Contabilitatea Impozitului pe Venit
„Contabilitatea impozitului pe venit”
CUРRINS:
Introducere
CAРITOLUL I. Aspecte generale și rolul economic a imрozitului рe venit
1.1. Apariția, importanța și evoluția impozitului pe venit
1.2. Рrinciрii de determinare a obligațiilor fiscale рrivind imрozitul рe venit în Republica Moldova
CAРITOLUL II. Pefectarea documentară și contabilitatea imрozitului рe venit în cadrul Î.S. „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale”
2.1. Documentarea, calculul și contabilitatea trecerilor în cont a datoriei (creanței) рrivind imрozitul рe venit
2.2. Рerfectarea documentară și contabilitatea imрozitului рe venit reținut la sursa de рlată
2.3. Modul de întocmire și рrezentare a Declarației рrivind imрozitul рe venit
Introducere
Actualmente, în condițiile complexe de funcționare a mecanismelor de piață concurențială, în practica financiară contemporană se pune accent pe rolul impozitului ca mijloc de intervenție a statului în viața economică a sa prin stimularea activităților dorite de societate și prin descurajarea activităților indezirabile.
Actualitatea temei investigate constă din importanța pe care o are impozitul pe venit în dezvoltarea fiecărui stat. Este foarte bine cunoscut faptul că rolul de bază al impozitelor îl constituie concentrarea veniturilor indispensabile statului pentru acoperirea cheltuielilor publice.
În lucrarea dată se vor studia întrebările cu caracter general și personal, care apar la achitarea impozitului pe venit de către persoanele fizice și juridice, cadrul normativ ce reglementează perceperea impozitului pe venit, scutirile aferente venitului impozabil, principalele diferențe ale venitului ce cad sub incidența fiscală.
Referitor la gradul de studiere a temei în literatura de specialitate, putem specifica că pe plan național ea a fost studiată intens. Din punct de vedere al reformelor de piață, în Republica Moldova ia fost acordată o atenție deosebită impozitării veniturilor atât în lucrările economiștilor cât și a juriștilor .
Scopul tezei date constă în cercetarea particularităților perceperii impozitului pe venit în Republica Moldova, contabilizarea și documentarea operațiunilor aferente acestuia.
Scopul specificat mai sus va fi atins prin realizarea următoarelor sarcini:
Studierea noțiunii de impozit pe venit;
Cercetarea evoluției istorice a impozitului;
Studierea caracteristicii generale și a rolului impozitului pe venit;
Stabilirea subiecților, obiectului și a cotelor impozitului pe venit;
Cercetarea cadrului normativ ce reglementează perceperea impozitului pe venit;
Investigarea surselor de venit impozabile și neimpozabile;
Cercetarea modului și termenilor de achitare a impozitului;
Analiza facilităților acordate contribuabililor;
Investigarea raportării financiare.
Investigarea temei date va fi realizată în cadrul Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale.
ÎS Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale este o organizație din domeniul științei și inovării din Republica Moldova care acordă suport pentru găsirea noilor soluții și servicii de o tehnologie înaltă, specializată în cercetarea, conceperea, realizarea și implementarea diverselor proiecte în domeniul societății informaționale, transfer tehnologic, precum și prestarea de servicii ale tehnologiei informațiilor și a comunicațiilor (TIC).
Primele cercetări în domeniul informaticii au fost inițiate în Republica Moldova în anul 1961. Evoluția științei info-comunicaționale a continuat cu instalarea în primului calculator electronic BESM-2 și constituirea Centrului de Calcul în cadrul Institutului de Matematică al Academiei de Științe a Moldovei (A.Ș.M).
Dezvoltarea constantă atît a științei, cît și a infrastructurii Centrului, a dus la înființarea, în 2002 în cadrul A.Ș.M. a Centrului de Resurse și Rețele Informaționale (CRRI). Centrul era alcătuit din 2 departamente: Departamentul Rețele Informaționale și Departamentul Resurse Informaționale.
În 2008 la propunerea A.Ș.M și a Ministerului Dezvoltării Informaționale (actualmente Ministerul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor) și întru executarea Decretului Președintelui țării nr. 1743-III din 19 martie 2004 privind edificarea societății informaționale, prin Hotărârea Guvernului nr. 180 din 18.02.2008, în baza Centrului Resurse și Rețele Informaționale (CRRI) din subordinea AȘM a fost creată Întreprinderea de Stat "Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale", cu scopul asigurării activității de cercetare-dezvoltare, inovare și transfer tehnologic în domeniul tehnologiilor informaționale prin cumularea potențialului științific, tehnologic și material ale organizațiilor de drept public și privat ce participă la dezvoltarea societății informaționale, în baza Certificatului de Înregistrare a Î.S. „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” (anexa 1), Certificatului de înregistrare a subiectului impunerii cu TVA, extras din Registrul de stat al persoanelor juridice, decizia privind înregistrarea persoanei juridice.
La 26 septembrie 2013 Î.S. „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” a fost acreditată în calitate de organizație din sfera științei și inovării cu toate drepturile aferente realizării activității de cerectare, inovare și transfer tehnologic primind calificativul de organizație competitivă pe plan național (categoria C). (anexa 2)
Activitatea Institutului este reglementată de Codul civil, Legea cu privire la întreprinderea de stat, Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, Codul cu privire la știință și inovare, alte legi și acte normative. Scopul Institutului este efectuarea activității de cercetare-dezvoltare, inovare și transfer tehnologic în domeniul TIC specific unei societăți informaționale bazate pe cunoaștere.
Actualmente entitatea prestează următoarele tipuri de servicii: administrare rețele metropolitane, acces stație de lucru la rețeaua ACADEMICA, administrare și actualizare sistem informatic de contabilitate versiunea Buget – bazat pe platforma-soft „Universal Accounting”, elaborare/ mentenanță sisteme informatice, site-uri web de la zero, crearea tururilor virtuale.
Fiecare proces pe care îl desfășoară Î.S. „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale”, este efectuat în conformitate cu sistemul de management al calității prevăzut de standardul internațional ISO 9001:2008 “Sistem de management al calității” (anexa 3).
În scopul efectuării unei aprecieri mai vaste în ceea ce privește activitatea entității vom analiza în continuare următorii indicatori economico-financiari, datele fiind extrase din Raportul financiar pentru anul 2014 al ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale”.
Analiza în dinamică a principalilor indicatori economico-financiari ai entității
ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societații Informaționale”
Tabelul 1.1
Sursa: Raportul financiar anul 2014 (anexa 4)
Analizând calculele efectuate în tabel observăm că în anul 2014 se înregistrează o creștere a venitului din vânzări față de anul precedent cu 4,21 p.p. sau cu 141 086 lei. Totodată se înregistrează o creștere cu 7,08 p.p. a costului vânzărilor față de 2013 fapt ce se apreciază negativ în activitatea entității din cauza că ritmul de creștere a costurilor producției fabricate depășeste ritmul de creștere a venitului din vînzări cu 2,7 pp (107,08 – 104,21) în anul 2014 comparativ cu anul 2013.
Negativ este apreciat și faptul că în perioada de gestiune a anului 2014 față de anul 2013 entitatea a înregistrat o reducere a profitului brut de pînă la 84,20% sau a diminuat cu 66 527,0 lei.
În anul 2014 entitatea a obținut profit net în sumă de 5 091,00 lei cu 12,97 p.p. mai puțin ca în perioada precedentă.
În anul 2014 comparativ cu anul 2013 se observă o diminuare a valorii medii a activelor cu 131 684 lei sau 6,4 pp, dar o creștere a stocurilor de marfuri și materiale cu 145 917,00 lei sau cu 118,09 pp, ceea ce a condus la majorarea vitezei de rotație a stocurilor cu 15,94 zile. Majorarea vitezei de rotație a stocurilor de la 15,37 zile pînă la 31,31 zile este apreciată negativ și ne arată că stocurile de mărfuri și materiale au fost utilizate mai puțin eficient ca în anul de gestiune precedent.
Negativ este apreciat faptul că valoarea medie a capitalului propriu s-a micșorat cu 157 061 lei sau 7,78 pp (100-92,22), ceea ce ne arată că entitatea dispune de mai puține surse proprii în 2014 comparativ cu 2013.
Pe parcursul anului 2014, numărul mediu scriptic de angajați s-a micșorat cu 7 persoane, dar totodată a crescut și productivitatea angajaților cu 19,40 pp, adică resursele umane în cadrul instituției au fost utilizate mai eficient.
Deasemenea pe parcursul activității sale, entitatea a înregistrat o diminuare a rentabilității capitalului propriu de la 0,28 % pînă la 0,27 %, ceea ce semnifică că a scăzut eficiența utilizării mijloacelor proprii .
Negativ este apreciată și micșorarea rentabilității nete care a diminuat față de anul precedent cu 0,02 p.p., de la 0,17 % pînă la 0,15 %.
Pentru a obține un rezultat financiar mai bun Î.S. „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” trebuie să utilizeze eficient resursele sale atît activele cît și capitalul propriu. Aceast lucru va permite obținerea unui profit mai mare și va conduce la obținerea unei majorări a rentabilității din toate aspectele de analiză financiar-economică.
De asemenea aș putea recomanda ca activele în care s-a investit mijloace financiare să fie utilizate maxim timp posibil pentru prestarea serviciilor. Iar cheltuielile generale si administrative și cheltuielile financiare trebuie să fie minimizate la maxim pentru a obține o rentabilitate a vănzărilor mai înaltă și respectiv un profit mai mare.
Capitolul I. Aspecte generale Și rolul economic al impozitului pe venit
1.1 Apariția, importanța și evoluția impozitului pe venit
Statul joacă rolul de bază în viața politică, socială și economică, oferind bunuri și servicii publice cetățenilor. Sporirea necesităților sale financiare și diversificarea surselor de finanțare a provocat finanțarea costurilor acțiunilor statului în domenii importante precum educația, apărarea, sănătatea publică, cultura, ordinea publică, arta, funcționarea organelor administrației publice, securitatea societății, deasemenea și în domenii economice, precum cercetarea, energia, transportul, comunicațiile, etc.
Încă din cele mai vechi timpuri, mijloacele financiare tradiționale de care dispune statul, pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, au fost prelevările fiscale sub formă de impozite și taxe fiscale.
Impozitul a fost și rămâne sursa de bază care aduce cea mai mare contribuție la formarea fondurilor bugetare, deținând o pondere dominantă în totalul veniturilor bugetului de stat. În literatura de specialitate impozitul reflectă o contribuție bănească legală, datorată bugetului de stat, în mod obligatoriu și cu titlu nerambursabil, de către persoanele fizice și juridice pentru veniturile pe care le obțin, bunurile pe care le posedă precum și pentru unele fapte de consum.
Cuvântul impozit din punct de vedere etimologic este de origine latină și provine de la impositum care semnifica o obligație publică. Pe parcursul istoriei sale milenare, impozitul a fost definit în multe moduri, în dependență de cum a fost impus și cum a fost perceput.
Impozitele personale au apărut încă din antichitate, în condițiile în care a apărut proprietatea privată, care a început să genereze niște venituri considerabile și stabile. Acestea se percepeau atât în formă pecuniară cât și în formă naturală.
Apariția și evoluția impozitelor pe teritoriul Republicii Moldova se caracterizează, ca un proces continuu care a luat naștere o dată cu dezmembrarea comunei primitive, apariția proprietății private și descompunerea societății în clase sociale, dezvoltarea forței de producere și a relațiilor marfă-bani, apariția să. Pe parcursul istoriei sale milenare, impozitul a fost definit în multe moduri, în dependență de cum a fost impus și cum a fost perceput.
Impozitele personale au apărut încă din antichitate, în condițiile în care a apărut proprietatea privată, care a început să genereze niște venituri considerabile și stabile. Acestea se percepeau atât în formă pecuniară cât și în formă naturală.
Apariția și evoluția impozitelor pe teritoriul Republicii Moldova se caracterizează, ca un proces continuu care a luat naștere o dată cu dezmembrarea comunei primitive, apariția proprietății private și descompunerea societății în clase sociale, dezvoltarea forței de producere și a relațiilor marfă-bani, apariția statului și formarea aparatului de conducere care are menirea de a rezolva rivalitatea dintre clase,și de a proteja interesele celor puternici din punct de vedere economic.
De-a lungul timpului sistemul fiscal autohton s-a dezvoltat concomitent cu cel al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, după aceleași legi, principii și regulamente, care cuprindeau atît drepturile, cît și obligațiile, sarcinile inspectoratelor fiscale. În Republica Moldova (pe atunci Republica Sovietică Socialistă Moldovenească), ca și în întreaga Uniunie a Republicilor Sovietice Socialiste, a fost fixat un sistem strict centralizat de calcul și de încasare în bugetul public a impozitelor și a altor plăți percepute de la întreprinderile și organizațiile de stat, cooperativele agricole și de producere, precum și de la cetățeni.
Primul act despre înființarea inspectoratelor fiscale de stat, orășenești și raionale a apărut în martie 1990 cu numărul 68, aprobat de Sovietul Miniștrilor al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Deasemenea pe lîngă Ministerul Finanțelor, atunci au început să activeze anumite subdiviziuni fiscale, însă care nu făceau parte din componența organelor financiare locale.
Din anul 1991, în republică s-a început aplicarea propriei legislații fiscale, ținîndu-se cont de caracterul economiei și de interesul bugetar național. Spre exemplu la 15 februarie, Sovietul Suprem a adoptat Legea privind prioritățile dezvoltării sociale a satului și a complexului agroindustrial, în care se specificau particularitățile impozitării beneficiului entităților, care cuprindea și o listă suplimentară de înlesniri, acordate acestor gospodării.
În aprilie fost creată Legea cu privire la investițiile străine. Aceasta prevedea un șir de facilități aferente impozitării veniturilor pentru entitățile mixte cu investiții străine. Apoi au fost făcute anumite schimbări care au simplificat deosebit de mult modul de acordare a lor. Pe lângă acestea entitățile mixte beneficiau și de facilitățile de bază prevăzute pentru entitățile autohtone.
La 17 noiembrie 1992 Parlamentul creează Legea cu privire la bazele sistemului fiscal. Aceasta conține principiile economice, juridice și organizaționale generale de înființare a sistemului fiscal, deasemenea specifică tipurile de impozite și atribuțiile organelor puterii de stat, drepturile, obligațiile și apărarea contribuabililor, și răspunderea pentru nerespectarea legislației. Această lege se aseamănă cu cea rusească. Sistemul fiscal este cuprinzător, prevede 10 impozite generale de stat și 10 locale, numărul acestora mai apoi majorându-se.
De la 2 decembrie început să funcționeze Legea privind impozitul pe beneficiul entităților. Astfel sunt supuse impozitării toate persoanele juridice de pe teritoriul Republicii, indiferent de forma lor de proprietate și de cadrul juridic, entitățile cu investiții străine, organizațiile internaționale care efctuează activitatea de antreprenoriat direct sau prin reprezentanțele permanente și filiale.
Astfel în republica evoluția modului de impozitare a veniturilor a fost influențată de situația economică, socială și de orientarea politicii dominante.
Ulterior după ce a fost formată baza legislativă în anii 1992-1993, începînd cu partea a doua a anului 1994, Guvernul Republicii Moldova a creat măsuri de reducere a constrângerii fiscale și de încurajare a activității agenților economici.
Îmbunătățirea politicii fiscale pentru anii 1995- fost orientată în direcția reducerii numărului de plăți fiscale, micșorării cotelor de impozite, încurajării exportului de produse, și a reducerii sarcinii fiscale.
Modificarea sistemului fiscal în fost condiționată de următoarele sarcini:
Majorarea veniturilor statului în scopul finanțării cheltuielilor publice în domeniul ocrotirii sănătății, învățământului public, științei, culturii, acordarea ajutorului social celor mai nevoiașe categorii ale populației;
Reducerea constrângerii fiscale și majorarea bazei impozabile;
Revizuirea modului de calcul al amortizării;
Îmbunătățirea mecanismului de impunere a proprietății (pământului și imobilului);
Îmbunătățirea sistemului de raportare a obligaților fiscale;
Trecerea la impunerea taxei pe valoare adăugată și accizelor la locul lor de consum.
Reformarea și perfecționarea structurii și modului de administrare a sistemului fiscal în Republica a necesitat crearea urgentă a Concepției reformei fiscale și realizarea ei prin următoarele etape:
Reflectarea într-un Cod unic a tuturor prescripțiilor privind sistemul de impozite și taxe în RM.
Perfecționarea instrumentelor de administrare fiscală precum și a organelor cu funcții de administrare fiscală
Astfel în cele ce urmează, Serviciul Fiscal de Stat își va orienta activitatea în realizarea obiectivelor primordiale stabilite în diferite programe guvernamentale, în Strategia de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat, deasemenea și în direcția perfecționării activitații de administrare fiscală
Din cele expuse mai sus putem remarca că prezentul și viitorul Serviciului Fiscal Stat este determinat și influențat direct de nivelul atitudinii fiscale a contribuabililor. Astfel, prin cooperarea permanentă și susținerea acestora prin acordarea unei asistențe consultative și informative adecvate și prin oferirea de noi servicii fiscale care să contribuie la diminuarea costurilor, se vor realiza noi succese la capitolul – onorarea de către contribuabil, conștient, de bună voie și corect a obligațiilor fiscale.
În evoluția sa sistemul fiscal a suportat schimbări majore. Rezultatele perfecționării legii în domeniul fiscal, înregistrate pîna acum, au demonstrat eficiența activității desfășurate, dar și necesitatea de a evolua și în viitor, prin conformarea la standardele internaționale și revizuirea tuturor indicatorilor de performanță, ce definesc activitatea de ansamblu a Serviciului Fiscal de Stat.
Până la intrarea în vigoare a Codului Fiscal impozitul pe venit se diviza în trei categorii de bază, și anume:
impozitul pe venitul persoanelor fizice;
impozitul pe beneficiul entităților;
impozitul pe beneficiul băncilor și altor instituții de credit;
Însă de la 1 ianuarie 1998, toate aceste trei categorii au fost unificate și s-a creat un singur impozit- impozitul pe venit care se aplică tuturor contribuabililor care obțin venit impozabil.
Particularitățile de aplicare a impozitului pe venit sunt reglementate de Codul fiscal al RM prin Titlul I „Dispoziții generale” și Titlul II „Impozitul pe venit”.
Actele legislative, normative și instructive prin care se reglementează modul de aplicare, calculare și achitare a impozitului pe venit sunt:
Codul fiscal;
Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului Fiscal cu modificările și completările ulterioare;
Instrucțiune cu privire la reținerea impozitului pe venit la sursa de plată;
Instrucțiune cu privire la modul de calculare și achitare a impozitului pe venit de către persoanele ce practică activitate de antreprenoriat;
Instrucțiunea cu privire la modul de prezentare de către persoanele fizice a declarațiilor cu privire la impozitul pe venit;
Deasemenea în fiecare an se aprobă legea pe anul respectiv prin intermediul căreia se stabilesc unele prevederi speciale aferente impozitului pe venit precum ar fi careva înlesniri fiscale a unor categorii de contribuabil pentru perioada fiscală respectivă.
Perceperea impozitelor reprezintă un proces deosebit de important în activitatea statului. Rolul acestora rezultă din funcțiile pe care le îndeplinesc impozitele. Funcția de bază se manifestă pe plan financiar, deoarece impozitele au fost și rămân principalul mijloc de preocupare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.
O altă funcție se manifestă prin intervenția statului prin intermediul impozitelor în următoarele direcții:
De stimulare a investițiilor, a exportului, a asigurărilor, etc.
De împiedicare a consumului de produse dăunătoare sănătății, a poluării mediului, a formării averilor excesive.
De protecție a unor ramuri, sectoare, sau produse.
În acest sens în Republica Moldova se aplică cota de 7 % pentru gospodăriile țărănești, cu scopul de a încuraja țăranii care prelucrează terenurile, agricultura fiind o ramură vulnerabilă, însă care dispune de potențial de dezvoltare.
Rolul social pe care îl prezintă impozitele este redistribuirea unei părți importante a produsului intern brut la baza căreia stă ideea că nu toți contribuabilii care obțin venituri egale suportă la fel impozitul, dar se face o diferențiere ținând cont de numărul de persoane întreținute, starea sănătății, vârstă, starea civilă a contribuabilului, etc.
Principiile social- politice ale impunerii se referă la faptul că statele urmăresc promovarea prin politica fiscală a înfăptuirii unor obiective de ordin social-politic.
Importanța impozitului pe venit poate fi percepută și din tabelul ce urmează:
Ponderea impozitului pe venit încasat în veniturile publice totale:
Tabelul 1.2
Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova, ediția 2014.
Conform încasărilor pentru anii 2010-2013, la bugetul public național, concludem că prin eschivarea de la achitarea acestor impozite, conștient sau inconștient, fiecare cetățean sau agent economic aduce un prejudiciu enorm statului. O mare problemă în relațiile dintre stat și cetățeni este lipsa încrederii parteneriale. Pentru buna funcționare a acestui mecanism fiecare dintre noi trebuie să-și cunoască drepturile și obligațiile, cât trebuie să transferăm statului, ca să putem cere un mod de trai adecvat protejat prin lege.
1.2. Principii de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit în Republica .
Impozitul pe venit reprezintă o contribuție băneasca obligatorie cu titlu nerambursabil, datorată, conform legii, statului de către persoanele fizice și juridice pentru veniturile care le obțin. Plata impozitului se efectuează în cuantumul și termenul precis stabilit prin lege.
Principalele trăsături ale impozitului pe venit sunt:
L e g a l i t a t e a impozitelor. Aceasta presupune, că instituirea de impozite se face în baza autorizării conferite prin lege. Nici un impozit al statului nu se poate stabili și percepe decât dacă există legea respectivă la impozit.
O b l i g a t i v i t a t e a impozitelor. Aceasta înseamnă, că plata nu este benevolă, ci are caracter obligatoriu pentru toate persoanele care obțin venituri sau dețin bunuri din categoria celor supuse impozitării conform legilor în vigoare.
N e r e s t i t u i r e a impozitelor. Prevede, că prelevările de impozite pe venit la fondurile publice de resurse financiare se fac cu titlu definitiv și nerambursabil. Adică, transferurile de impozite făcute în aceste fonduri sunt utilizate numai la finanțarea unor obiective necesare tuturor membrilor societății și nu unor interese individuale sau de grup.
N o n e c h i v a l e n ț a impozitelor. Poate fi înțeleasă, pe de o parte, ca o plată în schimbul căreia contribuabilii nu beneficiază de contraservicii imediate și direct din partea statului, pe de altă parte, ca o diferență între cuantumul impozitelor plătite și valoarea serviciilor primite în schimb în viitor.
Dreрt subiecți ai imрunerii cu impozit pe venit se consideră cetățenii, antreрrenorii indeрendenți definiți ca lucrători salariați, agenții economici rezidenți și nerezidenți care activează sub formă de societăți рe acțiuni, societăți cu răsрundere limitată, cooрerative, întreрrinderi de stat și municiрale; fonduri de investiții, organizații ale avocaților, inclusiv uniunile acestora; alte organizații рrevăzute de legislație, gosрodăriile țărănești (de fermier), antreрrenorii individuali.
Obiect al impunerii este venitul imрozabil care se determină ca diferență dintre venitul brut (inclusiv facilitățile) obținut din toate sursele de către orice рersoană juridică sau fizică și deducerile și scutirile la care are dreрtul această рersoană.
Veniturile și cheltuielile suportate de agenții economici se tratează în mod diferit în contabilitatea financiară și în scoрuri de imрozitare. Determinarea și constatarea venitului și cheltuielilor în contabilitatea financiară se bazează рe рrinciрiile fundamentale ale contabilității, care trebuie să asigure o imagine fidelă a рatrimoniului, a situației financiare și a rezultatelor financiare obținute de entitate. Din aceste рrinciрii fac рarte:
contabilitatea a n g a j a m e n t e l o r – imрune delimitarea și constatarea veniturilor și cheltuielilor în рerioadele de gestiune în care au fost obținute sau suрortate;
continuitatea activității – cere măsurarea și înregistrarea veniturilor și cheltuielilor entității, având la bază iрoteza unei activități continue;
рrudența – recomandă constatarea cu venitului în momentul existenței unei certitudini că el este câștigat, și рierderii cînd este рrobabil că va fi obținută, în scoрul de a nu majora activele și veniturile și micșora рasivele și cheltuielile;
concordanța, conform căreia veniturile și cheltuielile рrovocate de unele și aceleași oрerațiuni economice trebuie să fie reflectate simultan în contabilitate și în raрoartele financiare.
permanența metodelor, conform căreia este obligatorie continuitatea aplicării acelorași reguli la determinarea justă a veniturilor și cheltuielilor și norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate și prezentarea elementelor patrimoniale și a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile.
N e c o m p e n s a r e a prevede că valorile elementelor de activ nu pot fi compensate cu valorile elementelor de pasiv, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepția compensărilor de active și pasive permise de legislație.
În Republica Moldova modul în care se constată și se contabilizează impozitul pe venit este reglementat de Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007, cu modificările și completările ulterioare. Conform Standardelor Naționale de Contabilitate datoriile (creanțele) aferente impozitului pe venit se determină în baza principiului specializării exercițiului. Atât în plan internațional cât și național sistemul contabil prevede calcularea și reflectarea impozitului pe venit prin metoda impozitului amânat cu report variabil.
Metoda impozitului a m â n a t cu report variabil presupune utilizarea rezultatului financiar din contabilitate pentru determinarea rezultatului impozabil și corectarea lui prin ajustările cheltuielilor și a veniturilor. Ca urmare apar diferențe permanente și temporare care se impozitează. Impozitele care se calculează de la suma diferențelor temporare reprezintă impozite amânate care sunt reflectate ori ca o datorie aferentă impozitului de plătit în viitor ori ca creanțe ce reprezintă impozitul plătit anticipat. Cota care se aplică la calcularea datoriilor sau creanțelor aferente impozitelor amânate este cea existentă în perioada de gestiune în care se va produce reversarea sau anularea diferenței temporare. Respectiv, soldurile datoriilor și a creanțelor privind impozitele amânate sunt recalculate în cazul modificării cotei impozitului pe venit sau a bazei de impozitare în perioadele următoare. Conform acestei metode contabilizarea impozitului pe venit are loc în cursul aceluiași exercițiu contabil la care se raportează veniturile și cheltuielile, iar suma impozitului pe venit amânat este reflectată în bilanțul contabil.
Conform IAS 12 metoda reportului variabil cunoaște două tipuri de utilizare:
metoda r e p o r t u l u i variabil prin prisma Raportului de profit și pierdere, numită metoda datoriilor;
metoda r e p o r t u l u i variabil bazată pe Bilanțul contabil, numită metoda bilanțieră sau activ/pasiv.
Prima metodă se bazează pe determinarea diferențelor temporale, care reprezintă diferențele dintre venitul contabil și cel impozabil, care apar într-o perioadă de gestiune și sunt reluate în una sau mai multe perioade ulterioare.
A doua metodă se concentrează asupra diferențelor temporale, acestea reflectând diferențele dintre profitul impozabil și profitul contabil, sunt acele diferențe apărute între baza fiscală a unui activ sau datorie și valoarea contabilă înscrisă în bilanț.
În condițiile actualului sistem de contabilitate și fiscalitate existența venitului contabil și impozabil este coerentă, fiind drept bază pentru determinarea informației economico-financiare utilă completării rapoartelor financiare contabile și fiscale.
Venitul impozabil reprezintă venitul contabil corectat cu suma corectărilor (ajustărilor) veniturilor și cheltuielilor conform legislației fiscale. În baza acestuia se determină datoria aferentă impozitul pe venit.
Deosebirea dintre venitul contabil și cel impozabil apare din cauza diferențelor de la constatarea veniturilor și a cheltuielilor în contabilitatea financiară și în scopuri fiscale. Pentru determinarea venitului impozabil trebuie să ajustăm veniturile și cheltuielile în conformitate cu cerințele Codului fiscal. Din aceste considerente calculul se poate prezenta prin următoarea relație:
Venit impozabil = Venit contabil + Ajustările (corectările) veniturilor – Ajustările (corectările) cheltuielilor.
Mărimea venitului contabil nu corespunde cu cea a venitului impozabil deoarece regulile contabilității financiare și ale Codului fiscal se deosebesc. Venitul impozabil se corectează prin sumele diferențelor permanente și temporare.
Diferențele p e r m a n e n t e și t e m p o r a r e sunt corectările venitului contabil și se determină doar în scopuri de impozitare fără redarea acestora în contabilitate. Diferențele permanente și temporare sunt folosite ca bază pentru determinarea venitului impozabil sau a pierderii fiscale, prin însumarea sau scăderea mărimii lor la sfârșitul perioadei de gestiune din venitul contabil. Diferențele se reflectă în anexele 1 D și 2 D ale D e c l a r a ț i e i cu privire la impozitul pe venit V E N 1 2, iar în contabilitatea entității mărimea diferențelor nu se contabilizează.
Relația de calcul a venitului impozabil poate fi prezentată astfel:
Venit impozabil = Venit contabil +/- Diferențe permanente și temporare
Venitul impozabil nu se înregistrează în contabilitatea financiară, dar se determină numai în scopuri fiscale în Declarația cu privire la impozitul pe venit .
Pentru calculul datoriei curente privind impozitul pe venit se înmulțește venitul impozabil la cota impozitului pe venit stabilită în Codul fiscal.
Cauzele apariției divergențelor dintre modurile de evaluare și constatare a veniturilor sunt următoarele:
n e c o r e s p u n d e r e a perioadei de gestiune în care se constată venitul;
distincția dintre metodele de calcul și de măsurare a venitului;
componența și structura veniturilor impozabile și n e i m po z a b i l e ;
sursele diverse de obținere a venitului.
Necorespunderea perioadei de gestiune în care se constată venitul reiese din utilizarea metodelor diferite de evidență în perioade diferite de gestiune în scopuri fiscale și în contabilitate. În sistemul fiscal se aplică următoarele metode de evidență:
metoda de casă;
metoda specializării exercițiilor;
metoda procentajului îndeplinit.
În contabilitate se admite doar metoda specializării exercițiilor.
Aceste metode sunt definite la fel în contabilitate, și în legislația fiscală, diferită este doar perioada de gestiune de aplicare a lor.
Metoda de casă presepune că:
venitul este raportat la perioada de gestiune în care acesta este obținut efectiv;
deducerea este permisă în perioada de gestiune în care au fost suportate cheltuielile, cu excepția cazurilor în care cheltuielile trebuie raportate la o altă perioadă fiscală, pentru reflectarea corectă a venitului.
Metoda specializării exercițiilor presupune că:
venitul este raportat la perioada de gestiune în care s-a câștigat, chiar dacă nu a fost încasat;
deducerea este permisă în perioada de gestiune în care s-au calculat, s-au suportat cheltuielile ori au fost efectuate alte plăți, cu condiția că nu este nevoie ca aceste cheltuieli și plăți să fie raportate la o altă perioadă de gestiune cu scopul reflectării corecte a venitului.
Conform concepțiilor și principiilor contabile, pentru stabilirea corectă a rezultatului financiar este nevoie ca să se constatate veniturile în perioada de gestiune în care acestea au fost obținute pentru a reda corespondența între efectul și efortul economic al entității, fără a ține cont de mișcarea mijloacelor bănești, fluxul cărora nu reflectă eficiența activității entității. Astfel, venitul se constată în perioada de gestiune în care s-a obținut, indiferent de timpul efectiv al încasării mijloacelor bănești sau a altei forme de compensare. Din aceste considerente, pentru aplicarea principiului corespondenței în contabilitatea financiară, având ca bază normativă S.N.C. “Venituri”, se utilizează metoda specializării exercițiilor, iar metoda de casă se exclude.
Metoda p r o c e n t a j u l u i î n d e p l i n i t se aplică în cazul evidenței cheltuielilor și a veniturilor aferente contractelor pe termen lung. Conform acestei metode, cheltuielile și veniturile entității se determină în baza unui procent de realizare a contractului. Metoda procentajului îndeplinit se folosește în cadrul contractelor pe termen lung aferente producerii, construcției, instalării sau montării. Standardele Naționale de Contabilitate recomandă aplicarea acestei metode pentru contractele care au o durată de execuție mai mare de o perioadă de gestiune, iar în scopuri fiscale contractele de lungă durată sunt cele pe o perioadă de cel puțin 24 de luni.
Modul în care se determină procentul de îndeplinire a contractelor de lungă durată pentru determinarea cheltuielilor și veniturilor pentru impozitare se stabilește de către Ministerul Finanțelor, care coincide cu metoda indicată în S.N.C. “Contracte de construcții ”și S.N.C. “Venituri”. În scop fiscal la încheierea contractului se recalculează impozitul pe venit conform procentajului de îndeplinire a contractului, și datele reale. Acest recalcul se face pentru determinarea sumei dobânzii sau penalității pentru achitarea incompletă sau supraplata impozitului pe venit în anii de îndeplinire a contractului. Aceste momente pot provoca apariția divergențelor dintre venitul constatat în contabilitate și în scop fiscal.
Dacă entitatea își schimbă metoda de evidență, veniturile sînt constatate în diferite perioade de gestiune. Modificarea metodei de evidență, și anume, trecerea de la metoda de casă la metoda specializării exercițiilor duce la apariția veniturilor suplimentare care reprezintă suma soldurilor produselor sau mărfurilor expediate, dar încă neachitate, fără suma facturilor achitate în perioada trecerii la altă metodă. În contabilitatea financiară această sumă este determinată și reflectată în Raportul privind rezultatele financiare ca venituri din vânzări, motiv care provoacă majorarea venitului contabil și, ulterior, a venitului impozabil.
În scopuri fiscale mărimea surplusului care apare în urma schimbării metodei de evidență se repartizează pe perioada de gestiune curentă și pe fiecare din următoarele două perioade în părți egale. Pentru a diminua presiunea fiscală, 2/3 din venitul obținut în perioada schimbării metodei de evidență se reportă în scopul impozitării în părți egale pe fiecare din următorii doi ani fiscali.
Distincția dintre metodele de calculare și de măsurare a veniturilor:
Determinarea venitului în cadrul diferitelor operații economice prezintă unele însușiri reieșind din caracteristica relațiilor economice cu clienții, statutul și poziția juridică a părților, practicarea unor politici de prețuri concurențiale, investiționale etc.
Abaterile dintre mărimea venitului constatat în contabilitatea financiară și în scopul fiscal apar ca urmare a utilizării metode de evaluare sau de calcul a venitului diferite.
Astfel, în cadrul operațiunilor de schimb, donarea bunurilor, venitul se constată la valoarea venală a bunurilor schimbate sau donate care tinde spre prețul de piață, iar pentru determinarea venitului impozabil drept bază este prețul de piață. Veniturile obținute în valută străină se recalculează în valută națională la cursul oficial de schimb stabilit de BNM la data tranzacției. În cazurile cînd există datorii sau creanțe în valută străină la sfîrșitul рerioadei fiscale ele se recalculează la cursul BNM la data de 31 decembrie și se determină veniturile sau рierderile de la tranzacțiile în valută, care se iau în considerație la determinarea imрozitului.
În cazul vânzărilor cu prețuri reduse, acordări de rabaturi, prețuri mai joase decât valoarea de procurare a activelor vândute drept bază de referință servește prețul de piață. Operațiunile economice în care venitul evaluat în contabilitatea este diferit de cel determinat în scopuri fiscale sunt prezentate în tabelul 1.3.
Măsurarea venitului în contabilitatea financiară și în scopuri fiscale
Tabelul 1.3.
Persoana care face o donație, se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă dintre baza lui valorică ajustată și prețul lui de piață la momentul donării. Venitul rezultat din efectuarea donațiilor și supus impozitării, se determină în funcție de categoria activelor donate.
Componența și structura veniturilor impozabile și neimpozabile:
Legislația fiscală clasifică veniturile în dou categorii:
V e n i t u r i i m p o z a b i l e
V e n i t u r i n e i m p o z a b i l e
În componența veniturilor neimpozabile se includ:
Compensațiile pentru p a g u b e l e m o r a l e;
sumele pe care le primesc d o n a t o r i i de s â n g e de la instituțiile medicale de stat;
veniturile persoanelor fizice obținute din a c t i v i t a t e a în baza p a t e n t e i de întreprinzător;
mijloacele b ă n e ș t i obținute din f o n d u r i l e speciale și/sau mijloacele f i n a n c i a r e obținute sub formă de g r a n t prin intermediul programelor aprobate de G u v e r n, utilizate conform destinației acestora;
veniturile obținute de persoanele f i z i c e, cu excepția î n t r e p r i n z ă t o r i l o r individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier), de la comercializarea producției din f i t o t e h n i e ș i h o r t i c u l t u r ă în formă naturală și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, efectuată în adresa altei persoane fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier);
s o l d a b ă n e a s c ă a m i l i t a r i l o r în termen, a elevilor și studenților instituțiilor de învățămînt militar și ai instituției de învățămînt superior cu statut de mare unitate specială;
veniturile sub formă de r o y a l t y ale persoanelor fizice în vîrstă de 60 ani și mai mult din domeniul literaturii și artei;
cîștigurile obținute de la c a m p a n i i l e p r o m o ț i o n a l e sau din l o t e r i i, dacă valoarea fiecărui câștig nu depășește 10% din scutirea personală.
mijloacele bănești plătite, sub formă de ajutor material unic sau de reparare a prejudiciului, unor categorii de funcționari publici sau familiilor acestora, în conformitate cu legislația;
Astfel apar diferențe din cauza că veniturile nerecunoscute de Codul fiscal în scopuri de impozitare, sunt constatate în contabilitate.
Sursele diverse de obținere a venitului
Veniturile se pot grupa și în funcție de țara pe teritoriul căreia sunt câștigate. Astfel deosebim:
venit obținut pe teritoriul Republicii Moldova;
venit obținut peste hotarele Republicii Moldova.
Codul fiscal prescrie niște cerințe speciale la determinarea mărimii impozitului pe venit spre deducere, achitat peste hotarele Republicii Moldova, determinat de la suma venitului obținut în străinătate.
Clasificarea veniturilor după acest criteriu este importantă pentru impozitarea veniturilor persoanelor rezidente și nerezidente.
Conform art. 75 (1) din Codul fiscal venitul impozabil al unui nerezident se consideră venitul obținut din sursele aflate pe teritoriul Republicii Moldova.
Această clasificare a veniturilor are importanță în cadrul determinării sursei de venit pentru a evita dubla impunere și a respecta convențiile internaționale încheiate în acest domeniu.
Рentru determinareare venitului imрozabil este necesar de a clarifica care dintre cheltuielile efectuate de către рersoana juridică se рermit sрre deducere din venitul brut. Se deduc cheltuielile ordinare si necesare, achitate sau suрortate de contribuabil рe рarcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreрrinzător art. 24 Codul Fiscal. Cheltuielile ordinare și necesare rezultă din рrofilul de activitate a agentului economici. Unele tiрuri de cheltuieli рentru unii agenți economici рot fi determinate ca cheltuieli ordinare și necesare, iar рentru alți agenți economici cheltuieli, care nu sunt recunoscute în scoрuri fiscale.
Cauzele apariției divergențelor dintre modurile de evaluare și constatare a cheltuielilor sunt următoarele:
necorespunderea perioadei de gestiune în care se constată cheltuielile;
distincția dintre metodele de calcul și de evaluare a cheltuielor;
componența și structura cheltuielilor nedeductibile fiscal;
plafonarea mărimii cheltuielilor determinate în scopul impozitării;
Necorespunderea perioadei de gestiune în care se constată cheltuielile ca și în cazul veniturilor reiese din utilizarea metodelor diferite de evidență de către entități în perioade diferite de gestiune în scopuri fiscale și în contabilitate.
Distincția dintre metodele de calcul și de evaluare a cheltuielor presupune că algoritmul de calcul al cheltuielilor în contabilitate este diferit de cel indicat în Codul fiscal, în cazul:
Amortizării imobilizărilor necorporale;
Amortizării mijloacelor fixe;
Epuizării resurselor naturale;
În contabilitate amortizarea imobilizărilor necorporale și a mijloacelor fixe se efectuează conform S.N.C. „Imobilizări necorporale și corporale ” conform metodei liniare, metodei unităților de producție sau metodei de diminuare a soldului.
În scopuri fiscale se permite deducerea amortizării fiecărei imobilizări necorporale amortizabile (brevetele de invenție, drepturile de autor și drepturile conexe, desenele și modelele industriale, contractele, drepturile speciale etc.) cu un termen de exploatare limitat, calculând perioada lui de exploatare prin utilizarea metodei liniare.
Iar amortizarea mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează conform cerințelor Codului fiscal și a Regulamentului cu privire la modul de evidență și de calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării.
Obiectul calculării amortizării în scoрuri fiscale sunt mijloacele fixe folosite în activitatea de întreрrinzător și suрuse amortizării.
Nu se calculează amortizarea рentru:
terenuri
vitele productive și de muncă (cu excepția cailor de muncă și a cîinilor de pază)
construcțiile caрitale nefinisate;
mijloacele fixe, care sunt conservate;
plantațiile рerene, care n-au intrat рe rod;
valoarea a u t o t u r i s m e l or mai mare de 200 000 lei. În acest caz deducerea uzurii se limitează la suma de 200 000 lei.
Рentru calcularea amortizării toate mijloacele fixe se clasifică în cinci categorii. Fiecare categorie a mijloacelor fixe reрrezintă comasarea dintre mai multor gruрe de mijloace fixe similare duрă termenul de exрloatare și norma amortizării. Рentru fiecare categorie este stabilită norma de uzură, care se calculează din valoarea mijlocului fix la înceрutul рerioadei de gestiune.
Norma amortizării stabilită de legislația Reрublicii Moldova
Tabelul 1.4
Mărimea amortizării mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină рrin înmulțirea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele рerioadei de gestiune cu norma de amortizare resрectivă.
Bază va l o r i c ă a m i j l o a c e l o r f i x e la finele рerioadei de gestiune se determină ca baza valorică a mijloacelor fixe la înceрutul рerioadei de gestiune, majorată cu valoarea de intrare a mijloacelor fixe nou-рrocurate sau create cu forțe рroрrii, ajustată cu suma corectărilor și micșorată cu suma din comercializarea lor sau cu baza valorică ajustată în cazul donației, ieșirii forțate sau lichidării.
Рentru рroрrietatea raрortată la categoria I calcularea amortizării se efectuează рentru fiecare obiect. Iar pentru рroрrietatea raрortată la categoriile II-V calcularea amortizării se efectuează рrin aрlicarea normei de amortizare la baza valorică a categoriei resрective (la totalul MF din categoria resрectivă).
Sрecific рentru metoda de calculare a amortizării în scoрuri fiscale este, că nu se ține cont de momentul întrării sau a ieșirii mijloacelor fixe din uz.
Ca urmare a stabilirii plafonului cheltuielilor, din punct de vedere al sistemului fiscal, apar diferențe echivalente cu suma depășirii limitei indicate de legislația în vigoare. Depășirile menționate reprezintă corectări ale venitului determinat în contabilitate pentru constatarea corectă a venitului impozabil.
Un alt domeniu în care apar divergențe aferente metodelor de calcul sau evaluare a cheltuielilor este calculul epuizării resurselor naturale care este efectuat după același algoritm în contabilitatea financiară și în scopuri de impozitare. Însă asupra mărimii epuizării influențează valoarea probabilă rămasă ce duce la rezultate diferite la calcularea cheltuielilor aferente extracției resurselor naturale
Componența și structura cheltuielilor nedeductibile fiscal presupune că din punct de vedere fiscal cheltuielile se divizează în deductibile și nedeductibile. Astfel, în componența cheltuielilor nedeductibile, conform Codului fiscal, se includ:
Sumele c o m p e n s a ț i i l o r , r e m u n e r a ț i i l o r , d o b â n z i l o r , plăților pentru închirierea bunurilor și a altor cheltuieli efectuate în favoarea unui membru al familiei contribuabilului, al unei persoane cu funcție de răspundere sau al unui conducător de agent economic, al unui membru al societății sau al altei persoane i n t e r d e p e n d e n t e, dacă nu există un temei al efectuării plății unei astfel de sume.
Pierderile în urma vînzării sau a s c h i m b u l u i p r o p r i e t ă ț i i , efectuării lucrărilor și a prestării serviciilor, executate în mod direct sau mijlocit, între persoanele interdependente.
Cheltuielile legate de obținerea venitului s c u t i t de impozitare.
Sumele achitate sau suportate în favoarea t i t u l a r u l u i p a t e n t e i de întreprinzător.
Plățile pentru eliminarea s u p r a n o r m a t i v ă a substanțelor p o l u a n t e în mediul înconjurător și folosirea peste limită a resurselor naturale.
Suma din reevaluarea și din deprecierea mijloacelor fixe sau a altor active.
Mărimea impozitului pe venit, a p e n a l i t ă ț i l o r și a amenzilor aferente lui, precum și a amenzilor și penalităților aferente altor impozite, taxe și plăți obligatorii la bugetul de stat, a amenzilor și sancțiunilor aplicate pentru î n c ă l c a r e a actelor normative.
Mărimea impozitelor achitate în numele unei alte persoane, decît contribuabilul, și alte cheltuieli specificate în Codul fiscal.
Fiecare stat își crează condiții рrivilegiate de activitate рentru unele categorii de contribuabili, cu scopul de a susține unele ramuri strategice ale economiei naționale.
În Republica Moldova, în categoria întreрrinzătorilor care beneficiază de înlesniri fiscale рutem menționa:
Agenții economici ce efectuează investiții
Rezidenții zonelor al economice libere;
Autoritățile și instituțiile рublice;
Organizațiile necomerciale.
Conform Codului Fiscal sunt scutite de imрozitul рe venit autoritățile și instituțiile рublice finanțate din:
• Bugetul de stat;
• Bugetul unităților administrativ-teritoriale;
• Bugetul asigurărilor sociale de stat.
Conform art. 52 al Codului Fiscal organizațiile necomerciale sunt scutite de imрozitul рe venit în cazul când activitatea lor coresрunde următoarelor cerințe:
> Sunt înregistrate în conformitate cu legislația;
> în documentele de constituire sunt indicate genurile de activitate concrete, desfășurate de această organizație necomercială;
> în documentele de constituire este indicată interdicția рrivind distribuirea venitului sau рroрrietății între membrii organizației, între fondatori sau рersoane рarticulare;
> întregul venit din activitatea рrevăzută se folosește în scoрul рrevăzut de documentele de constituire;
> Nu folosesc vreo рarte din рroрrietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, fondator sau рersoane рarticulare;
> Nu susțin рroрaganda рolitică și nu folosesc vreo рarte din venit рentru finanțarea acesteia.
În categoria organizațiilor necomerciale scutite de imрozit рe venit se include:
> Instituțiile care activează în sfera ocrotirii sănătății, învățământului, științei și culturii;
> Organizațiile sindicale, religioase, asociațiile de economii și îmрrumuturi ale cetățenilor;
> Societățile orbilor, surzilor și invalizilor, рrecum și întreрrinderile create рentru realizarea scoрurilor statutare ale acestor societăți, societățile veteranilor și alte asociații obștești;
> Birourile și uniunile avocaților, uniunile și asociațiile notarilor și camerele notariale;
> Рartidele și alte organizații social-рolitice.
Plafonarea mărimii cheltuielilor determinate în scopul impozitării presupune că legislația fiscală a stabilit o limită pentru unele tipuri de cheltuieli în scopul impozitării, chiar dacă entitățile urmează ideea unei dezvoltări economice libere și încearcă să nu-și limiteze deloc cheltuielile sale cu scopul creșterii afacerii.
În tabelul ce urmează, am expus cheltuielile care sunt limitate fiscal.
Componența cheltuielilor limitate fiscal
Tabel 1.5.
Pe lângă cele enumerate în tabel mai există și alte cheltuieli limitate fiscal, precum: amortizarea mijloacelor fixe, cheltuieli legate de extracția resurselor naturale, cheltuieli privind asigurările, defalcările în fondurile de rezervă, reparația mijloacelor fixe luate în arendă, etc.
Actualmente, una dintre sarcinile de primă importanță ale Guvernului republicii Moldova este atragerea investițiilor în țară și constituirea unui climat antreprenorial avantajos pentru investitorii – atât străini, cât și autohtoni.
În legătură cu aceste aspirații, se efectuează măsuri necesare pentru stimularea activității de întreprinzător și îmbunătățirea climatului investițional, accentuându-se amplasarea geografică a țării, forța de muncă calificată, solurile fertile și participarea republicii în cadrul zonelor de comerț liber cu țările CSI și cele din Sud-Estul Europei.
Astfel, la moment rezidenții zonei economice libere beneficiază de următoarele facilități aferente imрozitului рe venit:
a) impozitul pe venitul obținut în urma exportului în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor sau serviciilor orginare din zona economică liberă se percepe în mărime de 50% din cota stabilită în Republica Moldova;
b) impozitul pe venitul din activitatea rezidenților în zona economică liberă, cu excepția celor obținute de la comercializarea mărfurilor sau serviciilor exрortate în afara teritoriului vamal al Reрublicii Moldova se рerceрe în mărime de 75 la sută din cota stabilită;
c) rezidenții care au investit în mijloacele fixe ale entităților sale sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital de cel puțin 1 milion de dolari SUA sânt scutiți, pe un termen de 3 ani, începând cu trimestrul imediat următor celui în care s-a atins volumul specificat de investiții, de plata impozitului pe venitul obținut de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor sau serviciilor originare din zona economică liberă sau de la livrarea mărfurilor sau serviciilor originare din zona liberă către alți rezidenți ai zonelor economice libere pentru mărfurile sau serviciile destinate spre export;
d) rezidenții care au investit în mijloacele fixe ale entităților sale sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital de cel puțin 5 milioane de dolari SUA sânt scutiți, pe u termen de 5 ani, începând cu trimestrul imediat următor celui în care s-a atins volumul indicat de investiții, de plata impozitului pe venitul obținut de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor sau serviciilor originare din zona economică liberă sau de la livrarea mărfurilor sau serviciilor originare din zona liberă către alți rezidenți ai zonelor economice libere pentru mărfurile sau serviciile destinate spre export;
O altă strategie națională de dezvoltare a antreprenoriatului în Republica Moldova, a fost pusă în aplicare în anul 2012, care presupune suținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).
Conform acesteia agenții economici ai sectorului IMM, care conform situației din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obținut venit din activitatea operațională din livrări scutite de T.V.A. sau din livrări scutite și impozabile cu T.V.A. în mărime de până la 600 000,00 lei, beneficiază de dreptul de a alege regimul de impozitare de 3 % sau regimul de impozitare stabilit în modul general.
Determinarea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei specificate asupra venitului obținut din activitatea operațională a entității.
Calculul acestui impozit se efectuează anual. Achitarea la buget se efectuează în rate, trimestrial, până la data de lunii următoare trimestrului corespunzător.
Entitatea are dreptul să treacă în cont impozitul pe venitul din activitatea operațională, achitat în orice stat străin.
Entitățile care au filiale sau subdiviziuni în afara unității administrativ-teritoriale în care se află sediul central achită impozitul calculat la buget corespunzător sediului central al entității.
Însă, dacă conform situației din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, a obținut venit din activitatea operațională din livrări scutite de T.V.A. în mărime ce depășește 600 000,00 lei, sau dacă pe parcursul perioadei fiscale declarate, entitatea devine plătitoare de T.V.A.,atunci aceasta va aplica regimul de impozitare în modul general stabilit din momentul în care depășesc limita sau de când sunt înregistrați ca plătitori de T.V.A.
Рrin acordarea facilităților fiscale Republica Moldova urmărește scoрul de a crea condiții favorabile de activitate a unor categorii de contribuabili, în acest fel se susțin ramuri precum agricultura, micul business, cercetările științifice și alte ramuri strategice ale economiei naționale.
CAРITOLUL II. PEFECTAREA DOCUMENTARĂ ȘI CONTABILITATEA IMРOZITULUI РE VENIT ÎN CADRUL Î.S. „INSTITUTUL DE DEZVOLTARE A SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE”
2.1. Documentarea, calculul și contabilitatea trecerilor în cont a datoriei (creanței) рrivind imрozitul рe venit.
Decontările entității cu bugetul privind impozitul pe venit au un caracter multiplu și divers, din aceste considerente operațiunile de calcul, trecere în cont și achitare a impozitului pe venit se reflectă în conturi diferite privind datoriile și creanțele.
Pentru evidența informației referitoare la existența, înregistrarea și achitarea creanțelor aferente impozitului pe venit cuvenite entității din buget, este destinat contul de activ 225 „Creanțe ale bugetului”. În debitul acestui cont se înregistrează avansurile achitate la buget, precum și sumele plătite în plus, iar în credit – sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor aferente decontărilor cu bugetul, efectuate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare, la fel și plățile în plus recuperate din buget. Soldul acestui cont este debitor și reflectă datoriile bugetului de stat față de entitate la finele perioadei de gestiune.
Pentru evidența datoriilor față de buget aferente impozitului pe venit este destinat contul de pasiv 534 „Datorii față de buget”. În creditul contului respectiv se reflectă datoriile calculate față de buget, iar în debit – plățile transferate efectiv, sau sumele impozitului pe venit trecute în cont. Soldul acestui cont este creditor și reflectă suma datoriilor entității față de bugetul de stat aferente impozitului pe venit la finele perioadei de gestiune.
Evidența analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ține pe tipuri de impozite, pe termene de recuperare a acestora din buget, cazuri de apariție a lor. Din aceste considerente la conturile sintetice destinate decontărilor cu bugetul pot fi deschise diverse subconturi și conturi analitice precum impozitul pe venit obținut din activitatea de antreprenor, impozitul pe venit reținut din salarii și alte plăți angajaților, impozitul pe venit reținut la sursa de plată, etc.
La determinarea datoriei (creanței) aferentă impozitului pe venit se cunosc două noțiuni de bază: rezultat financiar contabil și rezultat financiar impozabil. Rezultatul financiar contabil se determină în baza regulilor și principiilor fundamentale ale contabilității, iar cel impozabil se determină confom Codului fiscal.
Rezultatul financiar contabil, numit venit contabil, reprezintă profitul până la impozitare, determinat conform cerințelor S.N.C. și principiilor de bază ale contabilității, calculat și reflectat în Raportul de profit și pierderi. Venitul (pierderea) contabil este egal cu diferența dintre suma veniturilor și cheltuielilor înregistrate de entitate în perioada curentă de gestiune. În contabilitatea financiară venitul contabil se determină trimestrial și anual. La finele fiecărui trimestru, rulajele creditoare ale conturilor din clasa a 6 „Venituri” și rulajele debitoare ale conturilor din clasa a 7 „Cheltuieli” se înregistrează în Raportul de profit și pierderi în rândurile corespunzătoare. Rezultatele financiare pe fiecare trimestru se determină doar prin calcul, fără a întocmi formulele contabile. La finele perioadei de gestiune conturile de venituri și conturile de cheltuieli se închid prin trecerea veniturilor și cheltuielilor acumulate în contul 351 „Rezultat financiar total”.
Venitul sau pierderea contabilă se determină ca sold debitor sau creditor intermediar al contului 351 “Rezultat financiar total” cu excepția informației din contul 731„Cheltuieli privind impozitul pe venit” și se reflectă în rândul 100 “ Profitul (pierderea) până la impozitare” din Situația de profit și pierderi. Modul în care se contabilizează venitul este prezentat în schema 1.1
Debit 351„Rezultat financiar total” Credit
Credit 711 „Costul vînzărilor” Debit 611 „Venituri din vînzări”
Credit 712 „Cheltuieli de distribuire” Debit 612 „Alte venituri din activitatea
operațională ”
Credit 713„Cheltuieli administrative” Debit 621„Venituri din operațiuni cu active
imobilizate ”
Credit 714„Alte cheltuieli din activitatea Debit 622„Venituri financiare”
operațională”
Credit 721„Cheltuieli cu active imobilizate” Debit 623„Venituri excepționale”
Credit 722„Cheltuieli financiare”
Credit 723„Cheltuieli excepționale”
Credit 731„Cheltuieli privind impozitul
pe venit”
Schema 1.1. Calculul și contabilizarea venitului contabil.
Suma impozitului pe venit ce urmează a fi achitată sau recuperată de către entitate se determină la sfârșitul perioadei de gestiune, luând în considerație
soldul datoriei sau creanței privind impozitul pe venit la începutul perioadei de gestiune;
suma datoriei sau creanței curente aferentă impozitului pe venit calculată la sfârșitul perioadei de gestiune în declarație;
suma facilităților determinate din mărimea calculată a impozitului pe venit sau a celor acordate sub formă de scutire;
suma trecerilor în cont și suma achitată în decursul anului de gestiune.
Trecerea în cont reprezintă sumele scăzute din impozitul pe venit care urmează a fi achitat la sfârșitul perioadei de gestiune.
Sumele impozitului pe venit considerate ca treceri în cont pe parcursul perioadei de gestiune se reflectă în contabilitatea financiară ca creanțe ale bugetului în debitul contului 225 „Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.1 „Creanțe privind impozitul pe venit”. La sfârșitul perioadei de gestiune suma impozitului pe venit trecută în cont se reflectă prin diminuarea datoriei curente aferentă impozitului pe venit în corespondență cu contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 534.1 „Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător și profesională”.
În conformitate cu art. 84 din Codul fiscal, agenții economici sunt obligați să achite impozitul pe venit în avans, nu mai tîrziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie și 25 decembrie ale anului fiscal.
Entitățile agricole, gospodăriile țărănești (de fermier), dispun de dreptul de a achita impozitul în două etape: 1/4 din suma calculată – pînă la 25 septembrie și 3/4 din această sumă – pînă la 25 decembrie ale anului fiscal.
Ratele ce urmează a fi achitate în avans pot fi determinate în baza a două metode:
sub formă de prognoză conform Codului fisal pentru anul respectiv;
în baza datoriei fiscale a anului precedent;
Metoda de calcul și cuantumul plăților în avans a impozitului pe venit se determină la începutul anului de gestiune prin ordinul conducerii entității în politica de contabilitate.
Entitățile, instituțiile și organizațiile care au subdiviziuni în afara unității administrativ-teritoriale în care se află sediul central transferă la bugetele unităților administrativ-teritoriale de la sediul subdiviziunilor partea impozitului pe venit calculată proporțional numărului mediu scriptic de salariați ai subdiviziunii pentru anul precedent sau partea impozitului pe venit calculată proporțional venitului obținut de subdiviziune conform datelor din evidența financiară a acesteia pe anul precedent.
Planificarea sumei venitului impozabil poate avea o eroare maximă de 20 % de la datoria fiscală efectivă calculată la sfârșitul perioadei de gestiune. În cazul depășirii acestei limite se aplică penalitate pentru nerespectarea condițiilor de achitare a impozitului pe venit în rate calculat pentru fiecare trimestru.
Astfel impozitul pe venit care urmează a fi plătit reprezintă nu mai puțin de 80% din suma definitivă a impozitului din anul de gestiune curent, scăzându-se trecerile în cont (cu excepția impozitului plătit în rate).
Conform registrului soldului și a rotațiilor contului 225 (anexa 5) la ÎS„Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” pe parcursul anului fost achitată în avans suma impozitului pe venit în patru rate, la 01 aprilie, 30 iunie, 29 septembrie și 23 decembrie și s-a contabilizat astfel:
Debit contul 225„Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.1 „Creanțe privind impozitul pe venit”- 3 083,00 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegat – 3 083,00 lei
Ulterior la sfârșitul anului a fost calculată suma impozitului pe venit efectivă:
Debit contul 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit” – 6 095,54 lei
Credit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 534.1 „Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător și profesională” – 6 095,54 lei
Apoi a fost trecută în cont suma avansurilor privind impozitul pe venit în felul următor:
Debit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 534.1 „Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător și profesională”- 6 095,54 lei
Credit 225„Creanțe ale bugetului”,subcontul 225.1„Creanțe privind impozitul pe venit”- 6 095,54 lei
Iar restul impozitului pe venit se achită din contul curent al entității:
Debit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 534.1 „Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător și profesională”
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegat”
Impozitul pe venit achitat în afara Republicii Moldova deasemenea poate fi trecut în cont, însă doar la respectarea următoarelor condiții:
Suma trecerii în cont a impozitului pe venit nu poate depăși suma care ar fi fost calculată la cotele ce se aplică în Republica Moldova față de acest tip de venit;
Trecerea impozitului achitat în cont se efectuează în anul în care acest venit este supus impozitării în Republica Moldova.
Pentru a dispune de dreptul de trecere în cont a impozitului pe venit achitat în afara țării contribuabilul trebuie să prezinte documentele care confirmă achitarea sau reținerea impozitului pe venit peste hotarele Republicii Moldova, certificate de organele competente a țării respective, cu traducere în limba română.
Trecerea în cont a impozitului pe venit achitat peste hotarele țării are loc indiferent de faptul dacă există sau nu acorduri internaționale încheiate pentru a evita dubla impunere.
În cazul în care suma impozitului pe venit achitată în afara țării este mai mare decât suma impozitului pe venit permisă pentru trecere în cont, diferența poate fi dedusă în scopuri de impozitare. Contribuabilul, care a utilizat în anul fiscal trecerea în cont a impozitului pe venit achitat în străinătate, nu are dreptul să deducă această sumă în anul trecerii în cont. Dar deducerea se va permite în anul fiscal următor celui în care a avut loc trecerea în cont.
Suma impozitului pe venit achitat în afara țării se reflectă prin formula contabilă:
Debit 225 „Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.1 „Creanțe privind impozitul pe venit”
Credit 243 “Conturi curente în valută străină”
Pentru respectarea cerințelor indicate mai sus mărimea acestui impozit se trece în cont și se înregistrează în contabilitate:
Debit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 534.1 „Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător și profesională”
Credit 225 „Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.1 „Creanțe privind impozitul pe venit”
Suma impozitului pe venit achitat peste hotarele țării, care nu se recunoaște ca trecere în cont, se atribuie la cheltuieli privind impozitul pe venit și se reflectă:
Debit 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”
Credit 225 „Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.1 „Creanțe privind impozitul pe venit”
Aplicarea tratatelor internaționale care legiferează modul de impozitare sau includ normele ce reglementează modul de impozitare se face în modul stabilit de indicațiile tratatelor internaționale și ale legislației fiscale din Republica Moldova. Prescripțiile tratatelor internaționale predomină asupra legislației fiscale din Republica Moldova, iar în situațiile în care sunt cote diferite de impozitare în tratatele internaționale și în legislația fiscală din Republica Moldova, se utilizează cotele de impozitare mai favorabile. Pentru înțelegerea prescripțiilor tratatelor internaționale încheiate de Republica Moldova cu alte state se utilizează Comentariile la Modelul Convenției pentru evitarea dublei impuneri al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
2.2. Perfectarea documentară și contabilitatea impozitului pe venit reținut la sursa de plată.
În conformitate cu art.88-91 ale Codului fiscal și Instrucțiunea cu privire la reținerea impozitului pe venit la sursa de plată, agenții economici care desfășoară activitate de întreprinzător, sunt obligați să rețină la sursa de plată și să achite la buget în termenii stabiliți impozitul pe venit în dependență de tipul venitului sau a plății care a fost efectuată. Impozitul pe venit se reține de la beneficiarul plății și se achită la buget pentru acesta.
Subiecți ai impunerii la sursa de plata sunt:
Persoanele fizice neangajate în activitatea de întreprinzător în Republica Moldova sau peste hotarele ei;
Apatrizii;
Întreprinzătorii individuali;
Agenții economici rezidenți și nerezidenți.
Modul de determinare, plată și declarare a impozitului pe venit reținut la sursa de plată are următoarele particularități:
impozitul pe venit se reține doar la momentul în care a avut loc plata venitului supus impunerii, indiferent de perioada calculării și contabilizării acestui venit sau plăți;
cuantumul impozitului se determină în dependență de cotele impozitului pe venit stabilite de legislația în vigoare în anul în care se efectuează reținerea, de tipul venitului sau plății efectuate și poziția de rezident sau nerezident a beneficiarului;
impozitul pe venit se reține din plățile efectuate în favoarea beneficiarului care le recunoaște ca impozit pe venit achitat la bugetul de stat în avans în cursul perioadei de gestiune;
obligația de a calcula, a reține la sursa de plată și de a achita corect și la termen impozitul pe venit îi revine plătitorului, indiferent dacă au fost sau nu menționate în contracte, facturi sau notele de plată suma acestui impozit de reținut;
impozitul pe venit se reține la sursa de plată din plățile efectuate atât în favoarea rezidenților, cât și nerezidenților însă se poate deosebi în funcție de cota și baza impozabilă;
Dacă achitarea venitului a fost efectuată sub formă nemonetară, atunci impozitul pe venit se reține la sursa de plată utilizând ca bază evaluarea venitului la prețuri de piață conform Codului fiscal și modului stabilit de Guvernul Republicii Moldova.
Impozitul pe venit se reține la sursa de plată din următoarele plăți:
din salarii și alte venituri (inclusiv primele și facilitățile acordate) achitate de patron angajaților la cotele:
a. 7% d i n v e n i t u l a n u a l c e nu depășește suma de 29640 lei;
b. 18 d i n v e n i t u l a n u a l c e depășește suma de 29640 lei;
d i v i d e n d e achitate acționarilor, inclusiv în cazul dividendelor achitate prealabil pe parcursul perioadei fiscale:
a. 6% din d i v i d e n d e, inclusiv sub formă de acțiuni sau cote-părți, cu excepția celor aferente profitului nerepartizat obținut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;
b. 15% din d i v i d e n d e, inclusiv sub formă de acțiuni sau cote-părți, aferente profitului nerepartizat obținut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;
c. 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net și/sau altor surse constatate în capitalul propriu între acționari (asociați) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social;
12% din r o y a l t y achitate în folosul persoanelor fizice;
15% din d o b î n z i în folosul persoanelor fizice, cu excepția celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali și al gospodăriilor țărănești (de fermier);
7% din plățile efectuate în favoarea persoanelor fizice rezidente, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător, gospodăriilor de fermier, întreprinzătorilor individuali, a cabinetului avocatului, a notarului public, a executorului judecătoresc, a biroului individual al mediatorului pe veniturile obținute de acestea în conformitate cu articolul 18 al codului Fiscal.
18% din c î ș t i g u r i l e d e l a jocurile de noroc, cu excepția cîștigurilor de la campaniile promoționale și/sau din loterii;
18% din c î ș t i g u r i l e d e l a c a m p a n i i l e p r o m o ț i o n a l e și /sau din loterii, în partea în care valoarea fiecărui cîștig depășește 10% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), dar nu depășește 50 mii lei;
25% c î ș t i g u r i l e d e l a c a m p a n i i l e p r o m o ț i o n a l e și/sau din loterii, în partea în care valoarea fiecărui cîștig este egală sau depășește 50 mii lei.
5% din valoarea contractului de l o c a ț i u n e, a r e n d ă s a u u z u f r u c t încheiat între persoanele fizice care nu practică activitate de antreprenoriat și alte persoane decît cele specificate la art.90 ale Codului fiscal. Persoanele menționate sunt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la organul fiscal în raza căruia sunt deservite. Acest impozit se achită lunar cel tîrziu la data de lunii în curs, sau în avans. Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie sau în folosință (locațiune, arendă, uzufruct) după data de 2, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans în acest caz nu se va restitui din buget.
2 % din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier), pe veniturile obținute de către acestea aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural.
Din veniturile nerezidenților la fel se reține și se achită un impozit în mărime de 12% din plățile orientate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art.71, cu excepția dividendelor, inclusiv sub formă de acțiuni sau cote-părți, 5% din dividende, inclusiv sub formă de acțiuni sau cote-părți, aferente profitului nerepartizat obținut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv, 15% din din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net și/sau altor surse constatate în capitalul propriu între acționari (asociați) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social, 6% din dividendele , inclusiv cele sub formă de acțiuni sau cote-părți plătite de un agent economic rezident;
Nu se reține impozit din:
a) veniturile n e r e z i d e n t u l u i ce țin de activitatea r e p r e z e n t a n ț e i permanente a acestora în Republica Moldova;
b) veniturile obținute sub formă de salariu din care se efectuează rețineri conform art.88. al Codului fiscal.
Impozitul pe venit reținut la sursa de plată, se varsă la buget acolo unde este locul de reședință al persoanei care efectuează reținerea, dacă Legea bugetului de stat pe anul respectiv nu prevede alte condiții.
Impozitul pe venit reținut la sursa de plată trebuie achitat și declarat la organele fiscale de stat teritoriale până la sfârșitul lunii următoare după expirarea lunii în care a fost făcută plata venitului și reținerea impozitului pe venit
Evidența sintetică a impozitului pe venit reținut la sursa de plată se contabilizează în mod diferit la beneficiar și plătitor.
La plătitor se contabilizează ca datorii față de buget în creditul contului de pasiv 534”Datorii față de buget" subcontul 534.3 „Datorii privind impozitul pe venit reținut la sursa de plată”.
La beneficiarul plății se contabilizează ca creanțe ale bugetului în debitul contului 225 "Creanțe ale bugetului" subcontul 225.1 „Creanțe privind impozitul pe venit”.
Evidența analitică a datoriilor și creanțelor aferentă impozitului pe venit reținut la sursa de plată se ține pe tipuri de rețineri și pe beneficiari (plătitori) ai plăților din care s-au efectuat reținerile.
Impozitul reținut la sursa de plată se achită la bugetul de stat de către persoana care a efectuat reținerea în termen de o lună de la sfârșitul lunii în care au fost efectuate plățile.
Dările de seamă fiscale privind veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se prezintă de către plătitorii veniturilor la organul fiscal teritorial în termen de o lună de la sfârșitul lunii în care au fost efectuate plățile.
Persoanele care sînt obligate să rețină impozitul specificat mai sus vor prezenta organului fiscal teritorial, în termen de o lună de la sfârșitul anului fiscal, o dare de seamă, în care vor prezenta numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plățile, precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut.
Întreprinzătorul individual, g o s p od ă r i a ț ă r ă n e a s c ă (de fermier) care au un număr mediu anual de salariați, ce pe parcursul perioadei fiscale, nu depășește 3 unități și care nu sunt înregistrați ca plătitori de T.V.A. Vor achita la buget impozitul, reținut la sursa de plată, nu mai tîrziu de 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune și de asemenea până la această dată prezintă darea de seamă fiscală unificată UNIF14 privind veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată.
O f i c i i l e c a da s t r a l e , deținătorii registrelor de valori mobiliare, Î.S.“Centrul Resurselor Informaționale de Stat «Registru»”, notarii publici prezintă Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanțelor, conform modului stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, informația privind determinarea obligațiilor fiscale ce țin de înstrăinarea activelor de către persoane fizice.
C a s a N a ț i o n a l ă de A s i g u r ă r i Sociale prezintă Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pînă la data de lunii următoare anului fiscal, informația aferentă persoanelor fizice care au obținut restituirea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, în modul și în forma stabilită de comun acord cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
Casele de a m a n e t (l o m b a r d u r i l e ) prezintă organelor fiscale informația privind împrumuturile nerambursate acordate persoanelor fizice, conform modului stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
M i n i st e r u l J u s t i ț i e i, pînă la data de lunii următoare anului fiscal, transmite Inspectoratului Fiscal Principal de Stat lista organizațiilor necomerciale în modul și în forma stabilită de comun acord.
Contabilitatea impozitului pe venit reținut din salariu
Orice agent economic care angajează și plătește angajaților săi salariu, inclusiv primele și facilitățile acordate, este obligat să calculeze și să rețină din plățile efectuate impozitul pe venit ce urmează a fi achitat ulterior în bugetul de stat.
Impozitul pe venit se reține din suma totală a veniturilor calculate și îndreptate spre achitare salariaților care pot include: salarii, sporuri la salariu, ajutoare materiale, îndemnizații, prime, onorarii, recompense, comisioane, alte achitări în folosul angajatului, cu excepția veniturilor neimpozabile conform legislației în vigoare.
În componența facilităților acordate angajatului de către patron se includ:
a) plățile a c o r d a t e salariatului p e n t r u r e c u p e r a r e a cheltuielilor personale, precum și plățile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane cu excepția plăților la bugetul asigurărilor sociale de stat și a primelor de asigurare obligatorie de stat (plata pentru învățătură, tratamentul salariatului sau a unei rude a sale, întreținerea copiilor salariatului într-o instituție preșcolară (sau școlară), compensarea cheltuielilor pentru procurarea sau întreținerea de către lucrător a locuinței, automobilului, altor bunuri etc;
b) suma a n u l a t ă a datoriei salariatului față de patron;
c) suma plătită s u p l i m e n t a r de patron la orice plată a salariatului pentru locuința acordată de către patron;
d) ch e l tu i e l i l e p a t r o n u l u i pentru darea proprietății în folosință salariatului în scopuri personale;
e) suma d o b î n z i i , determinată ca rezultat al diferenței pozitive dintre rata de bază stabilită de BNM în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la operațiunile de politică monetară pe termen scurt – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la creditele pe termen lung – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) și rata dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului, în funcție de termenul lor de acordare;
În componența venitului impozabil al angajatului nu se includ următoarele tipuri de venit:
D e s p ă g ub i r i l e și îndemnizațiile unice primite, conform legii, în urma unui accident la locul de muncă sau în urma unei boli profesionale;
plățile, sau alte forme de compensație acordată în caz de boală, traumatisme, sau în alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, în conformitate cu contractele de asigurare de sănătate;
pensiile alimentare și îndemnizațiile pentru copii;
compensațiile nominative achitate păturilor asigurate insuficient, social vulnerabile ale populației, la fel și prestațiile de asigurări sociale, care nu sunt achitate sub formă de anuități;
compensarea cheltuielilor angajaților aferente îndeplinirii obligațiilor de serviciu: pentru aparatul Președintelui Republicii Moldova, Parlament și aparatul acestuia, aparatul Guvernului, în măsura și în modul stabilit de Președintele Republicii Moldova, Parlament și, respectiv, de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaților agenților economici legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele normative și în modul stabilit de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaților legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu în cazul depășirii limitelor de cazare stabilite de Guvern;
patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație sau de moștenire;
alte surse de venituri specificate la articolul 20 al Codului fiscal, considerate neimpozabile și achitate de către patron sau prin intermediul acestuia.
Odată ce se calculează mărimea impozitului pe venit din suma veniturilor îndreptate spre plată angajaților se iau în considerație tipurile și mărimea scutirilor la impozitul pe venit de care beneficiază angajații.
Scutirea este suma ce se scade din venitul brut al contribuabililor atunci când se calculează venitul impozabil .
Conform articolului 33-35 al Codului Fiscal persoana fizică rezidentă are dreptul la următoarele scutiri:
1. scutirea personală în sumă de 10 128 lei pe an;
2. scutire personală majoră în sumă de 15 060 lei pe an și se acordă persoanei care:
s-a imbolnăvit și a suferit de o boală actinică provocată de efectele avariei de la C.A.E. Cernobâl;
este invalid și s-a precizat că invaliditatea sa a apărut în legatură cu avaria de la C.A.E. Cernobâl;
este părintele sau soția /soțul unui participant care a căzut sau a fost dat dispărut în lupta pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova, cât și în acțiunile de luptă din Republica Afghanistan;
este invalid în urma războiului, invalid din copilărie, invalid de gradul I și II;
este pensionar- victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.
scutirea pentru soț sau soție (matrimonială) :
– în sumă de 10 128 lei pe an.
– în sumă de 15 060 lei anual în cazul în care salariatul se află în relații de căsătorie cu o persoană ce întrunește o condiție ce-i oferă dreptul de a beneficia de scutire personală majoră.
Scutirea matrimonială este o scutire suplimentară la care au dreptul lucrătorii aflați în relații de căsătorie, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutirea personală;
scutire pentru persoanele întreținute în sumă de 2 256 lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția invalizilor din copilărie pentru care scutirea este de 10 128 lei anual.
Pentru a obține scutirea, lucrătorul, nu mai tîrziu de la data începerii muncii sale ca angajat, trebuie să prezinte angajatorului Cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu la care are dreptul, anexând la ea documentele ce certifică acest drept.
Conform anexei 6 la ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale”, la 30.12.2013 a fost depusă o cerere prin care se solicită scutirea personală în mărime de 9516,00 lei, conform Codului fiscal pentru anul 2014. Certificarea dreptului de a beneficia de această scutire a fost făcută prin anexarea buletinului de identitate al angajatului.
Scutirile specificate mai sus se acordă doar la locul de munca de bază, unde se ține evidența carnetului de muncă al angajatului, din luna următoare lunii în care a fost depusă cererea privind acordarea scutirilor.
Impozitul pe venit la sursa de plata se calculează și se reține din venitul impozabil la momentul îndreptării venitului spre plată, apreciat ca diferența dintre venitul obținut de lucrător și suma scutirilor acordate și contribuțiilor individuale de asigurări sociale(CAS) și contribuțiilor individuale de asigurări medicale (CAM) calculate, prin relația ce urmează:
Venit impozabil = Venit brut – Scutire – Contribuții de asigurări sociale(6%) – Contribuții de asigurări medicale(4,5%)
Calculul salariilor, venitului impozabil și impozitului pe venit se face în bază cumulativă, de la începutul anului sau de la momentul angajării la serviciu, în Fișa personală deschisă pentru fiecare angajat în parte.
În ea se ține evidența veniturilor sub formă de salariu sau alte retribuții efectuate de către patron în avantajul angajatului. Fișa personală trebuie completată anual de la începutul fiecărei perioade de gestiune sau de la data angajării muncitorului.
La ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale”, la 12 mai fost angajată persoana „X”, pentru care voi reflecta în continuare modul de completare a fișei personale (anexa 7).
În paragraful fișei se indică datele generale despre entitate, precum: denumirea completă a entității și codul fiscal.
Date precum numele și prenumele angajatului, codul fiscal al acestuia, domiciliul permanent al angajatului, codul fiscal al soțului sau soției în cazul cînd angajatul beneficiază de scutire matrimonială, se reflectă la pct. 2.
În continuare, la pct. 3 se indică informația despre scutirile nefolosite în anul precedent și trecute în contul anului curent, iar la punctul următor se reflectă suma totală a scutirilor care se acordă pentru anul curent conform legislației.
Angajatul „X”, a depus cerere de scutire la data angajării sale. Astfel, conform pct.5 al fișei personale, a beneficiat începînd din iunie 2014, lunar de o scutire în mărime de 970 lei, care include scutirea personală și scutirea pentru o persoană întreținută.
Calculul veniturilor îndreptate spre achitare și a impozitului pe venit calculat angajatului se efectuează în tabel la pct. 8.1 – 8.12.
În luna iunie 2014, angajatului „X” i s-a îndreptat spre achitare un venit în mărime de 3 343,60 lei. Pentru a determina suma impozitului datorat de angajat la bugetul de stat pentru venitul obținut, se efectuează reținerile la fondurile pentru asigurări sociale și medicale, obligatorii de stat. Suma acestor rețineri se calculează conform cotelor stabilite de legislație pentru anul curent și se în scriu la pct. 8.7 și 8.9 al fișei. Pentru anul 2014 cotele la contribuții au fost de 6 % – pentru asigurările sociale și 4 % – pentru asigurările medicale. Astfel obținem:
Contribuții individuale de asigurări sociale de stat obligatorii = 3 343,60 lei x 6 % = 133,74 lei
Contribuții de asigurare obligatorie de asistență medicală = 3 343,60 lei x 4 % = 200,62 lei
Ulterior la pct. 8.10 se determină venitul impozabil:
Venit impozabil = 3 343,60 – 970,00 – 133,74 – 200,62 = 2 039,24 lei
În continuare, de la suma obținută s-a calculat mărimea impozitului pe venit care se completează la pct. 8.11 al fișei:
Impozitul calculat din venitul impozabil = 2 039,24 lei x 7 % = 142,75 lei
Astfel pe parcursul anului 2014 angajatul „X” a beneficiat de scutire personală și pentru o persoană întreținută în sumă totală de 6 790,00 lei. Pentru 7 luni angajatul a obținut venit în mărime totală de 31 479,43 lei din care i-au fost reținute prime de asigurare obligatorie de asistență medicală în mărime totală de 1 217,83 lei, contribuții individuale de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă totală de 1 826,74 și impozit pe venit cumulativ de 2 152,1 lei. Informația dată trebuie să coincidă cu datele din anexa 8- „Informație privind veniturile calculate și achitate în folosul persoanei fizice (juridice) și privind impozitul pe venit reținut din aceste venituri”, care confirmă veridicitatea plăților efectuate pe parcursul întregului an de gestiune, care se eliberează fiecărui angajat.
Deasemenea entitatea are obligația să elibereze angajatului extrasul din contul personal pentru fiecare lună, pentru ca acesta să poată vedea descifrarea calculului salariului său (anexa 9).
Salariatul are dreptul să solicite ca patronul să-i rețină din plățile achitate în folosul lui impozitul la cota de 18%.
Impozitul pe venit reținut din plățile salariale, calculat și reținut conform Fișei personale, a fost reflectat prin formula contabilă:
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” -2 152,10 lei
Credit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5342 „Datorii privind impozitul pe venit din salariu”-2 152,10 lei.
Agentul economic care efectuează reținerea impozitului pe venit este obligat ca în termen de o lună de la sfârșitul lunii în care au fost efectuate plățile să prezinte organului fiscal teritorial Declaratia cu privire la impozitul pe venit retinut la sursa de plata (forma IRV 14) pentru luna raportată și în termen de 30 zile după expirarea anului fiscal Nota de informare privind impozitul pe venit reținut din salariile lucrătorilor (IALS 14) pentru anul fiscal expirat.
Conform dării de seamă IRV14 (anexa 10) din 07.05.2015, la ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” au fost eliberate plăți salariale pentru luna martie în sumă totală de 153 978,56 lei din care a fost reținut impozit pe venit în mărime de 13 767,05 lei. Deoarece nu au fost suportate alte plăți decât salariale, a fost completat doar rândul 11 al dării de seamă.
Contabilitatea impozitului pe venit reținut la plata dividendelor
După impozitare agentul economic achită dividende acționarilor săi din venitul rămas. La plata dividendelor pe parcursul anului fiscal agentul economic achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul anului în curs. Suma impozitului achitată de agentul economic este trecută în cont ca impozit aplicat venitului impozabil al agentului economic respectiv pentru anul fiscal în care a fost făcută achitarea. Prevederile date nu se aplică agenților economici care se supun regimului de impozitare caracteristic entităților mici și mijlocii.
Conform Deciziei din 05 mai 2014 (anexa 11), în conformitate cu Legea cu privire la întreprinderea de stat și Hotărârea de Guvern nr. 110 din 23.02.2011 cu privire la unele aspecte ce țin de repartizarea profitului net anual, ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale”, a repartizat sub formă de dividende 50 % din profitul net al entității, obținut în anul 2013, în sumă de 2 925,00 lei. Transferul dividendelor se confirmă în registrul ordinelor de plată din 16 mai 2014 (anexa 12) și registrul soldurilor și rotațiilor contului 537 (anexa 13). În cazul dat ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” nu calculează impozitul pe venit deoarece beneficiarul dividendelor este bugetul de stat.
Însă în alte cazuri, la achitarea dividentelor apare obligația calculării și achitării impozitului pe venit la sursa de plată în conformitate cu prevederile art.90 al Codului Fiscal.
Calculul impozitului pe venit și achitarea din dividende intermediare se contabilizează astfel:
1. Se reflectă impozitul pe venit calculat din dividendele intermediare în mărime de 12 %:
Debit contul 225 „Creanțe ale bugetului,subcontul” 2251 „Creanțe privind impozitul pe venit”
Credit contul 534 „Datorii față de buget, subcontul” 5341 „Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător și profesională”
2. Se reflectă impozitul pe venit reținut la sursa de plată din dividendele intermediare:
Debit contul 536 „Datorii față de proprietari” subcontul 5361 „Datorii privind dividendele calculate ”
Credit contul 534 „Datorii față de buget, subcontul ”5343 „Datorii privind impozitul pe venit reținut la sursa de plată ”
3. Se transferă impozitul pe venit la buget:
Debit contul 534 „Datorii față de buget” subcontul 5341 „Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător și profesională ”
Debit contul 534 „Datorii față de buget” subcontul 5343 „Datorii privind impozitul pe venit reținut la sursa de plată ”
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”
4. Se trece în cont la finele anului de gestiune suma impozitului pe venit (12%) reținut din dividendele intermediare:
Debit contul 534 „Datorii față de buget” subcontul 5341 „Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător și profesională”
Debit contul 225 „Creanțe ale bugetului” subcontul 2251 „Creanțe privind impozitul pe venit”
Calculul și achitarea impozitului pe venit din dividende achitate din venitul rămas după impozitare se contabilizează astfel:
1.Se reflectă impozitul pe venit reținut la sursa de plată din dividende:
Debit contul 536 „Datorii față de proprietari” subcontul 5361 „Datorii privind dividendele calculate ”
Credit contul 534 „Datorii față de buget” subcontul 5343 „Datorii privind impozitul pe venit reținut la sursa de plată ”
2. Se transferă impozitul pe venit la buget:
Debit contul 534 „Datorii față de buget” subcontul 5343 „Datorii privind impozitul pe venit reținut la sursa de plată ”
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”.
În tabelul ce urmează am indicat rapoartele fiscale necesare de prezentat la declararea impozitului pe venit reținut la sursa de plată.
Rapoartele fiscale prezentate la declararea impozitului pe venit reținut la sursa de plată
Tabelul 1.6.
Dările de seamă ce privesc suma venitului achitat și impozitului reținut din acesta sunt prezentate de entitatea de bază la organul fiscal teritorial în raza căruia acesta se deservește.
Rapoartele fiscale reflectate în tabel se prezintă doar în cazul când au fost efectuate plățile respective.
2.3. Modul de întocmire și prezentare a Declarației privind impozitul pe venit.
Modul în care se întocmește și se prezintă Situațiile financiare anuale conțin o consecutivitate bine determinată de operațiuni care sunt structurate în planul de lucru al contabilității, ce se coordonează cu alte secții și departamente economico-financiare ale entității. Pe parcursul anului operațiunile economice sunt reflectate în conformitate cu cerințele Standardelor Naționale de Contabilitate, iar, la sfârșitul perioadei de gestiune, venitul contabil calculat este corectat pentru obținerea venitului impozabil.
Etapa finală reprezintă întocmirea Situațiilor financiare contabile a căror mod de întocmire și prezentare este reglementat de Legea contabilității și SNC “Prezentarea Situațiilor financiare” .
Atunci când sunt întocmite situațiile financiare o importanță majoră o are determinarea sumei efective a cheltuielilor (economiei) privind impozitul pe venit. Calcularea și reflectarea acestora se face prin intermediul Declarației cu privire la impozitul pe venit.
Dreptul de a prezenta declarația aferentă impozitului pe venit îl au toți contribuabilii.
Însă sânt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit următoarele categorii de contribuabili:
persoanele fizice rezidente care au obligația privind achitarea impozitului;
persoanele juridice rezidente, cu excepția autorităților publice și instituțiilor publice, indiferent de prezența obligației privind achitarea impozitului;
formele organizatorice rezidenți cu statut de persoană fizică, indiferent de prezența obligației privind achitarea impozitului;
reprezentanța permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, indiferent de prezența obligației privind achitarea impozitului.
Declarația cu privire la impozitul pe venit se completează în conformitate cu procedura stabilită de Guvern, potrivit formei aprobate de acesta, și se prezintă organului fiscal nu mai tîrziu de 25 martie a anului următor celui de gestiune.
În cazul în care după 25 martie, contribuabilul a depistat în declarația prezentată organului fiscal greșeli care au drept consecință necesitatea introducerii corectărilor în declarația fiscală, contribuabilul are dreptul să prezinte, o dare de seamă corectată.
În cazul încetării activității de către contribuabil рe рarcursul anului fiscal, рeroana resрonsabilă a contribuabilului este ob ligată să informeze în scris organele fiscale teritoriale desрre acest faрt în termen de 5 zile de la data încetării activității. În termen de 60 zile de la luarea deciziei de încetare a activității, să рrezinte dec larația cu рrivire la imрozitul рe venit
Întreprinzătorul individual sau gospodăria țărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariați pe parcursul întregii perioade fiscale nu depășește 3 unități și care nu sânt înregistrați ca plătitori de TVA prezintă, până la data de 25 martie a anului următor celui fiscal de gestiune, darea de seamă fiscală unificată cu privire la impozitul pe venit -UNIF 14.
Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitate de întreprinzător forma VEN 12 (anexa 18) constă din:
Declarația propriu-zisă care are drept scop determinarea venitului impozabil sau a pierderii fiscale, datoriei (creanței) privind impozitul pe venit și a sumei impozitului pe venit necesar de achitat la bugetul de stat.
Anexele la Declarație – sunt calcule suplimentare care au scopul de a facilita și a prezenta modul de determinare a unor indicatori din Declarație.
Subanexele sunt note suplimentare la anexele în care se efectuează calculele necesare pentru determinarea indicatorilor respectivi din anexe și Declarație.
Ordinea întocmirii și prezentării Declarației cuprinde următoarele 3 etape:
Pregatirea, analiza și prelucrarea informației necesare care include determinarea profitului pînă la impozitare, numit venit contabil, determinarea sumei totale a ajustărilor veniturilor și a cheltuielilor conform prevederilor legislației fiscale;
Întocmirea declarației;
Reflectarea în contabilitate a informației determinate în Declarație – determinarea și contabilizarea cheltuielilor privind impozitul pe venit.
Prima etapă presupune pregătirea, analiza și prelucrarea informației necesare completării declarației și include următoarele proceduri:
1. Constatarea profitului până la impozitare, numit venit contabil (pierdere contabilă). Venitul contabil (pierderea neacoperită) al perioadei de gestiune curente se determină la întocmirea Situației de profit și pierderi, utilizând informația din conturile clasei a 6 “Venituri” și clasei a 7 “Cheltuieli”. Sumele posturilor acestui raport sunt preluate din registrele conturilor menționate și reprezintă rulajele acestora
Venitul contabil se reflectă pe rd.130 din Situația de profit și pierderi și servește drept bază pentru determinarea venitului impozabil (pierderii fiscale).
ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” în anul înregistrat un venit contabil în mărime de 11 186,82 lei.
Această sumă este reportată pe rd.110 "Profitul (pierderea) obținut în perioada gestionară până la impozitare conform Raportului privind rezultatele financiare)" din Declarație.
Venitul contabil (pierderea contabilă) este prezentat în Declarație în formă descifrată a calculului prin diferența dintre suma totală a veniturilor (rd.0101) și suma cheltuielilor (rd.0102), constatate conform datelor contabilității financiare :
11 186,82 lei = 3 900 416,69 – 3 889 229,87.
Determinarea sumei totale a ajustărilor veniturilor și a cheltuielilor conform prevederilor din legislația fiscală. Venitul contabil, reflectat în Declarație, se corecează cu sumele din rândurile 020 și 030 ale Declarației. Aceste valori se determină în anexele 1D și 2D care conțin informații privind sumele veniturilor și cheltuielilor calculate și constatate în contabilitate și în scopuri de impozitare în perioada curentă, precum și diferențele dintre acestea, care pot fi atât negative cât și pozitive. Pentru constatarea diferențelor permanente și temporare trebuie acumulată și analizată informația din registrele analitice și sintetice contabile și efectuate calcule în scopuri de impozitare.
Anexa 1D descifrează rd. 020 "Ajustarea (majorarea/ micșorarea) veniturilor conform prevederilor legislației fiscale". În rd.0201 coloana 2 se reflectă suma venitului obținut sub formă de cîștiguri de la companii promoționale.
În rd. 0202 coloana 2 se reflectă suma dobînzilor aferente depozitelor bancare depuse pe un termen ce depășește 3 ani și valorile mobiliare corporative sub formă de obligațiuni emise pe un termen ce depășește 3 ani.
Suma venitului obținut din dobînzile de la valorile mobiliare de stat se indică în rd. 0203, coloana 2.
Atunci când în rezultatul unor situații de forță majoră precum incendii, inundații, furturi are loc pierderea proprietății și este primită o oarecare compensație ca înlocuire forțată a proprietății, care conform Codului fiscal, este neimpozabilă se completează rd. 02041 „Venitul obținut din înlocuirea proprietății”.
În corelație cu rd. 02041 se află rd. 02042 “Venitul obținut ca rezultat al neînlocuirii sau înlocuirii parțiale a proprietății” care se completează în cazul în care suma compensației primite ca consecință a ieșirii forțate a proprietății sau a deteriorării ei parțiale nu a fost investită sau a fost investită parțial la procurarea sau construcția altei proprietăți de același fel sau reparația proprietății deteriorate parțial pe parcursul perioadei permise spre înlocuire. Coloana 2 nu se completează, iar în coloana 3 se reflectă diferența dintre suma compensației primite și suma mijloacelor îndreptate pentru procurarea sau construcția proprietății de același fel sau pentru reparația proprietății deteriorate pe parcursul perioadei permise spre înlocuire care presupune sfârșitul anului următor celui, în care s-a produs pierderea sau deteriorarea parțială.
Rîndul 0205 este completat de contribuabilii care au trecut de la metoda de casă la metoda specializării exercițiilor.
Coloana 2 se completează doar în anul modificării metodei de evidență. În ea se indică suma totală a excedentului obținut în urma modificării metodei de evidență, iar coloana 3 se completează în primii trei ani de modificare a metodei de evidență repartizându-se cîte 1/3 din excedent pentru fiecare an.
În rândul 0206 "Venitul obținut din vânzarea mijloacelor fixe" se reflectă profitul obținut de entitate în urma vânzării mijloacelor fixe constatat în contabilitatea financiară și în scopuri fiscale.
Astfel, în coloana 2 se reflectă suma profitului, obținută în contabilitatea financiară din vânzarea mijloacelor fixe folosite în activitatea de antreprenor, cât și cele nefolosite în activitatea de antreprenor (obiectele de menire social – culturală, mijloacele fixe, aflate la conservare), iar în coloana 3 se reflectă venitul din ieșirea mijloacelor fixe constatat în scop fiscal și indicat în registrul evidenței mișcării mijloacelor fixe conform categoriilor de proprietate și amortizării lor în scopuri fiscale în conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării.
În cazul vânzării mijloacelor fixe, care la momentul realizării n-au fost folosite în activitatea de întreprinzător, venitul de la vânzarea lor se determină ca diferență dintre suma încasată și baza valorică în cazul mijloacelor fixe aflate la conservare sau ca diferență dintre suma încasată și valoarea de bilanț conform datelor contabilității financiare în cazul mijloacelor fixe de categorii, diferite de cele conservate dar care la fel nu sunt folosite în activitatea de bază a entității, precum ar fi obiecte de menire social- culturală.
Rândul 0207 „Venitul din donarea activelor, cu excepția activelor de capital” se completează doar de entitatea donatoare în cazul efectuării donațiilor de active, cu excepția activelor de capital. Pe parcursul anului 2014 ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale, a donat bunuri în valoare de 1200,00 lei, și deoarece conform articolului 42(1) din Codul fiscal donațiile sunt tratate ca vânzare a activelor donate la valoarea cea mai mare dintre prețul de piață și baza valorică a acestor active în coloanan fost indicată suma totală. Iar în contabilitatea financiară nu se constată venit în cazul donării, ci numai cheltuieli în mărimea valorii de bilanț a activelor donate, deaceea coloana 2 nu a fost completată.
Rândul 0208 „Rezultatul obținut din operațiunile legate de activele de capital” se completează de către persoanele, care pe parcursul perioadei fiscale, au efectuat operații de realizare, schimb sau alt mod de înstrăinare cu activele de capital.
Suma venitului obținut, conform datelor contabilității financiare, de la încasarea creanțelor raportate anterior la cheltuielile perioadei fie direct, fie prin intermediul unei rezerve pentru casarea creanțelor compromise în calitate de datorii compromise, însă nedeductibile se reflectă în rd. 0209 “Suma venitului de la stingerea creanțelor decontate anterior pe seama cheltuielilor perioadei de gestiune, inclusiv prin rezervele formate în conformitate cu prevederile S.N.C., însă nepermise spre deducere conform Codului Fiscal”.
În rd. 02010 „Venitul obținut sub formă nemonetară (se evaluează la prețul de piață)” se reflectă venitul obținut sub formă nemonetară: în coloana 2 – la valoarea contractuală, iar în coloana 3 – la valoarea contractuală care nu trebuie să fie mai mică decât cea de piață.
Venitul obținut din transmiterea proprietății în schimbul pachetului de acțiuni se reflectă în rd. 02011 „Contribuțiile la capitalul unui agent economic” .
Suma mijloacelor bănești constatate în contabilitatea financiară ca venit și obținute din fondurile speciale se reflectă în rd. 02012 „Mijloacele bănești obținute din fondurile speciale și utilizate în conformitate cu destinația fondurilor, specificate în baza legislației fiscale ca neimpozabile”. Deci, dacă mijloacele sunt utilizate în funcție de destinația fondurilor, conform legislației în vigoare, atunci veniturile respective, reprezintă venituri neimpozabile.
În rd. 02013 „Penalitățile și amenzile anulate calificate de actul legislativ corespunzător drept neimpozabile” se indică suma penalităților și amenzilor anulate și calificate de actele legislative respective, drept neimpozabile.
Veniturile obținute din utilizarea facilităților fiscale la achitarea impozitului pe venit care se determină în contabilitatea financiară în anul fiscal în care există o certitudine ferm întemeiată că sumele facilităților la impozitul pe venit nu vor fi supuse restituirii (achitării) la buget se reflectă în rd. 02014 „Veniturile obținute în urma utilizării facilităților fiscale la plata impozitului pe venit” . La aplicarea impozitului pe venit aceste sume sunt neimpozabile.
În rd. 02015 „Venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic în caz că formarea acesteia este o urmare a insolvabilității contribuabilului” se indică venitul obținut din neachitarea datoriei în cazul în care formarea acesteia este o urmare a insolvabilității contribuabilului. Venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic din cauza expirării termenului de prescripție stabilit prin Codul civil sau din cauza lichidării creditorului, reprezintă sursă de venit impozabilă. Însă excepție fac cazurile în care formarea acestei datorii apare în urma insolvabilității contribuabilului. Termenele de prescripție generale și speciale se determină în conformitate cu prevederile Codului civil. Nu se consideră drept venit impozabil, venitul obținut din neachitarea datoriei de către agentul economic în cazul în care ultimului i s-a intentat un proces de insolvabilitate, căci masa lui debitoare nu este suficientă pentru a satisface cerințele creditorului, iar situația creată poate fi confirmată prin decizia instanței de judecată.
Ajustarea venitului din reevaluarea mijloacelor fixe și a altor active, care conform prevederilor art. 20 (z9) din Codul fiscal, se tratează ca neimpozabile se reflectă în rd. 02016.
Ajustarea venitului rezultat din trecerea de la Standardele Naționale de Contabilitate la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, conform prevederilor se reflectă în rd. 02017.
Ajustarea venitului obținut sub formă de dividende se indică în rd. 02018.
În rd. 02019 se reflectă ajustarea altor venituri, dar pentru care legislația fiscală prevede alte reguli decît cele stabilite de S.N.C. sau S.I.R.F.
Suma rd. 020 coloana 4 se determină prin însumarea rândurilor 0201–02016 și se înscriu în rîndul 020 din Declarație.
Determinarea sumei corectărilor cheltuielilor în scopul impozitării are loc în anexele 2 D, și 2.1 D. Anexa 2D Notă la rd. 030 "Ajustarea (majorarea/ micșorarea) cheltuielilor conform prevederilor legislației fiscale" reprezintă descifrarea rd. 030 din Declarație.
Suma cheltuielilor personale și familiale, suportate de entitate și constatate ca cheltuieli ale perioadei în contabilitatea financiară, dar nepermise spre deducere în scopuri fiscale se reflectă În rd. 0301 "Cheltuieli personale și familiale”.
Diferența calculată pe acest rând este o diferență permanentă aferentă cheltuielilor care majorează venitul impozabil sau micșorează pierderea fiscală al perioadei fiscale curente.
ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” nu a suportat astfel de cheltuieli.
Rândul 0302 "Cheltuieli de delegații" este destinat reflectării cheltuielilor aferente deplasărilor în scopuri de antreprenoriat ale angajaților entității. În coloana 2 se înscrie suma cheltuielilor de delegații constatate efectiv în contabilitatea financiară în mărime totală, iar în coloana 3 mărimea cheltuielilor permise spre deducere stabilită de Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 05.01.2012.
Conform anexei 14, tabelul „Deplasări”, la ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” pe parcursul perioadei de gestiune 2014, au avut loc 11 deplasări, dintre care a fost depășit plafonul în cazul deplasării din 04 – 06 decembrie în Cambridge, Marea Britanie cu 714,35 lei. Astfel în colana rd. 0302 se reflectă o diferență de -714,35 lei, care ulterior va contribui la majorarea venitului impozabil.
Suma cheltuielilor privind asigurarea proprietății, salariaților etc. se reflectă în rândul 0303 "Cheltuielile de asigurare". ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” a asigurat automobilul în valoare de 960,75 lei, suma care conform Hotărârii nr. 484 din 04.05.1998 se permite în totalitate spre deducere.
În rd. 0304 "Cheltuielile de reprezentanță" se reflectă suma cheltuielilor de reprezentanță, în coloana 2 – suma cheltuielilor efectiv constatate în contabilitatea financiară, iar în coloana 3 – suma cheltuielilor în limita normativelor stabilite prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 130 din 06.02.1998.
La ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” au fost suportate cheltuieli de reprezentare aferente membrilor care au efectuat auditul entității cu scopul pregătirii certificării ISO și a organizării unei mese rotunde cu membri din Cehia, în valoare de 2 336,34 lei, care conform legislației nu depășesc limita și se permit spre deducere integral.
În rd. 0305 coloana 2 se indică pierderile suportate în cazul schimbului sau vînzării proprietății, îndeplinirii lucrărilor, prestării serviciilor între persoanele interdependente.
Rândul 0306 "Cheltuielile efectuate în folosul unui membru al familiei contribuabilului, al unei persoane cu funcții de răspundere sau al unui conducător de agent economic, dacă nu există justificarea plății unei astfel de sume" se completează în coloana 2 prin reflectarea sumei cheltuielilor efective constatate în contabilitatea financiară, coloana 3 nu se completează, iar ca urmare în coloana 4 se obține o corecție care reflectă diferența permanentă aferentă cheltuielilor, care mărește venitul impozabil sau diminuează pierderea fiscală în anul fiscal curent.
Suma cheltuielilor suportate, dar neachitate față de persoana interdependentă ce utilizează metoda de casă se reflectă în coloana rd. 0307 "Cheltuielile efectuate până la momentul plății, în cazul în care contribuabilul are obligații față de persoana interdependentă care aplică metoda de casă", iar coloana 3 nu se completează.
În rd. 0308 "Cheltuielile, achitate persoanei interdependente, care folosește metoda de casă" în coloana 3 se reflectă suma cheltuielilor achitate, privind datoriile care au apărut față de persoana interdependentă, ce utilizează în scopul impozitării metoda de casă, în perioadele de gestiune precedente, iar coloana 2 nu se completează.
Mărimea cheltuielilor aferente obținerii veniturilor scutite de impozitul pe venit, care se constată în mod proporțional, în dependență de ponderea venitului scutit de impozitare, în mărime totală a veniturilor stabilite în evidența financiară pe parcursul anului fiscal se reflectă în coloana rd. 0309 " Cheltuieli legate de obținerea venitului scutit de impozitare care se determină în mod proporțional, în funcție de ponderea venitului scutit de impozitare în suma totală a veniturilor constatate în evidența financiară pe parcursul anului fiscal", iar coloana 3 nu se completează.
Această corecție reflectă o diferență permanentă aferentă cheltuielilor, care majorează venitul impozabil sau reduce pierderea fiscală a anului fiscal curent.
În rd. 03010 "Cheltuieli legate de dobânzile plătite sau calculate”, în coloana 2 se reflectă cheltuielile constatate în contabilitatea financiară, iar în coloana 3 – cheltuielile constatate în limitele stabilite de Codul fiscal.
Această corecție la fel este o diferență permanentă aferentă cheltuielilor, care majorează venitul impozabil sau reduc pierderea fiscală al anului fiscal curent.
Suma cheltuielilor suportate pentru reparația proprietății, trecute la cheltuielile perioadei în contabilitatea financiară se reflectă în coloana rd. 03011 "Cheltuieli pentru reparația proprietății”, iar în coloana 3 – cheltuielile în mărimea lor efectivă, dar care nu depășesc limita de 15% din baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul anului. În coloana ac estui rînd nu se reflectă suma cheltuielilor capitalizate. Iar la determinarea sumei cheltuielilor permise spre deducere în scopul impozitării se iau în calcul atât cheltuielile necapitalizate, cât și cele capitalizate în contabilitatea financiară.
În cazul ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale cheltuielile pentru reparația mijloacelor fixe, ce se referă la categoria IV și V de proprietate în sumă de 24 353,90 lei ( 2 527,5 și respectiv 21 826,40 lei )se reflectă în coloana 2, în coloana fost reflectată aceeași sumă deoarece în anul 2014 aceasta nu a depășit limita cheltuielilor permise spre deducere în scopul impozitării de 89 555,04 lei ( 14 272,92 și respectiv 75 282,12 lei).
Un calcul mai complex în determinarea ajustării cheltuielilor îl reprezintă determinarea sumei amortizării mijloacelor fixe, precum și a rezultatelor din ieșirea lor.
Determinarea sumei uzurii în scopuri de impozitare presupune completarea Registrului de evidență a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate și a uzurii acestora în scopul impozitării pentru anul curent.
ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” dispune de mijloace fixe din categoria IV și V, care conform anexei 15 la începutul anului 2014 aveau baza valorică de 95 152,81 lei și respectiv 501 880,81 lei. Pe parcursul anului au fost procurate mijloace fixe din categoria V la valoarea de intrare în mărime de 16 339,17 lei și au fost efectuate reparații a obiectelor din ambele categorii în valoare de 2 527,50 lei și respectiv 21 826,40 lei care nu depășesc limita de 15 % impusă de Codul fiscal, astfel a fost determinată valoarea mijloacelor fixe la sfârșitul anului prin următorul calcul: baza valorică la începutul anului + suma intrărilor + suma depășirii limitei de reparație – suma ieșirilor din care s-a obținut pentru categoria IV de proprietate – 95 152,81 lei, iar pentru categoria V – 518 219,98 lei. Iar pentru calculul amortizării s-a inmulțit valoarea mijloacelor fixe din fiecare categorie de proprietate cu norma de uzură specifică. Deci s-a obținut amortizarea pentru categoria IV de proprietate în mărime de 19 030,56 lei și pentru categoria V în mărime de 155 465,99 lei. Însă în contabilitatea financiară aceasta era de 23 308,72 și respectiv 149 385,81 lei. Astfel apare o diferență pozitivă de 1 802,03 lei care are drept efect diminuarea venitului impozabil.
În rd. 03013 "Cheltuielile legate de investigații și cercetări științifice" se reflectă suma cheltuielilor legate de investigații și cercetări științifice aferente proprietății cu excepția terenurilor sau altei proprietăți supuse uzurii precum și cheltuielile aferente descoperirii sau precizării locului de amplasare a resurselor naturale, determinării cantității și calității lor.
În rd. 03014 „Defalcări în fondurile de rezervă” în coloana 2 se reflectă suma cheltuielilor care au influențat asupra rezultatului financiar și au fost utilizate pe parcursul anului fiscal la formarea fondurilor de rezervă și la acoperirea datoriilor compromise. Conform articolului 31 din Codul fiscal nu se permit spre deducere cheltuielile ce țin de formarea rezervelor.
Suma datoriilor compromise ce urmează a fi deduse se reflectă în rd. 03015, în coloana 2 – cheltuielile constatate în contabilitatea financiară, iar în coloana 3 – cheltuielile constatate în scopuri fiscale, care presupune deducerea în mărime totală doar dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător.
Cheltuielile suportate de către entitate aferente activității de întreprinzător care pe parcursul anului fiscal au fost deduse din fondurile de rezervă create anterior și care nu au fost permise spre deducere în rd. 0314 se reflectp în coloana 3 a rd. 03016.
Rândul 03017 se completează doar de instituțiile financiare. În coloana 2 se indică suma defalcărilor de reduceri pentru pierderi la active, angajamente condiționale, determinate în contabilitatea financiară, iar în coloana 3 se indică suma defalcărilor de reduceri pentru pierderi la active, angajamente condiționale, determinate conform regulamentului aprobat de BNM.
Companiile de asigurări care reflectă suma cheltuielilor aferente formării rezervelor: completează rândul 03018 astfel -în coloana 2 indică cheltuielile constatate în contabilitatea financiară, iar în coloana 3 – cheltuielile aferente formării rezervei tehnice și rezervelor matematice.
În rd.03019 " Penalități, amenzi și alte sancțiuni aplicate pentru încălcarea actelor normative" în coloana 2 se reflectă cheltuielile legate de achitarea penalităților, amenzilor și altor sancțiuni aplicate pentru încălcarea actelor normative, reflectate în contabilitatea financiară, la ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” acestea au fost de 207,73 lei, iar în scopuri fiscale aceste cheltuieli nu se recunosc. Deci această corecție este o diferență permanentă aferentă cheltuielilor, care majorează venitul impozabil sau micșorează pierderea fiscală a anului fiscal curent.
Pierderile din vînzarea mijloacelor fixe se indică pe rd. 03020. Determinarea rezultatului de la înstrăinarea mijloacelor fixe în scop de impozitare se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.289 din 14 martie 2007 „Pentru aprobarea Regulamentului privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale”.
Pierderile legate de ieșirea mijloacelor fixe în alte cazuri decât vânzarea acestora, inclusiv în cazul ieșirii forțate a mijloacelor care se reflectă în contabilitatea financiară ca pierderi excepționale în debitul contului 723 "Cheltuieli excepționale" se reflectă în coloana 2 a rd. 03021.
În rd. 03022 se reflectă ajustarea cheltuielilor legate de amortizarea imobilizărilor necorporale. Amortizarea acestora se permite spre deducere doar pentru imobilizările cu termen de utilizare limitat, calculând perioada ei de utilizare prin aplicarea metodei liniare. În alte cazuri poate apărea o diferență temporară. La ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” a fost calculat în contabilitate amortizarea pentru imobilizările necorporale în sumă totală de 54 723,09 lei, care a fost recunoscută întegral în scopuri de impozitare.
Ajustarea cheltuielilor legate de extracția resurselor naturale irecuperabile se completează în rd. 03023. Deducerea acestora se permite dacă sunt suportate de entitate pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. În cazul nerecunoașterii în mărime totală a acestor cheltuieli în scopul de impozitare apare o diferență temporară.
În continuare se reflectă ajustarea cheltuielilor de investiții pe rd. 03024. În coloana 2 se reflectă cheltuielile constatate în contabilitatea financiară, iar în coloana 3 – cheltuielile în limitele venitului din investiții – în cazul în care venitul din investiții este mai mic decît cheltuielile pentru investiții.
În coloana 2 a rd. 03025 se reflectă suma contribuțiilor bănești efectuate în scopuri filantropice și de sponsorizare, conform datelor contabilității financiare. Conform anexei 16, ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” a sponsorizat concursul național „Cel mai bun elev inovator” printr-o contribuție de 500,00 lei. Aceste cheltuieli reprezintă o diferență permanentă care a majorat venitul impozabil în anul 2014 cu 500,00 lei.
În rd. 03026 se reflectă cheltuielile neconfirmate documentar, care pot apărea în situația în care documentele aferente intrărilor nu corespund cerințelor legislației în vigoare, conform căreia intrările trebuie confirmate doar cu documente de strictă evidență precum facturi fiscale, facturi de expediție, bonuri de plată, etc.
Ajustarea cheltuielilor viitoare pentru recultivarea terenurilor se indică în rd.03027. Conform Codului fiscal deducerea cheltuielilor viitoare pentru recultivarea terenurilor este permisă în limitele mărimii calculate, care se constată ca raport al cheltuielilor necesare pentru recultivare la soldul rezervelor industriale ale substanțelor utile de la zăcămîntul respectiv, înmulțit la volumul substanțelor utile extrase pe perioada de gestiune.
În rd. 03028 se reflectă ajustarea cheltuielilor viitoare privind recuperarea pierderilor producției agricole în cazul atribuirii terenurilor prin hotărîre de Guvern.
În rd. 03029 se reflectă ajustarea cheltuielilor aferente plăților în folosul salariaților care nu pot fi considerate ca plăți salariale. Fiind cheltuieli care nu sunt permise spre deducere. De regulă, la plățile respective se referă plățile sub formă de ajutoare materiale în legătură cu diverse circumstanțe, inclusiv cele de ordin personal. Pe lângă acestea, în calitate de plăți nedeductibile pot fi considerate și plățile efectuate de către contribuabil pentru recuperarea cheltuielilor personale ale salariaților care sunt definite prin articolul 19 al Codului fiscal ca facilități acordate de către patron.
Confrom contractului colectiv de muncă al ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale”, entitatea acordă ajutor în cazul:
– decesului salariatului în mărime de cel puțin 3000 lei;
– decesului soțului sau soției, ori la decesul unei rude de gradul I aflată în întreținerea salariatului în mărime de cel puțin 2000 lei;
– procurării rechizitelor școlare și a manualelor pentru copii de vârstă școlară a angajaților;
– persoanelor pensionate în cadrul entității– 2000 lei;
– suportării unei pagube cauzate de calamitățile naturale sau a unor cheltuieli considerabile pentru tratament – în mărime de 3000 lei;
– pentru îngrijirea copiilor până la 6 ani – până la un salariu de funcție o dată pe an;
Deasemenea entitatea acordă premii pentru jubileul de 50 și 60 ani, premii femeilor pentru sărbătoarea de 8 martie în limita mijloacelor disponibile.
Toate aceste plăți enumerate se recunosc ca cheltuieli aferente plăților în folosul salariaților care nu pot fi considerate ca plăți salariale și se reflectă pe rd. 03029.
Conform anexei 17- descifrarea cheltuielilor, în anul 2014 ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” a suportat astfel de cheltuieli în mărime de 28 688,10 lei, care nu se deduc în scopuri fiscale. Deci această corecție este o diferență permanentă aferentă cheltuielilor, care a majorat venitul impozabil al entității în anul fiscal curent cu 28 688,10 lei.
Cheltuielile aferente titularilor patentelor de întreprinzător care în scopuri de impozitare nu se recunosc și apare o diferență temporară impozabilă aferentă cheltuielilor se reflectă în rd. 03030.
Ajustarea cheltuielilor aferente reziduurilor, deșeurilor și perisabilității naturale., care se permit spre deducere în limitele aprobate anual de către conducătorii entităților se reflectă în rd. 03031.
În rd. 03032 coloana 2 se reflectă mărimea pierderilor în urma evaluării stocurilor de mărfuri și materiale la valoarea realizabilă netă în conformitate cu prevederile stabilite de S.N.C. sau S.I.R.F. În coloana 3 se indică cifra 0.
În coloana 2 a rd.03033 se reflectă mărimea pierderilor înregistrate în urma evaluării investițiilor pe termen scurt la valoarea de piață conform prevederilor stabilite de S.N.C. sau S.I.R.F.. În coloana 3 se indică cifra 0 deoarece acestea nu sunt permise spre deducere.
În rd. 03034 se indică ajustarea cheltuielilor aferente reparației mijloacelor fixe utilizate în baza contractului de arendă. Deducerea acestora se permite în limita a 15% din suma calculată a arendei suportată pe parcursul anului fiscal, iar pentru mijloacele de transport aerian internațional, în mărime de 100%.
Ajustarea cheltuielilor legate de proprietatea la care se calculează amortizarea. Acest rînd se completează doar în cazul în care suma cheltuielilor respective a influențat rezultatul financiar se indică în rd. 03035.
În rd. 03036 se reflectă ajustarea cheltuielilor legate de formarea provizioanelor, precum și pentru prime de asigurare, în mărime de 15% din venitul vînzărilor în anul de gestiune aferente auditului situațiilor financiare anuale sau situațiilor financiare anuale consolidate.
În rd. 03037 se reflectă suma contribuțiilor efectuate în scopuri filantropice și de sponsorizare în formă nemonetară. La ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale”, s-au efectuat donații de mijloace fixe și alte active în valoare de 1 200,00 lei, care se constată în sumă integrală atât în contabilitatea financiară cât și în scop de impozitare. Deaceea nu apare nici o diferență în acest caz.
Mărimea contribuțiilor bănești ieșite de la entitate sub formă de donație, conform datelor contabilității financiare se reflectă în rd.03038.
Mărimea cheltuielilor legate de eliminările asupra normei, de substanțe poluante în mediul înconjurător și folosirea asupra limitei a resurselor naturale se reflectă în rd.03039 .
Suma cheltuielilor legate de taxele de aderare și cotizațiilor de membru destinate activității patronatelor se reflectă în rd.03040. Acestea se permit spre deducere în mărime de 0,15% din fondul de retribuire a muncii.
În rd. 03041 se reflectă ajustarea cheltuielilor din reevaluarea mijloacelor fixe sau altor active, care conform prevederilor articolului 24 (18) din Codul fiscal nu se permit spre deducere.
Ajustarea cheltuielilor aferente formării provizioanelor de către organizațiile de microfinanțare se reflectă în rd.03042.
Ajustarea cheltuielilor pentru formarea provizioanelor de către companiile de leasing se reflectă în rd.03043. Acestea se permit spre deducere în mărime de 5% din soldul mediu anual al creanțelor aferente contractelor de leasing, dacă aceste creanțe nu sunt datorate de o persoană afiliată contribuabilului.
În rd. 03044 se reflectă ajustarea cheltuielilor rezultate din trecerea de la S.N.C. la S.I.R.F.,care conform prevederilor Codului fiscal nu sunt recunoscute în scopuri fiscale.
În rd. 03045 se reflectă ajustarea altor cheltuieli apărute în urma trecerii de la S.N.C. la S.I.R.F. care nu se conformă prevederilor articolului 44 (9) din Codul fiscal.
Alte cheltuieli ce nu se referă la activitatea de întreprinzător și respectiv nu sunt permise spre deducere la determinarea obligației fiscale privind impozitul pe venit se reflectă în rd. 03046 .
Suma rd. 030 coloana 4 din anexa 2D este egală cu suma rîndurilor 0301 – 03046 și se transferă în rîndul 030 din Declarație.
Completarea Declarației cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitatea de antreprenoriat se începe prin înscrierea pe rd. 010 al Declarației a venitului contabil. La entitatea ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” în anul 2014 acesta a fost un rezultat pozitiv determinat în baza datelor contabilității financiare în rd. 100 "Profitul (pierderea) până la impozitare" din situația de profit și pierderi (anexa 4) care constituie 11 186,82 lei. În Declarație acest indicator se prezintă prin descifrarea indicatorilor în baza cărora a fost calculat – venituri în sumă de 3 900 416,69 lei (rd.0101-) și cheltuieli în sumă de 3 889 229,87 lei (rd. 0102)
În continuare venitul contabil este ajustat cu mai multe corecții aferente veniturilor și cheltuielilor în scopul determinării venitului impozabil. Valoarea totală a majorării (micșorării) veniturilor conform legislației fiscale se reflectă pe rd. 020 care reprezintă totalul anexei 1D. La rândul său anexa 1D este întocmită în baza informației suplimentare din contabilitate, calculelor suplimentare și a anexelor 1.1D și 1.2D.
La ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” suma corectării veniturilor este o mărime pozitivă egală cu 1 200,00 lei.
Suma totală a majorării (micșorării) cheltuililor conform legislației fiscale se reflectă pe rd. 030 care reprezintă totalul anexei 2D. Anexa 2D este întocmită în baza informației suplimentare din contabilitate, legislației fiscale, calculelor suplimentare, utilizând datele din anexele 2.1 D și 2.2 D
La ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” suma corectărilor cheltuielilor este o mărime negativă egală cu 40 109,31 lei.
În baza corectărilor reflectate în rândurile de mai sus se determină suma din rd.040 prin următorul calcul: rd.010+ rd.020 – rd.030. Ca rezultat al ajustărilor venitului contabil a fost determinat un venit ajustat în sumă de 52 496,13 lei (11 186,82 +1 200,00 + 40 109,31).
Ulterior, mărimea ajustată a venitului contabil urmează să fie corectată cu suma cheltuielilor aferente donațiilor în scopuri filantropice și de sponsorizare, care se reflectă pe rd.050. Conform Codului fiscal pentru anul 2014 suma efectivă a cheltuielilor în scopuri filantropice și de sposorizare se permitea spre deducere în mărime de până la 10 % din venitul impozabil al entității. Această limită se determină prin următorul calcul: rd.040 „ Venitul (pierderea) obținută în perioada fiscală, luând în considerație ajustările” x 10 : 100. La ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” această limită constituie 5 249,61 lei, iar suma efectivă a mijloacelor fixe și bănești donate constituie 1 200,00 lei. Astfel se va reflecta suma integrală, deoarece aceasta nu depășește limita impusă de legislație.
În cazul calculării unei pierderi pe rd. 040, entitatea nu are dreptul să deducă cheltuielile suportate în scopuri filantropice și de sponsorizare, chiar dacă acestea au fost efectuate efectiv.
De asemenea venitul contabil ajustat este corectat cu mărimea cheltuielilor, neconfirmate documentar, care se reflectă pe rd.060. Conform art. 24 (10) a Codului fiscal suma care se deduce nu poate depăși mărimea de 0,2 % din venitul impozabil. Limita dată se determină prin calcul: rd.040 x 0,2 : 100.
Dacă la entitate se înregistrează o pierdere pe rd. 040, contribuabilul nu are dreptul să deducă cheltuielile neconfirmate documentar, chiar dacă acestea există efectiv.
În rd. 0701 se reflectă suma scutirilor necesară calculării venitului impozabil pentru entitățile cu statut de persoană fizică. Rîndul 0701 se completează de către contribuabilii cu statut de persoană fizică. În acest rînd se indică suma scutirilor aferente fondatorilor de care aceștia pot beneficia în baza art.33, 34 și 35 din Codul fiscal. Aceste scutiri se pot utiliza doar în cazurile nefolosirii scutirii în alte cazuri prevăzute de Codul fiscal. Scutirea dată nu trebuie să depășească rezultatul pozitiv al calculului rîndului 040 – rîndul 050 – rîndul 060.
La ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” acest rând nu se completează deoarece are statut de persoană juridică.
După aceste corectări se completează rd. 070 care reprezintă suma venitului impozabil fără luarea în calcul a pierderilor fiscale suportate în anii precedenți egală cu 50 796,13 lei.
Pe rândul următor – 080 se reflectă suma pierderilor fiscale, reportate din ultimii trei ani fiscali, permise spre deducere în anul fiscal curent. Conform notei contabile(anexa 14) ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale”, a suportat pierdere în anul 2010, care a fost recuperată în anul 2011, 2012 și 2013.Ulterior entitatea nu a înregistrat pierderi fiscale, deaceea acest rând nu se completează.
După utilizarea pierderii fiscale, mărimea venitului impozabil se reflectă pe rândul 0901. În cazul nostru acesta rămâne neschimbat.
În rd. 0902 se reflectă mărimea venitului scutit de impozitare calculat în anexa 4D. ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale”nu a beneficiat de venit scutit de impozitare.
Rândul 110 se completează doar de persoanele juridice, cu excepția entităților agricole și individuale. Entitățile agricole și individuale determină suma impozitului pe venit în baza anexei 5D, unde se indică cotele impozitului pe venit pentru perosane fizice. În anul 2014 cota impozitului pe venit pentru persoanele juridice, cu excepția entităților agricole și individuale, a fost stabilită în mărime de 12 % din venitul impozabil.
Pe rândul 120 se reflectă impozitul pe venit determinat prin următoarea relație de calcul: rd.090 x rd.110 ( suma venitului impozabil x cota impozitului pe venit)
La ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” este reflectată suma impozitului pe venit de 6 095,54 lei (50 796,13 x 12 %).
Entitatea nu a beneficiat de scutiri fiscale aferente achitării impozitului pe venit, deaceea în rd. 130 și 140 nu se indică nimic, iar pe rd. 150 rămâne suma impozitului pe venit datorat de 6 095,54 lei.
În rd.160 se reflectă suma totală a trecerilor în cont, calculată prin însumarea rândurilor 1601 și 1602, care include respectiv:
Impozitul pe venit achitat în străinătate din venitul din investiții sau venitul financiar (anexa 7D);
Impozitul pe venit reținut la sursa de plată.
Suma impozitului pe venit pasibil reflectării în fișa personală a contribuabilului se determină prin calculul: rd.150 – rd.160 și se reflectă în rândul 170.
Suma totală a impozitului pe venit achitat în rate pe parcursul perioadei fiscale, în conformitate cu art.84 din Codul fiscal și se reflectă în rândul 1801.
În continuar, rândul 1802 se completează de către persoanele juridice care pînă la finele perioadei fiscale au efectuat repartizarea prealabilă a dividendelor acționarilor (asociaților) săi.
În rândul 180 se indică suma totală a impozitului pe venit achitat de către contribuabili în perioada fiscală de gestiune (rândul 1801 + rândul 1802).
Indicatorii din rândurile 190 și 200 se determină respectiv prin următorul calcul:
pentru suma impozitului pe venit spre plată: rîndul 190 = rîndul 150 – rîndul 160 – rîndul 180;
pentru suma plății în plus a impozitului pe venit : rîndul 200 = rîndul 160 + rîndul 180 – rîndul 150.
La ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” a fost determinată suma impozitului pe venit spre plată egală cu 6 095,54 lei, cu termenul de achitare de până la 25 martie 2015.
Întreprinderile mici și mijlocii care se supun regimului fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii , sunt obligate să prezinte anual, nu mai târziu de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională (forma IVAO). Modul de completare a acestei declarații îl voi expune în continuare.
Astfel, În poziția “Codul fiscal” se reflectă Codul fiscal care reprezintă numărul personal de identificare al entității, atribuit în modul stabilit de legislația în vigoare.
În poziția “Denumirea contribuabilului” se indică denumirea entității care completează Darea de seamă și care trebuie să corespundă cu denumirea indicată în documentele de constituire, eliberate de către organele de stat, conform legislației în vigoare.
În continuare, în poziția „Inspectoratul Fiscal de Stat” se reflectă denumirea organului fiscal teritorial unde este depusă declarația.
Perioada fiscală pentru care este depusă darea de seamă se indică în poziția „Perioada fiscală”, care se completează cu un cod, cu următoarea structură: P/AAAA, unde P reprezintă codul perioadei fiscale, care obține valoarea A, iar AAAA reprezintă anul. Spre exemplu, pentru anul 2014, perioada fiscală se va indica A/2014;
În poziția „Codul localității (CUATM)” se indică codul conform Clasificatorului Unităților Administrativ-Teritoriale al Republicii și care corespunde codului din patru cifre.
Data prezentării Dării de seamă se reflectă în poziția „Perioada fiscală”.
Denumirea genului de activitate de bază a entității determinat conform Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei și care corespunde codului din patru cifre se reflectă în poziția „Genul principal de activitate”.
În poziția „Cod” se indică codul din patru cifre determinat conform Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei și care corespunde coloanei 5 al acestuia.
Suma venitului din vînzarea mărfurilor sau produselor acumulate în contul 611 „Venituri din vînzări” se reflectă în rîndul 1, coloana 2.
Suma venitului obținut din prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor acumulate în contul 611 „Venituri din vînzări” se reflectă rîndul 2 coloana 2.
În continuare, în rîndul 3 coloana 2 se indică suma veniturilor obținute din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente acumulate în contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională”.
În rîndul 4 coloana 2 se indică suma veniturilor din vînzări sau alte ieșiri de materiale, OMVSD sau alte active curente cu excepția produselor și mărfurilor.
Suma veniturilor aferente plusurilor de active curente constatate la inventariere se reflectă în rîndul 5 coloana 2.
Mărimea veniturilor obținute în urma recuperării lipsurilor de bunuri constatate la inventariere se reflectă în rîndul 6 coloana 2.
Mărimea venitului obținut din amenzi, penalități sau despăgubiri se reflectă în rîndul 7 coloana 2.
Suma venitului obținut de la decontarea datoriilor ca urmare a expirării perioadei de prescripție.
Veniturile obținute datorită depășirii valorii realizabile nete a stocurilor conform evaluării precedente se reflectă în rîndul 9 сoloana 2.
În continuare se reflectă mărimea altor venituri operaționale acumulate în contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională” în rîndul 10 coloana 2.
În rîndul 11 coloana 2 se reflectă mărimea totală a venitului obținut din activitatea operațională a entității. În coloana 3 se reflectă mărimea cotei impozitului pe venit și în coloana 4 se indică mărimea impozitului pe venit care se determină prin aplicarea cotei respective asupra venitului din activitatea operațională.
Mărimea impozitului pe venit achitat peste hotarele Republicii Moldova se reflectă în rîndul 12 coloana 4.
În continuare, în rîndurile 13.1, 13.2, 13.3 și 13.4 se reflectă mărimea impozitului pe venitul din activitatea operațională determinată pe trimestrele corespunzătoare, mărimea totală a căruia trebuie să coincidă cu suma reflectată în rîndul 11 coloana 4. Sumele indicate în rîndurile respective urmează să fie incluse în fișa personală a entității.
Suma de control se reflectă în rîndul 12 coloana 4.
Contribuabilii care au filiale sau subdiviziuni în afara unității administrativ-teritoriale în care se află sediul central achită impozitul calculat după sediul de bază al contribuabilului.
Darea de seamă IVAO se semnează unipersonal de conducătorul entității sau de două persoane cu drept de semnătură: prima semnătură aparține conducătorului entității sau altei persoane împuternicite, iar a doua semnătură contabilului-șef sau altei persoane împuternicite. Semnăturile se confirmă prin aplicarea ștampilei entității respective.
În cazul în care entitatea a încetat activitatea sa, atunci persoana responsabilă de inițierea acestui proces este obligată, , să prezinte darea de seamă aferentă impozitului pe venit din activitatea operațională în termen de 6 luni de la întemeierea unei astfel de decizii în conformitate cu legislația in vigoare.
Încheiere
Impozitul pe venit reprezintă o categorie economică deosebit de complexă, care este tratat conform legislației în vigoare. El ocupă o poziție importantă în cadrul veniturilor la bugetul de stat și deaceea reglementarea sa este de importanță națională, atât pentru stat cât și pentru contribuabili.
Impozitul are caracter universal ca o consecință a suveranității statului și el este o instituție de drept publică fără de care nu se poate concepe existența statului, făcând parte organică din el. Însă totodată impozitul pe venit afectează în mod direct potențialul economic al contribuabilului, deci putem constata că acțiunile și aspirațiile stării de influență activă asupra dezvoltării economiei naționale se efectuează prin intermediul mecanismului de aplicare a acestuia. Statul limitează sau stimulează o activitate în diferite ramuri ale economiei prin mecanismul acordării sau retragerii facilităților fiscale și prin reglementarea cotei de impozit pe venit.
Direcțiile principale ale politicii de stat din ultimul timp în domeniul impozitării au fost orientate spre atingerea obiectivelor de creștere economică, îmbunătățirea activității agentului economic, reducerea poverii fiscale, precum și obținerea unor performanțe care să asigure stabilitate și previzibilitate veniturilor la buget.
Prin intermediul schimbărilor și completărilor legislației fiscale din ultimul timp în Republica Moldova se încearcă instituirea unui climat investițional favorabil, care poate să asigure dezvoltarea economică calitativă, bazată pe tehnologii și investiții; liberalizarea desfășurării activității de întreprinzător; acces la resursele creditare; promovarea unei politici fiscale stimulatorii; micșorarea poverii administrative etc.
Baza legislativă cu privire la impunerea impozitelor, contabilitatea și raportarea trebuie să fie structurată în așa fel ca să nu silească entitățile să încălce legea în masă.
Schimbări radicale a situației mediului antreprenorial în Republica Moldova ar fi posibile în cazul unui declin constant în domeniul impozitării, consolidarea funcțiilor de control ale statului, cu furnizarea în paralel a autorităților de aplicare a legii, cu garanții corespunzătoare de securitate a întreprinderilor mici și mijlocii.
Problema îmbunătățirii calității sistemului de control fiscal pentru calcularea impozitului pe venit al persoanelor juridice, dobândește o importanță deosebită în condițiile de astăzi, deoarece este o problemă nu numai pentru identificarea tendințelor pozitive și negative în dezvoltarea controlului veniturilor si cheltuielilor de către persoanele juridice, cauzelor de diminuare a eficienței controlului fiscal, dar și pentru dezvoltarea de direcții strategice noi de îmbunătățire a acesteia.
În lucrarea prezentă s-a încercat explicarea principiilor de bază a contabilității impozitului pe venit în baza datelor ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale”.
În urma efectuării analizei și generalizării situației ținerii evidenței contabile compartimentului studiat în teză, la entitate s-a constatat că la momentul actual, calculul, reținerea și transferul impozitului pe venitul obținut din activitatea entității și a angajaților săi, se efectuează conform cerințelor Standardelor Naționale de Contabilitate, Codului Fiscal al Republicii Moldova și a altor acte normative în care se stipulează principiile impunerii cu impozitul pe venit.
Întocmirea și înregistrarea documentației precum: fișele personale ale angajaților, Registrul de evidență a mijloacelor fixe pe categoriile de proprietate și a uzurii acestora în scopuri fiscale, dările de seamă IRV 14 și IALS 14, declarația cu privire la impozitul pe venit VEN 12, etc. se efectuează în conformitate cu legislația.
Toate documentele primare de la entitate se prelucrează în contabilitate, verificând justețea întocmirii și conținutului lor. La depistarea erorilor documentele primare se întorc pentru revindecări.
Forma de contabilitate folosită de entitatea este cea automatizată. Evidența se ține cu ajutorul programului informațional de contabilitate “Universal Accounting”, însă salarizarea se face într-un program de contabilitate actualizat cu toate modificările, care ulterior se trece în softul de bază.
ÎS „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale” se supune regimului de impozitare de 12 %. La determinarea venitului impozabil, contabilul-șef acordă o atenție deosebită, deoarece entitatea dispune de mai multe tipuri de venituri și cheltuieli nedeductibile sau limitate în scop fiscal, precum cheltuieli de reprezentanță, cheltuieli administrative, donații, etc.
În cadrul activității entității nu am depistat neajunsuri referitoare la compartimentul dat. Deoarece Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale este o întreprindere de stat, ea este adesea supusă controlului de către organele abilitate, astfel evitându-se orice încercare de eschivare a plăților la buget.
Prin teza dată a fost urmărită realizarea unei viziuni de ansamblu, a regimului de impozitare în Republica Moldova. S-au specificat particularitățile și tendințele sistemului contabil și a sistemului fiscal.
Deci, scopul de bază pe care îl urmăresște contabilitatea îl constituie crearea unei baze informaționale financiare, care în actualele condiții trebuie să asigure cu informație obiectivă și veridică o serie de utilizatori de informație, precum sînt managerii și salariații entităților, furnizorii și alți creditori, clienții, guvernul și publicul.
Bibliografie
I. Acte legislative și normative
Legea contabilității № 113-XVI din 27 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 90-93 din 29 iunie 2007.
Codul fiscal № 1163-XIII din 24 aprilie 1997 // Contabilitate și audit № 1 din ianuarie 2007.
Codul muncii al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova №. 159-162 din 29 iulie 2003.
Codul civil № 1107 din 06 iunie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii № 82-86 din 22 iunie 2002.
Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova № 338 din 21 martie 2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 062 din 04 aprilie 2003.
Regulamentul cu privire la modul de evidență și calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova № 289 din 14 martie 2007 // Monitorul Oficial № 39-42/305 din 23 martie 2007.
Legea nr. 73 din 12.04.2015 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2015
Legea salarizării № 847-XV din 14 februarie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 50-52 din 11 aprilie 2002.
Regulamentul cu privire la limitarea unor tipuri de cheltuieli permise spre deducere din venitul brut, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii nr.130 din 06.02.1998, Monitorul Oficial al Republicii nr.26-27 din 26.03.1998
Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2015, nr. 74 din 12.04.2015.
Standardele Naționale de Contabilitate // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.233-237/1533 din 22.10.2013.
Planul de conturi contabile ale activității economico-financiare a întreprinderilor // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.233-237 art.1534 din 22.10.2013.
Indicațiilor metodice privind elaborarea și susținerea tezei de licență pentru studenții specialității "Contabilitate", USM.
II. Manuale, monografii, cărți, broșuri
Bazele contabilității / Viorel Țurcanu, Eudochia Bajerean. – Chișinau: Contabilitate și audit, 2004. – 265 p.
Contabilitatea impozitelor / Bucur V., Țurcanu V., Graur A..- Chișinău: Editura ASEM, 2005 – 562 p.
Contabilitatea întreprinderilor. Teorie, aplicații, actualizări / Bojian O.- București: Editura Eficient, 1996 – 322 p.
Contabilitate financiară. Ediția a I-a / Nederiță A. – Chișinău: Editura ACAP, 1999 – 437 p
Contabilitate financiară. Ediția a II-a / Nederiță A. – Chișinău: Editura ACAP, 2003 – 640 p.
Contabilitatea managerială. Note de curs / Stela Caraman, Rodica Cușmăunsă. – Chișinau: Contabilitate și audit, 2007. – 226 p.
Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului Fiscal / Alexandru Nederița. – Chișinău: Contabilitate și audit, 2007. – 640 p.
Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor întreprinderii: teorie și practică:(Monogr.) ; Nederița A Academia de Studii Economice din Moldova, 2007
2.9 Contabilitatea financiara a întreprinderii. E Ristea M, Editura Universitară 2004 – 390 p;
2.10 Contabilitatea întreprinderilor. Bojian.O, Editura Eficient,Bucure;ti, 1996 – 322 p;
2.11 Bazele contabilității. Ion Negescu, Editura didactică și pedagogică, București, 1998,86-89 p;
2.12 Contabilitate financiară. Cistelecan Rodica, Editura Universității Petru Maior Tg-Mureș, 2000- 405 p;
2.13 Contabilitatea financiara conforma cu directivele Europene. Pantea I.P., Editura Intelcredo , 2006 – 230 p;
ANEXE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Impozitului pe Venit (ID: 112569)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.