. Contabilitatea Imprumuturilor Acordate Clientelei DE Catre Cooperativele DE Credit

CUPRINS

Pag.

Capitolul 1. Tendințe în dezvoltarea cooperativelor de credit în România………………………….4

1.1. Apariția cooperativelor de credit…………………………………………..…….4

1.2. Evoluția cooperației de credit din România…………………………..…………5

1.3. Activele cooperativelor de credit………………………………..………………8

1.4. Pasivele cooperativelor de credit…………………………………..…………..12

Capitolul 2. Particularități ale contabilității instituțiilor de credit……………………………16

Funcțiile contabilității……………………………………………..……………16

Contabilitatea împrumuturilor acordate în sistemul cooperatist ………………17

Contabilitatea operațiilor specifice cooperativelor de credit ………………….18

Contabilitatea creditelor acordate de către coop.de credit și bănci ……………25

Capitolul 3. Operațiuni de creditare………………………………………..………………..30

3.1. Caracteristicile operațiunii de creditare…………………………………..……30

3.2. Etapele parcurse pentru acordarea creditului……………………………..……31

3.3. Contabilitatea operațiilor de acordare a creditelor…………………..…………32

3.4. Operațiunile privind creanțele restante și îndoielnice…………………..………35

3.4.1. Operațiuni privind creanțele restante…………………….…………………35

3.4.2. Operațiuni privind creanțele îndoielnice …..………………………………36

3.5. Operațiuni privind provizioanele pentru creanțele clientelei……………………38

3.5.1. Înregistrări contabile privind constituirea provizioanelor specifice de risc

conform clasificării lor……………………………………….…………….42

3.5.2. Regularizarea proviz. constituite la sfârșitul fiecărei luni……………………….42

3.5.3. Utilizarea provizioanelor existente în sold…………………………………43

Capitolul 4. Studiu de caz privind acordarea creditelor și reflectarea lor în contabilitate la

Cooperativa de credit Ponor Vața de Jos………………………………………….44

4.1. Prezentarea Cooperativei de Credit Ponor Vața de Jos…………………………44

4.2. Parametrii necesari pentru încadrarea creditelor …………………………….….44

4.3. Tipuri de credite …………………………………………………………….…..48

4.4. Dobânzi …………………………………………………………………………48

4.4.1. Calculul dobânzilor la data scadentă ratei …………………………………48

4.4.2. Calculul dobânzilor la sfârșitul lunii……………………………………….49

4.4.3. Calculul dobânzilor la indexarea dobânzilor……………………………….49

4.4.4. Încasare și dobânzi………………………………………………………….49

4.5. Provizioane………………………………………………………………………50

4.5.1. Provizioane de risc de credit……………………………………………….50

4.5.2. Provizioane de risc de dobândă……………………………………………51

4.6. Stările în care se poate afla un credit……………………………………………51

4.6.1. Plata anticipată a ratei …………………………………………………….51

4.6.2. Credit restant……….. …………………………………………………….52

4.6.3. Credit îndoielnic……….. …………………………………………………52

4.6.4. Credit în afara bilanțului……….. …………………………………………53

4.7. Lichidarea creditului ……………………………………………………………54

4.8. Aplicație …………………………………………………………………………55

Concluzii și propuneri ………………………………………………………………………….61

Bibliografie …………………………………………………………………………………….62

CAP.1. TENDINȚE ÎN DEZVOLTAREA

COOPERATIVELOR DE CREDIT ÎN ROMÂNIA

1.1. APARIȚIA COOPERATIVELOR DE CREDIT

Cooperativa de credit este o instituție de credit constituită ca o asociație autonomă de persoane fizice, unite voluntar în scopul îndeplinirii nevoilor și aspirațiilor lor comune de ordin economic, social și cultural, a cărei activitate se desfășoară , cu precădere pe principiul întrajutorării membrilor cooperatori.

Deși rădăcinile ei sunt înfipte adânc în secolele civilizației umane, la aproape toate statele lumii, cooperația ca sistem a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea , în Europa Occidentală, cuprinzând cu timpul state de pe toate continentele. În această perioadă au fost concepute și s-au impus adevărate sisteme practice cooperatiste, dintre care trei , și anume cele întemeiate de „Societatea echitabililor pionieri din Rochdale” ( 1844 ), în Anglia; de Friederich Wilhelm Raiffeisen ( 1818-1888 ) și de Hermen Schulze-Delitzsch ( 1808-1887), în Germania, cărora le poartă numele, sunt și cele mai importante, devenind clasice, deoarece au servit ca modele și au dominat întreaga mișcare cooperatistă europeană.

Mișcarea cooperatistă mondială se desfășoară pe baza unor valori și principii cu o lungă perspectivă umanistă, cum sunt:

democrația manifestată prin accesul liber al tuturor cooperatorilor la adoptarea deciziilor;

egalitate deplină, ca o expresie a respingerii oricăror criterii discriminatorii;

libertatea în executarea dreptului de intrare sau ieșire din cooperativă;

munca, singura sursă principală de valorificare a tuturor resurselor organizațiilor cooperatiste, precum și criterii de bază în repartizarea profitului obținut;

solidaritatea manifestată nu numai între membrii cooperatori, dar și în cadrul mișcării cooperatiste în general;

educația socotită mijlocul de bază, necesar pentru asigurarea unui climat favorabil de comunicare și acțiune , în concordanță cu valorile cooperatiste.

În sens modern, primele asociații cooperatiste în România, au apărut începând de la mijlocul secolului al XIX- lea, ca și în alte state europene. În țara noastră , legea din 1903 a dus la înființarea unui mare număr de instituții de credit de acest tip, care au jucat un rol primordial în cadrul creditului popular și au constituit punctul central al întregii mișcări cooperatiste.

Băncile populare, conform sistemelor clasice ale cooperației, trebuiau să îndeplinească următoarele condiții:

să fie cât mai aproape de domiciliul membrilor asociați;

să acorde credit ieftin și pe termen mai lung decât băncile comerciale, pentru a contribui la rentabilizarea exploatărilor agricole;

să dispună de fonduri financiare pentru ca membrii asociați să nu fie obligați să apeleze la mai mulți creditori care le-ar impune condiții oneroase;

să fie îndeaproape supravegheate;

1.2. EVOLUȚIA COOPERAȚIEI DE CREDIT DIN ROMÂNIA

Sistemele fundamentate de Raiffeisen și Schulze – Delitzsch corespund organizării instituțiilor de credit cooperatist un numai din țara noastră, sistemul cooperației de credit din România formându-se ca o îmbinare a celor două sisteme clasice.

Integrată în context european, cooperația modernă din țara noastră cunoaște un proces de evoluție similar celorlalte state europene. Ea îmbracă aspectele generale ale acestui fenomen, dar este marcată și de trăsaturi distincte, datorită particularităților evoluției istorice din țara noastră.

Apariția primei instituții de acest tip în România se înregistrază în anul 1851 în ținutul Bistriței. Prima bancă populară a îmbrățișat principiile sistemului Raiffesen, concomitent cu cele dintâi societăți din Germania, fiind înființată de sași.Au apărut și alte bănci populare, dar fără ca mișcarea să ia avânt până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Băncile populare se numeau reuniuni sau însoțiri de credit.

Cooperativele din Banat și Ardeal un au un au adoptat un tip unitar și un s-au încadrat în același sistem. Romanii au organizat banci populare după trei tipuri : Schulze – Delitzsch , Raiffeisen și unul mixt sau intermediar.

La romani, mișcarea pornește în 1867, iar prima bancă comercială românească intitulată “Albina” , apare în 1871, cu sediul la Sibiu, începând activitatea în anul următor. Promotorul mișcării băncilor populare din Transilvania a fost învățătorul Visarion Roman.

La 24 aprilie 1867 apare prima cooperativă de credit și totodată prima instituție financiară românească din Transilvania, care și-a început activitatea un an mai târziu și a funcționat timp de 13 ani. Ea a adoptat principiul Schulze – Delitzsch. Capitalul s-a alcătuit din părți sociale a câte 50 de florini fiecare. Înscrierea se făcea plătind o taxă de 2 florini. La depuneri spre fructificare se acordă o dobândă de 5%, iar la împrumuturi se percepea 6%, plus un comision de 0,3 % pe an.

Cooperativele de credit românești de tip Schulze – Delitzsch au avut în sfera lor de activitate fie un oraș sau o localitate mai mare, fie mai multe localități și chiar un județ. Au optat pentru răspunderea solidară și limitată a membrilor și pentru un sistem de vot în funcție de numărul cotelor subscrise la capital. Numai “ Economia” din Lugoj acordă drept de vot egal fiecărui societar.

La sfârșitul anului 1915 , an în care s-a declanșat primul război mondial, care a condus la grave tulburări economico-sociale, mai existau 15 bănci populare de tip Schulze – Delitzsch.

În anul 1893 ia ființă prima însoțire de credit românească după sistemul raiffeisian, urmată apoi de alte 73 de cooperative de credit – bănci populare de același gen, care apar până în anul 1912, toate acestea în județul Sibiu. În Transilvania , acestea au fost mai bine reprezentate comparativ cu cele schulzeriene, fiind mai avantajoase pentru populația sătească. S-au înmulțit și s-au sporit în permanență afacerile, bazându-se nu atât pe mijloace financiare proprii, cât pe cele atrase, care au avut o pondere dominantă. Dintre operațiunile active ale băncilor populare de la acea vreme, rolul primordial a fost deținut de împrumuturile acordate societarilor sau nesocietarilor. Aceste împrumuturi se acordau pe acte de credit personal, pe amanet și pe cambii sau pe ipotecă, în mod excepțional.

Băncile populare nu-și propuneau să aibe o rentabilitate la nivelul băncilor comerciale. Cu toate acestea ele au obținut profituri an de an destinate remunerării capitalurilor, creării de rezerve etc.

Spre deosebire de mediul rural, în cel urban băncile populare și în general întreaga mișcare cooperatistă nu s-a dezvoltat în perioada analizată în același ritm, datorită faptului că în orașe exista o concurență mai mare din partea băncilor comerciale.

Politica de dobânzi a fost diferențiată, acestea depinzând de raporturile dintre cooperative și casa centrală a băncilor populare.

Dacă până în 1918 cooperativele de credit –bănci populare au fost analizate separat pe zone geografice, datorită conjuncturii istorice , datele de bilanț la data de 31 decembrie 1930 reflectă activitatea acestora din România de după Unirea de la 1 Decembrie 1918.

Astfel cele 4262 de cooperative de credit existente la acea dată grupau 993052 membri asociați, media capitalului social vărsat al unei bănci populare era de 424.000 lei (13000 lei aur ).

Dintre operațiunile pasive ale cooperativei de credit, un rol principal l-au avut depunerile spre fructificare, cooperativele fiind cele mai nimerite colectatoare ale economiilor populației. Aceste resurse atrase sunt destinate acordării de împrumuturi membrilor societari.

Administrarea acestor depozite a constituit una din problemele principale și dificile pentru conducătorii instituțiilor bancare, ele fiind acelea care au provocat de cele mai multe ori prăbușirea băncilor. Problema principală în privința administrării depozitelor este aceea a lichidității instituțiilor care utilizează astfel de resurse.

Depunerile din economii la cooperativele de credit erau mai stabile decât cele dă prima instituție financiară românească din Transilvania, care și-a început activitatea un an mai târziu și a funcționat timp de 13 ani. Ea a adoptat principiul Schulze – Delitzsch. Capitalul s-a alcătuit din părți sociale a câte 50 de florini fiecare. Înscrierea se făcea plătind o taxă de 2 florini. La depuneri spre fructificare se acordă o dobândă de 5%, iar la împrumuturi se percepea 6%, plus un comision de 0,3 % pe an.

Cooperativele de credit românești de tip Schulze – Delitzsch au avut în sfera lor de activitate fie un oraș sau o localitate mai mare, fie mai multe localități și chiar un județ. Au optat pentru răspunderea solidară și limitată a membrilor și pentru un sistem de vot în funcție de numărul cotelor subscrise la capital. Numai “ Economia” din Lugoj acordă drept de vot egal fiecărui societar.

La sfârșitul anului 1915 , an în care s-a declanșat primul război mondial, care a condus la grave tulburări economico-sociale, mai existau 15 bănci populare de tip Schulze – Delitzsch.

În anul 1893 ia ființă prima însoțire de credit românească după sistemul raiffeisian, urmată apoi de alte 73 de cooperative de credit – bănci populare de același gen, care apar până în anul 1912, toate acestea în județul Sibiu. În Transilvania , acestea au fost mai bine reprezentate comparativ cu cele schulzeriene, fiind mai avantajoase pentru populația sătească. S-au înmulțit și s-au sporit în permanență afacerile, bazându-se nu atât pe mijloace financiare proprii, cât pe cele atrase, care au avut o pondere dominantă. Dintre operațiunile active ale băncilor populare de la acea vreme, rolul primordial a fost deținut de împrumuturile acordate societarilor sau nesocietarilor. Aceste împrumuturi se acordau pe acte de credit personal, pe amanet și pe cambii sau pe ipotecă, în mod excepțional.

Băncile populare nu-și propuneau să aibe o rentabilitate la nivelul băncilor comerciale. Cu toate acestea ele au obținut profituri an de an destinate remunerării capitalurilor, creării de rezerve etc.

Spre deosebire de mediul rural, în cel urban băncile populare și în general întreaga mișcare cooperatistă nu s-a dezvoltat în perioada analizată în același ritm, datorită faptului că în orașe exista o concurență mai mare din partea băncilor comerciale.

Politica de dobânzi a fost diferențiată, acestea depinzând de raporturile dintre cooperative și casa centrală a băncilor populare.

Dacă până în 1918 cooperativele de credit –bănci populare au fost analizate separat pe zone geografice, datorită conjuncturii istorice , datele de bilanț la data de 31 decembrie 1930 reflectă activitatea acestora din România de după Unirea de la 1 Decembrie 1918.

Astfel cele 4262 de cooperative de credit existente la acea dată grupau 993052 membri asociați, media capitalului social vărsat al unei bănci populare era de 424.000 lei (13000 lei aur ).

Dintre operațiunile pasive ale cooperativei de credit, un rol principal l-au avut depunerile spre fructificare, cooperativele fiind cele mai nimerite colectatoare ale economiilor populației. Aceste resurse atrase sunt destinate acordării de împrumuturi membrilor societari.

Administrarea acestor depozite a constituit una din problemele principale și dificile pentru conducătorii instituțiilor bancare, ele fiind acelea care au provocat de cele mai multe ori prăbușirea băncilor. Problema principală în privința administrării depozitelor este aceea a lichidității instituțiilor care utilizează astfel de resurse.

Depunerile din economii la cooperativele de credit erau mai stabile decât cele de la băncile comerciale.

Dintre operațiunile bancare propriu-zise, cooperativele de credit efectuau aproape exclusiv acordări de împrumuturi.

Împrumuturile pe termen scurt trebuiau restituite în termen de cel mult 9 luni, cu drept de prelungire în cazuri justificate.

În anul 1934 existau 5044 bănci populare, iar în 1947 numărul acestora scade la 3300, având un număr de peste un milion și fonduri proprii de peste 700 milioane lei.

În baza Decretului nr. 197din 1948 de naționalizare a intreprinderilor bancare și instituțiilor de credit, cooperativele de credit și-au încetat activitatea , ca și băncile comerciale, Banca Natională a R.S.R. preluând operațiile băncilor comerciale.

Prin Decretul nr.455 din 1954 s-a autorizat constituirea de cooperative de credit și economie, ca organizații cu caracter economic, cu personalitate juridică, care se organizau după statute proprii. Acestea au fost sprijinite de stat, prin Banca Agricolă recent înființată și au făcut parte din sistemul cooperației de consum și de credit – CENTROCOOP.

Operațiunile desfășurate de către cooperativele de credit au fost :

Primirea de depuneri spre fructificare, atât de la membrii cooperatori cât și de la alte persoane

Acordarea de împrumuturi pentru dezvoltarea producției agricole, pe termen de pâna la 3 ani, și pentru nevoi gospodărești, pe termen de cel mult un an.

Contractarea de împrumuturi de la Banca Agricolă în scopul întregirii resurselor

Efectuarea de operațiuni financiar bancare în folosul membrilor cooperatori, în baza mandatului încheiat cu Banca Agricolă

În perioada scursă de la reinființarea cooperativelor de credit până în 1989 au avut loc numeroase modificări în gama de operațiuni desfășurate de acestea. În condițiile unei economii centralizate nu se putea vorbi despre politica de dobânzi a cooperativelor de credit , acestea foloseau rate ale dobânzilor similare celor de la B.N.R.

După 1989, Comisia Centrală a Cooperaticelor de Credit și comisiile județene și-au diversificat activitățile prestate pentru cooperativele de credit, prin noi compartimente de metodologie , informatică și control.

În anul 1990 la 8 februarie este promulgat Decretul – Lege nr. 67 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și de credit , care definesc cooperativele de credit ca fiind „organizații obștești , create la orașe și la sate, în scopul întrajutorării financiare a membrilor săi“ a căror activitate se desfășoară în baza acestui decret și în conformitate cu statulul aprobat de Congresul cooperației de consum și de credit.

Ca urmare a apariției Legii 109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de credit, a avut loc o diversificare a obiectului de activitate al cooperativelor de credit și anume fructificarea economiilor bănești ale membrilor cooperatori și ale altor persoane, precum și păstrarea disponibilităților bănești ale membrilor cooperatori, ale altor persoane fizice sau juridice, în conturi deschise la cererea acestora.

În anul 1998 apare Legea bancară nr.58 și potrivit art.90 al acesteia „ instituțiile , altele decât băncile, abilitate prin lege să desfăsoare activități bancare, se supun autorizării , supravegherii prudențiale și reglementărilor Băncii Naționale a României” , fapt ce a impus modificarea legislației referitoare la cooperația de credit prin Ordonanța de Urgență nr.90/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit , aprobată și modificată prin Legea 200/ 2000.

O.U.G. 97/ 2000 a dat posibilitatea cooperativelor de credit care funcționau potrivit Legii 109 /1996 să opteze fie pentru varianta reorganizării în vederea funcționării în cadrul unei rețele cooperatiste, în conformitate cu prevederile ordonanței, fie pentru transformarea în bancă comercială , conform cerințelor Legii bancare nr.58/ 1998.

Potrivit acestui act normativ, Banca Națională a României va autoriza, reglementa și supraveghea activitatea cooperativelor de credit , care nu vor mai avea voie să folosească termenul de bancă sau derivatele acestuia, nici în denumire și nici în siglă . În plus se vor garanta depozitele din sistemul cooperatist printr-un fond de garantare a depozitelor , care potrivit legislației în vigoare va fi același ca și pentru bănci. ( Fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar ) , fond care ar asigura restituirea unei sume pentru deponenți , în cazul falimentului unei cooperative de credit.

Ordonanța stabilește că pentru înființarea unei cooperative de credit este necesar un număr de 1.000 persoane , care să subscrie cel puțin o parte socială fiecare, în valoare de minimum 100.000 lei. Deși ordonanța de urgență specifică că se pot organiza cooperative d ecredit și un număr minim de 100 persoane care să subscrie împreună minimum 1.000 de părți sociale în valoare de minimum 100.000 lei fiecare, înființarea unor astfel de cooperative este drastic limitată de un alt paragraf al legii în care se specifică : “ Părțile sociale ale organizațiilor cooperatiste de credit din aceeași rețea sunt de valoare egală “.

Pentru constituirea unei rețele de credit este necesar asocierea a cel puțin 50 de cooperative de credit, iar capitalul agregat al acesteia trebuie să fie , până la data depunerii documentației pentru autorizarea funcționării rețelei , de cel puțin 150 miliarde lei.

Capitalul agregat al unei rețele cooperatiste de credit este parte al capitalului propriu și este format din:

părțile sociale subscrise și vărsate de membrii cooperatori

fondurile de rezervă constituite de organizațiile cooperatiste de credit

rezervele generale pentru riscul de credit, constituite de organizațiile cooperatiste de credit

rezervele de întrajutorare, constituite de organizațiile cooperatiste de credit

rezerva mutuală de garantare constituită la nivelul casei centrale a cooperativelor de credit

rezultate financiare curente și reportate ale organizațiilor cooperatiste de credit

Raza de operare a cooperativelor de credit a fost și ea drastic limitată. Dacă până la apariția reglementărilor în vigoare, existau cooperative de credit ce operau la nivel național , conform noilor reglementări , numai rețelele pot opera la nivel național. Nu este permisă activitatea organizațiilor cooperatiste dincolo de granițele țării.

Cooperativele de credit au voie să desfășoare activități doar pe o rază determinată din cadrul unui județ.

Casa Centrală va constitui rezerva mutuală de garantare pe baza cotizațiilor cooperativelor de credit afiliate și a unei cote din profitul său brut. Acest fapt va duce la scăderea riscului de faliment al cooperativelor de credit și la respectarea angajamentelor de plăți asumate de către acestea.

De asemenea, cooperativele de credit și casele lor centrale vor constitui fiecare un fond de rezervă generală și o rezervă generală pentru riscul de credite, acestea din urmă în limita a 2% din soldul creditelor acordate. Totodată cooperativele de credit trebuie să constituie o rezervă de întrajutorare prin repartizarea anuală către acestea a 50% din profitul net.

B.N.R. poate institui supraveghere și administrare specială unei cooperative de credit. Organizațiile cooperatiste de credit vor putea acorda împrumuturi agenților economici de tipul IMM în limita a 25 % din activele acesteia , iar casele centrale vor putea acorda credite persoanelor juridice , cu excepția cooperativelor de credit afiliate, de până la 20% din activele sale.

1.3. ACTIVELE COOPERATIVELOR DE CREDIT

Operațiile active ale unei cooperative de credit sunt acelea prin care cooperativa de credit își angajează resursele în vederea realizării funcțiunilor sale statutare și obținerii de profit.

Principalele posturi de activ sunt :

numerar în caserie

plasamente interbancare ( inclusiv la casa centrală și B.N.R. )

credite acordate

creanțe documentare

investiții de portofoliu – titluri de stat

rezerva minimă obligatorie

Numerarul din caserie reprezintă soldul casei de circulație al cooperativei de credit.

Plasamentele interbancare constau în depozite ale cooperativei de credit plasate la alte cooperative de credit, la casa centrală a cooperativei de credit, la bănci comerciale – la vedere și la termen – precum și la Banca Națională. Începând cu anul 1997, BNR, în virtutea politicii sale de macrostabilizare, care presupune și dimensionarea corectă a masei monetare pe piață, a luat măsura de a atrage disponibilitățile în lei de pe piață sub forma depozitelor la vedere și la termen pentru care a bonificat dobânzi atractive.

Creditele acordate constituie componenta de bază a activelor unei cooperative de credit, atât ca marime absolută cât și relativă în cadrul produselor specifice puse la dispoziția clientelei. Activitatea de creditare este supusă permanent unor presiuni decizionale, materializându-se în final în opțiuni pe termen mediu cuprinse în strategia cooperativei de credit, direcții și obiective pe termen scurt pentru anul respectiv, dar și în acțiuni operative. Creditele reprezintă sursa principală de venituri a cooperativei de credit și calea cea mai eficientă de utilizare a resurselor proprii și atrase de cooperativa de credit. Totodată acestea reprezintă și principala sursă de risc.

Principalele elemente ale creditului sunt:

schimbul de timp

subiecții raportului de creditare ( debitor / creditor )

promisiunea de rambursare

scadența – momentul rambursării

dobânda – prețul creditului

Raportul de credit se desfășoară pe două planuri și anume:

cel al procesului de mobilizare a capitalurilor disponibile

cel al procesului de distribuire a capitalurilor

Creditul bancar este operațiunea prin care cel împrumutat ( debitorul ) ia în stăpânire imediată resurse ( bani ) în scopul unei promisiuni – angajament de rambursare viitoare, însoțite de plata unei dobânzi ce remunerează cooperativa de credit.

Principalele trăsături ale creditului acordat de cooperativa de credit sunt:

Subiectele raportului de credit sunt creditorul ( cooperativa de credit ) și debitorul ( populația, agenții economici și statul )

Promisiunea ( angajamentul ) de rambursare

Riscurile probabile generate care pot fi :

riscul de rambursare ce constă în întârzierea plății, fie în incapacitatea de plată a debitorului

riscul de imobilizare care survine la cooperativa de credit sau la deținătorul de depozite din cauza unei gestiuni nereușite a creditelor acordate

Termenul de rambursare care poate fi :

24 de ore – pe piețele monetare ( operațiuni overnight )

pe termen scurt, mijlociu și lung.

Dobânda reprezintă prețul creditului – se stabilește în convenția de credit și este negociabilă

Tranzacția reprezintă în fapt operațiunea de acordare a creditului.

Consemnarea și transferabilitatea. Acordurile de credit sunt consemnate prin înscrisuri , instrumente de credit. Prin intermediul transferului instrumentului de credit se realizează cesiunea de creanță, care reprezintă dreptul de a încasa suma înscrisă în instrumentul de creditare, precum și veniturile accesorii.

În condițiile unui sistem economic închegat, organizat, creditul poate prezenta următoarele avantaje:

sporește puterea de acțiune productivă a capitalului

asigură o elesticitate mai mare în economie

participă la creșterea gradului de centralizare și concentrare a capitalului

reprezintă un factor al creșterii economice

favorizează concurența

asigură stabilitatea prețurilor

contribuie la sporirea vitezei de rotație a banilor

reglează rata dobânzii, stăvilind fenomenul de inflație

promovează relațiile economice internațoinale

asigură finanțarea deficitului bugetar al statului.

Folosirea abuzivă a creditului poate determina dezechilibre structurale în economie, generând o exacerbare a operațiunilor speculative, o creștere a capitalului fictiv precum și alte riscuri cu consecințe negative pe plan economic, social și politic.

Totodată , într-un mediu economic instabil, funcțiile sale de bază un sunt realizate.

Condițiile funcționării și dezvoltării creditului sunt:

de ordin juridic, legal bine pus la punct

de ordin instituțional

de ordin social – politic

de ordin economic

de ordin psihologic ( știind impactul pe care-l are politica creditului și a dobînzii asupra agenților economici și a populației )

Resursele de creditare sunt formate din :

Resurse proprii care sunt formate din capitalul subscris de asociați, beneficiile distribuite și înglobate în diferite fonduri de rezervă și de risc.

Resurse atrase ( capitalul de împrumut ) care reprezintă fondurile pe care populația le încredințează cooperativei de credit sub formă de depozite ( la vedere și la termen) constituind principalele fonduri care alimentează operațiunile de credit ale cooperativei de credit.

Creditele cooperativelor de credit se pot clasifica după cum urmează:

În funcție de perioada de acordare:

credite pe termen scurt ( sub 1 an )

credite pe termen mediu ( între 1 – 5 ani )

credite pe termen lung

După debitorul cooperativei de credit:

credite acordate persoanelor fizice sub formă de :credite pentru construcții de locuințe, pe termen lung, cu garanții ipotecare; credite pentru cumpărări de automobile; credite pentru studii; liniile de credit pentru cărțile de credit.

Credite acordate persoanelor juridice – agenți economici sub formă de : avans în cont curent , linii de credit confirmate , credite speciale , credite pe stoc.

În funcție de destinație:

credite productive: pentru activitatea curentă, pentru investiții.

Credite de consum, pe termen scurt sau mediu

În funcție de calitatea lor:

credite performante

credite nerambursate la scadență

Activitatea de angajare și acordare a creditelor și cea de asumare a riscurilor se bazează pe resursele proprii și atrase ale cooperativei de credit. Elementele de analiză care stau la baza asumării de către cooperativa de credit a unor angajamente sunt:

încadrarea în strategia generală a cooperativei de credit

situația concretă a fiecărui client : lichiditatea, bonitatea , solvabilitatea , rentabilitatea și poziția pe piață

descentralizarea treptată a activității de asumare de angajamente și de derulare a operațiunilor de creditare.

Derularea operațiunilor legate de angajamentele asumate presupune alocarea unor sume importante pentru constituirea provizioanelor de risc.

Creditele de trezorerie :

Prin credit de trezorerie înțelegem un credit pe termen scurt ( mai mic de 1 an ) având drept scop acoperirea necesităților monetare legate de ciclul de fabricație și comercializare . Există două forme ale creditului de trezorerie :

a). Avansurile în cont curent se acordă de către cooperativa de credit prin plata CEC-urilor emise de titularii de cont și în cazul în care aceștia un au disponibilități în cadrul unei limite convenite, confirmate ( overdraft ). Când se urmărește recreditarea pentru creditele de refinanțare, cooperativa de credit solicită beneficiarului bilete la ordin spre scontare.

b). Creditele specializate . Aceste credite destinate acoperirii unei serii legate de desfășurarea producției cum ar fi :

– credite de campanie

– creditele pentru stocuri

– creditele pentru prefinanțare

IV. Investiții de portofoliu – titluri de stat:

Prin portofoliu înțelegem totalitatea titlurilor de valoare ce aparțin unei persoane fizice și/sau juridice . Titlurile de stat sunt formate din obligațiuni , bonuri de tezaur , certificate de trezorerie, alte titluri de credit.

Datoria publică internă este finanțată conform legislației în vigoare, respectiv Legea nr.91/1993, a datoriei publice ; O.G. nr.66 / 1994 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului : O.G. nr. 36/1995 privind perfecționarea reglementărilor referitoare la datoria publică ; Legea anuală bugetară și Convenția nr. 20169/1994 încheiată între Ministerul Finanțelor și B.N.R.

Contractarea împrumuturilor de stat se realizează prin intermediul emisiunii de titluri de stat.

V. Rezerva minimă obligatorie.

Organizațiile cooperatiste de credit trebuie să mențină rezerve minime obligatorii , în condițiile stabilite prin reglementările emise de BNR în acest scop.

Rezervele minime obligatorii sunt stabilite de către autoritatea monetară și repreervele minime obligatorii sunt stabilite de către autoritatea monetară și reprezintă un cost suplimentar de risc pentru cooperativele de credit. Această caracteristică este determinată de faptul că Banca Națională stabilește rezerva minimă obligatorie în funcție de obiectivele politicii sale de control al masei monetare. Potrivit art.1. din Legea 58 / 1998 “băncile trebuie să mențină rezerve minime obligatorii în lei și în valută în conturi deschise la BNR. “. Regulamentul BNR nr. 4/1998 a stabilit regimul rezervelor minime obligatorii, precum ;i calculul ;i modul de fundamentare a acestora.

Baza de calcul a rezervei minime obligatorii se constituie din mijloacele banești în lei și în valută reprezentând obligații ale cooperativei față de persoane fizice și juridice, sub formă de surse atrase, împrumutate, datorii și alte obligații. Se exceptează mijloacele bănești

atrase de la instituțiile financiare care la rândul lor, constituie rezerve minime obligatorii

atrase de la instituțiile financiare externe , dacă au o scadență mai mare de 12 luni de la finele perioadei de aplicare

care intră în contul curent general al Trezoreriei statului.

Rezerva minimă obligatorie este constituită în scopul asigurării politicii centrale legate de restrângerea creditului și asigurarea lichidității minime cooperativelor de credit.

1.4. PASIVELE COOPERATIVELOR DE CREDIT

Pasivele cooperativelor de credit reprezintă resursele de finanțare ale activelor.

Principalele modalități de constituire a acestor resurse de finanțare sunt :

Atragerea de fonduri bănești în lei de la membrii cooperatori, persoanele fizice, juridice și de pe piața interbancară sub formă de disponibilități în cont curent și depozite, cu condiția ca domiciliul, respectiv sediul să se găsească în raza teritorială a cooperativei de credit

Scontul și rescontul.

Constituirea capitalului propriu și a fondurilor de rezervă.

1.Atragerea de fonduri bănești în lei de la membrii cooperatori, persoanele fizice, juridice și de pe piața interbancară sub formă de disponibilități și depozite.

Depozite cooperatiste. Constituirea și utilizarea depozitelor cooperatiste este una din principalele funcții ale oricărei cooperative de credit. Prin depozit se înțelege „ suma de bani încredințată în următoarele condiții:

– să fie rambursată în totalitate , cu sau fără dobândă sau orice alte facilități la cerere sau la termen convenit de către deponent cu depozitarul

– să nu se refere la transmiterea proprietății, la furnizarea de servicii, sau la acordarea de garanții”.

Depozitele cooperatiste au un dublu rol

pentru cooperativele de credit – constituie obligații față de depunători pentru mobilizarea temporară a capitalurilor lor.

Pentru depunători ( clienți ) reprezintă creanțe față de cooperativa de credit.

Depozitele reprezintă o formă de existență a banilor în cont scripturali, cât și o formă d mobilizare a capitalurilor și economiilor temporar disponibile la populație sau în economie.

2.Scontul și rescontul.

Scontul și rescontul sunt modalități de procurare de resurse noi, prin cedarea portofoliului de efecte comerciale.

Scontul poate fi definit ca mărime procentuală a dobânzii percepute de bănci asupra valorii nominale a efectelor de comerț ( cambii, bilete la ordin, CEC-uri ).

Prin scontare înțelegem operațiunea prin care o organizație cooperatistă achiziționează la vedere, de la unul din clienții săi, o creanță la termen, oferind suma înscrisă pe efectul de comerț, mai puțin comisionul și dobânda.

Taxa de scont este fixată de către BNR, constituind atât o pârghie a politicii de credit, cât și un instrument de influențare a activității economice generale.

Rescontul este mărimea procentuală a dobânzii reținută de BNR în calitate de bancă centrală la operațiunile ce intervin între aceasta și organizațiile cooperatiste, care solicită credite pe seama efectelor de comerț neajunse la scadență și aflate în portofoliul propriu.

Rescontarea este o operațiune d transmitere a titlurilor de credit între organizațiile cooperatiste și BNR.

Similare rescontului sunt operațiunile de lombardare care sunt operațiuni de împrumut pe garanții de efecte publice ( obligațiuni și bonuri de tezaur ) , operațiuni prin care organizațiile cooperatiste de depozit obțin de la banca de emisiune resurse pe termen scurt, valorificându-și astfel portofoliul său de gârtii de valoare.

Rescontarea și lombardarea sunt operațiuni de recreditare efectuate pentru :

echilibrarea organizațiilor cooperatiste

asigurarea operativă a acoperirii necesităților de credite prin atragerea surselor dispersate din economie.

Trebuie menționat că acest proces de recreditare este condiționat de garanțiile pe care le oferă creanțele și de caracteristicile acestor garanții. Astfel , există creanțe negociabile, respectiv care pot fi tranzacționate și creanțe care nu pot face obiectul operațiunilor de vânzare cumpărare. Datorită acestor caracteristici pot fi recreditate doar o mică parte din creanțe și anume acelea care sunt acceptate de banca centrală și sunt agreate la scontare.

În efectuarea operațiunilor de recreditare, cooperativele de credit îmbină sistemul prețurilor fixe ( prin recreditare ) cu sistemul prețurilor libere ( tranzacționate pe piața monetară sub forma operațiunilor Open- Market ).

3.Capitalul propriu și fondurile de rezervă

Capitalul propriu și fondurile de rezervă au un aport relativ redus în formarea resurselor de creditare ale cooperativelor de credit. În practica internațională acestea se formează prin subscrierea și vărsarea de părți sociale.

Pasivele cooperativelor de credit ( resursele de finanțare ) mai pot fi clasificate :

resurse proprii ( fonduri proprii )

resurse atrase ( depozite, certificate de depozit )

Principalele posturi de pasiv a cooperativelor de credit sunt :

Disponibilități și depozite clienți ( persoane fizice și juridice )

Depozite publice;

Certificate de depozit;

Depozite și împrumuturi intercooperatiste ( pasive intercooperatiste );

Refinanțare BNR și de la Casa Centrală;

Fonduri proprii;

Sume în tranzit;

Operațiuni cu titluri de stat.

I. Disponibilități și depozite ale clienților persoane fizice și juridice

Depozitele clienților sunt sume depuse spre fructificare la cooperativele de credit de către clienții comerciali, persoane fizice și juridice.

Depozitele clienților reprezintă principala resursă a cooperativelor de credit și cuprind :

depozite la vedere

depozite la termen

Depozitele la vedere sunt acele sume depuse aparținând persoanelor fizice și juridice, care pot fi desființate oricând. Ele constau în soldurile conturilor disponibilități ale persoanelor fizice și juridice, acreditate, ordine de plată, CEC-urilor cu limită de sumă etc.

Principalele caracteristici ale acestor tipuri de depozit sunt :

au un grad mare de elesticitate – depunătorii pot dispune în orice moment de utilizarea lor pentru plățile în cont sau retrageri din cont

utilizarea sumelor se face cu prudență, în limitele soldului minim permanent.

Evoluția disponibilităților din depozite la vedere se caracterizează printr-o mare varietate a sumei soldurilor, existând însă un sold mediu permanent acre exprimă posibilitățile de fructificare a depozitelor de către cooperativa de credit, prin folosirea lor ca resursă de creditare.

Depozitele la vedere reprezintă o resursă constantă a cooperativelor de credit, utilizarea lor necesitând o prudență maximă , datorată tocmai caracteristicii lor esențiale că pot fi desființate oricând.

Depozitele la vedere pot fi clasificate în :

– conturi curente

– conturi de depozit

Conturile curente.

Acestea sunt o formă specială de servire de către cooperativele de credit a titularilor de cont, prin care agenții economici și persoanele particulare își desfășoară operațiunile de caserie. Principalele intrări/ieșiri în conturile curente se face prin CEC viramente, ordine de plată. Datorită caracterului lor foarte elestic, la conturile curente se bonifică dobănzi foarte mici.

Conturile de depozit

Acestea asigură titularilor de cont, persoane fizice sau juridice, fructificarea unor economii pe termen mai îndelungat. Există în cazul acestora restricții cu privire la retrageri ( de exemplu anunțarea cu cel puțin 7 zile înainte a retragerii pentru depozitele cu preaviz )

Depozitele la vedere ale persoanelor juridice se găsesc sub forma disponibilităților ăn cont curent ale acestora.

Depozitele la termen sunt sume de bani , aparținând persoanelor fizice și juridice, depuse cu scadență fixă ( 1, 3, 6, 9, 12 luni și peste ) sau care pot fi lichidate cu preaviz. Depozitele la termen ceează o bază sigură de fructificare în procesul de creditare.

Depozitele la termen se constituie sub 2 forme:

conturi de economii simple, care asigură regularitate în procesul de economisire.

conturi de depozit de investiții. Aceste conturi de depozit la termen sunt constituite cu scadență de la o lună la un an și în conformitate cu practica internațională sunt atrase de cooperativele de credit în condiții negociate pentru fiecare caz în parte .

II. Depozitele publice în lei sunt formate din disponibilități și din sumele depuse la termen, de diverse instituții de stat.

În condițiile volatilității piețelor financiare , a dezvoltării și diversificării acestora, problema asigurării depozitelor organizațiilor cooperatiste este esențială.

Cooperativele de credit sunt supuse riscului de lichiditate, dar totodată trebuie să facă față și problemelor de imgine.Prin risc și lichiditate înțelegem posibilitatea ca o cooperativă de credit să nu-și poată onora la un moment dat solicitările de plăți.

O parte din organizațiile cooperatiste nu realizează o corelare între scadențele pasivelor și cele ale activelor , astfel scadența medie a activelor ( plasamente ) este mai mare decât cea a pasivelor ( resurselor ).

În condițiile existenței unei curbe ascendente a dobânzilor , cooperativele de credit tind sa-și asume riscul implicat din acest gen de operațiuni pentru a obține un profit mai mare.

Pentru a face față problemelor riscului de lichiditate, în România există fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar , persoană juridică de drept public.

Organizarea și funcționarea fondului este stabilit prin statut propriu, aprobat de către BNR.

Scopul fondului este de a garanta rambursarea depozitelor constituite la organizațiile cooperatiste de credit, de către deponenți, persoane fizice. În acest sens legea de înființare a fondului , stabilește următoarele:

organizațiile cooperatiste de credit participante și categoriile de depozite garantate

nivelul garantării depozitelor

resursele financiare și îndatorarea fondului

regimul conturilor bancare și utilizarea resurselor fondului

plata depozitelor garantate

administrarea fondului.

Organizatiile cooperatiste de credit autorizate să accepte depozite de la persoane fizice, sunt obligate să participe la constituirea resurselor financiare ale fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

III. Certificatele de depozit sunt definite ca fiind titluri de credit pe termen, emise de cooperativa de credit, care atestă depunerea unei sume de bani de către o persoană fizică sau juridică la cooperativa de credit respectivă, pe baza cărora suma poate fi încasată la scadența sau înaănte de termen.

Certificatele de depozit sunt emise pentru sumele depozitate de către o persoană fizică sau juridică la cooperativa de credit pe termen , pentru care aceasta bonifică o dobândă fixă pe toată durata depozitului .

Certificatele de depozit emise de cooperativa de credit au diverse valori nominale și constituie titluri de credit la purtător cu parolă.

Certificatele de depozit sunt formulare cu regim special, înseriate, numerotate, astfel încât fiecare certificat să poată fi identificat după seria și numărul înscris pe acesta și pe cotorul carnetului.

Certificatele de depozit pot fi vândute de către cooperativa de credit persoanelor fizice sau juridice la cereera acestora. Prețul de vânzare este egal cu valoarea nominală înscrisă pe certificatele de depozit. Parola este formată din cel mult 3 cuvinte.

La expirarea scadenței , cooperativa de credit răscumpără la prezentare certificatele de depozit, achitând contravaloarea acestora și dobânda aferentă. Prin aceste certificate, cooperativa de credit mobilizează fonduri , oferind în plasament pe termen scurt. Certificatele de depozit sunt negociabile , ușor transformabile în lei și purtătoare de dobândă.

IV. Depozitele intercooperatiste ( pasive intercooperatiste )

Pasivele intercooperatiste reprezintă soldurile conturilor de disponibilități ale altor instituții de credit deschise la cooperativa de credit ( conturile loro ).Ele au termene cuprinse între o zi și 3 luni.

V. Refinanțarea BNR.

Creditele de refinanțare se acordă doar casei centrale a cooperativelor de credit și centralelor băncilor comerciale în conformitate cu prevederile Regulamentului BNR nr.1/30.03.2000 privind operațiunile de piață monetară efectuate de BNR și facilitățile de creditare și de depozit acordate de către aceasta băncilor.

CAP.2. PARTICULARITĂȚI ALE CONTABILITĂȚII

INSTITUȚIILOR DE CREDIT

( COOPERATIVELOR DE CREDIT )

Activitatea de primire a fondurilor de la public impune o responsabilitate cu totul specifică cooperativelor de credit și anume de a fi în măsură ca în orice moment să înapoieze fondurile primite , cu alte cuvinte cooperativele de credit trebuie să fie solvabile, adică să dispună de lichiditățile necesare.

Contabilitatea cooperativelor de credit prezintă unele particularități care țin de responsabilitatea profesiunii, natura operațiunilor și scopul informațiilor oferite.

Într-o cooperativă de credit orice operațiune se traduce în majoritatea cazurilor printr-un angajament sau flux financiar care trebuie contabilizat.

Masa operațiunilor contabile tratate zilnic este destul de mare și în relație directă cu volumul de activitate, iar numărul înregistrărilor contabile reprezintă organizarea contabilității și trebuie avut în vedere:

– O descentralizare a funcției contabile în care actul contabil va fi realizat la locul unde se tratează operațiunea și nu într-un serviciu specializat cum se întamplă la celelalte societăți comerciale.

– Apelarea masivă la informatică pentru crearea facilității prelucrării masei de operațiuni, plecându-se de la schemele prestabilite, în care înregistrarea contabilă este parte integrantă a lanțului de tratare a unei operațiuni. Definirea schemelor contabile ce sunt integrate în aplicații informatice, condiționează calitatea și fiabilitatea.

– O centralizare a tratării contabile în cadrul sistemului informatic pentru ca informațiile obținute să conducă la îndeplinirea sarcinilor contabilității în conformitate cu normele legale (înregistrare cronologică și sistematică, stabilirea totalului sumelor debitoare și creditoare, precum și a soldului final al fiecărui cont ; întocmirea balanței de verificare ; stabilirea patrimoniului ; stabilirea veniturilor , cheltuielilor și rezultatului financiar, întocmirea bilanțului contabil ; furnizarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la situația patrimonială și rezultatele obținute ) obligatorii pentru toate societățile , precum și cele particulare, cooperativelor de credit de a permite autorității de control din cadrul Casei Centrale și B.N.R. să-și exercite misiunea de supraveghere prin intermediul indicatorilor de prudență.

2.1. FUNCȚIILE CONTABILITĂȚII

Funcția contabilă trebuie să reuneasca o varietate de competențe din acestea cele mai importante ar fi:

Competențele fiscale au ca scop optimizarea si stăpânirea modului de determinare a rezultatului fiscal la care trebuie să se adauge o bună cunoaștere a activității cooperativelor de credit si fiscalității ce se aplică acesteia.

Competențele în tehnici specifice activității care urmăresc ca orice operațiune să fie integrată în aplicații, ceea ce presupune cunoașterea prealabilă a operațiunilor pentru definirea schemelor de integrare.

Competențele în informatică presupun cunoștințe pentru a fi apți de dialog cu specialiștii în vederea exprimării nevoilor și a putea utiliza tehnica informatică din dotare.

Cunoașterea reglementărilor specifice activității desfășurate. Stăpânirea reglementărilor contabile și de prudență sunt prioritare în activitatea cooperativelor de credit al căror impact asupra activității si rentabilității este semnificativ.

În organizarea unui serviciu contabil se va urmări existența următoarelor funcții de mare importanță:

Funcția de producție – asigură producerea informațiilor necesare desfășurării activității și întocmirea situațiilor periodice precum: conturi anuale, situații de gestiune, indicatori de prudență, studii si analize repetitive. Această funcție va fi din ce în ce mai automatizată prin noile sisteme informatice.

Funcția de control – este o funcție tradițională de verificare în mod sistematic sau selectiv a conturilor, urmare a unei analize de verosimilitate sau de coerență.

Informatizarea contabilității din ce in ce mai răspândită pe lângă avantajele care le aduce, comportă și riscul de pierdere a PISTEI DE AUDIT.

Pista de audit este un ansamblu de proceduri ce permit reconstituirea operațiunilor în ordine cronologică, justificarea tuturor informațiilor printr-un document de origine de la care este posibil să se urce pe un drum neîntrerupt până la documentul de sinteză și reciproc, să se explice evoluția soldurilor de la o închidere la alta prin păstrarea mișcărilor ce au efectuat posturile contabile.

Exercitarea vigilenței în păstrarea funcției de control atunci când se pun în practică noi aplicații informatice pentru a ne asigura că ansamblul de proceduri caracteristice pistei de audit au fost luate în considerare.

De asemenea, trebuie avut în vedere atunci când se definesc scheme ce sunt integrate într-o aplicație, să ne asigure punerea lor în conformitate cu reglementările contabile.

Funcția de studiu – această funcție presupune ca noile texte cu reglementări contabile și fiscale să îmbrace o formă accesibilă și a se recunoaște consecințele lor la nivelul cooperativei de credit.

De asemenea, această funcție mai presupune să se elaboreze documentarul care să descrie organizarea și procedurile contabile, să se definească schemele contabile și integrarea lor în aplicațiile informatice, precum și efectuarea de analize sau studii sistematice sau selective.

CONTABILITATEA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE

ÎN SISTEMUL COOPERATIST

Până la data de 31.12.2002 cooperativele de credit aplică planul de conturi conform H.G.704/1993.

Clienții sunt persoane juridice sau fizice asupra cărora unitatea patrimonială are drepturi de creanță, având la bază contractele încheiate.

Creanțele în devize se înregistrează in contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operațiunilor.

Diferențele de curs valutar, între data înregistrării lor și data încasării lor, se înregistrează ca și venituri sau cheltuieli financiare, după cum diferențele sunt favorabile sau nefavorabile.

În ceea ce privește valoarea de bilanț, creanțele vor figura la valoarea lor din contabilitate, adică la valoarea lor nominală, însă aplicând principiul prudenței, se va constitui un provizion pentru deprecierea creanțelor – clienți ( cont 491 ) în situația în care se prevede o pierdere posibilă.

Stingerea cranțelor față de clienți se face prin încasarea contravalorii acestora pe baza decontărilor cu numerar, fără numerar sau prin efecte comerciale. Stingerea creanțelor mai poate avea loc prin prescripție sau ca urmare a trecerii lor la clienți incerți sau litigioși.

Conturile folosite de cooperativa de credit sunt :

contul 4111.01 “ Împrumuturi curente acordate membrilor cooperatori “, este un cont de activ, în care se înregistrează împrumuturile acordate membrilor cooperatori. Soldul acestui cont reprezintă împrumuturile curente acordate membrilor cooperatori și neajunse la scadență.

2.3. CONTABILITATEA OPERAȚIILOR

SPECIFICE COOPERATIVELOR DE CREDIT

2.3.1. SISTEMUL ORGANIZAȚIILOR COOPERATISTE DE CREDIT

Începând cu data de 01.01.2003 cooperativele de credit aplică același sistem contabil cu cel al băncilor dar cu unele operații specifice.

Organizațiile cooperatiste de credit sunt asociații autonome, apolitice și neguvernamentale, al căror scop principal este desfășurarea activității bancare în vederea întrajutorării membrilor lor.

Organizațiile cooperatiste de credit desfășoară activitate bancară în conformitate cu O.U.G. nr. 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit aprobată și modificată prin Legea nr. 200/2002 și cu respectarea principiilor Legii nr. 58/1998, a reglementărilor emise de Banca Națională a României în aplicarea acestora și a celorlalte reglementări legale aplicabile.Activitatea bancară în cadrul unei rețele cooperatiste de credit se desfășoară preponderent și cu prioritate cu și pentru membrii cooperatori și organizațiile cooperatiste de credit din rețea.

Rețeaua cooperatistă de credit reprezintă ansamblul format dintr-o casă centrală și din cooperativele de credit afiliate la aceasta.

Casa centrală a cooperativelor de credit este instituția de credit constituită prin asocierea de cooperative de credit, în scopul gestionării intereselor lor comune, urmăririi centralizate a respectării dispozițiilor legale, a reglementărilor proprii, aplicabile tuturor cooperativelor de credit afiliate, prin exercitarea supravegherii, pe baze individuale, a controlului administrativ, tehnic și financiar asupra organizării și funcționării acestora.

Cooperativa de credit este instituția de credit constituită ca o asociație autonomă de persoane fizice unite voluntar în scopul îndeplinirii nevoilor și aspirațiilor lor comune de ordin economic, social și cultural, a cărei activitate se desfășoară, cu precădere, pe principiul întrajutorării membrilor cooperatori.

Organizațiile cooperatiste de credit se constituie dintr-un număr variabil de membri cooperatori, respectiv cooperative de credit afiliate, după caz.

Capitalul social al unei organizații cooperatiste de credit este variabil și este format din părți sociale de valoare egală. Este interzisă constituirea de organizații cooperatiste de credit cu capital fix. Părțile sociale ale organizațiilor cooperatiste de credit din aceeași rețea sunt de valoare egală. Valoarea nominală a unei părți sociale va fi stabilită prin actul constitutiv-cadru, dar nu poate fi mai mică de 100.000 lei. Numărul minim de părți sociale care trebuie subscrise și vărsate pentru dobândirea calității de membru cooperator se stabilește prin actul constitutiv-cadru.

Părțile sociale trebuie vărsate integral și în formă bănească, în lei, la momentul subscrierii. Subscrierea părților sociale se va efectua după aprobarea cererii de înscriere în cooperativa de credit.

Fiecare cooperativă de credit este obligată să se afilieze la o casă centrală a cooperativelor de credit.

Cooperativele de credit repartizează anual 50% din profitul net pentru constituirea unei rezerve de întrajutorare, destinată creării condițiilor necesare în vederea reducerii costurilor operațiunilor bancare desfășurate cu membrii cooperatori.

Cooperativele de credit vor cotiza pentru constituirea rezervei mutuale de garantare a casei centrale, potrivit reglementărilor emise de casa centrală în acest scop. Cotizațiile plătite de cooperativele de credit constituie cheltuieli deductibile fiscal.

2.3.2. CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR SPECIFICE ORGANIZAȚIILOR COOPERATISTE DE CREDIT

Organizațiile cooperatiste de credit au obligația de a utiliza planul de conturi pentru societățile bancare începând cu data de 1 ianuarie 2003. Într-o primă etapă vor aplica planul de conturi nearmonizat cu reglementările europene și internaționale, iar în a doua etapă vor retrata situațiile financiare astfel întocmite prin armonizarea acestora cu reglementările europene și internaționale după care vor proceda la aplicarea

Pentru evidențierea în contabilitatea organizațiilor cooperatiste de credit a operațiunilor specifice acestora se vor utiliza conturi specifice a căror prezentare se va efectua în continuare.

2.3.2.1. Contabilitatea operațiunilor efectuate între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

Operațiunile efectuate între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei se referă la:

– operațiuni de cont curent;

– depozite între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei;

– credite și împrumuturi între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei;

– valori de recuperat și alte sume datorate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei;

– creanțe restante și îndoielnice privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei.

Contabilitatea se ține cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I, II și III din grupa 17 "Operațiuni între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei".

A. Contabilitatea operațiunilor de cont curent se realizează prin intermediul conturilor:

171 – Conturi curente

1711 “Cont curent la casa centrală” – Cont curent la casa centrală

1712 “Conturi curente ale cooperativelor de credit afiliate

1717 – Creanțe și datorii atașate

17171 – Creanțe atașate

17172 – Datorii atașate

Conturile prezentate se utilizează astfel:

– la cooperativele de credit conturile 1711 “Cont curent la casa centrală” și 17171 (conturi de activ);

– la casa centrală conturile 1712 “Conturi curente ale cooperativelor de credit afiliate” “Conturi curente ale cooperativelor de credit afiliate” și 17172 (conturi de pasiv).

În continuare vom prezenta numai conturile în care se înregistrează operațiunile de cont curent la nivelul cooperativelor de credit, deoarece conturile de la casa centrală reflectă imaginea în oglindă a acestora, deci o funcțiune inversă.

Contul 1711 “Cont curent la casa centrală” este utilizat pentru înregistrarea disponibilităților bănești aflate în contul curent la casa centrală la care sunt afiliate, precum și a mișcării acestora ca urmare a încasărilor și plăților efectuate. Corespondențele acestui cont sunt identice cu cele ale contului 111 „Cont curent la B.N.R.” pentru operațiunile cu instituțiile de credit din afara rețelei, iar pentru operațiunile între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei intră în corespondență cu conturile din grupa 17 "Operațiuni între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei".

Contul 17171 "Creanțe atașate" înregistrează creanțele din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente disponibilităților bănești aflate în contul curent la casa centrală.

Soldul contului reprezintă creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente disponibilităților bănești aflate în contul curent la casa centrală.

B. Contabilitatea depozitelor între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

Depozitele constituite de cooperativele de credit la casa centrală sunt structurate ca și depozitele interbancare prezentate în capitolul al 2-lea, contabilitatea acestora ținându-se cu următoarele conturi:

173 – Depozite între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

1731 – Depozite la casa centrală

17311 “Depozite la vedere la casa centrală – Depozite la vedere la casa centrală

17312 – Depozite la termen la casa centrală

17313 – Depozite colaterale la casa centrală

17317 – Creanțe atașate

1732 – Depozite ale cooperativelor de credit afiliate

17321 – Depozite la vedere ale cooperativelor de credit afiliate

17322 – Depozite la termen ale cooperativelor de credit afiliate

17323 – Depozite colaterale ale cooperativelor de credit afiliate

17327 – Datorii atașate

Contul 1731 „Depozite la casa centrală” se utilizează de cooperativele de credit, iar contul 1732 „Depozite ale cooperativelor de credit afiliate de către casa centrală”. Prin urmare vom prezenta doar depozitele constituite de cooperativele de credit la casa centrală.

Contul 1731 „Depozite la casa centrală” evidențiază depozitele constituite la casa centrală de către cooperativele de credit afiliate și creanțele din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente depozitelor constituite la casa centrală de către cooperativele de credit afiliate. Este un cont de activ.

Soldul contului reprezintă depozite la vedere, la termen și colaterale, constituite la casa centrală de către cooperativele de credit afiliate, nelichidate și creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente depozitelor constituite la casa centrală de către cooperativele de credit afiliate.

C. Contabilitatea creditelor și împrumuturilor între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

Creditele și împrumuturile reciproce între organizațiile cooperatiste de credit sunt evidențiate de următoarel conturi:

174 – Credite și împrumuturi între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

1741 – Credite acordate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

17411 – Credite de pe o zi pe alta acordate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

17412 – Credite la termen acordate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

17417 – Creanțe atașate

1742 – Împrumuturi primite de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

17421 – Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

17422 – Împrumuturi la termen primite de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

17427 – Datorii atașate

Contul 1741 „Credite acordate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei” reflectă creditele acordate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei, în baza unui contract, pe o perioadă de cel mult o zi lucrătoare, la termen și creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor acordate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei. Este cont de activ.

Soldul contului reprezintă credite de pe o zi pe alta și la termen acordate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei, neajunse la scadență.

Contul 1742 „Împrumuturi primite de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei” evidențiază împrumuturile primite de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei, în baza unui contract, pe o perioadă de cel mult o zi lucrătoare, pe termen mai mare de o zi lucrătoare și datoriile din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor primite de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei. Este un cont de pasiv cu funcție și corespondențe inverse cu cele ale contului prezentat anterior.

Soldul contului reprezintă împrumuturi de pe o zi pe alta și la termen primite de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei și datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor primite de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei.

D. Contabilitatea valorilor de recuperat și altor sume datorate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

Valorile de recuperat și sumele datorate organizațiilor cooperatiste de credit au conținut identic cu operațiunile prezentate la operațiunile interbancare din capitolul al 2-lea.

Contabilitatea valorilor de recuperat și sumelor datorate organizațiilor cooperatiste de credit se ține cu ajutorul conturilor:

176 – Valori de recuperat și alte sume datorate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

1761 – Valori de recuperat de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

17611 “Valori de recuperat” – Valori de recuperat

17617 – Creanțe atașate

1762 – Alte sume datorate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

17621 “Alte sume datorate” – Alte sume datorate

17627 – Datorii atașate

Contul 1761 „Valori de recuperat de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei” înregistrează valorile de recuperat de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei și creanțele din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente valorilor de recuperat de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei. Este un cont de activ care se aseamănă cu contul 161 „Valori de recuperat”.

Contul 1762 „Alte sume datorate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei” reflectă alte sume datorate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei și datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente altor sume datorate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei. Este un cont de pasiv care se asemănă cu contul 162 „Alte sume datorate”.

E. Contabilitatea creanțelor restante și îndoielnice privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

Creanțele restante și îndoielnice privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei au conținut asemănător cu cele privind operațiunile interbancare. Pentru reflectarea lor în contabilitate se folosesc conturile:

178 – Creanțe restante și îndoielnice privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

1781 – Creanțe restante privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

17811 – Creanțe restante

17812 – Dobânzi restante

17817 – Creanțe atașate

1782 – Creanțe îndoielnice privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

17821 – Creanțe îndoielnice

17822 – Dobânzi îndoielnice

17827 – Creanțe atașate

Contul 1781 „Creanțe restante privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei” evidențiază creanțele din depozite constituite, credite acordate și valori de recuperat, nerambursate la scadență de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei, creanțele din dobânzi neîncasate la scadență de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei și creanțele din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente creanțelor și/sau dobânzilor restante privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei. Este un cont de activ.

Soldul contului reprezintă creanțe nerambursate și dobânzi neîncasate la scadență, precum și creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente creanțelor și/sau dobânzilor restante privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei.

Contul 1782 "Creanțe îndoielnice" evidențiază creanțele din depozite constituite, credite acordate și valori de recuperat de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei, trecute în litigiu, creanțele din dobânzi aferente operațiunilor cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei, trecute în litigiu și creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente creanțelor și/sau dobânzilor îndoielnice privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei. Este un cont de activ cu un conținut asemănător cu cel al contului 1781 „Creanțe restante”.

2.3.2.2. Contabilitatea decontărilor între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

Decontările între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei sunt operațiuni în curs de decontare între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei. Contabilitatea se ține cu ajutorul contului 342 "Decontări între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei". Fiind cont de legătură între casa centrală și cooperativele de credit afiliate, aceste organizații cooperatiste de credit pot să utilizeze acest cont în funcție de necesitățile proprii ale acestora. Este un cont bifuncțional.

Soldul creditor sau debitor al contului reprezintă operațiuni în curs de decontare între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei.

2.3.2.3. Contabilitatea rezervelor specifice organizațiilor cooperatiste de credit

Rezervele specifice constituite de cooperativele de credit sunt rezerva de întrajutorare și rezerva mutuală de garantare. Rezervele se constituie din profit și se înregistrează în conturile 515 "Rezerva de întrajutorare", 518 "Rezerva mutuală de garantare". Din simbolizarea acestor conturi se observă că simbolurile coincid cu cele ale conturilor „Rezerve pentru acțiuni proprii” și „Rezerve din conversie”. De remarcat că ultimele sunt utilizate doar în cazuri armonizării la normele europene și internaționale, iar organizațiile cooperatiste de credit nu vor aplica aceste norme, decât după un an de la implementarea planului de conturi a instituțiilor de credit în forma inițială nearmonizată.

A. Contabilitatea rezervei de întrajutorare se ține cu ajutorul contului 515 "Rezerva de întrajutorare" în care se înregistrează rezerva de întrajutorare constituită anual de către cooperativele de credit din profitul net, în cotele și limitele prevăzute de lege, în scopul creării condițiilor necesare în vederea reducerii costurilor operațiunilor bancare desfășurate cu membrii cooperatori. Este un cont de pasiv. Soldul contului reprezintă rezerva de întrajutorare existentă.

B. Contabilitatea rezervei mutuale de garantare

1. La nivelul cooperativelor de credit

Cooperativele de credit cotizează pentru constituirea la nivelul casei centrale a rezervei mutuale de garantare. Evidența acestor sume se ține cu ajutorul contului 6094 "Cheltuieli pentru constituirea rezervei mutuale de garantare a casei centrale" care se debitează prin creditul contului 1711 „Cont curent la casa centrală” valoarea cotizațiilor plătite de către cooperativele de credit pentru constituirea la nivelul casei centrale a rezervei mutuale de garantare.

2. La nivelul casei centrale

Casa centrală colectează sumele cotizate de cooperativele de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, dar și repartizează sume din profitul brut pentru constituirea rezervei. Pentru înregistrarea în contabilitate se folosește contul 518 "Rezerva mutuală de garantare" care se dezvoltă în conturi sintetice de gradul al II-lea astfel:

5181 – Rezerva mutuală de garantare constituită din profitul brut

5182 – Rezerva mutuală de garantare constituită din cotizațiile cooperativelor de credit afiliate

Contul 518 "Rezerva mutuală de garantare" reflectă rezerva mutuală de garantare constituită la nivelul casei centrale din sumele plătite de cooperativele de credit afiliate reprezentând cotizații pentru constituirea acestor rezerve, precum și din sumele repartizate din profitul brut al casei centrale și care sunt utilizate în scopul garantării obligațiilor cooperativelor de credit afiliate. Este un cont de pasiv.

Soldul contului reprezintă rezerva mutuală de garantare existentă.

2.3.2.4. Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor specifice organizațiilor cooperatiste de credit

Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei se ține cu ajutorul conturilor 6016 „Cheltuieli cu operațiunile organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei” și 7016 „Venituri din operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei”

Contul 6016 „Cheltuieli cu operațiunile organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei” se detaliază astfel

60161 – Dobânzi la conturile curente ale cooperativelor de credit afiliate

60162 – Dobânzi la depozitele cooperativelor de credit afiliate

60163 – Dobânzi la împrumuturile de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

60164 – Dobânzi privind alte sume datorate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

60169 – Comisioane

Contul 6016 „Cheltuieli cu operațiunile organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei” reflectă:

– dobânzi și vărsăminte asimilate aferente disponibilităților bănești aflate în conturile curente ale cooperativelor de credit afiliate;

– dobânzi și vărsăminte asimilate aferente depozitelor constituite de organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei;

– dobânzi și vărsăminte asimilate aferente împrumuturilor primite de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei;

– dobânzi și vărsăminte asimilate privind alte sume datorate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei;

– comisioane aferente operațiunilor între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei.

Contul 7016 "Venituri din operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei" se detaliază astfel:

70161 – Dobânzi de la contul curent la casa centrală

70162 – Dobânzi de la depozitele la casa centrală

70163 – Dobânzi de la creditele acordate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

70164 – Dobânzi privind valorile de recuperat de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

70168 – Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

70169 – Comisioane

Contul 7016 "Venituri din operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei" evidențiază:

– dobânzi și vărsăminte asimilate aferente disponibilităților bănești aflate în contul curent la casa centrală;

– dobânzi și vărsăminte asimilate aferente depozitelor constituite la casa centrală;

– dobânzi și vărsăminte asimilate aferente creditelor acordate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei;

– dobânzi și vărsăminte asimilate privind valorile de recuperat de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei;

– dobânzi aferente creanțelor restante și îndoielnice privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei;

– comisioane aferente operațiunilor cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei.

CONTABILITATEA CREDITELOR ACORDATE

DE CĂTRE COOPERATIVELE DE CREDIT ȘI BĂNCI

Contabilitatea creditelor acordate clientelei se ține în funcție de destinația acestora, pe următoarele categorii :

creanțe comerciale

credite de trezorerie

credite pentru export

credite pentru echipament

credite pentru bunuri imobiliare

alte credite acordate clientelei.

Contabilitatea creanțelor comerciale

În conturile de creanțe comerciale se înregistrează creanțele clienților mobilizate de bancă, sub forma operațiunilor de scont comercial și asimilate, factoring și alte creanțe comerciale.

Scontul comercial reprezintă operațiunea prin care în schimbul unui efect de comerț ( cambie, bilet la ordin ), banca pune la dispoziția posesorului creanței, valoarea efectului, mai puțin agio ( taxa de scont și comisioanele aferente ), fără a aștepta scadența efectului respectiv.

Operațiunile asimilate scontului se realizează pe baza biletelor la ordin de mobilizare a creanțelor comerciale, subscrise de client la ordinul băncii.

Factoringul este operațiunea prin care clientul, denumit “ aderent “, transferă proprietatea creanțelor ( facturilor ) sale comerciale băncii, denumită “ factor “, aceasta având obligația, conform contractului încheiat, de a asigura încasarea creanțelor aderentului , asumându-și și riscul de neplată a acestora. Banca, pe baza documentelor primite, plătește valoarea nominală a creanțelor, mai puțin agio, fie imediat, fie la scadența acestora sau la scadența contractuală stabilită cu aderenții.

Contabilitatea se ține cu ajutorul contului 201 Creanțe comerciale care se dezvoltă în următoarele conturi:

2011 – Creanțe comerciale

20111 – Scont și operațiuni asimilate

20112 – Factoring

20119 – Alte creanțe comerciale

2017 – Creanțe atașate

Contul 20111 “ Scont și operațiuni asimilate “ ține evidența operațiunilor de scontare și asimilate, în special operațiuni de scontare a efectelor de comerț sub forma cambiilor și biletelor la ordin privind creanțele comerciale aferente livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii, operațiuni de scontare fără recurs, bilete de mobilizare a creanțelor comerciale subscrise periodic de un client la ordinul băncii .Este un cont de activ.

Soldul contului reprezintă valoarea nominală a efectelor de comerț scontate, nejunse la scadență.

Contul 20112 “ Factoring “ reflectă creanțele comerciale achiziționate în cadrul contractelor de factoring de către bancile care efectuează aceste operațiuni. Este un cont de activ.

Soldul contului reprezintă valoarea nominală a creanțele comerciale achiziționate în cadrul operațiunilor de factoring , nejunse la scadență.

Contul 2017 “ Creanțe atașate “ evidențiază creanțele din dobânzi , calculate și neajunse la scadență. Este un cont de activ.

Soldul contului reprezintă creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente creanțelor comerciale.

Contabilitatea creditelor de trezorerie

Contabilitatea creditelor de trezorerie asigură evidența creditelor acordate clientelei, pe termen scurt, pentru acoperirea necesarului de lichiditați preivind activitatea de exploatare curentă a clientelei:

finanțarea cumpărării sau vânzării de bunuri de consum în rate

credite acordate persoanelor fizice

facilități de trezorerie pentru titularii cărților de plată

deschideri de credite permanente – linii de credit destinate acoperirii cheltuielilor de exploatare, obținerea de mijloace bănești până la încasarea bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate

credite pe bază de linii globale de exploatare

credite pentru finanțarea operațiunilor cu caracter ciclic ( credite de campanie, de stocare de cereale )

avansuri temporare garantate cu certificate de depozit sau alte valori

credite pentru importuri

alte credite de trezorerie

Contabilitatea se realizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul II și III din cadrul contului 202 – Credite de trezorerie

2021 – Credite de trezorerie

20211 – Vânzări în rate

20212 – Credite acordate persoanelor fizice

20213 – Diferențe de rambursat legate de utilizarea cărților de plată

20214 – Utilizări din deschideri de credite permanente

20215 – Credit global de exploatare

20216 – Credite pentru finanțarea stocurilor

20217 – Credite garantate cu valori financiare

20218 – Credite acordate importatorilor

20212 – Alte credite de trezorerie

2021 – Creanțe atașate

Contul 2021 “ Credite de trezorerie “ ține evidența creditelor destinate asigurării nevoilor de trezorerie ale agenților economici și persoanelor fizice și care completează sau înlocuiesc alte tipuri de finanțare mai speciale ( finanțarea cumpărării sau vânzării de bunuri de consum de folosință îndelungată, credite acordate persoanelor fizice, facilități de trezorerie acordate titularilor cărților de plată, linie de credit, creditele acordate clientelei pentru finanțarea operațiunilor având un caracter ciclic, creditele acordate clientelei, garantate cu titluri emise de aceeași bancă sau de alte bănci, precum și cu valori financiare în depozit la bancă, creditele pe termen scurt acordate importatorilor, credite acordate curtierilor care operează pe piața internațională și alte credite de trezorerie acordate clientelei.

Contul 2021 “ Credite de trezorerie “ este un cont de activ.

Soldul contului reprezintă credite de trezorerie acordate și neajunse la scadență.

Contul 2027 “ Creanțe atașate“ înregistrează creanțele din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor de trezorerie acordate. Este un cont de activ.

Soldul contului reprezintă creanțe din dobânzi , calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor de trezorerie.

Contabilitatea creditelor pentru export

Contabilitatea creditelor pentru export asigură evidența creditelor acordate clientelei pentru activitatea de export ( credite de mobilizare a creanțelor asupra străinătății, credite furnizor, credite cumpărător sau alte credite pentru export ).

Credite de mobilizare a creanțelor asupra străinătății, se acordă exportatorilor, sub forma plății creanțelor deținute de aceștia asupra clienților străini din momentul efectuării exportului sau prestării serviciului.

Mobilizarea crențelor se efectuează prin scontarea efectelor

trate trase de exportator asupra băncii și acceptate de aceasta (mobilizarea crențelor prin acceptare)

bilete la ordin subscrise de exportator la ordinul băncii și eventual avizate de aceasta mobilizarea crențelor prin aval ).

Creditele furnizor se acordă exportatorilor rezidenți, de regulă pe termen mediu sau lung , prin scontarea cambiilor trase de furnizorul exportator asupra clientului importator sau de bilete la ordin subscrise de clientul importator.

Creditele cumpărător se acordă , pe termen mediu sau lung, direct importatorilor nerezidenți , alții decât băncile. Aceste credite, de regulă , fac obiectul unei garanții date de stat.

Contabilitatea se ține cu ajutorul contului 203 Credite pentru export dezvoltat astfel:

2031 – Credite pentru export

– 20311 – Credite garantate cu creanțe asupra străinătății

– 20312 – Credite furnizori

– 20313 – Credite comerciale acordate nerezidenților

– 20319 – Alte credite pentru export

2037 – Creanțe atașate

Contul 2031 “ Credite pentru export“ este un cont de activ și înregistrează creditele acordate clienților pentru acoperirea nevoilor determinate de operațiuni de export de bunuri sau servicii, astfel :

creditele acordate exportatorilor pentru desfășurarea coreaspunzătoare a activității curente, în situațiile în care aceștia au acordat clienților lor străini facilități în ceea ce privește termenele de plată. Acordarea acestor credite se face, în special, prin scontarea efectelor de comerț aferente creanțelor exportatorului asupra străinătății , respectiv a cambiilor trase de exportator asupra băncii și acceptate de aceasta, precum și a biletelor la ordin subscrise de exportator la ordinul băncii

creditele acordate exportatorilor rezidenți pentru exportul de bunuri și servicii. Acordarea acestor credite se face, în special, prin scontarea cambiilor trase de furnizorul exportator asupra clientului importator sau a biletelor la ordin emise de clientul importator

creditele acordate direct agenților economici nerezidenți cumpărători, s’altii decât băncile, pentru a plăti exportatorii români care sunt clienți ai băncii care a acordat creditele

creditele acordate având ca destineție finanțarea necesităților curente sau excepționale ocazionate de activitatea de export ( avansuri în devize acordate exportatorilor, credite pentru finanțarea realizării producției destinate exportului, credite de prospectare și pentru finanțarea stocărilor în străinătate, credite acordate pentru perioada de pâna la încasarea despăgubirilor de la societățile de asigurare )

Principalele corespondențe ale acestui cont sunt asemănătoare cu cele ale contului 2021 Credite de trezorerie.

Contul 2037 “ Creanțe atașate “ este un cont de activ care evidențiază creanțele din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor pentru export. Funcțiunea contului este identică cu cea a contului 2027 Creanțe atașate.

Contabilitatea creditelor pentru echipament

Contabilitatea creditelor pentru echipament asigură evidența creditelor acordate, de regulă, pe termen mediu sau lung, pentru finanțarea investitiilor productive efectuate de clienți (achiziții, construcții sau amenajări de imobilizări corporale de uz profesional, achiziții de imobilizări necorporale ).

În această categorie de credite se cuprind și creditele acordate agricultorilor pentru investiții productive, inclusiv creditele cu dobândă subvenționată de stat.

Evidența contabilă se asigură cu ajutorul contului 204 Credite pentru echipament, cont de activ, detaliat în două conturi sintetice de gradul II.

2041 – Credite pentru echipament

2047 – Creanțe atașate

Conținutul și corespondențele acestor conturi sunt asemănătoare cu a celorlalte conturi prezentate anterior.

Contabilitatea creditelor pentru bunuri imobiliare

Contabilitatea creditelor pentru bunuri imobiliare asigură evidența creditelor acordate, în general pe termen mediu și lung, pentru achiziții, amenajări sau reparații de bunuri imobiliare cu destinație de locuință, efectuate fie de investitor ( persoane juridice sau fizice ), fie de promotori imobiliari ( persoane juridice specializate ).

Pentru acordarea acestor credite banca solicită garanții ipotecare.

Creditele investitor se acordă direct investitorului, pentru achiziții, amenajări sau reparații de bunuri imobiliare cu destinație de locuință.

Creditele promotor se acordă promotorilor imobiliari de construcții de locuințe (agenți economici specializați având ca obiect de activitate construcția și vânzarea de locuințe), pentru: cumpărarea terenurilor, demararea construcțiilor, efectuarea lucrărilor de construcții, finanțarea locuințelor construite aflate ân așteptarea vânzării.

Contabilitatea se ține cu ajutorul contului 205 – Credite pentru bunuri imobiliare dezvoltat astfel :

2051 – Credite investitori

2052 – Credite promotori

2051 – Creanțe atașate

Conturile 2051 “Credite investitori“, 2052 “Credite promotori“ și 2057 “Creanțe atașate“ sunt conturi de activ și au corespondențe similare cu cele ale conturilor prezentate.

Contabilitatea altor credite acordate clientelei

În categoria “Alte credite acordate clientelei“, se evidențiază creditele pe termen mijlociu și lung, care nu pot fi încadrate în categoriile de credite anterioare.

Contabilitatea se realizează cu ajutorul contului 206 – Alte credite acordate clientelei detaliat pe conturi sintetice de gradul II.

2061 – Alte credite acordate clientelei

2067 – Creanțe atașate

Contul 206 “Alte credite acordate clientelei“ este un cont de activ cu conținut identic cu celelalte conturi din grupa 20.

CAP.3. OPERAȚIUNI DE CREDITARE

3.1. CARACTERISTICILE OPERAȚIUNII DE CREDITARE

Conform O.U.G. nr.97/2000 și normele CREDITCOOP cooperativele de credit pot acorda credite membrilor cooperatori din raza de activitate și persoanelor juridice în limita sumelor de care dispun și a prevederilor actelor normative menționate mai sus.

Creditele acordate clienților sunt din categoria creditelor pentru trezorerie și au ca sursă de finanțare fondurile proprii ale cooperativelor de credit și sursele atrase de acestea.

Operațiunea de creditare reprezintă operațiunea prin care o cooperativă de credit pune la dispoziția membrilor cooperatori și altor persoane juridice anumite sume în scopul satisfacerii necesarului de fonduri de care aceștia au nevoie la un moment dat.

Operațiunile de creditare efectuate au la bază prudența ca principiu fundamental de politică de creditare ce caracterizează întreaga activitate, precum și mai multe principii generale, printre care: credibilitatea, analiza diagnostic a potențialului financiar al persoanelor fizice și juridice, solvabilitatea clienților, destinația creditelor acordate.

Creditele acordate pot fi de trei feluri: pe termen scurt, mediu sau lung.

În funcție de destinația lor acestea pot fi : creanțe comerciale, credite de trezorerie (în această categorie intră majoritatea creditelor acordate de cooperativele de credit membrilor cooperatori ), credite pentru export, credite pentru echipament, credite pentru bunuri imobiliare, alte credite acordate clientelei.

Conturile de credite sunt conturi cu funcție contabilă de active. Ele se debitează cu contravaloarea creditelor acordate clientelei și se creditează cu rambursarea acestora sau prin trecerea la restanță a creditelor neperformante. Soldul conturilor de credite este întotdeauna debitor și reprezintă creditele rămase de rambursat de către debitor.

Operațiunea de creditare reprezintă actul prin care banca pune la dispoziție sau se obligă să pună să pună la dispoziție clienților, fondurile solicitate sau își ia angajament prin semnătură, de natura avalului, cauțiunii sau garanției în favoarea acestora. Sunt asimilate operațiunilor de creditare, operațiunile de leasing și toate operațiunile de locație însoțite de opțiunea de cumpărare.

Se disting două forme de creditare:

punerea la dispoziție a fondurilor, operațiuni care se înregistrează în conturile bilanțiere

angajamentul de a pune la dispoziție fonduri și angajamente prin semnătură, operațiuni care figurează în conturi în afara bilanțului.

Contabilitatea creditelor acordate clientelei evidențiază ansamblul creanțelor deținute de bancă asupra agenților economici, alții decât băncile, cu excepția creanțelor materializate printr-un titlu.

Pricipalele caracteristici ale operațiunilor de creditare sunt următoarele :

creditul global sau specific poate fi acordat, de regulă, sub forma unui credit global de exploatare sau pentru finanțarea unor necesități specifice cum sunt procurarea de echipamente, stocuri etc.

Credite acordate sub forma unei autorizări sau unui avans la termen fix.

Creditele acordate printr-un avans la termen fix se materializează în :

efecte de comerț, în general bilete la ordin , subscrise de clientelă în favoarea băncii sale, care le scontează

ordine de plată cu scadențe prestabilite, întocmite de agenții economici sau de persoane fizice, pe baza cărora, la datele convenite, se vor debita conturile acestora. Această formulă de creditare este folosită , de exemplu , pentru creditele acordate persoanelor fizice sau pentru vânzări în rate.

3.2. ETAPELE PARCURSE PENTRU ACORDAREA CREDITULUI

Acordarea unui credit presupune înaintarea unei documentații care stă la baza unei convenții intervenite între bancă și persoana ce solicită creditul, documentație ce cuprinde:

situații financiare curente ale solicitantului de credit și ale oricărui garant al acestuia, inclusiv proiecția fluxurilor financiare pentru perioada de rambursare a creditului și de plată a dobânzilor

o descriere a modalităților de garantare pentru plata integrală a datoriei și, după caz, o evaluare a bunurilor ce fac obiectul garanției

o descriere a condițiilor creditului , cuprinzând valoarea creditului, rata dobânzii, graficul de rambursare și obiectivul debitorului sau scopul pentru care a solicitat creditul

semnătura fiecarei persoane care a autorizat creditul în numele băncii

Pentru obținerea de credite, solicitanții persoane juridice prezintă băncii cererea de credit la care vor fi anexate :

documentația care atestă constituirea legală a societății

acordul dat organului de conducere al societății, abilitat prin documentele de constituire a acesteia să reprezinte societatea în angajarea de împrumuturi ăn numele său

situația evolutivă a patrimoniului și a principalilor indicatori de rezultate financiare pe ultimul an

ultimul bilanț contabil anual, contul de profit și pierderi și ultima balanță contabilă de verificare însoțită de dovada depunerii la Direcția Generală a Finațelor Publice

bugetul de venituri și cheltuieli pe anul în curs

documentația tehnico-economică și studiul de fezabilitate

lista bunurilor materiale care costituie garanții asiguratorii pentru bancă

alte documente

Pentru obținerea de credite, solicitanții persoane fizice, prezintă băncii cererea de credit, adeverină de venit, doi sau mai mulți giranți, alte garanții.

Pentru persoanele juridice, pe baza cererii de credite și a documentației înaintate, se analizează bonitatea clientului prin calculul indicatorilor de lichiditate, solvabilitate, rentabilitate, grad de îndatorare precum și evaluarea riscului creditului, prin analiza serviciului datoriei, a capacității agentului economic de a rambursa la scadență și de a plăti dobânzile la termenele stabilite.

Rezultatul analizei și verificărilor efectuate se înscrie de inspector într-un referat de analiză a creditului din care trebuie să rezulte:

situația economico-financiară a solicitantului

situația garanțiilor

posibilitatea împrumutatului de a realiza veniturile estimate și de a rambursa creditul

perioada de creditare

dobânda creditului de gestiune

propunerea de respingere a creditului și restituire a documentației sau trecerea la negocierea creditului

Referatul de analiză însușit de șeful serviciului de credite este înaintat directorului băncii care decide admiterea sau neadmiterea negocierii creditului, motivele neadmiterii precum și termenul de finanțare a negocierii.

Pentru negocierea și încheierea contractului de împrumut, sub rezerva aprobării de către Comitetul de Conducere al băncii asupra clauzelor din contractul de împrumut, persoanele specializate din cadrul băncii convin cu solicitanții de credite asupra : volumului creditului, destinației creditului, a modului de acordare a creditelor, a termenelor de efectuare a plăților, a nivelului dobânzii, a comisionului de neutilizare a creditului, a garanțiilor precum și a termenelor de rambursare a creditelor.

După negocierea volumului de credite și a condițiilor de acordare, se întocmește contractul de împrumut , contract ce este semnat de solicitantul de credit și mai apoi este înaintat spre avizare juristului băncii.

Contractul de credit bancar se definește ca o convenție unilaterală și intuitu personae prin care o bancă se obligă în schimbul unei remunerații să pună la dispoziția unei persoane fizice sau juridice fonduri bănești pe un anumit termen și în cuantum determinat sau să își asume, în interesul unei persoane , un angajament bănesc prin scrisori de garanție.

Contractul de credit este înaintat spre avizare Comitetului de credite și risc, după care se supune aprobării, însoțit fiind de documentația aferentă, Comitetului de Conducere al băncii.

3.3. CONTABILITATEA OPERAȚIILOR DE ACORDARE

A CREDITELOR

– Înregistrarea angajamentului de acordare a creditului

– pentru creditele acordate membrilor cooperatori

90390.01 = 999

Angajamente de plată Contrapartida

în favoarea membrilor

cooperatori

– pentru creditele acordate persoanelor juridice

90390.02 = 999

Angajamente de plata Contrapartida

în favoarea persoanelor

juridice

– Înregistrarea acordării creditului

– pentru membrii cooperatori

20212 = 25111.01

Credite acordate

persoanelor fizice –

membri cooperatori

– pentru persoane juridice

20219 = 25111.02

Alte credite de

trezorerie

persoane juridice

Concomitent cu operațiunile de înregistrare a acordării creditului se înregistrează diminuarea angajamentului de acordare și se efectuează înregistrarea :

– pentru membri cooperatori

999 = 90390.01

– pentru persoane juridice

999 = 90390.02

– Înregistrarea utilizării creditului acordat prin virarea de sume către terți beneficiari cu conturi la alte instituții de credit

% = 17621.01

25111.01

25111.02

și

17621.01 = 1711

– Virări de sume către beneficiari cu contul deschis la aceeași cooperativă de credit

% = 25111.01 ; 02

25111.01

25111.02

– retrageri de sume în numerar pentru plata unor obligații ce fac obiectul creditului

% = 1011

25111.01

25111.02

– încasarea comisioanelor pentru operațiuni

% = 70290.03

25111.01 Comisioane pentru operațiuni cu clientela

25111.02

– încasarea comisioanelor pentru risc de credit

% = 70290.04

25111.01 Comisioane pentru risc de credit

25111.02

– încasarea fondului social aferent creditului acordat

25111.01 = 25336.01

Depozite colaterale fond social

membri cooperatori

– Înregistrarea dobânzii calculate aferente creditelor acordate la scadență și la sfârșitul fiecărei luni

– pentru creditele acordate membrilor cooperatori

20272 = 70213.01

Creanțe atasate pentru Dobânzi de la alte credite

credite acordate acordate membrilor cooperatori

persoanelor fizic

– pentru creditele acordate persoanelor juridice

20279 = 70213.02

Creanțe atașate pentru Dobânzi de la alte credite

alte credite acordate acordate persoanelor juridice

persoanelor juridice

– Înregistrarea încasarii dobânzii la scadență

– pentru membrii cooperatori

25111.01 = 20279

– pentru persoane juridice

25111.02 = 20279

– Înregistrarea încasării ratelor scadente

– pentru creditele acordate membrilor cooperatori

25111.01 = 20212

– pentru credite acordate persoanelor juridice

25111.02 = 20219

Cooperativele de credit mai pot acorda credite din surse guvernamentale anumitor categorii de clienți nominalizați în actele normative ce reglementează acordarea acestor credite. Evidențierea acestor credite se face cu ajutorul contului 20610 “ Alte credite acordate clientelei”.

Înregistrările contabile aferente operațiunilor de acordare și derulare a acestor tipuri de credite sunt:

– Înregistrarea primirii sursei de finanțare de către cooperativele de credit

1711 = 35660.09

Alți creditori diverși

(Analitic instituția guvernamentală)

– Înregistrarea dobânzii aferente sursei primite

649 = 35676

Alte cheltuieli diverse Datorii atașate

de exploatare distinct

– Înregistrarea acordarii creditului

2061 = 25111.01 ; 02

– Înregistrarea utilizării creditului

25111.01 ; 02 = %

1011 pentru plăti în numerar

1711 pentru plăți fără numerar

– Înregistrarea dobânzii calculate aferente creditelor acordate

2067 = 70217

Credite atașate Dobânzi de la alte credite

acordate clientelei

– Înregistrarea încasării ratelor si dobânzilor scadente la creditele acordate

25111.01 ; 02 = %

2061 rate scadente

2067 dobanda scadenta

– Înregistrarea rambursării surselor primite și a dobânzilor aferente de către cooperative

% = 1711

35660.09 sursa

35676 dobânda

3.4. OPERAȚIUNILE PRIVIND CREANȚELE RESTANTE ȘI ÎNDOIELNICE

OPERAȚIUNI PRIVIND CREANȚELE RESTANTE

Creanțele constituind credite și valori de recuperate nerambursate la scadență de către clienții cooperativelor de credit se înregistreaza în conturile “ Creanțe restante”.

Dobânzile aferente creditelor și valorilor de recuperate neîncasate la scadență se înregistrează în conturile “Dobânzi restante”. Dobânzile calculate pentru creanțele restante (de la data înregistrării lor și pâna la încasarea acestora ) se înregistrează in conturile “ Creanțe atașate”.

– Înregistrarea ratelor de credit nerambursate la scadență

– pentru clienți persoane fizice

28112 = 20212

Credite restante

persoane fizice

membri cooperatori

– pentru clienți persoane juridice

28119 = 20219

Credite restante

alte credite din

trezorerie

– Înregistrarea dobânzilor neîncasate la scadentă

– pentru clienți persoane fizice

28112 = 20272

Dobânzi restante

aferente credite

membri cooperatori

– pentru clienți persoane juridice

28129 = 20279

Dobânzi restante

aferente altor credite

de trezorerie

– Înregistrarea dobânzii calculate aferentă creditelor restante la fiecare sfârșit de lună

% = 7028 Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice

28172

Creanțe atașate aferente

membrilor cooperatori

28179

Creanțe atașate aferente

credite persoane juridice

– Înregistrarea încasării creditelor și dobânzilor restante

– pentru clienți persoane fizice

25111.01 = %

28122 Dobânzi restante

28112 Credite restante

– pentru clienți persoane juridice

25111.02 = %

28129 Dobânzi restante

28119 Credite restante

OPERAȚIUNI PRIVIND CREANȚELE ÎNDOIELNICE

Creanțele și valorile de recuperate precum și dobânzile aferente pentru a căror încasare s-au inițiat proceduri judiciare se încadrează în grupa creanțelor îndoielnice ( litigiu ) și se înregistrează în contabilitate în conturi specifice.

Creditele și valorile de recuperat se înregistrează în conturile “ Creanțe îndoielnice”.

Dobânzile aferente creditelor și valorilor de recuperat se înregistrează în conturile “Dobânzi îndoielnice”.

Dobânzile calculate pentru creditele îndoielnice de la data înregistrării în aceste conturi și până la data încasării sau scoaterii în afara bilanțului se înregistrează la fiecare sfârșit de lună în conturile “ Creanțe atașate “ .

– Înregistrarea trecerii la creanțe îndoielnice la momentul introducerii acțiunii în instanță

– pentru clienți persoane fizice

28212 = %

Credite indoielnice 28122 Credite restante

aferente creditelor 20121 Credite curente

membri cooperatori

– pentru clienți persoane juridice

28219 = %

Credite îndoielnice 28122 Credite restante

alte credite de trezorerie 20121 Credite curente

persoane juridice

– Înregistrarea trecerii la dobânzi îndoielnice la momentul introducerii acțiunii în instanță

– pentru clienți persoane fizice

28222 = %

Dobânzi îndoielnice 28122 Dobânzi restante

aferente creditelor 28172 Creanțe atasate

credite restante 20272 Creanțe atașate creditelor

membri cooperatori curente

– pentru clienți persoane juridice

28229 = %

Dobânzi îndoielnice 28129 Dobânzi restante

aferente altor credite 28179 Creante atasate creditelor restante

20279 Creante atasate creditelor de

trezorerie curente

– Înregistrarea dobânzii calculate pentru creanțe îndoielnice la fiecare sfârșit de lună, la încasare și la scoatere în afara bilanțului

– pentru clienți persoane fizice și juridice

% = 7028 Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice

28272

Creanțe atașate aferente

creditelor pentru membrii

cooperatori

28279

Creanțe atașate aferente

altor credite de trezorerie

– Înregistrarea încasării creditelor și dobânzilor îndoielnice

– pentru clienți persoane fizice

25111.01 = %

28272 Creanțe atasate

28222 Dobânzi îndoielnice

28212 Credite îndoielnice

– pentru clienți persoane juridice

25111.02 = %

28279 Creanțe atasate

28229 Dobânzi îndoielnice

28219 Credite îndoielnice

– Înregistrarea trecerii pe pierderi și scoaterea în afara bilanțului la momentul investirii cu formulă executorie a contractului sau hotărârii judecătorești, precum și cu momentul declanșării procedurii de faliment.

Operațiunile de scoatere în afara bilanțului sunt precedate de constituirea sau regularizarea, după caz, a provizioanelor specifice de risc de credit și dobândă.

– Înregistrări contabile de trecere pe pierderi a creanțelor

– pentru clienți persoane fizice

667 = %

Pierderi din creanțe 28272

nerecuperabile acoperite 28222

cu provizioane 28212

– pentru clienți persoane juridice

667 = %

Pierderi din creanțe 28279

nerecuperabile acoperite 28229

cu provizioane 28219

= Concomitent =

Se efectuează înregistrarea de utilizare a provizioanelor create al căror nivel este egal cu cel al creanțelor existente în sold.

– Înregistrarea utilizării provizioanelor specifice de risc de credit

2911 = 7621

Provizioane specifice Venituri din provizioane

de risc de credit specifice de risc de credit

– Înregistrarea utilizării provizioanelor specifice de risc de dobândă

2912 = 7622

Provizioane specifice Venituri din provizioane

de risc de dobândă specifice de risc de dobândă

= Concomitent =

Se înregistrează creanțele scoase din active în conturile de evidență dinafara bilanțului.

– Înregistrarea creditelor scoase din active și urmărite în continuare ( soldul contului 28219 sau 28121 )

99311 = 999

Credite aferente Contrapartida

contractelor de credit

investite cu formulă

executorie urmărite în continuare

– Înregistrarea dobânzii calculate pentru creditele scoase din active la sfârșitul fiecărei luni

9937 = 999

Creanțe atașate Contrapartida

– Înregistrarea încasării din valorificarea garanțiilor

1011; 1711 = %

25111.01 Persoane fizice

25111.02 Persoane juridice

= Concomitent =

% = 767

25111.01

25111.02

= Concomitent =

Înregistrarea stingerii obligației de plată în conturile din afara bilanțului

9937 = %

Contrapartida 9937 Creanțe atasate

99317 Dobânzi

99311 Credite

CAP.3.5. OPERAȚIUNI PRIVIND PROVIZIOANELE

PENTRU CREANȚELE CLIENTELEI

In conformitate cu Regulamentul B.N.R. nr.5/2002 privind clarificarea creditelor și plasamentelor, constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor de risc de credit și Normele metodologice nr.2/2000 pentru aplicarea acestuia, portofoliul de credite se clasifică la fiecare sfârșit de lună după serviciul datoriei astfel:

Credite cu serviciul datoriei Categoria Coeficient

– maxim 15 zile Standard 0

– între 16-30 zile și nu s-au inițiat

proceduri juridice În observatie 5%

– între 31-60 zile și nu s-au inițiat

proceduri juridice Substandard 20%

– între 61-90 zile și nu s-au inițiat

proceduri juridice Îndoielnice 50%

– minim 91 zile Pierdere 100%

Creditele si dobânzile existente în sold ale clientului se încadrează într-o singură categorie de clasificare pe baza principiului declanșării prin contaminare, respectiv prin luarea în considerare a celei mai slabe din categoriile individuale de clasificare.

Constituirea de provizioane pentru creditele și dobânzile clienților se realizează prin includerea pe cheltuieli a sumei reprezentând nivelul necesarului de provizioane determinat în care baza de calcul a fost ponderată funcție de gradul de risc pentru categoriile de clasificare: în observație, substandard și îndoielnice.

Pentru categoria de clasificare “ pierdere “ nu se face ponderarea funcție de gradul de risc.

Regularizarea provizioanelor se referă la modificarea nivelului existent și se face la fiecare sfârșit de lună prin restabilirea egalității între nivelul existent și cel al necesarului, acest lucru se realizează prin includerea pe cheltuieli a diferenței atunci când nivelul necesarului este mai mare dacât nivelul existent și prin reluarea pe venituri atunci când nivelul necesarului este mai mic decât nivelul existent in sold.

În conformitate cu O.U.G. nr.97/2000 completată , modificată si aprobată prin Legea nr.200/2002, cooperativele pot acorda credite membrilor cooperatori, microintreprinderilor, organizațiilor obștești și de cult, asociațiilor familiale, persoane fizice cu profesii liberale reglementate, cooperativelor care au sediul social și îsi desfășoară activitatea în raza teritorială de operare a cooperativei. De asemenea, pot face plasamente sau depozite la Casa Centrala.

Potrivit Regulamentului nr.5/2000 al B.N.R., clasificarea creditelor și plasamentelor se face prin aplicarea simultană a următoarelor criterii:

– serviciul datoriei

– inițiere de proceduri judiciare

Creditele și plasamentele se clasifică în urmatoarele categorii

– standard

– în observație ( numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar)

– substandard

– îndoielnice

– pierdere

Creditele acordate unui singur debitor și / sau plasamentele constituite la acesta, se încadrează într-o singură categorie de clasificare pe baza principiului daclasării, prin contaminare, respectiv prin luarea în considerare a celei mai slabe dintre categoriile individuale de clasificare.

Corespondența între categoriile de clasificare și criterii este prezentată în tabelele 1 și 2, anexă la regulament astfel:

Tabelul nr.1.Criterii de încadrare pe categorii de clasificare a creditelor , pentru sectorul nebancar

Tabelul nr.2. Criterii de încadrare pe categorii de clasificare a creditelor și plasamentelor, pentru sectorul bancar

Determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credit .

Pentru determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credit aferent unui credit sau plasament, se vor parcurge urmatoarele etape:

1. Încadrarea creditului sau plasamentului în categoriile de risc de credit corespunzătoare prin aplicarea prevederilor art.3 din Normele B.N.R.nr.8/1999 privind limitarea riscului de credit referitoare la încadrarea în categorii de risc de credit a elementelor de activ din bilanț, precum și a celor din afara bilanțului asimilate acestora;

2. Determinarea bazei de calcul pentru provizioanele specifice de risc de credit prin totalizarea sumelor evidențiate în rubricile corespunzătoare gradelor de risc de credit astfel:

– neponderate în funcție de gradul de risc de credit – în cazul unui credit sau plasament clasificat în categoria “ pierdere”;

– ponderat în funcție de gradul de risc de credit – în cazul unui credit sau plasament clasificat în una din categoriile de clasificare;

– în observație, substandard și îndoielnic

3. Aplicarea coeficientului de provizionare asupra bazei de calcul obținute astfel :

Categoria de clasificare Coeficient

– standard 0

– în observație 0,05

– substandard 0,2

– îndoielnic 0,5

– pierdere 1

Exemplificare :

La sfârșitul lunii, în urma sistematizării criteriilor de încadrare a elementelor de activ în categoriile de risc de credit a rezultat

Creditul a fost angajat de o persoana fizica, garantat cu o locuință ( ipotecă ).

Potrivit Normelor B.N.R. nr.8 / 1999 privind limitarea riscului de credit și a anexei nr.1 din Normele Metodologice nr.2/2000 privind aplicarea Regulamentului B.N.R. nr.5/2000 referitor la clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și la constituirea , regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, garanțiile cu ipoteci diminuează expunerea brută cu 50%.

Potrivit categoriilor de clasificare în corespondență cu criteriile, având în vedere că nu au fost inițiate proceduri judiciare, creditul se află în categoria “Standard”, dar aplicând principiul declasării prin contaminare – între creditul și dobânda ( 9.000.000 lei ) se va încadra în categoria “ în observație”.

Astfel expunerea brută în suma de 9.000.000 lei, având în vedere că a fost garantată cu o locuință ( ipotecă), se diminuează ( ajustează ) cu 50%.

50

9.000.000 * ––- = 4.500.000 lei

100

La baza de calcul ajustată prin ponderea funcție de risc se aplică coeficientul de provizioane aferent categoriei de clasificare a creditului rezultând un necesar de provizioane pentru clientul respectiv de 225.000 lei.

5

4.500.000 * –– = 225.000 lei.

100

Constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc.

Constituirea de provizioanelor specifice de risc se referă la crearea acestora și se va realiza prin includerea pe cheltuieli a sumei reprezentând nivelului necesarului de provizioanelor specifice de risc de credit, adică 225.000 lei.

Regularizarea provizioanelor specifice de risc de credit se referă la modificarea nivelului existent al acestora în vederea restabilirii egalității între nivelul existent și cel al necesarului și se va realiza prin includerea pe cheltuieli sau prin reluarea pe venituri a sumei reprezentând diferența dintre nivelul existent în sold al provizioanelor de risc de credit și nivelul necesarului.

Utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit se referă la anularea provizioanelor specifice de risc de credit în cazul realizării riscului de credit și se va realiza prin reluarea pe venituri a sumei reprezentând nivelul existent în sold al provizioanelor specifice de risc de credit aferente creditelor și/sau plasamentelor care se scot în afara bilanțului.

Cooperativele de credit vor constitui și/sau regulariza lunar provizioanele specifice de risc de credit aferente creditelor și plasamentelor evidențiate în sold la finele lunii respective prin includerea pe cheltuieli și/sau prin preluarea pe veniturile lunii pentru care se face raportarea, indiferent de rezultatul financiar al perioadei înregistrat de cooperativă.

Constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit se vor realiza utilizând moneda de exprimare a creditelor și/sau plasamentelor pe care le corectează.

Cooperativele de credit vor proceda la scoaterea în afara bilanțului a tuturor sumelor aferente unui credit sau plasament în următoarelor cazuri:

1.Cel puțin una dintre sumele respective înregistrează un serviciu al datoriei mai mare de 360 zile.

2. S-a investit cu formulă executorie:

– contractul de credit, precum și contractele de garanție dacă este cazul

– hotărârea judecătorească definitivă ce dispune asupra contractului de credit, precum și asupra contractelor de garanție dacă este cazul, sau asupra contractului de plasament

3. S-a declanșat procedura de executare silită a patrimoniului în cazul persoanelor fizice

4. S-a declanșat procedura de reorganizare juridică sau procedura de faliment împotriva debitorului.

Operațiunile de scoatere în afara bilanțului efectuate în cursul lunii ca urmare vor fi precedate, în fiecare caz, de încadrarea sumelor în categoria pierdere.

Sumele vor fi urmărite în continuare până la încasarea lor inclusiv prin executarea garanțiilor.

5. Situația resurselor și plasamentelor

Este o raportare pe baza datelor din evidența contabilă unde elementele de activ și pasiv purtătoare de dobândă sunt grupate în așa fel încât să rezulte o imagine a modului cum sunt administrate resursele și plasametele cooperativei de credit.

Aceste raportări se întocmesc la datele de 7, 15, 23 și ultima zi a lunii și se raportează la B.N.R.pentru întreaga rețea în termen de 3 zile lucrătoare de la datele de raportare.

3.5.1. ÎNREGISTRĂRI CONTABILE PRIVIND CONSTITUIREA PROVIZIOANELOR SPECIFICE DE RISC CONFORM CLASIFICĂRII LOR

6621 = %

Cheltuieli cu provizioane 29110.01 Provizioane în observație

specifice de risc de credit 29110.02 Provizioane substandard

29110.03 Provizioane îndoielnice

29110.04 Provizioane pierdere

și

6622 = %

Cheltuieli cu provizioane 29120.01 Provizioane în observatie

specifice de risc de dobândă 29120.02 Provizioane substandard

29120.03 Provizioane îndoielnice

29120.04 Provizioane pierdere

REGULARIZAREA PROVIZIOANELOR CONSTITUITE LA SFÂRȘITUL FIECĂREI LUNI

– Regularizarea provizioanelor de risc de credit și dobândă când nivelul necesarului este mai mare decât nivelul existent în sold

– Pentru provizioane specifice de risc de credit

6621 = %

29110.01

29110.02

29110.03

29110.04

– Pentru provizioane specifice de risc de dobândă

6622 = %

29120.01

29120.02

29120.03

29120.04

– Regularizarea provizioanelor de risc de credit si dobândă când nivelul necesarului stabilit este mai mic decât nivelul existent in sold

– Pentru provizioane specifice de risc de credit

% = 7621

29110.01 Venituri din provizioane

29110.02 specifice de risc de credit

29110.03

29110.04

– Pentru provizioane specifice de risc de dobândă

% = 7621

29120.01 Venituri din provizioane

29120.02 specifice de risc de dobândă

29120.03

29120.04

3.5.3. UTILIZAREA PROVIZIOANELOR EXISTENTE ÎN SOLD

Utilizarea provizioanelor existente în sold se referă la anularea acestora în cazul realizării riscului de credit prin preluarea pe venituri a nivelului existent în sold și înregistrarea scoaterii în afara bilanțului a creanțelor ( credite și dobânzi aferente )

– Înregistrarea utilizării provizioanelor specifice de risc de credit

% = 7612

29110.01

29110.02

29110.03

29110.04

– Înregistrarea utilizarii provizioanelor specifice de risc de dobândă

% = 7622

29110.01

29110.02

29110.03

29110.04

CAP.4. STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA CREDITELOR ȘI

REFLECTAREA LOR ÎN CONTABILITATE

LA COOPERATIVA DE CREDIT PONOR VAȚA DE JOS

PREZENTAREA COOPERATIVEI CREDIT PONOR

VAȚA DE JOS

Cooperativa de Credit PONOR Vața de Jos cu sediul în localitatea Vața de Jos este înregistrată la Registrul Comerțului și a fost înființată în baza Hotărârii Comitetului Executiv al Uniunii Regionale a Cooperativei de Consum Deva, in anul 1964, precum și în baza Hotărârii Adunării Generale a Cooperativei de Credit Brad și a Adunării Generale de Înființare a membrilor cooperatori din comunele Vața de Jos și Tomești din 06.0.3.1964.

La finele anului 1964 cooperativa avea 772 membri cooperatori.

Din anul 1990 funcționarea cooperativei se află sub incidența Decretului – Lege nr.67/1990 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și de credit.

Conform Hotărârii Adunării Generale din 1999 și a sentinței judecătorești cooperativa a fuzionat cu cooperativa de credit Baia de Cris, pe care a absorbit-o preluând întreg patrimoniul acesteia. În urma fuziunii cooperativa are deschis punct de lucru în sediul propriu în localitatea Baia de Criș. Bilanțul de fuziune al cooperativei de credit absorbante ( Cooperativa de Credit Vața ) reflectă preluarea drepturilor și obligațiilor cooperativei absorbite ( Cooperatva de Credit Baia de Criș ).

Urmărind dinamica activității de bază se poate constata că s-a atins scopul pentru care cooperativa a fost creată , acordându-se an de an tot mai multe împrumuturi membrilor cooperatori .

4.2. PARAMETRII NECESARI PENTRU ÎNCADRAREA CREDITELOR:

1. Termen

Creditele ce pot fi acordate de cooperativa de credit sunt credite pe termen scurt (maxim 12 luni ) și credite pe termen mediu ( peste 1 an și cel mult 3 ani ). Termenul se exprimă în luni. Pentru editarea unor rapoarte trebuie să existe posibilitatea departajării creditelor pe termen scurt de cele acordate pe termen mediu. Pentru creditele pe termen scurt intercooperatiste termenul se exprimă și în zile.

2.Dobânda

Calculul dobânzii se face astfel:

la sfârșitul lunii

la scadență ( scadența ratei dacă ziua de plată a dobânzii coincide cu ziua de plată a ratei )

la modificarea nivelului dobânzii

Numerele de dobânzi * procent de dobândă

Dobânda = ––––––––––––––––––––

365 * 100

unde semnificația parametrilor este aceeași ca pentru calculul dobânzii la depozite.

In conformitate cu cele enuntate mai sus calculul de dobândă la scadența ratei se va face la deschiderea zilei, iar calculul de dobândă la sfârșitul lunii se va face în cadrul procedurii de închidere de lună după închiderea ultimei zile a lunii și deci va cuprinde și ultima zi din lună.

Scadențar

Parametrii necesari la generarea unui scadențar

valoare credit

număr rate

data primei rate – perioada de grație

nivel dobândă la acordarea creditului

interval între rate

Generarea scadențarului să se faca inițial de probă, ca o propunere. O dată scadențarul validat el este înregistrat ca act adițional la contract. Acesta prevede nivelul și modul de rambursare al creditului, nivelul dobânzii corespunzător graficului propus și în final total obligații client calculate la un nivel al dobânzii înscris în contract la acordarea creditului.

Modulul de CREDITE gestionează următoarele tipuri de scadențare:

Rata constanta la intervale constante

Rata + dobânda lunară constantă ( anuitate )

Rate inegale la intervale inegale ( negociabil )

Modulul generează automat primele două tipuri de scadențare, iar apoi inspectorul de credit, prin dialog, poate ajunge la generarea celuilalt tip de scadențar plecând de la primul tip de scadențar.

Pentru generarea automată și corectă a unui scadențar se fac următoarele precizări:

Ziua primei rate este prezentă prin dialog și este o zi lucratoare

Dacă ziua corespunzătoare primei rate, pe parcursul celorlalte luni de derulare a creditului, cade într-o zi nelucrătoare scadența ratei se decalează pentru următoarea zi lucrătoare, în acest fel nu vor fi scadente decât în zilele lucrătoare.

Perioada de grație se definește ca perioada mai mare de o lună între momentul acordării creditului și momentul rambursării primei rate. În această perioadă, ca și pe toată perioada de derulare a creditului , dobânda se calculează la sold și se încasează lunar.

Intervalul între rate se introduce ca parametru și poate fi variabil de la 1 la 6 luni pentru scadențarul cu rate constante, iar pentru scadențarul cu rata + dobânda fixa acest parametru este implicit 1 și nu poate fi modificat.

Reeșalonarea creditului. Gestiunea scadențarului permite reeșalonarea creditului fără modificarea termenului final și de un numar limitat de 2 ori, această limitare fiind un parametru de implementare. Prin reesalonare se permite:

– Cumularea a două sau mai multe rate

– Modificarea ( diminuarea/cresterea ) în mod egal a ratelor rămase de plătit

Reeșalonarea are în vedere în primul rând creditul curent întrucât clientul trebuie să o solicite cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de plată. Conducerea cooperativei poate hotărî, o singură dată, reeșalonarea unui credit și în situația unor rate restante. În acest caz reeșalonarea are în vedere atât ratele restante cât și cele curente. Nu se reeșalonează scadențarul de tipul rata + dobânda constantă, el poate fi doar rescadențat la cererea clientului și cu acordul cooperativei dacă clientul este în imposibilitate temporară de plată.

Sistemul permite generarea unui nou scadențar și înregistrarea lui ca act adițional dacă:

– se modifică termenul final de rambursare al creditului;

– se modifică cuantumul tuturor ratelor ca urmare a plății în avans sau a neachitării unei rate, caz în care suma de reeșalonat este creditul curent la care se adaugă creditul restant.

După validarea graficului și înregistrarea lui ca act adițional se va genera, dacă este cazul, nota contabilă de transfer a creditului restant în credit curent.

Creditul existent în sold ( creditul curent și cel restant ) se reeșalonează până la noul termen de scadență stabilindu-se un nou nivel al ratei creditului. Rescadențarea trebuie să actualizeze serviciul datoriei ca urmare a decalării unor termene de plată și să pună de acord nivelul provizioanelor constituite cu noua valoare a serviciului datoriei.

Destinația creditului. Reprezintă domeniul pentru care se solicită creditul așa cum este el definit în norme. Se constituie un nomenclator propriu cu posibilitatea actualizării lui.

Giranți

Giranții și datele atașate acestora se introduc în faza completării datelor aferente unui credit, după aprobarea lui și vor fi stocate într-o bază de date specifică, special proiectată să memoreze giranții aferenți unui credit și datele atașate acestora.

În momentul în care creditul este acordat, giranții devin împuterniciți ai titularului de credit numai pentru creditul respectiv și numai pentru ridicarea de rate plătite în plus. Acești giranți, actualizează tabela de împuterniciți ai titularului de credit , din modulul CLIENȚI, cu consemnarea acestor drepturi limitate.

În momentul neachitării ratelor și deci a nerespectării obligațiilor contractuale de către titularul de contract, pe baza rapoartelor privind restanțele de plată, persoanele responsabile cu urmărirea derulării creditului din partea cooperativei de credit vor putea declanșa procedura de înștiințare a titularului de credit și a giranților și apoi de poprire din salariu a datoriilor scadente și neachitate.

În momentul alimentării contului curent al titularului de credit cu sumele reținute pe stat și plătite cooperativei de credit prin bancă, mecanismul de încasări automate va stinge datoriile fată de cooperativă. Banii încasați în plus vor rămâne din contul curent al titularului de credit în contul de creditori diverși trebuie să se faca automat dacă aceste sume reprezintă “ rate încasate în plus”, întrucât datoriile titularului de credit au fost stinse din alimentările anterioare ale contului său curent , alimentări făcute fie de titular, fie de alți giranți. Stingerea datoriei titularului de credit față de cooperativa de credit se va face la data încasării ordinului de plată și nu la data emiterii lui de către băncile societăților comerciale ce au ca salariați pe titularul de credit și/sau pe giranții lui.

Rate încasate în plus. Pentru ca giranții să poată să-și ridice rata sau partea de rată plătită în plus în tabelele modulului CREDITE se va ține o evidență detaliată a plăților (alimentarea contului curent ) pe titular și pe giranți.

Garanții

Garanțiile aferente unui credit și informațiile lor atașate se înregistrează într-o bază de date specifică. La înscrierea unei garanții aferentă unui anumit credit se va genera și nota contabilă specifică de înregistrare a valorii garanției în afara bilanțului.

Informațiile atașate unei garanții sunt :

descrierea garanției cu unele caracteristici tehnice

valoarea garanției

asigurarea garanției, numărul poliței de asigurare

data asigurării și data expirării poliței

informații legate de plata primelor de asigurare.

Optional sistemul verifică plata primelor de asigurare și semnalizează situațiile în care asigurarea își pierde valabilitatea.

Garanțiile se înregistrează la nivel de credit.

Operații la nivelul garanțiilor permise de sistem și executate de inspectorul de credite:

anularea unei garanții pe parcursul derulării unui credit

introducerea de noi garanții

modificarea valorii garanției pentru creditul în derulare.

Prin editarea unor situații comparative credite – garanții, sistemul trebuie să evidențieze creditele fără garanții sau cu garanții insuficiente.

Comisioane

Comisioanele ce se încasează de cooperativa de credit trebuie să respecte regulile de definire a lor folosite și la celelalte operații cu specific bancar, adică procent dintr-o sumă dar nu mai putin de … sau nu mai mult de … .

Pentru credite, tipurile de comisioane trebuie să fie o listă deschisă precizată de cooperativa de credit. La încheierea contractului de credit, inspectorul de credit va preciza care sunt comisioanele de încasat aferente fiecărui credit. Exemple de comisioane: -de angajament ( risc )

-de gestiune

-de neutilitate

Sistemul calculeaza automat aceste comisioane și generează notele contabile în zilele convenite pentru încasare lor.

Nivelul acestor comisioane va fi propus de calculator pe baza nivelului comisioanelor precizat în circularele Casei Centrale și va putea fi modificat în conformitate cu prevederile contractului de credit.

Serviciul datoriei

Serviciul datoriei reprezintă capacitatea debitorului de a-și onora datoria la scadentă, exprimată ca numar de zile de întârziere la plată de la data scadenței. Calculul serviciului datoriei se face zilnic, pentru încadrarea operativă a unui credit, dacă acesta are restanțe la plată, in categoriile de clasificare a creditelor așa cum sunt acestea definite în Regulamentul B.N.R. nr.5/2002. Pe această bază la sfârșitul lunii și punctual pentru un credit, ori de câte ori este nevoie ( ex: trecere credit în îndoielnic ) se vor calcula provizioane de risc de credit și provizioane de risc de dobândă.

Durata rămasă de scurs

Modulul CREDITE va calcula durata rămasă de scurs ( număr de zile până la termenul de rambursare al fiecarei rate în conformitate cu scadențarul fiecărui credit ) și pe acestă bază ratele creditelor vor fi încadrate într-un anumit interval. Rapoartele ce se vor edita vor trebui să cumuleze sumele de rambursat aferente tuturor creditelor, sume care se încadreaza în același interval al duratei rămase de scurs.

4.3. TIPURI DE CREDITE

Tipurile de credite sunt:

– Credite de trezorerie

Creditele de trezorerie este categoria de credite acordate și în prezent de cooperativa de credit întrucât au ca sursă de finantare banii cooperativei de credit și sursele atrase de aceasta. În această categorie, în conformitate cu planul de conturi bancar vom utiliza:

– 20212 – credite acordate persoanelor fizice – membri cooperatori

– 20219 – alte credite de trezorerie – persoane juridice

– Alte credite de trezorerie

Creditele acordate din aceasta categorie au surse de finantare din afara cooperativei de credit. În această categorie, în conformitate cu planul de conturi bancar avem ;

– 20610 – alte credite acordate clientelei.

4.4. DOBÂNZI

Zilnic, sistemul trebuie să calculeze să rețină numerele de dobânzi funcție de soldul zilei pentru un același procent de dobândă prevazut pentru:

creditul curent

creditul restant

creditul litigios

credit scos în afara bilanțului

4.4.1. CALCULUL DOBÂNZILOR LA DATA SCADENTĂ RATEI

În ziua de calcul al dobânzii prevăzută în contract, sistemul trebuie să genereze note contabile pentru dobânzile de mai sus în funcție de starea în care se află fiecare credit.

20272 = 70213.01

20279 = 70213.02

Procentele de dobândă cu care se vor calcula aceste dobânzi și penalități sunt specificate în contractul de credit și pot fi modificate prin circularele CREDITCOOP.

În formula de calcul a dobânzii intră numerele de dobânzi cumulate de la ultimul calcul de dobândă a fost faăut la sfârșitul lunii, și nu se ia în considerare soldul zilei curente.

4.4.2. CALCULUL DOBÂNZILOR LA SFÂRȘITUL LUNII

Calculul este similar, cu deosebire că se face după închiderea zilei și deci va conține și soldurile ultimei zile a lunii.

20272 = 70213.01

20279 = 70213.02

4.4.3. CALCULUL DOBÂNZILOR LA INDEXAREA DOBÂNZILOR

Prin circularele Casei Centrale se poate modifica procentul de dobândă stabilit la acordarea creditului situație care duce la modificarea procentului de dobândă a fiecărui credit. Posibilități de modificare a acestui procent pot fi:

– prin dialog, de operator ( inspectorul de credit ), credit cu credit

– pe baza procentelor de dobândă standard, dacă ecartul stabilit între dobânda standard și cea negociată este fix, sau are o regulă bine determinată. În acest caz înaintea introducerii noului nivel de dobânzi se calculează dobânzile pentru intervalul: data ultimului calcul de dobânzi – ziua curentă cu actualizarea datei de calcul a dobânzii și apoi se introduc noile niveluri de dobânzi în funcție de termen, plafon. După introducerea noilor niveluri de dobânzi acestea actualizează nivelul dobânzilor standard care împreună cu partea negociată vor furniza noile nivele de dobânzi specifice creditelor acordate.

– introducerea noului nivel de dobândă fără modificarea procentului de dobândă a unor credite în derulare dacă părțile contractante nu doresc acest lucru. Aceste credite vor fi marcate ca și credite cu dobânda fixă. Dobânda la aprobarea și acordarea unui credit este dobânda zilei ca dobândă standard + sau – dobânda negociată.

4.4.4. ÎNCASARE ȘI DOBÂNZI. PRIORITĂȚI DE ÎNCASARE

SICOC va dispune de un mecanism de încasare automată a datoriilor unui client, membru cooperator față de cooperativa care se declanșează:

la orice alimentare a contului curent prin casă sau bancă

la închiderea fiecărei zile

Sistemul trebuie să încerce încasarea automată a obligațiilor clientului în funcție de prioritațile stabilite pentru fiecare credit si în limita soldului contului curent

Un exemplu de priorităti precizat într-o tabelă la instalarea aplicației este:

25111.01 ; 02 = %

35560.03 cheltuieli de recuperare

26110.01 comisioane restante

28222 dobânzi îndoielnice

28229

28122 dobânzi restante

28129

28272 creanțe atașate la credite îndoielnice

28279

28172 creanțe atașate la credite restante

28179

20272 dobânzi curente

20279

28212 credite îndoielnice

28219

28112 credite restante

28119

20212 rata curentă

20219

NOTA : nu au fost incluse prioritățile pentru creditele din afara bilanțului.

Se vor genera automat notele contabile aferente.

Trebuie avută în vedere situația în care rata și dobânda sunt scadente în aceeași zi. Rata se știe la deschiderea zilei bancare, iar dobânda se calculează în momentul deschiderii zilei.

– înregistrare calcul dobândă la scadență

20272 = 70213.01

20279 = 70213.02

– înregistrarea încasării dobânzii

25111.01 = 20272

25111.02 = 20279

– înregistrarea încasarii ratelor scadente

25111.01 = 20212

25111.02 = 20279

4.5. PROVIZIOANE

În conformitate cu Norma 5/2002 a BNR dacă serviciul datoriei depășește 15 zile, respectiv vechimea datoriilor clientului față de cooperativa de credit este mai mare de 15 zile, creditul respectiv se introduce într-o anumită clasă funcție de mărimea serviciului datorie și fiecărei clase îi corespunde un coeficient din soldul datoriei ( credit și dobânzi ) care determină valoarea provizioanelor de credit și dobânda ce trebuie constituită. Dacă serviciul datoriei se modifică periodic, se vor modifica, conform includerii într-o nouă clasă nivelurile provizioanelor constituite anterior prin creșterea sau diminuarea lor, după caz.

Nivelul provizioanelor este influențat, de asemenea, de tipul și nivelul garanțiilor. Funcție de tipul garanției Norma BNR 5/2000 stabilește gradul de risc de credit, coeficient ce se aplică valorii garanției, iar aceasta influenteaza nivelul provizioanelor ce trebuie create sau modificate.

La sfârsitul fiecărei luni, sistemul calculeaza automat nivelul provizioanelor pentru fiecare credit și în funcție de nivelul anterior generează note contabile de creștere sau diminuare a lor.

Avem :

4.5.1. PROVIZIOANE DE RISC DE CREDIT

Înregistrarea constituirii de provizioane de risc de credit

6621 = %

29110.01

29110.02

29110.03

29110.04

Regularizarea provizioanelor constituite în plus față de necesar și utilizarea provizioanelor constituite

% = 7621

29110.01

29110.02

29110.03

29110.04

Înregistrarea regularizării provizioanelor constituite între categorii de clasificare a creanțelor

– pentru provizioane de risc de credit

29110.01 = 7621

și

6621 = 29110.02

4.5.2. PROVIZIOANE DE RISC DE DOBÂNDĂ

Înregistrarea constituirii de provizioane de risc de dobândă

6622 = %

29120.01

29120.02

29120.03

29120.04

Regularizarea provizioanelor constituite în plus față de necesar și utilizarea provizioanelor constituite

% = 7622

29120.01

29120.02

29120.03

29120.04

Înregistrarea regularizării provizioanelor constituite între categorii de clasificare a creanțelor

29120.01 = 7622

și

6622 = 29120.02

4.6. STĂRILE ÎN CARE SE POATE AFLA UN CREDIT

4.6.1. PLATA ANTICIPATĂ A RATEI

Dacă clientul dorește să facă o plată anticipată a unei rate și el nu are alte datorii neachitate față de cooperativa de credit ( dobânzi restante, dobânzi curente scadente, credit restant, alte datorii ), iar cooperativa este de acord, operatorul lansează o procedură de încasare anticipată a ratei. Această procedură trebuie să calculeze dobânda datorată pâna la scadența ratei, calculul făcându-se în ipoteza diminuării soldului creditului curent cu rata plătită în avans. Dobânda calculată trebuie depusă obligatoriu în contul curent pentru ca, la scadența ratei, conform graficului, ea să fie înregistrată ca datorie și apoi să fie încasată automat prin mecanismul de încasări automate.

Dacă se dorește plata mai multor rate în avans dobânda se calculează astfel:

pâna la scadența primei rate, obligatoriu, așa cum a fost prezentat mai sus, luând în calcul soldul diminuat prin plata acestor rate;

opțional, dacă clientul dorește să depună în cont suma aferentă dobânzii calculate pe perioada ratelor achitate în avans se va declanșa o procedură de calcul de dobândă pentru stabilirea sumei ce trebuie să rămâna în contul curent al clientului și va fi încasată la scadentă, conform graficului.

Înregistrarea depunerii în contul curent a sumei necesare:

1011 = 25111.01;02

Înregistrarea plătii ratelor în avans :

– pentru persoane fizice

25111.01 = 20212

– pentru persoane juridice

25111.02 = 20219

4.6.2. CREDIT RESTANT

La sfârșitul zilei, dacă sistemul nu a avut condiții să genereze nota contabilă de încasare integrală a ratei, el trebuie să genereze o notă contabilă de trecere la restanță a ratei scadente și neachitate integral sau parțial. Pentru aceste sume se va calcula dobânda prevazută la creditul restant.

În ziua de scadență a dobânzii ce coincide cu scadența ratei, după ce s-au generat notele contabile ce precizează nivelul dobânzii de încasat de la ultimul calcul până în ziua curentă și dacă sistemul nu a reusit să genereze note contabile de încasare a dobânzii datorate, el va trebui să genereze note contabile de trecere la restanță a dobânzii curente.

Sistemul permite stabilirea dobânzilor restante în interval de timp bine precizate (serviciul datoriei).

– Înregistrarea dobânzii neachitate la scadență la dobânzi restante

– pentru clienți persoane fizice

28122 = 20272

– pentru clienți persoane juridice

28129 = 20279

– Înregistrarea ratelor nerambursate la scadență la credite restante

– pentru clienți persoane fizice

28112 = 20212

– pentru clienți persoane juridice

28119 = 20219

4.6.3. CREDIT ÎNDOIELNIC

În momentul înaintării dosarului la judecătorie creditul este trecut ca și credit îndoielnic.Pentru realizarea acestui lucru:

se calculează dobânzile pentru creditul curent

Înregistrarea dobânzii pentru creditul curent

pentru persoane fizice 20272 = 70213.01

pentru persoane juridice 20279 = 70213.02

Înregistrarea dobânzii pentru creditul restant

pentru persoane fizice 28172 = 7028

pentru persoane juridice 28179 = 7028

– se transferă dobânzile restante în dobânzi îndoielnice

pentru persoane fizice 28222 = 28122

pentru persoane juridice 28229 = 28129

– se transferă creanțele atașate la creditul restant în dobândă îndoielnică

pentru persoane fizice 28222 = 28172

pentru persoane juridice 28229 = 28179

– se transferă creanțele atașate la creditul curent în dobândă îndoielnică

pentru persoane fizice 28222 = 20272

pentru persoane juridice 28229 = 20279

– se transferă creditul restant în credit îndoielnic

pentru persoane fizice 28212 = 28112

pentru persoane juridice 28219 = 28119

– se transferă creditul curent în credit îndoielnic

pentru persoane fizice 28212 = 20212

pentru persoane juridice 28219 = 20219

Se transferă, prin contaminare, în mod similar, orice alt credit acordat clientului respectiv.

Se verifică nivelul provizioanelor constituite și dacă el nu corespunde se generează notele contabile necesare aducerii provizioanelor la nivelul datoriei clientului atât pentru dobânzi cât și pentru credit ( coeficient = 1).

Constituirea de provizioane și transferul celor existente în categoria pierdere

– pentru provizioane specifice de risc de credit

6621 = 29110.04 la nivelul necesarului

și

29110.03 = 7621 cele existente in sold

– pentru provizioane specifice de risc de dobândă

6622 = 29120.04 la nivelul necesarului

și

29120.03 = 7622 cele existente in sold

Se continuă calculul dobânzilor pentru creditul îndoielnic înregistrându-se aceste dobânzi în contul de creanțe atașate la credit îndoielnic.

Pentru persoane fizice 28272 = 7028

pentru persoane juridice 28279 = 7028

4.6.4. CREDIT ÎN AFARA BILANȚULUI

În momentul primirii hotărârii judecătorești definitive creditul îndoielnic se transferă în credit în afara bilanțului cu utilizarea provizioanelor constituite în acest scop.

Se realizează următoarele operații:

– Se trece pe pierdere creditul îndoielnic

667 = %

28212 persoane fizice

28219 persoane juridice

– Se trec pe pierdere dobânzile îndoielnice

667 = %

28222 persoane fizice

28229 persoane juridice

– Se trec pe pierdere creanțele atașate la creditele îndoielnice

667 = %

28272 persoane fizice

28279 persoane juridice

– Se trec pe veniturile provizioanele constituite pentru risc de credit și risc de dobândă

29110.04 = 7621

29120.04 = 7622

Înregistrări în afara bilanțului

Înregistrarea creditului scos în afara bilanțului

99311 = 999 sold ct. Bilanț 28212

sau

28219

Înregistrarea dobânzii aferente creditului scos în afara bilanțului

99317 = 999 sold ct. Bilanț 2822 + 28272

sau

28229+28279

Se continuă calculul dobânzilor pentru creditul în afara bilanțului înregistrându-se aceste dobânzi în contul de creanțe atașate la credit în afara bilanțului.

9937 = 999

4.7. LICHIDAREA CREDITULUI

La plata ultimei rate, în momentul în care clientul dorește efectuarea acestei operațiuni sistemul calculează toate datoriile pe care le mai are clientul legate de creditul respectiv (dobânzi, penalitați ) și generează notele contabile aferente, apoi generează notele contabile de încasare a acestor datorii și numai după aceea permite efectuarea plății ultimei rate cu generarea notei contabile corespunzătoare.

Înregistrare alimentare cont

1011 = 25111.01, 02

1711

Rețineri alte datorii

25111.01 , 02 = 26110.01

Încasarea dobânzii și ultimei rate

pentru persoane fizice 25111.01 = %

20272

20212

pentru persoane juridice 25111.02 = %

20279

20219

4.8. APLICAȚIE

1. În ziua de 15.04.2003 cooperativa A acordă cooperativei B un credit în sumă de 20.000.000 lei, cu o dobândă de 32 % pe an.

a. Înregistrări contabile la cooperativa A :

– 15.04.2003. – acordarea creditului

17411 = 1711 20.000.000 lei

Credite de pe o zi pe alta Cont curent la Casa Centrală

acordate org. Coop.din cadrul

aceleiasi retele

– 16.04.2003. – calcularea dobânzii

17417.01 = 70163 17.534 lei

Creanțe atașate aferente Dobânda la creditele acordate

Creditelor de pe o zi pe alta coop.de credit in cadrul aceleiași rețele

– 16.04.2003. – recuperarea creditului și a dobânzii

1711 = % 20.017.534 lei

17411 20.000.000

17417.01 17.534

b. Înregistrări contabile la cooperativa B :

– 15.04.2003. – împrumutul primit

1711 = 17421 20.000.000 lei

Cont curent la Casa Centrală Împrumuturi de pe o zi pe alta primite

de la org. Coop.din cadrul

aceleiași rețele

– 16.04.2003. – calcularea dobânzii

60163 = 17427.01 17.534 lei

Dobânda la imprum.de la org. Datorii atașate aferente

coop.de credit in cadrul aceleiași rețele împrum. de pe o zi pe alta

– 16.04.2003. – rambursarea creditului și a dobânzii

% = 1711 20.017.534 lei

17421 20.000.000

17427.01 17.534

2.La data de 15.01.2003 cooperativa A acordă cooperativei B un credit în sumă de 50.000.000 lei în următoarele condiții :

– scadența 15.04.2003 – termen de rambursare

– dobânda 35% pe an

– scadența dobânzii lunar – 15 ale lunii

a. Înregistrări contabile la cooperativa A :

– 15.01.2003. – acordarea creditului

17412 = 1711 50.000.000 lei

Credite la termen acordate Cont curent la Casa Centrală

org. Coop.din cadrul aceleiași rețele

– 31.01.2003. – calcularea dobânzii – 17 zile

17417.02 = 70163 815.068 lei

Creanțe atașate aferente Dobânda la creditele acordate

creditelor la termen coop.de credit in cadrul aceleiași rețele

– 15.02.2003. – calcularea dobânzii – 14 zile

17417.02 = 70163 671.233 lei

– 15.02.2003. – încasarea dobânzii scadente

1711 = 17417.02 1.486.301 lei

– 28.02.2003. – calcularea dobânzii – 14 zile

17417.02 = 70163 671.233 lei

– 15.03.2003. – calcularea dobânzii – 14 zile

17417.02 = 70163 671.233 lei

– 15.03.2003. – încasarea dobânzii scadente

1711 = 17417.02 1.342.466.lei

– 31.03.2003. – calcularea dobânzii – 17 zile

17417.02 = 70163 815.068 lei

– 15.04.2003. – calcularea dobânzii – 14 zile

17417.02 = 70163 671.233 lei

– 15.04.2003. –recuperarea creditului și a dobânzii scadente

1711 = % 51.486.301 lei

17411 50.000.000

17417.01 1.486.301

b. Înregistrări contabile la cooperativa B :

– 15.01.2003. – împrumutul primit

1711 = 17422 50.000.000 lei

Cont curent la Casa Centrală Împrumuturi la termen primite

de la org. Coop.din cadrul

aceleiași retele

– 31.01.2003. – calcularea dobânzii-17 zile

60163 = 17417.02 815.068 lei

Dobânda la imprum.de la org. Datorii atașate aferente

coop.de credit in cadrul aceleiași rețele împrum. la termen

– 15.02.2003. – calcularea dobânzii-14 zile

60163 = 17417.02 671.233 lei

– 15.02.2003. – plata dobânzii scadente

17417.02 = 1711 1.486.301 lei

– 28.02.2003. – calcularea dobânzii-14 zile

60163 = 17417.02 671.233 lei

– 15.03.2003. – calcularea dobânzii-14 zile

60163 = 17417.02 671.233 lei

– 15.03.2003. – plata dobânzii scadente

17417.02 = 1711 1.342.466 lei

– 31.03.2003. – calcularea dobânzii-17 zile

60163 = 17417.02 815.068 lei

– 15.04.2003. – calcularea dobânzii-14 zile

60163 = 17417.02 815.068 lei

– 15.04.2003. – rambursarea împrumutului și dobânzii scadente

% = 1711 51.486.301 lei

17422 50.000.000

17417.02 1.486.301

3.Pe data de 28.03.2003 cooperativa de credit A plasează un depozit la Casa Centrală pe termen de 9 zile , în sumă de 300.000.000 lei cu o dobândă de 21% pe an și scadența la 5 aprilie 2003.

Înregistrări contabile la cooperativa A :

– 28.03.2003 – înregistrarea plasamentului

17312 = 1711 300.000.000 lei

Depozite la Casa Centrală Cont curent la Casa Centrală

– 31.03.2003. – calcularea dobânzii-4 zile

17317.02 = 70132 690411 lei

Creanțe atașate aferente Dobânzi de la depozitele la termen

depozitelor la termen

– 05.03.2003. – calcularea dobânzii-4 zile

17317.02 = 70132 690411 lei

– 05.03.2003. – încasarea depozituluiși a dobânzii aferente

1711 = % 301.380.822 lei

17312 300.000.000

17317.02 1.380.822

OPERATIUNI PRIVIND CREDITAREA

A..La data de 15.03.2003 in baza documentației de creditare cooperativa A aprobă un credit în sumă de 9.000.000 lei pe termen de 12 luni numitului Panduru Ion – membru cooperator în următoarele condiții :

– dobânda 48% pe an

– comision de risc 3%

– rate lunare 750.000 lei

– 15.03.2003 – înregistrarea angajamentului

90390.01 = 999 9.000.000 lei

Angajamente de plată Contrapartida

în favoarea membrilor cooperatori

– 26.03.2003 – acordarea creditului

20212 = 25111.01 9.000.000 lei

Credite acordate persoane fizice Disponibilități pers.fizice

membri cooperatori

Concomitent

– diminuare angajament

999 = 90390.01 9.000.000 lei

B. Încasarea fondului social aferent creditului acordat 900.000 lei și a comisionului pentru risc de credit de 270.000 lei, retragere numerar 7.830.000 lei

– 26.03.2003 – încasare fond social

25111.01 = 25336.01 900.000 lei

Depozite colaterale

fond social membr.coop.

– 26.03.2003 – încasare comision pentru risc

25111.01 = 70290.04 270.000 lei

Comisioane pentru

risc și credit

– 26.03.2003 – retragere numerar

25111.01 = 1011 7.830.000 lei

Casa în lei

C. Calculul dobânzii lunare la credit și rambursarea lunară a ratelor și dobânzilor

– 31.03.2003. – calcularea dobânzii-6 zile

20272 = 7013.01 71.014 lei

Credite atașate pentru Dobânzi la credite

credite acordate pers.fiz. acordate membr.coop.

membrii cooperatori

– 15.04.2003. – calcularea dobânzii-14 zile

20272 = 7013.01 165.699 lei

– 15.04.2003. – depunere numerar

1011 = 25111.01 1.000.000 lei

– 15.04.2003. – achitare rată și dobândă

25111.01 = % 986.713 lei

20212 750.000

20272 236.713

– 30.04.2003. – calcularea dobânzii-16 zile ( Sold = 8250000 lei)

20272 = 7013.01 173.589 lei

– 15.05.2003. – calcularea dobânzii-14 zile ( Sold = 8250000 lei)

20272 = 7013.01 151.890 lei

– 15.05.2003. – depunere numerar

1011 = 25111.01 1.000.000 lei

– 15.05.2003. – achitare rată și dobândă

25111.01 = % 986.713 lei

20212 750.000

20272 236.713

– 30.05.2003. – calcularea dobânzii-17 zile ( Sold = 7500000 lei)

20272 = 7013.01 167.671 lei

– 15.06.2003. – calcularea dobânzii-14 zile ( Sold = 7500000 lei)

20272 = 7013.01 138.082 lei

D.La data de 16.06.2003 se trece la restanță rata creditului neachitată 750000 lei și dobânda 305753 lei. Dobânda penalizatoare la credit 10%.

– 16.11.2003. – trecerea la restanță a creditului și a dobânzii

28112 = 20212 750.000 lei

28122 = 20272 305.753 lei

E. La data de 28.06. 2003 Panduru Ion achită rata restantă și dobânda restantă aferentă calculată la zi. ( 48% + 10% pe an ).

– 28.11 Dobânda calculată – 12 zile

28172 = 7038 14.301 lei

– 28.11 Achitare rată restantă si dobânda aferentă

25111.01 = 28112 750.000 lei

28122 305.753 lei

28172 14.301 lei

F. În intervalul 16.07.2003 – 16.03.2004 debitorul Panduru Ion nu a mai achitat nimic și s-au trecut la restanță ratele și dobânda aferentă , rezultând credit restant de 6.750.000 lei și dobânda calculată la zi ( 48% + 10% pe an) 1.400.000 lei.

– 16.11- 16.03.2003 trecerea la restanță a creditului

28112 = 20212 6.750.000 lei

– 16.11- 16.03.2003 trecerea la restanță a dobânzii

28122 = 20272 1.400.000 lei

G. Pe baza analizei debitorului Panduru Ion , la data de 01.04.2004 , cooperativa decide inițierea procedurii judiciare – investirea cu formulă executorie a contractului de credit în vederea executării debitorului și recuperării restanței. Astfel creanțele restante se vor trece la creanțe îndoielnice , cu calculul dobânzii la zi.

– 01.04.2003 Dobânda calculată – 16 zile

28122 = 7038 171.616 lei

– 16.11- 16.03.2003 trecerea la credite îndoielnice

28212 = 28112 6.750.000 lei

– 16.11- 16.03.2003 trecerea la dobândă îndoielnică

2822 = 28122 1.571.616 lei

H. La data de 30.04.2003 cooperativa calculează și înregistrează creanțe atașate la creditele îndoielnice cu 58% pe an și în baza hotărârii judecătorești de investire cu formulă executorie a contractului de credit , se înregistrează pe pierderi din creanțe nerecuperabile acoperite cu provizioane.

– 30.04.2003 Dobânda calculată – 30 zile

28272 = 7038 321.781 lei

– 30.04.2003 Înregistrarea pe pierderi a creanțelor nerecuperabile acoperite din provizioane

667 = % 8.643.397 lei

28212 6.750.000 lei

28272 321.781 lei

2822 1.571.616 lei

Concomitent cu înregistrarea pe pierderi din creanțe nerecuperabile acoperite cu provizioane se înregistrează utilizarea provizioanelor.

– 30.04.2004 Utilizare provizion credit

2911 = 7621 6.750.000 lei

– 30.04.2004 Utilizare provizion de dobânzi a creditului

2912 = 7622 1.893.397 lei

Concomitent scoaterea în afara bilanțului și urmărirea în continuare . La 31.05.2004 se calculează dobânda pentru creditul scos în afara bilanțului 58 % pe an.

– 30.04.2004 Scoaterea creditului

99311 = 999 6.750.000 lei

– 30.04.2004 Scoaterea dobânzii

99317 = 999 1.893.397 lei

– 31.05.2004 Dobânda calculată 31 zile

9937 = 999 332.507 lei

I. La data de 28.06.2004 în urma eecutării se înregistrează încasarea sumelor prin caserie , inclusiv dobânda calculată la zi precum și a sumelor înregistrate pentru urmărirea creanțelor neachitate la scadență. ( taxe de timbru , etc. 415.000 lei.).

– 28.06.2004 Dobânda calculată 27 zile

9937 = 999 289.603 lei

– 28.06.2004 Depunerea numerarului la caserie

1011 = 25111.01 9.700.000 lei

– 28.06.2004 Plata datoriei

25111.01 = % 9.680.507 lei

35560.03 415.000 lei

767 9.265.507 lei

Concomitent se înregistrează stingerea obligațiilor de plată

– 28.06.2004 Stingerea obligației de plată

999 = % 9.265.507 lei

99311 6.750.000 lei

99317 1.893.397 lei

9937 622.110 lei

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

O alternativă a sistemului bancar , greu accesibil oamenilor cu venituri medii, o constituie cooperativele de credit. Trebuie găsite noi căi pentru a da posibilitate oamenilor săraci să aibe acces la credit.

Cooperativele de credit privesc spre individ, văd ce talente are și caută un mod prin care ideile și deprinderile lor pot fi transformate în mici afaceri, care fac posibile pentru membri cooperatori obținerea de profit și crează resurse financiare în cadrul comunității lor. Microcreditele acordate de cooperativele de credit permit indivizilor și familiilor lor să – și poarte singuri de grijă din punct de vedere financiar și să devină parte a economiei.

În prezent trăim într-un mediu economic competitiv. Pentru că procesul s-a schimbat , s-a schimbat și flexibilitatea prețurilor. Ciclurile de producție au devenit mai scurte , iar prețurile produselor și seviciilor nu pot fi schimbate la întâmplare, firmele își limitează costurile doar pentru a rămâne competitive. Cooperativele de credit trebuie să răspundă cerințelor impuse de clienții săi și să-i servească în condiții optime de timp, loc, și mod. Dacă cooperativele nu realizează acest lucru , clienții lor se vor îndrepta spre altcineva care să le satisfacă cerințele.

Asfel , și în domeniul serviciilor bancare, cooperativele de credit au fost autorizate de B.N.R. și în următoarea perioadă vor urma fuziunile pe baza Normelor B.N.R. care constituie baza legală ce va fi depusă. Procesul de reorganizare și autorizare , precum și procesul de fuziune a cooperativelor de credit presupune costuri mari privind autentificarea de documente , acte adiționale modificatoare, înmatriculări la Registrul Comerțului, dar după aceea costurile vor scădea pentru că se va lucra cu o altă schemă de personal , cu mai puține posturi de conducere și funcții administrative. De asemenea profiturile realizate de fiecare cooperativă vor crește. După fuziune, cooperativele de credit vor fi mai puține dar mai puternice și cu mai multe puncte de lucru.

Programele informatice sunt în curs de implementare și vor contribui la uniformizarea și corectitudinea centralizării și raportării datelor în timp util.

Cooperativele de credit plătesc contribuția la Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar și Casa Centrală constituie o rezervă mutuală de garantare, asemenea băncilor comerciale , însă cooperativele de credit nu pot acorda credite decât membrilor cooperatori care domiciliază în raza teritorială de operare a unităților sau persoanelor juridice la nivel de microintreprinderi.

O problemă importantă este constituirea și reglarea lunară a provizioanelor care înseamnă costuri ridicate . În continuare o atenție deosebită trebuie acordată activității de creditare cu dobânzi cât mai mici. Pentru aceasta trebuie majorate sursele de finanțare din depunerile pe termen ale membrilor cooperatori, în special în mediul rural.

De asemenea , cooperativele de credit trebuie să atragă tânăra generație , altfel vor pierde această generație și potențialii membri care se vor îndrepta spre alte instituții bancare. Trebuie să se implice în activitățile tinerilor , oferind stimulente pentru economisire , burse școlare și furnizând educație pentru aceștia.

BIBLIOGRAFIE

Lect.Dr.Camelia Hațegan – Contabilitatea operațiunilor bancare, Ed.Marineasa Timișoara 2000

Camelia Hațegan, O.Megan – Contabilitate bancară, Ed.Radical, Timișoara 2001

Legea contabilității nr. 82 / 1991 cu modificările și completările ulterioare

Legea bancară nr.58 / 1998 modificată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.24 /1999

Ordonanța de Urgență nr. 97 / 2000 modificată, completată și aprobată

Reglementările Băncii Naționale a României cu privire la activitatea organizațiilor cooperatiste de credit sunt :

Normele B.N.R. nr.7 / 2002 privind transferurile de fonduri în cadrul rețelei cooperatiste de credit ( M.O. 452 din 27.06.2002)

Normele B.N.R. nr.8 / 2002 privind elaborarea situațiilor financiare consolidate de către instituțiile de credit ( M.O. 651 din 02.09.2002)

Normele B.N.R. nr.14 / 2002 privind fondurile proprii ale organizațiilor cooperatiste de credit și ale rețelei cooperației de credit

Regulamentul B.N.R. nr.5 / 2002 privind clasificarea creditelor și plasamentelor precum și constituirea , regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit ( intrate în vigoare la 01.01.2003 )

Regulamentul B.N.R. nr.6 / 2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii (M.O. 566 din 01.08.2002)

Normele B.N.R. nr.12 / 2002 pentru aplicarea Regulamentul B.N.R. nr.5 / 2002 (M.O. 626 din 23.08.2002) privind constituirea și regularizarea provizioanelor

Ordinul ministrului Finanțelor și guvernatorului B.N.R. nr. 1418 / 344 / 1997 privind aprobarea planului de conturi pentru societățile bancare și normele metodologice de utilizare a acestora. (M.O. 343 bis din 10.09.1998).

Ordinul ministrului Finanțelor și guvernatorului B.N.R. nr. 1982 / 5 / 2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Direcția Comunităților Economice Europene nr. 86 /635 / CEE și cu Standardele Internaționale de contabilitate aplicabile instituțiilor de credit

Norme proprii și instrucțiuni de aplicare emise de Casa Centrală CREDITCOOP

Ministerul Finanțelor – Planul de conturi pentru societățile bancare și normele metodologice de

utilizare a acestuia

C.Basno, V.Dardac – Operațiuni bancare , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996

F.Coman – Activitate bancară, profit și performanță, Editura Lumina Lex,

București, 2000

V.Dedu, A.Enciu – Contabilitate bancară, Editura Economică,București, 2001

I.Galiceanu,M.Cristea – Gestiune bancară, Editura Didactica Nova, Craiova, 1997

Mariana Diaconescu – Bănci, sisteme de plăți, riscuri, Editura Economică, București,1999