțe îndoielnice”, iar dobânzile aferente, neîncasate în contul 2822 “Dobânzi îndoielnice”.
Evidența contabilă a creanțelor și dobânzilor restante din operațiunile cu clientela se ține cu ajutorul contului 281 “Creanțe restante”, desfășurat pe conturi sintetice de gradul II astfel:
2811 “Creanțe restante”
2812 “Dobânzi restante”
2817 “Creanțe atașate”
Toate aceste conturi sunt de activ.
Se debitează cu creanțele comerciale, creditele acordate clientelei financiare și nefinanciare, valorile primite în pensiune de la clientelă, valorile de recuperat, nerambursate la scadență, dobânzile aferente acestora neîncasate la scadență precum și dobânzile aferente creanțelor și dobânzilor restante înregistrate de clientelă.
Se creditează prin debitul următoarelor conturi:
1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121“ Conturi de corespondent la bănci” 122 “Conturi de corespondent ale băncilor” 2511 “Conturi curente”- creanțe și dobânzi restante, creanțe atașate încasate de la clientela cu cont deschis la alte bănci sau la aceeași bancă;
2821 “Creanțe îndoielnice”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” – creanțe și dobânzi restante pentru care s-a solicitat investirea cu formulă executorie a contractelor de credit sau a hotărârilor judecătorești definitive ce dispun asupra contractelor de credit.
Soldul conturilor reprezintă creanțe nerambursate la scadență, dobânzi neîncasate la scadență precum și dobânzi aferente creanțelor și dobânzilor restante înregistrate de clientelă.
Evidența contabilă a creanțelor și dobânzilor devenite îndoielnice se ține cu ajutorul contului 282 “Creanțe îndoielnice”, desfășurat pe conturi sintetice de gradul II, astfel:
2821 “Creanțe îndoielnice”
2822 “Dobânzi îndoielnice”
2827 “Creanțe atașate”
Toate aceste conturi sunt de activ.
Se debitează cu creanțele comerciale, creditele acordate clientelei financiare și nefinanciare, valorilor primite în pensiune de la clientelă, valorile de recuperat, creanțele restante și dobânzile aferente, trecute în litigiu, respectiv pentru care s-a solicitat investirea cu formulă executorie a contractelor de credit sau a hotărârilor judecătorești definitive ce dispun asupra contractelor de credit.
Se creditează în corespondență cu următoarele conturi:
2511 “Conturi curente”, 1111 “Cont curent la B.N.R.”, 121 “Conturi de corespondent la bănci”, 122 “Conturi de corespondent ale băncilor”- creanțe și dobânzi îndoielnice încasate de la clientela cu cont deschis la aceeași bancă sau cu cont deschis la alte bănci;
667 “Pierderi din creanțe nerecuperabile acoperite cu provizioane”, 668 “Pierderi din creanțe nerecuperabile neacoperite cu provizioane” – creanțe și dobânzi îndoielnice trecute la pierderi ca urmare investirii contractelor de credit cu formulă executorie sau a hotărârilor judecătorești definitive ce dispun asupra contractelor de credit, declanșării procedurii de reorganizare judiciară sau procedurii de faliment împotriva debitorului ori procedurii de executare silită a patrimoniului, în cazul persoanelor fizice.
Soldul acestor conturi reflectă creanțe îndoielnice, dobânzi îndoielnice precum si dobânzi aferente creanțelor și dobânzilor îndoielnice înregistrate de clientelă.
Exemple de înregistrări contabile:
1. Credite acordate clientelei, nerambursate la scadență;
2811 = %
“Creanțe restante” 20111 “Scont și operațiuni asimilate”
20112 “Factoring”
2021 “Credite de trezorerie”
2031 “Credite pentru export”
2041 “Credite pentru echipament”
2051 “Credite investitori”
2052 “Credite promotori”
2061 “Alte credite acordate clientelei”
2311 “Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare”
2312 “Credite la termen acordate clientelei financiare”
2411 “Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta”
2412 “Valori primite în pensiune la termen”
2511 “Conturi curente”
2. Dobânzi neîncasate la scadență aferente creditelor acordate și soldului debitor al contului curent;
2812 = %
“Dobânzi restante” 2017 “Creanțe atașate”
2027 “Creanțe atașate”
2037 “Creanțe atașate”
2047 “Creanțe atașate”
2057 “Creanțe atașate”
2067 “Creanțe atașate”
2317 “Creanțe atașate”
2417 “Creanțe atașate”
25171 “Creanțe atașate”
3. Dobânzi penalizatoare aferente creanțelor și dobânzilor restante înregistrate de clientelă;
2817 = 7028
“Creanțe atașate” “Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice”
4. Încasarea creanțelor și dobânzilor restante;
2511 = %
“Conturi curente” 2811 “Creanțe restante”
2812 “Dobânzi restante”
2817 “Creanțe atașate”
5. Creanțe restante devenite îndoielnice urmare solicitării investirii cu formulă executorie a contractelor de credite;
2821 = 2811
“Creanțe îndoielnice” “Creanțe restante”
6. Dobânzi restante devenite îndoielnice;
2822 = %
“Dobânzi îndoielnice” 2812 “Dobânzi restante”
2817 “Creanțe atașate”
7. Dobânzi calculate aferente creanțelor și dobânzilor îndoielnice;
2827 = 7028
“Creanțe atașate” “Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice”
8. Încasarea creanțelor îndoielnice și dobânzilor aferente;
2511 = %
“Conturi curente” 2821 “Creanțe îndoielnice”
2822 “Dobânzi îndoielnice”
2827 “Creanțe atașate”
9. Creanțe și dobânzi îndoielnice nerecuperate trecute pe pierderi urmare investirii cu formulă executorie a contractelor de credit sau a hotărârilor judecătorești definitive ce dispun asupra contractelor de credit;
a) acoperite cu provizioane:
667 = %
“Pierderi din creanțe nerecuperabile 2821 “Creanțe îndoielnice”
acoperite cu provizioane” 2822 “Dobânzi îndoielnice”
2827 “Creanțe atașate”
concomitent, se înregistrează și anularea provizioanelor specifice pentru riscul de credit și de dobândă și înregistrarea în conturi în afara bilanțului a acestor creanțe:
2911 = 7621
“Provizioane specifice de “Venituri din provizioane specifice
de risc de credit” de risc de credit”
2912 = 7622
“Provizioane specifice de risc “Venituri din provizioane specifice
de dobândă” de risc de dobândă”
b) neacoperite cu provizioane
668 = %
“Pierderi din creanțe nerecuperabile 2821 “Creanțe îndoielnice”
neacoperite cu provizioane” 2822 “Dobânzi îndoielnice”
2827 “Creanțe atașate”
993 = 999
“Creanțe scoase din activ, “Contrapartida”
urmărite în continuare”
3.13. Contabilitatea provizioanelor pentru creanțe din operațiuni cu clientela
Provizioanele pentru creanțe din operațiuni cu clientela se constituie pe seama cheltuielilor pentru:
acoperirea riscului de credit
acoperirea riscului de dobândă
Clasificarea creditelor și plasamentelor se face prin aplicarea simultană a următoarelor criterii:
– serviciul datoriei – reprezintă capacitatea debitorului de a-și onora datoria la scadență, exprimată ca număr de zile întârziere la plată de la data scadenței;
– inițierea procedurii judiciare.
Băncile sunt obligate să constituie și/sau să regularizeze lunar provizioanele specifice de risc de credit aferente creditelor și plasamentelor evidențiate în sold la finele lunii respective, prin includerea pe cheltuieli sau prin reluarea pe veniturile lunii pentru care se face raportarea.
Utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit se referă la anularea provizioanelor specifice de risc de credit în cazul realizării riscului de credit și se va realiza prin reluarea pe venituri a sumei reprezentând nivelul existent în sold al provizioanelor specifice de risc de credit aferente creditelor și plasamentelor care se scot în afara bilanțului.
Contabilitatea provizioanelor specifice de risc se ține cu ajutorul contului 291 “Provizioane pentru creanțe din operațiuni cu clientela” care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II, astfel:
2911 “Provizioane specifice de risc de credit”
2912 “Provizioane specifice de risc de dobândă”
Ambele conturi sunt de pasiv.
Se creditează în corespondență cu următoarele conturi:
6621 “Cheltuieli cu provizioanele specifice de risc de credit”, 6622 “Cheltuieli cu provizioanele specifice de risc de dobândă”- provizioane constituite pentru creanțe din operațiuni cu clientela.
Se debitează în corespondență cu următoarele conturi:
7621 “Venituri din provizioane specifice de risc de credit”, 7622 “Venituri din provizioane specifice de risc de dobândă”- anulări sau diminuări de provizioane pentru creanțe din operațiuni cu clientela.
Soldul conturilor reprezintă provizioane specifice de risc de credit și de dobândă constituite.
Exemple de înregistrări contabile privind provizioanele pentru creanțe din operațiuni cu clientela:
1. Constituirea sau majorarea provizioanelor specifice pentru:
a. risc de credit:
6621 = 2911
“Cheltuieli cu provizioanele “Provizioane specifice de risc de credit”
specifice de risc de credit”
b. risc de dobândă:
6622 = 2912
“Cheltuieli cu provizioanele specifice “Provizioane specifice de risc de
de risc de dobândă” dobândă”
2. Diminuarea sau anularea provizioanelor specifice pentru:
a. risc de credit:
2911 = 7621
“Provizioane specifice de risc de credit” “Venituri din provizioane
specifice de risc de credit”
b. risc de dobândă:
2912 = 7622
“Provizioane specifice de risc “Venituri din provizioane specifice
dobândă” de risc de dobândă”
4. OPERAȚIUNI CU TITLURI ȘI OPERAȚIUNI DIVERSE
4. 1. Operațiuni cu titluri
Titlurile care fac obiectul operațiunilor bancare pot fi:
– valorile mobiliare;
– titlurile de stat;
– titlurile de piață interbancară;
– titlurile de creanțe negociabile.
Valorile mobiliare sunt instrumente negociabile, emise, în formă materială sau evidențiate prin înscrieri în cont, care conferă deținătorilor lor drepturi patrimoniale asupra emitentului.
Valorile mobiliare pot fi: acțiunile, obligațiunile, precum și instrumentele financiare derivate sau orice alte titluri de credit încadrate de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare în această categorie.
Titlurile de stat se emit de organele de specialitate ale administrației publice centrale, de regulă sub formă dematerializată și îmbracă forma certificatelor de trezorerie și bonurilor de tezaur. Proprietatea asupra acestor titluri se înregistrează la B.N.R., iar orice schimbare a titularului dreptului de proprietate se anunță acesteia.
Titlurile pieței interbancare se emit numai de către bănci și sunt negociabile pe piața interbancară. Din această categorie fac parte: biletul la ordin negociabil, certificatele interbancare și alte titluri emise și negociabile pe piața interbancară.
Titlurile de creanțe negociabile sunt emise de bănci și se prezintă sub forma certificatelor de depozit, biletelor de trezorerie și alte titluri emise în baza unor reglementări specifice.
În funcție de veniturile pe care le generează, titlurile se împart în:
– titluri cu venit fix (titlurile cu rată fixă a dobânzii) cum sunt de regulă obligațiunile, certificatele de trezorerie și alte titluri cu dobândă fixă;
– titluri cu venit variabil sunt în principal, acțiunile, care dau dreptul la un dividend ce constituie un venit variabil.
Evidența contabilă a titlurilor se ține în funcție de intenția băncii cu privire la durata de deținere, în momentul achiziționării sau reclasării acestora.
În acest scop titlurile se clasifică în următoarele categorii:
– titluri de tranzacție;
– titluri de plasament;
– titluri de investiții;
– părți în societățile comerciale legate;
– titluri de participare;
– titluri ale activității de portofoliu.
Titlurile de tranzacție, de plasament și de investiții se înregistrează în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 3 “Operațiuni cu titluri și operațiuni diverse”, iar părțile în societățile comerciale legate, titlurile de participare și titlurile activității de portofoliu sunt titluri cu venit variabil care se înregistrează în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 4 “Valori imobilizate”.
4.1.1. Contabilitatea titlurilor de tranzacție
Titlurile de tranzacție trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiții:
– intenția de tranzacționare să se realizeze în cel mai scurt termen, înainte de scadență, de regulă în mai puțin de 6 luni;
– titlurile să fie tranzacționabile în orice moment pe o piață lichidă;
– prețul de piață al titlurilor să fie în mod sistematic accesibil terților.
În categoria titlurilor de tranzacție se includ titlurile cu un venit fix cum sunt obligațiuni, efecte publice sau alte titluri cu un venit fix, precum și titluri cu un venit variabil exemplu acțiunile.
Periodic portofoliu de titluri de tranzacție este analizat de bănci care reclasează titlurile deținute în titluri de plasament sau titluri de investiții. Reclasarea titlurilor de plasament sau de investiții în titluri de tranzacție nu este posibilă.
La intrarea în patrimoniu titlurile de tranzacție se evaluează la valoarea de achiziție care este formată din prețul de cumpărare inclusiv cheltuielile de achiziție și dobânzile calculate pentru perioada scursă în cazul titlurilor de tranzacție cu venit fix.
Periodic titlurile de tranzacție se evaluează la prețul pieței, iar diferențele rezultate din evaluare se înregistrează în contabilitate în conturile de venituri sau cheltuieli după caz.
Cesiunea titlurilor de tranzacție se face la prețul de vânzare, iar diferențele între prețul de înregistrare și prețul de vânzare (cesiune) al acestora se înregistrează în conturile de cheltuieli sau venituri după caz.
La inventar titlurile de tranzacție se evaluează la prețul pieței din ziua cea mai recentă datei inventarului.
Evidența contabilă a titlurilor de tranzacție se ține cu ajutorul contului sintetic de gradul I 302 “Titluri de tranzacție”, cont în care sunt înregistrate titlurile cotate, achiziționate sau vândute cu intenția de la început de a le revinde sau de a le răscumpăra înainte de scadență, dar nu mai târziu de șase luni de la data tranzacției. Contul 302 “Titluri de tranzacție” se desfășoară pe următoarele conturi sintetice de gradul II :
3021 “Titluri de tranzacție”
3025 “Titluri date cu împrumut”
3026 “Titluri luate cu împrumut”
3027 “Datorii privind titlurile”
Toate aceste conturi sunt de activ.
Contul 3021 “Titluri de tranzacție” se desfășoară pe conturi sintetice de gradul III în funcție de natura titlurilor astfel: efecte publice și valori asimilate, obligațiuni și alte titluri cu venit fix, acțiuni și alte titluri cu venit variabil, acțiuni proprii.
Exemple de înregistrări :
1. Valoarea de achiziție a titlurilor de tranzacție cumpărate (prețul de achiziție, cheltuieli de achiziție și dobânda pentru perioada scursă) în cazul în care nu există decalaj între data cumpărării și data livrării;
3021 = %
“Titluri de tranzacție” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
121 “Conturi de corespondent la bănci”
122 “Conturi de corespondent ale băncilor”
333 “Conturile societăților de bursă”
2. Corectarea valorii titlurilor de tranzacție cu diferențele rezultate din reevaluarea titlurilor de tranzacție în funcție de cursul pe piață și valoarea de achiziție a acestora ;
diferențe favorabile
3021 = 7032
“Titluri de tranzacție” „Venituri din titlurile de tranzacție”
diferențe nefavorabile
6032 = 3021
“Pierderi la titlurile de tranzacție” “Titluri de tranzacție”
3. Valoarea de achiziție a titlurilor de tranzacție cumpărate, în cazul în care există un decalaj între data cumpărării și data primirii efective a titlurilor de tranzacție;
înregistrarea angajamentului de cumpărare a titlurilor de tranzacție
9219 = 999
“Alte titluri de primit” “Contrapartida”
reevaluarea titlurilor de tranzacție cumpărate și încă neprimite (diferența între cursul pe piață și valoarea de achiziție a titlurilor de tranzacție);
b.1. diferențe favorabile
3729 = 7032
“Conturi de ajustare privind alte “Venituri din titlurile de tranzacție”
elemente din afara bilanțului”
b.2. diferențe nefavorabile
6032 = 3729
“Pierderi la titlurile de tranzacție” “Conturi de ajustare privind alte elemente
din afara bilanțului”
valoarea de achiziție a titlurilor de tranzacție cumpărate;
3021 = %
“Titluri de tranzacție” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
121 “Conturi de corespondent la bănci”
122 “Conturi de corespondent ale băncilor”
333 “Conturile societăților de bursă”
corectarea valorii de achiziție a titlurilor de tranzacție cu diferențele rezultate din reevaluarea titlurilor de tranzacție cumpărate și neprimite, la primirea acestora;
d.1. diferențe favorabile
3021 = 3729
“Titluri de tranzacție” “Conturi de ajustare privind alte elemente
din afara bilanțului”
d.2. diferențe nefavorabile
3729 = 3021
“Conturi de ajustare privind “Titluri de tranzacție”
alte elemente din afara bilanțului
concomitent
999 = 9219
“Contrapartida” “Alte titluri de primit”
reevaluarea titlurilor de tranzacție cumpărate și primite în funcție de cursul acestora pe piață
e.1. diferențe favorabile
3021 = 7032
“Titluri de tranzacție” “Venituri din titlurile de tranzacție”
e.2. diferențe nefavorabile
6032 = 3021
“Pierderi la titlurile de tranzacție” “Titluri de tranzacție”
4. Titluri de tranzacție vândute în cazul în care nu există decalaj între data vânzării și data livrării efective;
dacă prețul de vânzare este mai mare decât cel de înregistrare
333 = %
“Conturile societăților 3021 “Titluri de tranzacție”
de bursă” 7032 “Venituri din titlurile de tranzacție”
dacă prețul de vânzare este mai mic decât prețul de înregistrare
% = 3021
“Conturile societăților de bursă” 333 “Titluri de tranzacție”
“Pierderi la titlurile de tranzacție” 6032
5. Titluri de tranzacție vândute, în cazul în care există un decalaj între data vânzării și data livrării efective a titlurilor;
înregistrarea angajamentelor de vânzare a titlurilor de tranzacție
999 = 9229
“Contrapartida” “Alte titluri de livrat”
reevaluarea titlurilor de tranzacție vândute și nelivrate în funcție de prețul pe piață al acestora
b.1. diferențe favorabile
3021 = 7032
“Titluri de tranzacție” “Venituri din titlurile de tranzacție”
b.2. diferențe nefavorabile
6032 = 3021
“Pierderi la titlurile de tranzacție” “Titluri de tranzacție”
reevaluarea titlurilor de tranzacție vândute și încă nelivrate (diferența dintre prețul de vânzare și cursul acestora pe piață)
c.1. diferențe favorabile
3729 = 7032
“Conturi de ajustare privind alte “Venituri din titlurile de
elemente din afara bilanțului” tranzacție”
c.2. diferențe nefavorabile
6032 = 3729
“Pierderi la titlurile de tranzacție” “Conturi de ajustare privind alte
elemente din afara bilanțului”
valoarea titlurilor de tranzacție vândute la prețul de vânzare
% = 3021
“Cont curent la B.N.R.” 1111 “Titluri de tranzacție”
“Conturi de corespondent la bănci” 121
“Conturi de corespondent ale băncilor” 122
“Conturile societăților de bursă” 333
închiderea diferențelor rezultate din reevaluarea titlurilor de tranzacție vândute și nelivrate, la livrarea efectivă a acestora
e.1. diferențe favorabile
3021 = 3729
“Titluri de tranzacție” “Conturi de ajustare privind alte elemente
din afara bilanțului”
e.2. diferențe nefavorabile
3729 = 3021
“Conturi de ajustare privind alte “Titluri de tranzacție”
elemente din afara bilanțului”
concomitent
9229 = 999
“Alte titluri de livrat” “Contrapartida”
6. Reclasarea titlurilor de tranzacție în titluri de plasament și titluri de investiții;
% = 3021
“Titluri de plasament” 3031 “Titluri de tranzacție”
“Titluri de investiții” 3041
7. Titluri de tranzacție date cu împrumut;
3025 = 3021
“Titluri date cu împrumut” “Titluri de tranzacție”
8. Restituirea titlurilor de tranzacție date cu împrumut;
3021 = 3025
“Titluri de tranzacție” “Titluri date cu împrumut”
9. Titluri de tranzacție primite cu împrumut și date apoi cu împrumut;
3025 = 3026
“Titluri date cu împrumut” “Titluri luate cu împrumut”
10. Reevaluarea titlurilor de tranzacție date cu împrumut;
diferențe favorabile
3025 = 7032
“Titluri date cu împrumut” “Venituri din titlurile de tranzacție”
diferențe nefavorabile
6032 = 3025
“Pierderi la titlurile de tranzacție” “Titluri date cu împrumut”
11. Dobânzi de încasat aferente titlurilor de tranzacție date cu împrumut;
30257 = 7037
“Creanțe atașate” “Venituri diverse din operațiunile cu titluri”
12. Restituirea titlurilor de tranzacție date cu împrumut;
% = 3025
“Titluri de tranzacție” 3021 “Titluri date cu împrumut”
“Titluri luate cu împrumut” 3026
13. Încasarea dobânzii aferente;
% = 30257
“Cont curent la B.N.R.” 1111 “Creanțe atașate”
“Conturi de corespondent la bănci” 121
“Conturi de corespondent ale băncilor” 122
“Conturi curente” 2511
14. Titluri de tranzacție luate cu împrumut
3026 = 30271
“Titluri luate cu împrumut” “Datorii privind titlurile luate cu împrumut”
15. Reevaluarea titlurilor de tranzacție luate cu împrumut;
diferențe favorabile
3026 = 30271
“Titluri luate cu împrumut” “Datorii privind titlurile luate cu împrumut”
diferențe nefavorabile
30271 = 3026
„Datorii privind titlurile luate cu împrumut” “Titluri luate cu împrumut”
16. Dobânzi calculate, datorate aferente titlurilor de tranzacție luate cu împrumut;
6037 = 30277
“Cheltuieli diverse privind operațiunile cu titluri” “Datorii atașate”
17. Restituirea titlurilor de tranzacție luate cu împrumut;
30271 = 3026
“Datorii privind titlurile luate cu împrumut” “Titluri luate cu împrumut”
18. Plata dobânzilor aferente titlurilor de tranzacție luate cu împrumut;
30277 = 1111
“Datorii atașate” “Cont curent la B.N.R.”
4.1.2. Contabilitatea titlurilor de plasament
Titlurile de plasament sunt titluri achiziționate cu intenția de a le deține o perioadă mai mare de șase luni, dar fără ca această deținere să implice o conservare până la scadența lor. În categoria titlurilor de plasament se includ titlurile cu un venit fix, precum și titlurile cu un venit variabil, de aceeași natură cu titlurile de tranzacție.
La intrarea în patrimoniu, titlurile de plasament se evaluează la valoarea de achiziție, exclusiv cheltuielile de achiziție și dobânzile calculate pentru perioada scursă în cazul titlurilor cu un venit fix .
Cheltuielile de achiziție a titlurilor de plasament se înregistrează în conturi de cheltuieli corespunzătoare, iar dobânzile calculate pentru perioada scursă se înregistrează în contul 3037 “Creanțe atașate”.
Titlurile de plasament provenite din reclasarea titlurilor de tranzacție se înregistrează în contabilitate la cursul din ziua transferului (prețul pieței).
Periodic titlurile de plasament se evaluează la prețul pieței, diferențele favorabile nu se înregistrează în contabilitate, iar pentru diferențele nefavorabile se constituie provizioane.
Cesiunea titlurilor de plasament se face la prețul de vânzare, iar diferențele între prețul de vânzare și cel de înregistrare al titlurilor cedate se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli după caz.
Evidența contabilă a operațiunilor cu titlurile de plasament se ține cu ajutorul contului sintetic de gradul I 303 “Titluri de plasament” desfășurat pe conturi sintetice de gradul II astfel:
3031 “Titluri de plasament”
3035 “Titluri date cu împrumut”
3036 “Vărsăminte de efectuat privind titlurile de plasament”
3037 “Creanțe atașate”
Conturile 3031, 3035 și 3037 la rândul lor se desfășoară pe conturi sintetice de gradul III în raport de natura titlurilor de plasament și anume: efecte publice și valori asimilate, obligațiuni și alte titluri cu venit fix, acțiuni și alte titluri cu venit variabil, acțiuni proprii.
Exemple de înregistrări:
Înregistrarea angajamentelor de cumpărare a titlurilor de plasament (acțiuni);
9219 = 999
“Alte titluri de primit” “Contrapartida”
Valoarea de achiziție a acțiunilor cumpărate (valoarea acțiunilor și cheltuielile de achiziție);
% = 1111
“Titluri de plasament” 3031 “Cont curent la B.N.R.”
“Cheltuieli de achiziție” 60331
concomitent
999 = 9219
“Contrapartida” “Alte titluri de primit”
Înregistrarea angajamentelor de vânzare a titlurilor de plasament;
999 = 9229
“Contrapartida” “Alte titluri de livrat”
Valoarea titlurilor de plasament vândute (acțiuni) la preț de vânzare și încasarea contravalorii acestora;
diferențe favorabile (prețul de vânzare este mai mare decât prețul de înregistrare)
333 = %
“Conturile societăților de bursă” 3031 “Titluri de plasament”
70336 “Venituri din cesiune”
diferențe nefavorabile (prețul de vânzare este mai mic decât prețul de înregistrare)
% = 3031
“Conturile societăților de bursă” 333 “Titluri de plasament”
“Pierderi din cesiune” 60336
concomitent
9229 = 999
“Alte titluri de livrat” “Contrapartida”
1111 = 333
“Cont curent la B.N.R.” “Conturile societăților de bursă”
5. Înregistrarea cheltuielilor de vânzare și achitarea acestora;
6039 = 333
“Comisioane” “Conturile societăților de bursă”
333 = 1111
“Conturile societăților de bursă” “Cont curent la B.N.R.”
6. Înregistrarea angajamentului de cumpărare a titlurilor de plasament (obligațiuni);
9219 = 999
“Alte titluri de primit” “Contrapartida”
7. Valoarea de achiziție a titlurilor de plasament cumpărate (obligațiuni);
% = 1111 “Cont curent la B.N.R.”
“Titluri de plasament” 3031 – valoarea obligațiunilor
“Creanțe atașate” 3037 – dobânzi (cupon scurs)
“Cheltuieli de achiziție” 60331 – cheltuieli de achiziție
concomitent
999 = 9219
“Contrapartida” “Alte titluri de primit”
8. Dobânzi (cupoane) calculate;
3037 = 70331
“Creanțe atașate” “Dobânzi”
9. Încasarea dobânzilor;
1111 = 3037
“Cont curent la B.N.R.” “Creanțe atașate”
10. Înregistrarea angajamentelor de vânzare a titlurilor de plasament (obligațiuni);
999 = 9229
“Contrapartida” “Alte titluri de livrat”
11. Valoarea titlurilor de plasament (obligațiuni), vândute la preț de vânzare și încasarea acestora;
diferențe favorabile (prețul de vânzare este mai mare decât cel de înregistrare)
“Conturile societăților de bursă” 333 = %
– preț de înregistrare 3031 “Titluri de plasament”
– dobânzi(cupoane) încasate 3037 “Creanțe atașate”
– diferențe favorabile 70336 “Venituri din cesiune”
diferențe nefavorabile (prețul de vânzare este mai mic decât cel de înregistrare)
% = 3031 “Titluri de plasament”
“Conturile societăților de bursă” 333 – prețul de vânzare
“Pierderi din cesiune” 60336 – diferențe nefavorabile
333 = 3037
“Conturile societăților de bursă” “Creanțe atașate” – dobânzi (cupoane) încasate
concomitent
9229 = 999
“Alte titluri de livrat” “Contrapartida”
1111 = 333
“Cont curent la B.N.R.” “Conturile societăților de bursă”
12. Înregistrarea cheltuielilor de vânzare;
6039 = 333
“Comisioane” “Conturile societăților de bursă”
13. Titluri de plasament date cu împrumut;
3035 = 3031
“Titluri date cu împrumut” “Titluri de plasament”
14. Dobânzi calculate aferente titlurilor date cu împrumut;
3037 = 7037
“Creanțe atașate” “Venituri diverse din operațiunile cu titluri”
15. Restituirea titlurilor de plasament date cu împrumut;
3031 = 3035
“Titluri de plasament” “Titluri date cu împrumut”
16. Încasarea dobânzilor aferente titlurilor date cu împrumut;
1111 = 3037
“Cont curent la B.N.R.” “Creanțe atașate”
17. Dobânzi neîncasate devenite restante;
3812 = 3037
“Dobânzi restante” “Creanțe atașate”
18. Reclasarea titlurilor de plasament în titluri de investiții;
3041 = 3031
“Titluri de investiții” “Titluri de plasament”
concomitent se înregistrează și transferul creanțelor atașate
3047 = 3037
“Creanțe atașate” “Creanțe atașate”
19. Vărsăminte de efectuat pentru titlurile de plasament cumpărate;
“Titluri de plasament” 3031 = %
– vărsăminte efectuate 1111 “Cont curent la B.N.R.”
– vărsăminte de efectuat 3036 “Vărsăminte de efectuat
pentru titlurile de plasament”
20. Efectuarea vărsămintelor;
3036 = 1111
“Vărsăminte de efectuat pentru “Cont curent la B.N.R.”
titlurile de plasament”
4.1.3. Contabilitatea titlurilor de investiții
Titlurile de investiții sunt titluri cu un venit fix care au fost achiziționate cu intenția de a le deține până la scadență. În această categorie se includ: obligațiuni, efecte publice și alte titluri cu venit fix.
La intrarea în patrimoniu titlurile de investiții se evaluează la valoarea de achiziție formată din prețul de cumpărare exclusiv cheltuielile de achiziție și dobânzile calculate pentru perioada scursă.
Cheltuielile de achiziție a titlurilor se înregistrează în conturile de cheltuieli corespunzătoare.
Dobânzile (cupoanele) calculate pentru perioada scursă aferente titlurilor de investiții se înregistrează în contul 3047 “Creanțe atașate”. Dobânzile curente pentru perioada reziduală (cupon nescurs) se înregistrează în contul 3047 “Creanțe atașate” prin contul de venituri corespunzător. În situația în care prețul de achiziție este superior prețului de rambursare diferența trebuie amortizată pe seama cheltuielilor. În situația inversă, prețul de achiziție este mai mic decât prețul de rambursare diferența se eșalonează pe perioada rămasă de parcurs pe seama veniturilor.
Titlurile de investiții provenite din portofoliul titlurilor de tranzacție se înregistrează în contabilitate la prețul pieței din ziua transferului.
Periodic titlurile de investiții se evaluează la prețul pieței, diferența favorabilă nu se înregistrează în contabilitate, iar pentru diferențele nefavorabile, de regulă, nu se constituie provizioane decât în cazuri excepționale exemplu: vânzări de titluri înainte de scadență sau în caz de faliment al emitentului titlurilor.
Evidența contabilă a titlurilor de investiții se ține cu ajutorul contului sintetic de gradul I 304 “Titluri de investiții”, desfășurat pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
3041 “Titluri de investiții”
3045 “Titluri de investiții date cu împrumut”
3046 “Diferențe de conversie”
3047 “Creanțe atașate”
Toate aceste conturi la rândul lor se desfășoară pe două conturi sintetice de gradul III, unul pentru efecte publice și alte valori asimilate, altul pentru obligațiuni și alte titluri cu venit fix.
Exemple de înregistrări:
Înregistrarea angajamentului de cumpărare a titlurilor de investiții;
9219 = 999
“Alte titluri de primit” “Contrapartida”
Valoarea de achiziție a titlurilor de investiții cumpărate;
% = 1111 “Cont curent la B.N.R.”
“Titluri de investiții” 3041 – valoarea titlurilor de investiții
“Creanțe atașate” 3047 – dobânzi (cupon scurs)
“Cheltuieli de achiziție”60341 – cheltuieli de achiziție
concomitent
999 = 9219
“Contrapartida” “Alte titluri de primit”
Dobânzi calculate cuvenite;
3047 = 70341
“Creanțe atașate” “Dobânzi”
Amortizarea primelor reprezentând diferență nefavorabilă între prețul de achiziție și prețul de rambursare, pe perioada reziduală a titlurilor;
60342 = 3041
“Cheltuieli cu amortizarea primelor” “Titluri de investiții”
Venituri din prime reprezentând diferență favorabilă între prețul de achiziție și prețul de rambursare, pe perioada reziduală a titlurilor de investiții;
3041 = 70342
“Titluri de investiții” “Venituri din prime”
Încasarea dobânzilor (cupoanelor);
1111 = 3047
“Cont curent la B.N.R.” “Creanțe atașate”
Înregistrarea angajamentului de vânzare a titlurilor de investiții;
999 = 9229
“Contrapartida” “Alte titluri de livrat”
Valoarea titlurilor de investiții, vândute la prețul de vânzare;
diferențe favorabile
“Cont curent la B.N.R.” 1111 = %
– preț de înregistrare 3041 “Titluri de investiții”
– dobânzi încasate (cupoane) 3047 “Creanțe atașate”
– diferențe favorabile 7462 “Venituri din cesiunea
imobilizărilor financiare”
diferențe nefavorabile
6462 = 3041
“Pierderi din cesiunea imobilizărilor financiare” “Titluri de investiții”
concomitent
9229 = 999
“Alte titluri de livrat” “Contrapartida”
Titluri de investiții date cu împrumut;
3045 = 3041
“Titluri date cu împrumut” “Titluri de investiții”
Dobânzi calculate aferente titlurilor de investiții date cu împrumut;
3047 = 7037
“Creanțe atașate” “Venituri diverse din operațiunile cu titluri”
Restituirea titlurilor de investiții date cu împrumut;
3041 = 3045
“Titluri de investiții” “Titluri date cu împrumut”
Încasarea dobânzii aferente;
1111 = 3047
“Cont curent la B.N.R.” “Creanțe atașate”
Rambursarea titlurilor de investiții la valoarea de rambursare;
121 = 3041
“Conturi de corespondent la bănci” “Titluri de investiții”
4.2. Operațiuni diverse
Contabilitatea operațiunilor diverse asigură evidența :
– decontărilor intrabancare (prezentate în capitolul II );
– debitorilor și creditorilor care asigură reflectarea creanțelor și datoriilor băncii în relația acesteia cu personalul, asigurările și protecția socială, bugetul statului și fondurile speciale, asociații sau acționarii, precum și cu debitorii și creditorii diverși;
– stocurilor;
– operațiunilor de regularizare
4.2.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul
În categoria operațiunilor de decontări cu personalul se cuprind drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă suportate din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de bancă personalului pentru munca prestată și care se suportă conform legii din fondul de salarii.
Evidența contabilă a datoriilor și creanțelor din relațiile cu personalul se ține cu ajutorul contului sintetic de gradul I 351 “Personal și conturi asimilate”, desfășurat pe următoarele conturi sintetice de gradul II :
3511 “Personal – salarii datorate”
3512 “Personal – ajutoare materiale datorate”
3513 “Participarea personalului la profit”
3514 “Avansuri acordate personalului”
3515 “Drepturi de personal neridicate”
3516 “Rețineri din salarii datorate terților”
3519 “Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”
35191 “Alte datorii în legătură cu personalul”
35192 “Alte creanțe în legătură cu personalul”
Exemple de înregistrări:
Salarii datorate personalului;
611 = 3511
“Cheltuieli cu salariile personalului” “Personal-salarii datorate”
Rețineri din salarii reprezentând,
“Personal – salarii datorate” 3511 = %
– avansuri 3514 ”Avansuri acordate personalului”
– contrib. asig. soc.. 35212 “Contribuția personalului pentru
pensia suplimentară”
– contrib. fond șomaj 35222 “Contribuția personalului la fondul
de șomaj”
– impozit salarii 3533 “Impozitul pe salarii”
– contrib. asig. soc. sănătate 35213 “Contribuția angajaților pentru
asigurările sociale de sănătate”
– rețineri în favoarea terților 3516 ”Rețineri din salarii datorate terților”
– debite 35192 “Alte creanțe în legătură cu personalul”
Achitarea avansurilor cuvenite;
3514 = %
“Avansuri acordate personalului” 101 “Casa”
“Conturi curente”
Ajutoare materiale reținute din contribuția datorată asigurărilor sociale și alte cheltuieli suportate de bancă;
% = 3512
“Contribuția unității la asigurările sociale” 35211 ”Personal-ajutoare materiale datorate”
“Alte cheltuieli privind asigurările și
protecția socială” 6127
5. Achitarea salariilor nete și ajutoarelor materiale datorate personalului;
% = 101
“Personal – salarii datorate” 3511 “Casa”
“Personal – ajutoare materiale datorate” 3512
6. Drepturi de participare a salariaților la profit
592 = 3513
“Repartizarea profitului” “Participarea personalului la profit”
7. Reținerea impozitului aferent participării salariaților la profit și plata drepturilor cuvenite;
3513 = %
“Participarea personalului la profit” 3533 “Impozitul pe salarii”
“Casa”
“Conturi curente”
8 Sume neridicate reprezentând salarii, alte drepturi de protecție socială, drepturi privind participarea salariaților la profit, avansuri;
% = 3515
“Personal-salarii datorate” 3511 “Drepturi de personal neridicate”
“Personal-ajutoare materiale datorate” 3512
“Participarea personalului la profit” 3513
“Avansuri acordate personalului” 3514
9. Achitarea drepturilor de personal neridicate;
3515 = 101
“Drepturi de personal neridicate” “Casa”
Virarea popririlor;
3516 = 1111
“Rețineri din salarii datorate terților” “Cont curent la B.N.R.”
Alte sume datorate personalului pentru care nu s-au întocmit state de plată, inclusiv concedii de odihnă neefectuate;
611 = 35191
“Cheltuieli cu salarii personalului” “Alte datorii în legătură cu personalul”
12. Achitarea sumelor datorate personalului;
35191 = 101
“Alte datorii în legătură cu personalul” “Casa”
4.2.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările și protecția socială
Băncile sunt obligate să suporte din resurse proprii contribuții pentru asigurările sociale, fondul pentru plata ajutorului de șomaj, contribuții la asigurările sociale de sănătate.
Evidența contabilă a creanțelor și datoriilor privind asigurările și protecția socială se ține cu ajutorul contului 352 “Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate”, desfășurat pe conturi sintetice de gradul II șI III pe feluri de contribuții, astfel:
35211 “Contribuția unității la asigurările sociale”
35214 “Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
35221 “Contribuția unității la fondul de șomaj”
3526 “Alte datorii și creanțe sociale”
35261 “Alte datorii sociale”
35262 “Alte creanțe sociale”
Exemple de înregistrări
Contribuția unității la asigurările sociale;
6121 = 35211
“Cheltuieli privind contribuția unității “Contribuția unității la asigurările la
asigurările sociale” sociale”
Contribuția unității la asigurările sociale de sănătate;
6123 = 35214
“ Cheltuieli privind contribuția angajatorului “Contribuția angajatorului pentru
pentru asigurările sociale de sănătate” asigurările sociale de sănătate”
Contribuția unității la fondul de șomaj;
6122 = 35221
“Cheltuieli privind contribuția unității “Contribuția unității la fondul de
la fondul de șomaj” șomaj”
4. Ajutoare materiale datorate salariaților, suportate din C.A.S. și virarea diferenței la asigurările sociale;
35211 = %
“Contribuția unității pentru 3512 “Personal-ajutoare materiale datorate”
asigurările sociale ” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
5. Virarea contribuției la fondul de șomaj;
35221 = 1111
“Contribuția unității la fondul de șomaj” “Cont curent la B.N.R.”
6. Ajutoare materiale plătite în plus salariaților,
35192 = 35261
“Alte creanțe în legătură cu personalul” “Alte datorii sociale”
7. Recuperarea ajutoarelor materiale plătite în plus;
3511 = 35192
“Personal-salarii datorate” “Alte creanțe în legătură cu personalul”
8. Virarea ajutoarelor materiale plătite în plus și recuperate de la salariați;
35261 = 1111
“Alte datorii sociale” “Cont curent la B.N.R.”
9. Ajutoare materiale cuvenite salariaților, neachitate;
35262 = 35191
“Alte creanțe sociale” “Alte datorii în legătură cu personalul”
10. Ajutoare materiale datorate personalului reținute din C.A.S.;
35211 = 35262
“Contribuția unității la asigurările sociale” “Alte creanțe sociale”
11. Plata ajutoarelor materiale cuvenite
35191 = 101
“Alte datorii în legătură cu personalul” “Casa”
4.2.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului și fondurile speciale
În cadrul decontărilor cu bugetul statului și fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe salarii, subvențiile de primit, alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport).
Evidența contabilă a decontărilor cu bugetul statului și fondurile speciale se ține cu ajutorul următoarelor conturi:
353 “Bugetul statului, fondurile speciale și conturi asimilate”
3531“Impozitul pe profit”
3532 “Taxa pe valoarea adăugată”
35323 “T.V.A. de plată”
35324 “T.V.A. de recuperat”
35326 “T.V.A. deductibilă”
35327 “T.V.A. colectată”
35328 “T.V.A. neexigibilă”
3533 “Impozitul pe salarii”
3534 “Subvenții”
3536 “Alte impozite, taxe și vărsăminte”
3538 “Fonduri speciale-taxe și vărsăminte asimilate”
3539 “Alte datorii și creanțe cu bugetul statului”
354 “Dividende de plată”
Exemple de înregistrări
Cheltuieli cu impozitul pe profit;
691 = 3531
“Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit”
2. Impozitul reținut salariaților asupra salariilor, ajutoarelor materiale, participării la profit și impozitul reținut colaboratorilor;
% = 3533
“Personal-salarii datorate” 3511 “Impozitul pe salarii”
“Personal-ajutoare materiale datorate” 3512
“Participarea personalului la profit” 3513
“Alți creditori diverși” 3566
3. Virarea impozitului pe salarii și a impozitului pe profit;
% = 1111
“Impozitul pe profit” 3531 “Cont curent la B.N.R.”
“Impozitul pe salarii” 3533
4. T.V.A. colectată pentru livrări de bunuri și servicii altele decât cele bancare sau T.V.A. aferentă bunurilor folosite în scop personal sau acordate cu titlu gratuit salariaților, T.V.A. aferentă bunurilor constatate lipsă la inventar, imputate și bunurile mobile și imobile adjudecate pentru executarea creanțelor băncii;
% = 35327
“Alți debitori diverși” 3556 “T.V.A. colectată”
“Alte datorii în legătură cu personalul” 35191
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe și 627
vărsăminte asimilate”
5. T.V.A. deductibilă din facturile sau chitanțele fiscale ale furnizorilor de bunuri și servicii;
35326 = %
“T.V.A. deductibilă” 3566 “Alți creditori diverși”
101 “Casa”
1111 “Cont curent la B.N.R.”
6. Regularizarea T.VA.;
T.V.A. colectată este mai mare decât T.V.A. deductibilă, diferența fiind T.V.A. de plată
35327 = %
“T.V.A. colectată” 35326 “T.V.A. deductibilă”
35323 “T.V.A. de plată”
T.V.A. deductibilă este mai mare decât T.V.A. colectată, diferența fiind T.V.A. de recuperat de la bugetul statului
% = 35326
“T.V.A. colectată” 35327 “T.V.A. deductibilă”
“T.V.A. de recuperat” 35324
7. Achitat T.V.A. de plată;
35323 = 1111
“T.V.A. de plată” “Cont curent la B.N.R.”
8. Subvenții de exploatare pentru creditele cu dobândă redusă subvenționate de stat și încasarea acestora;
3534 = 7493
“Subvenții” “Venituri din subvenții de exploatare”
1111 = 3534
“Cont curent la B.N.R.” “Subvenții”
9. Contribuția unității la fondurile speciale cum ar fi: fondul de solidaritate cu persoanele cu handicap, fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
627 = 3538
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe și “Fonduri speciale-taxe și vărsăminte
vărsăminte asimilate” asimilate”
10. Achitarea contribuțiilor la fondurile speciale;
3538 = 1111
“Fonduri speciale-taxe și vărsăminte “Cont curent la B.N.R.”
asimilate”
11. Impozitul pe clădiri, terenuri, taxa privind mijloacele de transport;
627 = 3536
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe și “Alte impozite, taxe și vărsăminte
vărsăminte asimilate” asimilate”
12. Impozitul pe dividende;
354 = 3536
“Dividende de plată” “Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate”
13. Achitarea sumelor datorate;
3536 = 1111
“Alte impozite, taxe și vărsăminte “Cont curent la B.N.R.”
asimilate”
4.2.4. Contabilitatea stocurilor
Contabilitatea stocurilor asigură evidența existenței și mișcării următoarelor bunuri materiale: valori din aur, metale și pietre prețioase, materiale, obiecte de inventar, stocuri aflate la terți și alte stocuri sau bunuri.
Contabilitatea stocurilor se desfășoară pe gestiuni, iar în cadrul acestora pe categorii de bunuri.
Evidența contabilă a stocurilor se ține cu ajutorul conturilor:
361“Valori din aur, metale și pietre prețioase”
362 “Materiale”
363 “Materiile de natura obiectelor de inventar”
365 “Stocuri aflate la terți”
367 “Alte stocuri și asimilate”
368 “Alte bunuri diverse”
Exemple de înregistrări:
Achiziționarea de valori din aur, metale și pietre prețioase,
361 = %
“Valori din aur, metale și 101 “Casa”
pietre prețioase” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
3566 “Alți creditori diverși”
Vânzarea valorilor din aur, metale și pietre prețioase;
% = 7099
“Casa” 101 “Venituri diverse de exploatare bancară”
“Cont curent la B.N.R.” 1111
“Alți debitori diverși” 3556
concomitent se înregistrează ieșirea din gestiune la valoarea contabilă a valorilor din aur, metale și pietre prețioase, vândute;
6099 = 361
“Cheltuieli diverse de exploatare “Valori din aur, metale și pietre prețioase”
bancară”
Materiale cumpărate;
362 = %
“Materiale” 101 “Casa”
1111 “Cont curent la B.N.R.”
3566 “Alți creditori diverși”
Consum de materiale;
631 = 362
“Cheltuieli cu materialele” “Materiale”
Materiale vândute reprezentând imprimate bancare
6497 = 362
“Alte cheltuieli diverse de exploatare” “Materiale”
Încasarea imprimatelor bancare vândute;
% = 74997
“Casa” 101 “Alte venituri diverse de exploatare”
“Conturi curente” 2511
Bunuri mobile și imobile provenite din executarea silită a creanțelor băncii (pentru contractele de credit investite cu formulă executorie);
368 = %
“Alte bunuri diverse” 7028
– creanțe atașate “Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice”
– credite și dobânzi 767
“Venituri din recuperări de creanțe amortizate”
– partea care excede creanțele 3566
băncii, cuvenită debitorului “Alți creditori diverși”
Valorificarea bunurilor mobile și imobile provenite din executarea silită a creanțelor băncii;
ieșirea din gestiune a bunurilor
6497 = 368
“Alte cheltuieli diverse de exploatare” “Alte bunuri diverse”
vânzarea bunurilor
3556 = %
“Alți debitori diverși” 7495 ”Venituri privind bunurile
mobile și imobile din executarea creanțelor”
35327 “T.V.A. colectată”
încasarea valorii bunurilor vândute
1111 = 3556
“Cont curent la B.N.R.” “Alți debitori diverși”
Cumpărare timbre fiscale și poștale, formulare cu regim special;
367 = 3566
“Alte stocuri și asimilate” “Alți creditori diverși”
Consum timbre fiscale, poștale și formulare cu regim special;
633 = 367
“Cheltuieli privind alte stocuri” “Alte stocuri și asimilate”
Materiale diverse trimise spre prelucrare la terți;
365 = 362
“Stocuri aflate la terți” “Materiale”
Cheltuieli de prelucrare;
365 = 3566
“Stocuri aflate la terți” “Alți creditori diverși”
Recepția materialelor prelucrate la terți;
362 = 365
“Materiale” “Stocuri aflate la terți”
Achitarea cheltuielilor de prelucrare;
3566 = 2511
“Alți creditori diverși” “Conturi curente”
Notă: Toate operațiunile privind cumpărarea sau vânzarea de bunuri de natura stocurilor sau serviciilor prestate de terți presupun pe lângă înregistrările contabile prezentate mai sus și înregistrarea T.V.A. deductibilă sau colectată, după caz.
4.3. Contabilitatea creanțelor restante și îndoielnice privind operațiunile cu titluri și operațiunile diverse
Creanțele din titluri și creanțele asupra debitorilor nerambursate la scadență și dobânzile aferente acestora neîncasate la scadență se înregistrează în contul 381 “Creanțe restante” ,desfășurat pe conturi sintetice de gradul II după cum urmează:
3811 “Creanțe restante”
3812 “Dobânzi restante”
3817 “Creanțe atașate”
Creanțele din titluri, creanțele asupra debitorilor și creanțele restante, precum și dobânzile aferente acestora, trecute în litigiu se înregistrează în contul 382 “Creanțe îndoielnice”, desfășurat pe conturi sintetice de gradul II după cum urmează:
3821 “Creanțe îndoielnice”
3822 “Dobânzi îndoielnice”
3827 “Creanțe atașate”
Exemple de înregistrări:
1. Titluri de tranzacție, de plasament sau de investiții și valoarea debitelor trecute la creanțe restante;
3811 = %
“Creanțe restante” 3021 “Titluri de tranzacție”
“Titluri de plasament”
“Titluri de investiții”
3556 “Alți debitori diverși”
2. Dobânzi aferente titlurilor de tranzacție, de plasament sau de investiții și dobânzi aferente debitorilor diverși, trecute la dobânzi restante;
3812 = %
“Dobânzi restante” 30257 “Creanțe atașate”
3037 “Creanțe atașate”
3047 “Creanțe atașate”
3557 “Creanțe atașate”
3. Dobânzi aferente creanțelor și dobânzilor restante;
3817 = 7038
“Creanțe atașate” “Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice”
4. Titluri de tranzacție, de plasament sau de investiții, valoarea debitelor și creanțe restante devenite îndoielnice;
3821 = %
“Creanțe îndoielnice” 3021 “Titluri de tranzacție”
3031 “Titluri de plasament”
3041 “Titluri de investiții”
3556 “Alți debitori diverși”
3811 “Creanțe restante”
5. Dobânzi neîncasate, devenite îndoielnice;
3822 = %
“Dobânzi îndoielnice” 30257 “Creanțe atașate”
3037 “Creanțe atașate”
3047 “Creanțe atașate”
3557 “Creanțe atașate”
3812 “Dobânzi restante”
3817 “Creanțe atașate”
6. Dobânzi aferente creanțelor și dobânzilor îndoielnice;
3827 = 7038
“Creanțe atașate” “Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice”
7. Creanțe restante, creanțe îndoielnice și dobânzile aferente acestora , încasate;
1111 = %
“Cont curent la B.N.R.” 3811 “Creanțe restante”
3812 “Dobânzi restante”
3817 “Creanțe atașate”
3821 “Creanțe îndoielnice”
3822 “Dobânzi îndoielnice”
3827 “Creanțe atașate”
8. Creanțe și dobânzi îndoielnice trecute pe pierderi;
acoperite cu provizioane
667 = %
“Pierderi din creanțe nerecuperabile 3821 “Creanțe îndoielnice”
acoperite cu provizioane” 3822 “Dobânzi îndoielnice”
“Creanțe atașate”
concomitent se înregistrează și utilizarea provizioanelor constituite prin trecerea acestora la venituri
neacoperite cu provizioane
668 = %
“Pierderi din creanțe nerecuperabile 3821 “Creanțe îndoielnice”
neacoperite cu provizioane” 3822 “Dobânzi îndoielnice”
3827 “Creanțe atașate”
4.4. Contabilitate provizioanelor privind operațiunile cu titluri și operațiuni diverse
Provizioanele privind operațiunile cu titluri și operațiuni diverse se constituie pe seama cheltuielilor pentru:
– deprecierea titlurilor de plasament sau de investiții;
– deprecierea stocurilor;
– deprecierea creanțelor restante și îndoielnice.
Evidența contabilă a provizioanelor constituite se ține cu ajutorul următoarelor conturi sintetice de gradul I și II :
391 “Provizioane pentru deprecierea titlurilor”
3911 “Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament”
3912 “Provizioane pentru deprecierea titlurilor de investiții”
393 “Provizioane pentru deprecierea stocurilor”
399 “Provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice”
Conturile 3911 și 3912 se detaliază pe conturi sintetice de gradul III în funcție de natura titlurilor.
Pentru titlurile de plasament, de investiții, pentru creanțele restante și îndoielnice exprimate în devize, provizioanele se constituie tot în devize.
Exemple de înregistrări:
Constituirea sau majorarea provizioanelor pentru:
deprecierea titlurilor de plasament
66311 = 3911
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane pentru deprecierea titlurilor
deprecierea titlurilor de plasament” de plasament”
deprecierea titlurilor de investiții
66312 = 3912
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane pentru deprecierea titlurilor
deprecierea titlurilor de investiții” de investiții”
deprecierea stocurilor
6633 = 393
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane pentru deprecierea stocurilor”
deprecierea stocurilor”
creanțe restante și îndoielnice
6637 = 399
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane pentru creanțe restante
creanțe restante și îndoielnice” și îndoielnice”
Anularea sau diminuarea provizioanelor pentru:
deprecierea titlurilor de plasament
3911 = 76311
“Provizioane pentru deprecierea “Venituri din provizioane pentru
titlurilor de plasament” deprecierea titlurilor de plasament”
deprecierea titlurilor de investiții
3912 = 76312
“Provizioane pentru deprecierea “Venituri din provizioane pentru
titlurilor de investiții” deprecierea titlurilor de investiții”
deprecierea stocurilor
393 = 7633
“Provizioane pentru deprecierea “Venituri din provizioane pentru
stocurilor” deprecierea stocurilor”
creanțe restante și îndoielnice
399 = 7637
“Provizioane pentru creanțe “Venituri din provizioane pentru creanțe
restante și îndoielnice” restante și îndoielnice”
5. VALORI IMOBILIZATE
Valorile imobilizate reprezintă bunuri și alte active destinate să servească o perioadă îndelungată activității băncii sub forma imobilizărilor financiare, imobilizărilor necorporale și corporale precum și imobilizărilor date în leasing sau locație simplă.
5.1. Contabilitatea imobilizărilor financiare
În categoria imobilizărilor financiare se cuprind:
– credite subordonate;
– părți în societățile comerciale legate;
– titluri de participare;
– titluri ale activității de portofoliu.
5.1.1. Contabilitatea creditelor subordonate
Creditele subordonate sunt creanțe pe termen lung, nereprezentate de un titlu, pentru care împrumutatorul acceptă ca drepturile sale să fie restituite numai după satisfacerea celorlalți creanțieri.
În categoria creditelor subordonate se includ creditele participative și alte credite subordonate la termen, precum și creditele pe durată nedeterminată.
Creditele participative sunt creanțe de ultim rang caracterizate prin:
– în caz de lichidare a clientului debitor, creditele nu sunt rambursate decât după satisfacerea celorlalți creanțieri privilegiați sau chirografari;
– în caz de redresare judiciară, rambursarea acestor credite și plata remunerațiilor prevăzute sunt suspendate pe toată perioada planului de redresare;
– dacă creditul participativ face obiectul unei convenții, rambursarea creditului și plata remunerațiilor prevăzute sunt suspendate pe toată perioada necesară realizării angajamentelor luate de debitori, față de creanțieri, în momentul încheierii convenției respective.
Remunerațiile la creditele participative cuprind o parte fixă și eventual o parte variabilă sub forma unei clauze de participare la profitul net al clientului împrumutat.
Creditele subordonate pot fi la termen și pe durată nedeterminată.
Creditele subordonate pe durată nederminată sunt creanțe de natura creditelor subordonate ale căror termene de rambursare nu au fost fixate sau fac obiectul unor condiții sau preavize menționate în contrate. În contracte se prevede că rambursarea nu poate să intervină decât la inițiativa împrumutatului.
Evidența contabilă a creditelor subordonate se ține cu ajutorul conturilor:
401 “Credite subordonate la termen”
4011 “Credite participative”
4019 “Alte credite subordonate la termen”
402 “Credite subordonate pe durată nedeterminată”
407 “Creanțe atașate”
Conturile 401 și 402 sunt de activ.
Se debitează cu creditele subordonate la termen și pe durată nedeterminată acordate .
Se creditează cu:
– credite subordonate la termen sau pe durată nedeterminată, rambursate;
– credite subordonate la termen sau pe durată nedeterminată devenite restante sau îndoielnice;
– credite subordonate devenite părți în societățile comerciale legate;
– credite subordonate devenite titluri de participare.
Soldul conturilor reprezintă credite subordonate la termen sau pe durată nedeterminată acordate.
Evidența contabilă a dobânzilor aferente creditelor subordonate la termen sau pe durată nedeterminată se ține cu ajutorul contului 407 “Creanțe atașate”. Este un cont de activ.
Se debitează cu creanțele din dobânzi calculate și neajunse la scadență aferente creditelor subordonate la termen și pe durată nedeterminată prin creditul conturilor 7051 “Dobânzi de la creditele subordonate la termen” și 7052 “Dobânzi de la creditele subordonate pe durată nedeterminată”.
Se creditează cu dobânzi încasate aferente creditelor subordonate la termen sau pe durată nedeterminată.
Soldul contului reprezintă creanțe din dobânzi calculate și neajunse la scadență aferente creditelor subordonate la termen sau pe durată nedeterminată.
Exemple de înregistrări :
1. Acordarea de credite subordonate participative;
4011 = %
“Credite participative” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
121 “Conturi de corespondent la bănci”
122 “Conturi de corespondent ale băncilor”
2511 “Conturi curente”
Acordarea de credite subordonate pe durată nedeterminată;
402 = %
“Credite subordonate pe durată 1111 “Cont curent la B.N.R.”
nedeterminată” 121 “Conturi de corespondent la bănci”
122 “Conturi de corespondent ale băncilor”
2511 “Conturi curente”
Dobânzi calculate și neajunse la scadență;
407 = %
“Creanțe atașate” 7051 “Dobânzi la creditele subordonate la termen”
7052 “Dobânzi la creditele subordonate pe durată
nedeterminată”
Rambursarea creditelor participative și încasarea dobânzii aferente de la clienții băncii;
2511 = %
“Conturi curente” 4011 “Credite participative”
“Creanțe atașate”
Credite subordonate pe durată nedeterminată și dobânzile aferente devenite restante;
4811 = 402
“Creanțe restante” “Credite subordonate pe durată nedeterminată”
4812 = 407
“Dobânzi restante” “Creanțe atașate”
5.1.2. Contabilitatea titlurilor imobilizate
Valorile imobilizate în acțiuni și alte titluri cu venit variabil deținute de bancă în societăți comerciale legate, controlate de o manieră exclusivă, se înregistrează în contabilitate în contul 411 “Părți în societățile comerciale legate” și se reflectă distinct în bilanțul contabil.
Titlurile de participare reprezintă acțiuni și alte titluri cu un venit variabil, altele decât părțile în societățile comerciale legate, deținute de bancă în capitalul altor societăți comerciale a căror deținere durabilă este considerată utilă activității băncii. Aceste titluri trebuie să îndeplinească una din următoarele condiții:
a) să reprezinte 10 % sau mai mult din capitalul unei societăți comerciale, fără ca aceasta să fie controlată într-o manieră exclusivă;
b) să reprezinte mai puțin de 10 % din capitalul unei societăți comerciale și să fie îndeplinite una din următoarele condiții:
– administratori sau conducători comuni cu societatea emitentă;
– deținerea, de către societatea emitentă, a unei părți din acțiunile emise de către bancă (participații reciproce);
– apartenența la același grup controlat de persoane fizice sau juridice care exercită controlul asupra grupului și practică o decizie unică.
Titlurile de participare sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 412 “Titluri de participare”.
Titlurile activității de portofoliu reprezintă acțiuni și alte titluri cu venit variabil deținute de bancă pe o perioadă îndelungată în vederea realizării unor venituri fără drept de intervenție în gestiunea societății ale cărei acțiuni le deține.
Evidența contabilă a titlurilor activității de portofoliu se ține cu ajutorul contului 413 “Titluri ale activității de portofoliu”.
La intrarea în patrimoniu , titlurile reprezentând valori imobilizate se înregistrează în contabilitate la valoarea de achiziție, prin care se înțelege prețul de cumpărare. Cheltuielile accesorii privind achiziționarea acestor titluri se înregistrează direct în contul 6099 “Cheltuieli diverse de exploatare bancară” sau dacă aceste cheltuieli se eșalonează pe mai multe exerciții financiare se utilizează contul 3749 “Alte cheltuieli de repartizat”.
Conturile 411 “Părți în societățile comerciale legate” și 412 “Titluri de participare“ se desfășoară pe conturi sintetice de gradul II pe tipuri de societăți la care se dețin titlurile și anume: bancare, financiare, nefinanciare.
Aceste conturi sunt de activ.
Contul 413 “Titluri ale activității de portofoliu” este un cont de activ care nu se mai desfășoară pe alte conturi sintetice de gradul II. Funcțiunea sa este identică cu cea a conturilor 411 și 412 cu singura deosebire că nu pot fi transformate în titluri ale activității de portofoliu creditele subordonate la termen sau pe durată nedeterminată și dobânzile aferente acestora.
Titlurile imobilizate în devize se reevaluează la închiderea contabilă la cursul valutar al zilei.
Diferențele de creștere a cursului valutar se înregistrează în debitul , iar diferențele de scădere în creditul contului de imobilizări financiare în corespondență cu contul 3721 “Poziție de schimb”. Echivalentul valoric în lei al diferențelor de schimb aferente titlurilor imobilizate se înregistrează în contul 414 “Diferențe de conversie”, spre deosebire de diferențele de curs aferente datoriilor și creanțelor curente, în devize care se înregistrează ca venituri sau cheltuieli.
Contul 414 “Diferențe de conversie” se debitează cu diferențele de conversie nefavorabile (scădere de curs) și se creditează cu diferențele favorabile (creștere de curs) în corespondență cu contul 3722 “Contravaloarea poziției de schimb”. În cazul în care titlurile imobilizate se vând, diferențele de conversie aferente nefavorabile se înregistrează ca o cheltuială din cesiunea imobilizărilor (contul 6462 “Pierderi din cesiunea imobilizărilor financiare”), iar cele favorabile ca venituri (contul 7462 “Venituri din cesiunea imobilizărilor financiare”).
Soldul creditor al contului reprezintă diferențe de conversie favorabile, iar soldul debitor reprezintă diferențe de conversie nefavorabile aferente părților în societățile comerciale legate, titlurilor de participare sau titlurilor activității de portofoliu.
Exemple de înregistrări:
Înregistrarea angajamentului de cumpărare a titlurilor;
9219 = 999
“Alte titluri de primit” “Contrapartida”
Cumpărarea de titluri de participare și titluri ale activității de portofoliu și achitarea acestora;
% = 333
412 “Conturile societăților de bursă”
“Titluri de participare”
413
“Titluri ale activității de portofoliu” – preț de cumpărare
6099
“Cheltuieli diverse de exploatare bancară” – cheltuieli de achiziție
333 = 1111
“Conturile societăților de bursă” “Cont curent la B.N.R.”
concomitent
999 = 9219
“Contrapartida” “Alte titluri de primit”
Încasarea dividendelor;
1111 = 7053
“Cont curent la B.N.R.” “Dividende și venituri asimilate”
Înregistrarea angajamentelor de vânzare a titlurilor;
999 = 9229
“Contrapartida” “Alte titluri de livrat”
Vânzarea de titluri de participare;
diferențe nefavorabile
% = 412
1111 “Titluri de participare”
“Cont curent la B.N.R.”
6462
“Pierderi din cesiunea imobilizărilor financiare”
diferențe favorabile
1111 = %
“Cont curent la B.N.R.” 412 “Titluri de participare”
7462 “Venituri din cesiunea imobilizărilor financiare”
concomitent
9229 = 999
“Alte titluri de livrat” “Contrapartida”
Diferențe de conversie aferente titlurilor în devize, vândute;
diferențe de conversie favorabile
414 = 7462
“Diferențe de conversie” “Venituri din cesiunea imobilizărilor financiare”
diferențe de conversie nefavorabile
6462 = 414
“Pierderi din cesiunea imobilizărilor financiare” “Diferențe de conversie”
Cumpărare de titluri ale activității de portofoliu achitate parțial;
413 = %
“Titluri ale activității de portofoliu” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
418 “Vărsăminte de efectuat pentru părți
în societățile comerciale legate, pentru
titluri de participare și pentru titluri ale
activității de portofoliu”
Efectuarea vărsămintelor;
418 = 1111
“Vărsăminte de efectuat pentru părți în “Cont curent la B.N.R.”
societățile comerciale legate, pentru
titluri de participare și pentru titluri
ale activității de portofoliu”
Titluri date cu împrumut;
415 = %
“Titluri date cu împrumut” 411 “Părți în societățile comerciale legate”
“Titluri de participare”
“Titluri ale activității de portofoliu”
Dobânzi de încasat calculate și neajunse la scadență pentru titlurile date cu împrumut;
417 = 7053
“Creanțe atașate” “Dividende și venituri asimilate”
Încasarea dobânzilor;
1111 = 417
“Cont curent la B.N.R.” “Creanțe atașate”
Convertirea creditelor subordonate la termen și pe durată nedeterminată și a dobânzilor aferente acestora în titluri de participare;
412 = %
“Titluri de participare” 401 “Credite subordonate la termen”
”Credite subordonate pe durată
nedeterminată”
“Creanțe atașate”
5.2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale
În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: fondul comercial, cheltuielile de constituire, concesiunile, brevetele, licențele și alte imobilizări necorporale.
Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerț care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concură la menținerea sau dezvoltarea potențialului băncii cum sunt: clientela, vadul, reputația și alte elemente necorporale. Valoarea fondul comercial achiziționat trebuie amortizată în funcție de durata de utilizare a fondului comercial respectiv, dar în nici un caz nu poate depăși 20 de ani de la data achiziției.
Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuieli ocazionate de înființarea sau modificarea activității băncii (taxe și alte cheltuieli de înscriere și înmatriculare, cheltuieli privind emiterea și vânzarea de acțiuni, cheltuieli de prospectare a pieței și de publicitate). Aceste cheltuieli se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani.
Alte imobilizări necorporale reprezintă brevete, licențe, know-how și alte drepturi de proprietate intelectuală similare cum sunt programele informatice. Aceste imobilizări necorporale se înregistrează în contabilitate la costul de achiziție sau de producție, după caz. Valoarea programelor informatice se amortizează într-o perioadă de maxim 5 ani, iar celelalte imobilizări necorporale se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către banca care le deține.
Ca o particularitate a conturilor de imobilizări corporale și necorporale o constituie clasificarea lor în două grupe 44 “Imobilizări ale activității de exploatare” și 45 “Imobilizări în afara activității de exploatare”.
Reflectarea în contabilitate a imobilizărilor necorporale se realizează cu ajutorul următoarelor conturi:
pentru imobilizările necorporale ale activității de exploatare bancară
4411 “Fondul comercial”
4412 “Cheltuieli de constituire”
4419 “Alte imobilizări necorporale ale activității de exploatare”
pentru imobilizările necorporale în afara activității de exploatare
451 “Imobilizări necorporale în afara activității de exploatare”
În planul de conturi este cuprins câte un cont rectificativ de valori , sub forma amortizării pentru fiecare cont de evidență a imobilizărilor necorporale, grupat pentru cele ale activității de exploatare și în afara activității de exploatare după cum urmează:
contul 4611 “Amortizarea imobilizărilor necorporale“ desfășurat pe conturi sintetice de gradul II astfel:
46111 “Amortizarea fondului comercial”
46112 “Amortizarea cheltuielilor de constituire”
46119 “Amortizarea altor imobilizări necorporale”
contul 4621 “Amortizarea imobilizărilor necorporale”
Exemple de înregistrări:
Cheltuieli de înscriere și înmatriculare a societății bancare;
4412 = 101
“Cheltuieli de constituire” “Casa”
Programe informatice realizate în regie proprie;
în curs de execuție
431 = 7494
“Imobilizări necorporale în curs” “Venituri din producția de imobilizări”
recepția programelor informatice
4419 = 431
“Alte imobilizări necorporale ale “Imobilizări necorporale în curs”
activității de exploatare”
Programe informatice achiziționate de la terți;
% = 3566
“Alte imobilizări necorporale ale “Alți creditori diverși”
activității de exploatare” 4419
“T.V.A. deductibilă” 35326
Cheltuieli efectuate cu emiterea și vânzarea de acțiuni;
4412 = 101
“Cheltuieli de constituire” “Casa”
Amortizarea imobilizărilor necorporale;
651 = %
“Cheltuieli cu amortizările 46111 “Amortizarea fondului comercial”
imobilizărilor necorporale” 46112 “Amortizarea cheltuielilor de constituire”
46119 „Amortizarea altor imobilizări necorporale”
“Amortizarea imobilizărilor necorporale”
Vânzarea imobilizărilor necorporale (programe informatice)
3556 = %
“Alți debitori diverși” 7461 “Venituri din cesiunea imobilizărilor
necorporale și corporale”
35327 “T.V.A. colectată”
concomitent se înregistrează trecerea pe cheltuieli a imobilizărilor necorporale pentru partea neamortizată și scoaterea lor din evidență
% = 4419
“Pierderi din cesiunea imobilizărilor “Alte imobilizări necorporale ale
necorporale și corporale” 6461 activității de exploatare”
“Amortizarea altor imobilizări 46119
necorporale”
Scoaterea din evidență a imobilizărilor necorporale (cheltuieli de constituire) amortizate complet;
46112 = 4412
“Amortizarea cheltuielilor de constituire” “Cheltuieli de constituire”
5.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale
În cadrul imobilizărilor corporale se cuprind terenurile și amenajările de terenuri, construcțiile, instalațiile tehnice, mijloacele de transport, mobilierul, aparatura de birotică, echipamentul de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale.
Ca și în cazul imobilizărilor necorporale, imobilizările corporale și amortizarea aferentă acestora se înregistrează în contabilitate separat pentru activitatea de exploatare bancară și separat pentru alte activități în afara exploatării bancare.
Deci vom avea conturi distincte, astfel:
în cadrul activității de exploatare bancară
4421 “Terenuri și amenajări de terenuri”
44211 “Terenuri”
44212 “Amenajări de terenuri”
4422 “Construcții”
4423 “Instalații tehnice și mijloace de transport”
44231 “Echipamente tehnologice”
44232 “Aparate și instalații de măsură, control și reglare”
44233 “Mijloace de transport”
4424 “Mobilier, aparatură de birotică, echipament de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale”
în afara activității de exploatare bancară
4521 “Terenuri și amenajări de terenuri”
45211 “Terenuri”
45212 “Amenajări de terenuri”
4522 “Construcții”
4523 “Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații”
45231 “Echipamente tehnologice”
45232 “Aparate și instalații de măsură, control și reglare”
45233 “Mijloace de transport”
45234 “Animale și plantații”
4524 “Mobilier, aparatură de birotică, echipament de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale”
În planul de conturi sunt cuprinse și conturi rectificative de valori, sub forma amortizării grupate distinct pentru imobilizările corporale pentru activitatea de exploatare bancară și pentru imobilizările corporale în afara activității de exploatare, astfel:
în cadrul activității de exploatare
4612 “Amortizarea imobilizărilor corporale”
46121 “Amortizarea amenajărilor de terenuri”
46122 “Amortizarea construcțiilor”
46123 “Amortizarea instalațiilor tehnice și mijloacelor de
transport”
46124 “Amortizarea altor active corporale”
în afara activității de exploatare
4622“Amortizarea imobilizărilor corporale”
46221 “Amortizarea amenajărilor de terenuri”
46222 “Amortizarea construcțiilor”
46223 “Amortizarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animale și plantații”
46224 “Amortizarea altor active corporale”
Exemple de înregistrări:
Imobilizări corporale obținute din producție proprie;
4322 = 7494
“Instalații tehnice și mașini” “Venituri din producția de imobilizări”
Recepția imobilizărilor corporale
44231 = 4322
“Echipamente tehnologice” “Instalații tehnice și mașini”
Imobilizări corporale achiziționată de la terți;
% = 3566
“Mijloace de transport” 44233 “Alți creditori diverși”
“T.V.A. deductibilă” 35326
Amortizarea imobilizărilor corporale destinate activității de exploatare bancară;
652 = 4612
“Cheltuieli cu amortizările “Amortizarea imobilizărilor corporale”
imobilizărilor corporale”
Imobilizări corporale (construcții) complet amortizate, scoase din funcțiune;
46122 = 4422
“Amortizarea construcțiilor” “Construcții”
Vânzare de imobilizări corporale (mijloace transport) care nu sunt complet amortizate;
3556 = %
“Alți debitori diverși” 7461 “Venituri din cesiunea imobilizărilor
necorporale și corporale”
35327 “T.V.A. colectată”
concomitent se înregistrează scoaterea din evidență a mijloacelor de transport vândute și înregistrarea pe cheltuieli a valorii neamortizate
% = 44233
“Pierderi din cesiunea imobilizărilor 6461 ”Mijloace de transport”
necorporale și corporale”
“Amortizarea instalațiilor tehnice 46123
și mijloacelor de transport”
5.5 Contabilitatea creanțelor restante și îndoielnice privind valorile imobilizate
Creanțele reprezentând valori imobilizate și cele aferente acestora (credite subordonate și dobânzile aferente, chirii din operațiuni de leasing și locație simplă, precum și alte creanțe aferente valorilor imobilizate) nerambursate la scadență, respectiv neîncasate la scadență, se înregistrează în conturile 4811 “Creanțe restante”, 4812 “Dobânzi restante”, iar dobânzile aferente creanțelor și dobânzilor restante se înregistrează în contul 4817 “Creanțe atașate”.
Creanțele reprezentând valori imobilizate și cele aferente acestora (credite subordonate și dobânzile aferente, chirii din operațiuni de leasing și locație simplă, precum și alte creanțe aferente valorilor imobilizate), creanțele restante și dobânzile aferente trecute în litigiu se înregistrează în contul 4821 “Creanțe îndoielnice” și 4822 “Dobânzi îndoielnice”, iar dobânzile aferente creanțelor și dobânzilor îndoielnice se înregistrează în contul 4827 “Creanțe atașate”.
Exemple de înregistrări:
Credite subordonate nerambursate la scadență;
4811 = %
“Creanțe restante” 401 “Credite subordonate la termen”
402 “Credite subordonate pe durată
nedeterminată”
Dobânzi aferente creditelor subordonate , neîncasate la scadență;
4812 = 407
“Dobânzi restante” “Creanțe atașate”
Dobânzi aferente părților în cadrul societăților comerciale legate, titlurilor de participare și titlurilor activității de portofoliu, neîncasate la scadență;
4812 = 417
“Dobânzi restante” “Creanțe atașate”
Chirii aferente operațiilor de leasing, locație simplă și operațiuni asimilate devenite restante;
4812 = %
“Dobânzi restante” 4717 “Creanțe restante”
4747 “Creanțe restante”
Dobânzi calculate aferente creanțelor și dobânzilor restante;
4817 = %
“Creanțe atașate” 7048 “Venituri din creanțe restante și îndoielnice”
7058 “Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice”
Creanțe restante și dobânzi aferente acestora, încasate;
1111 = %
“Cont curent la B.N.R” 4811 “Creanțe restante”
4812 “Dobânzi restante”
4817 “Creanțe atașate”
Credite subordonate și creanțe restante devenite îndoielnice;
4821 = %
“Creanțe îndoielnice” 401 “Credite subordonate la termen”
402 “Credite subordonate pe durată nedeterminată”
4811 “Creanțe restante”
Dobânzi aferente creditelor subordonate, părților în societățile comerciale legate, titlurilor de participare, titlurilor activității de portofoliu, chirii din operațiuni de leasing și locație simplă, dobânzi restante, devenite îndoielnice;
4822 = %
“Dobânzi îndoielnice” 407 “Creanțe atașate”
417 “Creanțe atașate”
4717 “Creanțe atașate’
4747 “Creanțe atașate”
4812 “Dobânzi restante”
4817 “Creanțe atașate”
Dobânzi calculate aferente creanțelor și dobânzilor îndoielnice;
4827 = %
“Creanțe atașate” 7048 “Venituri din creanțe restante și îndoielnice”
7058 “Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice”
Creanțe îndoielnice și dobânzi aferente acestora, încasate;
1111 = %
“Cont curent la B.N.R.” 4821 “Creanțe îndoielnice”
4822 “Dobânzi îndoielnice”
4827 “Creanțe atașate”
Creanțe și dobânzi îndoielnice trecute pe pierderi;
acoperite cu provizioane
667 = %
“Pierderi din creanțe nerecuperabile 4821 “Creanțe îndoielnice”
acoperite cu provizioane” 4822 “Dobânzi îndoielnice”
4827 „Creanțe atașate”
concomitent se înregistrează la venituri provizioanele constituite în acest scop
neacoperite cu provizioane
668 = %
“Pierderi din creanțe nerecuperabile 4821 “Creanțe îndoielnice”
neacoperite cu provizioane” 4822 “Dobânzi îndoielnice”
4827 “Creanțe atașate”
5.6. Contabilitatea provizioanelor pentru valori imobilizate
Provizioanele pentru valori imobilizate se constituie pe seama cheltuielilor pentru:
– deprecierea părților deținute în cadrul societăților comerciale legate, a titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu;
– deprecierea imobilizărilor necorporale și corporale;
– operațiuni de leasing, asimilate și locație simplă;
– creanțe restante și îndoielnice.
Periodic sau la ieșirea din patrimoniu a valorilor imobilizate provizioanele respective se analizează și se regularizează procedându-se astfel:
– în situația în care deprecierea valorilor imobilizate este superioară provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar;
– în cazul în care deprecierea constatată este inferioară provizionului constituit, diferența se înregistrează la venituri;
– cu ocazia anulării unui provizion, la ieșirea din patrimoniu a valorilor imobilizate, provizioanele respective se înregistrează la venituri.
Evidența contabilă a provizioanelor pentru valorile imobilizate se ține cu ajutorul conturilor:
491 “Provizioane pentru deprecierea părților deținute în cadrul societăților comerciale legate, a titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu”
492 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor” Acesta se desfășoară pe conturi sintetice de gradul II și III pe categorii de imobilizări.
493 “Provizioane pentru operațiuni de leasing”
494 “Provizioane pentru operațiuni de locație simplă”
499 “Provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice”
Pentru valorile imobilizate exprimate în devize provizioanele se constituie tot în devize.
Exemple de înregistrări:
Constituirea sau majorarea provizioanelor pentru:
deprecierea imobilizărilor financiare
6641 = 491
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane pentru deprecierea părților
deprecierea părților deținute în cadrul deținute în cadrul societăților comerciale
societăților comerciale legate, titlurilor legate, titlurilor de participare și titlurilor
de participare și titlurilor activității de activității de portofoliu”
portofoliu”
deprecierea imobilizărilor necorporale și corporale
6642 = 492
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane pentru deprecierea
deprecierea imobilizărilor” imobilizărilor”
creanțe restante și îndoielnice
6647 = 499
“Cheltuieli cu provizioane pentru creanțe “Provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice” restante și îndoielnice”
Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite pentru:
deprecierea imobilizărilor financiare
491 = 7641
“Provizioane pentru deprecierea părților “Venituri din provizioane pentru
deținute în cadrul societăților comerciale deprecierea părților deținute în
legate, a titlurilor de participare și cadrul societăților comerciale legate,
a și a titlurilor activității de portofoliu” a titlurilor de participare titlurilor
activității de portofoliu”
deprecierea imobilizărilor necorporale și corporale
492 = 7642
“Provizioane pentru deprecierea “Venituri din provizioane pentru
deprecierea imobilizărilor” imobilizărilor”
creanțe restante și îndoielnice
499 = 7647
“Provizioane pentru creanțe restante și “Venituri din provizioane pentru îndoielnice” creanțe restante și îndoielnice”
6. CAPITALURI PROPRII, ASIMILATE ȘI PROVIZIOANE
Conturile de capitaluri proprii, asimilate și provizioane cuprind totalitatea fondurilor aflate la dispoziția băncii cu caracter permanent sau durabil, precum și provizioanele pentru riscuri și cheltuieli.
6.1. Contabilitate capitalului social și a primelor legate de capital
Capitalul social al unei bănci trebuie vărsat integral și în formă bănească în momentul subscrierii. Capitalul social minim este stabilit de Banca Națională a României.
La constituire aportul de capital va fi vărsat într-un cont, cu dobândă la vedere sau la termen, deschis la o bancă persoană juridică română sau sucursală a unei bănci străine autorizată să funcționeze pe teritoriul României.
Băncile trebuie să mențină în permanență un nivel minim al capitalului social, în formă bănească în conformitate cu reglementările B.N.R.
Sucursalele băncilor străine vor menține în permanență un capital de dotare la nivelul prevăzut prin reglementările B.N.R. pentru capitalul social minim al băncilor române.
Băncile pot majora capitalul social pe lângă subscrierea de noi aporturi în formă bănească și prin utilizarea următoarelor surse:
– prime de emisiune sau de aport și alte prime de capital integral încasate, rămase după plata și acoperirea cheltuielilor neamortizate efectuate cu astfel de operațiuni precum și rezervele constituite pe seama unor astfel de prime;
– dividende din profitul net cuvenit acționarilor după plata impozitului pe dividende;
– rezerve din influențele de curs valutar aferente aprecierii disponibilităților în valută reprezentând capital social în valută;
– rezervele constituite din profitul net, existente în sold potrivit ultimului bilanț contabil;
– diferențele favorabile din reevaluarea patrimoniului pot fi incluse în rezerve și utilizate pentru majorarea capitalului social.
Evidența contabilă a capitalului social se ține cu ajutorul contului 501 “Capital social” desfășurat pe două conturi sintetice de gradul II astfel:
5011 “Capital subscris nevărsat”
5012 “Capital subscris vărsat”
Contul 501 “Capital social “ este un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele reprezentând capitalul social subscris și vărsat de acționari, precum și cu sumele reprezentând majorarea capitalului social prin operațiuni interne.
Se debitează cu reducerile de capital social prin anularea acțiunilor proprii sau cu pierderile realizate în exerciții precedente, acoperite din capitalul social.
Soldul contului reprezintă capitalul social subscris vărsat sau nevărsat.
Se asimilează capitalului social contravaloarea în lei a fondurilor puse la dispoziție cu caracter permanent sucursalelor din România, sub formă de capital de dotare de către băncile străine și care se evidențiază în contabilitate cu ajutorul contului 502 “Elemente asimilate capitalului”. Acesta este un cont de pasiv.
Primele de capital reprezintă diferența dintre valoare de emisiune, valoarea contabilă sau de aport, după caz, a acțiunilor și valoarea lor nominală.
Primele pot fi:
– prime de emisiune, reprezintă diferența între prețul de emisiune al noilor acțiuni și valoarea nominală a acțiunilor;
– prime de fuziune, reprezintă diferența dintre valoarea contabilă a aportului societății absorbite și valoarea nominală a aportului celui absorbit;
– prime de sciziune, reprezintă diferența dintre valoare contabilă a aportului rezultat din sciziune și valoarea nominală a aportului;
– prime de conversie rezultă în cazul schimbării obligațiunilor în acțiuni.
Evidența contabilă a primelor de capital se ține cu ajutorul contului 511 “Prime de capital” desfășurat pe conturi sintetice de gradul II pe feluri de prime astfel:
5111 “Prime de emisiune”
5112 “Prime de fuziune”
5113 “Prime de aport”
5114 “Prime de sciziune”
5115 “Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni”
5119 “Alte prime”
Aceste conturi sunt de pasiv.
Se creditează cu primele de capital constituite în cazul subscrierii de acțiuni, al fuziunii sau al sciziunii în corespondență cu contul 508 “Acționari sau asociați”.
Se debitează cu primele de capital incluse în capitalul social sau la alte rezerve în corespondență cu contul 501 “Capital social”, respectiv 519 “”Alte rezerve”.
Soldul contului reprezintă prime legate de capitalul social.
Exemple de înregistrări:
Subscrierea capitalului social;
508 = 5011
“Acționari sau asociați” “Capital subscris nevărsat”
Vărsarea capitalului social;
% = 508
“Casa” 101 “Acționari sau asociați”
“Cont curent la B.N.R” 1111
“Cont de corespondent la bănci” 121
concomitent
5011 = 5012
“Capital subscris nevărsat” “Capital subscris vărsat”
Subscrierea de capital social cu primă de emisiune;
508 = %
“Acționari sau asociați” 5011 “Capital subscris nevărsat”
5111 “Prime de emisiune”
Majorarea capitalului social din profitul net realizat la închiderea exercițiului financiar;
592 = 501
“Repartizarea profitului” “Capital social”
Majorarea capitalului social din profitul realizat în exercițiile financiare precedente;
581 = 501
“Rezultatul reportat” “Capital social”
Majorarea capitalului social din rezerve;
% = 501
“Rezerve legale” 512 “Capital social”
“Rezerve statutare sau contractuale” 513
“Rezerve din reevaluare” 516
“Alte rezerve” 519
Încorporarea în capital a primelor legate de capital;
511 = 501
“Prime de capital” “Capital social”
Reducerea capitalului social prin anularea acțiunilor proprii răscumpărate;
501 = 508
“Capital social” “Acționari sau asociați”
Reducerea capitalului social cu pierderile realizate în exercițiile financiare precedente sau pierderile realizate la închiderea exercițiului financiar;
501 = %
“Capital social” 581 “Rezultatul reportat”
591 “Profit sau pierdere”
6.2 Contabilitate rezervelor
Societățile bancare pot să-și constituie următoarele tipuri de rezerve:
– rezerve legale;
– rezerve statutare;
– rezerva generală pentru riscul de credit;
– alte rezerve.
Rezervele legale se constituie anual în limita de 20 % din profitul brut, până când fondul astfel constituit egalează capitalul social, apoi cota se reduce la 10 % până în momentul în care fondul a ajuns de două ori mai mare decât capitalul social. După atingerea acestui nivel alocarea de sume pentru fondul de rezervă se face din profitul net. Rezervele legale sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul contului 512 “Rezerve legale”.
Rezervele statutare se constituie anual din profitul net al băncii, conform prevederilor din statutul acesteia. Evidența contabilă a acestor rezerve se ține cu ajutorul contului 513 “Rezerve statutare sau contractuale”.
Rezerva generală pentru riscul de credit se constituie din profitul brut în limita a 2 % din soldul creditelor acordate, existent la sfârșitul anului. Adunarea generală a acționarilor poate mări rezerva generală pentru riscul de credit și din sume repartizate din profitul net din exerciții financiare anterioare. Reflectarea în contabilitate a rezervei generale pentru riscul de credit se face cu ajutorul contului 514 “Rezerva generală pentru riscul de credit”, desfășurat pe două conturi sintetice de gradul II în funcție de sursa din care s-a constituit , din profitul brut sau din profitul net.
Alte rezerve pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor sau pentru alte scopuri, potrivit hotărârii adunării generale a acționarilor, cu respectarea prevederilor legale. Aceste rezerve sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 519 “Alte rezerve”.
Conturile 512, 513, și 519 sunt conturi de pasiv.
Contul 514 “Rezerva generală pentru riscul de credit” este un cont de pasiv.
Se creditează cu
– sume repartizate din profitul brut pentru constituirea rezervei generale pentru riscul de credit;
– profitul net realizat în exerciții financiare precedente trecut la rezerva generală pentru riscul de credit.
Se debitează cu sume reprezentând diminuarea sau utilizarea rezervei generale pentru riscul de credit, constituită din profitul brut și net.
Soldul reprezintă rezerva generală pentru riscul de credit, existentă.
În afara rezervelor prezentate mai sus se pot constitui și alte rezerve potrivit Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva 86/635/ C.E.E. și cu Standardele Internaționale de Contabilitate pentru care în planul de conturi sunt prevăzute conturi distincte, astfel:
515 “Rezerve pentru acțiuni proprii”
516 “Rezerve din reevaluare”
5161 “Rezerve din reevaluare aferente bilanțului de deschidere al primului an de aplicare ajustării de inflație”
5162 “Rezerve din reevaluări dispuse prin acte normative”
518 “Rezerve de conversie”
Exemple de înregistrări:
Rezerve constituite din prime de capital;
511 = 519
“Prime legate de capital” “Alte rezerve”
Rezerve legale și rezerva generală pentru riscul de credit constituite din profitul brut;
592 = %
“Repartizarea profitului” 5121 “Rezerve legale din profitul brut”
“Rezerva generală pentru riscul de credit
din profitul brut”
Rezerve legale, rezerve statutare și alte rezerve constituite din profitul net;
592 = %
“Repartizarea profitului” 5122 “Rezerve legale din profitul net”
513 “Rezerve statutare sau contractuale”
519 “Alte rezerve”
Rezerve legale, rezerve statutare, alte rezerve și rezerva generală pentru riscul de credit constituite din profitul net realizat în exerciții financiare precedente;
581 = %
“Rezultatul reportat” 5122 “Rezerve legale din profitul net”
513 “Rezerve statutare sau contractuale”
519 “Alte rezerve”
5142 “Rezerva generală pentru riscul de credit din
profitul net ”
Rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor din anii precedenți;
% = 581
“Rezerve legale” 512 “Rezultatul reportat”
“Rezerve statutare sau contractuale” 513
“Alte rezerve’ 519
Rezerva generală pentru riscul de credit virată la venituri (partea din rezerva constituită care depășește limita de 2% din soldul creditelor acordate). Credite investite cu formulă executorie pentru care s-au epuizat toate posibilitățile de recuperare ori s-a prescris termenul de recuperare care se acoperă din rezerva pentru riscul de credit.
514 = 781
“Rezerva generală pentru riscul de credit” “Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit”
6.3. Contabilitatea datoriilor subordonate
Datoriile subordonate reprezintă împrumuturi primite pe baza emisiunilor de titluri sau împrumuturi subordonate, la termen sau pe durată nedeterminată, a căror rambursare, în caz de lichidare nu este posibilă decât după plata celorlalți creanțieri.
În categoria datoriilor subordonate se includ:
– titlurile subordonate la termen;
– titlurile subordonate pe durată nedeterminată;
– titlurile participative;
– împrumuturile subordonate la termen;
– împrumuturile subordonate pe durată nedeterminată;
– împrumuturi participative;
– alte împrumuturi subordonate.
Titluri subordonate la termen reprezintă împrumuturi obținute în baza unor titluri, destinate a fi capitalizate, respectiv fonduri care în baza unei convenții sunt destinate să finanțeze o viitoare mărire de capital hotărâtă de adunarea generală a acționarilor exemplu obligațiunile rambursabile în acțiuni.
Titlurile subordonate pe durată nedeterminată reprezintă împrumuturi pe bază de titluri emise având în general următoarele caracteristici:
– durata lor nu este determinată;
– sunt purtătoare de o remunerație permanentă;
– rambursarea lor nu este posibilă decât la inițiativa băncii emitente;
– în caz de lichidare a băncii, rambursarea împrumuturilor nu este posibilă decât după satisfacerea celorlalți creanțieri;
– plata dobânzilor anuale poate fi amânată, pentru unul sau mai mulți ani, în caz de absență a profiturilor.
Titlurile participative sunt împrumuturi primite în baza titlurilor emise care prezintă următoarele caracteristici:
– nu sunt rambursabile de către banca emitentă înainte de 7 ani;
– sunt remunerate printr-o parte fixă și una variabilă;
– au rang prioritar acțiunilor;
– posesorii lor au aceleași drepturi ca și posesorii de obligațiuni, dar nu au drept de vot și nici un drept la repartizarea rezervelor și nici drepturi cu caracter de beneficiu în caz de lichidare a băncii.
Împrumuturile subordonate la termen reprezintă împrumuturi nereprezentate printr-un titlu având următoarele caracteristici:
– împrumutătorii au acceptat ca drepturile lor să fie neprioritare față de cele ale altor creanțieri ai băncii;
– au fixată o dată de rambursare;
– comportă o remunerație fixă.
Împrumuturile subordonate pe durată nedeterminată reprezintă împrumuturi nereprezentate printr-un titlu având următoarele caracteristici:
– împrumutătorii au acceptat ca drepturile lor să fie neprioritare față de cele ale altor creanțieri ai băncii;
– data rambursării împrumuturilor nu este fixată, iar aceasta se poate face la inițiativa băncii împrumutate.
În această categorie se include avansurile efectuate de acționari care nu sunt purtătoare de dobânzi și nu au fixată o scadență de rambursare.
Împrumuturile participative sunt împrumuturi de ultim rang și care se caracterizează prin:
– în caz de lichidare a băncii, împrumuturile nu sunt rambursate decât după satisfacerea completă a tuturor celorlalți creanțieri privilegiați sau chirografari;
– în caz de redresare judiciară, rambursarea acestor împrumuturi și plata remunerațiilor prevăzute sunt suspendate pe toată perioada planului de redresare;
– dacă împrumutul face obiectul unei convenții, rambursarea împrumutului și plata remunerațiilor prevăzute sunt suspendate pe toată perioada necesară realizării angajamentelor luate de bancă față de creanțieri în momentul încheierii convenției respective.
Remunerațiile la împrumuturile participative cuprind o parte fixă și eventual una variabilă sub forma unei clauze de participare la profitul net al băncii împrumutate.
Evidența contabilă a acestor datorii se realizează cu ajutorul următoarelor conturi:
531 “Datorii subordonate la termen”
5311 “Titluri subordonate la termen”
5312 “Împrumuturi participative”
5319 “Alte împrumuturi subordonate la termen”
532 “Datorii subordonate pe durată nedeterminată”
5321 “Titluri subordonate pe durată nedeterminată”
5322 “Împrumuturi subordonate pe durată nedeterminată”
537 “Datorii atașate”
Conturile 531 și 532 sunt conturi de pasiv.
Evidența contabilă a dobânzilor aferente datoriilor subordonate se ține cu ajutorul contului 537 “Datorii atașate”. Este un cont de pasiv.
Se creditează cu datoriile din dobânzile calculate și neajunse la scadență aferente datoriilor subordonate la termen sau pe durată nedeterminată în prin debitul conturilor: 6051 “Cheltuieli privind datoriile subordonate la termen”, 6052 “Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durată nedeterminată".
Se debitează cu dobânzi plătite aferente datoriilor subordonate și dobânzi aferente titlurilor emise de bancă reprezentând datorii subordonate, scurse și neplătite.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi calculate și neajunse la scadență aferente datoriilor subordonate la termen sau pe durată nedeterminată.
Exemple de înregistrări:
Primirea împrumuturilor;
1111 = %
“Cont curent la B.N.R.” 531 “Datorii subordonate la termen”
532 “Datorii subordonate pe durată nedeterminată”
Dobânzi calculate, datorate;
% = 537
“Cheltuieli privind datoriile 6051 “Datorii atașate”
subordonate la termen”
“Cheltuieli privind datoriile 6052
subordonate pe durată nedeterminată”
Rambursarea împrumuturilor și achitarea dobânzilor aferente;
% = 1111
“Datorii subordonate la termen” 531 “Cont curent la B.N.R.”
“Datorii subordonate pe durată
nedeterminată” 532
“Datorii atașate” 537
Titluri emise pe termen fix, cu primă de rambursare, convertibile în acțiuni;
% = 5311
“Alți debitori diverși” 3556 “Titluri subordonate la termen”
“Prime de rambursare privind 3742
titlurile cu venit fix”
Încasare contravalorii titlurilor emise;
1111 = 3556
“Cont curent la B.N.R.” “Alți debitori diverși”
Amortizarea primelor de rambursare;
60369 = 3742
“Alte cheltuieli privind datoriile “Prime de rambursare privind titlurile
constituite prin titluri” cu venit fix”
Convertirea titlurilor emise în acțiuni;
5311 = %
“Titluri subordonate la termen” 5012 “Capital subscris vărsat”
3742 “Prime de rambursare privind
titlurile cu venit fix”
Împrumuturi pe baza titlurilor emise, nerambursate la scadență;
5311 = 3566
“Titluri subordonate la termen” “Alți creditori diverși”
Dobânzi calculate aferente titlurilor nerambursate;
6051 = 537
“Cheltuieli privind datoriile subordonate “Datorii atașate”
la termen”
Răscumpărarea titlurilor emise și achitarea dobânzii aferente;
% = 1111
“Alți creditori diverși” 3566 “Cont curent la B.N.R.”
“Datorii atașate” 537
6.4. Contabilitatea subvențiilor pentru investiții
Subvențiile pentru investiții reprezintă sume alocate de la bugetul statului sau din alte resurse nerambursabile, de care beneficiază banca în vederea finanțării cheltuielilor de natura investițiilor sau achiziționării unor bunuri de natura imobilizărilor, pentru finanțarea unor activități pe termen lung sau altor cheltuieli de natura investițiilor.
În această categorie de subvenții se cuprinde și valoarea bunurilor de natura imobilizărilor primite cu titlu gratuit sau constatate plus cu ocazia inventarierii.
Pe măsura amortizării bunurilor respective subvențiile se înregistrează la alte venituri diverse din exploatare.
Evidența contabilă a subvențiilor pentru investiții se ține cu ajutorul contului 541 “Subvenții pentru investiții”, desfășurat pe două conturi sintetice de gradul II astfel:
5411 “Subvenții pentru investiții”
5412 “Subvenții pentru investiții înregistrate la venituri”
Contul 541 “Subvenții pentru investiții” este un cont de pasiv.
Se creditează cu subvențiile de primit în corespondență cu contul 3534 “Subvenții” și cu sumele încasate ca subvenție în corespondență cu contul 1111 “Cont curent la B.N.R.”.
Se debitează cu subvențiile preluate la venituri pe măsura amortizării bunurilor procurate sau produse pe seama acestora în corespondență cu contul 7492 “Cota-parte din subvențiile de investiții trecută la venituri”.
Soldul contului reprezintă subvenții pentru investiții nevirate la rezultatul exercițiului financiar.
6.5. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli
Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli se constituie la finele exercițiului pentru acele elemente de patrimoniu a căror realizare sau plată este incertă, ori pentru cheltuieli care devin exigibile în perioadele următoare, cum sunt:
– acoperirea riscurilor de executare a angajamentelor prin semnătură (garanții, avaluri și alte angajamente). Provizioanele pentru riscurile de executare a angajamentelor prin semnătură se referă la acele riscuri care sunt legate de garanțiile acordate altor bănci sau societăți în vederea obținerii, de exemplu, de credite externe sau alte facilități și pentru care creditorul solicită garanții. Dacă aceste garanții sunt acordate de bancă, neonorarea obligațiilor în termen de către debitor reprezintă un risc pentru bancă și o cauză pentru constituirea unui provizion. Garanțiile acordate se înregistrează în conturi în afara bilanțului.
– facilități acordate personalului, potrivit reglementărilor în vigoare, se referă la riscul de recuperare a unor valori acordate salariaților;
– riscuri de țară se referă la riscul investițiilor sau al creanțelor privind afacerile întreprinse de parteneri din țări care prezintă un anumit grad de risc. În cadrul sistemului financiar-bancar mondial sunt stabilite mai multe grupe de risc, iar fiecare țară se încadrează într-una din acestea, prezentând un risc mai mare sau mai mic. În funcție de gradul de risc, coroborat cu mărimea creanței, se stabilește și mărimea provizionului.
– pentru restructurare;
– pentru dezafectarea imobilizărilor corporale și alte acțiuni similare legate de acestea;
– alte provizioane (cheltuieli cu reparațiile capitale eșalonate pe mai multe perioade).
Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli se ține pe feluri, în funcție de natura și scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.
La finele fiecărui exercițiu, provizioanele constituite anterior se analizează și se regularizează astfel:
– prin debitul conturilor de cheltuieli, în cazul majorării provizionului;
– prin creditul conturilor de venituri, când provizionul trebuie diminuat sau anulat, respectiv când acesta devine total sau parțial fără obiect;
– când are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă, conturile de provizioane constituite anterior se închid prin creditul conturilor de venituri și concomitent, cheltuielile și pierderile respective, în funcție de natura lor, se înregistrează în conturi corespunzătoare.
Evidența contabilă a provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli se ține cu ajutorul următoarelor conturi:
551 “Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură”
552 “Provizioane pentru facilități acordate personalului”
553 “Provizioane pentru riscuri de țară”
554 “Provizioane pentru restructurare”
555 “Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale și alte acțiuni similare legate de acestea”
559 “Alte provizioane”
Exemple de înregistrări:
Angajamente prin semnătură în favoarea terților;
% = 999
“Angajamente în favoarea altor bănci” 901 “Contrapartida”
“Angajamente în favoarea clientelei” 903
Provizioane constituite pentru:
a) angajamente luate prin semnătură
6651 = 551
“Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de “Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură” executare a angajamentelor prin semnătură”
b) facilități acordate personalului
6652 = 552
“Cheltuieli cu provizioane pentru “Provizioane pentru facilități
facilități acordate personalului” acordate personalului”
c) riscul de țară
6653 = 553
“Cheltuieli cu provizioane pentru risc de țară” “Provizioane pentru riscuri de țară”
restructurare
6654 = 554
“Cheltuieli cu provizioane pentru restructurare” “Provizioane pentru restructurare”
Anulări sau diminuări de provizioane pentru riscuri și cheltuieli pentru:
facilități acordate personalului
552 = 7652
“Provizioane pentru facilități acordate “Venituri din provizioane pentru personalului” facilități acordate personalului”
riscul de țară
553 = 7653
“Provizioane pentru riscuri de țară” “Venituri din provizioane pentru risc de țară”
restructurare
554 = 7654
“Provizioane pentru restructurare” “Venituri din provizioane pentru restructurare”
dezafectarea imobilizărilor corporale
555 = 7655
“Provizioane pentru dezafectarea “Venituri din provizioane imobilizărilor corporale și alte acțiuni pentru dezafectarea imobilizărilor similare legate de acestea” corporale și alte acțiuni similare legate de acestea”
alte provizioane
559 = 7657
“Alte provizioane” “Venituri din provizioane pentru alte
riscuri și cheltuieli”
6.6. Contabilitatea rezultatelor
Rezultatul exercițiului la societățile bancare, ca de altfel al oricărei societăți comerciale, reprezintă diferența dintre totalul veniturilor și totalul cheltuielilor, reflectate în contabilitatea băncii și se delimitează în profit sau pierdere (profitul contabil sau pierdere).
Rezultatul exercițiului cuprinde rezultatul curent, rezultatul extraordinar și impozitul pe profit.
Rezultatul curent reprezintă diferența dintre veniturile din operațiunile curente (veniturile din exploatare și veniturile din provizioane și recuperări de creanțe amortizate) și cheltuielile curente (cheltuielile de exploatare și cheltuielile cu provizioanele și pierderile din creanțe nerecuperabile).
Rezultatul extraordinar reprezintă diferența între veniturile și cheltuielile extraordinare, ca urmare a unor operațiuni efectuate de bancă, care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a acesteia.
Calculul impozitului pe profit presupune determinarea profitului impozabil. În conformitate cu reglementările în vigoare profitul impozabil se determină după relația:
Profitul impozabil = Rezultatul exercițiului înainte de impozitare (profitul contabil sau pierderea) + Cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal – Deducerile fiscale
Evidența contabilă a profitului sau pierderii realizate în cursul exercițiului financiar se ține cu ajutorul contului 591 “Profit sau pierdere”.
Evidența repartizărilor efectuate în cursul anului pe seama profitului se contabilizează în contul de activ 592 “Repartizarea profitului”. Acesta se debitează în cursul anului cu toate sumele repartizate din profit pe destinațiile prevăzute de lege și se închide după depunerea bilanțului anual prin creditarea sa cu debitul contului 591 “Profit sau pierdere”.
În situația în care profitul net se reportează pentru exercițiul financiar următor, ca o măsură de prevedere pentru preîntâmpinarea apariției unor pierderi, contul 591 “Profit sau pierdere” se debitează prin creditul contului 581 “Rezultatul reportat”.
Rezultatul reportat poate să fie deci profit a cărei repartizare a fost amânată de factorii de decizie, dar poate fi și pierdere, urmărindu-se acoperirea acesteia din profitul realizat în perioada curentă. Exemple de înregistrări:
Închiderea conturilor de cheltuieli;
591 = Conturile din clasa 6”Cheltuieli”
“Profit sau pierdere” (exclusiv contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”)
Închiderea conturilor de venituri;
“Conturile din clasa 7 “Venituri” = 591
“Profit sau pierdere”
Stabilirea impozitului pe profit;
691 = 3531
“Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit”
Închiderea contului de cheltuieli privind impozitul pe profit;
591 = 691
“Profit sau pierdere” “Cheltuieli cu impozitul pe profit”
Sume repartizate din profitul brut pentru constituirea rezervelor legale și a rezervei generale pentru riscul de credit;
592 = %
“Repartizarea profitului” 5121 “Rezerve legale din profitul brut”
5141 “Rezerva generală pentru riscul de
credit din profitul brut”
Repartizarea profitului net pentru:
“Repartizarea profitului” 592 = %
– majorarea capitalului social 501 “Capital social”
– constituirea de rezerve 512 “Rezerve legale”
513 “Rezerve statutare sau contractuale”
519 “Alte rezerve”
– constituirea de fonduri 528 “Alte fonduri”
– participarea personalului la profit 3513 “Participarea personalului la profit”
– dividende cuvenite acționarilor 354 “Dividende de plată”
Închiderea contului 592 “Repartizarea profitului” și reportarea în anul următor a profitului rămas nerepartizat;
591 = %
“Profit sau pierdere” 592 “Repartizarea profitului”
581 “Rezultatul reportat”
7. CHELTUIELI ȘI VENITURI
7.1. Contabilitatea cheltuielilor
Cheltuielile băncii reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru:
– împrumuturile primite și alte surse atrase;
– serviciile prestate și lucrările executate de care beneficiază banca;
– materialele consumate;
– cheltuielile cu personalul;
– executarea unor obligații legale sau contractuale;
– cheltuieli extraordinare
În cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului exercițiului se cuprind de asemenea:
– amortizările și provizioanele constituite;
– valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute.
Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli după natura lor. Varietatea mare a cheltuielilor a determinat sistematizarea conturilor în care acestea se contabilizează, în nouă grupe, după cum urmează:
60 “Cheltuieli de exploatare bancară”
61 “Cheltuieli cu personalul”
62 “Impozite și taxe”
63 “Cheltuieli cu materialele, lucrările și serviciile executate de terți”
64 “Cheltuieli diverse de exploatare”
65 “Cheltuieli cu amortizările privind imobilizările corporale și necorporale”
66 “Cheltuieli cu provizioane și pierderi din creanțe nerecuperabile”
67 „Cheltuieli extraordinare”
69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite”
Toate conturile de cheltuieli funcționează după reguli specifice conturilor de activ, adică se debitează cu cheltuielile efectuate, după natura lor, iar la data închiderii (lunar sau anual) se creditează în corespondență cu contul de rezultate 591 “Profit sau pierdere”.
Cheltuielile de exploatare sunt formate în majoritatea lor din dobânzi și comisioane. Ele în funcție de operațiunile care le ocazionează pot fi: cheltuieli cu operațiunile de trezorerie și interbancare, cheltuieli cu operațiunile cu clientela, cheltuieli cu operațiunile cu titluri, cheltuieli cu operațiunile de leasing, locație simplă și asimilate, cheltuieli privind datoriile subordonate și fondurile publice alocate, cheltuieli privind operațiunile de schimb, cheltuieli privind operațiuni în afara bilanțului, cheltuieli cu prestațiile de servicii financiare și alte cheltuieli de exploatare bancară.
Această grupă de cheltuieli este cea mai numeroasă, cuprinzând în special conturi sintetice operaționale de gradul II sau III privind cheltuielile cu dobânzile pe feluri de împrumuturi primite.
Conturile de cheltuieli privind dobânzile se debitează cu dobânzile suportate de bancă în corespondență cu conturile de datorii atașate fiecărui cont de împrumut, pentru cele calculate și neajunse la scadență, cu contul 375 “Cheltuieli înregistrate în avans”, pentru cele plătite cu anticipație.
Exemplu:
6015 = %
“Dobânzi la valorile date în pensiune” 1527 “Datorii atașate””
“Cheltuieli înregistrate în avans”
Cheltuielile cu comisioanele se înregistrează în corespondență cu conturile curente sau de corespondent bancar, cele care au fost achitate, cu contul 377 “Cheltuieli de plătit”, cele calculate și neachitate.
Exemplu:
6029 = %
“Comisioane” 1111 “Cont curent la B.N.R.”
377 “Cheltuieli de plătit”
În această grupă se includ și unele conturi de pierderi cum ar fi contul 6032 “Pierderi la titlurile de tranzacție” în care se înregistrează diferențele nefavorabile dintre costul de achiziție și prețul de vânzare al titlurilor sau contul 60336 “Pierderi din cesiune” în care se reflectă diferențele nefavorabile între valoarea contabilă și prețul de cesiune al titlurilor de plasament.
Aceste conturi se debitează cu ocazia achitării lor în corespondent cu contul de trezorerie sau în corespondent cu contul 377 “Cheltuieli de plătit”.
O categorie aparte o constituie “alte cheltuieli de exploatare bancară” care se contabilizează cu ajutorul conturilor 6092 “Cota-parte privind operațiunile de exploatare bancară efectuate în comun”, și 6093 “Venituri retrocedate privind operațiunile de exploatare bancară efectuate în comun”.
În debitul contului 6092 “Cota-parte privind operațiunile de exploatare bancară efectuate în comun” se înregistrează sumele datorate altor bănci pentru cheltuielile efectuate de acestea pentru unele lucrări realizate în comun, exemplu cărți de credit, în corespondență cu contul 377 “Cheltuieli de plătit”.
Contul 6093 “Venituri retrocedate privind operațiunile de exploatare bancară efectuate în comun” se debitează cu cedarea unei părți din veniturile realizate de bancă pentru operațiunile efectuate în comun cu alte bănci, în corespondență cu contul 377 “Cheltuieli de plătit”.
Cheltuielile cu personalul cuprind cheltuieli cu remunerațiile datorate personalului, cheltuieli privind asigurările sociale, protecția socială, asigurările sociale de sănătate și alte cheltuieli privind personalul.
Impozitele și taxele suportate de bancă cuprind impozitul pe clădiri, pe terenuri, pentru mijloacele de transport și alte datorii față de buget.
Cheltuieli cu materialele, lucrările și serviciile prestate de terți sunt formate din valoarea consumurilor materiale înregistrate în corespondență cu conturile de stocuri, uzura obiectelor de inventar, valoarea lucrărilor și serviciilor prestate de terți cum sunt: lucrările de întreținere și reparații, livrări de energie și apă, servicii poștale și de telecomunicații, servicii de transport.
Serviciile prestate de terți pot fi achitate direct din conturile de trezorerie sau la data constatării lor se înregistrează ca datorii în conturile 377 “Cheltuieli de plătit” sau în contul 3566 “Alți creditori diverși”.
Cheltuielile diverse de exploatare cuprind venituri retrocedate privind operațiunile de exploatare nebancară efectuate în comun, cota-parte privind operațiunile de exploatare nebancară efectuate în comun, pierderi din cesiunea imobilizărilor și alte cheltuieli diverse de exploatare (exemplu: despăgubiri, amenzi, penalități, donații, subvenții acordate, sponsorizări).
Cheltuielile cu amortizările privind imobilizările necorporale și corporale sunt compuse din amortizările legale privind imobilizările înregistrate în corespondență cu conturile de amortizări.
Cheltuielile cu provizioanele și pierderile din creanțe nerecuperabile sunt formate din cheltuieli cu provizioanele pentru operațiunile interbancare, cheltuieli cu provizioane pentru creanțe din operațiuni cu clientela, cheltuieli cu provizioane privind operațiunile cu titluri și operațiuni diverse, cheltuieli cu provizioanele pentru valori imobilizate, cheltuieli cu provizioanele pentru riscuri și cheltuieli și pierderi din creanțe nerecuperabile.
Fiecare cont de cheltuieli se debitează în corespondență cu contul pereche corespunzător naturii provizionului.
În cazul în care activele sunt exprimate în devize, provizionul se constituie de asemenea în devize, în corespondență cu contul 3721 “Poziție de schimb”, iar echivalentul în lei se înregistrează în contul de cheltuieli cu provizioanele în corespondență cu contul 3722 “Contravaloarea poziției de schimb”.
Cheltuielile extraordinare sunt ocazionate de evenimente neprevăzute, cum ar fi calamități și alte evenimente similare.
Cheltuielile cu impozitul pe profit se înregistrează în corespondență cu contul 3531 “Impozitul pe profit” reprezentând sumele datorate bugetului statului pentru acest impozit.
7.2. Contabilitatea veniturilor
Veniturile băncii sunt formate în majoritate din contravaloarea serviciilor efectuate de bancă și se prezintă sub formă de dobânzi și comisioane.
Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor, cu ajutorul conturilor din clasa 7 “Venituri” sistematizate pe grupe de conturi, după cum urmează:
70 “Venituri din activitatea de exploatare bancară”
74 “Venituri diverse din exploatare”
76 “Venituri din provizioane și recuperări de creanțe amortizate”
77 “Venituri extraordinare”
78 “Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit”
79 “Venituri din impozitul pe profit amânat”
Veniturile din activitatea de exploatare bancară sunt formate în cea mai mare parte din dobânzi și comisioane. Ele, în funcție de operațiunile care le ocazionează sunt: venituri din operațiunile de trezorerie și interbancare, venituri din operațiunile cu clientela, venituri din operațiunile cu titluri, venituri din operațiunile de leasing, locație simplă și asimilate, venituri din credite subordonate, părți în societățile comerciale legate, titluri de participare, titluri ale activității de portofoliu, venituri din operațiunile de schimb valutar, venituri din operațiunile în afara bilanțului, venituri din prestații de servicii financiare și alte venituri din activitatea de exploatare bancară.
Această grupă de conturi este cea mai numeroasă cuprinzând conturi sintetice de gradul II și III privind venituri cu dobânzile pe feluri de credite acordate.
Conturile de venituri din dobânzi se creditează în corespondență cu contul de creanțe atașate fiecărui credit acordat, cu dobânzile calculate și neajunse la scadență, în corespondență cu contul 376 “Venituri înregistrate în avans”, cu eșalonările la venituri din dobânzile încasate anticipat.
Exemplu:
% = 7014
“Creanțe atașate” 1417 “Dobânzi de la creditele acordate băncilor”
“Venituri înregistrate în avans” 376
Conturile de venituri din comisioane se creditează în corespondență cu conturile curente sau de corespondent bancar pentru comisioanele încasate, contul 378 “Venituri de primit” cu comisioanele calculate și încă neîncasate .
Exemplu:
% = 7019
“Cont curent la B.N.R.” 1111 “Comisioane”
“Venituri de primit” 378
Veniturile diverse din exploatare sunt formate din cheltuieli refacturate (transfer de cheltuieli) societăților din cadrul grupului sau altor societăți bancare pentru operațiunile efectuate în comun, care se înregistrează în creditul conturilor de venituri în corespondență cu contul 378 “Venituri de primit”. Tot în această grupă se cuprind și conturile care țin evidența veniturilor din cesiunea imobilizărilor, venituri din producția de imobilizări, din subvenții, venituri din valorificarea bunurilor provenite din executarea creanțelor băncii și alte venituri (despăgubiri, amenzi, penalități, donații și alte venituri).
Veniturile din provizioane se constituie din diminuarea provizioanelor ca urmare a cedării sau scoaterii din evidență a activelor pentru care s-au constituit provizioanele, ca urmare a diminuării riscurilor sau deprecierilor ireversibile. Veniturile din provizioane se constituie și ca urmare a anulării provizioanelor rămase fără obiect.
Există conturi de venituri din provizioane distincte provenind din diminuarea sau anularea provizioanelor constituite în cadrul fiecărei clase de conturi astfel: venituri din provizioane pentru creanțe din operațiunile interbancare, venituri din provizioane pentru creanțe din operațiuni cu clientela, venituri din provizioane pentru operațiunile cu titluri, venituri din provizioane pentru valori imobilizate, venituri din provizioane pentru riscuri și cheltuieli, venituri din recuperări de creanțe amortizate.
Tot în această grupă se cuprinde și contul 7495 “Venituri privind bunurile mobile și imobile din executarea creanțelor” care se creditează cu prețul de vânzare al bunurilor provenite din executarea creanțelor, vândute, în corespondență cu contul 3556 “Alți debitori diverși” în cazul în care vânzarea se face în lei sau în corespondență cu contul 3722 “Contravaloarea poziției de schimb” în cazul vânzărilor în devize.
Veniturile extraordinare cuprind venituri din subvenții primite pentru evenimente extraordinare.
Veniturile din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit se constituie la finele exercițiului urmare analizei soldului creditelor acordate și pentru care banca constituie o rezervă de 2% pentru riscul de credit. Dacă soldul creditelor acordate la finele exercițiului este mai mic decât soldul creditelor la începutul exercițiului (respectiv la finele anului precedent), rezerva constituită trebuie diminuată, iar diferența se înregistrează ca venit astfel:
514 = 781
“Rezerva generală pentru riscul de credit” “Venituri din reluarea rezervei
generale pentru riscul de credit”
Prin aceeași înregistrare contabilă se reflectă și utilizarea rezervei generale pentru riscul de credit ca urmare a investirii cu formulă executorie a contractelor de credit și pentru care au fost epuizate toate posibilitățile de recuperare a acestora ori s-a prescris termenul de recuperare.
8. REGISTRELE DE CONTABILITATE ȘI SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE
8.1. Registrele de contabilitate și normele de utilizare a acestora
Registrele de contabilitate sun documente contabile obligatorii în care băncile înregistrează periodic, cronologic și sistematic operațiunile efectuate, consemnate în documente justificative.
Principalele registre ce se folosesc în contabilitate sunt:
– Registrul-jurnal
– Registrul inventar
– Cartea mare
Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registre sau foi volante și listări informatice legate sub formă de registru.
Registrul-jurnal se prezintă sub forma unui registru-jurnal general și a unor registre-jurnal auxiliare (“Jurnalul operațiunilor zilei” și “Recapitulația pe conturi a jurnalelor operațiunilor zilei”).
Registrul-jurnal general este documentul contabil obligatoriu condus la nivelul fiecărei subunități a băncii în care se înregistrează, în mod cronologic, fără spații libere și fără ștersături rulajele totale din jurnalele operațiunilor zilnice. Orice înregistrare în registrul jurnal general trebuie să permită identificarea numărului și datei jurnalului operațiunilor, precum și suma corespunzătoare rulajului zilnic.
Se întocmește într-un exemplar, după ce a fost numerotat, șnuruit, certificat și parafat. Nu circulă, fiind un document de înregistrare contabilă. Se arhivează de către unitatea (centrala băncii sau subunitățile cu contabilitate proprie) care este obligată să-l păstreze împreună cu jurnalele operațiunilor zilnice care au stat la baza întocmirii lui.
Registrul jurnal auxiliar, “Jurnalul operațiunilor zilei”, trebuie să cuprindă elemente cu privire la felul, numărul și data documentului justificativ, sumele corespunzătoare operațiunilor efectuate, explicații privind operațiunile în cauză și conturile debitoare și creditoare în care s-au înregistrat.
Se întocmește zilnic pentru toate operațiunile efectuate în ziua respectivă prin înregistrarea cronologică, fără ștersături și spații libere, a documentelor în care se reflectă mișcarea patrimoniului băncii, indiferent dacă acestea au loc în numerar sau prin conturile de decontare cu băncile și clientela, neținându-se seama dacă a avut loc plata sau încasarea efectivă. Se întocmește într-un exemplar de centrala băncii și de subunitățile băncii cu contabilitate proprie și nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. Se arhivează de către unitatea bancară care l-a completat împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.
Recapitulația pe conturi a jurnalelor operațiunilor zilei servește la stabilirea rulajelor conturilor și la întocmirea registrului “Cartea mare”. Se întocmește într-un singur exemplar prin înscrierea pentru fiecare cont în parte, a rulajelor debitoare și creditoare preluate din “Jurnalul operațiunilor zilei”. Se întocmește de centrala băncii și de subunitățile cu contabilitate proprie și nu circulă, fiind un document de înregistrare contabilă. Se arhivează de unitățile care l-au întocmit împreună cu jurnalele operațiunilor care au stat la baza întocmirii lui.
Registrul inventar este un document contabil obligatoriu, în care se înregistrează grupat toate elementele patrimoniale inventariate de bancă potrivit normelor legale.
La sfârșitul fiecărui an, în acest registru se înscriu, într-o formă sintetică, recapitulativă, elementele de inventar după natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica conținutul posturilor din bilanțul contabil.
Se întocmește într-un exemplar pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere și procesele verbale de inventariere a elementelor patrimoniale, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi. Acest document nu circulă, se arhivează de către unitatea care l-a întocmit și se păstrează împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.
Registrul “Cartea mare” este documentul contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar și sistematic, pe fiecare cont, existența și mișcarea tuturor elementelor patrimoniale. Acesta este un document contabil de sinteză care conține simbolul conturilor, rulajele debitoare și creditoare, precum și soldurile inițiale și cele finale ale fiecărui cont.
Rulajele debitoare și creditoare lunare, care se înscriu în “Cartea mare”, se preiau din jurnalul auxiliar “Recapitulația pe conturi a jurnalelor operațiunilor zilei”.
Registrul “Cartea mare” stă la baza întocmirii balanței de verificare a conturilor contabile. Se întocmește într-un exemplar de centrala băncii și de subunitățile cu contabilitate proprie și nu circulă, fiind un document de înregistrare contabilă.
8.2. Situațiile financiare anuale
Începând cu anul 2001 în sistemul bancar s-a trecut la aplicarea noilor Reglementări contabile armonizate cu Directiva Comunității Economice Europene nr. 86/ 635/ C.E.E. și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, reglementări aprobate prin Ordinul nr. 1982/ 5/ 8 octombrie 2001 al Ministerului Finanțelor Publice și al Băncii Naționale a României.
Aceste reglementări privesc întocmirea, prezentarea, aprobarea și publicarea situațiilor financiare anuale ale băncilor, persoane juridice române, sucursalelor din România ale băncilor străine și ale cooperativelor de credit, toate acestea denumite generic “instituții de credit”.
Trecerea la noile reglementări contabile se face treptat, astfel:
1. Începând cu situațiile financiare ale exercițiului financiar al anului 2001 aceste reglementări s-au aplicat băncilor persoane juridice române cotate la Bursa de Valori București și unui eșantion reprezentativ de bănci, persoane juridice române și sucursale din România ale băncilor străine conform listei aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice și guvernatorului B.N.R. (în număr de 7).
2. Începând cu situațiile financiare ale exercițiului financiar al anului 2002 aceste reglementări se aplică tuturor băncilor persoane juridice române și sucursalelor din România ale băncilor străine.
3. Începând cu situațiile financiare ale exercițiului financiar al anului 2003 aceste reglementări se vor aplica tuturor instituțiilor de credit inclusiv cooperativelor de credit. În cazul organizațiilor cooperatiste de credit situațiile financiare anuale se întocmesc la nivelul fiecărei cooperative de credit și casei centrale a cooperativelor de credit, precum și la nivelul fiecărei rețele cooperatiste de credit.
În primul an de aplicare a noilor reglementări instituțiile de credit vor prezenta atât situațiile financiare întocmite în conformitate cu aceste reglementări cât și pe cele întocmite conform normelor în vigoare în anii anteriori.
Din al doilea an de aplicare, instituțiile de credit vor prezenta numai situațiile financiare anuale întocmite în conformitate cu noile reglementări contabile.
Situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, performanței, modificărilor capitalului propriu și fluxurilor de trezorerie ale instituției de credit pentru respectivul exercițiu financiar.
Situațiile financiare anuale ale unei instituții de credit (bănci persoane juridice române, sucursale din România ale băncilor străine și organizații cooperatiste de credit) cuprind:
– bilanțul
– contul de profit și pierdere
– situația fluxurilor de trezorerie
– situația modificărilor capitalului propriu
– notele explicative
Bilanțul este documentul de sinteză prin care se prezintă elementele de activ și de pasiv ale instituției de credit la încheierea exercițiului financiar.
Bilanțul cuprinde toate elementele de activ și de pasiv grupate după natură, destinație și lichiditate, respectiv, natură, proveniență și exigibilitate. O parte din elementele bilanțiere sunt detaliate în note explicative, dacă prezentarea este esențială pentru înțelegerea situațiilor financiare anuale. Acțiunile și părțile proprii, precum și acțiunile deținute în filiale trebuiesc prezentate distinct la posturile prevăzute pentru acestea. Toate angajamentele sub forma garanțiilor, girurilor și ipotecilor de orice fel , în cazul în care nu îndeplinesc condițiile pentru a fi recunoscute în bilanț ca active sau datorii, sunt prezentate în mod clar în notele explicative.
Contul de profit și pierdere cuprinde veniturile și cheltuielile exercițiului grupate după natura lor, precum și rezultatul exercițiului financiar ( profit sau pierdere).
În notele explicative se prezintă informații privind valoarea și natura veniturilor și cheltuielilor extraordinare, cu excepția cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor.
Rezultatul pe acțiune se prezintă atât pentru exercițiul curent cât și pentru cel precedent, indiferent că este pozitiv sau negativ.
Situația fluxurilor de trezorerie este prezentată într-un formular distinct, putând fi utilizate două variante folosind metoda directă sau metoda indirectă.
Situația modificărilor capitalului propriu este prezentată ca o componentă a situațiilor financiare anuale care evidențiază:
– profitul net sau pierderea netă a perioadei;
– fiecare element de venit și cheltuială, câștig sau pierdere care este recunoscut direct în capitalul propriu;
– efectul modificărilor politicilor contabile și corecția erorilor fundamentale.
În situația modificărilor capitalului propriu sau în notele explicative se fac referiri cu privire la tranzacțiile de capital cu proprietarii și distribuțiile către aceștia, soldul profitului sau al pierderii cumulate la începutul perioadei și la data bilanțului, precum și modificările intervenite pe parcursul perioadei.
Notele explicative conțin informații suplimentare relevante pentru necesitățile utilizatorilor în ceea ce privește poziția financiară și rezultatele obținute. Notele explicative trebuie prezentate într-o manieră sistematică. Fiecare element semnificativ al bilanțului, contului de profit și pierdere, situației fluxurilor de trezorerie și a situației modificărilor capitalului, este însoțit de o trimitere la nota care cuprinde informații legate de acest element semnificativ.
TESTE DE EVALUARE
1. O societate comercială cu cont deschis la Banca “X” prezintă pentru scontare în ziua de 02.05.a.c. un bilet la ordin în valoare de 50.000.000 lei cu scadență pe 05.06. a.c., scontul este de 500.000 lei, garanția reținută de bancă este de 5.000.000 lei, iar comisionul băncii de 60.000 lei.
Înregistrările contabile privind scontarea biletului la ordin, agio și garanția reținută de bancă sunt:
a) 20111 = 2511 50.000.000
2511 = % 5.560.000
376 500.000
7029 60.000
25336 5.000.000
b) 2511 = 20111 50.000.000
2511 = % 5.560.000
7029 500.000
70211 60.000
25336 5.000.000
2. În baza contractului de factoring încheiat de un agent economic cu Banca “B”, acesta transferă băncii facturi în valoare de 300.000.000 lei, cu finanțare la încasarea creanțelor; comisionul băncii este de 700.000 lei.
Înregistrările contabile determinate de achiziția creanțelor comerciale, încasarea acestora, finanțarea creanțelor comerciale la încasarea lor și plata comisionului bancar sunt:
a) 20112 = 25211 300.000.000
25211 = % 300.000.000
25336 700.000
2511 299.300.000
1111 = 20112 300.000.000
b) 20112 = 25212 300.000.000
1111 = 20112 300.000.000
25212 = % 300.000.000
2511 299.300.000
7029 700.000
3. Banca “A” acordă unui client al său un credit în valoare de 450.000.000 lei pentru procurare de utilaje. Creditul se rambursează în rate lunare egale de 15.000.000 lei, iar dobânda aferentă primei luni este de 19.000.000 lei.
Înregistrările contabile privind acordarea creditului, dobânda aferentă primei luni, rambursarea la scadență a primei rate și încasarea dobânzii aferente sunt:
a) 2511 = 2041 450.000.000
2047 = 70215 19.000.000
2041 = 2511 15.000.000
2511 = 2047 19.000.000
b) 2051 = 2511 450.000.000
2057 = 70216 19.000.000
2511 = % 34.000.000
2051 15.000.000
2057 19.000.000
c) 2041 = 2511 450.000.000
2047 = 70215 19.000.000
2511 % 34.000.000
2041 15.000.000
2047 19.000.000
4. O persoană fizică constituie la Banca “B” un depozit în valoare de 50.000.000 lei pe termen de 30 zile. Dobânda aferentă este de 1.200.000 lei și se capitalizează.
Înregistrările contabile pentru operațiile de constituire a depozitului, înregistrarea dobânzii datorate și capitalizarea acesteia sunt:
a) 101 = 2532 50.000.000
6025 = 2537 1.200.000
2537 = 2532 1.200.000
b) 101 = 2531 50.000.000
6025 = 2537 1.200.000
2537 = 2531 1.200.000
c) 101 = 2533 50.000.000
6025 = 2537 1.200.000
101 = 2537 1.200.000
5. Banca “A” primește de la un client al său un cec în valoare de 20.000.000 lei, trăgătorul având cont deschis la Banca “B” (trasul). Creditarea contului clientului se face după încasarea cecului. Comisionul bancar este de 20.000 lei.
Înregistrările contabile la Banca “A” legate de primirea cecului, remiterea lui spre încasare, încasarea acestuia sunt:
a) 3712 = 2511 20.000.000
341 = 3712 20.000.000
2511 = 7029 20.000
b) 3712 = 2511 20.000.000
2511 = 7029 20.000
c) 3712 = 3716 20.000.000
1111 = 3712 20.000.000
3716 = 2511 20.000.000
2511 = 7029 20.000
6. Banca “B” acordă Băncii “A” un credit de pe o zi pe alta în valoare de 300.000.000 lei, cu o dobândă de 200.000 lei, care se achită la rambursarea creditului.
Înregistrările contabile la Banca “A” privind obținerea împrumutului, dobânda datorată, rambursarea la scadență a împrumutului și achitarea dobânzii aferente sunt:
a) 1111 = 1422 300.000.000
6014 = 1417 200.000
% = 1111 300.200.000
1422 300.000.000
1417 200.000
b) 1411 = 1111 300.000.000
1417 = 7014 200.000
1111 = % 300.200.000
1411 300.000.000
1417 200.000
c) 1111 = 1421 300.000.000
6014 = 1427 200.000
% = 1111 300.200.000
1421 300.000.000
1427 200.000
7. Banca “A” obține de la Banca “B” un împrumut în valoare de 400.000.000 lei pe baza valorilor date în pensiune acesteia (titluri de stat), împrumut care se acordă de pe o zi pe alta, Dobânda aferentă este de 670.000 lei și se achită la scadența împrumutului.
Înregistrările în contabilitatea Băncii “A” privind obținerea împrumutului, dobânda datorată, rambursarea împrumutului și achitarea dobânzii la scadență sunt:
a) 1511 = 1111 400.000.000
1517 = 7015 670.000
1111 = % 400.670.000
1511 400.000.000
1517 670.000
b) 1111 = 1521 400.000.000
6015 = 1527 670.000
% = 1111 400.670.000
1521 400.000.000
1527 670.000
c) 1111 = 1522 400.000.000
6014 = 1517 670.000
% = 1111 400.670.000
1521 400.000.000
1517 670.000
8. În luna noiembrie a.c. dobânda datorată de Banca ”A” pentru împrumutul primit de la B.N.R. este de 200.000.000 lei, iar dobânda de încasat pentru disponibilitățile bănești existente în contul curent este de 500.000.000 lei.
Înregistrările în contabilitatea Băncii “A” privind dobânda datorată și dobânda de încasat de la B.N.R. sunt:
a) 6011 = 1172 200.000.000
1171 = 7011 500.000.000
b) 6011 = 1171 200.000.000
1172 = 7011 500.000.000
c) 1111 = 1172 200.000.000
1171 = 1111 500.000.000
9. Depozitul la termen constituit de Banca “A” la Banca “C” în valoare de 700.000.000 lei nu a fost restituit la scadență și nu s-au achitat nici dobânzile aferente în valoare de 200.000.000 lei.
Înregistrările contabile la Banca “A” privind trecerea depozitului la termen și a dobânzilor neîncasate la creanțe restante și dobânzi restante sunt:
a) 1821 = 1312 700.000.000
1822 = 1317 200.000.000
b) 1811 = 1412 700.000.000
1812 = 1417 200.000.000
c) 1811 = 1312 700.000.000
1812 = 1317 200.000.000
10. Urmare analizei efectuate Banca “B” constată că necesarul de provizioane pentru creanțele sale din operațiuni interbancare trebuie majorat cu suma de 500.000.000 lei, întrucât recuperarea creditului pe termen acordat Băncii “A” este incertă.
Înregistrarea contabilă a majorării provizioanelor specifice de risc de credit este:
a) 1911 = 6611 500.000.000
b) 6611 = 1911 500.000.000
c) 6612 = 1912 500.000.000
11. Urmare creșterii cursului $ în raport de leu, Banca “A” înregistrează la sfârșitul lunii octombrie a.c. o diferență favorabilă de 300.000.000 lei.
Înregistrarea contabilă este:
a) 3721 = 7061 300.000.000
b) 6061 = 3722 300.000.000
c) 3722 = 7061 300.000.000
12. În baza ordinului de plată primit de la un client, Banca “A” Sucursala județeană Brăila trebuie să vireze suma de 20.000.000 lei către Sucursala sa din județul Galați.
Înregistrările contabile vor fi:
a) La Sucursala Brăila 2511 = 341 20.000.000
La Sucursala Galați 341 = 2511 20.000.000
b) La Sucursala Brăila 2511 = 1111 20.000.000
La Sucursala Galați 1111 = 2511 20.000.000
c) La Sucursala Brăila 2511 = 121 20.000.000
La Sucursala Galați 121 = 2511 20.000.000
13. O societate comercială cu cont deschis la Banca “A” Sucursala județeană Galați plătește cu ordin de plată suma de 15.000.000 lei către un beneficiar cu cont deschis la Banca “B” Sucursala județeană Iași. Menționăm că Banca “A” are sucursală în județul Iași.
Înregistrările contabile sunt:
a) Banca “A” Sucursala Galați 2511 = 1111 15.000.000
Banca “B” Sucursala Iași 1111 = 2511 15.000.000
b) Banca “A” Sucursala Galați 2511 = 341 15.000.000
Banca “A” Sucursala Iași 341 = 1111 15.000.000
Banca “B” Sucursala Iași 1111 = 2511 15.000.000
c) Banca “A” Sucursala Iași 341 = 1111 15.000.000
Banca “B” Sucursala Iași 1111 = 2511 15.000.000
14. Un agent economic cu cont deschis la Banca “A” Sucursala județeană Galați plătește cu ordin de plată suma de 12.000.000. lei către un beneficiar cu cont deschis la Banca “B” Sucursala județeană Constanța. Precizăm că Banca “A” nu are sucursală în județul Constanța, dar Banca “B” are sucursală în județul Galați.
Înregistrările contabile vor fi:
a) La Banca “A” Sucursala Galați 2511 = 1111 12.000.000
La Banca “B” Sucursala Galați 1111 = 341 12.000.000
La Banca “B” Sucursala Constanța 341 = 2511 12.000.000
b) La Banca “A” Sucursala Galați 2511 = 341 12.000.000
La Banca “B” Sucursala Constanța 341 = 2511 12.000.000
c) La Banca “A” Sucursala Galați 2511 = 1111 12.000.000
La Banca “B” Sucursala Galați 341 = 1111 12.000.000
La Banca “B” Sucursala Constanța 341 = 2511 12.000.000
15. În ziua de 1 septembrie se vând 100 de titluri de tranzacție la prețul de 30.000 lei/ titlu, cu termen de răscumpărare 1 noiembrie, valoarea contabilă a titlurilor este de 25.000 lei/ titlu, iar dobânda de 60 % pe an.
Înregistrările contabile la data vânzării titlurilor și înregistrarea dobânzii de încasat pe luna septembrie sunt:
a) 9221 = 999 3.000.000
1111 = 3021 2.500.000
377 = 7032 150.000
b) 9211 = 999 3.000.000
1111 = % 3.000.000
2.500.000
3732 500.000
6032 = 377 150.000
c) 9219 = 999 2.500.000
1111 = % 3.000.000
2.500.000
500.000
1111 = 6032 150.000
16. La data de 1 octombrie se subscriu obligațiuni pe o durată de 5 ani. Valoarea nominală a obligațiunilor subscrise este de 50.000.000 lei, valoarea de emisiune 44.000.000 lei, valoarea de rambursare 62.000.000 lei, iar dobânda de 18 % pe an.
Înregistrările contabile privind subscrierea obligațiunilor și încasarea obligațiunilor subscrise sunt:
a) % = 3251 50.000.000
3566 44.000.000
3741 6.000.000
101 = 3566 50.000.000
b) % = 3251 62.000.000
3556 44.000.000
3741 6.000.000
3742 12.000.000
101 = 3556 44.000.000
c) % = 3251 62.000.000
3566 50.000.000
12.000.000
101 = 3566 50.000.000
17. Se achită avansul cuvenit personalului pe luna iunie în sumă de 100.000.000 lei.
Înregistrările contabile sunt:
a) 3511 = 101 100.000.000
b) 3512 = 101 100.000.000
c) 3514 = 101 100.000.000
18. Se cumpără formulare cu regim special în valoare de 5.000.000 lei, T.VA. 19 %. Se achită furnizorul și se consumă pentru nevoile proprii imprimate cu regim special în valoare de 2.000.000 lei.
Înregistrările contabile determinate de operațiunile de mai sus, sunt:
a) % = 3566 5.950.000
362 5.000.000
35326 950.000
3566 = 1111 5.950.000
631 = 362 2.000.000
b) % = 3556 5.950.000
368 5.000.000
35326 950.000
3556 = 1111 5.950.000
633 = 368 2.000.000
c) % = 3566 5.950.000
367 5.000.000
35326 950.000
3566 = 1111 5.950.000
633 = 367 2.000.000
19. Se acordă un credit participativ în sumă de 50.000.000 lei cu o dobândă de 60 % pe an.
Înregistrările contabile privind acordarea creditului și dobânda lunară de încasat sunt:
a) 4011 = 1111 50.000.000
407 = 7051 2.500.000
b) 4011 = 1111 50.000.000
407 = 7052 2.500.000
c) 60341 = 3722 46.500.000
20. Se vând programe informatice la prețul de cesiune de 10.000.000 lei, T.V.A. 19 %. Valoarea contabilă a programelor informatice este de 7.000.000 lei din care valoarea amortizată este de 6.000.000 lei.
Înregistrările contabile privind vânzarea programelor informatice sunt:
a) 3556 = % 11.900.000
7461 10.000.000
35327 1.900.000
% = 4419 7.000.000
6461 1.000.000
46119 6.000.000
b) 3556 = % 11.900.000
7462 10.000.000
35327 1.900.000
% = 4419 7.000.000
6462 1.000.000
46119 6.000.000
c) 3566 = % 11.900.000
7461 10.000.000
35327 1.900.000
% = 4419 7.000.000
6461 6.000.000
46119 1.000.000
21. Se cumpără un mijloc de transport în valoare de 150.000.000 lei, T.V.A. 19 %.
Înregistrările contabile sunt:
a) % = 3556 178.500.000
44233 150.000.000
35326 28.500.000
b) 44233 = % 178.500.000
3556 150.000.000
35327 28.500.000
c) % = 3566 178.500.000
44233 150.000.000
35326 28.500.000
22. Se vând bunuri date în locație simplă în valoare de 50.000.000 lei din care valoarea amortizată este de 48.000.000 lei, prețul de cesiune 51.000.000 lei.
Înregistrările contabile determinate de vânzarea bunurilor date în locație sunt:
a) 3556 = % 60.690.000
70423 51.000.000
35327 9.690.000
% = 4741 50.000.000
4762 48.000.000
60423 2.000.000
b) 3566 = % 60.690.000
70423 51.000.000
35327 9.690.000
% = 4741 50.000.000
4761 48.000.000
60422 2.000.000
c) 3556 = % 60.690.000
70413 51.000.000
35327 9.690.000
% = 4741 50.000.000
4762 48.000.000
60413 2.000.000
23. Se repartizează din profitul net pentru constituirea de rezerve legale suma de 20.000.000 lei și pentru constituirea de rezerve statutare suma de 30.000.000 lei.
Înregistrările contabile sunt:
a) 592 = % 50.000.000
5122 20.000.000
513 30.000.000
b) 581 = % 50.000.000
5121 20.000.000
513 30.000.000
c) % = 592 50.000.000
5121 20.000.000
513 30.000.000
24. Se primește un împrumut în valoare de 100.000.000 lei în baza titlurilor subordonate emise pe durată nedeterminată cu dobânda de 60 % pe an.
Înregistrările contabile privind obținerea împrumutului și dobânda lunară calculată și neajunsă la scadență sunt:
a) 1111 = 5311 100.000.000
6051 = 537 5.000.000
b) 1111 = 5321 100.000.000
6052 = 537 5.000.000
c) 1111 = 5322 100.000.000
6052 = 537 5.000.000
25. Împrumutul obținut prin emisiunea de titluri subordonate la termen în valoare de 50.000.000 lei nu este rambursat la scadența din 1 iunie. În data de 20 iunie se răscumpără titlurile emise și se achită dobânda aferentă în valoare de 10.000.000 lei.
Înregistrările contabile determinate de operațiunile de mai sus sunt:
a) 5311 = 3566 50.000.000
% = 1111 60.000.000
3566 50.000.000
537 10.000.000
b) 5321 = 3566 50.000.000
% = 1111 60.000.000
3566 50.000.000
537 10.000.000
c) 5321 = 3556 50.000.000
% = 1111 60.000.000
3556 50.000.000
537 10.000.000
BIBLIOGRAFIE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Instituriilor Financiar Bancare (ID: 133965)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.