Contabilitatea Importurilor

Argument

Unul din cele mai importante domenii și subiecte de cercetare, analiză și aplicare, este reprezentat de comerț, sau cu alte cuvinte activitatea de transfer de proprietate asupra mărfurilor între diferiți indivizi, persoane fizice sau juridice, atât local, în interiorul unei țării, cât și extrateritorial în relațiile cu alte țări.

Lucrarea de față prezintă succint importanța activității de comert exterior cu alte țări aflate într-o alință economică sub forma Uniunii Europene, cât și a țărilor aflate în exteriorul acestei zone cu scopul de a detalia importanța acestei activități pentru economia națională. În această lucrare vom analiza schimburile comerciale sub forma de import.

Am ales să dezvolt această temă pentru a putea înțelege importanța și influența comerțului exterior asupră situației economice și ca rezultat a acesteia a situației politice a unei țări. Ca exemplu putem observa ideiile ce sunt prezentate de liderii partidului … Regatului Unit, care cer ieșirea din Uniunea Europeană, totul datorită scăderii volumului de comerț cu statele membre și creșterii volumui cu China. Posibile efecte și ramificații ce vor avea loc dacă cetățenii Regatului Unit vor vota aceste idei, sunt multe și conform multor analiști nu pozitive atât pentru Uniunea Europeană cât și pentru Regatul Unit. Un alt exemplu este “parteneriatul trans-pacific” între SUA și alte unsprezece țăti din Asia și America de Nord, ce are un volum de aproximativ 40 % din produsul inter brut gloal. Conform declarațiilor eliberate de guvernul SUA, este posibila introducerea Uniunii europene în aceste parteneriat în viitor.

Lucrarea este organizată în patru capitole, dintre care primul abordează notiunile fundamentale pentru înțelegerea activității de import, a importanței și clasificării acesteia. Al doilea capitol prezintă o scurtă prezentare a firmei, iar capitolul trei toate modalitățile de desfășurare a importului comercial și modalitățile de introducere în contabilitate.

În ultimul capitol am analizat activitatea de import pe baza contului de profit și pierdere, a veniturilor și cheltuielilor din diferențe de curs valutar și calculul ratelor de rentabilitate

Noțiuni și delimitări privind importul de mărfuri

Tipuri de importuri

Importul reprezinta operatiunea comerciala de cumparare din strainatate a unor bunuri materiale si/sau servicii contra unei cantitati de moneda convenita, implicand trecerea de catre acestea a frontierei vamale a importatorului.

Importul poate fi: direct sau indirect; de bunuri materiale și/sau de servicii; propriu-zis sau de completare; temporar sau permanent; cu plata imediata sau cu plata amanata, etc. Caracteristic importului este că evaluarea mărfurilor și decontarea lor se face în valută.

Importul constă din tranzacții în bunuri și servicii către un rezident cu o anumită jurisdicție (exemplu o țară) de la non-rezidenți. Definițiile exacte ale importului în conturile naționale (implementații a tehnici complete și consistente de masurare a economiei unei țari) includ urmatoarele definiiții:

Importul unui bun are loc în mometul în care exista o schimbare de proprietate de la un non-rezident către un rezident; acest lucru nu înseamnă neapărat că bunul în cauză, fizic trece granița. Deasemnea în cazuri speciale, contabilitatea națională impută schimbări de proprietate chiar dacă în termeni legali nu a avut loc nicio schimbare (ex: leasing financiar transfrontalier; livrări peste granițe între diferite afilieri ale asemenei întreprinderi; bunuri care trec granița pentru reparări semnificative). Deasemnea bunurile de contrabandă trebuie trecute în contravenții.

Importurile de servicii consită totalitatea serviciilor prestate de non-rezidenți rezidenților. În contabilitatea națională, orice achiziționare directă a rezidenților din afara economiei naționale a unei țări sunt înregistrate ca importuri; ca urmare toate cheltuielile turiștilor în teritoriul economic al altei țări sunt considerate parte a importurilor de servicii. Deasemenea trebuie menționat și fluxul de servicii ilegale.

Modul de înregistrate din punct de vedere statistic:

Statistica de baza a comerțului, diferă adesea în termenii utilizațu pentru definire și acoperire, de la cerințele din contabiliatea națională a unei țari.

Informațiile despre comerțul internațional cu bunuri sunt de cele mai multe ori obținute din declarațiile la granița. Daca o țara aplica sistemul general de comerț, atunci toate bunurile care trec granița sunt înregistrate ca importuri. Dacă este aplicat sistemul special de comerț (exemplu: statistica comerțului extra-UE ), atunci bunurile care sunt primite la depozituele vamale, nu sunt înregistrate în statistica comerțului extern decât dacă ulterior intră în circulație liberă în țara importatoare.

Un caz special sunt statisticile de comerț intra-UE. Deoarece bunurile sunt transportate gratuit între țările membre UE, fără verificare la vamă, statistica comerțului cu bunuri între statele membre trebuie obținute prin sondaj. Pentru a reduce dificultatea realizării calculelor statistice, societațile de mici dimensiuni importatoare sunt excluse de la obligația de raportare.

Înregistrarea statistica a comerțului cu servicii se bazează pe declarațiile băncilor trimise băncii centrale a teritoriului respectiv sau prin sondajul operatorilor principali. Într-o economie glabalizată, unde serviccile pot fi prestate prin mijloace electronice (exemplu: internet), fluxurile internaționale de servicii sunt dificile de identificat.

Înregistrarea statistica de bază a comerțului internațional în mod normal nu înregistrează bunuri de contrabandă sau fluxuri de servicii ilegale. Totuși o mica parte din bunurile sau serviciile ilegale de contrabanda pot fi înregistrate statistic datorită expedierilor fictive sau declarațiilor falsificate care ascund ilegalitaea activității.

Balanța comerțului:

Balanța comerțului reprezintă o diferență de valoare între importuri și exporturi de bunuri și/sau servicii pentru o țară. O țară are cerere pentru importuri atunci când cantitatea domestică cerută de populație atât pentru uz personal cât și comercial, excede cantitatea domestică furnizată local, sau atunci când prețul bunului sau serviciului este mai ieftin pe piața mondială decat piața locală.

NX = balanța comerțului realizat

X = Exporturi

I = Importuri

Un deficit comercial are loc în momentul în care importurile sunt mult mai mari decât exprturile. Importurile sunt afectate principal de totalitatea veniturilor unei țări și resursele ei productive. Ca exemplu putem observa importurile S.U.A. de petrol din Canada: deoarece populația S.U.A. consumă petrol peste resursele pe care țara le are, ei sunt obligați să importe petrol din Canada la un preț mult mai mare decât cetățenii canadieni plătesc pentru aceiași cantitate.

Factorii care pot influența balanța comerțului:

Costul producției (teren, munca depusă, capital, taxe) în economia exportatoare față de cea în economia importatpare;

Costul și disponibilitatea resurselor materiale, bunurilor intermediare și alte intrari;

Evolușia cursrilor monetare;

Taxe și restricții comerciale;

Bariere netarifare cum ar fi mediul, sănătatea sau siguranța muncii;

Prețul bunurilor fabricate local.

Importul direct:

Importul direct presupune faptul că importatorul își realizează din fonduri și departamente proprii, importul de mărfuri și servicii, conform nevoilor ce necesită satisfacere pentru desfăsurarea activității.

Importurile directe sunt produse sau servicii importate direct într-o țară, nu prin agentul/distribuitorul autorizat al producătorului. Deoarece nu există intermediari autorizați de către fabrică ce s-ar implica în importul bunurilor, costurile adăugate sunt mai scăzute, iar ca urmare clientul plătește mai puțin. În plus, multe articole care au stoc scăzut sau care nu sunt importate de distribuitorul autorizat, pot fi procurate ca importuri directe. Nu exista nici o diferență între articolele achiziționate.

Beneficiile organizării unui compartiment propriu pentru desfășurarea comerțului exterior sunt, în principal, următoarele:

oferă comercianțiilor posibilitatea de a colecta profitul comercial, avantaj care este posibil dacă politiciile de marketing și negociere ale firmei oferă posibilitatea uneui preț avantajos pe piețele externe;

comercianții au posibilități mai mari de a menține contactul și legătura directă cu piața și exportatorii externi, recepționând operativ evoluți afacererii proprii și adaptând cantitatea și calitatea importului, conform pieței;

permite existența condițiilor optime de promovare a mărcii societății, consolidând astfel poziția firmei pe piața externă.

Dezavantajele organizării și desfășurării a importului direct de către comerciant sunt:

cheltuielile particulare comercializari pe piața externă sunt, în general, ridicate și ca urmare numai un anumit volum de marfă importată direct devine profitabil;

riscurile specifice operațiunilor comerciale externe sunt mai ridicate decât pe piața internă și se răsfrâng asupra întregii activități, uneori antrenând influențe negative.

În țările în curs de dezvoltare cu o creștere economică masivă (exemplu: India), unde cererea pentru produse internaționale de consum crește mult mai repede decât aprovizionarea și producția locală a distribuitorilor autorizați poate să facă față, importurile directe devin singura modalitate a consumatorilor de a procura o gama larga de produse. În multe cazuri, chiar dacă un produs specific este disponibil la intermediarii autorizați, importul direct poate să coste mult mai puțin deoarece aceștia își folosesc drepturile teritoriale exclusive pentru a mări prețul produsului mult peste cel al țării de origine.

Dezintermediere datoriata tehnologiei:

Pentru a putea fi realizată o noua gamă de companii ce se ocupă cu E-commerce, ce acționeză ca facilitatori pentru importurile directe, au creat tehnologii sofisticate pentru lanțuri și fluxuri de aprovizionare, pentru a furniza bunuri peste granițe, ce le permit clienților să aibă acces la produse internaționale care le vor fi livrate în cel mai scurt timp.

Tot procesul de achiziționare a bunurilor este realizat de furnizorii de E-commerce, în timp ce tranzacția clientului este o simplă cumpărare online.

Acesta este un exemplu semnificativ al puterii internetului pentru dezintermediere în comerț. Pentru a ilustra vom prezenta un flux de aprovizionare clasic a importului:

Furnizor/Producator străin (din afara țării)

Importatorul din țara

Distribuitorul din țara

Vanzătorul din țară (poate fi online sau offline)

Cumpărătorul din țară

Datorita apariției tehnologiei și în special a internetului, importul direct și fluxul de aprovizionare este redus la :

Furnizor/Producător străin

Facilitator pentru importul direct online

Cumpărătorul din țara

Ca întodeauna, îndepărtarea intermediarilor ce participă la realizara unui flux de aprovizionare, rezultă în transparență ridicată a pieței și o stabilire a prețurilor în mod eficient și corect.

Imporul indirect:

Importul indirect presupune situația în care o societatea achiziționează mărfuri de la o altă organizație localizată în altă țară, utilizând serviciile unor intermediari ce pot fi o persoană sau o organizație, ce se ocupă cu organizarea acordurilor de afaceri. Astfel, societatea importatoare devine independentă atât în cazurile financiare cât și juridice de societatea exportatoare. Deasemean societatea de comerț exterior are posibilitatea de semna concomitent un număr nelimiat de contracte de import, cu diferiți exportatori din regiuni diferite.

Teoretic, întreprinderile de comerț exterior care acționează pe piața externă (mondială) în calitate de comercianți, se pot organiza în trei moduri de bază:

Societăți ce lucrează în nume propriu și pe cont propriu;

Societăți ce lucrează în nume propriu, dar în/pe contul altora;

Societăți ce lucrează atât în numele altora cât și în/pe contul altora.

Firmele care lucrează în nume prorpriu și pe cont propriu:

În această categorie intră întreprinderile comerciale ce achiziționează mărfuri de pe piața mondială și le desfac local. Tot în această categorie intră societățile de comerț exterior ce desfășoară activitatea de import cu scopul de a reexporta marfa cumpărată. Aceste tipuri de societăți finalizează contracte de comerț exterior în numele și pe contul propriu, cu alte cuvinte, achiziționează marfa individual, suportând toate riscurile juridice și financiare, astfel revenindu-le profitul integral, ca diferență între cheltuielile desfășurate de operațiunile angajate și veniturile înregistrate. Deasemnea o altă metodă de obținere a beneficiilor suplimentare se poate derula din din ferențele de curs valutar.

Firme care lucrează în nume propriu, dar în/pe contul altora:

Într-o accepțiune largă, toți comercianții sunt considerați intermediari; în continuare considerăm ca fiind intermediari firmele care lucrează în numele propriu dar pe contul altora și firmele care lucrează în numele și pe contul altora, deoarece utilizarea noțiuni în acest sens este larg răspândită în teoria și practica afacerilor economice internaționale

Firme care lucrează atât în numele altora cât și în/pe contul altora:

Această categorie de intermediari curpinde în principal reprezentații (agenți reprezentanți) și brokerii sau curtierii.

Importanța importurilor în economia națională

Importul reprezintă o activitate care are importanță pentru participarea unei țări la diviziunea mondială a muncii și, în consecință, contribuie la dezvoltarea economiei naționale.

Efectele pozitive ale activității de import sunt:

1. Activează exporturile – ca o regula generală, se constată că promovarea exportului oricarei țări poate fi stimulată de promovarea importurilor în țara respectiva. În special țările în curs de dezvoltare (cu rezerve modeste de aur și devize) practică o politica de echilibrare a balanței lor comerciale pe țări, dar și pe ansamblul comerțului lor exterior;

2. Asigură economisirea de muncă vie (socială). În general, orice țara urmarește să dezvolte o activitate de import rentabilă, aceasta trebuind să urmarească să importe orice bun sau serviciu pe care poate sa îl realizeze și în țară, dar acest lucru să ducă și la o economie de muncă socială, altfel importurile nu se justifică decât dacă au la baza alte motive, cum ar fi situația în care capacitatea de producție a bunului respectiv este încarcată, iar satisfacerea nu poate fi amanată.

În general, o țară trebuie să urmarească, cel puțin la nivel macroeconomic, ca pierderea de muncă socială la export să fie compensată de economia de muncă socială la import.

3.contribuie la dezvoltarea economiilor naționale prin:

accelerarea procesului de investiții;

se urmarește să se importe tehnica și tehnologie de înaltă calitate;

permite aprovizionarea cu materii prime și materiale;

asigură completarea necesarului de bunuri de consum pentru piața interna în vederea completării producției interne și pentru diversificarea gamei de bunuri de consum în cadrul politicii generale de creștere a nivelului civilizației.

În concluzie, trebuie reținut faptul că este necesar să se urmareasca optimizarea importului. Principala cale de optimizare este aceea a necesității diversificării surselor de aprovizionare.

Figura 1

Figura 1 prezintă cei mai mari importatori la nivel internațional. Culorile de pe harta pentru fiecare țară sau regiune indică principala sursa de marfuri importate din țarile reprezentate în partea stangă.

Ca exemplu, principala sursă de marfuri importate în Uniunea Europeană provine din China.

Tabel 1

În tabelul de mai sus se poate observa situația importului global pe fiecare țară în parte și poziția pe care aceasta o ocupă. În tabel au fost prezentate primele 10 țări în funcție de importuri, Uniunea Europeană care se poate observa că ocupă locul 2 în lume dupa SUA și poziția României, ce este pe locul 42, cu aproximativ 58 de miliarde dolari.

Figura 2

În figura de mai sus se poate observa situația importului în România pentru anul 2014 și pentru fiecare luna în parte aferente anului.

Sursă: Institutul Național de Statistică și TrandingEconomics.

Figura 3

În figura 3 vom face comparație între importurile lunare pentru anul 2014 între România si Germania reprezentată prin linia punctată. Ca a treia putere economica pe baza importurilor, Germania depasește România chiar și în luna cea mai slaba (septembrie) în care a avut doar 70000 miliarde euro de marfuri și servicii importate.

Figura 4

În figura 4 se pot observa principale cinci țări de unde România a important cea mai mare cantitate de bunuri și servicii în anul 2014. Acestea sunt Germania cu 25.4%, Italia cu 14.4%, Ungaria cu 10.4%, Franța cu 7.6%, Polonia cu 6.2%.

Figure 5

Figure 6

Structura importurilor pe principalele grupe de produse în perioada 2014 comparativ cu perioada 2013.

Figure 7

Particularități contabile privind importurile (pe cont propriu și în comision)

Importul de mărfuri realizat de societățile de comerț exterior (prescurtat SCE), ca metodă de constituire a modalității indirecte de comerț exterior, cuprinde totalitatea operațiunilor prin care se achiziționează din străinătate mărfuri necesare economiei naționale pentru consum productiv sau individual. Importul de m[rfuri poate fi realizat de către SCE pe cont propriu sau în comision.

Importurile de mărfuri pe cont propriu:

În modalitatea indirectă de import, pe contul propriu al societăților de comerț exterior, acestea acționează pe piețele externe și în continuare pe piața internă în numele, pe contul și pe riscul lor. Ca urmare, rezultatele financiare ale activității de import sunt reprezentate, în totalitatea lor, în gestiuneasocietății de comerț importatoare.

Relațiile economice ale SCE, au ca fundație juridică contractele economice încheiate cu furnizorii externi, cu clienții interni și cu prestatorii de servicii.

Fluxul mărfurilor importate pe contul propriu al SCE acoperă următoarea rută: furnizor extern → vamă → depozit SCE → clienți interni. Atunci când SCE urmăresc o apreciere proeminentă a mărfii importate, le trimit unor unități specializate sau operatori, cu scopul a fi prelucrate, selecționate, reambalate, după care acestea se reîntorc la SCE și apoi sunt vândute clienților în noile condiții. Rezultă că, în prealabil vânzării locale, există un proces de gestionare specializată a mărfurilor și implicit urmărirea existenței și mișcării mărfurilor utilizând conturile contabile specializate specifice stocurilor.

Contractele financiare ale SCE au ca obiect decontările cu partenerii săi, care se efectuează în ordinea fluxului circulației mărfurilor și anume: SCE importatoare achită mai întâi furnizorii externi, apoi sau simultan, furnizorii prestatori de servicii ce au fost contractați pentru transportul, asigurarea mărfii extrateritorială, taxele scadente în vamă și furnizorii prestatori de servicii de transport, manipulare locală. În continuare, SCE își recuperează sumele cheltuite și își realizează profitul scontat prin încasarea creanțelor de la clienții locali în schimbul mărfurilor din import livrate acestora.

Din observarea fluxurilor de desfășurare a acordurilor economice, se disting două mari categorii de operațiuni privind importul pe cont propriu: operațiuni privind stocurile și operațiuni privind comercializarea mărfurilor la intern.

Evidența stocului și mișcării mărfurilor se poate realiza după metoda inventarului permanent (MIP) sau a inventarului intermitent (MII), însă SCE, ca de altfel toate societățile comerciale, aplică în prezent doar MIP.

Caracteristicile MIP pentru SCE le constituie realizarea contabilității analitice a mărfurilor după metoda cantitativ-valorică și evaluarea ieșirii mărfurilor după metodele LIFO și FIFO în principal și metodele C.M.P. și preț standard în auxiliar.

Documentele utilizate la înregistrarea în contabilitate a stocurilor și decontării costului mărfurilor vândute sunt:

factura externă;

declarația vamală de import;

facturile unităților prestatoare de servicii;

fișa de calcul al importului;

ordinul de plată;

dispoziția de plată valutară la extern;

cerere de deschidere de acreditiv și extrasul de cont;

alte documente privind cheltuielile și veniturile.

Importurile de mărfuri în comison:

Societatea de comerț exterior acționează ca intermediare între beneficiarii de import și furnizorii externi și derulează importul de mărfuri în numele lor, dar pe contul și pe riscul beneficiarilor de import, ceea ce duce la reflectarea rezultatelor financiare ale importului în gestiunea beneficiarilor.

Relațiile economice ale SCE pentru realizarea importului în comision au ca bază juridică contractele încheiate cu beneficiarii de import, cu furnizorii externi și cu prestatorii de servicii.

Societatea de comerț exterior, încheie contracte de comision. Acestea pot fi acorduri anuale, dacă între părțile contractate există relații permanente sau pot fi încheiate pentru fiecare operațiune de import dacă relațiile sunt ocazionale.

Mărfurile care fac obiect al importului în comision nu sunt gestionate de SCE importatoare. Ele sunt dirijate de la vamă direct beneficiarilor de import. În consecință, mărfurile în cauză nu sunt evidențiate în contabilitatea SCE utilizând conturile de stocuri.

Relațiile financiare ale SCE legate de importul în comision privesc, în fapt, decontările efectuate care se fac pe fluxul invers al circulației mărfurilor, așa cum se prezintă în continuare:

Inițial, SCE importatoare încasează de la beneficiarii de import un avans (în lei sau în lei și în valută) utilizabil pentru plata cheltuielilor externe, a taxelor datorate în vamă, a diverselor cheltuieli interne și pentru realizarea comisionului cuvenit.

După încasarea avansului, SCE plătește costurile privind importul. Sunt plătiți mai întâi furnizorii externi. Dacă avansul necesar s-a încasat de la beneficiarii de import în lei, se procedează la cumpărarea de valută, iar diferența de curs valutar dintre cursul de cumpărare al valutei și cursul din declarația vamală de import se regularizează cu beneficiarii de import.

După derularea tuturor operațiunilor privind importul se procedează la regularizarea cu beneficiarii de import. În acest scop se compară avansul încasat cu cheltuielile efectuate, inclusiv comisionul cuvenit, iar diferența se regularizează prin încasare sau plată după caz.

TVA încasată aferentă mărfurilor importate în comision se plătește de titularii operațiunilor de import, adică de SCE ce a derulat importul, dar sunt deduse numai de către beneficiarii importului. În ce privește TVA aferentă comisionului facturat beneficiarilor de import, aceasta va fi introdus în contabilitae în mod obișnuit la SCE importatoare ca TVA colectată.

Particularitățile structurii cheltuielilor și veniturilor. Derularea importului în comision ocazionează cheltuieli și generează venituri similare importului pe cont propriu. Întrucât SCE importatoare sunt prestatoare de servicii (mărfurile aparținând beneficiarilor de import), ele reflectă în gestiunea proprie:

ca și cheltuieli, pentru cele generale efectuate (salarii, întreținere și reparații, poștă);

ca venituri, doar comisionul de import;

restul plăților privind mărfurile: plățile către furnizorii externi, către prestatorii de servicii, plățile în vamă și încasările efectuate sunt evidențiate direct cu ajutorul conturilor de terți și de trezorerie fără a afecta gestiunea SCE importatoare.

Modalități de decontare și instrumente utilizate în tranzacțiile comerciale internaționale

Decontarea, indiferent de metoda utilizată pentru desfășurarea ei, este reprezentată ce transferul fondurilor între diferite societăți într-un moment specificat.

Transferul fondurilor poate fi realizat cu ocazia unui schimb de mărfuri sau dispunerea unei plăți în contul furnizorului, prin intermediul sistemului bancar. Este importantă cunoașterea diferitelor modalități de efectuare a plăților și mecanismul derulării lor pentru sfătuirea clienților.

În ceea ce privește documentele utilizate în comerțul internațional, comiterea erorilor poate întârzia transferul mărfurilor și efectuarea plăților fiind necesar ca acestea să fie completate corect și să corespundă condițiilor contractuale. În derularea tranzacțiilor comerciale internaționale pentru evitarea unor neînțelegeri există termeni internaționali de comerț ce stabilesc responsabilitatea ambilor parteneri.

Metode de decontare:

În relațiiler internaționale de plăți se utilizeaza patru modalități de decontare a contravalorii mărfurilor care au făcut obiectul tranzacției:

Plata direct din cont

Ordin de plată

Incaosul documentar

Acreditivul documentar

Fiecare tehnică de decontare specificată poate fi utilizată pentru stingerea datoriilor pe plan internațional, selectarea uneia sau alteia realizându-se în funcție de:

Încrederea dintre parteneri și bonitatea acestora

Valoarea tranzacțiilor

Caracteristicile mărfurilor

Durata relațiilor dintre parteneri

Plata direct din cont:

Plata direct din cont este caracterizată de faptul că încasarea banilor se desfășoară după livrarea mărfurilor. Tranzacțiile comerciale cu plata direct din cont sunt avantajoase pentru utilizator datorită simplității în realizare, dar implică și cele mai multe riscuri. Cu toate acestea , multe afaceri își derulează activitatea utilizând această metodă, în special în cazul în care importatorul dorește continuarea realațiilor comerciale cu exportatorii pe perioade îndelungate de timp.

Această metodă este des utilizata în special de țările membre Uniunii Europene și Amercii de Nord, una din cauzele principale fiind comisonele bancare mici plătite .

Pentru desfășurarea importului, exportatorul pregătește mărfurile pentru a fi trimise direct importatorului, însoțite de toate documentele. Importatorul trimite banii la datele înscirse în contract utilizând conturile bancare ( spre ex. la 30, 60 sau 90 de zile de la primirea mărfurilor). Deasemean în contract va fi precizată și perioada limită de creditare a contului, cu care au fost deacord ambii parteneri.

Avantaje pentru importator:

Are controlul asupra decontării tranzacției și remiterii banilor;

Poate inspecta marfa înainte de efectuarea plății și dacă există probleme plata poate fi amânată sau refuzată.

Dezavantaje pentru importator:

Nu are controlul asupra datei de expedierea mărfii și a sosirii ei la destinație;

Nu are controlul asupra calității produselor.

Ordinul de plată:

Ordinul de plată constituie modalitatea cea mai simplă de realizare a unei plăți. În România această modalitate de plată are o largă utilizare.

Ordinul de plată este dispoziția dată în scris de un ordonator unei bănci, de a plăti o anumită sumă de bani unui beneficiar, în vederea stingerii unei obligații bănești provenită dintr-o, sau mai multe relații existente între părți.

Decontarea prin ordinul de plată se caracterizeaza prin:

Relația de plată are loc ca urmare a unei obligații de plată sau a unei datorii preexistente;

Operațiunea de plată este inițiată de importator;

Revocabilitatea este trăsătura fundamentală a ordinului de plată;

Depozitul bancar este absolut obligatoriu.

Avantaje pentru importator:

Siguranța privind expedierea mărfii;

Importatorul este cel care inițiază și are controlul asupra plății.

Dezavantaje pentru importator:

Nu are controlul asupra calității produsele expediate.

Incasso documentar:

Incosso-ul documentar este modalitatea de efectuare a plății, unde o banca va trata documentele comerciale și financiare, conform indicațiilor exportatorului, în scopul reemiterii lor pentru obținerea confimarea și plata lor de către importator.

Această metodă de decontare asigură exportatorului anumite avantaje. Exportatorul expediază marfa și prezintă băncii sale instrucțiunile referitoare la încasarea plății prin incaso, la care anexează și documentele referitoare la marfă, pe care banca sa le transmite băncii corespondente din țara în care se află importatorul. Documentele prezentate pot fi financiare și/sau comerciale

Pentru a veni în sprijinul celor care se ocupă cu activitatea de comerț internațional și, totodată, pentru a evita neînțelegerile referitoare la incaso, Camera de Comerț Internațional de la Paris a elaborat reglementările cunoscute sub numele de Reguli uniforme pentru incaso documentar(RUI) – Publicația nr. 522 (The Uniform Rules of Collection, RUI 522). Publicația nr. 522 conține 26 de articole care se referă la următoarele aspecte:

Articolele 1-3 – Dispoziții generale și definiții

Articolul 4 – Forma și structura

Articolele 5-8 – Forma și prezentarea

Articolele 9-15 – Obligații și responsabilități

Articolele 16-19 – Plata

Articolele 20-21 – Dobânzi, comisionae și cheltuieli

Articolele 22-26 – Alte prevederi.

Avantaje pentru importator:

Costuri mai reduse decât un acreditiv documentar și mai convenabil;

Plata și acceptarea cambiei poate fi amânată pâna la recepționarea mărfii;

Dacă incasoul este caracterizat ca fiind “Documents against acceptance” importatorul poate obține marfa înainte de efectuarea plății;

Exportatorul suportă comisioanele bancare.

Dezavantaje pentru importator:

nu are posibilitatea să inspecteze marfa în avans, deoarece la prezentarea ordinului de incasso se solicită plata mărfii sau acceptarea cambie;

Nu există nici o garanție ca marfa să fie primită la timp.

Acreditivul documentar:

Acreditivul documentar este angajamentul ferm asumat de o bancă de a plăti o anumită sumă de bani exportatorului (beneficiarului), dacă îi sunt prezentate documentele conform celor stipulate în acreditiv într-o perioadă de timp stabilită.

Acreditivul documentar este deschis de importator la banca lui. Înainte de deschiderea acreditivului documentar,atât importatorul cât și exportatorul trebuie să stabilească în prealabil termeni și condițiile acestuia,în concordanță cu prevederile contractuale.

Și în cazul acreditivelor documentare, există un set de reguli,cunoscute sub denumirea de Reguli uniforme privind practica acreditivelor documentare, cunoscute și sub numele de “Publicația nr. 500” elaborat tot de CCI, Paris, care conțin 49 de articole grupate astfel:

Articolele 1-5 – Dispoziții generale și definiții

Articolele 6-12 – Forma și notificarea acreditivelor

Articolele 13-19 – Obligații și răspunderi

Articolele 20-38 – Documentele

Articolele 39-47 – Prevederi diverse

Articolul 48 – Acreditivul transferabil

Articolul 49 – Cesionarea sumelor.

Avantaje pentru importator:

Condițiile acreditivului pot fi negociate în amănunt, deoarece plata exportatorului este garantată de bancă;

Mometul expedierii și recepției al mărfii pot fi corelate;

Are siguranța că exportatorul nu va fi plătit dacă acesta nu prezintă la bancă, în termenul stabilit, documentelesolicitate de el în cererea de deschidere a acreditivului documentar.

Dezavantaje pentru importator:

Acreditivul documentar irevocabil nu poate fi modificat fără consimțământul exportatorului.

Are responsabilitatea deschiderii acreditivului documentar.

Banca lucrează cu documente nu cu mărfuri, deci importatorul nu are nici o siguranță privind calitatea mărfurilor.

Schema de plată:

Prin schemă de plată se înțelege modul în care a fost plasat în timp momentul plății în raport cu momentul livrării mărfurilor sau efectuării prestației.

Plata mărfurilor se poate face:

în avans, respectiv înainte de livrarea mărfurilor;

la livrare, plata are loc deîndată ce mărfurile au fost livrate;

pe credit, plata are loc la un anumit interval de timp de la data livrării mărfurilor.

Implicații fiscale

Taxa vamală se calculează pentru toate mărfurile, prevăzute în tariful vamal de import, provenite din țările cu care se practică acest regim de impozitare. Este stabilită în cote procentuale diferențiate pe grupe de mărfuri. Calculul ei se face prin aplicarea cotelor procentuale la valoarea în vamă transformată în lei la cursul din declarația vamală de import. Suma calculată se constituie ca venit la bugetul statului.

Comisionul vamal se calculează pentru toate mărfurile vămuite prin aplicarea unei cote procentuale, de regulă 0,5%, la aceeași bază de calcul (valoarea în vamă). Suma calculată se constituie ca venit la Direcția Generală a Vămilor pentru modernizarea bazei materiale.

Accizele se calculează pentru anumite mărfuri pe bază de cote diferențiate prevăzute în normele legale de reglementare a acestei forme de impozitare. Calculul accizelor prezintă particularitatea că baza de impozitare o constituie, potrivit principiului de calcul în cascadă, suma următoarelor elemente: valoarea în vamă în lei la cursul din DVI + taxa vamală + comisionul vamal. Ca și taxele vamale, accizele se constituie venit la bugetul statului.

Întrucât în această variantă baza de calcul al marjei importatorului o constituie costul de achiziție în vamă care se exprimă în lei la cursul valutar din DVI, SCE iau în considerare condițiile de inflație și transformă costul de achiziție în vamă în valută în lei la cursul valutar din data vânzării (negocierii) la care aplică marja importatorului. La prețul negociat se aplică, în continuare TVA.

În vamă, în afara taxelor menționate, nerecuperabile (taxa vamală, comisionul vamal, accizele), SCE importatoare mai plătesc și taxa pe valoarea adăugată (TVA) pe baza cotelor legale. Baza de calcul o constituie costul de achiziție în vamă, adică suma: valorii în vamă în lei + taxelor vamale + comisionului vamal + accizelor.

TVA nu este o componentă a prețului de vânzare la intern a mărfurilor importate. Ea se adaugă însă la prețul de vânzare, fiind considerată operațiune făcută în contul statului, TVA colectată. Din TVA colectată, SCE importatoare au dreptul să deducă TVA plătită în vamă, urmând ca diferența să se regularizeze lunar cu bugetul statului.

Probleme specifice legate de costul de achiziție și de înregistrare a mărfurilor din import apar în legătură cu cheltuielile interne de circulație, de la vamă până la depozitul societății de comerț exterior importatoare.

În mod normal ele trebuie adăugate costului de achiziție în vamă pentru a se determina costul de achiziție efectiv al mărfurilor importate. Acest lucru este însă posibil numai dacă la primirea mărfurilor în depozitul SCE sosesc și documentele de transport intern: (facturile prestatorilor de servicii) fapt care, de regulă, nu se întâmplă. În asemenea cazuri SCE pot proceda în două modalități:

cheltuielile interne să fie luate în calcul pe baza unei cote procentuale care să se aplice la costul de achiziție în vamă în lei, urmând ca la primirea facturilor diferențele să se regularizeze pe seama cheltuielilor privind mărfurile (cont 607);

cheltuielile interne să nu fie incluse în costul de achiziție efectiv al mărfurilor. Ele ar urma să se înregistreze în totalitate numai la primirea facturilor prestatorilor de servicii într-un analitic distinct al contului 378 „Diferențe de preț la mărfuri”, urmând ca lunar să se repartizeze pe bază de coeficient asupra costului mărfurilor vândute (cont 607).

Taxarea inversa – este procedura aplicata de beneficiarul unei livrari de bunuri/prestari de servicii care, conform legii, devine persoana obligata la plata TVA pentru achizitia de bunuri/servicii efectuata, prin exceptie de la regula generala conform careia persoana obligata la plata TVA este furnizorul bunurilor/prestatorul serviciilor.

Pentru achizțtiile intracomunitare de bunuri desfășurate pe teritoriul României, TVA nu se va plăti efectiv la buget, ci se va plăti, evidența prin mecanismul taxării inverse, care reprezintă autolichidarea taxei. Efectuarea taxării inverse înseamnă că taxă s-a plătit la bugetul de stat și importatorul și-a dedus TVA. Trebuie reținut faptul că, în orice situație, taxarea inversă înseamnă deducerea TVA pentru achiziția unui bun / serviciu; taxarea inversa se evidențiază în decontul de TVA atât ca taxă colectată, cât și ca taxă dedusă.

Prezentarea firmei

Societatea Iberia este o societate cu răspundere limitată, ce are doar capital privat și este deținută doar de un acționar. Societatea a fost înființată în 02 aprilie 2003 și își are sediul unde îți desfășoară activitatea normală în județul Buzău, Comuna Mărăcineni.

Societatea are ca principal obiect de activitate conform clasificării CAEN, comerțul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă și a celor pentru vopsit, în magazine specializate.

Obiecte de activitate adăugate ulterior, cu următoarele activități sunt:

0811 – extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;
0812 – extracția pietrișului și nisipului; extracția argilei și caolinului;
4120 – lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale;
4321 – lucrări de instalații electrice;
4322 – lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat;
4329 – alte lucrări de instalații pentru construcții;
4331 – lucrări de ipsoserie;
4332 – lucrări de tâmplărie și dulgherie;
4333 – lucrări de pardosire și placare a pereților;
4334 – lucrări de vopsitorie, zugrăveli și montări de geamuri;
4339 – alte lucrări de finisare;
4391 – lucrări de învelitori, șarpante și terase la construcții;
4399 – alte lucrări speciale de construcții n.c.a.;
4663 – comerț cu ridicata al mașinilor pentru industria minieră și construcții;
4671 – comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși al produselor derivate;
4771 – comerț cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate;
4772 – comerț cu amănuntul al încălțămintei și articolelor din piele;

7732 – activități de închiriere și leasing cu mașini și echipamente pentru construcții;

Numărul mediu de angajați ai societății a crescut de la an la an, în prezent fiind de 10.

Documente specifice de evidență a importurilor

Comandă

Declararea mărfii în vamă

COMUNITATEA EUROPEANĂ DECLARAȚIA PENTRU VALOAREA ÎN VAMĂ D.V. 1

Notă de recepție și constare de difenrețe

Plată taxe vamale și comisioane vamale (doar pentru importurl extracomunitar)

Plată furnizorului de marfă, de transport și de asigurare a mărfii

Vânzarea mărfii importate ( în două exemplare)

Studiu de caz privind contabilitatea importurilor

Import pe cont proriu:

Import pe cont proriu cu plată la vedere:

Societatea Iberia, importă marfă din Franța de la societatea Beck, la valoarea externă de 5.000 euro, curs în vamă 4.4821 lei, transport extern 200 euro, asigurarea externă 200 euro. Deoarece importul este intracomunitar, livrarea de bunuri va fi scutită de taxe și comisioane vamale.

2. Plata din conturi la banci a furnizorilor și încasarea veniturilor din diferențe de curs valutar.3. Marfa importată se vinde clientului intern la pret de vanzare 35000 lei, TVA colectată 24%.

4. Încasare creanța internă.

5. Descărcare gestiune.

Import pe cont propriu pe termen mediu și lung:

Societatea Iberia importă marfă din China de la societatea …, la valoarea externă de 6000 euro, curs în vamă de 4.4821 lei, .taxă vamală 10%, comision vamal 0.5%. Costul de transport este suportat de furnizor și este inclus in prețul de cumpărare a mărfii.

Deoarece importul este extracomunitar , importul nu este scutit de taxe și comisioane vamale.

În vederea derulării importului pe credit cu termen de 2 ani, societatea Iberia plătește un avans de 1000 euro.

Se efectuează importul

Dimuare datorie externă cu avansul plătit.

Plata taxelor.

Diminuăm datoria externă cu o garanție reținută furnizorului de 2%( 180 euro ).

În momentul importului achităm furnizorului 2000 de euro.

Marfa se vinde clientului intern la pret de vanzare de 40000 lei, TVA colectat 24%.

Incasare creanță.

Descarcare gestiune.

Următoarele înregistrări vor fi prezentate în Saga, dar nu vor fi validate, deoarece acestea trebuie înregistrate în următorii 2 ani.

La 31 decembrie 2015, calculîm datoriile externe neplătite și înregistrăm diferențele de curs. Cursul este de 4.50.

Contravaloare marfă = 6000 import – 1000 avans – 2000 în momentul importului – 180 garanția = 2820 euro.

Anul N+1, primul an de credit comercial. Primim de la furnizorul extern factura de dobândă pentru anul 1. Dobânda este de 8%.

Achităm furnizorului extern tranșa unu plus dobanda unu la cursul de 4.50.

La 31 decembrie N+1, calculîm datorii externe neplătite și înregistrăm diferențe de curs. Cursul este de 4.49.

Anul N+2, ultimul an de credit comercial. Primim de la furnzorul extern dobânda a doua. Cursul este de 4.49.

Achităm furnizorului extern ultima tranșă plus dobânda la cursul de 4.49.

La 31 decembrie N+2, calculîm datoriile externe neplătite și înregistrăm diferențele de curs valutar. Cursul este de 4.48.

Import în comision:

Import în comision cu plată la vedere:

În vederea derulării unui import în comision, facturăm clientului intern un avans de 21000 lei, inclusiv TVA colectat și încasăm avansul.

Se efectuează importul în comision din China la valoarea de 5000 euro, la cursul de 4.4821, taxe vamale 10%, comision vamal 0.5%. Facturăm importul către clientul intern cu TVA colectat de 24%.

Facturăm clientului intern comisionul de import ce ni se cuvine de 5%, cu TVA colectat de 24%.

Comision =5% * 22410 = 1120.5 lei

Achităm din cont taxele aferente importului

Plătim datoria față de furnizor extern la curs valutar de 4.4821

Diminuare avans încasat de 21000 lei prin stornare.

Încasăm prin cont diferența ramasă după diminuarea avansului.

Import în comision cu plată pe credit comercial pe termen scurt:

În vederea derulării unui import cu termen de 6 luni, se facturează clientului intern un avans de 21.000 lei, inclusiv TVA și se încasează.

Se înregistrează importul în comison la valoarea de 5000 euro, la cursul de 4.4821, taxe vamale 10%, comision vamal 0.5%. Se facturează importul către clientul inter cu TVA colectat de 24%.

Facturăm clietului intern comisionul de import de 5%, TVA colectat 24%.

Achităm taxele la buget.

Următoarele înregistrări vor fi prezentate în Saga, dar nu vor fi validate, deoarece acestea trebuie înregistrate la data scadentă, dupa 6 luni.

După 6 luni, la scadență, primim de la furnizorul extern factura de dobândă calculată la 8% pe an la cursul de 4.4821. Pentru a nu recupera dobânda o facturăm clietului intern.

Datoria externă

Achităm furnizorului extern datoria de 5000 de euro plus dobânda la cursul valutar de 4.50

Diminuăm creanța față de clietul intern cu avansul încasat, prin stornare.

Încasăm de la client diferența de creanță

Import în comision cu plată pe credit comercial pe termen mediu și lung:

În vederea efectuării unui import pe o perioadă de 2 ani se facturează clientului intern un avans de 15.000 lei, inclusiv TVA colectat.

Plătim furnizorului extern un avans de 1000 euro la cursul valutar de 4.4821.

Se înregistrează importul în comision la valoarea de 5000 euro, curs valutar de 4.4821, taxe vamale 10%, comision vamal 0.5%, care se facturează clientului intern cu TVA colectat 24%.

Facturăm clientului intern comisionul de import de de 5%.

Achităm taxele la buget.

În momentul importului plătim furnizorului extern 2000 euro la curusl valutar de 4.4821.

Diminuăm datoria externă cu avansul plătit.

Diminuăm datoria externă cu o garanție reținută furnizorului de 2% (100 euro)

Diminuăm creanța față de client cu avansul încasat de 15.000 lei prin stornare.

Diminuăm creanța față de clientul intern cu o garanție de 500 lei.

Încasăm de la clientul intern difenreța de creanță.

Următoarele înregistrări vor fi prezentate în Saga, dar nu vor fi validate, deoarece acestea trebuie înregistrate în următorii 2 ani.

La 31.12.2015 calculăm datoriile neplătite și creanțele neîncasate și înregistrăm difenrențe de curs valutar. Presupunem că vom avea același curs valutar.

Contravaluare marfă = 5000 – 1000 – 2000 – 100

= 2900 euro.

Primim de la furnizorul extern factură de dobândă pentru anul 1 la curusl de 4.4821, de 5% pe an.

Pentru a recupera dobânda, o facturăm clientului intern și încasăm creanța.

Achităm furnizorului extern prima tranșă de 1450 euro plus dobânda unu de 148.5 euro, la curusl valutar de 4.4821.

La 31.12.N+1, calculăm datoriile neplătite și înregistrăm diferențele de curs valutar. Cursul valutar este de 4.50.

Primim de la furnizorul extern factura de dobândă pentru anul 2 la cursul de 4.5. Recuperăm dobânda prin facturarea către clientul intern și încasarea creanței.

Achităm furnizorului extern ultima tranșă de 1450 euro plus dobânda a doua de 148.5 euro, la curusl valutar de 4.5

La 31.12.N+2, calculăm datoriile neplătite și înregistrăm diferențe de curs valutar. Cursul este de 4.49.

Analiza activității de import

Analiza activității de import pe baza contului de profit și pierdere:

Contul de profit și pierdere face parte din situațiile financiare de închidere a exercițiului financiar, este un document contabil de sinteză,ce prezintă rezultatul activității întreprinderii și astfel măsoară performanțele firmei în cursul unei perioade de gestiune.

Primul pas în analiza performanțelor financiare ale societății, îl va reprezenta analiza de ansamblu a performanțelor financiare. Deasemnea pentru a crește gradul de corectitudine a analizei datelor, vom analiza situațiile financiare pe trei exerciții financiare succesive, regăsite în tabelul de mai sus.

Pentru a calcula nivelul de exploatare și influența activității de import, vom compara reyultatele fiecăror ani în parte. Societatea Iberia, deoarece a dorit să își aplifice activitatea economică, începe să importe mărfuri pentru comercializare locală, în special de la membrii Uniunii Europene. Ca urmare în fiecare an, deoarece activitatea este profitabilă pentru societate, aceasta mărește numărul de contracte și deasemnea și numărul de furnizori, atât din zona Uniunii Europne cât și din afara ei.

Pentru a putea vizualiza importanța activității de import pentru situațiile financiare ale societății, vom stabilii ca perioadă de bază anul 2011 și vom calcula beneficiile obținute:

Figure 8

În graficul graficul 8 de mai sus, vom analiza cifra de afaceri netă, veniturile totale și cheltuielile totale, indicatori din contul de profit și pierdere, pe o perioada de trei ani pornind din 2011 pană în 2013.

Am ales ca perioadă de bază pentru analiză valorile din anul 2011, ca urmare ele vor fi trecute procentual cu 100%. În grafic se pot observa creșterile semnificative de valoare de la an la an ale indicatorilor, rezultate pozitive ale politicilor financiare alese de întreprindere.

Ca exemplu putem observa o creștere a cifrei de afaceri cu 28% și respectiv 68% comparativ cu perioada de bază.

Figure 9

În graficul 9 de mai sus, vom analiza profitul brut, pierderea brută, profitul net și pierderea netă, indicatori din contul de profit și pierdere, pe o periodă de trei ani, pornind din anul 2011 până în anul 2013.

Am ales ca periodă de bază pentru analiză valorile înregistrate în anul 2011, ca urmare ele sunt prezentate în grafic ca 100%. În grafic se pot observa creșteri semnificative de valoare de la an la an ale indicatorilor, dar spre deosebire de valorile indicatorilor din graficul 8, indicatorii actuali vor pierde din valoarea obținută în anul 2012 în anul 2013. Acestă cauză este rezultatul politicilor viitoare de import alese de întreprindere pentru o creștere semnificativa în anii următori.

Ca exemplu pentru comparație vom lua indicatorul profict brut ce are o creștere cu 245.21% pentru anul 2012 și deși scade în comparație cu anul precedent, anul 2013 prezintă o creștere cu 203.37% în comparație cu perioada de bază.

Rate de rentabilitate:

Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de rezultate (profit sau pierdere) și un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri netă, resurse consumate) sau un stoc (capital propriu, active totale). Rata rentabilității este o mărime relativă care exprimă gradul în care capitalul în întregul său aduce profit.

Rata rentabilității comerciale:

Rata rentabilității resurselor consumate:

Rata rentabilității economice:

Rata rentabilității financiare

Concluzii și propuneri

Bibliografie

Anexe