Contabilitatea imobilizărilor necorporale și corporale [613943]

1

FACULTATEA COMERȚ, FINANȚE, CONTABILITATE
DEPARTAMENTUL CONTABILITATE, FINANȚE ȘI BĂNCI

RAPORTUL
PRACTICII DE PRODUCERE
”Agroexp -grup” S.R.L.

A efectuat: Udrea Maria, gr.3CA1641c
Conducătorul practicii : Guțan Viorica,lec.univ.
Conducatorul practicii : Rusu Stela, contab. -șef

Сhișinău 2020

M O L D C O O P
UNIVERSITATEA COOPERATIST – COMERCIALĂ DIN
MOLDOVA

2
CUPRINS

INTRODUCERE

TEMA 1. Caracteristica generală a activității economico -financiare a entității și structura
contabilității
TEMA 2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale și corporale
TEMA 3. Contabilitatea mișcării mărfurilor în unitățile de comerț cu ridicata și/sau cu amănuntul
TEMA 4. Evidența materialelor și a obiectelor de mică valoare și scurtă durată
TEMA 5. Contabilitatea creanțelor și datoriilor
TEMA 6. Contabilitatea numerarului
TEMA 7. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor
TEMA 8. Situațiile financia re ale entităților
TEMA 9. Analiza activității financiar -economice a entității

ÎNCHEIERE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

3
INTRODUCERE
Contabilitatea este un sistem complex de colectare, identificare, grupare, prelucrare,
înregistrare, generaliza re a elementelor contabile și de raportare financiară. Altfel spus contabilitatea
poate fi înțeleasă ca o activitate, realizată în cadrul ciclului contabil, prin intermediul căreia se face
legătura dintre activitatea entității și factorii de decizie
Infor mația și, îndeosebi, informația economică este astăzi prezentă în toate domeniile de
activitate, fiind un element indispensabil al progresului. Realitațile societății moderne ne arată ca odată
cu dezvoltarea economiei de piață și sporirea gradului de compl exitate a acesteia trebuie să se dezvolte
corespunzator și informația economică, pentru ca ea să poată furniza elementele necesare luării
deciziilor, sa poata reflecta exact situația patrimonială a unităților și rezultatele activității economico –
financia re.
Informația economică ne ajută să observam modul de utilizare a resurselor materiale și umane,
să sesizăm și să examinăm critic aspectele pozitive, dar și deficiențele existente, în vederea luării
măsurilor ce se impun.
Valorificarea deplina a informați ei economice se poate realiza numai în cadrul unui sistem
informațional economic, conceput ca un ansamblu al mijloacelor și metodelor de obținere, stocare, și
utilizare a informațiilor într -un anumit domeniu al activității social -economice.
Principala surs a de date a sistemului informational economic este contabilitatea . Ea a existat în
toate formațiunile social -economice ca rezultat al producției materiale, dar importanța, modul de
organizare și sarcinile ei au fost diferite, în funcție de particularitățil e modului de producție și țelurile
fiecărei orînduirii sociale.
Importanța contabilității rezidă în valoarea ei universală, în funcționalitatea acesteia pe toate
treptele dezvoltării societății omenești. Printr -un sistem de notații specifice, contabilitate a observă,
consemnează și cuantifică, devenind astfel un reușit mijloc de conducere și orientare a întregii activităti
economice.
“Contabilitatea este cea mai importantă sursă de informare economică a unei națiuni, aproape
toate deciziile economice au la b aza informația contabilă sau derivate ale acesteia.” ( Oskar
Morgenstern)
În condițiile economiei de piața activitatea economică este concentrată în veriga de bază a
economiei -întreprinderi unde se creează bunurile materiale și serviciile necesare societăț ii. Astfel
entitatea se situează în centrul activității economice. Pentru a face cunoștință mai bine cu aceste
aspecte, s -a efectuat acest raport cu scopul de a analiza întreaga activitate a entității SRL
”AGROEXP -GRUP” pentru a -mi aprofunda cunoștințele t eoretice dobândite în procesul de studii la
Universitatea Cooperatist Comercială din Moldova, și a -mi forma deprinderi profesionale în domeniul
contabil necesare pentru activarea în unitățile economice sporind astfel capacitatea mea de -a înțelege
cît mai bine complexitatea și dialectica fenomenelor economico -financiare ce au loc în cadrul firmei.
Experiența acumulată de -a lungul unui astfel de stagiu este foarte importantă, mai ales că în
zilele noastre contează mai mult experiența decât nenumăratele dip lome sau cursuri la care ai
participat. Cei mai mulți angajatori caută oameni cu experiență sau cel puțin dispuși să învețe și să
acumuleze cât mai multe informații într -un timp cât mai scurt. Tinerii participanți la un stagiu de
practică vor avea nenumăra te avantaje: interacțiunea cu profesioniști în domeniu, posibilitatea de a
participa la training -uri și sesiuni de formare teoretică și practică, lucrul în cadrul unor echipe
competitive, precum și orientarea către rezultate. Companii importante oferă și p ropun stagii de
practică în diferite domenii precum: financiar, bancar, IT, resurse umane, administrativ, contabilitate,
vânzări sau juridic.
Apariția și evoluția contabilității ca știință, domeniu al practicii, sistem de in – formare sau
limbaj de comunic are în lumea afacerilor este strâns legată de dez – voltarea omenirii și a progresului
economic și social. Contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde în plan informațional și

4
decizional la problematica gestiunii mișcărilor de valori economice pentru p ersoane fizice sau
juridice.
În accepțiunea modernă, contabilitatea, rolul său reprezentativ și multiplele funcții în
activitatea economică, financiară și socială are o istorie proprie, ale cărei începuturi sunt greu de
delimitat datorita trecutului îndepă rtat al genezei contabilității.
Ceea ce constituie o certitudine este faptul că apariția contabilității și evoluția lentă, sinuoasă a
acesteia au ca factor determinant necesitatea practică de a cunoaște anumite realități de natura
economică, financiară, so cială.
Apariția contabilității este nemijlocita de un anumit context ecomico -social.
A avut la început un caracter rudimentar, care pe măsura dezvoltării a crescut rolul ei de
cunoaștere a realităților.
Numai experiența practică dobândită treptat in do meniul cunoașterii , cu ajutorul evidentei a
creat premisele elaborarii de reguli, principii și norme cu caracter teoretic privind contabilitatea.
Noțiunea de contabilitate în înțelesul ei de astă zi nu este echivalent ă cu niciuna din însemnările
sau urmele scrise folosite de unele triburi indiene, nici cu tabletele de lut ars, nici cu alte însemnări
descoperite in Persia, aceasta constituind etapa evidentei rudimentare.
Contabilitatea este știința și arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu"măs urarea,
evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a
rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice", în care scop "trebuie să asigure
înregistrarea cronologică și sistemat ică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la
poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale
acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții,
instituțiile publice și alți utilizatori"(Legea contabilității nr.82/1991, republicată în iunie 2007, art.2, al
(1).Împreună cu economia în dezvoltare s -a perfecționat și „arta ținerii socotelilor”, punctul de cotitură
reprezentându -l modelul matematic elaborat de Luca Pacioli di Borgia acum mai bine de 500 de ani,
după care contabilitatea a devenit de neînlocuit, fără alternative,deopotrivă o știință și o artă în
urmărirea existenței și mișcării capitalurilor și utilităț ilor, al stabilirii rezultatelor activității și plasării
lor, și totul de maniera că afacerile să beneficieze permanent de suportul bănesc necesar.
Integrarea contabilității în științele sociale se sprijină pe următoarele argumente:
 Este o creație a minții omenești;
 Înregistrează în maniera specifică activității, fenomene, evenimente și fapte circumscrise în
mediul social;
 Atît producătorii cît și utilizatorii de informații contabile fac parte integrantă din societate;
 Deciziile luate pe baza informațiilor contabile au impact asupra societății, în sensul că
determină anumite mutații sau schimbări.
Contabilitatea este dependentă sau influențată aproape exclusiv de fenomene sociale.
Opinia potrivit căreia contabilitatea este și o știința aplicativă se justi fică prin aceea că :
 prin înregistrarea unor fenomene reale contabilitatea acționează într -un mediu veridic si concret;
 condiționarea reciproca și interacțiunea dintre cunoștințele teoretice acumulate de contabilitate si
activitatea practica.

5
Tem a: Caracteristica generală a activității economico -financiare a entității și structura
contabilității
Necesitatea cercetării activității entității este un element primordial în reațiile economice.
Necesitatea analizei generale a entității rezută din im portanța informației analitice preluate pentru
luarea deciziei de către conducerea entității și utilizatorii externi.
Scopul și obiectivele trasate în elaborarea tezeie licen ță vor fi soluționate în baza surselor
informaționale din cadrul Societatea cu Răs pundere Limitată " AGROEXP -GRUP".
SRL"AGROEXP -GRUP" a fost fondată la 04 februarie 2011 cu numărul de înregistrare nr.
10116000000634 (anexa 1).
Principalele genuri de activitate practicate de SRL "AGROEXP -GRUP" sunt următoarele
(anexa 2):
1.Comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și produselor din tutun;
2.Comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și animalelor vii;
3.Comerțul cu ridicata al materialelor lemnoase, al materialelor de construcție și echipamentului
sanitary;
4.Cult ura legumelor, pomicultura și creșterea producției de pepinieră;
5.Cultura fructelor;
6. Comerțul cu amănuntul al cartofilor, legumelor și fructelor proaspete;
7.Cultura strugurilor etc.
SRL"AGROEXP -GRUP" își are sediul pe str. G. Muzicescu, 1, s.Vornicen i, r-ul Strășeni,
Republica Moldova (anexa 2).
Societatea Comercială SRL”AGROEXP -GRUP” efectuează înregistrarea și prelucrarea
informațiilor și operațiunilor economice în formă automatizată contabilă ceea ce rezultă ca înregistrarea
contabilă este neautoma tizată, în care majoritatea informației este păstrată pe support de hîrtie
Cu privire la politica de contabilă și reglementarea contabilității la entitatea SRL”AGROEXP –
GRUP” la fel ca și la alte entități conform Legii Contabilității nr.113 din 27.04.200 cup rinde
următoarele cerințe
a) asigurarea normativă și aplicarea cerințelor unice ale contabilității și raportării fi nanciare pentru
entități, indif erent de tipul activității economice
b) Corespunderea prevederilor S.N.C. și ale S.N.C.S.P. nivelului de dezvoltare economică a țării și
cerințele utilizatorilor de rapoarte financiare
c) Asigurarea condițiilor necesare pentru aplicarea unică a standardelor de contabilitate , inclusiv a
I.F.R.S.
d) Stabilirea normelor contabile și de raportare financiară pentru entitățile mi cului business
e) Stabilirea cerințelor privind respectarea normelor contabile și de raportare financiară
f) Stabilirea cerințelor față de entitățile care
– efectuează instruirea profesională continua a contabililor
– prestează servicii de ținere a contabilității și de întocmire a rapoartelor financiare.
La entitatea SRL”AGROEXP -GRUP” responsabilitatea pentru organizarea și ținerea
contabilității o poartă contabilul -șef, el are responsabilitatea de a crea condiții optime pentru a se ține
corect contabilitatea, pent ru întocmirea și prezentarea la timp a rapoartelor , să asigure îndeplinirea
riguroasă de către tote subdiviziunile și serviciile cu profil contabil cît și prezentarea informațiilor
necesare pentru ținerea evidenței și completarea situațiilor financiare.
Contabilitatea are sarcina de a urmări, controla și înregistra situația economico – financiară și
activitatea entității. Pentru realizarea acestor obiective, contabilitatea a elaborat un procedeu
corespunzător care să permită cunoașterea fenomenelor și proc eselor economice în dimensiunile în care
ele au loc, cu toate caracteristicile pe care le comporta și implicațiile pe care le produc. Procesul

6
cunoașterii contabile începe în mod obligatoriu cu acțiunea de conservare și de culegere a informațiilor,
a datel or despre patrimoniul instituției. Nici o operație e conomică nu se poate înregistra în contabilitate
fără un act scris în care să fie consemnată operația respectivă.
Documentul se rvește la formularea în scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu caracter
economic care produc modificări ale patrimoniului. Documentația este acțiunea de culegere și
consemnare în documente a datelor privitoare la operațiile economice din entitate. Documentele sunt
acte scrise în care se consemnează cifric și letric, în etalon natural, bănesc sau de muncă, de regulă în
momentul și la locul înfăptuirilor, operațiile economico -financiare precum și evenimentele determinate
de necesități organizatorice și administrative, cu scopul de a servi ca dovadă a înfăptuirii acestor
operații și ca bază a înregistrării lor în contab ilitate. Caracterul lor de acte justificative conferă
documentelor o funcție jur idică, deoarece cu ajutorul lor se stabilesc drepturile și obligațiile bănești ale
entității în cazul unor litigii, expertize, lipsuri, fraude.
Prin urmare, pentru a duce evidența î n mod legal a tuturor elementelor patrimoni ale, entitatea
SRL”AGROEXP -GRUP” ca și celelalte organizații stabilește un plan al circulației documentelor.
Trebuie de menționat, că noțiunea de ,,circulație a documen telor’’ semnifică itinerarul parcurs de
documente, începând cu momentul întocmirii acestora și pîna la predarea lor la arhivă după prelucrare
și reflectare în contabilitate. Evaluarea, măsurarea, înregistrarea, analiza și controlul permanent și
completat a l modificărilor presupune un sistem unitar și coerent de circulație a documentelor care
trebuie să asigure: continuitate, operativitate, realitate și exactitate. Circula ția eficientă presupune
reguli, proceduri, competențe, termene și responsabilități foart e precise. Circulația depinde de numărul
de verigi, fazele și etapele necesare prelucrării, termenele de execuție, proceduri de atestare,
verificare,certificare și control. Mișcarea documentelor și circulația acestora reprezintă un obiect
important de organizare a contabilității la entitatea SRL”AGROEXP -GRUP” și prevede parcurgerea
câtorva etape:
-întocmirea documentelor;
-primirea documentelor de contabilitate;
-prelucrarea și înregistrarea documentelor în sistemul înregistrărilor contabile;
– predarea doc umentelor în arhivă; .
Unul din obiectivele principale a oricărei entității într-o economie concurențială de piață
este obținerea unui profit. Realizarea unui profit suficient permite entității de a asigura
menținerea potențialului tehnic și economic, de a asigura o extindere rațională a activității, ținând
cont de evoluția pieții. Pentru a determina starea economico -financiară a activității entității
SRL”AGROEXP -GRUP” vom analiza indicat orii principali pentru anii 2017 -2018 în baza tabelului ce
urmează (ane xele 40, 41 ).
Tabelul 1
Analiza principalilor indicatori economico -financiari ai SRL”AGROEXP -GRUP”

Nr.
d/o Indicatorii Anul
2018 Anul
2019 Abaterea
(+,-) Ritmul de
creștere,
%
1 2 3 4 5=4-3 6=4/3*100
1. Venituri sin vînzări, lei 5961520 6011318 +49798 100,84
2. Costul vânzărilor, lei 4334611 3622278 -712333 83,57
3. Profitul brut, lei 1626909 2389040 +762131 146,85
4. Numărul mediu scriptic al personal,
om 44 38 -6 86,36
5. Valoarea medie a activelor, lei 7893798 7843579 -50219 99,36
6. Valoarea m edie a mijloacelor fixe, lei 6530076 6868130 +338054 105,18

7
7. Valoarea medie a capitalului propriu,
lei 6682986 6697794 +14808 100,22
8. Suma cheltuielilor perioadei, lei 2682280 2680904 -1376 99,95
9. Productivitatea muncii unui lucrător, lei 135489,0 9 158192,58 +22703,49 116,76
11. Randamentul mijloacelor fixe, lei 91,29 87,52 -3,77 95,87
12. Profitul perioadei până la impozitare,
lei 268145 -173476 -441621,00 x
13. Profitul net, lei 243145 -213530 -456675,00 x
14. Rentabilitatea veniturilor din v ânzări, % 27,29 39,74 +12,45 145,63
15. Rentabilitatea activelor, % 3,40 -2,21 -5,61 x
16. Rentabilitatea financiară, % 0,363826888 -0,3188 -0,68 x

Situația economico -financiară SRL”AGROEXP -GRUP” poate fi analizată obiectiv deoarece în
perioada anului 2018 -2019 s-a activat conform planului de activitate al entități, efectiv fiind majorați
(micșorați) unii indicatorii principali în comparație cu anul precedent.
Studiind evoluția veniturilor din vânzări al SRL”AGROEXP -GRUP” , se observă o sporire cu
49798 lei sau cu 0,84 %mai mult față de anul precedent. Profitul brut al SRL”AGROEXP -GRUP” s-a
majorat de asemenea cu 46,85% în anul 2019 , ceea ce reprezintă 762131 lei.
Mărimea cheltuielilor perioadei a cunoscut o descreștere în sumă de 1376 lei sau cu 0,05 % mai
puțin față de perioada anului 2018 , ceea ce se apreciază pozitiv în cadrul entități. La fiecare leu
venituri din vânzări, unitatea economică a înregistrat cheltuieli de 44,99 lei în anul 2018, iar în anul
2019 acestea cheltuieli sau micșorat ajungând pîna la 44,60 lei, ceea ce a adus la o creșterea în
dinamică a nivelului mediu relativ cu 0,40 puncte procentuale.
Indicatorul care merită o atenție deosebită este profitu l net al entității. În anul 2019
SRL”AGROEXP -GRUP” a înregistrat pierdere netă în sum ă de 213530 lei, iar în anul 2018 la entitatea
cercetată s -a înregistrat un profit net în sumă de 243145 lei. Diminuarea nu mărului angajaților în anul
2019 față de în anul 2018 și utilizarea la capacitate maxima a acestora și a activelor de care dispune
entitatea a condus la sporirea venitului din vânzări și a influențat asupra majorării productivității muncii
cu 22703,49 lei sau cu 16,76 % mai mult față de nivelul anului 2018 .
Renta bilitatea activelor în anul 201 9 a înregistrat valori negative din motivul ca în acest an
entitatea a obținut o pierdere pînă la impozitare în mărime de 173476 lei. Rentabilitatea capitalului de
asemenea a înregistrat valori negative în anul 201 9, factorul major care a contribuit la obținerea acestui
rezultat find înregistrarea unei pierderi pînă la impozitare în mărime de 213530 lei.
Ca o totalizare a celor expuse mai sus, se observă o situație economico -financiară
nesatisfăcătoare la SRL”AGROEXP -GRUP” în comparație cu anul 2018 , acest fapt îl constatăm din
faptul că rezultate le entități la majorit atea indicatorilor din anul 2019 sau micșorat, ceea ce este
nefavorabil pentru entitate și se mai poate de spus ca SRL”AGROEXP -GRUP” , în așa perioadă de
criza nu a știut să își utilizeze resursele de care dispune, adică personalul, ac tivele, capitalul propriu ș.
a, pentru a trece cu succes de perioada grea din economie.

Tema: Contabilitatea imobilizărilor necorporale și corporale

Imobilizările necorporale al SRL „AGROEXP -GRUP” reprezintă active nebănești ce pot fi ușor
determinate ș i controlate de către entitate, nu îmbracă o formă fizică și pot fi folosite mai mult de 1 an
în producție, comerț și alte feluri de activități.
Imobilizările necorporale al SRL „AGROEXP -GRUP” includ invențiile, mărcile, licențele,
know -how-urile, francize le, programele informatice, desenele și modelele industriale, website -urile,

8
drepturile de utilizare a imobilizărilor corporale primite sub formă de aport la capitalul social,
drepturile de autor, drepturile care rezultă din titluri de protecție, alte imob ilizări necorporale.
În activitatea economică a entității se utilizează diverse imobilizări necorporale care pot fi
clasificate după două criterii :
1) după conținutul economic
– Licența – drepturile întocmite juridice pentru un anumit gen de activitate
– Program e informatice – un set de documentație tehnică și de exploatare precum și complexul de
programe pentru sisteme de prelucrare a informației
– Mărcile – simboluri înregistrate, protejate de stat cu dreptul exclusiv de utilizarea lor pentru
identificarea mărfur ilor, serviciilor, unor persoane juridice și fizice de mărfurile identiceale altor
persoane fizice si juridice.
2) după gradul de finisare
– Imobilizări necorporale finisate – imobilizările care pot fi utilizate după destinație
– Imobilizări necorporale în curs de execuție – imobilizările care includ cheltuielile aferente creării
imobilizări necorporale nemijlocit la entitate.
Recunoașterea inițială a imobilizărilor necorporale al SRL „AGROEXP -GRUP” se efectuează
pe obiecte de evidență (în continuare – obiecte), a căror nomenclator se stabilește de entitate de sine
stătător (de exemplu, dacă o imobilizare complexă cuprinde cîteva componente, entitatea poate
contabiliza această imobilizare ca un obiect unic de evidență sau fiecare componentă a imobilizării ca
obiec te distincte).
Obiectul se recunoaște ca imobilizare numai în cazul respectării simultane a următoarelor
condiții:
1) obiectul este identificabil și controlabil de SRL „AGROEXP -GRUP” ;
2) proprietățile și particularitățile lui corespund definiției imobiliză rilor necorporale sau
corporale;
3) este probabil că entitatea va obține beneficii economice viitoare din utilizarea obiectului; și
4) costul de intrare a obiectului poat e fi evaluat în mod credibil.
Evaluarea inițială a fiecărui obiect se efectuează la cost de intrare. Componența costului de
intrare diferă în funcție de modalitatea de intrare a obiectului: prin achiziționare, creare de sine stătător,
primire în schimb, su b forma de aport la capitalul social, cu titlu gratuit, în gestiune economică etc.
Costul de intrare a obiectului procurat se formează din:
1) prețul de cumpărare, taxele vamale, impozitele și taxele nerecuperabile, cu scăderea tuturor
reducerilor, rabatur ilor și sconturilor comerciale la procurare;
2) orice costuri direct atribuibile obiectului pentru a -l aduce în locul amplasării și în starea
necesară pentru folosire după destinație.
Costul de intrare a imobilizărilor necorporale se înregistrează ca majorare a imobilizărilor în
curs de execuție concomitent cu majorarea datoriilor curente și/sau diminuarea activelor utilizate pentru
pregătirea imobilizărilor pentru exploata re. Transmiterea obiectelor respective în exploatare se
înregistrează ca majorare a imobilizărilor necorporale aflate în utilizare și diminuare a imobilizărilor
necorporale în curs de execuție.
În cazul în care nu sînt necesare costuri privind pregătirea i mobilizărilor pentru utilizare după
destinație și când data intrării obiectelor respective coincide cu data începerii utilizării acestora, costul
de intrare a unor astfel de obiecte se contabilizează ca majorare concomitentă a imobilizărilor aflate în
utilizare și a datoriilor curente.
Imobilizările procurate, a căror valoare este exprimată în valută străină, se evaluează în moneda
națională prin recalcularea valutei străine în modul stabilit de SNC "Diferențe de curs valutar și de
sumă". Diferențele de cur s sau de sumă ce apar după recunoașterea obiectului nu afectează costul
acestuia.

9
Imobilizările pot fi primite în schimbul altor active nemonetare sau a unei combinări
de active nemonetare și monetare. Asemenea tranzacții se tratează ca două operații: înstrăinarea
activului transmis în schimb și procurarea activului primit în schimb.
Imobilizăr ile primite cu titlu gratuit (ca donație) se evaluează conform datelor din documentele
primare de intrare, cu suplimentarea în cazurile necesare a costurilor direct atribuibile. Dacă în
documentele primare de intrare nu este indicată valoarea obiectului pr imit, atunci costul de intrare se
determină prin expertiză independentă.
După recunoașterea inițială imobilizările se evaluează la valoarea contabilă (la cost).
În conformitate cu politicile contabile ale entității, evaluarea ulterioară a imobilizărilor po ate fi
efectuată în baza modelului reevaluării potrivit SNC "Imobilizări corporale și necorporale".
Evidența intrării a imobilizărilor necorporale al SRL „AGROEXP -GRUP” este condiționată de
sursa de primire, de intrare a acestora.
Evidența analitică a imob ilizărilor necorporale al SRL „AGROEXP -GRUP” se ține pe feluri de
imobilizări și surse de intrare.
– pentru evidența sintetică a imobilizărilor necorporale este destinat contul de active 112 “
Imobilizări necorporale” în Debitul contului se înregistrează in trările imobilizărilor necorporale la
valoarea de intrare, iar în Creditul contului se reflectă ieșirea imobilizărilor necorporale și casarea
amortizării calculate la ieșirea acestora. Soldul contului este debitor și ne reflectă valoarea
imobilizărilor nec orporale existente la finele perioadei de gestiune.
– pentru evidența imobilizărilor necorporale se utilizează și contul 111 “Imobilizări necorporale
în curs de execuție” acest cont este un cont de activ în Debitul acestuia se acumulează toate cheltuielile
efectuate pentru crearea, instalarea imobilizărilor necorporale, iar în Creditul acestuia se înregistrează
trecerea în exploatare imobilizărilor necorporale.
Pe parcursul anului 2019 , trimestrului IV, SRL „AGROEXP -GRUP” nu a înregistrat operațiuni
cu activ e imobilizate necorporale (anexa 39 ), dar în practica contabilă pot fi reflectate următoarele
operațiuni economice:
– La intrarea imobilizărilor necorporale se întocmesc următoarele formule contabile:
1) Înregistrarea la intrării a imobilizărilor necorporale pr ocurate de la persoane fizice sau
juridice se reflectă
Debit contul 112 “ Imobilizări necorporale”
Debit contul 534 „Datorii față de buget", subcostul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată
Credit contul 521 “ Datorii comerciale curente”
2) În cazul c reării de către entitate a imobilizărilor necorporale toate cheltuielile de creare se
înregistrează
Debit contul 111 “ Imobilizări necorporale în curs de execuție”
Credit contul 211 „ Materiale ”
Credit contul 213 „ Obiecte de mică valoare și scurtă durată ”
Credit contul 214 „ Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată ”
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente ”
Credit contul 812 „Activități auxiliare”
3) La finele lucrărilor de creare a imobilizărilor necorporale acestea trebuie documentate
corespunzător sumei costului efectiv și în acest caz se întocmește
Debit contul 112 “ Imobilizări necorporale”
Credit contul 111 “ Imobilizări necorporale în curs de execuție”
4) Intrarea imobilizărilor necorporale c titl gratuit ( se trece la venituri )
Debit contul 112 “ Imobilizări necorporale”

10
Credit contul 622 „Venituri financiare”
5) Intrarea imobilizărilor necorporale în cont ul aporturilor fondatorilor la capital statutar
(social)
Debit contul 112 “ Imobilizări necorporale”
Credit contul 315 „Capital revărsat ”
Amortizarea al SRL „AGROEXP -GRUP” – reprezintă repartizarea sistematică a valorii
imobilizărilor necorporale în dec ursul întregii durate de exploatare utilă a acesteia pentru calcularea
amortizării imobilizărilor necorporale entității trebuie individual pentru fiecare imobilizare să
determine durata de funcționare utilă (D.F.U.) și metodele de calcul a amortizării .
Durata de utilizare și valoarea reziduală a fiecărui obiect se determină de către entitate în mod
independent la data transmiterii obiectului în utilizare cu excepția cazurilor prevăzute în pct.45 al
prezentului standard. Pentru unele obiecte valoarea rezidu ală poate fi nesemnificativă, respectiv, ea se
consideră egală cu zero la calcularea amortizării
Entitatea poate utiliza pentru calcularea amortizării una din următoarele metode:
1) Metoda liniară prevede repartizarea uniformă a valorii amortizabile pe parc ursul duratei de
utilizare a obiectului. Suma amortizării pentru fiecare perioadă de gestiune se calculează ca raport
dintre valoarea amortizabilă a obiectului și numărul perioadelor (anilor, lunilor, zilelor) în cadrul
duratei de utilizare a obiectului. N orma amortizării este constantă pe toată durata de utilizare și se
calculează ca raportul dintre 100% și durata de utilizare (în ani, luni, zile). După expirarea duratei de
utilizare valoarea contabilă a obiectului este egală cu valoarea reziduală.
2) Metoda unităților de producție prevede calcularea amortizării ca produsul mărimii
amortizării pe unitate de produs (servicii) și a volumului de produse fabricate (servicii prestate) în
perioada de gestiune. Mărimea amortizării pe unitate de produs (servicii) se c alculează ca raportul
dintre valoarea amortizabilă și numărul de unități de produse (servicii).
3) Metoda de diminuare a soldului se bazează pe aplicarea unei rate (norme) fixe a amortizării
care poate fi majorată conform politicilor contabile a entității nu mai mult decît de două ori în
comparație cu norma prevăzută conform metodei liniare. Calcularea amortizării în baza metodei de
diminuare a soldului se efectuează în felul următor:
1) pentru prima perioadă de gestiune norma majorată a amortizării se aplică față de costul de
intrare a obiectului;
2) pentru următoarele perioade (cu excepția ultimei) norma majorată a amortizării se aplică față
de valoarea contabilă a obiectului la finele perioadei precedente;
3) pentru ultima perioadă de gestiune suma amortizăr ii se determină ca diferența dintre valoarea
contabilă a obiectului la finele perioadei precedente și valoarea sa reziduală.
Entitatea alege de sine stătător metodele de amortizare și le specifică în politicile contabile.
Metodele alese trebuie să reflecte modelul (schema) obținerii beneficiilor economice din utilizarea
imobilizărilor de către entitate. SRL „AGROEXP -GRUP” utilizează pentru calculul amortizării
imobilizărilor metoda liniară.
În conformitate cu politicile contabile entitatea calculează amorti zarea unei imobilizări,
începând cu data transmiterii în utilizare sau cu prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii în
utilizare. Respectiv, calcularea amortizării obiectului încetează:
1) la data expirării duratei de utilizare și/sau ieșirii ob iectului; sau
2) începând cu prima zi a lunii care urmează după luna expirării duratei de utilizare și/sau ieșirii
obiectului.
Evidența sintetică a amortizării se ține la contul de Pasiv 113 “ Amortizarea imobilizărilor
necorporale”. În Creditul acestui con t se reflectă calcularea amortizării imobilizărilor necorporale pe
parcursul duratei de utilizare utilă acumulate aferentă iar în Debitul acestuia casarea amortizării

11
acumulate aferentă imobilizărilor necorporale ieșite. Soldul acestui cont este Creditor și ne reflectă
suma amortizării acumulate privind imobilizărilor necorporale la finele perioadei de gestiune.
Entitatea SRL „AGROEXP -GRUP” în decursu l trimestrului IV al anului 201 9 nu a efectuat
înregistrări la contul 113 ”Amortizarea imobilizărilor necor porale” dar în practica alor entități pot fi
întîlnite următoarele:
1) Calculul amortizării se re reflectă prin formula contabilă:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire ”
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”
Debit contul 812 „Activități auxiliar e”
Debit contul 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuție”
Debit contul 112 „Imobilizări necorporale”
Credit contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”
2) Casarea sumei amortizării se reflectă prin formula
Debit contul 113 „Amortizarea imobil izărilor necorporale”
Credit contul 112 „Imobilizări necorporale”
Imobilizările se derecunosc la ieșirea acestora în cazul:
1) lichidării din motivul uzurii fizice și/sau învechirii morale, distrugerii în urma calamităților
naturale etc.;
2) transmiterii ( înstrăinării, cedării) prin vînzare, în baza unui contract de leasing financiar,
schimb, donație etc.
La ieșirea imobilizărilor necorporale valoarea de bilanț se consideră ca cheltuială, deci Valoarea
de bilanț este egală cu Valoarea inițială minus Amortiz area.
La ieșirea imobilizărilor necorporale se folosesc următoarele formule contabile:
1) Vânzarea imobilizărilor necorporale
a) casarea amortizării calculate a imobilizărilor necorporale ieșite
Debit contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”
Credi t contul 112 „Imobilizări necorporale”
b) casarea valorii de bilanț a imobilizărilor necorporale
Debit contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate”
Credit contul112 „Imobilizări necorporale”
c) reflectarea valorii inițiale la prețul de livrare
Debit cont ul 221 „Creanțe comerciale”
Credit contul 534 „Datorii față de buget", subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată
Credit contul 621 ”Cheltuieli din operațiuni cu active imobilizate”
2) Predarea imobilizărilor necorporale cu titlu gratuit
a) casare a amortizării calculate a imobilizărilor necorporale ieșite
Debit contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”
Credit contul 112 „Imobilizări necorporale”
b) casarea valorii de bilanț a imobilizărilor necorporale
Debit contul 721 „Cheltuieli cu activ e imobilizate”
Credit contul 112 „Imobilizări necorporale”
c) corectarea Taxei pe Valoare Adăugată
Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”
Credit contul 534 „Datorii față de buget", subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată
3) La predarea im obilizărilor necorporale ca cotă parte în capitalul social al altor entități
a) casarea amortizării a imobilizărilor necorporale predate ca cotă parte
Debit contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”
Credit contul 112 „Imobilizări necorporale”

12
b) casarea valorii de bilanț a imobilizărilor necorporale
Debit contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate”
Credit contul 112 „Imobilizări necorporale”
d) reflectarea investiției
Debit contul 241 „Casa”
Credit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active i mobilizate”

Imobilizările corporale al SRL „AGROEXP -GRUP” sunt acele imobilizări care îmbracă o
formă fizică naturală, durata de utilizare este mai mare de 1 an și sunt utilizate în activitatea entității
pentru a obține un avantaj economic care se află î n proces de creare și nu sunt destinate vânzării .
Imobilizările corporale pot fi clasificate după mai multe criterii :
A) După conținutul economic
1) Imobilizările corporale în curs de execuție – reprezintă cheltuieli privind achiziționarea și
crearea imobiliză rile corporale la beneficiarul construcției în decursul unei perioade îndelungate. În
componența lor mai pot fi incluse și investițiile capitale (modernizarea utilajului) în rezultatul cărora
entitatea obține un avantaj economic (profit).
2) Terenuri – reprez intă un gen special de imobilizări care au o durată de utilizare nelimitată
în desfășurarea activității entității sau poate fi destinat în închiriere.
3) Mijloace fixe – sunt niște imobilizările corporale al căror preț unitar depășește plafonul
stabilit de le gislație, planificate pentru utilizarea în activității de producție, comercială, alte activități în
prestarea serviciilor mai mult de 1 an , sau sunt des tinate închirierii sau scopuri administrative.
4) Resurse minerale – acele imobilizările corporale ca nu au o formă naturală concretă (petrol,
gaze, material lemnos) și care la rândul lor pot fi extrase în cursul unei perioade îndelungate.
B) În raport cu existența termenului de utilizare
1) Imobilizările corporale amortizabile sunt acele imobilizările corporale cu o durată de
utilizare limitată pe parcursul cărora se calculează amortizarea.
2) Imobilizările corporale neamortizabile sunt acele imobilizările corporale care au o durată de
utilizare nelimitată sau care se află în proces de creare.
C) În funcție de apartenenț ă
1) Imobilizările corporale proprii
2) Imobilizările corporale închiriate
Recunoașterea inițială a imobilizărilor necorporale se efectuează pe obiecte de evidență (în
continuare – obiecte), a căror nomenclator se stabilește de entitate de sine stătător (de exem plu, dacă o
imobilizare complexă cuprinde câteva componente, entitatea poate contabiliza această imobilizare ca
un obiect unic de evidență sau fiecare componentă a imobilizării ca obiecte distincte).
Obiectul se recunoaște ca imobilizare numai în cazul res pectării simultane a următoarelor
condiții:
1) obiectul este identificabil și controlabil de entitate;
2) proprietățile și particularitățile lui corespund definiției imobilizărilor necorporale sau corporale;
3) este probabil că entitatea va obține beneficii economice viitoare din utilizarea obiectului; și
4) costul de intrare a obiectului poate fi evaluat în mod credibil.
Evaluarea inițială a fiecărui obiect se efectuează la cost de intrare. Componența costului de
intrare diferă în funcție de modalitatea de intrare a obiectului: prin achiziționare, creare de sine stătător,
primire în schimb, sub forma de aport la capitalul social, cu titlu gratuit, în gestiune economică etc .
Costul de intrare a obiectului procurat se formează din:
1) prețul de cumpărare, taxele vamale, impozitele și taxele nerecuperabile, cu scăderea tuturor
reducerilor, rabaturilor și sconturilor comerciale la procurare;

13
2) orice costuri direct atribuibile obiectului pentru a -l aduce în locul amplasării și în starea
necesară pentru folosire după destinație.
Costul de intrare a imobilizărilor corporale se înregistrează ca maj orare a imobilizărilor în curs
de execuție concomitent cu majorarea datoriilor curente și/sau diminuarea activelor utilizate pentru
pregătirea imobilizărilor pentru exploatare. Transmiterea obiectelor respective în exploatare se
înregistrează ca majorare a imobilizărilor corporale aflate în utilizare și diminuare a imobilizărilor
corporale în curs de execuție.
Imobilizările corporale în curs de execuție se referă la valoarea clădirilor, construcții speciale,
utilaje ce necesită montaj, investițiile ulterioa re pentru reconstrucția entității cu scopul sporirii
capacității de producție, modernizarea mijloacelor fixe, îmbunătățirea calității.
Imobilizările corporale în curs de execuție evidența lor se ține la contul de Activ 121
“Imobilizările corporale în curs de execuție”. În Debitul acest cont se reflectă suma cheltuielilor
lucrărilor de construcție și montaj aferente creării mijloacelor fixe, inclusiv valoarea utilajelor care
necesită montaj sau care nu necesită montaj pîna la punerea acestora în funcțiune ia r în Creditul
acestuia se înregistrează valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse în funcțiune.
Investițiile capitale se reflectă în contabilitate în funcție de metoda de efectuare a lucrărilor, sunt
cunoscute 2 metode
– Metoda de regie proprie
– Metoda pri n antrepriză
La intrarea mijloacelor fixe se întocmește un proces verbal de primire predare a mijloacelor fixe
pentru fiecare obiect în parte intrat se deschide la fel o fișă de inventar, iar obiectului i se atribuie un
număr de inventar.
Pentru evidența sintetică a mijloacelor fixe se folosește contul de Activ 123 ”Mijloace fixe ”, în
debitul acestui cont se înregistrează intrarea mijloacelor fix, iar în Creditul acestui cont ieșirea
mijloacelor fixe. Soldul acestui cost este Debitor și reflectă valoarea m ijloacelor fixe la sfârșitul
perioade de gestiune.
Evidența Mijloacelor fixe a entității “ al SRL „AGROEXP -GRUP” este reafectată în Anexa 6
fapt ce în trimestrul IV al anului 2019 nu au fost înregistrate nici o mișcare la contul respectiv, dar în
practica contabilă pot fi înregistrate următoarele operațiuni la contul 123 ”Mijloace fixe” :
În dependență de modul de intrare a mijloacelor fixe se întocmes c următoarele formule
contabile:

1) Reflectarea valorii mijloacelor fixe intrate la construcția proprie
Debit contul 123 „Mijloace fixe”
Credit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție”
2) Reflectarea valorii de intrare a mijloacelor fixe primate de la fondatori
Debit contul 123 „Mijloace fixe”
Credit contul 313 „Capital nevărsat ”
3) Reflectarea valorii v enale a mijloacelor fixe primate cu titlu gratuit
Debit contul 123 „Mijloace fixe”
Credit contul 622 „Venituri financiare”
4) Reflectarea valorii în cazul parcurării mijloacelor fixe
Debit contul 123 „Mijloace fixe”
Credit contul 521 „Datorii comerciale curen te”
5) Reflectarea valorii în urma rezultatului inventarierii ( cosntatarea plusurilor)
Debit contul 123 „Mijloace fixe”
Credit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”

14
Amortizarea – reprezintă repartizarea sistematică a valorii imobilizăr ilor necorporale în decursul
întregii durate de exploatare utilă a acesteia pentru calcularea amortizării imobilizărilor necorporale
entității trebuie individual pentru fiecare imobilizare să determine durata de funcționare utilă (D.F.U.)
și metodele de ca lcul a amortizării .
Durata de utilizare și valoarea reziduală a fiecărui obiect se determină de către entitate în mod
independent la data transmiterii obiectului în utilizare cu excepția cazurilor prevăzute în pct.45 al
prezentului standard. Pentru unele obiecte valoarea reziduală poate fi nesemnificativă, respectiv, ea se
consideră egală cu zero la calcularea amortizării
Entitatea al SRL „AGROEXP -GRUP” poate utiliza pentru calcularea amortizării una din
următoarele metode:
1) Metoda liniară prevede repar tizarea uniformă a valorii amortizabile pe parcursul duratei de
utilizare a obiectului. Suma amortizării pentru fiecare perioadă de gestiune se calculează ca raport
dintre valoarea amortizabilă a obiectului și numărul perioadelor (anilor, lunilor, zilelor) în cadrul
duratei de utilizare a obiectului. Norma amortizării este constantă pe toată durata de utilizare și se
calculează ca raportul dintre 100% și durata de utilizare (în ani, luni, zile). După expirarea duratei de
utilizare valoarea contabilă a obiec tului este egală cu valoarea reziduală.
2)Metoda unităților de producție prevede calcularea amortizării ca produsul mărimii amortizării
pe unitate de produs (servicii) și a volumului de produse fabricate (servicii prestate) în perioada de
gestiune. Mărimea amortizării pe unitate de produs (servicii) se calculează ca raportul dintre valoarea
amortizabilă și numărul de unități de produse (servicii).
3)Metoda de diminuare a soldului se bazează pe aplicarea unei rate (norme) fixe a amortizării
care poate fi maj orată conform politicilor contabile a entității nu mai mult decît de două ori în
comparație cu norma prevăzută conform metodei liniare. Calcularea amortizării în baza metodei de
diminuare a soldului se efectuează în felul următor:
1) pentru prima perioadă de gestiune norma majorată a amortizării se aplică față de costul de
intrare a obiectului;
2) pentru următoarele perioade (cu excepția ultimei) norma majorată a amortizării se aplică față
de valoarea contabilă a obiectului la finele perioadei precedente;
3) pentru ultima perioadă de gestiune suma amortizării se determină ca diferența dintre valoarea
contabilă a obiectului la finele perioadei precedente și valoarea sa reziduală.
În conformitate cu politicile contabile entitatea calculează amortizarea unei im obilizări,
începând cu data transmiterii în utilizare sau cu prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii în
utilizare. Respectiv, calcularea amortizării obiectului încetează:
1) la data expirării duratei de utilizare și/sau ieșirii obiectului; sau
2) începând cu prima zi a lunii care urmează după luna expirării duratei de utilizare și/sau ieșirii
obiectului.
Evidența sintetică a amortizării se reflectă la contul de Pasiv 124 ”Amortizarea mijloacelor
fixe” (Anexa 7) , în Creditul acestui cont se refl ectă calcularea sa acumularea amortizării, iar în Debitul
contului se reflectă casarea amortizării acumulate aferente mijloacelor fixe ieșite. Soldul acestui cont
este Creditor și se reprezintă suma amortizării mijloacelor fixe la un moment dat.
La calculu l amortizării se întocmește formula contabilă
Debit contul 821 „Costuri indirecte de producție”
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”
Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”
La ieșirea mijloacelo r fixe amortizarea se casează prin formula contabilă (Anexa 7)
Debit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe” 61 334,63 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe” 61 334,63 lei.

15
Imobilizările corporale se derecunosc la ieșirea acestora în cazul:
1) lichidării din motivul uzurii fizice și/sau învechirii morale, distrugerii în urma calamităților
naturale etc.;
2) transmiteri i (înstrăinării, cedării) prin vânzare , în baza unui contract de leasing financiar,
schimb, donație etc.
În cazul ieșirii imobilizării corporale, entitatea înregistrează decontarea amortizării obiectului
respectiv și pierderile din depreciere contabilizate pe un cont separat (dacă acestea există) concomitent
cu diminuarea valorii obiectului. Costurile efective aferente ieșirii (de demontare și înlăturare a
activului, de restabilire a locului etc.) conform politicilor contabile ale entității se trec la chelt uieli sau
se decontează pe seama provizionului constituit anterior. Costurile de ieșire a obiectului se
înregistrează ca cheltuieli în perioadă în care ele au fost suportate. Dacă nu coincide perioada în care
sînt suportate costurile și recunoscute venitur ile din înstrăinarea obiectului, costurile de ieșire
semnificative pot fi reflectate în componența cheltuielilor anticipate. Astfel de cheltuieli se trec la
cheltuieli curente în perioada în care se recunoaște venitul din înstrăinarea obiectului.

Tema: Contabilitatea mișcării mărfurilor în comerțul cu amănuntul
Mărfurile SRL „AGROEXP -GRUP” cuprind bunurile achiziționate în vederea revânzării în
aceeași stare. Organizarea contabilității mărfurilor este influențată de mai mulți factori:
1)Forma circulației : cu ridicata și cu amănuntul;
2)Prețurile diferite utilizate ca prețuri de înregistrare a mărfurilor, de achiziție sau de vânzare.
Aprovizionarea cu mărfuri a unităților de comerț se face de la întreprinderi individuale, unități
agricole, import etc. De c ele mai dese ori procesul de aprovizionare are loc în baza contractelor
încheiate cu furnizorii în care se descriu caracteristicile mărfurilor, diferite drepturi și obligații ale
părților. In practica unităților de unități se deosebesc două forme de aprovi zionare cu mărfuri:
1.Aprovizionarea fără delegat . Acest tip de de aprovizionare are loc în corcondanță cu
prevederile contractuale și ale graficului de livrări. In acest caz furnizorul răspunde de integritatea
mărfurilor până la depozitul cumpărătorului suportând cheltuielile de transportare, folosind mijloacele
de transport proprii sau ale organizațiilor specializate. Odată cu ambalarea mărfurilor furnizorul
întocmește un șir de documente însoțitoare: factura fiscală (factura), cont – factură, certificat de calitate,
specificații de conținut, cererea dispoziției de plată, aviz de expediere, act de achiziții. In cazul în care la
recepția mărfurilor în unitate de comerț s -au constatat divergențe de calitate sau cantitate, atunci se
oprește recepția și se înt ocmește actul de constatare a divergențelor la întocmirea căruia este invitat un
reprezentat al furnizorului. La intrarea mărfurilor prin import ele sunt însoțite de declarația vamală la
care sunt anexate invoce -ul și alte documente însoțitoare.
2.Aprovizi onarea prin delegatul propriu al unității de comerț. Acest tip de aprovizionare cu
mărfuri presupune aprovizionarea prin intermediul unei persoane cu răspundere materială de la furnizor
în baza unei delegații. Delegațiile se eliberează în contabilitate înt r-un exemplar și se înmânează
delegatului contra semnătură în registrul de evidență a delegațiilor. Contabilul responsabil zilnic
efectuează înregistrările necesare în registrul respectiv, participând la recepția mărfurilor. Delegatul le
preia și se semnea ză în documentele de livrare. La sosirea mărfurilor în unitatea de comerț se procedează
la verificarea cantitativă și calitativă aplicându -se ștampila de recepție de către magazioner. Dacă la
recepție se constată divergențe față de documentele însoțitoare se întocmește un proces verbal de
constatare a diferențelor.
Contul 217 „Mărfuri” este destinat generalizării informației privind existența și mișcarea mărfurilor în
depozitele entității , bazelor angro, magazinelor etc. Este un cont de activ din clasa a 2 -a ”Active
circulante”, în debitul căruia se înregistrează valoarea de intrare a mărfurilor procurate de la furnizor,
suma adaosului comercial aferent intrării mărfurilor, plusurile de mărfuri constatate la recepție sau la

16
inventariere. În creditul acestui cont se reflectă ieșirea mărfurilor prin expediere sau vînzare, suma
adaosului comercial aferent mărfurilor vîndute, lipsurilor constatate la inventariere.
Soldul este debitor și reflectă existența mărfurilor la finele perioadei de gestiune.
Contul 217 „M ărfuri” se debitează cu valoarea de intrare a mărfurilor în felul următor:
– la achiziționarea de la furnizori, prin creditarea conturilor 521 „Datorii comerciale curente”, 522
„Datorii curente față de părțile afiliate”;
 ” la prețul de achiziție fără TVA”;
 în cazul achitării directe a mărfurilor cumpărate, în corespondență cu conturile 241 „Casa”, 242
„Conturi curente în monedă națională”, 243 „Conturi curente în valută străină”;
 la achiziționarea prin intermediul titularilor de avans: în ca zul primirii ava nsului-prin creditarea
contului 226 „Crea nțe ale personalului”, fără primirea avansului – prin creditarea contului 532
„Datorii față de personal privind alte operații”;
 cu chelt uielile aferente ach izițio nării mărfu rilor în coresponden ță cu creditul conturi lor 521 „Datorii
comerciale curente ”, 522 „Dat orii curente față de părțile afiliate ”, 544 „Alte datorii curente”;
 la primirea cu titlu gra tuit prin creditul contului 622 „Venituri financiare”;
 în cazul constatării plusurilor la inventariere, prin creditul contului 612 „Alte venituri din activitatea
operațională ”;
 cu va loarea mărfurilor returnate la prețuri de utilizare p osibilă în coresponden ță cu creditul contului
833 „ Returnarea și reducerea prețurilor la bunurile vîndute ”.
Acest cont se creditează la i eșirea mărfurilor din patrimoniu la valoarea de bilanț.
Contul 831 „Adaos comercial” se utilizează de către întreprinderile de comerț cu amănuntul
care țin evidența mărfurilor la prețul de vînzare. Este un cont de pasiv și face parte din clasa a 8 -a a
planului de conturi „Conturi ale contabilității de gestiune”. În creditul contului se reflectă suma
adaosului comercial calculată la intrarea mărfurilor. În debit se reflectă suma adaosului comercial
aferent mărfurilor vîndute. Excedentul rulajului creditor a supra rulajului debitor la finele perioadei de
gestiune se înscrie cu semnul minus în debitul contului 217 ”Mărfuri”. La începutul perioadei de
gestiune viitoare această sumă se restabilește cu o înregistrare contabilă suplimentară.
La SRL „AGROEXP -GRUP” în anul de gestiune 2019 a înregistrat următoarea operațiune
economică la contul 217 și anume (an exa 11 ):
1.Se reflectă casarea valorii de bilan ț a mărfurilor vîndute (Anexa 11 ) :
Debit contul 7112 ”Costul mărfurilor vîndute” 277155,65 lei
Credit contul 217 “Mărfuri” 277155,65 lei.
2.Se reflectă procurarea mărfurilor de la furnizori cu achitate ulterioară:
Debit contul 217”Mărfuri” 277828,42 lei
Credit contului 521"Dat orii comerciale curente" 277828,42 lei.
3.Înregistrarea adaosul comercial aferent mărfurilor procurate:
Debit contul 217 "Mărfuri" 63125,42 lei
Credit contul 831”Adaosul comercial 63125,42 lei .
4. S-a înregistrat adaosul comercial la mărfurile returnate furnizorilo r:
Debit contul 83 1 „Adaos comercial”,
subcontul 83 1.1 „Adaos comercial la mărfurile achiziționate de la furnizori” 68110,34 lei
Credit contul 217 „Mărfuri” 68110,34 lei.
5. S-au înregistrat lipsurile de mărfuri
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”,
subcontul 714.7 „Lipsuri și pierderi din deteriorarea valorilor” 67,72 lei
Credit c ontul 217 „Mărfuri” 67,72 lei.
Analizând modul de aprovizionare și depozitare observam totalitatea veniturilor, cheltuielilor,
rotația mărfurilor și modul de calculare a prețului de cumpărare și a celui de înregistrare la depozit,

17
evidențiindu -se adaosul comercial. Cheltuielile de transport – aprovizionare nefiind incluse în prețul de
cumpărare.
Toate documentele primare se înregistrează în rapoartele gestiona re perfectate de persoanele cu
răspundere materială. În baza acestora se întocmește lunar Jurnal -order și borderou la contul 217
„Mărfuri”.
Dimensionarea stoc urilor de mărfuri necesare desfășurării continue a activității comerciale, în
condițiile de utili zare judicioasă a capitalurilor disponibile constituite din surse interne sau din afară,
este o etapă hotărâtoare în aprecierea activității de comerț. Astfel crearea lotului comercial prin
aprovizionare și stocare, determină culegerea informației primare a tribuite întâmplător, le prelucrează
și produce informații elaborate pentru faza de finaliza re a circulației mărfurilor – vânzarea. În obiectiv
financiar stocurile de mărfuri existente și propuse spre desfacere se valorifică în cadrul unui ciclu de
exploat are, în care se conține și faza de comercializare a acestora. Realizarea neîn trerup tă a cicl ului de
exploatare comercial, determină obțin erea disp onibilităților băne ști necesare atît reluării
aprovizionărilor, cît și asigurării profitului.
Vânzarea mărfur ilor cu amănuntul reprezintă faza finală a circulației de mărfuri și constituie
comercializarea mărfurilor către consumatorul final. Vânzarea cu amănuntul presupune eliberarea
mărfurilor către cumpărătorii finali contra plată în numerar sau prin virament. Operațiile generate de
vânzarea cu amănuntul a mărfurilor se grupează în patru categorii:
– Vânzări de mărfuri cu plata integrală în numerar;
-Vânzări de mărfuri cu mica ridicată (cu plată în virament);
-Vânzări de mărfuri cu plata în rate;
-Vânzări de măr furi în consignație.
Vânzarea mărfurilor cu plată integrală în numerar prevede achitarea nemijlocită a
cumpărătorului la momentul vânzării –cumpărării mărfurilor cu mijloace bănești în numerar și se
realizează prin diferite forme, care nu influențează parti cularități structurale în organizarea sistemului
de evidență. Vânzarea mărfurilor cu plată integrală în numerar se documentează prin cecul de casă și
„Bonul de plată”.
Printre formele de vânzare a mărfurilor practicate de entitățile comerciale cu amănuntul cu plată
integrală în numerar menționăm:
-vânzarea cu plată directă la vânzător, prin care se eliberează marfa și se încasează contravaloarea
acesteia de către vânzător pentru mărfurile care se vând cu bucata, la litru, la kilogram sau preambalate
și a că ror metodă de răspundere materială este individuală;
-vânzarea pe bază de bonuri emise de vânzător prevede emiterea de către vânzător pentru mărfurile
solicitate de către cumpărător a bonurilor de plată care se achită ulterior către casier.
Bonul conține i nformații privind felul mărfii, cantitatea, prețul unitar de vânzare și valoarea
mărfurilor la preț de vânzare;
-vânzare pe bază de tichete. În situația respectivă se prevede eliberarea mărfurilor contra unor tichete
vândute cumpărătorilor în prealabil. Ti chetul poate sau nu să nominalizeze marfa, însă atestă încasarea
sumei aferente sortimentelor solicitate și dă dreptul vânzătorului să elibereze marfa;
-vânzarea prin autoservire se bazează pe comportarea corectă și civilizată a cumpărătorului, aplicându –
se în cazul vânzării mărfurilor cu bucata, la litru la kilogram sau preambalate și al căror preț este achitat
de către cumpărător la ieșire din magazin sau sectorul comercial;
-vânzarea la domiciliu prin birouri de comenzi care se bazează pe recepționarea c omenzilor adresate
telefonic de clienți unităților de comerț cu amănuntul sau alimentație publică, iar o dată cu valoarea
mărfurilor pot fi incluse la plată și cheltuielile de transportare;
-vânzarea prin automate prevede comercializarea anumitor categorii de mărfuri (țigări, ediții periodice,
băuturi răcoritoare, dulciuri etc.) fără participarea vânzătorului prin intermediul monedelor metalice sau
a jetoanelor;

18
-vânzarea prin rețeaua ambulantă ( în opinia noastră – o formă specifică în relațiile comerciale actuale)
este o formă distinctă a comerțului cu amănuntul în numerar pentru mărfurile ce nu necesită condiții
speciale de comercializare și se realizează prin intermediul construcțiilor speciale: tarabelor, tonetelor
și chioșcurilor. În cazul acestei form e, mărfurile se eliberează vânzătorilor la prețul de vânzare în baza
„Bonului de consum”, iar cele nevândute se recuperează prin „Bonul de primire”. Suma încasărilor din
vânzări se stabilește ca diferență dintre valoarea mărfurilor eliberate la începutul z ilei și suma
mărfurilor recuperate de către vânzător la sfârșitul zilei, care se compară cu suma numerarului depus de
acesta în casieria entității de comerț.
Unitățile de comerț cu amănuntul utilizează prioritar pentru evidența operațiilor cu mărfurile la
comercializarea acestora modelul prețului de vânzare cu amănuntul plus TVA. De asemenea, la
vânzarea în numerar este necesară eliberarea bonului de casă perfectat de aparatul de casă cu memorie
fiscală. La sfârșitul zilei, contabilul înregistrează numeraru l încasat din vânzarea mărfurilor prin
„Dispoziție de încasare”, care servește ulterior drept bază pentru reflectarea contabilă a vânzării
mărfurilor cu amănuntul.
Plățile de numerar din casieria unității de comerț se înscriu în „Dispoziția de plată” și îm preună
cu „Dispozițiile de încasare” se înregistrează ulterior în „Registrul de casă” care reprezintă, de fapt,
raportul casierului pentru circulația numerarului.
Evidența sintetică a realizării mărfurilor depinde de metoda aleasă de evaluare a mărfurilor
în contabilitatea curentă:
a) în preț de realizare cu estimarea adaosului comercial;
b) în preț de achiziție .
O altă particularitate caracteristică vânzărilor cu amănuntul constă în constatarea corectă a
veniturilor din vânzările cu amănuntul, deoarece în prețur i cu amănuntul se include și TVA. La fiecare
încasare din vânzare trebuie divizată în baza documentului corespunzător, suma de venit, ce se referă la
creditul contului 611 „Venituri din vânzări” subcontul 611.2 „Venituri din vânzarea mărfurilor” de
suma TV A contabilizată la creditul contului 534 „Datorii față de buget” subcontul 534.4 „Datorii
privind taxa pe valoare adăugată”.
Contul 611 „Venituri din vânzări”, conform informațiilor furnizate în planul de conturi
contabile, subcontul 611.2 „Venituri din vâ nzarea mărfurilor” – este destinat generalizării privind
veniturile obținute din vânzarea mărfurilor (preț de realizare – TVA). În creditul acestui cont se
înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, sumele
veniturilor constatate, iar în debit – trecerea la finele perioadei de gestiune a sumei veniturilor
acumulate. Acest cont se închide doar la sfârșitul anului de gestiune cu contul 351 „Rezultat financiar
total”.
Contul 534 „Datorii față de buget” subcontul 534.4 „Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată” este destinat generalizării informației privind decontările cu bugetul aferente impozitelor,
taxelor, și sancțiunilor economice. Este un cont de pasiv, în credit se reflectă plățile calculate
privind TVA spre decontare bugetului, iar în debit – TVA de recuperat pentru active procurate și
plățile virate bugetului. Soldul este creditor și reflectă datoriile entității față de buget la finele perioadei
de gestiune.
Suma TVA se calculează în baza documentelor de înc asare sau a altor documente de
fundamentare a procesului de vânzare -schimb pe alte valori materiale, servicii prestate, echivalente
valorii de mărfuri eliberate la sfîrșitul zilei de lucru sau altei perioade de gestiune pentru fiecare
persoană gestionară.
Însă, apare problema contabilității privind divizarea mărfurilor vîndute în magazin pe grupe în
funcție de TVA de 20%, de 8%, 6% și de 0.
Pentru aceasta, prin aparatele de casă și prin metoda de evidență operativă a vânzării, se
divizează zilnic sumele măr furilor vîndute în funcție de TVA.

19
Această divizare e necesar să fie reflectată în rapoartele gestionarilor la mișcarea mărfurilor în
baza datelor din documentele sau calculele operative.
Deasemenea în cadrul entitatății comerciale la realizarea mărfurilor se utilizează contul 846
"Încasări din vânzarea mărfurilor cu amănuntul" care este un cont de pasiv tranzitoriu destinat
generalizării informației privind încasările obținute din vânzarea produselor finite în magazinele proprii
și/sau din vânzarea mărfuri lor cu amănuntul.
În creditul acestui cont se reflectă pe parcursul perioadei de gestiune suma încasărilor obținute
din comercializarea produselor și/sau mărfurilor, iar în debit – trecerea la venituri a sumelor acumulate
din vînzarea produselor și mărfuri lor, cu excepția sumei TVA și a valorii mărfurilor primite de la
comitent.
Deci, pentru mărfurile vîndute de entitatea ”X” în baza documentelor se întocmesc următoarele
formule contabile:
1. S-a înregistrat în anul 2019 încasările totale obținute din comer cializarea mărfurilor la suma
de 926865,01 lei:
Debit contul 241” Casa” 926865,01 lei
Credit contul 846 "Încasări din vânzarea mărfurilor cu amănuntul" 926865,01 lei.
2. Se casează costul efectiv al mărfurilor vîndute în anul 2019 în sumă de 714871,38 lei:
Debit contul 711 ,,Costul vânzărilor”,
subcontul 711.2,, Valoarea contabilă a mărfurilor vîndute ” 714871,38 lei
Credit contul 217 „Mărfuri” 714871,38 lei.
3.Se casează valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor vîndute în anul 2015:
Debit contul 831 „Ada os comercial” 153448,92 lei;
Credit contul 217 „Mărfuri” 153448,92 lei.
4.S-a reflectat TVA inclu s în prețul de vânzare aferente mărfurilor vîndute în sumă de
140507,51 lei:
Debit contul 825 ”TVA inclus în prețul de vânzare” 140507,51 lei;
Credit contul 217 ”Mărfuri” 140507,51 lei.
5.S-a reflectat suma venitului din vânzări la sfârșitul perioadei de gestiune – 813430,52 lei:
Debit contul 846 "Încasări din vânzarea mărfurilor cu amănuntul" 813430,52 lei;
Credit contul 611 ”Venituri din vânzări” 813430,52 lei.
În comerțul cu amănuntul, se practică diferite tipuri de vânzări și achitarea pentru mărfurile
vîndute, inclusiv în rate.
Vânzările de mărfuri în rate (în credit) sunt convenabile, în primul rând, pentru cumpărătorul
(consumatorul) de mărfuri, deoarece el consumă mărfurile din momentul procurării acestora, iar
achitarea urmează să fie efec tuată într -o perioadă mai îndelungată. Evident, vânzătorul trebuie să fie
sigur și să aibă garanții că beneficiarul dispune de mijloace bănești pentru a se achita în timpul apropiat
pentru marfa cumpărată în rate. În cazul lipsei acestor garanții vânzătoru l riscă. În afară de risc,
vânzătorul are de rezolvat o problemă economică: lipsa pe un termen anumit a mărfurilor și mijloacelor
bănești. De aceea el este nevoit să recurgă la credite bancare sau împrumuturi pentru compensarea
mijloacelor circulante neces are.
S.N.C. "Venitul", prevede ca venitul din vânzările de produse finite și mărfuri să fie constatat
în baza metodei calculării în cazul livrării și transmiterii către cumpărător a drepturilor de proprietate
asupra acestora.
La vânzarea m ărfurilor în rate, plata parțială achitată de cumpărător, conform contractului, se
amână pe un termen mai îndelungat, dar în perioada de gestiune e necesară constatarea în evidență a
sumei totale a veniturilor și a cheltuielilor aferente vânzărilor.

20
Totodată, ținând cont de cerințele Codului fiscal privind livrările de mărfuri, livrările
impozabile (art. 93, 95, 99) și evidența lor prin metoda contabilității de angajamente (art. 44), TVA se
va calcula din valoarea totală a mărfurilor vîndute în rate co mparatorului.
La desfacerea mărfurilor în rate prin magazin, vânzătorului i se cuvine de la cumpărător o
dobândă negociată de ambele părți. Această dobândă va fi constatată la magazin drept venit anticipat cu
reflectarea ulterioară a venitului din act ivitatea de investiții.
Vom examina sub diferite aspecte contabilitatea operațiilor de vânzare a mărfurilor în rate la
magazin și la entitatea în care lucrează cumpărătorul -salariat.
Achitarea cu magazinul poate fi efectuată după câteva variante:
1. Entitatea , în care lucrează cumpărătorul -salariat, îi acordă acestuia, în baza certificatului de
salarizare și scrisorii de garanție -obligație, un credit bancar, achitând la magazin plata pentru
mărfurile vîndute în rate;
2. Entitatea se obligă să rețină luna r din salariul lucrătorului suma care urmează să fie transferată
magazinului;
3. Dobânda pentru credite bancare poate fi restituită sau de cumpărătorul -salariat, sau de
întreprindere.
Deoarece la entitatea analizată nu se practică acest tip de vînzări vom pr ezenta un exemplu
convențional.
Exemplu 1: Magazinul de calculatoare a vândut în rate (în credit) cumpărătorului pe baza
certificatului de la locul de muncă și buletinului de identitate mărfuri în suma de 8000 lei, inclusiv
TVA (la prețul de vânzare cu a mănuntul). Adaosul comercial la mărfurile vîndute constituie 30% sau
2400 lei. În momentul vânzării, cumpărătorul a achitat 50% din valoarea mărfurilor cumpărate.
Cealaltă parte (4000 lei) din valoarea mărfurilor va fi achitată în rate în curs de 2 ani ( 24 luni) – din
luna februarie 2018 până în lu na ianuarie, inclusiv, anul 2020 , cu o dobândă anuală pentru credit de
17% din valoarea mărfurilor neachitate. Dobânda se încasează o dată cu încasarea cotei -părți a plății
pentru mărfurile vîndute.
Din cele m enționate mai sus și în baza exemplului prezentat privind vânzarea cu amănuntul în rate
(pe credit), la unitatea comercială vor fi efectuate următoarele înregistrări contabil e, înregistrate în
tabelul nr. 2 :
Tabelul 2
Contabilizarea operațiilor aferente vânzării mărfurilor în credit
Conținutul operațiilor Suma
(lei) Debit
contul Credit
contul
1. Livrarea mărfurilor vîndute în rate
la preț de vânzare cu amănuntul :
a) costul mărfurilor livrate – 5600 lei [ 8000 – ( 8000 * 0.3)]
b) adaos ul comercial la mărfurile livrate în rate – 2400

5600
2400

7112
831

2172
2172
2. Încasarea numerarului în mărime de 50% din valoarea de
vânzare a mărfurilor livrate – 4000 lei (8000 * 0,5 ):
a) -fără TVA
b) –TVA

3333,33
666,66

241
241

6112
534
3) Reflectarea venitului aferent lotului
de mărfuri neachitate, trecute la plată în rate:
a) -la prețul cu amănuntul fără TVA
b) –TVA

3333,33
666,66

241
241

6112
5344
4) Încasarea sumelor lunare achitate de cum părător ( în luna
februarie 2018 ) 166,66 lei (4 000 : 24)
166,66
242
221
5) Calcularea dobânzii aferente mărfii

21
vîndute în rate :
a) în luna februarie 2018 – 40 lei 1% * 4000 lei
b) în perioada anului curent (2018 ) – 400 lei ( 40 * 10 luni )
c) în perioada anilor viitori ( 2019 –2020 ) – 520 lei ( 40 * 13 luni
)
40
400
520
221
221
161
621
535
424
6) Încasarea dobânzii pentru luna curentă
(februarie)
40
242
221
7) Constatarea venitului anticipat aferent
dobânzii din luna martie 2018 drept venit
curent :
40
535
621
8 ) Încasarea sumelor de la cumpărător pe luna martie 2018 –
206,66 lei (166,6 + 40) ( tot a șa pînă la sfîrșitul anului 2018 )
206,66
242
221
9) Trecerea în luna ianuarie 2018 a dobânzii calcul ate pe
ianuarie – decembrie 2020 din venitul anticipat pe termen lung
în venitul anticipat pe termen scurt – 480 lei (40*12)
480
424
535
10) Înregistrarea creanței privind dobânda calc ulată, ianuarie –
decembrie 2020 din creanța pe termen lung în creanțe pe
termen scurt – 480 lei (40*12)
480
221
161

O altă formă de vânzare a mărfurilor cu amănuntul reprezintă vânzarea în regim de consignație.
Regulile comerțului de consignație, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.
1010 din 31.10.97, determină modul de desfacere prin unitățile comerțului de consignație a mă rfurilor
industriale și produselor alimentare în baza contractului de consignație (acordul consignațional),
precum și raporturile dintre comisionar și comitent privind cumpărarea – vînzarea mărfii recepționate la
consignație,
Contractul de consignație (acor dul consignațional) se încheie între subiectul activității, care
primește mărfurile la consignație (în continuare – comisionarul), și persoana fizică sau juridică, care le
predă la consignație (în continuare – comitentul), potrivit căruia comisionarul se o bligă să efectueze din
însărcinarea comitentului una sau mai multe tranzacții comerciale în numele său, în scopul de a le
vinde cu amănuntul pentru o anumită recompensă (comision).
Contractul de consignație (acordul consignațional) se întocmește în două e xemplare, dintre care
primul se înmânează comitentului, iar al doilea rămâne la comisionar.
Prețul de vânzare al mărfurilor primite la consignație, mărimea comisionului, achitarea
cheltuielilor pentru păstrarea lor, termenele și modul reducerii prețurilor, termenele de comercializare a
acestor mărfuri până la și după reducerea prețurilor se stipulează în contractul de consignație (acordul
consignațional) în conformitate cu regulile enunțate.
Comitentului i se păstrează dreptul de proprietate asupra mărfuril or predate la consignație până
în momentul vânzării (transmiterii) lor cumpărătorului.
Comisionarul poartă răspundere deplină în fața comitentului pentru pierderea și deteriorarea
mărfurilor recepționate la consignație.
Întocmirea documentelor pentru opera țiunile de comision, gestiunea și evidența contabilă în
comerțul de consignație intră în atribuțiile comisionarului.
În conformitate cu legislația în vigoare, la consignație sunt recepționate mărfuri:
– de la cetățenii Republicii Moldova, cetățenii străin i și persoanele fără cetățenie – la prezentarea
unui document ce le identifică persoana;
– de la întreprinderi (organizații, instituții) – la prezentarea de către persoana împuternicită a
înireprinderii (organizației, instituției) a procurii sau facturii întocmite și eliberate în modul stabilit de
lege și a documentului care -i identifica persoana.

22
La consignație se primesc mărfuri noi nealimentare și alimentare ambalate, precum și mărfuri
nealimentare care au fost în uz, dar sunt încă utilizabile, nu nece sită să fie reparate sau restaurate și
corespund normelor sanitare. Potrivit exigențelor Sistemului Național de Certificare, mărfurile primite
la consignație, în loturi mici, trebuie să fie însoțite de certificate de conformitate (sau de documentele
echiva lente acestora), iar produsele alimentare de import – și de un certificat igienic.
La primirea mărfurilor în consignație, pe fiecare din ele se aplică o etichetă simplă, iar pe
obiectele ieftine mici (ceasuri, mărgele, broșe si alte articole similare) – o etichetă cu numărul
contractului de consignație și prețul de vânzare.
Lista mărfurilor primite la comisie și etichetele de marfă se semnează de către comisionar și
comitent.
Mărfurile noi de înaltă complexitate tehnică și cu termene de garanție se primesc la consignație
în cazul când sunt însoțite de pașapoarte (instrucțiuni) în limba țârii producătoare și de o informație
despre marfa în cauză în limba de stat, care, în conformitate cu cerințele legislației în vigoare, specifica
modul de utilizare a lor și condițiile în care consumatorii pot preschimba sau restitui mărfurile de
calitate neadecvată.
În cazul depistării, la mărfurile luate în consignație, a unor vicii (defecte) ascunse, ele nu se vor
pune în vânzare sau se vor retrage din vânzare (dacă au fost scoase), fapt despre care se va întocmi un
act de modelul stabilit și, în termen de trei zile, se va anunța comitentul printr -un aviz în forma scrisă.
Păstrarea în incinta unității comerciale a mărfurilor nerecepționate la consignație este interzisă.
Prețul de vânzare al mărfurilor primite de comisionar se stabilește de către comitent și se indică
în lista mărfurilor recepționate la consignație, pe eticheta fiecărui obiect sau în lista de prețuri. Mărimea
comisionului coordonată de către comisionar și comi tent se stabilește în procente față de prețul la care
se vinde marfa și se fixează în contractul de consignație. Ea poate fi diferențială după mărfuri aparte
sau după grupuri de mărfuri.
Ordinea, termenele și mărimile reevaluării mărfurilor primite în cons ignație sunt stabilite de
către comisionar și comitent la încheierea contractului de consignație (acordului consignațional), cu
respectarea următoarelor condiții: – comisionarul are dreptul să reducă cu 20% prețul mărfurilor
nevândute în decursul a 20 de z ile lucrătoare. La expirarea a încă 20 de zile lucrătoare, după prima
reevaluare, comisionarul reduce din nou prețul lor cu 30% față de cel stabilit la prima reevaluare. Dacă
aceste mărfuri nu au fost vândute în decursul următorului termen de 20 de zile lu crătoare, comisionarul
este în drept să le ieftinească cu 50% fața de prețul stabilit la a doua reevaluare. Dacă mărfurile nu au
fost vândute nici după a treia reevaluare, magazinul le ieftinește până la prețul de vânzare sigură.
Mărfurile scoase din vânza re și returnate comitentului se perfectează prin actul special.
Mărfurile luate în consignație sunt expuse în sala comercială cel târziu a doua zi după
recepționarea lor. În cazul în care punerea în vînzarea a mărfurilor se amână din vina comisionarului,
acesta din urmă plătește comitentului o despăgubire în mărimea stabilită prin contractul de consignație,
însă nu mai mică de 3% din suma ce -i revine comisionarului pentru fiecare zi de întârziere.
Totodată, comitentul este în drept să ceară comisionarului r eîntocmirea contractului de
consignație pentru un nou termen sau înapoierea mărfurilor fără achitarea cheltuielilor pentru păstrarea
lor.
Vînzarea mărfurilor luate în consignație se efectuează cu utilizarea tehnicii de casierie și control
în conformitate c u legislația în vigoare.
O data cu cumpărătura, comisionarul este obligat să elibereze cumpărătorului un bon de casă, iar
la vînzarea anumitor tipuri de mărfuri (obiecte de anticariat, bijuterii din metale și pietre prețioase,
articole din blană naturală e tc.) – și un bon de marfă cu confirmarea prețului achitat. Cumpărătorul este
în drept să ceară un bon de marfa pentru orice obiect procurat, precum și factura fiscală de la
comisionar.

23
La vânzarea mărfurilor noi de înaltă complexitate tehnică, în pașaport sau într -un alt document
însoțitor, se aplică în modul cuvenit ștampila unității comerciale cu mențiunea privind data vînzării lor,
iar dacă termenul de garanție al acestor mărfuri a expirat, în pașaport sau în documentul însoțitor, se
aplică ștampila unit ății comerciale cu mențiunea suplimentară " Fără garanție".
Banii pentru mărfurile vîndute se achită comitentului în cel târziu zece zile după
comercializarea lor, la prezentarea contractului de consignație (acordului consignațional) și
pașaportului sau a altui document ce identifică persoana, în cazul cînd achitarea cu comitentul întîrzie
din vina comisionarului, acesta din urmă plătește comitentului o despăgubire în mărimea specificată în
contractul de consignație (acordul consignațional), care pentru fie care zi de întîrziere va fi de cel puțin
0,5 % din suma ce i se cuvine. La dorința comitentului, comisionarul poate achita banii pentru marfa
vîndute și despăgubirea prin virament în contul indicat.
Decontările pentru marfa vândută dintre comisionar și com itent ca persoană juridică
(întreprindere, organizație, instituție) se efectuează prin virament, iar ca persoana fizică – și în numerar.
În cazul în care comitentul nu vine să -și ridice banii, comisionarul va ține la bilanțul său timp de
trei ani suma resp ectivă, iar după expirarea acestui termen, o va trece la venitul său. În cazul decesului
comitentului, recunoașterii incapacității lui sau dispariției inopinate a acestuia, comisionarul este
obligat să -și execute toate obligațiunile contractuale pînă cînd succesorii comitentului sau reprezentații
lui vor da alte dispoziții.
Pentru mărfurile vîndute, comisionarului îi revine un comision stabilit în procente față de
valoarea acestora conform contractului de consignație (acordul consignațional) potrivit înțele gerii
părților.
Mărfurile primite și aflate în consignație se înregistrează în contabilitate în contul
extrabilanțiere 914 „Bunuri primite în consignație” la prețul de vânzare cu amănuntul fără TVA
convenit cu comitentul și înscris în contractul de comisio n, iar decontările cu comitenții se
contabilizează în contul 544 „Alte datorii curente” .
Evidența analitică se organizează separat pe fiecare gestionar pentru fiecare obiect la preț de
vânzare, iar pentru decontările cu comitenții – pe fiecare comitent în parte. Pentru contabilitatea
analitică a mărfurilor în consignație și a decontărilor cu comitenții se utilizează contractele de
comision, borderoul de recepție a mărfurilor la consignație și fișele de comitent.
Marele savant Tudor Tuhari a propus următoar ele schimbări în evidența vânzării mărfurilor în
comerțul cu amănuntul, argumentând acest fapt în modul următor: funcționarea comerțului de
consignație este apreciată prin baza raporturilor juridice care sunt reglementate de Codul civil al
Republicii Moldo va (art. 1061 –1072) și Regulile comerțului de consignație, aprobate prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 1060 din 31.10.1997. Conform art. 1061 din Codul Civil, prin
contractul de comision, o parte (comisionarul) se obligă să încheie acte jurid ice în nume propriu, dar pe
contul celeilalte părți (comitent), iar acesta să plătească o remunerație (comision). Dacă până la 1
ianuarie 2010 la comercializarea mărfurilor în consignație, comitentul se obliga numai să transmită
comisionarului mărfurile de stinate vânzării și să achite comisionul comisionarului, iar acesta să
efectueze vânzarea lor, atunci în baza scrisorii menționate a IFRS, conform contractului de comision,
comitentul stabilește prețurile de vânzare a mărfurilor, le vinde comisionarului și determină mărimea
comisionului (în procent din valoare de vânzare sau în sumă fixă). Conform contractului apreciază
modul de recuperare a cheltuielilor suportate de comisionar pentru mărfurile, procurate și puse la
vânzare, determină procedura de reducere a prețurilor de vânzare și de returnare a mărfurilor
nevândute.
Conform Regulilor comerțului de consignație, comitentul păstrează dreptul de proprietate
asupra mărfurilor livrate la consignație până la momentul vânzării mărfurilor cumpărătorului de către
comisionar, iar comisionarul, procurând mărfurile, poartă răspundere în fața comitentului pentru
achitarea datoriilor și acoperirea pierderilor posibile ale mărfurilor procurate la consignație.

24
În calitate de comitent pot fi atât persoanele fizice (cetăț eni ai Republicii Moldova, cetățeni
străini și persoane fără cetățenie), precum și persoane juridice (întreprinderi, organizații, instituții).
Comitentul – persoana juridică la livrarea mărfurilor, întocmește factura fiscală, în care se
stipulează informa ția necesară pentru vânzare comisionarului mărfurilor cu comision.
Modul de documentare a operațiunilor legate de vânzare a mărfurilor în consignație și de determinare a
obligațiilor fiscale sunt stabilite conform scrisorii „Privind unele aspecte ce țin d e aplicarea TVA”,
datorită cărei transmiterea mărfurilor de către comitent comisionarului și invers, precum și
transmiterea mărfurilor de către comisionar cumpărătorului și de către furnizor comisionarului în cadrul
realizării contractului de comision con stituie livrări de mărfuri.
Modificările menționate schimbă conținutul raportului și conduc la efectuarea de către comitent
a următoarelor operațiuni:
 eliberează factura fiscală la adresa comisionarului pentru mărfurile livrate și vândute, pe care o
înregi strează în Registrul de vânzări. În factura fiscală eliberată se indică valoarea cu preț de vânzare a
mărfii, realizate comisionarului, inclusiv, TVA de la livrarea dată. Pentru mărfurile livrate
comisionarului la export, comitentul eliberează comisionarul ui factură fiscală inclusiv, cu TVA. În
cazul în care comitentul nu este subiect impozabil cu TVA, mărfurile livrate comisionarului se
înregistrează în factura de expediție;
 înregistrează în Registrul de procurări factura fiscală primită de la comisionar a ferentă sumei
recompensei, precum și factura fiscală primită de la comisionar pentru mărfurile procurate și vîndute;
 își apreciază obligațiile fiscale privind TVA reieșind din întreaga valoare a mărfii realizate
comisionarului și din mărimea trecerii în c ont a sumei TVA indicată de către comisionar în factura
fiscală aferentă serviciului executat și în factură fiscală aferentă mărfurilor procurate și vândute
comitentului de către comisionar pentru executarea însărcinărilor primului.
Comisionarul, la rândul său, efectuează următoarele operațiuni:
 eliberează factura fiscală din numele său la adresa cumpărătorului pentru mărfurile vândute.
Pentru mărfurile livrate la export, comisionarul nu eliberează factură fiscală cumpărătorului.
Factura fiscală nu se elib erează nici în cazul comercializării mărfurilor cu amănuntul, respectându -se,
totodată, condițiile stabilite în art. 117 alin. (5) și art. 118 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepția
cazurilor în care factura este solicitată de către cumpărător. În cazul î n care comisionarul nu este
subiect impozabil cu TVA la livrarea mărfurilor la adresa cumpărătorului, acesta eliberează factură de
expediție din nume propriu, reflectând în ea valoarea totală a livrării de marfă, specificată în contractul
încheiat cu cumpă rătorul;
 eliberează factura fiscală la adresa comitentului pentru serviciile prestate și factură fiscală pentru
mărfurile livrate acestuia procurate de la furnizor. Facturile fiscale menționate se reflectă în Registrul
de vânzări;
 își determină obligațiile fiscale privind TVA reieșind din valoarea recompensei pentru serviciile
acordate comitentului, precum și pentru mărfurile vândute cumpărătorului și comitentului.
La comisionar, facturile fiscale primite de la comitent și de la furnizori pentru procurări la
adresa comitentului se înregistrează în Registrul de procurări, iar facturile fiscale prezentate
cumpărătorilor și comitentului la valoarea mărfurilor vândute se înregistrează în Registrul de vânzări,
deoarece mărfurile se cumpără și se vând nemijlocit de către comisionar. El îndeplinește rolul de
intermediar dintre comitent și cumpărător cu achitarea livrărilor, inclusiv, cu TVA.
Deoarece transferurile de mărfuri de către comitent comisionarului, conform alineatului (1) al
articolului 107 din Codul fisc al, și invers, precum și de către comisionar cumpărătorului și de către
furnizor comisionarului, în cadrul realizării contractului de comision se constituie livrări de mărfuri, se
schimbă și formalizarea contabilă la conturile operațiilor de vânzare a mărf urilor prin comerț de
consignație.

25
Însă, modificările menționate, după părerea noastră, nu influențează negativ respectarea
obligațiunilor și condițiilor prevăzute în contractul încheiat între comitent și comisionar. Mai mult ca
atât, Regulile comerțului d e consignație și Codul civil (art. 1061 -1072) recunosc păstrarea pentru
comitent a dreptului de proprietate asupra mărfurilor transmise comisionarului până la momentul
vânzării mărfurilor cumpărătorului de către comisionar.
Aceasta înseamnă că comisionarul se va achita cu comitentul numai după vânzarea mărfurilor
către cumpărător.
În cazul dat, contabilizarea operațiilor de vânzare a mărfurilor prin comerțul de consignație se
va efectua în baza principiului priorității conținutului economic (contabil) asupr a formei juridice.
Primirea mărfurilor în consignație are unele particularități, dintre care menționăm:
 în cazul în care comitentul este subiect impozabil, plătitor de TVA, vînzarea mărfurilor primite în
consignație se evidențiază la prețul de vânzare for mat din: valoarea mărfurilor primite de la
comitent, comisionul unității care a preluat mărfurile în consignație, plus TVA în mărime
de 20% din valoarea acestora;
 în cazul în care comitentul este subiect neimpozabil sau persoană fizică, vînz area mărfurilor de
consignație se evidențiază în prețul de vânzare format din: valoarea mărfurilor primite de la
comitent, comisionul unității care a preluat mărfurile în consignație, plus TVA în mărime de 20%
calculat numai din comisionul unității comerci ale.
Evidența vânzării mărfurilor primite în consignație se efectuează în baza datelor raportului de
casă.
Valoarea mărfurilor vândute în curs de o zi, de o lună la prețuri de vânzare (valoarea inițială
minus suma reevaluării, plus comisionul și TVA) trebu ie să corespundă sumei banilor încasați în casă,
conform raportului de casa al casierului pe această perioadă.
Valoarea mărfurilor ieșite se reflectă în creditul contului 914 "Bunuri primite în custodie"
conform raportului gestionarului privind mișcarea mă rfurilor, care trebuie să fie egală cu suma totală a
valorii mărfurilor vîndute (fără comision și TVA), sumei reevaluării (reducerii de preț) mărfurilor și
valorii mărfurilor returnate.
Venitul obținut din vînzarea mărfurilor, în mărimea costului serviciil or de comision, se reflectă
în debitul contului 241 "Casa" și creditul contului 611 "Venituri din vânzări".
Suma calculată a taxei pe valoare adăugată de la vânzarea mărfurilor se reflectă în debitul
contului 241 "Casa" și creditul contului 534 "Datorii fa ță de buget".
Suma aferentă comitentului de la vînzarea mărfurilor se înregistrează la debitul contului 241
"Casa" și creditul contului 521 "Datorii comerciale curente".
Sumele primite de la comitenți pentru păstrarea mărfurilor recepționate și nevîndute î n
consignație se reflectă în debitul contului 241 "Casa" și creditul conturilor 612 "Alte venituri
operaționale" – la suma venitului obținut și 534 "Datorii față de buget" – la suma reținută a taxei pe
valoare adăugată.
Achitarea sumei către comitent și vi rarea la buget a sumei TVA se reflectă în debitul conturilor
521 "Datorii comerciale curente", 534 "Datorii față de buget" și creditul conturilor 241 "Casa", 242
„Conturi curente în monedă națională”.
Deoarece la entitatea analizată nu se practică acest ti p de vânzări vom prezenta un exemplu
convențional.
Exemplu : Persoana Arsenie Botnaru a transmis conform contractului de comision mărfuri în
valoare de 6000 lei. Mărimea comisionului stabilită în contract constituie 15 % din valoarea de
vânzare. Toate mărfu rile au fost vîndute și achitate în numerar. În acest caz, operațiunile de vânzare a
mărfurilor în consignație vor fi reflectate astfel:
1) Înregistrarea primirii mărfurilor în consignație de la comitent
Debit contul 914 “Bunuri primite în custodie” 6000 lei.

26
2) Vînzarea mărfurilor cu achitarea în numerar
Debit contul 241 „Casa” 6000 lei
Credit contul 832 „Încasări din vînzarea bunurilor în numerar” 6000 lei .
3) Calcularea comisionului (fără TVA) pentru mărfurile vîndute
Debit contul 832 „Încasări din vînzarea bunurilor în numerar” 750 lei
Credit contul 611 ”Venituri din vînzări,
subcontul 6112 “Venituri din vînzarea mărfurilor” 7 50 lei.
4) Reflectarea TVA aferentă comisionului calcul at
Debit contul 832 „Încasări din vînzarea bunurilor în numerar” 150 lei
Credit contul 534 ”Datorii față de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată” 150 lei.
5) Reflectarea datoriei față de comitent pentru mărfurile vîndute cumpărătorilor
Debit contul 832 „Încasări din vînzarea bunurilor în numerar” 5100 le i
Credit contul 521 „Datorii come rciale curente” 5100 lei.
6) Achitarea datoriei față de comitent (diminuată cu suma comisionului și impozitului pe venit
reținut la sursa de plată )
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” 4845 lei
Credit contul 241 „Casa” 4845 lei.
7) Reflectarea sumei impozitului pe venit reținut la sursa de plată
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” 255 lei
Credit contul 534 ”Datorii față de buget”,
subcontul 5346 „ Datorii privind alte impozite și taxe” 255 lei.
8) Decontarea valorii mărfurilor vîndute cumpărătorilor
Credit contul 914 “Bunuri primite în custodie” 6000 lei.

Tema: Eviden ța materialelor și obiectelor de mică valoare și scurtă durată

În cadrul entității SRL „AGROEXP -GRUP” activele circulante materiale (stocurile) ocazionează
numeroase operațiuni care pot fi grupate după conținutul lor în ope rațiuni de aprovizionare și conservare,
operațiuni de eliberare din depozite și de inventariere. Aceste operațiuni sunt consemnate în diferite
documente și reflectate în evidența operativă.
Achiziționarea se efectuează, de regulă, din afară, adică de la fu rnizori, și de la alte persoane
fizice sau juridice.
Documentele folosite la eliberarea stocurilor pentru consum potrivit Politicii de contabilitate a
entității cercetate sunt: Bonul de consum la eliberarea în cadrul subdiviziunilor instituției după
cantitate dacă depozitele nu sunt dezintegrate teritoriale. În cazul când depozitele sunt
dezintegrate din punct de vedere teritorial se întocmește factura, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr.24 din 17.03.1998 cu privire la executarea Decretului Președinte lui RM nr.406 -II
din 23.12.1997 iar în cazul vânzării acestora se întocmește factura fiscală sau factura de expediție.
În cadrul evaluării curente a stocurilor de mărfuri și materiale se pot aplica următoarele metode:
a) costului normativ, poate fi utiliz ată la evaluarea curentă și controlului operativ al existenței
produselor finite și a produselor în curs de execuție;
b) metoda vânzărilor cu amănuntul, se recomandă de a fi aplicată în comerț, la evaluarea unei
cantități mari de mărfuri care au profit rel ativ egal în prețul vânzărilor în cazul unui sortiment care
variază rapid;

27
c )metoda de identificare. La determinarea costului unităților de stocuri de mărfuri și materiale
care nu sunt reciproc substituibile, precum și a costului stocurilor produse și des tinate unor proiecte
speciale.
d) metoda costului mediu ponderat, se aplică la determinarea costului stocurilor ieșite, cu un
sortiment variat și reciproc substituibil. Această metodă presupune determinarea valorii stocurilor ieșite
conform relației:
i stoci stoc
Q QV VCMP

unde V stoc- valoarea stocului inițial; Vi – valoarea intrărilor; Qstoc – cantitatea stocului; Qi – cantitatea
intrărilor.
Valoarea bun. Ieșite = CMP xQieșită
e)metoda FIFO. În cazul aplicării acestei metode stocurile ieșite din gestiune s unt evaluate la
valoarea de intrare a primei intrări. Pe măsura epuizării lotului stocurile ieșite din gestiune sunt evaluate la
valoarea de intrare a lotului următor în ordine cronologică;
La SRL „AGROEXP -GRUP” " din cele 4 metode menționate se utilizează metoda costului
mediu ponderat.
Potrivit prevederilor S.N.C. ”Stocuri” evaluarea stocurilor în bilanț se face la valoarea cea mai
mică dintre cost și valoarea reziduală.
Totodată materialele nu vor fi evaluate sub costul lor dacă ele vor fi vîndute la un p reț egal sau
mai mare decât costul lor.
Diferența dintre costul efectiv și valoarea reziduală se contabilizează:
Debit contul 714 "Alte cheltuieli"
Credit contul 211 "Materiale", 212 "Animale la creștere și îngrășat", 213 "Obiecte de mică valoare și de
scurtă durată", 215 "Producția în curs de execuție", 216 "Produse", 217 "Mărfuri "
La suma ce depășește valorii reziduale conform evaluării anterioare a stocurilor în limitele costului
lor, se înregistrează:
Debit contul 211 "Materiale", 212 "Animale la creșt ere și îngrășat", 213 "Obiecte de mică valoare și de
scurtă durată", 215 "Producția în curs de execuție", 216 "Produse", 217 "Mărfuri"
Credit contul 612 "Alte venituri din activitatea operațională".
La recepționarea materialelor de la furnizori direct de la depozitul acestuia, expeditorului i se
eliberează o delegație, care anterior se înregistrează în Registrul delegațiilor eliberate.
Materialele primite de la furnizori pot fi însoțite de următoarele documente: factură fiscală , Cont –
factură, Dispoziția de plată, Declarația vamală (în cazul importului) (Anexa 13), etc.
Contabilitatea sintetică a materialelor aflate în proprietatea entității la SRL „AGROEXP -GRUP”
se realizează cu ajutorul contului 211 "Materiale" (Anexa 8 ) .
Conturile din această grupă sunt destinate generalizării informației cu privire la existența și
mișcarea stocurilor, au funcție contabilă de activ și se reflectă în subcapitolul 2.1 "Stocuri "din Bilanț .
Conturile de stocuri sus -numite asigură: – condiții pentru organizarea contabilității stocurilor
după structură, pe categorii de stocuri prevăzute la paragraful 6 din S.N.C. "Stocuri";
– realizarea normelor specifice de gestiune pentru:
 stocurile din depozitele proprii;
 stocurile aflate la terți, pe categorii;
– bunurile achiziționate sa u vîndute;
– aplicarea regulilor prevăzute la evaluarea și înregistrarea stocurilor;
– promovarea principiului prudenței la inventariere și evaluarea în bilanț a activelor materiale circulante.

28
Eficiența utilizării a capitalurilor circulante de -a lungul c ircuitului, începe cu numerarul folosit
pentru achiziționarea stocurilor și se încheie cu întoarcerea acestuia în urma vânzării produselor
respectivului agent economic.
În baza datelor din Jurnalul order la contul 211 ”Materiale” al SRL „AGROEXP -GRUP” în
decursul trimestrul ui IV al anului de gestiune 2019 s-au reflectat următoarele operațiuni economice:
1. Intrarea materialelor la SRL „AGROEXP -GRUP” prin procurarea de la furnizori s -a reflectat
prin următo area formulă contabilă (Anexa 8 ):
Debit contul 211 " Materiale" 7847,19 lei
Credit contul 521 ”Datorii comerciale curente” 7847,19 lei.
2. S-a reflectat TVA calculată din valoarea materialelor achiziționate de la furnizori în sumă de
543,3 lei:
Debit contul 534 "Datorii față de buget",
subcontul 534.4 ”Datorii privind taxa pe valoare adăugată” 543,3 lei
Credit contul 521 ”Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 „Facturi de achitat în țară” 543,3 lei.
3.Mișcarea internă a materialelor s-a reflectat prin următoarea formulă contabilă:
Debit contul 211 "Materiale" 2485,83 lei
Credit contul 211 ”Materiale ” 2485,83 lei.
4. Utilizarea materialelor în scopuri administrative, de distribuir e și în activitățile auxiliare de producție
Debit contul 712 "Cheltuieli de distribuire " 2485,00 lei
Debit contul 713 "Cheltuieli administrative " 3294,01 lei
Debit contul 812 "Activități auxiliare " 799,71 lei
Credit contul 211 ”Materiale ” 6578,72 lei.
La calcularea costului efectiv al materialelor la ieșirea lor sau trecerea în consum, unele CTA se
includ direct, altele indirect. În cazul includerii directe -utilizarea tehnicii de ca lcul este specifică. In
celelalte cazuri este necesară efectuarea unor calcule:
a)se determină, la finele lunii, % mediu al CTA prin formula:
intrate alelor Val.materi stocin allelor Val.materiCTA CTA%intrare stoc


a) suma CTA aferentă materialelor consumate:
  consumateor materialel %Valoarea CTAcons

În contabilitate document ele primare sunt verificate și grupate pe depozite, subconturi, surse de
aprovizionare. In baza acestor documente contabilul întocmește situația analitică a intrărilor și situația
analitică a ieșirilor, în etalon valoric.
Totalul acestor situații se trece în Balanța centralizatoare a mișcării materialelor.
Contabilitatea obiectelor de mică valoare și scurtă durată
Potrivit S.N.C. ”Stocuri”, obiectele de mică valoare și de scurtă durată sunt activele care:
– au o valoare unitară nu mai mare decât limita stab ilită de legislație (6000 lei), indiferent de
durata de exploatare;
– au o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unei unități,
La obiecte de mică valoare și scurtă durată se referă următoarele tipuri de active:
 instrumente cu des tinație specială;
 instrumente cu destinație generală;
 îmbrăcăminte și încălțăminte de protecție;
 ambalaj tehnologic;
 inventar gospodăresc;
 lenjerie de masă și de pat;

29
 construcții provizorii;
 alte obiecte.
Evidența obiectelor de mică valoare și scurtă dura tă se organizează reieșind din clasificarea:
 După destinație în procesul de producție;
 După locul aflării;
 După valoarea lor.
După destinație și rolul lor în procesul de producție, obiectele de mică valoare și scurtă durată
se divizează în următoarele grup e:
 Instrumente și dispozitive de destinație comună;
 Instrumente și dispozitive speciale;
 Utilaje de schimb – utilaje folosite de mai multe ori în producție adaptate de mijloacele fixe și alte
dispozitive, care corespund condițiilor specifice la fabricarea producției;
 Ambalaj tehnologic – ambalaj folosit de mai multe ori nemijlocit în procesul tehnologic.
 Utilaj de producție – obiecte cu destinație de producție, care creează condiții pentru îndeplinirea
operaților tehnologice: mese de lucru.
 Utilaj de uz c asnic – mobilă de oficiu, mobilier (mese, scaune, dulapuri), cuiere, dulapuri de haine,
aparate telefonice, inventar de protecție contra incendiului etc.).
 Echipamente și încălțăminte de protecție, dispozitive de protecție – combinezoane, costume,
vestoane , pantaloni, încălțăminte diferită, mănuși etc.
 Lingerie de pat – saltele, perne, cuverturi, fețe de plapumă, fețe de pernă, șervețele etc.
 Alte obiecte de mică valoare și scurtă durată – veselă și alte accesorii, inventar pentru măsuri social
– culturale, sportive și turism etc.
După locul de destinație obiectele de mică valoare și scurtă durată se grupează în:
 Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stoc;
 Obiecte de mică valoare și scurtă durată la depozit;
 Obiecte de mică valoare și scurtă durată în exploatare.
După valoarea lor obiectele de mică valoare și scurtă durată se împart în două grupe:
 Cu valoarea unitară pîna la ½ din plafonul stabilit de legislație.
 Cu valoarea unitară peste ½ din plafonul stabilit de legislație.
În scopul organizării rați onale a evidenței și controlului folosirii materialelor în producție și
diversității sortimentale, entitățile, în afară de clasificările prezentate mai sus a valorilor materiale,
poate să efectueze și gruparea lor după caracteristica tehnică și alte propri etăți și anume:
 clase;
 grupe;
 subgrupe;
 sortimente;
 calitate.
De exemplu, în interiorul grupei și subgrupei valorile pot fi indicate în profil separate după
feluri, marcă, calitate și dimensiune – tip. Cu acest scop la entități se elaborează nome nclatorul (lista)
consumurilor de producție a materialelor după caracteristica omogenă a lor. La unile entități numărul
grupelor și subgrupelor depind de caracterul de producție și direcția de livrare a produsului. Totodată
fiecărei denumiri, dimensiune – tip și fel de materiale se atribuie condiționat un semn cifrat – număr
nomenclator (cod), care ulterior, se atribuie în toate documentele aferente existenței și circulației
valorilor materiale.
Contabilitatea obiectelor de mică valoare și de scurtă durată presupune rezolvarea a doua
probleme principale:

30
1.urmărirea existenței și mișcării obiectelor de mică valoare și de scurtă durată de la intrarea lor
în patrimoniu și pină la scoaterea din folosință;
2.calculul și înregistrarea uzurii obiectelor de mică va loare și de scurtă durată, în conformitate cu
prevederile politicii de contabilitate a entității .
Pentru evidența obiectelor de mică valoare și de scurtă durată se folosesc conturile: 213
"Obiecte de mică valoare și de scurtă durată" care se debitează cu valoarea obiectelor intrate și se
creditează cu suma trecută la cheltuieli a valorii uzurabile, precum și cu valoarea bunurilor materiale
utilizabile obținute cu lichidarea obiectelor;
214 "Uzura obiectelor de mică valoare și de scurtă durată" care se credi tează cu valoarea
uzurabilă a obiectelor de mică valoare și de scurtă durată inclusă în cheltuieli sau consumuri în
momentul dării lor în folosință și se debitează cu suma uzurii calculate decontată aferentă obiectelor
scoase din folosință.
În cursul perio adei de gestiune obiectele de mică valoare și de scurtă durată se înregistrează în
contabilitate, în baza facturilor fiscale, facturilor, Actelor de achiziție, Bonurilor de intrare.
La SRL „AGROEXP -GRUP” în decursu l trimestrului IV al anului 201 9 la contul 213 nu s-a
efectuat operațiuni la contul respectiv (anexa 9).
A doua particularitate, ce deosebește contabilitatea obiectelor de mică valoare și scurtă durată
de cea a valorilor materiale și o apropie mai mult de contabilitatea mijloacelor fixe, este calc ularea
uzurii pentru obiectelor de mică valoare și scurtă durată care au valoarea mai mare de ½ din limita
stabilită. Pentru evidența uzurii acestor obiecte este utilizat contul de pasiv 214 “Uzura obiectelor de
mică valoare și scurtă durată” , în creditul căruia se reflectă calcularea uzurii, iar în debit –
decontarea uzurii calculate aferentă obiectelor de mică valoare și scurtă durată și construcțiilor
provizorii ieșite.
Soldul contului 214 “Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată” , este credito r și
reprezintă suma uzurii calculate a obiectelor de mică valoare și scurtă durată la finele perioadei de
gestiune și se scade la calcularea valorii obiectelor de mică valoare și scurtă durată care se reflectă în
capitolul 2 „Active curente” din Bilanțul Contabil.
La SRL „AGROEXP -GRUP” (Anexa 10) uzura la obiectele de mică valoare și scurtă durată
intrate în cadrul unității se calculează în proporție de 100% din valoarea acestora diminuată cu valoarea
probabilă rămasă , și utilizează subcontul 2141 „Uzura o biectelor de mică valoare și scurtă durată”.

Tema: Contabilitatea nemerarului

Numerarul SRL „AGROEXP -GRUP” este considerat activul cu cel mai înalt grad de lichiditate.
Acestea sunt re prezentate de disponibilitățile bănești aflate în casieria entitate , depozite, conturi curente
în valută străină sau/și în valută națională.
Numerarul entității se clasifică în funcție de următoarele criterii:
a)în funcție de locul păstrării și formele de existență:
-mijloace bănești în numerar;
-mijloace bănești în contur i bancare.
b)în funcție
de valuta în care sunt exprimate:
-mijloace bănești în valută națională;
-mijloace bănești în valută străină.
c)în funcție de posibilitatea utilizării:
-mijloace bănești nelegate;

31
-mijloace bănești legate
În casieria entității, pe lînga mijloace bănești pot fi păstrate documente de ordin strict și alte
hârtii de valoare. Numerarul din casă se păstrează pe bancnote în safeu l organizației. Responsabilul de
organizarea casei este casierul. Cu acesta se încheie un contract de răspunder e materială. Contractul
cuprinde informație referitoare la numele/prenumele casierului, obligațiile angajatului și ale
angajatoru lui, condițiile de modificare a contractului, mărimea reparării prejudiciului cauzat
angajatorului, termenul de valabilitate al contractului.
În casieria SRL „AGROEXP -GRUP” se permite păstrarea numerarul pentru scopuri
gospodărești, delegarea salariaților în scopuri de serviciu etc. în limita stabilită de către banca
comercială la care entitatea are cont bancar.
Păstrarea mijloace lor bănești în casieria SRL „AGROEXP -GRUP” în sume mai mari decât
limita stabilită se permite în perioada achitării salariilor și indemnizațiilor pentru incapacitatea
temporară de muncă, eliberării numerarului sub formă de avansuri și în alte scopuri, dar pe un termen
de cel mult 3 zile lucrătoare, inclusiv ziua primirii banilor de la bancă.
Conform Normelor , întreprinderile eliberează numerarul spre decontare pentru cheltuieli
operaționale și de gospodărire în mărimea și termenele stabilite de conducătorul entității respective, dar
pe o perioadă nu mai mare de o lună. Numerarul eliberat spre decontare, dar neutilizat, trebuie restituit
în casieria entității în curs de 3 zile după expirarea termenului pentru care a fost eliberat.
În casieria entității SRL „A GROEXP -GRUP” banii în numerar pot fi primiți din contul bancar,
din vânzările în numerar a produselor, mărfurilor și serviciilor, în urma rambursării avansurilor
neutilizate de către titularii de avans, sub formă de despăgubiri din partea gestionarilor și în alte cazuri.
În continuare vom examina modul de reflectare în contabilitate a operațiunilor privind
decontările în numerar în baza documentelor primare la SRL „AGROEXP -GRUP” .
Casierul SRL „AGROEXP -GRUP” primește numerarul în casierie din contul bancar în baza
delegației, întocmit de către contabilul -șef sau altă persoană numită de acesta.
La intrarea mijloacelor bănești în casierie din contul bancar și în alte cazuri se întocmește dispoziția de
încasare semnată de contabilul -șef sau altă persoană împu ternicită.
Chitanța la dispoziția de încasare semnată de contabilul -șef și casier și certificată prin ștampila
casierului servește drept confirmare a primirii numerarului.
La eliberarea numerarului din casierie se întocmește dispoziția de plată semnată de către
conducătorul și contabilul -șef al entității sau de alte persoane împuternicite.
Numerarul din casierie se ridică pentru achitarea salariilor și indemnizațiilor, acordarea
avansurilor spre decontare titularilor de avans etc.
În cazul în care salariil e, premiile, indemnizațiile, bursele și alte plăți se eliberează în baza
borderourilor de plată , acestea din urmă se anexează la dispoziția de plată în care se indică suma
achitată efectiv.
Dacă unii angajați nu au ridicat salariile în perioada stabilită, în borderoul de plată lângă numele
de familie respectiv se face mențiunea „ Depunere ”. Sumele depuse se predau la banca care deservește
entitatea prin întocmirea unei dispoziții de plată pentru toate sumele.
La suma de mijloace bănești vărsată în contul de decontare reprezentantul entității întocmește
avizul de plată în numerar. Unele bănci comerciale perfectează astfel de operațiuni, întocmind în mod
automatizat ordinul de încasare a numerarului la suma depusă.
În dispozițiile de încasare din casierie, conț inutul economic al operațiunilor se enumeră
documentele anexate.
Primirea și eliberarea banilor prin intermediul dispozițiilor de încasare și plată poate fi efectuată
numai în ziua întocmirii acestora.
Dispozițiile de încasare și plată imediat după primire a sau eliberarea banilor se semnează de
casier, iar pe borderourile de plată și alte documente se aplică ștampila sau se face mențiunea „Plătit” ,

32
indicând data (ziua, luna, anul), fapt care exclude eliberarea repetată a banilor în baza acestor
documente.
Dispozițiile de încasare și plată până la transmiterea în casierie se înregistrează de contabilitate
în registrul de evidență a dispozițiilor de încasare și plată.
La sfârșitul fiecărei zile de muncă dispozițiile de încasare și plată se înregistrează de către casier
în registrul de casă (Anexa 17.1) , în care se determină soldul de mijloace bănești în casierie la începutul
zilei, încasările și ieșirile acestora în cursul zilei, precum și soldul la sfârșitul zilei.
Registrul de casă se întocmește în două e xemplare . Primul exemplar rămâne în casierie, iar al
doilea se detașează de la registru și servește casierului drept raport, care împreună cu documentele
anexate se prezintă la contabilitate.
În condițiile contabilității automatizate registrul de casă se întocmește la calculator. Controlul
asupra ținerii corecte a registrului de casă se pune în sarcina contabilului entității .
Evidența operațiunilor privind existența și fluxurile mijloacelor bănești în casieria entității se
ține în contul de activ 241 „Cas a”. În debitul acestui cont se reflectă toate încasările de mijloace
bănești, iar în credit – plățile în numerar. Soldul contului este debitor și reflectă suma numerarului
existent în casieria entității la finele perioadei de gestiune.
Pentru reflectarea d istinctă la întreprindere a mișcării numerarului în valută străină registrul de
casă și documentele primare se întocmesc separat pe fiecare tip de valută.
Numerarul încasat și plățile efectuate din casieria SRL „AGROEXP -GRUP” se reflectă prin
întocmirea u rmăto arele formule contabile (Anexa 1 7):
1.S-a înregistrat în casieria entității mijloacele bănești de la cumpărători în sumă de 416,62 lei:
Debit contul 241 „Casa” 20183 lei
Credit contul 2 21 „Creanțe comerciale ” 20183 lei.
2. S-a înregistrat acordarea avansului titularului de avans din casierie în sumă de 18100 lei:
Debit contul 241 „Casa” 416,62 lei
Credit contul 226„Creanțe ale personalului ” 416,62 lei.
3.Se restituie în casa salariul neachitat personalului:
Debit contul 241 „Casa” 619,76 lei
Credit contul 531„Datorii privind retri buirea muncii ” 619,76 lei.
4. Se reflectă vînzarea mărfurilor în numerar:
Debit contul 241 „Casa” 3416 lei
Credit contul 611„Venituri din vînzări ” 3416 lei.
5. Transferarea mijloacelor bănești din casă la contul curent:
Debit contul 242 ”Contui curente în monedă națională” 192430 lei
Cred it contul 241 „Casa” 192430 lei.
6.Achitarea datorii față de furnizori în numerar:
Debit contul 521 ”Datorii comerciale” 34355,25 lei
Credit contul 241 „Casa” 34355,25 lei.
7.Achitarea salariului din casa entității:
Debi t contul 531 ”Datorii privind retribuirea muncii” 76056,17 lei
Credit contul 241 „Casa” 76056, 17 lei.
8. Achitarea datoriei față de titularul de avans din casa entității:
Debit contul 532 ”Datorii față de personal privind alte operații” 9388,60 lei
Credit contul 241 „Casa” 9388,60 lei.
Toate întreprinderile, inclusiv SRL „AGROEXP -GRUP” indiferent de forma juridică de
organizare a acestora, sunt obligate să păstreze mijloacele bănești temporar libere în instituțiile bancare.

33
La cererea agentului economic, băncile comerciale pot deschide diferite tipuri de conturi
bancare: conturi curente, conturi de depozit, conturi de împrumut, conturi provizorii, precum și conturi
pentru tranzacții în valută națională sau în valută străină.
Pentru păstrarea numerarului liber , efectuarea plăților și încasărilor întreprinderile deschid
conturi curente la băncile comerciale, prin care sunt efectuate operațiuni de decontare. Conform
legislației în vigoare, fiecare agent economic poate deschide mai multe conturi curente în valută
națională în diferite bănci, indiferent de amplasarea teritorial -administrativă a acestuia.
Instituția bancară poate deschide agentului economic un cont provizoriu care are un caracter
temporar și este destinat acumulării mijloacelor bănești pentru formarea sau majorarea capitalului
statutar al entității .
Operațiunile economice pot fi efectuate în contul curent numai după înregistrarea acestui cont la
inspectoratele fiscale de stat teritoriale.
În scopul deschide rii unui cont curent agentul economic rezident prezintă la instituția bancară
următoarele documente:
 cererea de deschidere a contului, după un formular tipizat;
 copia certificatului de înregistrare a entității sau alte documente care confirmă înregistrarea de stat
conform legislației în vigoare;
 copia statutului, regulamentului sau contractului de constituire etc.;
 copia certificatului de atribuire a codului fiscal, în cazul când legislația prevede atribuirea acestuia;
 fișa cu specimente de semnături și am prenta ștampilei;
 extrasul din Registrul Comercial de Stat ce confirmă persoana autorizată să administreze entitatea ;
 alte documente la cererea băncii.
Copiile documentelor prezentate trebuie autentificate la notar.
Persoanele juridice nerezidente, la desc hiderea contului curent, prezintă de asemenea copia
documentului care confirmă statutul legal în Republica Moldova și copia documentului care confirmă
înregistrarea de stat în țara de proveniență.
La deschiderea contului curent între titularul de cont și i nstituția bancară se încheie un contract
privind deservirea de casă și decontările.
Conturile curente pot fi închise definitiv în baza cererii titularului de cont, deciziei fondatorilor
entității sau a organului care a constituit entitatea , hotărârii insta nței de judecată sau în alte cazuri
prevăzute de legislația în vigoare, sau convențional, în cazul când nu au fost efectuate operațiuni o
perioadă îndelungată, de obicei, doi ani.
Banca comercială efectuează încasarea și virarea mijloacelor bănești din co ntul curent în
succesiunea și mărimea în care au fost primite documentele de decontare respective. Modul de
efectuare a decontărilor în Republica Moldova este reglementat de Regulamentul cu privire la
transferul de credit nr.373 din 21.04.2006 , cu modifică rile și completările ulterioare.
Tranzacțiile privind încasările și plățile în conturile curente se efectuează de către bancă
conform documentelor bancare tipizate care trebuie certificate prin semnăturile persoanelor indicate în
fișa cu specimenele de sem nături și amprenta ștampilei și anume:
 ordin de plată (Anexa 18.3) reprezentând un ordin de a transfera beneficiarului o anumită sumă de
bani, utilizată pentru stingerea datoriilor financiare și comerciale ale entității ;
 acreditivul deschis în baza unei c ereri de acreditiv, reprezentând obligația unei bănci de a plăti
beneficiarului o sumă determinată pentru marfa livrată sau serviciile prestate în termenul stabilit, la
prezentarea documentelor ce confirmă expedierea mărfii sau prestarea serviciilor;
 cecul de decontare , prin care emitentul cecului dă ordin băncii de a plăti o sumă determinată de bani
la prezentarea unui cec de către beneficiarul de cec;

34
 ordin incaso care reprezintă ordinul beneficiarului privind transferarea incontestabilă a unei anumite
sume de mijloace bănești din contul plătitorului fără acordul lui. Drept bază de întocmire a ordinului
incaso servesc titlurile executorii, contractele sau actele legislative care prevăd dreptul încasării
incontestabile. Inspectoratele Fiscale de Stat emit o rdine incaso pentru încasarea impozitelor restante,
judecătoriile – pentru plata pretențiilor altor întreprinderi, băncile – pentru încasarea datoriilor privind
creditele nerambursate și dobânzile aferente lor etc.
Documentele de decontare trebuie să cor espundă cerințelor legislației în vigoare privind
structura, conținutul, dimensiunile și modul de legalizare. Ele trebuie întocmite numai în limba de stat,
în două, trei sau patru exemplare și sunt valabile de la o zi până la trei zile lucrătoare.
Vărsare a numerarului din casieria entității la conturile bancare se efectuează în baza diferitelor
documente bancare tipizate, întocmite manual sau automatizat, în funcție de direcția și scopul
vărsământului:
 foaia de vărsământ , cu chitanță și ordin, utilizată p entru depunerile în conturile bancare în timpul
operativ sau prelungit la bănci;
 borderoul însoțitor utilizat la depunerile de numerar prin genți sigilate de către clienții cu un volum
mare de încasări;
 avizul de plată în numerar – pentru plata impozitelor și taxelor la bugetul de stat.
Ridicarea numerarului în casierie pentru diferite scopuri se efectuează în baza unui delegații .
Documentele spre plată se execută în limita soldului din contul curent sau peste acesta, dacă cu
banca comercială s -a încheiat u n contract de credit de tip overdraft. În cazul lipsei de mijloace bănești
pe contul curent instituția bancară primește spre execuție numai dispozițiile incaso și dispozițiile incaso
trezoreriale. Aceste dispoziții incaso se înregistrează într -un registru special și se achită la apariția
mijloacelor bănești pe contul curent, fără acordul titularului de cont, conform modului de înregistrare,
dacă legislația în vigoare nu prevede o altă modalitate.
Entitatea primește de la bancă periodic, de obicei, după fiec are tranzacție bancară, extrase de
cont cu anexarea la ele a documentelor (Anexa 18.1 și 18.2 ), în baza cărora au fost întocmite
înregistrările în extrasul de cont. Extrasul de cont este un document bancar care prezintă titularului de
cont descifrarea mișc ărilor pe contul curent și permite verificarea egalității soldului final debitor de pe
contul contabil din registrul contabil cu soldul final pe contul bancar indicat în ultimul extras de cont,
iar documentele anexate – veridicitatea mișcărilor pe contul c urent efectuate de către bancă.
Evidența analitică a mijloacelor bănești se ține pe bănci comerciale la care sunt deschise
conturile curente, pe tipuri de mijloace bănești legate și nelegate.
Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea m ijloacelor bănești în valută
națională, înregistrate în contul curent al entității la bancă, este destinat contul de activ 242 „Conturi
curente în monedă națională” . În debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor bănești în
valută națională, iar în credit – utilizarea mijloacelor bănești. Soldul acestui cont este debitor și
reprezintă suma mijloacelor bănești în contul curent la finele perioadei de gestiune.
În contul curent se reflectă mijloacele bănești încasate pentru produsele, mărfurile vân dute,
serviciile prestate cumpărătorilor și clienților, achitarea creanțelor, primirea creditelor bancare și
împrumuturilor, depunerea mijloacelor bănești din casieria entității etc.
În baza datelor din Jurnalul order contului 242 ”Conturi curent e în mon edă națională” (Anexa
18) în trimestrul IV al anului 2019 au fost înregistrate următoarele operațiuni la contul respectiv:
1.Se reflectă primirea la conturile curente în monedă națională a creanței cumpărătorilor:
Debit contul 242 „Conturi curente în moned ă națională” 53857,12 lei
Credit contul 221 „Creanțe comerciale” 53857,12 lei.
2. S-a înregistrat primirea la contul curent în monedă națională a împrumutului pe termen scurt în sumă
de 192430 lei:
Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” 125000 ,00 lei

35
Credit contul 512 „Împrumuturi pe termen scurt ” 125000 ,00 lei.
3.Primirea la contul curent a mijloacelor bănești de la alți creditori:
Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” 550,00 lei
Credit contul 544 „Alte datorii curente ” 550,00 lei.
4.S-au vîndut mărfuri prin prin achitarea la contul curent în monedă națională:
Debit contul 242 ”Conturi curente în mon edă națională” 3703,00 lei
Credit contul 611 „Venituri din vînzări ” 3703,00 lei.
5. Se reflectă achitarea datoriei față de furnizori din contul curent în monedă națională :
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” 286650,70 lei
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” 286650,70 lei.
6. Se reflectă achitarea datoriei față de asigurările sociale și medicale din conturile curente :
Debit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale” 34430,1 0 lei
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” 34430 ,10 lei.
7. Se reflectă achitarea datoriei față de buget din contul curent :
Debit contul 534 „Datorii față de buget” 48256,93 lei
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” 48256,93 lei.
8. Se reflectă achitarea comisioanelor bancare din contul curent:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” 22885,10 lei;
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” 22885,10 lei.
Operaț iunile economice privind mișcarea mijloacelor bănești pe contul curent se reflectă în registrul
pentru contul 242 „ Conturi curente în valută națională ” care se elaborează de sine stătător de fiecare
întreprindere și se organizează pe perioade, pe conturi c orespondente și pe tipuri de activități. La sfârșitul
perioadei de gestiune datele din acest registru se utilizează la întocmirea Situației fluxurilor de numerar și
se trec în Cartea mare .
Pentru a deschide un cont curent în valută străină (în continuare – cont valutar) întreprinderile
prezintă aceleași documente ca și în cazul deschiderii contului curent în valută națională. După verificarea
documentelor respective, prin decizia conducătorului (sau a altei persoane împuternicite) banca deschide
entității contul valutar, atribuindu -i numărul respectiv. La deschiderea contului valutar, de regulă, între
întreprindere și instituția bancară se încheie un contract de deservire în care se stipulează nomenclatorul
serviciilor prestate de bancă, comisioanele, drep turile și obligațiile părților etc.
Modul de efectuare a operațiunilor prin contul valutar este reglementat de legislația în vigoare.
Astfel, în contul valutar al entității mijloacele pot fi primite numai prin virament, dacă o altă modalitate
nu este prev ăzută de B.N.M.
Pentru efectuarea operațiunilor în valuta străină, cum ar fi achitarea datoriilor aferente
contractelor care prevăd importul de mărfuri și servicii, rambursarea creditelor în valută străină,
achitarea cheltuielilor de deplasare în străină tate, precum și în alte cazuri prevăzute de legislația în
vigoare, întreprinderile pot procura valuta respectivă. În acest scop ele prezintă băncii în care se
deservesc o cerere , în care reflectă destinația valutei străine procurate, documentul care confir mă
necesitatea procurării valutei străine, termenul de executare etc. Dacă entitatea în termen stabilit de la
data procurării valutei străine nu a folosit -o în scopurile în care a fost procurată, ea este obligată să o
propună pe ntru vânzare băncii autoriza te.
Efectuarea operațiunilor în valută străină necesită folosirea de către întreprinderi a
documentelor prevăzute în Nomenclatorul tipurilor de documente de decontare și contabile utilizate
la efectuarea operațiunilor bancare aprobat prin Hotărârea Bănci i Naționale a Moldovei nr.168 din
08.06.2000 , cum ar fi:
 ordin de plată în valută – pentru efectuarea decontărilor și reflectarea în evidență a operațiunilor
în valută străină;

36
 nota de contabilitate – pentru perceperea comisioanelor și a altor plăți la ef ectuarea operațiunilor în
valută străină;
 ordinul de încasare în valută – pentru încasările de numerar în valută străină.
Evidența analitică a mijloacelor valutare se ține separat în valută străină și în lei pe fiecare
valută străină, în funcție de sursele de proveniență și direcțiile de folosire a acestora.
Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea mijloacelor bănești în valută
străină este destinat contul de activ 243 „Conturi curente în valută străină” . În debitul acestui cont se
înregistrează încasarea mijloacelor bănești în valută străină, iar în credit – utilizarea lor. Soldul contului
este debitor și reflectă suma mijloacelor bănești în valută străină la finele perioadei de gestiune.
În contul 243 „Conturi curente în valută stră ină” se înregistrează echivalentul în lei al sumelor
exprimate în valută străină. Pentru recalculare se aplică cursul de schimb valutar stabilit de B.N.M. la
data efectuării operațiunii respective (data încasării mijloacelor bănești în valută străină sau a
transferării acestora).
Dintre operațiunile reflectate în contul 243 „Conturi curente în valută străină” menționăm, în
primul rând, operațiunile curente privind procurarea și/sau vânzarea valutei străine, cumpărarea și/sau
vânzarea produselor, mărfurilor și serviciilor contra valută străină, primirea și/sau achitarea creditelor
în valută străină, alte procurări și/sau vânzări de active pentru care entitatea își asumă angajamente sau
se achită în valută străină.
La entitatea cercetată în anul 2019 nu au a vut mișcări la contul 243 dar în practică se întîlnesc
următoarele operațiuni economice.
1.Se reflectă acordarea avansului pe termen scurt de la contul curent în valută străină:
Debit contul 224 ”Avansuri acordate curente” 2620,67 lei
Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină” 2620,67 lei.
2. Se reflectă diferențele de curs negative aferente mijloacelor bănești de la conturile curente în valută
străină:
Debit contul 722 "Cheltuielile financiare" 0,04 lei
Credit contul 243 "Conturi curente în valută străină" 0,04 lei.
Înregistrările în contul 243 „Conturi cu rente în valută străină” se efectuează în baza extrasului
de cont eliberat de banca la care entitatea are deschis contul valutar. În acest extras se indică data,
cursul de schimb valutar stabilit de B.N.M., codul și denumirea valutei străine, soldul la înc eputul și
sfârșitul zilei, rulajele debitor și creditor. La extrasul de cont se anexează documentele care confirmă
efectuarea operațiunilor respective.
Operațiunile reflectate în debitul și creditul contului 243 „Conturi curente în valută străină” se
înscriu în registrele analitice și sintetice elaborate de sine stătător de fiecare întreprindere. Astfel de
registre servesc pentru întocmirea ulterioară a Raportului privind fluxul mijloacelor bănești.
Ca urmare a modificării cursului de schimb valutar în pe rioada dintre data efectuării operațiunii
în valută străină și data achitării acesteia sau data întocmirii situațiilor financiare apar diferențe de curs
valutar. Diferența de curs valutar rezultă din reflectarea în contabilitate și rapoartele financiare a
aceleiași operațiuni în valută străină la diferite cursuri de schimb valutar, precum și din recalcularea
mijloacelor bănești, creanțelor, capitalului nevărsat și datoriilor în valută străină la data întocmirii
bilanțului.
Diferențele de curs valutar pot f i clasificate după diferite criterii:
 în funcție de caracterul modificării cursului de schimb al valutei străine se disting:
a) diferențe de curs favorabile ,
b) diferențe de curs nefavorabile ;
 în funcție de tipul operațiunii în valută străină se evidențiază:
a) diferențe de curs aferente operațiunilor curente,
b) diferențe de curs aferente operațiunilor privind fluxul de capital .

37
În cazul creșterii cursului de schimb al valutei străine față de valuta națională în posturile de
activ ale Bilanțului inclusiv în postul 420 „Conturi curente în valută străină ”, se înregistrează
diferențele de curs favorabile, iar la scăderea cursului de schimb al valutei străine față de valuta
națională – diferențele de curs nefavorabile.
Modul de determinare, constatare și reflectare în contabilitate a diferențelor de curs valutar în
cazul efectuării operațiunilor în valută străină este reglementat de prevederile S.N.C. 21 „Efectele
variațiilor cursurilor valutare” . Astfel, diferențele de curs aferente operațiunilor curente în valută
străină se trec la veniturile și/sau cheltuielile perioadei în care au fost constatate. Diferențele de curs
valutar favorabile se reflectă în contul 622 „Venituri financiare ”, subcontul 6223 „Venituri din
diferențe de curs valutar” , iar cele nefavorabile – în contul 722 „Cheltuieli financiare”, subcontul
7223 „Cheltuieli privind diferențele de curs valutar” .
Diferențele de curs valutar care apar în cadrul operațiunilor în valută străină nu se vor confunda cu
veniturile și cheltuielile (diferențele de su mă) rezultate din procurarea (vânzarea) valutei străine. Astfel,
diferențele care apar în cazul procurării (vânzării) valutei străine prin intermediul băncii comerciale nu
pot fi recunoscute ca diferențe de curs valutar, deoarece ele rezultă din aplicarea a două tipuri de curs
valutar – curs valutar stabilit de B.N.M. și curs comercial (de cumpărare/vânzare) stabilit de banca
autorizată. Procurarea (vânzarea) valutei străine se realizează la cursul valutar comercial, iar în
contabilitate astfel de operațiun i se reflectă la cursul valutar al B.N.M.. Ca urmare, se formează
diferența de sumă (venituri sau cheltuieli) dintre evaluarea valutei străine respective la cursul stabilit de
B.N.M. și cursul băncii autorizate la aceeași dată. Veniturile (cheltuielile) re spective se reflectă în
componența altor venituri (cheltuieli) operaționale ale entității prin următoarele înregistrări contabile:
 la diferența de sumă nefavorabilă aferentă procurării (vânzării) valutei străine:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activ itatea operațională”
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” ;
 la diferența de sumă favorabilă aferentă procurării (vânzării) valutei străine:
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”
Credit contul 612 „Alte venituri din activi tatea operațională” .
SRL „AGROEXP -GRUP” în cadrul activității sale se întîlnește cu diferite situații în legătură cu
mișcarea mijloacelor bănești, astfel apar și creanțele.

Tema: Contabilitatea creanțelor și datoriilor
În procesul activității economic o-financiară a oricărei entități apare necesitatea efectuării
decontărilor cu cumpărătorii, furnizorii, bugetul, personalul, etc. Deoarece momentul achitării
datoriilor nu coincide, de obicei, cu momentul apariției acestora (la livrarea și procurarea mărfu rilor,
prestarea serviciilor, beneficierea de servicii etc.), entitatea generează creanțe comerciale .
Deci, creanțele comerciale reprezintă acea parte a creanțelor care apare în cazul cînd
momentul transmiterii către cumpărător a drepturilor de proprietate asupra mărfurilor, produselor și
altor active livrate, precum și cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora.
Livrarea produselor, prestarea serviciilor și executarea lucrărilor, în urma cărora apar
creanțele comerciale, se efe ctuează în baza următoarelor documente:
– Factură fiscal (Anexa 12.1) ;
– Act de îndeplinire a lucrărilor;
– Procesul -verbal de recepție a lucrărilor executate;
– Factură ;
– Ordin de plată ;
Conform Planul ui general de conturi contabile , pentru generalizarea informaț iei privind
existența, formarea și achitarea creanțelor comerciale pot fi utilizate următoarele conturi sintetice din
grupa 22 “Creanțe comerciale și calculate”:

38
 221 „Creanțe comerciale”
 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise”
 223 „Creanț e ale părților afiliate”
 224 „Avansuri acordate curente”
Contul 221 „Creanțe comerciale” este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează
apariția / majorarea creanțelor comerciale , iar în creditul contului 221 „Creanțe comerciale” se
înregi strează stingerea / diminuarea creanțelor comerciale . Soldul contului 221 „Creanțe comerciale”
este debitor și reprezintă suma creanțelor comerciale determinată în conformitate cu standardele de
contabilitate.
Evidența analitică a creanțelor comerciale se ține pe fiecare debitor, pe termen de formare și de
achitare.
Creanțele comerciale se reflectă în contabilitate ținînd cont de formele de achitare posibile:
 contra mijloacelor bănești;
 pe seama avansurilor primite.
 prin schimb de active;
 prin cambiile emis e de cumpărător;
La SRL „AGROEXP -GRUP” creanțele comerciale se achită numai pe seama mijloacelor
bănești.
La achitarea creanțelor comerciale contra numerarului la SRL „AGROEXP -GRUP” pentru
luna decembrie 2019 s-au obținut următoarele sume și s -au întocmit următoarele formule contabile
(Anexa 12 ):
La entitatea SRL „AGROEXP -GRUP” s-a reflectat încasarea mijloacelor bănești în numerar
sau prin intermediul mijloacelor de la conturile curente de la achitarea creanțelor comerciale
înregistrate și anume:
a) plata se v-a efectua în numerar:
Debit contul 241 ”Casa” 20183 lei
Credit contul 221 ”Creanțe comerciale” 20183 lei.
b) achitare va fi efectuată prin virament:
Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” 53857,12 lei
Credit contul 221 ”Creanțe comerciale” 53857,12 lei.
2. S-a înregistrat achitarea reciprocă a datoriilor cu creanțele comerciale:
Debit contul 521 ”Datorii comerciale curente ” 4067,66 lei
Credit contul 221 ”Creanțe comerciale” 4067,66 lei.
3. S-a înregistrat stingerea reciprocă a datoriilor salariale cu creanțele comerciale:
Debit contul 531 ”Datorii privind retribuirea muncii ” 891,80 lei
Credit contul 221 ”Creanțe comerciale” 891,80 lei
Astfel, diferențele d e curs valutar care apar în legătură cu creanțele în valută străină sunt
trecute la venituri sau la cheltuielile perioadei.
Anual la orice întreprindere se efectuează inventarierea decontărilor cu debitorii și creditorii,
în conformitate cu pct. 96 din Regulamentul privind inventarierea aprobat prin ordinul
Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 60 din 29.05.2012, și constă în verificarea
corectitudinii și justeții existente în conturile evidenței contabile a sumelor creanțiere și obligatorie.
Soldurile efective ale creanțelor se stabilesc de comisia de inventariere. Aceasta trebuie să fie
confirmate prin documente justificative.
Rezultatul inventarierii se înscriu în lista de inventariere a creanțelor în baza datelor din
extrasul de cont confir mate de debitor, în caz contrar în baza documentelor justificative.
Sumele diminuării sau majorării creanțelor canstatate la inventariere, în funcție de caracterul,
motivele, perioadei apariției lor se reflectă ca corectări ale:

39
– veniturilor sau cheltuielil or anului de gestiune;
– profiturile sau pierderile anului precedent constate în anul de gestiune;
– valorii activelor procurate.
În final, se evidențiază 2 tipuri de creanțe:
1. creanțe care vor fi încasate;
2. creanțe care nu sunt real pentru recuperare.
Creanțele se consideră compromise în cazurile în care termenul de prescripție prevăzut de
legislația în vigoare a expirat sau cumpărătorul (clientul) se află în situația financiară nefavorabilă
(creanțele nu au acoperire garantată și nu pot fi încasate). Recunoaște rea creanțelor drept compromise
are loc în baza documentelor care confirmă apariția circumstanței respective.
În conformitate cu SNC ,,Creanțe și investiții financiare’’și politicile contabile, creanțele
compromise pot fi contabilizate prin:
1) metoda dire ctă – creanțele compromise se decontează la cheltuieli curente în perioada de gestiune în
care au fost recunoscute drept compromise.
2) metoda corecțiilor (provizioanelor) – poate fi aplicată pentru ajustarea creanțelor comerciale.
Corecțiile se constitui e pe măsura vînzării bunurilor sau prestării serviciilor în termenele
prevăzute de politicile contabile (lunar, trimestrial, anual) și se contabilizează ca majorare
concomitentă a cheltuielilor curente și corecțiilor privind creanțele compromise.
Mărimea c orecțiilor privind creanțele compromise poate fi determinată:
a) pe fiecare creanță reieșind din mărimea absolută a creanțelor compromise;
b) pe grupe de creanțe în funcție de termenul de achitare expirat al acestora;
c) pe creanțe în totalitate reieșind d in volumul vînzărilor nete în perioada raportată și cota pierderilor
aferente creanțelor compromise;
d) în alt mod prevăzut în politicile contabile.
Pentru constituirea și utilizarea provizionului privind creanțele compromise este destinat contul
222 „Core cții (provizioane) privind creanțele compromise”. Acesta este un cont de pasiv (rectificativ),
în creditul acestui cont se înregistrează constituirea/majorarea provizionului privind creanțele
compromise în corespondență cu debitul conturilor: 221, 331, 712 etc. În debitul contului 222 „Corecții
(provizioane) privind creanțele compromise” se înregistrează utilizarea/anularea provizionului privind
creanțele compromise în corespondență cu creditul conturilor: 221, 331, 612 etc. Soldul contului 222
„Corecții (p rovizioane) privind creanțele compromise” este creditor și reprezintă suma provizionului
privind creanțele compromise determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.
Indiferent în ce an s -a comis eroarea, corectarea TVA se efectuează cu ajutor ul unei înregistrări
obișnuite sau cu semnul minus ori în paranteze în Registrul de evidență al livrărilor. Este necesar să se
precizeze seria și numerele facturilor fiscale, eliberate la efectuarea livrărilor de mărfuri și servicii în
raport cu care s -au comis erori.
Conform art. 5 punctul 32 din Codul Fiscal, datorie compromisă – creanță care este
nerambursabilă în cazurile în care:
a) agentul economic lichidat nu are succesor de drepturi;
b) persoana juridică sau fizică care desfășoară activitate de într eprinzător, declarată insolvabilă, nu are
bunuri;
c) persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător și gospodăria țărănească (de fermier)
sau întreprinzătorul individual nu are, în decurs de 2 ani din ziua apariției datoriei, bunuri sau es te în
insuficiență de bunuri ce ar putea fi percepute în vederea stingerii acestei datorii;
d) persoana fizică a decedat și nu mai există persoane obligate prin lege să onoreze obligațiile acesteia;
e) persoana fizică, inclusiv membrii gospodăriei țărăneșt i (de fermier) sau întreprinzătorul individual,
care și -a părăsit domiciliul nu poate fi găsită în decursul termenului de prescripție stabilit de legislația
civilă;

40
f) există actul respectiv al instanței de judecată sau al executorului judecătoresc (decizi e, încheiere sau
alt document prevăzut de legislația în vigoare) potrivit căruia perceperea datoriei nu este posibilă.
Calificarea datoriei drept compromisă, în cazurile specificate mai sus, are loc doar în baza
documentului corespunzător prin care se conf irmă apariția circumstanței respective de implicare într -o
formă juridică în condițiile legii.
Pentru expunerea unui material explicativ, se abordează pretenția unui caz real de recuperare a
creanției al companiei “X” SRL față de “Y” SRL după un termen de 3 ani de zile prin intermediul
Judecatoriei Cent ru în data de 10 septembrie 2019 , asupra litigiului comercial.
Exemplu: Compania “X” SRL a livrat în august 2019 marfă de 36 000 lei către Compania “Y”
SRL. În luna septembrie 2019 în urma unui audit intern s -a depistat creanțe nestinse anterior în sumă
de 36 000 lei (mai mulți ani). În urma deciziilor interne au dispus acționa compania “Y” SRL în
judecată. Conform instanței de judecat ă la data de 10 septembrie 2019 a fost respinsă acțiunea
companiei “X” SRL î mpotriva companiei “Y” SRL pe baza articolelor 267,512, 572, 585, 602, 619,
624, 753, 859 Cod Civil, 236 -241 CPC, instanță de judeacată.
Hotărîrea putea fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 zile de la
pronunțare. Compania “X” SRL a continuat atacul asupra deciziei Hotărîrii Judecătoriei Centru,
asupra posibilității de încasare a reclamațiilor pretinse. Curtea de Apel Chișinău în ședință publică a
menținut decizia Judecătoriei Centru expusă corect și irevocabilă. În aceste ordin de idei evidența
contabilă la furnizor și cumpărărtor este necesar a fi privită pe caz aparte, pentru evitarea erorilor
financiar – contabile.
În conformitate cu hotărîrea deciziei instanței de judecată, conducătorul entității “X” SRL
poate deconta creanțele cu termenul de prescripție expirat, efectiv astfel:
1) Metoda directă de decontare a creanțelor compromise*
Tabelul 3
Nr.d/o Conținutul operațiunilor economice Suma, lei Corespondența
conturilor
Debit Credit
1 Decontarea creanțelor compromise 36 000 712 221

Notă*: Restabilirea creanțelor compromise decontate anterior la cheltuieli curente se
contabilizează ca majorare concomitentă a creanțelor și veniturilor curente și a datoriilor curente.
Modul de reflectare a sumei TVA aferentă creanței decontate depinde de faptul dacă creanța
decontată este recunoscută în scopuri fiscale (există decizia organului judiciar privind insolv abilitatea
debitorului) sau nu.
Conform articolul 116 al Codului Fiscal trecerea în cont a T.V.A. în cazul datoriilor (creanțelor )
compromise:
(1) Dacă, după includerea în declarația privind T.V.A. a sumei T.V.A. achitate pe livrarea
efectuată, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform legislației, drept datorie compromisă,
subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate pentru orice perioadă fiscală
privind T.V.A. Suma T.V.A. care urmează a fi trecută în cont este egală cu suma T.V.A. achitată pe
livrarea care corespunde sumei datoriei compromise nerambursate.
(2) Dacă suma datoriei compromise se restituie subiectului impozabil după primirea dreptului
de a o trece în cont conform prevederilor alin. (1), această sumă se consideră ca plată pentru
următoarea livrare impozabilă efectuată la momentul primirii sumei datoriei compromise.
(3) Dacă, după in cluderea în declarația privind T.V.A. a sumei T.V.A. în baza facturii fiscale
primite, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform legislației, drept datorie compromisă,

41
subiectul impozabil va exclude din trecerea în cont suma T.V.A. care corespunde sumei datoriei
compromise neachitate.
Altfel, depinde de faptul dacă creanța este recunoscută ca datorie compromisă în scopuri fiscale
sau nu și anume de faptul dacă se îndeplinesc condițiile prevăzute de alineatul (1) art. 31 al Codului
Fiscal (existența confirmării organului de drept privind nerambursarea datoriei).
Admitem, creanța decontată este recunoscută în scopuri fiscale (există decizia organului
judiciar privind insolvabilitatea debitorului) conducătorul entității X SRL poate deconta astfel*:
Tabe lul 4
Nr.d/o Conținutul operațiunilor economice Suma, lei Corespondența
conturilor
Debit Credit
1 Trecerea în cont a TVA (36 000 * 20%) 7 200 534 221

Notă*: Totodată suma respectivă se reflectă în Registrul de evidență a procurărilor și se face core ctarea
necesară în declarația privind TVA.
Admitem, creanța decontată nu este recunoscută în scopuri fiscale, conducătorul entității “X”
SRL va deconta în următorul fel:
Tabelul 5
Nr.d/o Conținutul operațiunilor economice Suma, lei Corespondența
conturilor
Debit Credit
1 Suma a TVA (36 000 * 20%) 7 200 713 221
Metoda decontării creanțelor compromise pe seama corecțiilor (provizioanelor) create în aceste
scopuri este mai acceptabilă. Aplicarea ei permite reflectarea pierderilor privind creanțele compr omise
în rapoartele financiare ale perioadei de gestiune în care au fost constatate veniturile aferente acestor
pierderi, dar nu în perioada în care s -a constatat că clientul nu este în stare să achite creanța.
Admitem la cazul enumerat anterior, entitatea X în conformitate cu politicile contabile
utilizează metoda corecțiilor privind creanțele compromise stabilite în baza mărimii absolute a
creanțelor compromise. Soldul neutilizat al corecțiilor privind creanțele compromise la 31 dec embrie
2019 constituie 36 000 lei conform următorului tabelul 5 :

Tabelul 6
Situația creanțelor la 31.12.201 9
Cumpărătorul Soldul creanțelor
comerciale, lei Soldul creanțelor
compromise, lei
“Y” 0 36 000

În baza datelor din tabelul anterior, corecțiile privind creanțele compromise calculate de
(36 000 lei) se ajustează și se contabilizează în sumă de 36 000 lei (0 lei – 36 000 lei) ca majorare
concomitentă a cheltuielilor curente și corecțiilor privind creanțele compromise în evidența contabilă a
companiei ”X” în cele ce urmează:
2) Metoda corecțiilor (provizioanelor)
a) pe fiecare creanță reieșind din mărimea absolută a creanțelor compromise *.

42
Tabelul 7
Nr.d/o Conținutul operațiunilor economice Suma, lei Corespondența
conturilor
Debit Credit
1 Decontarea creanțelor com promise 36 000 712 222
2 Decontarea creanțelor compromise, perioadei financiare 36 000 222 221

Notă*: Decontarea creanțelor compromise are loc conform politicilor contabile expuse în
entitatea X furnizor.
Metoda grupării creanțelor comerciale după terme nul de achitare se realizează în baza cotei –
părți a creanțelor comerciale compromise care se calculează pe grupe de creanțe formate după
termenele de achitare, cota pierderilor fiind estimată în funcție de termenul de achitare expirat al grupei
specificate .
Cu cît termenul de achitare expirat este mai mare, cu atît este mai înaltă probabilitatea că
creanțele respective reprezintă datorii compromise.
Modul de formare a rezervelor pentru creanțele compromise prin gruparea creanțelor
comerciale, în funcție de termenele de achitare expirate, este examinat în continuare în baza unui
exemplu convențional.
Entitatea „X” a grupat creanțele comerciale după termenul de achitare expirat și a stabilit
probabilitatea neachitării cr eanțelor în tabelul 8 .
Tabelul 8
Modul de formare a rezervelor pentru datoriile compromise prin gruparea creanțelor comerciale după
termenul de achitare expirat (la 3 1.12.201 9)
Termenul
de achitare expirat(zile) Suma creanțelor
comerciale
(lei) Cota creanțelor
compomise (%) Provizioane ale
creanțelor compomise
(lei)
1 2 3 4 (col.2 ´ col.3 : 100)
1–10 zile 34 000 1 340
11–30 zile 26 000 2 520
31–60 zile 13 000 14 1 820
61–90 zile 12 100 25 3 025
Peste 90 zile 1 600 60 9 60
Total 86 700 X 6 665

La 31 decembrie 2019 cota creanțelor compromise, în funcție de termenul de achitare expirat
constituie 6 665 lei.
b) pe grupe de creanțe în funcție de termenul de achitare ex pirat al acestora

Tabelul 9
Nr.d/o Conținutul operațiunilor economice Suma, lei Corespondența
conturilor
Debit Credit
1 Decontarea creanțelor compromise 6 665 712 222

43
2 Decontarea creanțelor creanțelor, perioadei financiare 6 665 222 221

c) pe cre anțe în totalitate reieșind din volumul vînzărilor nete în perioada raportată și cota
pierderilor aferente creanțelor compromise
Mărimea corecțiilor pe creanțe în totalitate, se determină prin produsul dintre cota medie a
creanțelor compromise și volumul v înzărilor nete. Volumul vînzărilor nete reprezintă veniturile din
vînzările în credit (cu olată ulterioară) ajustate cu valoarea bunurilor returnate și/sau cu suma reducerii
de prețuri aferente vînzării. Cota medie a creanțelor compromise se calculează ca raportul dintre suma
efectivă a pierderilor aferente creanțelor compromise în perioadele de gestiune precedente (de exemplu,
3-5 ani) și volumul vînzărilor nete în aceeași perioadă.
Modul de formare pe baza de creanțe în totalitate reieșind din volumul vîn zărilor nete în
perioada de gestiune și cota pierderilor aferente creanțelor compromise, este examinat în continuare în
baza unui exemplu convențional.
Exemplu: Entitatea „X” în anul 2019 SRL „AGROEXP -GRUP” , volumul vînzărilor a
constituit 2810000 lei. Măr imea corecțiilor privind creanțele compromise se determină la finele anului
în baza datelor privind volumul vînzărilor nete și pierderile aferente creanțelor compromise pentr u 3
ani precedenți în tabelul 9 .
Tabelul 10
Volumul vînzărilor nete și pierderi aferente creanțelor compromise
Anii Volumul
vînzărilor nete,
lei Pierderi aferente
creanțelor
compromise,
lei
2019 2250000 8500 0
2018 2520000 72000
2017 3050000 92000
Total 7820000 249000

Conform datelor din exemplu, cota medie a creanțelor compromise constituie 3,18% (249000 lei :
7820000 lei × 100%). Corecțiile privind creanțele compromise – 89358 lei (2810000 l ei × 3,18%) la 31
decembrie 2019 se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente și corecțiilor privind
creanțele compromise.
Tbelul 11
Nr.d/o Conținutul operațiunilor economice Suma, lei Corespondența
conturilor
Debit Credit
1 Decontarea crean țelor compromise 89 358 712 222
2 Decontarea creanțelor creanțelor, perioadei financiare 89 358 222 221
În cazul trecerii de la metoda corecțiilor la metoda directă de contabilizare a creanțelor
compromise, soldul corecțiilor se decontează prin diminuare a corecțiilor privind creanțele compromise
și majorarea veniturilor curente.
La entitatea SRL „AGROEXP -GRUP” nu se efectuează inventarierea creanțelor, deci nu se
respectă Regulamentul privind inventarierea . Astfel, nu sunt înregistrate creanțe dubioase.
Contul 223 „Creanțe ale părților afiliate” este destinat generalizării informației privin existența,
înregistrarea și achitarea creanțelor curente ale părților afiliate, este un cont de activ. În debitul

44
acestui cont se reflectă apariția creanțelor părțil or afiliate, iar în credit se reflectă achitarea creanțelor
părților afiliate. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă suma creanțelor curente ale părților
afiliate la finele perioadei de gestiune.
La contul 223 „Creanțe ale părților afiliate” pot fi deschise următoarele subconturi:
2231 ”Creanțe ale părților afiliate din țară”
2232 ”Creanțe ale părților afiliate din străinătate”
2233 ”Alte creanțe ale părților afiliate”
Evidența analitică a creanțelor pe termen scurt se ține pe fiecare debitor și pe termen de
înregistrare.
Entitatea SRL „AGROEXP -GRUP” nu este o întreprindere -mamă, nici întreprindere -fiică și
nici întreprindere asociată, de aceea în evidența contabilă nu se reflectă conul 223 „Creanțe ale
părților afiliate ”.
Contul 224 „Avansuri aco rdate curente” este destinat generalizării informației privind
avansurile pe termen scurt acordate furnizorilor, antreprenorilor, altor creditori în contul livrării
mărfurilor și materialelor altor acitve sau în cazul executării lucrărilor, prestării servi ciilor, precum și
privind achitarea produselor, lucrărilor primite de la clienți pe măsura finisării parțiale pe un termen
nu mai mare de un an.
Contul 224 „Avansuri acordate curente” este un cont de activ. În debitul contului se reflectă
sumele avansurilo r pe termen scurt acordate, iar în credit se reflectă sumele avansurilor, înregistrate
pentru stingerea datoriilor față de furnizor sau antreprenor. Soldul acestui cont este debitor și
reprezintă avansurile acordate, dar încă neînregistrate la finele perio adei de gestiune.
La contul 224 „Avansuri acordate curente” pot fi deschise următoarele subconturi:
– 2241 „Avansuri acordate în țară”
– 2242 „Avansuri acordate în străinătate”
Evidența analitică a avansurilor pe termen scurt acordate se ține pe fiecare benifi ciar de avans
și pe destinații.
În anul 2019 la SRL „AGROEXP -GRUP” nu au fost înregistrate avansuri acordate curente
(Anexa 39 ), dar în practica contabilă pot fi întîlnite următoarele înregistrări contabile la contul
respectiv :
1. Reflectăm decontarea recip rocă dintre suma datoriei și avansul acordat furnizorulu i în sumă
de 32,65 lei:
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” 32,65 lei
Credit contul 224 „Avansuri acordate curent e” 32,65 lei.
2. S-a înregistrat calcularea reciprocă a sumei avansul și datoriei acordat furnizorulu i în sumă de
7104,83 lei:
Debit contul 224 „Avansuri acordate curente” 7104,83 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” 7104,83 lei.
3. Reflectăm decontarea reciprocă dintre suma altor datorii și avansul acordat altor creditori în
sumă de 12,09 lei:
Debit contul 544 „Alte d atorii curente” 12,09 lei
Credit contul 224 „Avansuri acordate curente” 12,09 lei.
Evidența analitică a creanțelor comerciale se ține pe tipurile lor, pe articole și pe alte direcții
stabilite în politica de contabilitate a entității economice. În etapa urmă toare datele registrelor contabile
la conturile de creanțe comerciale se trec în Cartea mare în care se calculează rulajele și soldul fiecărui
cont. După determinarea soldurilor conturilor, acestea se compară cu datele contabilității analitice și se
întocm ește balanța de verificare.

45
Personalul entității cuprinde oamenii angajați permanent sau temporar, pe diferite funcții, de
conducere sau de execuție, în conformitate cu structura organizatorică, tehnologiile folosite,
amploarea activității economice, mărim ea productivității pe angajat etc.
Creanțele personalului reprezintă datorii ale angajaților față de întreprindere care apar în urma
procurării mărfurilor de către angajații entității cu achitare în rate, în urma acordării avansului spre
deconatare, recup erarea de către gestionari a daunei materiale cauzate și alte datorii.
Creanțele personalului se înregistrează în contabilitatea în baza următoarelor documente:
– Dispoziție de plată;
– Decont de avans
– Ordin de deplasare;
– Bon unic de plată;
– Documente cu titlur i executorii;
– Lista de inventariere a creanțelor și a datoriilor;
– Decizia privind recuperarea daunelor cauzate;
Între unitățile economice și angajații săi se încheie un contract social, prin care personalul se
obligă să desfășoare activitățile, muncile sti pulate în general prin contract, iar pe de altă parte, entitățile
economice se obligă să -i remunereze munca prestată.
Evidența analitică a creanțelor personalului se ține pe fiecare debitor, pe tipuri de creanțe, pe
termene de apariție și de achitare a ac estora.
În decursul anului 2019 la SRL „AGROEXP -GRUP” au fost înregistrate operațiuni economice
cu cr eanțe ale personalului (anexa 14 ).
Conform planului general de conturi contabile pentru evidența sintetică a creanțelor pe termen
scurt ale personalului se utilizeaza contul de activ 226 ,,Creanțe ale personalului”. Acesta e destinat
generalizării informației privind existența, formarea și achitarea creanțelor nominalizate. În debitul
contului 226 ,,Creanțe ale personalului” se reflectă apariția creanțelor pe termen scurt ale personalului,
iar în credit – achitarea acestora. Soldul contului este debitor și reprezintă creanțele personalului față de
entitate la finele perioadei de gestiune. La contul respectiv pot fi deschise următoarele subconturi care
sunt re date în schema 1.

Schema 2 . Subconturile contului 226 ,,Creanțe ale personalului”
În subcontul 2261 „Creanțe ale titularilor de avans” se reflectă sumele titularii de avans
datorate entității , fiind angajați ale entității , căr ora li se eliberează mijloace bănești spre decontare
pentru acoperirea cheltuielilor care urmează a fi suportate de angajat.
Cheltuielile suportate de angajat sunt următoarele:
 cheltuielile gospodărești Creanțe pe termen scurt ale personalului
2261
,,Creanțe ale
titularilor de
avans 2262 ,,Creanțe
privind
recuperarea
daune i materiale ” 2263 ,, Creanțe
privind
împrumuturile
acordate
personalului ” 2264 ,, Alte creanțe
ale personalului ”

46
 cheltuielile de deplasare în interes de serviciu:
Conform „ Regulamentului cu privire la detașarea angajaților întreprinderilor,
instituțiilor și organizațiilor din Republica Moldova ” deplasare în interes de serviciu reprezintă
delegarea salariatului, coform ordinului angajatorului, pe un anumit termen, pentr u îndeplinirea
obligațiilor de serviciu în afara locului de muncă permanent.
Detașarea salariatului se efectueză de către conducătorul entității prin eliberarea ligitimației de
deplasare. În cazul detașării salariatului în străinătate, eliberarea legitimaț ie de deplasare se efetuează
în baza ordinului conducătorului entității .
În legitimația de deplasare se indică:
– denumirea entității pe care o prezintă;
– numele, prenumele salariatului;
– destinația;
– denumirea entității la care se deleagă;
– scopul detașării.
Obligatoriu, legitimația de deplasare trebuie să fie autentificată prin ștampilele
întreprinderilor, precum să conțină misiuni despre plecarea și sosirea de la punctele de destinație.
Termenul detașării se determină de către conducătorul entității și nu poat e depăși doi ani la
detașarea peste hotare și 60 de zile calendaristice în Republica Moldova, fără a lua în calcul timpul
aflării în drum.
Pentru muncitori și conducători detașați pentru construcție termenul nu depățește un an (fără a
lua în calcul timpul aflării în drum). Astfel, doarece entitatea SRL „AGROEXP -GRUP” are ca
activitatea de bază construcția rețelelor de gaz, o mare parte a muncitorilor sunt detașați pentru
construcție.
Entitatea recuperează următoarele cheltuieli angajatului conform documen telor confirmative:
Cheltuielile de transport:
Entitatea achită cheltuielile de transport detașatului, potrivit documentelor confirmative, pînă
la locul de destinație și retur –spre locul permament de mună, cu transportul aerian, feroviar, naval,
transport ul auto -public la tarifele clasei economice. În cazul nprezentării documentelor de călătorie,
achitare pentru transport pe teritoriul Republicii Moldova se efectueză conform tarifului minim.
De asemenea entitatea achită salariatului detașat cheltuielile pe ntru călătoria în transport
public (cu excepția taximetrelor) pînă la gară, aerogară, debarceder și retur, în caz dacă ele nu sunt
amplasate în raza localității unde a fost detașat, conform actelor de călătorie prezentate. Iar la
detașarea salariatului în străinătate i se achită cheltuielile pentru deplasarea tur -retur pe distanța dintre
aeroport, gară sau debarcader și locul de cazare cu transportul public.
Dacă salariatul detașat utilizează transportul de serviciu sau transportul auto personal,
entitatea compensează cheltuielile pentru combustibil și lubrifianți, în conformitate cu ruta și
kilometrajul, aprobate de conducătorul entității , în baza documentelor eliberate de stații de alimentare
cu combustibil, care confirmă cheltuielile menționate.
Diurnele :
Entitatea achită diurnele în conformitate cu diferențierea acestora pe categorii, ținîndu -se cont de
posturile deținute de salariații detașați, de scopul și caracterul misiunii.
Astfel, conform Regulamentului, diurnele sunt diferențiate pe următoarele c ategorii:
în I –a categorie se încadrează personalul entității pentru îndeplinirea unor misiuni provizorii:
a) efectuarea schimbului de experiență, specializări, stagii și instruiri;
b) elaborarea lucrărilor sau a documentelor;
c) încheierea sau semnarea contractelor;
d) exercitarea funcției de control în problemele ce țin de specificul activității;
e) efectuarea vizitelor oficiale la invitația organelor guvernamentale ale altor state;

47
f) participarea la adunările generale și speciale, la sesiunile secț iilor de lucru ale organizațiilor
internaționale și regionale sau entităților specializate ale acestora;
g) participarea la negocieri în vederea încheierii sau semnării acordurilor la nivel interguvernamental;
h) îndeplinirea misiunilor diplomatice.
În ac eastă categorie sînt incluși, de asemenea, jurnaliștii (ziariștii), curierii diplomatici,
persoanele destinse cu titlu onorific „al poporului”, „emerit”, precum și sportivii de performanță și
antrenorii lor, delegați pentru participarea la competiții inter naționale.
-II-a categorie include:
a) persoanele cu funcții de demnitate publică, conform anexei la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu
privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică;
b) secretarul general al Secretariatului Parlamentu lui și adjuncții lui, secretarul general al Aparatului
Președintelui Republicii Moldova și adjuncții lui și secretarii de stat;
c) șefii misiunilor diplomatice;
d) consilierii Președintelui Republicii Moldova, ai Președintelui Parlamentului și ai Prim -minis trului;
e) directorii generali adjuncți ai organelor centrale de specialitate ale administrației publice și ale altor
autorități administrative centrale și vicepreședinții Casei Naționale de Asigurări Sociale;
f) academicienii și membrii corespondenți ai Academiei de Științe a Moldovei;
g) președintele, vicepreședinții și directorul general executiv al Confederației Naționale a Patronatului;
h) președintele și vicepreședinții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova;
i) președintele și vicep reședinții Camerei de Comerț și Industrie;
j) președintele Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lîngă Camera de Comerț și Industrie a
Republicii Moldova;
k) directorul general și vicedirectorii Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectual ă.
Diurna se majorează în conformitate cu cota procentuală din mărimea ei normată astfel:
– cu 25 la sută – pentru viceprim -miniștri și vicepreședinții Parlamentului;
– cu 50 la sută – pentru Președintele Republicii Moldova, Președintele Parlamentului și Prim –
ministru.Normele diurnelor sînt diferențiate pe categorii, ținîndu -se cont de posturile deținute de
salariații delegați, de scopul și caracterul misiunii, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament.
Cuantumul diurnelor pentru fiecare zi de aflare î n deplasare a salariatului sînt prevăzute în
anexa nr.2 al Regulamentului privind detașarea personalului entității.
Dacă timpul aflării salariatului în statele de tranzit depășește 24 de ore sau pe parcursul
itinerarului (tur -retur) de deplasare au loc sta ționări forțate, cu aflarea în hotel în statul de tranzit pe
timpul nopții, diurnele pentru zilele menționate se plătesc conform normei stabilite pentru acel stat. În
celelalte cazuri diurnele se achită potrivit normei stabilite pentru punctul de destinați e (delegare).
Pentru zilele de plecare și sosire diurnele se plătesc în mărime de 100 % din normele stabilite.
În cazul delegării pentru o singură zi în teritoriul Republicii Moldova, diurnele nu se plătesc,
iar peste hotarele republicii, diurnele se plăt esc în mărime de 50 % din norma stabilită.
Dacă durata deplasării peste hotarele Republicii Moldova depășește 30 de zile calendaristice,
cuantumul diurnei se reduce cu 20 % pentru fiecare zi suplimentară.
În cazul în care organizatorul acordă delegatului mijloace financiare sub formă de diurnă,
burse, alte plăți pentru compensarea cheltuielilor curente, entitatea care l -a delegat nu achită acestuia
diurna stabilită.
Dacă mijloacele financiare acordate de organizator pentru o zi sînt mai mici decît normele
pentru diurnă stabilite prin prezentul Regulament, entitatea care a delegat va compensa diferența la
prezentarea documentelor confirmative (demers oficial al organizatorului).
La delegarea unei persoane în două și mai multe țări, diurna pentru ziua depla sării dintr -o țară
în alta se plătește în mărime de 100 % în valută străină, în conformitate cu normele țării în care se
deplasează delegatul.

48
Pentru reținerea nemotivată în drum diurna nu se plătește și cheltuielile de locațiune nu se
compensează.
În cazu l delegării salariatului într -o localitate de unde el are posibilitate să revină zilnic la
locul său permanent de trai, diurnele nu se plătesc. Dacă persoana delegată, la încheierea programului
zilei de lucru, rămîne din propria inițiativă la locul delegăr ii, la prezentarea actelor de cazare lui i se
restituie cheltuielile efective.
Problema cu privire la posibilitatea revenirii zilnice a salariatului de la locul de delegare la
locul său permanent de trai este rezolvată, în fiecare caz concret, de către con ducătorul entității la
care activează salariatul.
Muncitorilor, conducătorilor și specialiștilor entităților, delegați în teritoriul Republicii
Moldova pentru executarea lucrărilor de montaj, ajustare, construcție, reparație și restaurare, în locul
diurnel or li se plătește, în modul stabilit, un supliment la salariul tarifar (de funcție). La efectuarea
lucrărilor menționate peste hotarele Republicii Moldova, problema cu privire la achitarea diurnelor
sau suplimentelor la salariul tarifar (salariul de funcți e) se soluționează de către conducătorii
entităților respective de comun acord cu beneficiarii. În aceste cazuri, potrivit înțelegerii dintre părțile
menționate, mărimea diurnelor poate fi mai mică decît normele stabilite.
În cazul executării lucrărilor d e cercetări științifice, de proiectare și experimentare peste
hotarele Republicii Moldova, mărimile diurnelor pot fi stabilite, de asemenea, potrivit înțelegerii cu
beneficiarii, în limitele normelor prevăzute.
Cheltuieli pentru locațiune – entitatea recup erează cheltuielile efective pentru cazare în
mărimea ce nu depățește plafonul stabilit prevăzut de Regulamentul respectiv, de asemenenea
serviciile obligatorii prestate în hoteluri.
Salariatului delegat i se compensează cheltuielile efective pentru locați une, inclusiv pentru
serviciile obligatorii prestate în hoteluri, conform cerințelor privind utilarea camerelor din hoteluri, în
mărime ce nu va depăși plafoanele de cazare pentru fiecare 24 ore, prevăzute în anexa nr.2 la
prezentul Regulament. De asemenea , se compensează cheltuielile pentru rezervarea locurilor în
hoteluri în mărime de 50 % din valoarea compensată a locului pentru 24 ore.
Cheltuielile efective pentru locațiune se confirmă prin anexarea documentelor primare la
decontul de avans. Nu se perm ite achitarea cheltuielilor pentru locațiune în hoteluri în baza conturilor
comune, fără a fi indicate în ele numerele camerelor ocupate, perioada aflării, numele celor cazați,
tipurile cheltuielilor etc.
În același mod se compensează cheltuielile de locaț iune suportate în timpul opririi forțate în
drum, confirmate documentar.
În situațiile în care nu sînt prezentate documente primare privind cazarea, eliberate de unitățile
hoteliere sau de altele similare, în calitate de document primar poate servi contrac tul de locațiune
încheiat între persoana delegată și proprietarul locuinței. În acest caz, compensarea cheltuielilor se va
efectua în conformitate cu documentele prezentate, cu condiția că aceste cheltuieli nu vor depăși 70%
din plafoanele de cazare stabil ite prin anexa nr.2 la prezentul Regulament pentru persoanele
prevăzute la categoria „A”.
Membrilor delegației oficiale, care se deleagă în străinătate pentru a participa la diverse
evenimente cu caracter internațional, cu participarea reprezentanților alt or țări și cu organizarea de
către țara gazdă a cazării participanților în hotel cu tarife mai înalte decît plafoanele stabilite în anexa
nr. 2 la prezentul Regulament, cheltuielile de locațiune se restituie conform tarifelor hotelului
respectiv, confirmat e prin documentele primare și recomandarea de cazare în hotelul dat eliberată în
scris de partea organizatoare a evenimentului sau misiunea diplomatică a Republicii Moldova în țara
respectivă.
În cheltuielile de locațiune se includ, în afară de tarif, plăț ile și posibilele taxe locale
obligatorii, reflectate în conturile pentru chirie.

49
Cheltuielile pentru hrană și alte servicii personale (spălatul, călcatul, frizeria etc.), incluse în
conturile pentru locațiune, se achită din contul diurnelor și nu sînt sup use compensării.
În cazul în care nu sînt prezentate documentele primare a cheltuielilor de locațiune, aceste
cheltuieli se compensează salariatului la delegarea în hotarele Republicii Moldova în mărime de 25
lei, iar peste hotare – în mărime de 10 % din n orma -limită a cheltuielilor de locațiune pentru fiecare
noapte aflată în deplasare, excluzîndu -se timpul aflării în drum. Compensarea cheltuielilor
nominalizate se efectuează în cazul în care salariatului delegat nu i s -a acordat locuință fără plată.
Entit atea SRL „AGROEXP -GRUP” , la detașarea salariatului în teritoriul Republicii Moldova,
nu plătește salariatului un avans din acest motiv salariatul suportă toate cheltuielile și la revenirea din
deplasare întocmește decontul de avans la care anexează toate d ocumentele primare care confirmă
cheltuielile suportate.
Decontul de avans se întocmește de către salariații detașați în acea valută în care a fost eliberat
avansul.de asemenea, în decontul de avans se indică cheltuielile de deplasare, efectuate în valuta țării
de destinație, conform documentelor confirmative corespunzătoare și cu transferarea în valuta în care
a fost eliberat avansul. Transferarea se efectuează potrivit cursului, conform documentelor prezentate
de salariatul detașat, eliberate de casele d e schimb, iar în cazul lipsei acestora, transferul se
efectuează potrivit cursului al Băncii Naționale a Moldovei la data eliberării avansului.
Soldul avansului nejustificat prin documentele de confirmare se restituie de către salariatul
detașat în valuta în care a fost eliberat avansul sau, prin înțelegerea între administrația entității și
salariatul detașat –în valută națională a Republicii Moldova la cursul de schim stabilit de Banca
Națională a Moldovei la data rambursării soldului avansului eliberat.
În cazul în care detașatului nu i s -a eliberat avans de mijloace bănești, entitatea recuperează
cheltuielile de deplasare în valuta națională a Republicii Moldova. La sumele cheltuielilor efectuate
în valuta străină pentru recalculare se aplică cursul de sc himb valutar, conform documentelor
prezentate, eliberate de casele de schimb. În cazul în care documentele nu sunt prezentate,
recalcularea cheltuielilor se efectuează la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a
Moldovei.
Cheltuielile de deta șare efectuate sunt refelectate în evidența contabilă, în lei, cu aplicarea
cursului respectiv la ziua eliberării avansului, iar în caz de neacordare a avansului –la ziua precedentă
detașării.
Diferența de curs care apare ca rezultat din aplicarea deferito r cursuri de schimb, se includ în
componența veniturilor sau cheltuielilor entității .
De asemenea entitatea suportă cheltuieli pentru procurarea valutei străine.
Entitatea SRL „AGROEXP -GRUP” , la contabilizarea decontărilor cu titularii de avans utilizează
contul 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni”, la care întocmește următoarea formulă
contabilă conform dat elor din deconturile de avans (A nexa 27 ):
1. Achitarea datoriei din casieria entității față de titularul de avans aferent serviciilor achizițion ate din
contul propriu (Anexa 27 ):
Debit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații” 9388,60 lei
Credit contul 241 „Casa” 9388,60 lei.
2. S-a înregistrat achitarea datoriei față de furnizori în sumă de 8210,80 lei
Debit contul 521 ”Datorii comerciale curente ” 8210,80 lei
Cred it contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații ” 8210,80 lei.
3. Se reflectă calcularea cheltuielilor suportate de titularul de avans aferente delegațiilor efectuate :
Debit contul 713 „Cheltuieli admini strative” 226,90 lei
Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații” 226,90 lei.
La entitatea SRL „AGROEXP -GRUP” în perioad a analizată și anume în anul 2019 nu s-a
înregistrat prejudicii cauzate entității din cauza personalului entității .

50
Exemplu: La entitatea X s-a constat lipsuri de bunuri materiale cu ocazia inventarierii în
valoare de 20 000 lei, TVA – 4000 lei. Acest pr ejudiciu a fost cauzat de către gestionarul entității .
Gestionarul recuperează prejudiciul în perioada de gestiune curentă cu mijloace bănești.
În baza datelor din exemplu de mai sus la entitate „X” se v -or întocmi următoarele formule
contabile:
1. Se r eflectă suma prejudiciului material ce urmează a fi recuperat de către gestionar în
perioada de gestiune curentă:
Debit contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2263 „Creanțe privind recuperarea daunei
materiale” 16000,00 lei
Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională” 16000,00 lei.
2. Se refelctă suma TVA aferent ă sumei totale ale prejudiciului material ce urmează a fi
recuperat de către gestionar în perioada de gestiune curentă:
Debit contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2263 „Creanțe privind recuperarea daunei
materiale” 4000,00 lei
Credit contul 534 „Datorii față de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” 4000,00 lei.
3. Se reflectă încasarea mijloacelor bănești privind recuperarea prejudiciului material de
către gestionarul entității :
Debit contul 241 „Casa” 20000,00 lei
Credit contul 226„Creanțe ale personalului”, subcontul 2263 „Creanțe pe termen scurt
privind recuperarea daunei materiale” 20000,00 lei.
La contul 226 „Cr eanțe ale personalului”, subcontul 2264 „Alte creanțe ale personalului” se
reflectă creanțe ale personalului, cum ar fi:
– creanțele personalului pentru serviciile acordate în scopuri personale;
– creanțele personalului privind pensiile alimentare și alte plăți cu titlu executorii achitate de către
întreprindere în folosul altor persoane;
– creanțele privind împrumuturile acordate angajaților.
La entitatea SRL „AGROEXP -GRUP” nu s-a înregistrat pe perioada analizată alte creanțe ale
personalului. Crean țele p ersnalului în cazurile enumerate se reflectă în contabilitate prin întocmirea
următoarelor formule contabile :
1) La valoarea serviciilor acordate salariaților (fără TVA ) de către întreprindere pentru servicii
comunale, foi de odihnă, abnamente:
Debit contul 226 ”Creanțe ale personalului”, subcontul 2264 ”Alte creanțe ale personalului”
Credit contul 612 ”Alte venituri din activitatea opera țională ” .
2) La suma TVA aferent ă serviciilor impozabile acordate :
Debit contul 226 ”Creanțe ale personalului”, subcontul 2264 ”Alte creanțe ale personalului”
Credit contul 534 ”Datorii ale bugetului”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”.
3) La suma creanțelor privind pensiile alimentare și alte plăți care urmează a fi achitate de către
întreprindere altor persoane :
Debit contul 226 ”Creanțe ale personalului”, subcontul 2264 ”Alte creanțe ale personalului”
Credit contul 544 ”Alte datorii curente”
4) La suma achitat ă a datoriilor calculate :
Debit contul 544 ”Alte datorii curente”
Credit contul 241”Casa” sau
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională”
Creanțele pe termen scurt ale personalului pot fi achitate:
 Prin v ărsarea numerarului
Debit contul 241”Casa” sau

51
Debit contul 242 ”Conturi curente în mo nedă națională ”.
Credit contul 226 ”Creanțe ale personalului”, subcontul 2264 ”Alte creanțe ale personalului”.
 Prin reținerea din retribuțiile calculate:
Debit contul 531”Datorii fa ță de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 226 ”Creanțe ale personalului”, subcontul 226 ”Alte creanțe ale personalului”.
Toate tipurile de creanțe ale personalului, care nu pot fi achitate de acesta în cazuri justificate
sau la care a expirat termenul de prescripție se trec la cheltuieli astfel :
Debit contul 714” Alte cheltuieli din activitatea opera țională ”
Credit contul 226 ”Creanțe ale personalului”, subcontul 2264 ”Alte creanțe ale personalului”.
Suma taxei pe valoare adăugată aferentă creanțelor personalului trecută la cheltuieli și justificată
prin hotărîrea organului judiciar se stornează prin formula contabilă :
Debit contul 226 ”Creanțe ale personalului”, subcontul 2264 ”Alte creanțe ale personalului”
Credit contul 534”Datorii ale bugetului”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”.
Pe lîngă creanțele analizate din capitolele anterioare (creanțele comerciale și creanțele
personalului), apar și alte tipuri de creanțe, cum ar fi:
– 225 „Creanțe ale bugetului”;
– 231 „Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entități i”;
– 232 „Creanțe preliminate”;
– 233 „Creanțe curente privind asigurările”;
– 234 „Alte creanțe curente”.
Creanțele bugetului includ: impozitele și taxele achitate în avans/rate, sumele plătite în plus la
buget, diferența dintre suma TVA trecută în cont și ca lculată, suma TVA aferentă avansurilor primite,
impozitele indirecte spre restituire, etc.
Pentru generalizarea informației privind existența, înregistrarea și încasarea creanțelor privind
decontările cu bugetul, este destinat contul de activ 225 “Creanțe ale bugetului” .
În debitul acestui cont se înregistrează avansurile vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite
de legislație (cu excepția TVA), precum și sumele plătite în plus la buget și diferențele între sumele
taxei pe valoarea adăugată acumulată și calculată, iar în credit – sumele trecute în cont pentru
stingerea datoriilor aferente decontărilor cu bugetul, realizate în perioadele de gestiune curente sau
ulterioare, precum și plățile în plus recuperate din buget.
Soldul acestui cont este debitor și reprezintă creanțele privind decontările cu bugetul la finele
perioadei de gestiune.
Creanțele bugetului față de întreprindere se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor
documente primare:
– factura fiscală;
– ordinului de plată trezorerială;
– calcule și note contabile;
– ordine și decizii ale unităților economice sau organelor de stat.
Evidența analitică a creanțelor pe termen scurt privind decontările cu bugetul se ține pe feluri
de impozite, plăți și termenele de recuperare a acestora din buge t.
La entitatea SRL „AGROEXP -GRUP” creanțele bugetului apărute ca rezultat a primirii
avansurilor pe temrne scurt se întocmesc următoarele documente:
 ordinului de încasare, ceea ce relevă despre avansul primit;
 registru al livrărilor, unde se efectuează cal culul sumei taxei pe valoarea adăugată aferent
avansurilor primite.
Conform datelor din Analiza contul ui 225 „Creanțe ale bugetului” la entitatea SRL
„AGROEXP -GRUP” nu sa înregistrat operațiuni la contul repsectiv (Anexa 13 ):

52
Contul 231 „Creanțe privind ve niturile din utilizarea de către terți a activelor entității” este
destinat generalizării informației privind existența și modificarea creanțelor privind leasingul,
dobînzile, redevențele și dividendele calculate, altor creanțe privind veniturile.
Contul 2 31 „Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității” este un
cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea creanțelor Creanțele privind
veniturile calculate se înregistrează în contabilitate în baz a următoarelor documente primare:
– notele și calculele contabile;
– facturi fiscale;
– contracte comerciale;
– contracte de arendă curentă;
– dispozițiile de plată;
– facturi de plată;
În conformitate cu Standartul Național de Contabilitate „Venituri” creanțele privi nd veniturile
se constată în baza principiului contabilității de angajamente, care presupune constatarea veniturilor
în perioada în care au fost obținute indiferent de momentul încasării mijloacelor bănești. În
dependență de aceasta, creanțele privind veni turile calculate sunt contabilizate în perioada în care au
fost constate veniturile.
La contul 231 „Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității” pot fi
deschise următoarele subconturi:
2311 „Creanțe privind leasingul”;
2312 „Creanțe privind dobînzile și redevențele calculate”;
2313 „Creanțe privind dividendele calculate”;
2314 „Alte creanțe privind veniturile”.
Evidența analitică a creanțelor pe termen scurt privind veniturile din utilizarea de către terți a
activelor e ntității se ține pe fiecare debitor și pe termene de achitare.
Pe perioada analizată la SRL „AGROEXP -GRUP” au fost înregistrate următoarele creanțe
privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității , (Anexa 15) :
1. Se reflectă creanțele sub formă de venituri calculate din leasing :
Debit contul 231 „Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității ”,
subcontul 2311 „Creanțe privind leasingul” 75202,03 lei
Credit contul 611 „Venituri din vînzări ” 75202,03 lei.
2. Se reflectă primirea numerarului în casieria entității și la contul curent în monedă națională :
Debit contul 241 „Casa ” 30938,00 lei
Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” 96545,22 lei
Credit contul 231 „Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității ”
158421,22 lei.
Contul 232 „Creanțe preliminate” este destinat generalizării informației privind existența și
modificarea creanțelor care încă nu sînt obligatorii spre st ingere sau trecere în cont pînă la îndeplinirea
condițiilor prevăzute de contract sau de legislația în vigoare.
Contul 232 „Creanțe preliminate” este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează
apariția/majorarea creanțelor preliminate.
Pe perioada analizată la SRL „AGROEXP -GRUP” nu s-a înregistrat creanțe preliminate.
Pentru reflectarea creanțelor preliminate în evidența contabilă se prezintă exemplul
convențional și se întocmesc formule contabile corespunzătoare:
Exemplu: Entitatea „Tapete Md” înregistrată ca plătitor de TVA a procurat de peste hotare
mărfuri în valoare de 150 000 lei. La punctul vamal de trecere frontieră entitatea trebuie să achite
TVA în sumă de 30 000 lei. Entității i se acordă vacanță vamală la achitarea TVA pînă la 30 zile.

53
În baza datelor prezentate la entitatea „Tapete Md ” se vor întocmi următoarele formule
contabile:
1. Se reflectă sumele taxei pe valoare adăugată calculată conform datelor din declarația vamală:
Debit contul 232 „Creanțe preliminate” 30000,00 lei
Credit contul 544„Alte datorii curente” 30000,00 lei.
2. Se reflectă achtarea ulterioară a sumei TVA :
Debit contul 544„Alte datorii curente” 30000,00 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” 30000, 00 lei.
3. Se reflectă trecerea în cont a sumei TVA după achitarea acesteia:
Debit contul 534 „Datorii ale bugetului” 30000,00 lei
Credit contul 232 „Creanțe preliminate” 30000,00 lei.
Contul 233 „Creanțe curente privind asigurările” este destinat generalizării informației privind
existența și modificarea creanțelor entităților și orga nelor de asigurări. În anul 20 19 SRL „AGROEXP –
GRUP” nu a înregistrat operațiuni la acest cont.
Contul 233 „Creanțe curente privind asigurările” este un cont de activ. În debitul acestui cont se
înregistrează apariția/majorarea creanțelor curente privind asigurările în corespondență cu c reditul
conturilor: 535 „Venituri anticipate curente”, 612 „Alte venituri din activitatea operațională”, 622
„Venituri financiare” etc.
În creditul contului 233 „Creanțe curente privind asigurările” se înregistrează stingerea /
diminuarea creanțelor curent e privind asigurările în corespondență cu debitul conturilor: 242 „Conturi
curente în monedă națională”, 243 „Conturi curente în valută străină”, 714 „Alte cheltuieli din
activitatea operațională”, 722 „Cheltuieli financiare” etc.
Soldul contului 233 „Crea nțe curente privind asigurările” este debitor și reprezintă suma
creanțelor curente privind asigurările determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.
Contul 234 „Alte creanțe curente” este destinat generalizării informației privind existența și
modificarea creanțelor privind ieșirea activelor imobilizate, privind reclamațiile înaintate și recunoscute
și privind alte operații.
Contul 234 „Alte creanțe curente” este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează
apariția/majorarea a ltor creanțe curente
Soldul contului 234 „Alte creanțe curente” este debitor și reprezintă suma altor creanțe curente
determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.
Din componența alor creanțe curente fac parte următoarele tipuri de creanțe:
– creanțe privind ieșirea activelor imobilizate;
– creanțe privind reclamațiile înaintate și recunoscute
– creanțe privind alte operații
Pentru înregistrarea altor creanțe în contabilitate servesc următoarele documente:
– note de contabilitate;
– procese -verbale;
– contracte comerciale;
– contracte de asigurare;
– facturi;
În anul 201 9 la SRL „AGROEXP -GRUP” nu au fost înregistrate operațiuni la contul 234„Alte
creanțe curente”.
În procesul activității economice a entității în afară de creanțele curente apar și creanțe pe
termen lung, ce se reflectă în următoarele conturi contabile:
– 161„Creanțe pe termen lung”
– 162 „Avansuri acordate pe termen lung”

54
Contul 161 „Creanțe pe termen lung” este destinat generalizării informațieii privind existența,
apariția și stingerea creanțelo r pe termen lung cu o durată mai mare de un an (pentru arendă, dobînzi și
redevențe calculate, cambii primite și alte decontări). Modul de înregistrare a creanțelor în componența
celor pe termen lung se reglementează de prevederile S.N.C. „Venitul”și S.N.C „Contracte de leasing”.
Contul 161 „Creanțe pe termen lung” este un cont de activ. În debitul acestui cont se reflectă
formarea creanțelor pe termen lung, iar în credit se reflectă stingerea creanțelor pe termen lung. Soldul
acestui cont este debitor și reprezintă suma creanțelor pe termen lung la finele perioadei de gestiune.
La contul 161 „Creanțe pe termen lung” pot fi deschise următoarele subconturi:
1611 „Creanțe comerciale pe termen lung”;
1612 „Creanțe pe termen lung privind leasingul”;
1613 „Alte creanțe pe termen lung”.
Evidența analitică a creanțelor pe termen lung se ține pe debitori.
La entitatea SRL „AGROEXP -GRUP” nu s-a înregistrat creanțe pe termen lung.
Pentru generalizarea informației privind decontările aferente avansurilor acordate pe te rmen lung și
plății anticipate a activelor imobilizate, care urmează să fie procurate, să fie executate unele lucrări,
prestate servicii precum și privind plata parșială a comenzilor, lucrărilor, serviciilor executate de către
antreprenori și terți cu un t ermen mai mare de un an se utilizează contul 162„Avansuri acordate pe
termen lung”.
Contul 162 „Avansuri acordate pe termen lung” este un cont de activ. În debitul acestui cont se
reflectă sumele avansurilor pe termen lung, plăților participate și parțial virate furnizorilor,
antreprenorilor, altor organizații și persoane fizice, iar în creditul acestui cont se reflectă trecerea în
cont a sumelor virate anterior pentru stingerea datoriilor.
Sodul contului 162 „Avansuri cordatepe termen lung a” este debitor și reprezintă sumele virate
ale avansurilor pe termen lung, plăților anticipate sau părților, dar netrecute în contul furnizorilor,
antreprenorilor și altor organizații la finele perioadei de gestiune.
Evidența analitică a avansurilor acordate pe termen lu ng și a plăților anticipate se ține pe
debitori, termene de virare și de trecere în cont.
La entitatea SRL „AGROEXP -GRUP” pe perioada analizată nu s -a înregistrat avansuri pe
termen lung acordate.
Contabilitatea datoriilor
Pentru a -și acoperi necesitățile de finanțare entitatea recurge la surse străine primite în formă de
credite și împrumuturi de la alte persoane fizice și juridice pe un termen stabilit și pentru o anumită
plată. Atragerea creditelor bancare constitue o sursă suplimentară de finanțare a ac tivității economice a
unui întreprinderi.
Ordinea primirii și rambursării creditelor este reglementată de către legislația Republicii
Moldova și a contractelor de credit încheiate între părți .
În scopul obținerii unui credit, entitatea adresează băncii com erciale o cerere de acordare a unui
credit la care se anexează documentele, care confirmă asigurarea creditului și posibilitatea de a restitui
creditul, cum ar fi:
– situația economico -financiara (cheltueli, venituri) în prezent și în perspectivă, pînă la ra mbursarea
integrală a acestuia, reprezentată prin intermediul Business – planului entității ;
– descifrarea debitorilor și creditorilor, prin prezentarea unei liste în care acesteaunt specificați.
La cererea băncii, pot fi prezentate copia contractelor încheia te cu furnizorii și cumpărătorii;
– situațiile financiare (anexa 41) și cele statistice;
– lista cheltuielilor care formează obiectul creditului; etc.
După prezentarea documentației specificate, banca comercială apreciază existența condițiilor de
rambursare a creditului la termenul stabilit. Și în baza deciziei luate de Secția de creditare a băncii
comerciale (de acordare a creditului) se încheie contractul de credit .

55
Contractele de credit conțin informații referitoare la: obiectul creditării; termenul de aco rdare a
creditului; ordinea și condițiile de rambursare a creditului; forma de asigurare a surselor împrumutate
(gajul); mărimea ratei dobînzei, ordinea și termenii de plată a dobânzii; obligațiile, drepturile și
responsabilitățile părților privind primire a și rambursarea creditului; documentele primare și
periodicitatea prezentării acestora băncilor; alte condiții.
În unele cazuri, în scopul asigurării băncii comerciale cu privire la restituirea creditului, se
semnează contractul de gaj , în care sunt conse mnate date cu privire la obiectele depuse ca gaj, cu
anexarea documentelor care confirmă valoarea, apartenența cu drept de proprietate a bunului gajat, de
exemplu Anexa la contractul de gaj privind lista valorilor materiale depuse în gaj.
După semnarea co ntractelor menționate, ulterior are loc acordarea nemijlocită a creditului de
către banca unității economice.
Evidența analitică a creditelor bancare și împrumuturilor se ține pe feluri de credite și
împrumuturi, pe termene de rambursare, pe creditori și p e băncile care le -au acordat. Conform planului
de conturi contabile al activității economico -financiare a entităților , pentru evidența creditelor bancare
pe termen scurt și lung sunt destinate conturile:
• Contul 511 „Credite bancare pe termen scurt",
• Cont ul 512 „Împrumuturi pe termen scurt"
• Contul 411 „Credite bancare pe termen lung",
• Contul 412 „Împrumuturi pe termen lung".
Pentru evidența împrumuturilor sunt destinate următoarele conturi:
• Contul 512„Împrumuturi pe termen scurt" și
• Contul 412 „Împrumutur i pe termen lung".
Aceste conturi sunt conturi de pasiv, în creditul lor se reflectă sumele creditelor bancare și
împrumuturilor pe termen scurt și lung primite, iar în debit – suma creditelor și împrumuturilor
rambursate. Soldul este creditor și reprezint ă datoriile entității aferente creditelor bancare și
împrumuturilor pe termen scurt și lung nerambursate la finele perioadei de gestiune.
La entitatea cercetată nu sau înregistrat operațiuni la aceste conturi pe parcursu l anului 2019 ,
dar în practică sunt utilizate următoarele la contul respective:
1.Reflectăm rambursarea împrumutului pe termen scurt din contul curent în valută națională
Debit contul 412 „Împrumuturi pe termen lung” 42229,86 lei;
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” 42229,86 lei.
2.Se înregistrează diferențele pozitive aferente împrumuturilor pe termen lung rambursate:
Debit contul 412 „Împrumuturi pe termen lung” 3664,50 lei;
Credit contul 622 ”Venituri financiare” 3664,50 lei.
3.Se înregistrează diferențele nega tive aferente împrumuturilor pe termen lung primite:
Debit contul 722 ”Cheltuieli financiare” 2396,27 lei;
Credit contul 412 „Împrumuturi pe termen lung” 2396,27 lei
Contul 512 ”Împrumuturi pe termen scurt” este destinat generalizării informației referitoare la
existența, mișcarea și situația decontărilor privind împrumuturile pe termen scurt primite pe un termen
nu mai mare de un an.
Împrumutur ile pe termen scurt se încheie în baza unui contract în care sunt stipulate condiții
privind obligațiunile, drepturile, termenele de rambursare precum și rata dobînzii.
Datele la contul respectiv de la entitatea cercetată li psesc.
Datoriile comerciale reprezintă angajamentele de plată a entității față de furnizori,
antreprenori, alți creditori privind:
– facturile comerciale
– părțile legate
– avansurile primite.

56
Pentru generalizarea informației privind datoriile comerciale e ste destinată grupa 52 ”Datorii
comerciale pe termen scurt ”. Din aceast ă grupă fac parte următoarele conturi sintetice:
 Contul 521 ”Datorii comerciale curente ”,
 Contul 522 ”Datorii față de părțile afiliate ”,
 Contul 523 ”Avansuri curente primite ”.
Soldu l conturilor din această grupă la finele perioadei de gestiune se reflectă în subcapitolul
5.2. "Datorii comerciale " al bilanțului contabil.
Evidența analitică a datoriilor comerciale se ține pe fiecare furnizor, antreprenor, creditor, pe
termene de apa riție și de stingere a datoriilor.
La SRL „AGROEXP -GRUP” evidența sintetică a datoriilor comerciale se ține pe contul de
pasiv 521 „Datorii comerciale curente”. Acest cont este destinat generalizării informației privind
decontările cu furnizorii și antrep renorii. Este un cont de pasiv, în creditul acestui cont se reflectă
datoriile aferente facturilor primite de la furnizori și antreprenori, iar în debit – achitarea lor. Soldul
acestui cont este creditor și reprezintă datoriile pe termen scurt ale entități i față de furnizori și
antreprenori la finele perioadei de gestiune.
Livrarea mărfii de la furnizori către SRL „AGROEXP -GRUP” se efectuează în baza unui
contract de vînzare – cumpărare.
Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare emise de f urnizori -. facturile fiscală
se înregistrează ulterior în Registrul procurărilor ținut în scopuri fiscale.
În baza datelor din Analiza contului 521 ”Datorii comerciale curente” (Anexa 24) s-au reflectat
operațiunile economice ce sau înregistrat la SRL „ AGROEXP -GRUP” evidența cărora au fost
reflectate în temele precedente
SRL „AGROEXP -GRUP” nu are întreprinderi fiice, asociate sau alte părți legate, deaceia ea nu
are deschis contul 522 „Datorii față de părțile afiliate”.
Pentru a urmări modul de reflectar e a operațiunilor economice privind evidența datoriilor în
părți legate, ne vom baza pe următoarele exemple convencționale:
1. Să admitem, că unitatea economică „A” pe parcursul trimestrului IV al anului 2 019 a primit facturi
spre plată de la părțile le gate pentru intrarea valorilor:
– active imobilizate necorporale – 1200 lei;
– imobilizări corporale în curs de execuție – 770 lei;
– mijloace fixe – 18050 lei;
– materiale – 980 lei;
– mărfuri – 550 lei.
Această operație se va reflecta prin următoarea formulă contabilă compusă:
Debit contul 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuție” 1200 lei;
Debit contul 121 „Imobilizări necorporale în curs de execuție” 770 lei;
Debit contul 211 „Materiale” 980 lei;
Debit contul 123 „Mijloace fixe” 18050 lei;
Debit contul 217 „Mărfuri” 550 lei;
Credit contul 522 „Datorii față de părțile afiliate” 21550 lei.
2. Să admit em că entitatea „X” în anul 2019 a beneficiat de servicii de la agentul economic „Y” în
sumă de 8860 lei, inclusiv utilizarea:
– materialelor – 1890 lei;
– obiecte de mică v aloare și scurtă durată – 2345 lei;
– mărfuri – 982 lei;
– cheltuieli comerciale – 1257 lei;
– cheltuieli generale și administrative – 2386 lei.
Debit contul 211 „Materiale” 1890 lei;

57
Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată” 2345 lei;
Debit contul 217 „Mărfurii” 982 lei;
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” 1257 lei;
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” 2386 lei;
Credit contul 522 „Datorii față de părțile afiliate” 8860 lei.
Contul 523 ”Avansuri primite curente ” este destinat generaliz ării informației privind avansurile
primite de la cumpărători și clienți în contul livrării valorilor în mărfuri și materiale și prestării
serviciilor, precum și privind achitările pentru produse și servicii pe măsura executării parțiale a
acestora. În anu l 2019 la SRL „AGROEXP -GRUP” nu a efectuat înregistrări la contul 523 (anexa 25) :
Conform art. 102 din Codul fiscal , subiecții impozabili înregistrați ca plătitori de TVA au
dreptul la trecerea în cont a TVA achitată sau care urmează a fi achitată priv ind valorile materiale și
serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de
întreprinzător în cazul cînd dispun de următoarele documente :
a) factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate în țară pentru care a fost achitată ori
urmează a fi achitată TVA ; sau
b) documentul eliberat de autoritățile vamale care confirmă achitarea TVA aferentă mărfurilor
importate.
Conform art. 102 alin.(2) din Codul fiscal , suma TVA achitată sau care urmează a fi ach itată
privind valorile materiale și serviciile procurate care se folosesc pentru efectuarea livrărilor scutite de
TVA nu se trece în cont și se raportează la consumuri sau cheltuieli.
Datoriile calculate cuprind angajamentele de plată ale entității față de personal, organele
asigurări lor sociale, buget, fondatori , creditori și alți participanți. Datoriile față de personal cuprind
angajamentele privind retribuirea muncii ș i alte operații.
Pentru generalizarea informației privind datoriile pe termen lung calculate este destinată grupa
42 ”Datorii pe termen lung calculate ” a clasei 4 a Planului de conturi contabile din care fac parte
următoarele conturi sintetice:
Contul 421”Datorii comerciale pe termen lung”
Contul 422” Datorii față de părțile afiliate pe t ermen lung”
Contul 423 ”Avansuri primite pe termen lung”
Contul 424” Venituri anticipate pe termen lung”
Contul 425” Finanțări și încasări cu destinație specială pe termen lung”
Contul 426”Provizioane pe termen lung”
Contul 427 ”Datorii pe termen lung privind bunurile primite în gestiune
economică”
Contul 428 ”Alte datorii pe termen lung”
Din motiv că SRL „AGROEXP -GRUP” nu dispune de datorii pe termen lung calculate, vom
utiliza un date convențional pentru a red a evidența contabilă la conturile 422, 424, 425, 426:
1.Reflectarea veniturilor din vînzări obținute în perioadele precedente dar aferente perioadei de
gestiune curente:
Debit contul 424 ”Venituri anticipate pe termen lung” 560000 lei
Credit contul 611 ”Venituri din vînzări” 560000 lei.
2.Primirea mijloacelor pentru finanțarea cu destinație specială sub formă de mi jloace bănești:
Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” 1000 000 lei
Credit contul 425” Finanțări și încasări cu destinație specială pe termen lung” 1000000 lei.
3.Includerea în componența veniturilor a mijloacelor cu destinație specială utilizate în scopuri
investiționale:
Debit contul 425 ” Finanțări și încasări cu destinație specială pe termen lung” 800000 lei
Credit contul 621” Venituri din op erațiuni cu active imobilizate” 800000 lei.

58
4.Reflectarea sumelor avansurilor pe termen lung primite la conturile curente în monedă
națională:
Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” 790000 lei
Credit contul 423 ”Avansuri primite pe termen lung” 790000 lei.
1. Trecerea în cont a avansurilor pe termen lung primite anterior în contul ach itării creanțelor
pe termen scurt privind facturile comerciale:
Debit contul 423 ”Avansuri primite pe termen lung” 560000 lei
Credit contul 221 ”Creanțe comerciale” 560000 lei.
Pentru generalizarea informației privind datoriile calculate curente este destinată grupa 53
”Datorii calculate curente” din care fac parte următoarele conturi sintetice:
Contul 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii ”
Contul 532 ”Datorii față de personal privind alte operații ”
Contul 533 ”Datorii privind asigurările ”
Contul 534 ”Datorii față de buget”
Contul 535 ” Venituri anticipate curente”
Contul 536 ”Datorii față de proprietari”
Contul 537 ” Finanțări și încasări cu destinație specială curente ”
Contul 538 ”Provizioane curente "
Contul 544”Alte datorii curente ”.

Datoriile față de personal
La SRL „AGROEXP -GRUP” evidența analitică față de salariați se ține pe fiecare lucrător în
parte, forme de retribuire a muncii și tipuri de rețineri din salariu. Evidența sintetică a datoriilor față de
personal se ține pe contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”. În credit –
calcularea datoriilor față de salariați, în debit – achitarea și reținerile din salariu. Soldul este creditor,
reprezintă mărimea datoriilor entității față de personal la o dată anumită.
În cazul angajării personalului la lucru se depune o cerere de angajare în baza căreia se emite un
ordin de angajare la serviciu care se prezintă angajatului spre a lua cunoștință contra semnătură. Cu
angajatul se încheie un contract de muncă și după caz, un contract de răspundere materială pentru
valorile primite în gestiune. Contractul individua l de muncă poate fi reziliat din inițiativa salariatului în
baza cererii acestuia, administrației sau la cererea organelor judiciare prin emiterea ordinului cu privire
la concediere.
La SRL „AGROEXP -GRUP” eviden ța timpului de munc ă se deduce cu a jutorul Fișei de
pontaj (Anexa 26.1)
Salariul personalului se reflectă în Statele de calcul al salariilor (Anexa 26.2) , unde se
menționează denumirea funcției, salariul de funcție și adaosurile.
Sumele spre plata angaja ților entității se calculeaz ă în func ție de re ținerile din salariu. Retinerile
din salariu se înregistreaz ă în baza fișei personale de evidență a veniturilor și impozitului pe venit
Calculul salariului, a venitului impozabil și a impozitului pe venit se face în baz ă cumulativ ă de la
începutul anului în această fișă, deschis ă pentru fiecare angajat.
Acest venit al salariatului include orice formă de salariu, îndemnizațiile precum și înlesniri
acordate de întreprindere salariatului. Nu se includ în venitul impozabil îndemnizațiile pentru
incapac itate temporară de muncă inclusiv a invalidității, alimentele pentru copii, dividende de la
rezidenți, moștenirea averii, alte forme de venituri stabilite de Codul Fiscal.
Acest impozit este reținut la locul de muncă în momentul plății salariului. Entitate a conform
Codului Fiscal este obligată să scadă din venitul impozabil scutirile acordate salariatului și alte scutiri.
Conform Codului Fiscal aceste rețineri treb uie plătite nu mai tîrziu de data de 10 a lunii următoare
după luna în care a avut loc reținer ea.

59
Impozitul pe veniturile persoanei fizice se calculeaz ă și se re ține la sursa de plat ă de la suma
impozabil ă.
Suma impozabil ă = salariul calculat – scutirile personale – 6 % fondul social – 4,5% asisten ța
medical ă -1 % comitetul sindical.
Scutirile s e acord ă în baza cererii lucrătorului privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit
reținut din salariu, numai la locul de munc ă unde se ține eviden ța carnetului de munc ă, persoanelor
reziden te pe teritoriul Republicii Moldova (persoane ce stau pe te ritoriul Republicii legal 183 zile).
Calcularea contribuțiilor la asigurările sociale se înregistrează în evidență concomitent cu calcularea
salariilor.
Entitatea nu formeaz ă rezerve prealabil pentru salariu. La sf îrșitul perioadei toate cheltuielile
pentru plata salariatului se trec la cheltuielile perioadei . Pe baza datelor din registru privind retribuțiile
(anexa 26) pentru anul 2019 a fost calculat salariul personalului SRL „AGROEXP -GRUP” în modul
următor
1.Pentru angajații din administrație:
Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative ” 45453,00 lei
Credit contul 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii”
subcontul 531.1 „Datorii privind retribuirea muncii ” 45453,00 lei.
2.Pentru vînzători :
Debit contul 712”Cheltuieli de distribuire ” 32582,00 lei
Credit contul 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii”
subco ntul 531.1 „Datorii privind retribuirea muncii ” 32582,00 lei.
3.Elibererea salariului din casa entității (Anexa 26 ):
Debit contul 531“Datorii privind retribuirea muncii” 76056,17 lei;
Credit contul 241 ”Casa ” 76056,17 lei.
4.Se reflectă reținerea contribuțiilor de asigurare socială și medicală din salariul lucrătorilor în
sumă de 4077,30 lei:
Debit contul 531 “Dato rii față de personal privind retribuirea muncii”,
subcontul 5311 “Datorii privind retribuirea muncii” 4077,30 lei;
Credit contul 533 ”Datorii privind asigurările” 4077,30 lei.
5. Se reflectă reținerea impozitului pe venit din salariul personalului în sumă de -1368,49 lei:
Debit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”,
subcontul 531.1 “Datorii privind retribuirea muncii” -1368,49 lei;
Credit contul 534 ”Datorii față de buget” -1368,49 lei
6. Se reflectă achitarea salariului prin intermediul cardului
Debit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”,
subcontul 531.1 “Datorii privind retribuirea muncii” 21672 ,00 lei;
Credit contul 242 Conturi curente în monedă națională ” 21672,00 lei
La salariu se mai adaugă concediile pentru boală, concediile de odihnă și indemnizațiile pentru
incapacitatea temporară de muncă .
Datoriile privind asigurările includ:
a) datorii față de fondul social privind contribuțiile la asigurări sociale și reținerile din salariile
lucrătorilor .
b) datorii față de companiile de asigurări privind asigurarea medicală, bunurilor, asigurarea
persoanelor.
Pentru evidența sintetică a defalcărilor și decontărilor aferente contribuțiilor la asigurările
sociale în Fondul asigurărilor sociale, datoriilor privind asigurarea medicală, asigurarea bunurilor și
personalului entității este destinat contu l de pasiv 533 ”Datorii privind asigurările ”. În creditul acestui
cont se reflectă datoriile calculate privind asigurările, iar în debit – mijloacele achitate, virate și

60
cheltuite. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile entității privind primele de asigurare la
finele perioadei de gestiune.
Pentru toți agenții economici este stabilit tariful de 23% din fondul de retribuire a muncii.
Calcularea contribuțiilor la asigurările sociale se înregistrează în evidență concomitent cu calcularea
salariilor.
Asigurările sociale pot fi efectuate prin sistemul public de asigurări sociale și privat. Toți agenții
economici, indiferent de formele de proprietate și gospodărire, inclusiv persoanele fizice, fondul pentru
ajutorul de șomaj, persoanele cu cont ract individual, depun contribuții la asigurările sociale de stat.
Acești contribuabili trebuie înregistrați ca plătitori de contribuții la reprezentanțele Casei Naționale de
Asigurări Sociale la locul de reședință. Mijloacele bănești acumulate în bugetul asigurărilor sociale de
stat se folosesc, conform legislației în vigoare, în următoarele scopuri: plata pensiilor pentru limită de
vîrstă, de invalidilitate, în cazul pierderii întreținătorului, pentru vechime în muncă, plata pensiilor
sociale și indemniza țiilor pentru pensionari, plata ajutoarelor de asigurări sociale, acoperirea
cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial, odihna salariaților și copiilor lor, plata ajutoarelor și
compensațiilor acordate famiilor cu copii socialmente vulnerabile etc.
Suma spre achitarea Casei Naționale de Asigurări Sociale se calculează ca diferența dintre
sumele calculate și achitate efectiv de întreprindere salariaților săi.
1. Decontarea față de asigurările sociale și medicale:
Debit contul 533 „Datorii privind asi gurările ” 325380,52 lei
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională”,
subcontul 242.1 ”Mijloace bănești nelegate” 325380,52 lei.
2.Se reflectă calcul contribuțiilor de asigurare socială și a primelor de asigurare medicală în
mărime de 23% și 4,5 % din salariul personalului administrativ în sumă de 176259,12 lei:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” 176259,12 lei
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările ” 176259,12 lei.
3.Se reflectă calcul contribuțiilor de asigurare socia lă și a primelor de asigurare medicală în
mărime de 23% și 4,5 % din salariul personalului încadrat în prestarea serviciilor de brokeraj în sumă
de 96 lei:
Debit contul 711 „Costul vînzărilor ” 70599,99 lei
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările ” 70599,99 lei.
Evidența sintetică și analitică a decontărilor privind asigurările se reflectă în registr ul pentru
contul 533 „Datorii privind asigurările” care se organizează pe tipuri de asigurări, pe asigurători, pe
conturi corespondente. La sfîrșitul perioadei de gestiune datele din registrul sintetic specificat se trec în
Cartea mare.
Datorii privind dec ontările cu bugetul
Datoriile privind decontările cu bugetul includ angajamentele entității privind impozitele și
taxele. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite și taxe divizate în:
 generale de stat (impozitul pe venit, TVA , accizele, taxa vamală ș.a.) ,
 locale (impozitul funciar, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa hotelieră etc).
Pentru generalizarea informației privind datoriile față de buget aferente impozitelor, taxelor și
sancțiunilor economice este destinat con tul de pasiv 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”. În
creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate față de buget privind impozitele și taxele, iar în debit
– plățile virate efectiv sau trecute în cont. Soldul este creditor și reprezintă su ma datoriilor entității
privind plățile datorate bugetului la sf îrșitul perioadei de gestiune.
Evidența sintetică la contul respectiv a fost redată în temele precedente.
Alte datorii pe termen scurt
Contul 544 „Alte datorii curente” este destinat generaliz ării informației privind situația
decontărilor entității aferente:

61
– arendei curente
– sumelor privind riscurile transmise și acceptate pentru reasigurare
– asigurării directe
– pretențiilor primite de la cumpărători și clienți, amenzile, penalitățile
– Alte servici i.
Contul 544 „Alte datorii curente” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă
sumele datoriilor pe termen scurt calculate, iar în debit – achitarea acestora. Soldul acestui cont este
creditor și reprezintă datoriile entității privind alt e plăți la finele perioadei de gestiune. Evidența
analitică se ține pe creditori și pe feluri de datorii. În anul 2019 entitatea cercetată nu a înregistat
operațiuni la contul respectiv dar în practică pot fi întîlnite următoarele:
1. Se reflectă calcularea p lății de arendă:
Debit contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională” 97337,53 lei
Credit contul 544”Alte datorii curente” 97337,53 lei.
2. Se reflectă calcularea TVA aferentă plății de arendă:
Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.4 ”Datorii privind TVA” 5067,47 lei
Credit contul 544 ”Alte datorii curente” 5067,47 lei.
3. Se reflectă achitarea datoriei față de alți creditori din contul curent în valută națională:
Debit contul 544 ”Alte datorii curente” 67005,00 lei
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” 67005, 00 lei.
4. Se reflectă achitarea datoriei față de alți creditori din casă:
Debit contul 544 ”Alte dat orii curente” 17164,04 lei
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” 17164,04 lei.
La sfîrșitul anului de gestiune pe baza datelor operative se face un Act de verificare a creanțelor
și datoriilor pe tipuri în care creditorii confirmă datoriile. Apoi datele se trec în Cartea mare, iar după
verificare în Bilanț .

Tema: Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor
La contabilizarea veniturilor, în afară de problemele teoretice aferente definirii, clasificării,
recunoașterii și evaluării acestora, apar și un șir de aspecte metodologice, din care, în opinia autorului
Alexandru Nederiță, principalele sînt urm ătoarele :
1) includerea în cadrul politicii de contabilitate a entității a compartimentului referitor la
venituri;
2) perfectarea documentară a operațiunilor economice generatoare de venituri ;
3) reflectarea veniturilor în registrele și conturile contabile;
4) generalizarea informațiilor privind veniturile în rapoartele financiare.
Veniturile se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare : factura
fiscală, factura, procesul -verbal de primire -predare a serviciilor prestate, dispoziția de încasare,
procesul -verbal de inventariere, balanțe de verificare, decizia de recuperare a daunei materiale,
hotărîrea instanței de judecată, acordul în scris a părții vinovate, con tracte de arendă, decizia organelor
autorizate privind anularea sancțiunilor, procese verbale de modificare a prețurilor, note informative,
nota de contabilitate etc.
Venituri din activitatea operațională sînt venituri rezultate din activitatea de bază a e ntității.
Aceste venituri se subdivizează în două grupe:
a) venituri din vînzări;
b) alte venituri operaționale.

62
Pentru evidența sintetică a acestor venituri sînt destinate conturile de pasiv a grupei 61
„Venituri din activitatea operațională": contul 611 „Venit uri din vînzări" și contul 612 „Alte venituri
operaționale".
Pentru evidența sintetică a acestor venituri sînt destinate conturile de pasiv a grupei 61
„Venituri din activitatea operațională": contul 611 „Venituri din vînzări" și contul 612 „Alte venituri
operaționale".
În creditul conturilor date se înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de
la începutul anului sumele de venituri constatate în conformitate cu prevederile SNC „Venitul", iar în
debitul conturilor de evidență a venitu rilor – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate
în contul de evidență a rezultatului financiar.
La S.R.L. SRL „AGROEXP -GRUP” pentru evidența veniturilor din vînzări se utilizează
următorul subcont ale contului 611 „ Venituri din vînzări ” (anexa 31 ):
6112 ”Venituri din vînzarea mărfurilor”;
În creditul conturilor date se înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de
la începutul anului sumele de venituri constatate în conformitate cu prevederile S. N.C. „VeniturI ", iar
în debitul conturilor de evidență a veniturilor – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor
acumulate în contul de evidență a rezultatului financiar.
Dat fiind faptul că entitatea SRL „AGROEXP -GRUP” , este înregistrată ca plătitor al taxei pe
valoarea adăugată în conformitate cu Codul fiscal, Titlul III, livrările sunt perfectate prin facturi fiscale,
în caz contrar livrarea de bunuri și servicii avea să fie însoțită de factura.
Factura fiscală se completează de către furnizor pentru fiecare cump ărător separat cu indicarea
obligatorie a tuturor rechizitelor necesare pentru efectuarea decontărilor pentru livrările efectuate și
pentru corectitudinea eliberării și recepției mărfurilor livrate și serviciilor prestate. Ea trebuie să fie
păstrată pentru o perioadă de cinci ani compleți de la data eliberării/recepției.
De regulă, factura fiscală se completează în trei exemplare:
a) se arhivează la furnizor,
b) se înmînează cumpărătorului,
c) servește document justificativ pentru transportator.
Analiz înd Jurnalul Order la contul 611 Venituri din vînzări (anexa 31 ), pentru anul 20 19 s-a
înregistrat rulajul debitor în sumă de 5552893,33 lei, reflectat în Cartea Mare la contul 611 Venituri din
vînzări, se înregistrează în rîndul 010 în Situația de profit și pierdere.
1. Se reflectă valoarea de vînzare (fără TVA) a mărfurilor, produselor și serviciilor vîndute altor
întreprinderi și persoane cu achitare DIRECTĂ :
Debit contul 24 1 „Casa " 3416,00 lei
Debit contul 242 „Contui curente în monedă națională " 3703,00 lei
Credit contul 611 „Venituri din vînzări" 7119,00 lei
2. Închiderea contului din activitatea operațională 611 „Venituri din vînzări" se efectuează doar
la sfîrșitul anului de gestiune cu contul 351 „Rezultatul financiar total". În acest caz s -a întocmit
formula conta bilă (anexa 4):
Debit contul 611 „Venituri din vînzări" 6008663,84 lei
Credit contul 351 "Rezultatul financiar total" 6008663,84 lei
Din categoria veniturilor din activitatea operațională fac parte și alte venituri .
Pentru generalizarea informației privind alte venituri operaționale este destinat contul 61 2
” Alt e ve nit ur i d in a ct ivit at ea o per aț io na lă ” în care, în particu lar, se reflectă:
♦ veniturile din vînzări și alte ieșiri (transmiterea în capitalul statutar, schimbul cu alte active etc.) de
materiale, OMVSD, investiții pe termen scurt și alte active circulante (în afară de produse și mărfuri);
♦ veniturile din transmiter ea în folosință temporară a imobilizărilor necorporale (dacă aceasta nu
constituie activitatea de bază a entității);

63
♦ veniturile din transmiterea în arendă operațională (leasing, locațiune) a bunurilor (dacă aceasta nu
constituie activitatea de bază a entit ății);
♦ valoarea de piață a plusurilor de active circulante constatate la inventariere;
♦ amenzile, penalitățile și despăgubirile primite sau care urmează a fi primite de la alte unitățile
comerciale și persoane pentru încălcarea de către acestea a clauzelor contractuale;
♦ veniturile sub forma recuperării prejudiciului material cauzat entității;
♦ suma datoriilor decontate în legătură cu expirarea termenului de prescripție (în continuare – datorii
cu termenul expirat) privind creditele bancare, împrumuturile și d obînzele aferente, privind facturile
comerciale, privind sumele deponente și spre decontare și alte operațiuni;
♦ suma depășirii valorii realizabile nete a stocurilor de mărfuri și materiale conform evaluării
precedente (în limita valorii de intrare/costului lor);
♦ alte venituri aferente activității operaționale a entității.
Alte venituri operaționale se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente
primare: facturi fiscale; facturi; procese verbale privind rezultatele inventarierii activelor c irculante;
decizii de imputare și acordul vinovaților privind recuperarea daunei materiale pricinuite entității de
către personal; procese verbale privind deprecierea activelor circulante etc.
Evidența analitică a altor venituri operaționale se ține pe tip urile lor, pe surse de obținere și pe
alte direcții stabilite în politica de contabilitate a entității.
În anul de gestiune 2019 la SRL „AGROEXP -GRUP” au fost înregistrare alte venituri
operaționale Anexa 32.
1) Se reflectă valoarea de vînzare (fără TVA) a altor active circulante (în afară de mărfuti și
produse), vîndute titularului de avans :
Debit contul 226 „Creanțe le personalului ” 80,10 lei
Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională” 80,10 lei
2) Se reflectă decontarea datoriilor cu termenul expirat (fără TVA) privind facturile comerciale:
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” 39137,36 lei
Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională” 39137,36 lei.
Pentru închiderea contului 612 „Alte venituri din activitatea operațională" la fel s -a debitat
contul dat cu totalul cumulativ al veniturilor înregistrate:
Debit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională" 80022,54 lei
Credit contul 351 "Rezultatul financi ar total". 80022,54 lei
Veniturile nu se reflectă în mod direct în Bilanț, ci formînd rezultatul financiar în Situația de
profit și pierdere se trece în capitolul 3 al Bilanț.
În pro cesul desfășurării activității economico -financiare, în afară de veniturile din vînzarea
bunurilor, prestarea serviciilor și utilizarea activelor de către terți, entitatea poate obține și venituri
neoperaționale. Modul de contabilizare a veniturilor sus -menționate nu este reglementat în mod special
sub aspect normativ și examinat suficient în literatura de specialitate. Totodată, la contabilizarea
acestor venituri apar multiple probleme specifice referitoare la componența, recunoașterea, evaluarea,
perfecta rea documentară, înregistrarea în conturile contabile și aprecierea consecințelor fiscale ale
acestora, care sînt abordate sub aspect teoretic și aplicativ în paragraful de față.
Veniturile din alte activități reprezintă sumele primite sau care urmează a f i primite din alte
feluri de activități ale entității. Acestea includ: veniturile din operațiuni cu active imobilizate, veniturile
financiară, veniturile excepționale.
Caracteristica conturilor de venituri din alte activități se prezintă în tabelul de mai jos:
Caracteristica conturilor de venituri din alte activități
Denumirea
contului de
gradul I Caracteristica contului Denumirea conturilor de gradul II (subconturi)

64
621„Venituri
din
operațiuni cu
active
imobilizate” Generalizează
informația privind venit urile
obținute din ieșirea și
reluarea pierderilor din
deprecierea activelor
imobilizate cu excepția
veniturilor din plusurile de
active imobilizate constatate
la inventariere.
6211 „Venituri din ieșirea imobilizărilor
necorporale”
6212 „Veniturile din ie șirea imobilizărilor
corporale”
6213 „Veniturile din ieșirea investițiilor financiare
pe termen lung”
6214 „Venituri din ieșirea investițiilor imobiliare”
6215 „Venituri din ieșirea altor active imobilizate”
6216 „Venituri din reluarea pierderilor din
deprecierea activelor imobilizate”
6217 „Alte venituri din operațiuni cu active
imobilizate”
622
„Venituri
financiare” Generalizează
informația privind veniturile
obținute din operațiunile
financiare ale entității. 6221 „Venituri din diferențe de curs valutar ”
6222 „Venituri din diferențe de sumă”
6223 „Venituri din redevențe”
6224 „Venituri din active imobilizate și circulante
intrate cu titlu gratuit”
6225 „Venituri din dividende și participații în alte
entități”
6226 „Venituri din dobînzi aferente altor
activității”
6227 „Alte venituri financiare”
623
„Venituri
excepționale” Generalizează
informația privind veniturile
obținute pentru compensarea
pierderilor din evenimente
excepționale (calamități
naturale, perturbări politice,
modificări ale legislației
etc.). 6231 „Venituri din compensarea pierderilor din
calamități”
6232 „Venituri din compensarea pierderilor din
alte evenimente excepționale”
6232 „Alte venituri excepționale”

Evidența analitică a veniturilor din operațiuni cu active imobilizate se ține pe tipurile lor, pe
surse de obținere și pe alte direcții stabilite în politica de contabilitate a entității.
În anul 2019 entitatea SRL „AGROEXP -GRUP” nu a înregistrat venituri din operațiuni cu
active imobilizate, de aceea v -om apela la un exemplu convenți onal pentru a reda evidența contabilă la
acest cont:
Exemplu .Conform procesului –verbal seria AV nr.0002625 din 6 decembrie 2019 privind
desfășurarea licitației, la licitație SRL ”Crina” a fost vîndut setul nr.161189/CHI „Clădirea magazinului
alimentar”. P rețul inițial al lotului este de 48000 lei, prețul de vînzare al setului este de 52800 lei, suma
amortizării acumulate constituie – 24000 lei. În baza notei contabile din 28 februarie 2017 la SRL
”Crina” se vor întocmi următoarele operațiuni economice:
1.Pentru casarea amortizării acumulate a fost întocmită formula contabilă:
Debit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe" 24000,00 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe" 24000,00 lei.
2.Se reflectă venitul din realizarea activelor imobilizate prin formula contabilă:
Debit contul 221 „Creanțe comerciale" 44000,00 lei;
Credit contul 621” Venituri din operațiuni cu active imobilizate” 44000,00 lei .

65
3.Pentru suma TVA 8800 lei (44000 x 20%) a fost făcută înregistrare în Registrul de evidență a
livrărilor și întocmită formula c ontabilă:
Debit contul 221 „Creanțe comerciale" 8800,00 lei
Credit contul 534 “Datorii față de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată ” 8800,00 lei.
Închiderea contului din alte activități 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate" se
efectuează doar la sfîrșitul anului de gestiune cu contul 351 „Rezultatul financiar total".
În acest caz la închiderea contulu i 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate" se
utilizează următoarea formulă contabilă (Anexa 33) :
Debit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate” 51912,50 lei
Credit contul 35 1 "Rezultatul financiar total” 51912,50 lei
Venituri financiare sînt venituri din transmiterea în posesiunea altor persoane pe un termen mai
mare de un an a activelor nemateriale și a celor materiale pe termen lung, a activelor intrate cu titlu
gratuit, sub formă de diferențe de curs valutar, subvenții de stat etc.
Veniturile respective se constată în contabilitate în baza documente lor primare:
♦ Procese – verbale privind inventarierea activelor imobilizate;
♦ Extrase din conturi curente în valută străină;
♦ Facturi fiscale sau facturi etc.
Evidența analitică a acestor venituri se ține pe tipuri de venituri, pe surse și pe perioade de
obținere a acestora.
Pentru evidența sintetică a veniturilor financiare este destinat contul 622 „Venituri financiare ".
În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total
cumulativ de la începutul anului , iar în debit trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor
acumulate în contul de evidență a rezultatelor financiare. În corespundere cu Legea contabilității nr.
113-XVI din 27 aprilie 2007 contabilitatea faptelor economice efectuate în valută se ț ine atît în moneda
națională, cît și în valută străină potrivit standardelor de contabilitate.
În anul 2019 la entitatea cercetată nu s-au înregistat următoarele operațiuni economice la contul
respectiv.
Evidența analitică a veniturilor financia re la entitate se ține pe tipuri de venituri, pe surse și pe
perioade de obținere a acestora.
Venituri excepționale reprezintă veniturile acumulate din operațiuni și evenimente
neordinare: compensații primite pentru recuperarea pierderilor din calamități naturale,
perturbări politice etc.
Veniturile excepționale se reflectă în contul 6 23 ”V e nit ur i e xepț io na le ” în cazul
existenței documentelor care confirmă faptul săvîrșirii evenimentului excepțional și primirea
(calcularea) compensațiilor pentru acoperirea pierderilor din aceste evenimente. Aceste documente
cuprind:
• actele comisiilor de lichidare a consecințelor calamităților naturale – în cazul cutremurelor de
pămînt, secetelor, inundațiilor, uraganelor, eroziunii solurilor, epizootiilor etc;
• actele servic iului antiincendiar de stat – în cazul incendiilor;
• actele poliției rutiere și/sau hotărîrile instanțelor de judecată – în cazul accidentelor rutiere;
• actele poliției și/sau hotărîrile instanțelor de judecată – în cazul furturilor bunurilor;
• actele și calc ulele organelor de asigurări – la determinarea sumelor despăgubirilor de asigurare;
• procesele -verbale de casare a obiectelor de mijloace fixe (mijloace de transport) – la lichidarea
(casarea) acestora și la determinarea valorii reali zabile nete a bunurilo r materiale obținute în urma
casării acestor obiecte;
• deciziile organelor autorizate – la exproprierea bunurilor;

66
• actele experților independenți (evaluatorilor) – la evaluarea mărimii • pagubelor din pierderea
parțială a bunurilor;
• acordul (consimțămîntul) persoanelor vinovate și/sau hotărîrile instanțelor de judecată – în cazul
pierderii bunurilor din vina angajaților entității sau altor persoane;
• ordinele de plată, facturile de expediție și alte documente – la primirea compensațiilor de la
autoritățile pu blice, organizațiile necomerciale și alte întreprinderi și persoane fizice pentru
acoperirea pierderilor din evenimentele excepționale.
Sumele primite de către persoanele fizice și juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le -a
fost cauzat ca urmare a unei acțiuni ilegale (inacțiuni) ori ca urmare a unor calamități naturale sau
tehnogene, cataclizme, epidemii, epizotii nu se includ în venitul impozabil (art. 20 lit.d3) din Co du l
f is c a l) .
În per ioada de gestiune a anului 201 9 la SRL „AGROEXP -GRUP” nu au fost înregistrate
venituri excepționale din acest motiv v -om utiliza un exemplu convențional pentru a putea reda
evidența la contul respectiv:
Veniturile excepționale se reflectă în contabilitate în baza acelorași documente primare ca și
veniturile din alt e activități. În plus, sînt necesare procesele -verbale ale organelor competente
(comisiilor de lichidare a consecințelor calamităților naturale, organelor de poliție și judeciare) care
confirmă evenimentul excepțional corespunzător, precum și acordurile în scris ale părților vinovate de
comiterea accidentelor privind recuperarea prejudiciului material cauzat.
Pentru evidența sintetică a veniturilor excepționale este destinat contul de pasiv 623 „Venituri
excepționale". În creditul acestui cont se reflectă s umele veniturilor constatate în cursul perioadei de
gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debit trecerea la finele anului de gestiune a
veniturilor acumulate în contul de evidență a rezultatelor financiare.
Exemplul Entitatea „ Alfa” î n perioada anului 2019 a constatat venituri din evenimente
excepționale, o mașină de serviciu a căzut într -un accident. Mașina a fost asigurată de firma
„MOLDASIG", compania de asigurări a fost de acord să restituie pierderile conform contractului de
asigurare în sumă de 1636 lei.
Se reflectă restituirea pierderilor avute loc în accident .
Debit contul 234 „ Alte creanțe curente" 1 636 lei
Credit contul 623 "Venituri exc epționale" 1 636 lei
Informația cu privire la veniturile din alte activități se reflectă în rîndul 090 al Situație i de
profit și pierdere (anexa 41 ), care la SRL ” SRL „AGROEXP -GRUP” în anul 2019 au fost
înregistrate rezultate de acest gen .
La contabilizarea cheltuielilor, în afară de problemele teoretice aferente definirii, clasificării,
recunoașterii și evaluării acestora, apar și un șir de aspecte metodologice, din care, în opinia noastră,
principalele sînt următoarele:
1) elaborarea în cadrul politicii de contabilitate a entității a compartimentului referitor la
cheltuieli;
2) perfectarea documentară a faptelor economice generatoare de cheltuieli;
3) reflectarea cheltuielilo r în registrele și conturile contabile;
4) generalizarea informațiilor privind cheltuielile în rapoartele financiare.
Cheltuielile se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare : factura
fiscală; factura; bonul de consum; proce se verbale de casare a materialelor; procese verbale de casare a
obiectelor de mică valoare și scurtă durată, procese verbale de casare a mărfurilor, foaia de parcurs;
nota contabilă, procese -verbale de returnare a mărfurilor, borderoul de calculare a amo rtizării activelor
nemateriale, borderoul de calculare a uzurii mijloacelor fixe, procesul -verbal al comisiei de
inventariere, balanțe de verificare, deconturi de avans, bonuri de plată, ordine de plată, extrase bancare,
dispoziții de plată, registrul de retribuire a muncii, rapoarte fiscale, contracte de împrumut, contracte de

67
credit, ordinul (dispoziția) conducătorului entității, contracte de asigurare, nota de contabilitate, proces –
verbal de primire -predare a activelor nemateriale, proces -verbal de casa re a activelor nemateriale,
proces -verbal de primire -predare a mijloacelor fixe, proces -verbale de casare a mijloacelor fixe etc.
Pentru evidența sintetică a cheltuielilor sînt destinate conturile clasei a 7 ”Cheltuieli”, care sînt
conturi de activ, și în cursul perioadei de gestiune în debitul acestor conturi se înregistrează cu total
cumulativ de la începutul anului suma cheltuielilor constatate, iar în creditul acestora se reflectă
trecerea cheltuielilor acumulate la finele anului de gestiune la rezultat ul financiar. La finele anului,
rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli se înscriu în rîndurile respective ale Situației de profit și
pierdere.
În funcție de natura activității care le generează, cheltuielile se clasifică în 3 grupe:
1) cheltuieli din activitatea operațională;
2) cheltuieli din alte activități;
3) cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit.
Cheltuielile din activitatea operațională – sînt cheltuielile ocazionate de desfășurarea
activității de bază a entității și cuprind:
– costul vînzărilor;
– cheltuielile de distribuire;
– cheltuieli administrative;
– alte cheltuieli din activitatea perațională.
Costul vînzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor vîndute,
serviciilor prestate și la într eprinderile de comerț include valoare de bilanț a mărfurilor vîndute.
Evidența acestor cheltuieli se ține la contul 711 „Costul vînzărilor” în debitul căruia în cursul perioadei
de gestiune se acumulează cu total cumulativ costul efectiv al mărfurilor și produselor vîndute. La acest
cont SRL „AGROEXP -GRUP” utilizează un singur subcont:
7112 „Valoarea contabilă a mărfurilor vîndute”.
Analizînd jurnalul order la contul 711 ”Costul vînzărilor ” (anexa 34) pentru anului 2019 , se
constată un rulaj de 3345121 ,89 lei, se reflectă în Cartea Mare la contul 711 „Costul vînzărilor” . Acest
rulaj se trece în postul 020 al Situației de profit și pierdere.
Din prima grupă de cheltuieli, destul de importantă în cadrul vînzării mărfurilor la entitatea
comercială o const ituie cheltuielile de distribuție , care potrivit SNC ”Cheltuieli” reprezintă cheltuielile
de vînzare a produselor finite, mărfurilor și serviciilor.
La SRL „AGROEXP -GRUP” în componența acestor cheltuielile sunt reflectate cheltuielile
privind reclamă, ch eltuielile de transport privind desfacerea, cheltuieli privind returnarea și reducerea
prețurilor la mărfurile vîndute și alte cheltuieli comerciale, în care se includ cheltuielile privind
retribuirea muncii și contribuțiile privind asigurările. Înregistră rile în contul de cheltuieli de distribuție
se efectuiază în baza documentelor primare (foi de parcurs, borderou de calcul a salariului, calcule ale
uzurii mijloacelor fixe cu destinație comercială, deconturi de avans, facturi fiscale).
În baza acestor doc umente justificative cheltuielile de distribuție sunt reflectate pentru totalizare
și sistematizare în jurnalul -order la contului 712 „ Cheltuieli de distribuire”.
Pentru generalizarea informației privind aceste cheltuieli este destinat contul de activ 712
„Cheltuieli de distribuire” . În cursul perioadei de gestiune în debitul acestui cont se acumulează, cu
total cumulativ de la începutul anului, cheltuielile de distribuție ale entității. Înregistrările în acest cont
urmează a fi efectuate în conformitate cu principiul concordanței veniturilor și cheltuielilor. Evidența
analitică a cheltuielilor de distribuire trebuie să se țină pe tipurile lor, pe articole de cheltuieli și pe alte
direcții stabilite în politica de contabilitate.
În anul de referință SRL „A GROEXP -GRUP” a înregistrat cheltuieli de distribuție (anexa 35),
evidența contabilă a căreia a fost reflectată în temele precedente .

68
Pentru generalizarea informației privind cheltuielile generale și administrative planul de conturi
prevede utilizarea cont ului 713 „Cheltuieli administrative” în care se reflectă cu total cumulativ de la
începutul perioadei următoarele cheltuieli cum ar fi: amortizarea activelor imobilizate cu destinație
generală și de protecție a mediului ambiant; cheltuielile privind retri buirea muncii personalului
administrativ și gospodăresc al unității comerciale; cheltuieli privind procurarea literaturii speciale;
cheltuieli de binefacere și sponsorizare; ajutor material acordat angajaților și alte cheltuieli generale și
administrative.
Aceste cheltuieli deasemenea sunt reflectate în contabilitate potrivit metodei contabilității de
angajamente cu respectarea principalelor elemente de recunoaștere și evaluare.
În contabilitatea entității S.R.L. SRL „AGROEXP -GRUP” la contul 713 ”Cheltui eli
administrative” în anul 2019 au evidența contabilă a căreia a fost reflectată în temele precedente (anexa
15):
Evidența analitică a cheltuielilor administrative trebuie să se țină pe tipurile lor, pe articole și pe
alte direcții stabilite de politica de contabilitate.

Tema : Situațiile financiare ale entităților
Valorificarea informației contabile în cadrul diferitelor studii de piață, analize financiare,
evaluări de afaceri este una din cele mai importante funcții ale contabilității, realizarea cărei est e
posibilă cu ajutorul situațiilor financiare . Potrivit reglementărilor standardelor naționale de
contabilitate situațiile financiare generale reprezintă un set de rapoarte care indică la un moment dat
nivelul, mărimea fluxurilor reale și monetare ale enti tății, precum și informații privind poziția
financiară, performanța financiară, modificările capitalului propriu și fluxurile de numerar ale unei
entități pe o perioadă de gestiune, provenite din relațiile cu exteriorul, respectiv din activitatea internă.
Situațiile financiare sunt concepute în funcție de tipul informațiilor și explicațiilor pe care
trebuie să le ofere utilizatorilor despre situația economico -financiară pe care o reflectă, informații care
pot conduce la formarea unei judecăți asupra situa ției patrimoniale a entității și a modificărilor sale în
timp despre:
 active;
 datorii;
 capital propriu;
 venituri și cheltuieli;
 fluxuri de numerar.

Componentele situațiilor financiare generale sunt:
 Bilanțul – situația poziției financiare;
 Situația de pr ofit și pierdere;
 Situația modificărilor capitalului propriu;
 Situația fluxurilor de numerar și
 anexele și notele explicative.
Bilanțul (s ituația poziției financiare) – prezintă elementele de activ, datorii și capitaluri
proprii ale entității la sfârșitul perioadei de gestiune sau în alte situații prevăzute de legislație. Ca
componentă a situațiilor financiare bilanțul, este instrumentul prin care se realizează aplicarea
principiului dublei reprezentări a elementelor patrimoniale, respectiv totalul activel or este echivalent
cu suma totalurilor capitalului propriu și datoriilor.

69
În ceea ce privește construcția bilanțului, acesta se întocmește pe baza informațiilor din
registrele contabile. Ele cuprind soldurile debitoare și creditoare ale conturilor sinteti ce de bilanț,
calculate la data raportării (perioada curentă și cea precedentă) privind:
 activele – resurse economice identificabile și controlabile de către entitate ce provin din
fapte economice trecute a căror utilizare contribuie la obținerea unor bene ficii economice;
 capitalul propriu – mărimea rămasă în activele entității după scăderea datoriilor;
 datoriile – obligații curente ale entității provenite din fapte economice trecute a căror
stingere contribuie la o reducere a resurselor, ce determină benef iciile economice respective.
Potrivit reglementărilor contabile specifice entităților economice grupele de active , care sunt
rezultatul aplicării criteriilor naturii, destinației și lichidității activelor cuprind:
 Active imobilizate , care reflectă activel e cu lichiditate mai mare de un an, destinate utilizării
în activitatea de bază, realizării unor investiții externe pe termen lung, active care se împart după natura
sa în:
 necorporale;
 corporale și
 financiare.
 Active circulante , care reflectă activele, cu lichiditate mai mică de un an, destinate ciclul de
exploatare, realizării unor investiții externe pe termen scurt sau provenite din decontările financiare ale
entității, active care se împart după natura sa în:
 stocuri;
 creanțe;
 investiții curente (fina nciare pe termen scurt) și
 disponibilități bănești (numerar în casierie, la conturi bancare și alte
elemente bănești).
În rezultatul aplicării criteriilor naturii, provenienței și exigibilității, grupele de pasiv se împart
în:
 Capitaluri proprii, care re flectă resursele aduse de proprietari sau obținute de entitate
și care se diferențiază după natura în:
 capital social și suplimentar;
 neînregistrat, nevărsat și retras;
rezerve;
 profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți și
 profit ne repartizat (pierdere neacoperită) al anului de gestiune.
 Datorii, care provin de la diferiți terți și sunt utilizate de entitate o perioadă mai mare sau
mai mică de un an și se diferențiază după natură în datorii:
 financiare;
 comerciale și
 calculate.
Notă . Actualmente modul de întocmire a bilanțului contabil este reg lementat de prevederile
S.N.C. “Prezentarea situațiilor financiare”, care prevede următoarele:
Lucrările de completare a bilanțului reprezintă prin conținutul lor, în cea mai mare parte,
opera ții de prelucrare și transpunere a datelor din bilanțul precedent și din balanța de verificare a
conturilor sintetice. Prin structura lor, operațiile de prelucrare a datelor privind exercițiul curent constau
din selectarea, gruparea și însumarea soldurilor din balanța de verificare a conturilor sintetice.

70
După cum s -a menționat anterior cea de -a doua componentă de bază a situațiilor financiare este
Situația de profit și pierdere , care completează bilanțul cu noi informații. Situația de profit și pierdere
reprezintă raportul care reflectă performanța financiară a entității înregistrată pe parcursul perioadei de
gestiune.
Performanța este interpretată diferit de câtre utilizatori:
 managerii sunt concentrați asupra performanței globale;
 investitorii actuali ș i potențiali sunt interesați de rentabilitatea investițiilor lor;
 salariații interesați de stabilitatea și rentabilitatea entității;
 creditorii de solvabilitatea entității;
 partenerii comerciali de stabilitatea entității.
Relația în baza cărei poate fi de terminata performanta este:
Rezultat = Venituri – Cheltuieli
Situația de profit și pierdere prezintă informațiile privind:
 veniturile – creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub
forma intrărilor de active sau maj orării valorii acestora sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat
creșteri ale capitalului propriu, cu excepția celor legate de contribuțiile proprietarilor;
 cheltuielile – diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub
formă de ieșiri sau reduceri ale valorii activelor ori de creșteri ale datoriilor și care generează o
reducere a capitalurilor proprii (rezultatului financiar), altele decât cele rezultate din distribuirea
acestuia;
 rezultatul financiar – diferența din tre veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune.
De menționat că, veniturile și cheltuielile aferente unora și acelorași operațiuni economice
trebuie să se reflecte în Situația de profit și pierdere în aceiași perioadă de gestiune. De exemplu,
valoarea contabilă a bunurilor vândute și valoarea de vânzare a acestora se recunosc în una și aceiași
perioadă de gestiune.
În cazul în care în perioada de gestiune nu au fost înregistrate venituri, dar au fost suportate
cheltuieli, care trebuie recunoscut e în conformitate cu prevederile altor standarde de contabilitate,
acestea se prezintă în Situația de profit și pierdere în perioada de gestiune în care au fost suportate.
Dacă în perioada de gestiune au fost înregistrate doar venituri, care trebuie recuno scute în conformitate
cu prevederile standardelor de contabilitate și nu au fost suportate cheltuieli, acestea trebuie reflectate
în Situația de profit și pierdere în perioada de gestiune în care au fost câștigate.
Situația de profit și pierdere se întocme ște în baza clasificării cheltuielilor activității de bază
după destinație (funcții) și cuprinde elementele obligatorii.
Informația privind fluxul mijloacelor bănești, paralel cu alte informații conținute în situațiile
financiare, permite diverselor categ orii de utilizatori să aprecieze modificările în patrimoniul net al
entității, situația financiară a acesteia (inclusiv lichiditatea și solvabilitatea) și capacitatea entității de
a se adapta noilor circumstanțe și posibilități prin influența mărimii și duratei fluxului mijloacelor
bănești.
Informația privind fluxul mijloacelor bănești poate fi utilizată și la estimarea capacității
entității de a câștiga mijloace bănești. Ea le permite utilizatorilor să compare valoarea curentă a
viitoarelo r fluxuri de mijloace bănești ale diverselor entități. Aceasta contribuie, de asemenea, la
compararea activității diverselor entități, înlăturând astfel efectul nedorit al utilizării diferitelor
metode de contabilitate vizând unele și aceleași opera ții și fenomene economice.
De asemenea informația privind fluxul mijloacelor bănești în perioadele precedente poate fi
folosită în calitate de indicator al sumei, calculului perioadei și certitudinii viitoarelor fluxuri de

71
mijloace bănești. Ea este utilă, de asemenea, pentru verificarea exactității estimărilor viitoarelor
fluxuri de mijloace bănești efectuate anterior și pentru analiza legăturii reciproce dintre profit, fluxul
net de mijloace bănești și influența modificării prețurilor.

Situația fluxurilor de numerar se prezintă potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul
Finanțelor al Republicii Moldova (anexa nr.1).
Actualmente entitățile prezintă raportul privind fluxul mijloacelor bănești pe următoarele tipuri
de ac tivități:
 operațională,
 investiții, și
 financiară.
Gruparea fluxurilor mijloacelor bănești pe tipuri de activități asigură utilizatorii de situații
financiare cu informații care le permit să aprecieze influența tipurilor de activități asupra situaț iei
financiare a entității, mărimii mijloacelor bănești, precum și evaluarea interconexiunii genurilor de
activitate specificate.
Trebuie de reținut că, una și aceeași operație poate include fluxul mijloacelor bănești raportat la
diverse tipuri de act ivitate. De exemplu , în cazul în care plățile bănești aferente împrumuturilor includ
suma dobânzilor plătite și suma creditului, plata dobânzilor se referă la activitatea operațională, iar
rambursarea creditului este considerată ca un element al act ivității financiare.
Obținerea de împrumuturi se referă, de obicei, la activitatea financiară. Cu toate acestea,
overdrafturile bancare achitate la prima cerere și care constituie o parte componentă a pârghiilor de
administrare a mijloacelor bănești se includ în categoria mijloacelor bănești, provenite din activitatea
operațională.
Mișcarea internă a mijloacelor bănești (deschiderea acreditivului, obținerea carnetului de
cecuri cu limită de sumă, ridicările în numerar de la conturile de decon tare, valutar etc.) nu se
tratează drept flux al acestora. Componența și volumul fluxurilor de mijloace bănești pe tipuri de
activitate detaliat este expus în Standardul Național de Contabilitate 7 „Raportul privind fluxul
mijloacele bănești”, paragrafele 13 – 17.
Entitățile întocmesc raportul privind fluxul mijloacelor bănești conform metodei directe în
baza datelor conturilor contabile . Informațiile obținute prin aplicarea acestei metode evidențiază
principalele tipuri de încasări și plăți băn ești pe tipuri de activități și pot fi utile la prognozarea
fluxurilor mijloacelor bănești în viitor.
Totodată pentru verificarea corectitudinii calculului fluxului net al mijloacelor bănești din
activitatea operațională poate fi utilizată metoda indir ectă, prin care rezultatul net din această
activitate se corectează luând în considerare operațiile nemonetare și modificările mărimii activelor
curente și ale datoriilor pe termen scurt.
Situația modificărilor capitalului propriu reprezintă raportul car e caracterizează existența și
modificarea elementelor capitalului propriu în cursul perioadei de gestiune și prezintă informațiile
privind:
 capitalul social și suplimentar care include: capitalul social; capitalul
suplimentar; capitalul neînregistrat; capi talul nevărsat; capitalul retras;
 rezervele care includ: capitalul de rezervă (rezervele stabilite de legislație);
rezervele statutare (rezervele prevăzute de statut); alte rezerve;
 profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) care include: corecțiile
rezultatelor anilor precedenți; efectul modificărilor politicii de contabilitate; profitul
nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenți; profitul net (pierderea netă) al
perioadei de gestiune; profitul utilizat al perioadei de gestiune;
 alte elem ente ale capitalului propriu.

72
În general, raportul în cauză caracterizează acea parte a activelor care constituie proprietatea
entității. Aceasta reprezintă o garanție pentru creditori privind achitarea datoriilor în cazul lichidării
entității. Anume la a ceastă parte a activelor au dreptul să pretindă proprietarii (acționarii, asociații)
după satisfacerea pretențiilor patrimoniale ale creditorilor. Astfel, deși proprietarii sunt expuși unui risc
maximal, specific activității entității, ei au dreptul la tot patrimoniul rămas.
Pentru întocmirea raportului privind fluxul capitalului propriu o mare importanță are
delimitarea corectă a surselor de finanțare a activelor în surse proprii și împrumutate (atrase). În acest
caz apar o serie de întrebări privind grup area surselor de formare a activelor. Pot oare fi incluse
finanțările și încasările cu destinație specială în componența capitalului propriu? În ce grupă de surse
proprii sau împrumutate – trebuie să fie incluse dividendele calculate acționarilor conform r ezultatelor
anului? De răspunsul la aceste întrebări depinde mărimea capitalului propriu reflectat în rapoartele
financiare. La rândul său, de corelația dintre sursele proprii și împrumutate de finanțare depinde
aprecierea stabilității financiare a entităț ii, gradului de risc legat de investirea mijloacelor în activitatea
acesteia.
La soluționarea problemei privind evidențierea clară a mărimii capitalului propriu în situațiile
financiare contribuie faptul că în Planul de conturi contabile toate conturile d estinate contabilizării
capitalului propriu sunt grupate în clasa 3 “Capital propriu” . Destinația conturilor din cadrul acestei
clase corespunde unor posturi anumite din formularul unic al raportului privind fluxul capitalului
propriu, aprobat de Ministeru l Finanțelor și care se conține în S.N.C. “Prezentarea situațiilor
financiare”. Potrivit prevederilor standardului raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4
capitole, care cuprind date privind soldurile și modificările părților componente al e capitalului propriu
sub aspectul grupării prevăzute de capitolul III al bilanțului contabil:
a) capitalul social și suplimentar;
b) rezerve;
c) profit nerepartizat (pierdere neacoperită);
d) capital secundar.

Tema: Analiza activității economico -financiară a entit ății
Rezultatul financiar al activității entității se caracterizează prin suma profitului (pierderii) și a
nivelului rentabilității obținute.
În economia de piață, profitul constituie rațiunea de a fi a unei întreprinderi. Întreprinderile care
se dovedesc a fi nerentabile sunt supuse falimentului.
Profitul reprezintă sursa principală de dezvoltare a entității și se determină ca diferență dintre
venitul total obținut din desfacerea produselor fabricate, a lucrărilor și serviciilor cu caracter industrial
și din alte activități și cheltuie lile aferente acestor venituri.
Cu cât este mai mare valoarea veniturilor cu atât va fi mai ridicată mărimea profitului, și invers,
creșterea valorii consumurilor și cheltuielilor duce la diminuarea mărimii profitului.
Funcții le pe care le are de îndeplinit profitul sunt:
 izvor de alimentare a fondului de dezvoltare economico -socială;
 mijloc de cointeresare materială a entității în ansamblu și a membrilor colectivului entității ;
 sursa de autofinanțare pentru dezvoltarea p roducției.
Rentabilitatea reflectă capacitatea entității de a produce profit, oglindind într -o formă sintetică
eficiența întregii activități economice a entității .
În mod general acest indicator se obține raportând venitul la cheltuieli, constituind una di ntre
formele de exprimare a eficienței economice.
Deci, profitul este sursa de existență și dezvoltare a entității , pe când rentabilitatea permite de a

73
aprecia cât de eficient sunt folosite resursele de producție.
Rezultatele analizei profitului (pierder ii), rentabilității sunt necesare atât pentru elaborarea
strategiei de dezvoltare și organizare a activității curente a entității , cât și pentru prognozarea activității
acesteia pe viitor.

Analiza dinamicii și structurii profitului (pierderii) până la im pozitare.

Masa profitului total (pierderii) obținut de întreprindere nu este omogenă, în componența sa
intrând rezultate din activități și operații diferite.
Principala activitate a entității industriale o constituie fabricarea de produse, executare a de
lucrări și prestarea de servicii cu caracter industrial. Această activitate poartă denumirea de activitate
operațională.
În profitul total (pierderea) se reflectă și rezultatul din activitatea de investiții, rezultatul din
activitatea financiară și re zultatul excepțional.
Rezultatul din activitatea de investiții se obține ca diferență dintre venituri și cheltuieli din
operațiunile legate de existența și mișcarea activelor pe termen lung.
Rezultatul din activitatea financiară se obține ca diferența dint re venituri și cheltuieli aferente
operațiunilor legate de modificările în mărimea și structura capitalului propriu și mijloacelor
împrumutate.
Rezultatul excepțional se obține ca diferența dintre veniturile și cheltuielile apărute ca rezultat
al eveniment elor și operațiunilor excepționale neprevăzute.
În special astfel de evenimente cuprind :
 calamități naturale;
 perturbări politice(acțiuni militare,revoluție);
 modificări ale legislației Republicii Moldova (hotărârile cu privire la
naționalizare,i nterzicerea activităților de anumită natură).
Analiza începe cu aprecierea în dinamică a structurii profitului (pierderii) până la impozitare,
care poate fi exprimată prin relația:
PPI = RAO ± RAI ± RAF ± RE;
unde:
PPI – profitul (pierderea) până la impoz itare;
RAO – rezultatul din activitatea operațională;
RAI – rezultatul din activitatea de investiții;
RAF – rezultatul din activitatea financiară;
RE – rezultatul excepțional.
Analiza în dinamică a profitului (pierderii) până la impozitare permite evaluare a mărimii
acestuia în comparație cu realizările anilor precedenți și/sau cu datele stabilite în Planul de afaceri și
studierea modificărilor survenite în mărimea profitului (pierderii) contabil în ultimii ani.
Analiza structurală a profitului (pierderii) p ână la impozitare permite aprecierea aportului
fiecărui tip de activitate în obținerea profitului contabil. Creșterea în dinamică a cotei profitului din
activitatea operațională în suma totală a profitului până la impozitare este apreciată pozitiv.
Din pun ct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza dinamicii și structurii profitului (pierderii)
până la impozitare se determină abaterea absolută (față de perioada precedentă și/sau de plan), ritmul
creșterii, % îndeplinirii planului și ponderea rezultatului financiar obținut din fiecare tip de activitate în
suma totală a mărimii profitului (pierderii) până la impozitare.
Analiza dinamicii și structurii profitului (pierderii) până la impozitare este efectuată în baza
datelor Raportului de profit și pierderi și Planului de afaceri.

74
Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea
operațională.

Rezultatul din activitatea operațională se determină ca diferența dintre veniturile și cheltuielile
acestei activități.
Veniturile din activitatea operațion ală sânt constituite din vânzări nete și alte venituri
operaționale.
Cheltuielile activității operaționale includ toate cheltuielile aferente vânzărilor, cheltuielile
comerciale, cheltuielile generale și administrative și alte cheltuieli operaționale.
Form ula de calcul a rezultatului financiar din activitatea operațională este:
RAO = PB (PG) + AVO – CC – CGA – ACO,
unde:
RAO – rezultatul financiar din activitatea operațională;
PB(PG) – profitul brut (pierderea globală);
AVO – alte venituri op eraționale;
CC – cheltuieli comerciale;
CGA – cheltuieli generale și administrative;
ACO – alte cheltuieli operaționale.
Fiecare parte componentă a formulei factoriale influențează asupra profitului (pierderii) din
activitatea operațională a entității . Pro fitul brut și alte venituri operaționale au o acțiune directă, iar
cheltuielile perioadei – o acțiune inversă.
În calitate de sursă de informație pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea
operațională, servește Raportul privind re zultatele financiare.
Având în vedere legătura aditivă dintre factorii influenței și indicatorul rezultativ, în calitate de
metodă cea mai convenabilă pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operațională
este metoda balanțieră.
Analiza factorială a profitului brut (pierderii globale)
Componenta cea mai importantă a profitului (pierderii) din activitatea operațională, de regulă,
elementul cel mai principal îl reprezintă profitul brut (pierderea globală), de aceea în analiza formării
profitului, studiului profitului brut i se acordă o atenție deosebită.
Profitul brut reprezintă depășirea vânzărilor nete asupra costului vânzărilor. În practica
economică acest indicator se numește și coeficient de profitabilitate (se determină în % față de
indicatorul „vânzări nete”).
Analiza începe cu aprecierea evoluției structurii profitului brut (pierderii globale) obținut pe tipuri
de activitate operațională î n baza datelor Situației de profit și pierderi.

Pe lângă aprecierea evoluției și structurii, profitul brut (pierderea globală) poate fi analizat și din
punct de vedere factorial, e xaminând astfel cauzele ce au condiționat devierea mărimii acestuia. La
efectuarea analizei factoriale a profitului brut (pierderii globale), este important să se ia în considerație
tipul de activitate operațională în urma căruia a fost obținut profitul (p ierderea), deoarece trăsăturile
caracteristice ale tipurilor de activitate operațională generează și particularitățile tehnicii de calcul al
analizei factoriale a profitului brut (pierderii globale).
Astfel, profitului brut (pierderea globală) obținut di n vânzarea produselor și/sau prestarea
serviciilor este influențat de următorii factori:
a) modificarea volumului de vânzare al produselor (serviciilor prestate);
b) modificarea structurii și sortimentului produselor vândute (serviciilor prestate);
c) modi ficarea costului de vânzare al produselor (serviciilor prestate);
d) modificarea prețurilor la produsele vândute (serviciile prestate).

75
Pentru determinarea influenței separate a fiecărui factor asupra mărimii profitului brut (pierderii
globale) din vânzare a produselor (serviciilor prestate) în calitate de surse informaționale servesc:
– Anexa la Raportul de profit și pierderi;
– Calculațiile produselor (serviciilor( concrete;
– Calculele speciale (de recalculare).
Recalcularea volumului și costului vânzărilor se efectuează prin evaluarea cantității produselor
(serviciilor) efectiv vândute în anul de gestiune cu prețurile și costurile unitare ale produselor vândute
(serviciilor prestate) în anul precedent sau conform Planului de afaceri.
Tehnica de calcul a influen ței factorilor nominalizați asupra mărimii profitului brut (pierderii
globale) este următoarea:
Influența primului factor se determină ca produsul dintre profitul brut (pierderea globală) al
perioadei de bază (prognozată sau precedentă) și modificarea proc entuală a volumului vânzărilor
produselor (serviciilor prestate):
Ra =
100% )( VVP bazaxPGPB  ,
Δ%VVP =
0.
CVCVrec x 100 – 100,
unde:
PB(PG)o – profitul brut (pierderea globală) al perioadei de bază (prognozată sau precedentă);
CV rec. – costul vânzărilor recalculat;
CV 0 – costul vânzărilor din perioada de bază (prognozată sau precedentă).
(3419598) x (+0,59) 100 = + (20176) lei

Influența celui de -al doilea factor se determină ca diferența dintre profitul brut (pierderea globa lă)
recalculat și profitul brut (pierderea globală) al perioadei de bază și influența primului factor:

Rb = PB(PG) rec. – PB(PG) 0 – Ra,
unde:
PB(PG) rec. – profitul brut (pierderea globală) calculat în condițiile volumului vânzărilor anului de
gestiune și costurile, precum și prețurile de vânzare din perioada de bază;
PB(PG) 0 – profitul brut (pierderea globală) al perioadei de bază;
Ra – modificarea profitului brut (pierderii globale) sub influența volumului vânzărilor.
(3440598) – (3419598) – [+(20176)] = + (824) lei
Influența modificării costului produselor (serviciilor) vândute asupra profitului brut (pierderii
globale) are o influență inversă și se determină ca diferența dintre valoarea curentă și recalculată a
costului vânzărilor p roduselor finite (serviciilor prestate):
Rc = – (CV 1 – CV rec.),
unde:
CV 1 – costul produselor finite vândute (serviciilor prestate) din anul de gestiune;
CV rec. – costul recalculat al produselor finite vândute (serviciilor prestate).
– (18222902 – 18290700) = +67798 lei
Influența modificării prețurilor la produsele vândute (serviciile prestate) se determină ca diferența
dintre volumul vânzărilor din anul de gestiune și cel recalculat:
Rd = VV 1 – VV rec.,
unde:
VV 1 – volumu l vânzărilor produselor finite (serviciilor prestate) din anul de gestiune;
VV rec. – volumul vânzărilor produselor finite (serviciilor prestate) recalculat.

76
20633000 – 14850102 = + 5782898 lei
Balanța influenței factorilor:
(20176) + (824) + 67798 + 57828 98 = +5829696 lei
Rezultatele calculelor reflectă o situație favorabilă privitor la profitul brut obținut de
întreprindere.
Analiza factorială a profitului brut (pierderii globale) din vânzarea produselor poate fi detaliată
prin examinarea profitului brut (pierderii globale) din vânzarea fiecărui tip de produs, mărimea căruia
se modifică sub influența a trei factori:
a) modificarea cantității unui produs vândut;
b) modificarea costului unitar al produsului vândut;
c) modificarea prețului mediu de vânzare al produsu lui.
Formula dependenței factoriale a profitului brut (pierderii globale) din vânzarea unui produs
poate fi exprimată astfel:
R = a x b x c.
Calculul influenței acestor factori la modificarea profitului din vânzarea unui produs poate fi
efectuat prin metod a substituțiilor în lanț, bazată pe recalcularea indicatorilor. În calitate de sursă
informațională serve,te Calculația produsului.
Profitul brut (pierderea globală) obținut din comercializarea mărfurilor se modifică sub influența
a doi factori:
a) modific area venitului din vânzarea mărfurilor;
b) modificarea ratei medii a marjei comerciale.
Rata medie a marjei comerciale poate fi determinată conform relației:
Rata medie a marjei comerciale =
vindute marfurilor Volumulmarfurilor vinzarea din brut ofitul
_ __ _ _ _ Pr x100

Formula dependenței factoriale a pr ofitului brut din vânzarea mărfurilor față de factorii sus –
menționați este:
R = a x b
Calculul influenței acestor factori poate fi efectuat prin metoda substituțiilor în lanț sau metoda
diferențelor absolute în baza datelor Anexei la Raportul privind rezul tatele financiare.

Calculul rezervelor interne de majorare a profitului

La calcularea rezervelor interne de majorare a profitului este necesară ,în primul rînd,determinarea
posibilității creșterii profitului pe seama rezervelor evidentiate mai sus prin sporirea cantitatii
produselor vindute in unitati fizice, micsorarea costului unitar al produselor vindute, majorarea
preturilor de vinzarea prin cresterea calitatii produselor vindute, comercializarea acestora pe piata
atragatoare etc.
Rezervele inter ne de majorare a profitului se determina pentru fiecare produs in parte.
 Pentru a determina rezerva interna de majorare a profitului pe seama cresterii cantitatii
produselor vindute este necesar de a inmulti rezerve de majoare a cantitatii fiecarui produs vindut cu
marirea efectiva (curenta) a profitului brut pe unitate de produs:
Ri1 =∆q *Pb 1
 Calculul rezervei interne de majorare a profitului pe seama reducerii costului unitary al
produselor vindute se determina pr in inmultirea rezervei de reducere al costului pe fiecare produs cu
cantitatea de vinzare:
Ri2 = ∆c * q 1

77
 O rezerva semnificativa a majorarii profitului a constituie cresterea preturilor medii de vinzare a
produse lor prin comercializarea acestora pe piete mai atragatoare, cresterea calitatii produselor vindute
etc:
Calculul rezervei de majorare a profitului pe seama comercializarii produselor pe piete mai atragatoare
se efectuiaza astfel:
– abaterea cotei produselor vindute prin diferite cai de desfacere se inmulteste cu
pretul de vinzare stability pentru fiecare piata de desfacere
– suma obtinuta se inmulteste cu cantitatea posibila de vinzare a produsului
Ri3 = ∑ (∆%i * PVi)* q posibil
(cite piete avem , atitea abateri scrim (5%*7,0)+(5%*6,5)*q posibil)
Profitul constituie punctul de interes maxim în majoritatea analizelor financiare. Toate celelalte
rate servesc la luarea unor decizii care să ducă în final la maximizarea profitului. Rentabilitatea
reprez intă capacitatea unei companii de a realiza vînzări care depașesc costurile implicate pentru
rezolvarea lor, costurile activităților. Rentabilitatea constituie una din formele de exprimare a eficien ței
economice fiind criteriul esențial ce stă la baza adop tării deciziilor economice -financiare.
O rata înalta permite luxul unor greșeli ocazionale, erori care în condițiile unor afaceri mai puțin
profitabile ar fi dus firma in pierdere. E cunoscut faptul, c ă valoarea relativă a profitului este reflectată
în for mă de rentabilitate. Deci, dacă masa profitului în unități valorice ne demonstrează suma profitului
obținut, apoi rentabilitatea în formă procentuală reprezintă eficacitatea activităților desfășurate:
operațională, de investiții și operațională. Formula ge nerală a rentabilității, din punct de vedere a
conținutului economic, reflectă raportul dintre efect și efort.
Analiza ratelor de rentabilitate a capitalurilor se va referi la ratele de rentabilitate economică,
rentabilitate financiară și rentabilitatea c omercială. În acest context, sarcinile principale ale analizei
sunt:
– aprecierea general ă a tendinței modificării indicatorului examinat de rentabilitate în dinamică;
– calculul și aprecierea influenței factorilor respectivi asupra modificării acestui ind icator;
– eviden țierea rezervelor interne ce țin de sporirea rentabilității pe viitor și elaborarea măsurilor
concrete pentru mobilizarea lor.
Sursele de informa ții sunt datele raportului financiar, inclusiv bilan țul contabil și raportul
privind rezultatel e financiare pentru analiza rentabilității activelor, capitalului propriu și capitalului
permanent și alte surse de informa ție necesare pentru examinarea aprofundată a indicatorilor de
rentabilitate evidențiate din evidența operativă, statistică și contabi lă.
Rentabilit ății activelor , care dup ă conținut reflectă eficiența utilizării patrimoniului entității ,
indiferent de sursele provenienței acestuia. Însă, după părerea specialiștilor în domeniu, eficiența
utilizării activelor trebuie examinată în strânsă concordanță cu eficacitatea activității operaționale ale
entității . Situația se apreciază pozitiv dacă rentabilitatea activelor a atins 10% și mai sus.
Rentabilitatea financiară reflectă gradul de autofinanțare a entității , sau cu alte cuvinte, arată
capac itatea entității de a utiliza capitalul propriu în vederea desfășurării unei activități normale ale
producției. Nivelul acestei rentabilități nu trebuie sa fie mai jos de 15%.
Rentabilitatea comerciala caracterizează capacitatea entității de a obține profi t în urma
desfacerii. Mărimea normal a acestui indicator este 20%.

78
Tabelul 9.1
Ratele de rentabilitate ale SRL ”AGROEXP -GRUP” pe parcursul anilor de gestiune 2017 -2019 ,
(lei)

Indicatori Anul de gestiune Abaterea absolută,
(pp) Ritmul creșterii,
(%)

2017
2018
2019
2019-
2018
2019 –
2017
2019/20
18
2019/2017

A
1
2
3
4=3-2
5=3-1 6=3/2*1
00
-100 7=3/1*100
-100
1.Valoarea
patrimoniului 7789356 7998240 7688917 -309323 -100439 96,13 98,71
2.Valoare a
capitalului
propriu 6561413 6804559 6591029 -213530 29616 96,86 100,45
3.Valoare a
venitului din
vînzări 5976182 5961520 6011318 49798 35136 100,84 100,59
4.Profit brut 1796839 1626909 2389040 762131 592201 146,85 132,96
5.PPGPI 354176 268145 -173476 -441621 -527652 -64,69 -48,98
6.Profit net 329093 243145 -213530 -456675 -542623 -87,82 -64,88
7.R econ=
5/1*100%,
% 4,55 3,35 -2,26 -5,61 -6,80 -67,30 -49,62
8.R finan=
6/2*100%,
% 5,02 3,57 -3,24 -6,81 -8,26 -90,67 -64,59
9.R com= 4/3
*100%,
% 30,07 27,29 39,74 12,45 9,68 145,63 132,18
Sursa: E laborat de către autor în baza Situațiilor financiare a SRL ”AGROEXP -GRUP” (Anexa 41, 42 )

Pornind de la ideea că gradul rentabilității economice depinde de profit pîna la impozitare, adica
de volumul producției realizate exprimate în lei, observăm o descreștere a ratei rentabilității ec onomice
pe parcursul anului 201 9 comparativ cu anul 2018 și 201 7 cu 5,61 pp și respectiv cu 6,80 pp (Anexa
41, 42 ). În conformitate cu datele prezentate în tabel se poate constata că rata rentabilității financiare
pentru pe rioada 201 9 față de 2018 descrește cu 6,81 pp, această creștere a fost asigurată de partea
pierderii înregistrate în anul 2019 și diminuarea capitalului propriu cu 213530 lei. R entabilitatea
comercial ă a crescut semnificativ în 2018 atingînd astfel nivelu l recomandat de specialiști.
Generalizând datele referitoare la rentabilitatea în ansamblu a entității studiate, se poate
menționa nivelul adecvat doar al ratei rentabilității economice, care se datorează unei gestionări
corespunzătoare și raționale.
Indicatorii calculați reflectă о situație favorabilă, în ceea ce privește desfășurarea activității
economico -financiare în cadrul entității , însă există multe rezerve care, fiind valorificate de către

79
întreprindere ar duce la eliminarea părților slabe și ar pe rfecționa situația economico -financiară a
acesteia.
Pe parcursul dezvoltării și creșterii, entitatea trece prin diverse stadii de dezvoltare, iar în
privința determinării modului și posbilităților de finanțare trebuie ținut cont de o mulțime de factori.
Analogic cu viața omului, dezvoltarea entității poate fi împărțită în patru faze similare: faza de inițiere
a afacerii, faza de dezvoltare, faza de stabilitate, și faza declinului economic.
Situația financiară a entității ne vorbește despre starea și folosir ea resurselor financiare, relațiile
financiare cu bugetu; banca; furnizorii. Starea financiară a entității reprezintă o premiză și în același
timp o consecință a procesului de activitate a entității .
Formarea patrimoniului necesar pentru desfășurarea acti vității economico – financiare a entității
se efectuează pe seama diferitor surse de finanțe. Din punct de vedere al conținutului economic, sursele
de finanțare a activelor reprezintă totalitatea drepturilor proprietarilor și obligațiilor agentului
economic . Componența surselor de finanțare a activelor, predominarea anumitor componente asupra
altora, evoluția structurii pasivelor în mod direct determină stabilitatea și dependența financiară a
entității .
Analiza situației patrimoniale presupune examinarea act ivelor controlate de întreprindere,
indiferent de sursele de finanțare a acestora. Ca sursă principală de analiză a situației patrimoniale
servește Bilanțul contabil, în particular, informațiile din activul acestuia. Baza informațională mai
cuprinde de ase menea și date din Anexe la Bilanțul contabil. În vederea aprecierii situației patrimoniale
se studiază mărimea și evoluția resurselor economice.
În mod normal, în urma desfășurării reușite a activității economico -financiare crește mărimea
activelor, contr olate de întreprindere. Acest fapt reflectă lărgirea activității de întreprinzător și creșterea
potențialului economico -financiar. Creșterea activelor disponibile poate fi obținută prin diferite căi:
efectuarea aporturilor suplimentare în capitalul statuta r din partea proprietarilor, procurarea și crearea
activelor pe seama profitului obținut, împrumutarea patrimoniului. Majorarea valorii totale a activelor
controlate de întreprindere poate surveni, de asemenea, ca rezultat al proceselor inflaționiste exist ente
în economia națională, sau a reevaluării activelor. Predominarea anumitor canale de majorare a
patrimoniului reflectă strategia de dezvoltare acceptată de proprietarii și conducerea entității .
Diminuarea patrimoniului disponibil semnalează existența t endințelor negative ale activității
entității : restrîngerea activității din lipsa comenzilor și din alte motive, acumularea pierderilor,
rambursarea surselor împrumutate atrase peste limita de siguranță etc. În aceste condiții, ieșirea
activelor disponibil e de sub controlul entității poate îmbrăca diferite forme: vînzarea activelor care nu
se folosesc la întreprindere, transferarea activelor pentru stingerea datoriilor, repartizarea între
proprietarii entității și altele.
Pentru aprecierea situației patrimo niale este rațională, de asemenea, examinarea evoluției
activelor disponibile în concordanță cu dinamica volumului activității entității . În acest acop se
folosește așa o metodă de examinare a informației statistice și practice ca analiza pe orizontală .
Această metodă presupune compararea indicatorilor relativi de modificare a activelor și volumul
activității agentului economic. Este de menționat că pentru evaluarea volumului activității entității pot
fi aplicate venituri din vînzări și/sau venituri totale, care se determină ca suma următoarelor părți
componente: venituri din vînzări, alte venituri operaționale, venituri din activitatea de investiții,
venituri din activitatea financiară, venituri excepționale. Primele două se iau din Situația de profit și
pierdere , restul componentelor – conform Anexei la acest raport.
Compararea evoluției activelor disponibile în concordanță cu dinamica veniturilor permite
aprecierea eficienței folosirii patrimoniului existent. Se apreciază pozitiv situația în care ritmul
creșterii veniturilor depășește indicatorul similar al modificării activelor.
Pentru aprecierea situației economico -financiare, ar trebui să începem cu examinarea evoluției
activelor disponibile, în concordanță cu dinamica volumului activității entității . În acest scop se

80
folosește așa o metodă de examinare a informației din Situa țiile financiare ca analiza pe orizontală .
Această metodă presupune compararea indicatorilor relativi de modificare a activelor și volumul
activității SRL ”AGROEXP -GRUP” . Este de me nționat că pentru evaluarea activității entității pot fi
aplicate venituri din vânzări, care se determină ca suma următoarelor părți componente: venituri din
vânzări, alte venituri operaționale, venituri din activitatea financiară, venituri excepționale. P rimele
două elemente se iau în calcul conform Situației de profit și pierdere , restul componentelor – conform
anexe la acest raport.
Compararea evoluției activelor disponibile în concordanță cu dinamica veniturilor permite
aprecierea eficienții folosirii p atrimoniului existent. Se apreciază pozitiv situația în care ritmul creșterii
veniturilor depășește indicatorul similar al modificării activelor. În asemenea condiții devine evidentă
gestiunea reușită a patrimoniului din partea managerilor entității .
Patri moniul –reprezintă totalitatea bunurilor economice, drepturilor și obligațiilor exprimate
sub formă bănească, ce aparțin persoanelor fizice și juridice. Sub aspect contabil mărimea
patrimoniului este exprimată ca o egalitate reprezentată în bilanțul conta bil: în activ sub formă de
mijloace și drepturi de creanță și în pasiv prin sursele de active.
În practica economică, în funcție de sursele de proveniență, poate fi determinată:
Valoarea reală a patrimoniului entității include bunurile create atât din surs e proprii, cît și din
cele împrumutate. Aspectul contabil ale acestei valori este reflectat în activul bilanțului contabil
Valoare netă a patrimoniului exprimă numai bunurile economice care provin din surse proprii.
Compararea evoluției activelor dispon ibile în concordanță cu dinamica veniturilor permite aprecierea
eficienții folosirii patrimoniului existent. Se apreciază pozitiv situația în care ritmul creșterii veniturilor
depășește indicatorul similar al modificării activelor. În asemenea condiții dev ine evidentă gestiunea
reușită a patrimoniului din partea managerilor entității .
Patrimoniul – reprezintă totalitatea bunurilor economice, drepturilor și obligațiilor exprimate
sub formă bănească, ce aparțin persoanelor fizice și juridice. Sub aspect con tabil mărimea
patrimoniului este exprimată ca o egalitate reprezentată în bilanțul contabil: în activ sub formă de
mijloace și drepturi de creanță și în pasiv – prin sursele de active.
În practica economică, în funcție de sursele de proveniență, poate fi determinată:
Valoarea reală a patrimoniului entității ;
Valoarea netă a patrimoniului entității ;
Valoarea reală a patrimoniului entității include bunurile create atât din surse proprii, cât și din
cele împrumutate. Aspectul contabil ale acestei valori este reflectat în activul bilanțului contabil.
Valoare netă a patrimoniului exprimă numai bunurile economice care provin din surse proprii.
Patrimoniul întreprinderii
Active imobilizate Active circulante
Imobilizări necorporale
Imobilzări corporale
Active financiare pe
termen lung
Alte active imobilzate Stocuri
Creanțe curent e
Investiții pe termen scurt
Mijloace bănești
Alte active circulante

81
Schema 2 . Structura patrimoniului,
Pentru o apreciere a situației patrimoniale la î ntreprindere și a diagnosticului cît mai exact,
utilizam analiza pe orizontală și verticală a elementelor patrimoniale reflectate în activul bilanțului
contabil. În urma analizei pe orizontală vom urmări dinamica activelor entității , iar analiza verticală –
vom studia evolutia structurii patrimoniului, calculînd ponderea fiecărui element component în totalul
de activ.
Tabelul 9.2
Analiza orizontală a patrimoniului SRL ”AGROEXP -GRUP” pe parc ursul anilor de gestiune
2017 -2019

Indicatori Anul de gestiun e(lei) Abaterea
absolută, (lei) Ritmul creșterii,
(%)

2017
2018
2019
2019 –
2018
2019 –
2017
2019/201
8
2019/201
7

A
1
2
3
4=3-2
5=3-1 6=3/2*1
00
-100 7=3/1*1
00
-100
Active imobilizate,
inclusiv: 7128974 7252968 7200652 -52316,00 +71678,00 99,28 101,01
Imobilzări
necorporale 642057 679709 37652 -642057,0 -604405,0 5,54 5,86
Imobilizări corporale 642081
6573259 7163000 589741,0 +6520919,0 108,97 1115,59
Active Circulante,
inclusiv: 660382 745272 488265 -257007,0 -172117,0 65,52 73,94
Stocuri 456381 296567 456381 0,00 -159814,0 100,00 64,98
Creanțe curente 88245 157534 92675 -64859,00 +4430,00 58,83 105,02
Numerarul 59537 131030 99023 -32007,00 +39486,00 75,57 166,32
TOTAL ACTIV: 7789356 7998240 7688917 -309323,0 -100439,0 96,13 98,71
Sursa: Elaborat de către autor în baza Situațiilor financiare a SRL ”AGROEXP -GRUP” (Anexa 4 1 ȘI
42)
Analizînd datele din tabelul de mai sus a patrimoniului SRL ”AGROEXP -GRUP” , observăm
că în dinamică se înregistrează o tendință des creștere a patrimoniului. Î n 201 9 a descrescut, atît față de
2018 cu 1309323 lei, adică 3,87 pp, cît și comparativ cu 201 7 cu 100439 lei, sau 43,98 pp. Cea mai
mare decreștere dintre posturile de activ au înregistrat -o activele circulante, care în 201 9 au atins
valoarea de 488265 lei, adică 35,48 pp mai puțin față de 201 8 și 27,16 mai puțin față de 201 7. Această
tendință de descreștere se datorează micșorării stocurilor i valorii strocurilor, unde în 201 9 față de 201 7
a scăzut de 35,12 pp.
Tot această creștere se datorează și majoră rii creanțelor curente, valoarea carora a crescut în
2019 față de 201 7 cu 4430 lei . Creșterea a fost influențată de politica comercială dusă de întreprindere,
ceea ce -i permite sa -și crească volumul vînzărilor și numărul clienților. Modificarea valorii mi jloacelor
bănești car e a scăzut în 201 9 atît față de 201 7 cu 25,13 pp, cît și față de 201 8 a crescut cu 66,32 pp.
Considerabil a crescut valoarea activelor imobilizate, care în 201 9 au avut valoarea de 7200652 lei,
adica s -a diminuat în dinamică cu 52316 lei față de 2018.

82
Analiza pe verticală este o altă metodă utilizată pe larg pentru studierea patrimoniului entității .
Această metodă cuprinde calcularea ponderii fiecărui element component în total activ.
Tabelul 9.3

Analiza verticală a patrimoniului SRL ”AGROEXP -GRUP” pe parcursul anilor de gestiune
2017 -2019 (pp)

Indicatori Anul de gestiune Abaterea
absolută, (pp) Ritmul creșterii, (%)

2017
2018
2019
2019 –
2018
2019 –
2017
2019/2018
2019/2017

A 1 2 3 4=3-2 5=3-1 6=3/2*100
-100 7=3/1*100
-100
Active pe imobilizate în
TOTAL ACTIV 76,3 85,43 58,90 -26,53 -17,40 -31,05 -22,80
Total active imobilzate
(ATI), inclusiv: 100 100 100 X X X X
Imobilizări necorporale
în ATI 0,05 0,06 0,06 – +0,01 – +20
Imobilizări corpoale în
ATI 99,95 99,94 99,94 – -0,01 – -0,01
Active Circulante în
TOTAL ACTIV 23,70 14,57 41,10 +26,53 +17,40 +182,10 +73,42
Total active circulante
(AC),inclusiv: 100 100 100 X X X X
Stocuri în AC 42,21 61,01 69,94 +8,93 +27,73 +14,64 +65,70
Creanțe curente în AC 47,12 27,08 29,52 +2,44 -17,6 +9,01 -37,35
Mijloace bănești în AC 10,60 9,35 0,54 -8,81 -10,06 -94,22 -94,91
Alte active circulante în
AC 2,55 – 0,06 – – – –
TOTAL ACTIV: 100 100 100 X X X X
Sursa: Elaborat de către autor în baza Situațiilor financiare a SRL ”AGROEXP -GRUP” (Anexa 41 și
42)
În datele din ta belul 9.3 observăm că în 2019 a fost înregistrată o creștere cu 26,53 pp față de
anul 201 8 a activelor circulante în total a ctiv și cu 17,40 pp față de 201 8. Însă activele imobilizate cu
aceeaș i valoare s -au diminuat: în 2019 față de 2018 au sc ăzut cu 26,52 pp și față de 201 7 cu 17,40 pp.
Scăderea ponderii imobilizărilor pe termen lung este apreciat cu un aspect negativ al activității sale
eonomice.
Patrimoniul entității poate fi utilizat nu numai la valoarea de bilanț, d ar și la valoarea netă a
acestuia. Prima abordare definește patrimoniul net ca valoarea activelor diminuată cu mărimea
datoriilor pe termen lung si termen scurt. În conformitate cu aceasta, patrimoniul net poate fi calculat
ca:
Patrimoniul net = Total act ive – Datorii pe termen lung – Datorii curente
Din formulă observăm că rezultatul calculului efectuat în baza datelor Bilanțului Contabil va fi
egal cu valoarea capitalului propriu. Rezultatul calculului efectuat în baza datelor Bilanțului Contabil
va fi egal cu valoarea capitalului propriu.

83
Tabelul 9.4
Analiza verticală a surselor de finanțare a SRL ”AGROEXP -GRUP” (pe p arcursul a nilor de gestiune
2017-2019 (pp)

Indicatori Anul de gestiune Abaterea
absolută, (pp) Ritmul creșterii, (%)

2017
2018
2019
2019 –
2018
2019 –
2017
2019/2018
2019/2017
A 1 2 3 4=3-2 5=3-1 6=3/2*100
-100 7=3/1*100
-100
Capital Propriu în
TOTAL PASIV 2,30 89,67 69,93 -19,74 67,63 -22,01 2940,43
Total Capital
Propriu(KP),inclusiv: 100 100 100 X X X X
Capital social și
suplimentar în KP 7,63 100,86 76,90 -23,96 69,27 -23,76 907,86
Rezerve în KP – – – – – – –
Profit
nerepartizat/pierdere
neacoperită în KP 92,37 -0,84 23,09 23,93 -69,28 2848,81 -75
Capital secundar în KP – – – – – – –
Datorii pe Termen Lung
în
TOTAL PASI V 4,68 3,31 2,27 -1,04 -2,41 -31,41 -51,50
Total Datorii pe Termen
Lung(DTL),inclusiv: 100 100 100 X X X X
Datorii financiare pe
termen lung în DTL – – – – – – –
Datorii pe termen lung
calculate în DTL 100 100 100 – – – –
Datorii Curente în
TOTAL PASIV 93,01 7,03 27,79 20,76 -65,22 295,30 -70,12
Total Datorii curente
(DTC),inclusiv: 100 100 100 X X X X
Datorii financiare în
DTC – – – – – – –
Datorii comerciale
curente în DTC 28,81 23,35 83,74 60,39 54,93 258,63 190,66
Datorii calculate în DTC 71,19 76,65 16,26 -60,39 -54,93 -78,77 -77,16
TOTAL PASIV: 100 100 100 X X X X
Sursa: Elaborat de către autor în baza Situațiilor financiare a SRL ”AGROEXP -GRUP” (Anexa 41,
42)

Anali zind tabelul observăm că în 2019 față de 201 7 s-a înregistrat o creșter e semnificativă cu
67,63 pp la capitalul propriu în total pasiv. La fel și datoriile curente au înregistrat o sporire

84
semnificativă. Această majorare a avut loc prin sporirea datoriilor comerciale pe termen scurt ale
entității în 2019 atît față de 201 7 cu 54,93 pp, cît și în 201 8 cu 60,39 pp. Acest lucru se poate interpreta
drept ceva pozitiv, deoarece se poate majora volumul afacerilor entității În schimb datoriile pe termen
scurt calculate au fost într -o contiunu uă scădere în comparație cu 2019: din 2017 cu -54,93 pp și în
2018 cu -60,39 pp.
Un element al pasivului necesar pentru o activitate mai eficintă, sau pentru mărirea poziției pe
piață și a profitului net sunt datoriile.
Datoriile joacă un rol dublu în cadrul entității , pe de o parte ele condițione ază creșterea
rentabilității, a profitului, iar pe de altă parte poate fi cauza unor unor riscuri financiare suplimentare,
sau a falimentului. Din acest motiv vom examina structura datoriilor entității SRL ”AGROEXP –
GRUP” , conform situați ilor financiare pe perioada 2017 -2019 .
Astefel, conform situațiilor financiare dar și analizei anterioare în componența datoriilor
entității se includ datoriile pe termen lung și cele curente pe toată perioada analizată.
Din datele schemei se observă că în componența datori ilor entității , datoriile curente sunt
primordiale.Astfel nivelul lor dimin uiază în comparație cu anul 201 8 cu 1628357 lei iar față de anul
2017 s-au majorat cu 1016157 lei.
La analiza datoriilor entității poate fi efectuată aprecierea stabilității surselo r de finanțare. În
aceste scopuri se aplică rata stabilității financiare (sau rata stabilității surselor de finanțare, rata
capitalului permanent sau rata capitalizării).

Capital propriu + Datorii pe termen lung
Rata stabilității financiare =
Total Pasive

Acest coeficient exprimă cota surselor de finanțare care entitatea poate să utilizeze pentru
finanțarea activității economice într -o perioadă îndelungată.
Dacă în cadrul examinării surselor de finanțare, din componența acestora vom exclude datoriile pe
termen scurt și vom concentra atenția asupra structurii capitalului permanent, atunci vom obține
coeficienții de înda torare pe termen lung absolut identici după natura lor economică. Oricare din
aceștea pot servi pentru evaluarea riscului de creditare.
Coeficientul cel mai utilizat în țările cu economie dezvoltată este rata de îndatorare pe termen lung
față de capitalul permanent (sau coeficientul de atragere pe termen lung a mijloacelor împrumutate sau
coeficientul de dependență de sursele de finanțare împrumutate pe termen lung).

Rata de îndatorare pe termen Datorii pe termen lung
lung f ață de capitalul permanent =
Capital propriu + Datorii pe termen lung

Spre deosebire de coeficienții structurii generale a surselor de finanțare, nivelul de siguranță al
ratelor de înda torare pe termen lung nu poate fi stabilit în mod cert și concret. De aceea, aprecierea
acestor rate, se efectuează prin comparații în dinamică. În practica mondială se consideră convenabil
nivelul ratei în cauză de circa 0,26 -0,40. La depășirea acestu i nivel recomandat, atragerea suplimentară
a mijloacelor împrumutate pe termen lung urmează să fie oprită. Finanțarea suplimentară a activității
entității poate fi efectuată pe seama surselor proprii (mărirea capitalului social).
În cadrul analizei dator iilor entității , mai poate fi aplicată rata complementară și substituibilă –
rata de autofinanțare a capitalului permanent(sau rata independenței financiare a surselor capitalizate
sau rata solvabilității patrimoniale).

85

Rata de autofinanțare a Capital propriu
capitalul permanent =
Capital propriu + Datorii pe termen lung
Acest coeficienet exprimă structura capitalului permanent care asigură o finanțar e îndelungată
a activității entității . În practica mondială limita de jos a acestei rate este de – 0,60.
Coeficientul de levier (sau rata de îndatorare pe termen lung față de capitalul propriu) reprezintă
un caz particular al pîrghiei financiare.
Datorii pe termen lung
Coeficientul de levier =
Capital propriu
Prin prisma interesului creditorului se apreciază negativ nivelul supraunitar al aces tui indicator.
Un grad ridicat al coeficientului permite proprietarilor să beneficieze de surse împrumutate, cît timp
rentabilitatea investițiilor în activitatea entității depașește rata dobînzii.
Pentru evaluarea riscului de faliment al entității se apli că pe larg un coeficient, care nu face
parte din grupa ratelor examinate mai sus, adică nu este absolute identic, dar care poate fi caracterizat
ca foarte asemănător după conținului economic.
Rata de îndatorare pe termen Datorii pe term en lung
lung față de capitalul social =
Capital social
Coeficientul de acoperire a datoriilor pe termen lung cu capital social caracterizează
capacitatea entității de a c ontracta, în caz de necesitate, noi împrumuturi pe termen lung, reflectînd un
anumit nivel de garanție pentru creditori cu privire la posibilitatea recuperării sumelor împrumutate.
Rata de acoperirea a datoriilor Capital social
pe termen lung față cu capitalul social =
Datorii pe termen lung
Tabelul 9.5

Analiza stabilității surselor de finanțare și gradul de îndatorare pe termen lung în cadrul SRL
”AGROEXP -GRUP” pe parcursul anilor de gestiune 2017 -2019 (pp)

Indicatori Anul de gestiune Abaterea
absolută, (pp) Ritmul creșterii,
(%)

2017
2018
2019
2019 –
2018
2019 –
2017
2019/2018
2019/2017
A 1 2 3 4=3-2 5=3-1 6=3/2*1
00
-100 7=3/1*1
00
-100
1.Ra ta stabilității financiare 0,07 0,93 0,72 -0,21 +0,65 -22,58 928,57
2.Rata de îndatorare pe
termen lung față de
capitalul permanent 0,67 0,04 0,03 -0,01 -0,64 -25 -95,52
3.Rata de autofinanțare a
capitalului permanent 0,33 0,96 0,97 +0,01 +0,64 1,04 193,94
4.Coeficientul de levier 2,03 0,03 0,03 – -2 – 300

86
5.Rata de îndatorare pe
termen lung față de
capitalul social 0,04 18,61 18,61 – +18,57 – 46425
6.Rata de acoperire a
datoriilor pe termen lung cu
capital social 0,04 0,05 0,05 – +0,01 – 25
Sursa: El aborat de către autor în baza Situațiilor financiare a SRL ”AGROEXP -GRUP” (Anexa 41 ,
42)

Analizînd datele din tabel, observăm că sursele de finanțare a SRL ”AGROEXP -GRUP” se
caracterizează printr -un grad destul de înalt al stabilității: capitalul perman ent alcătuiește o parte
preponderentă( peste 70% ) din totalul pasivelor în 2019. Examinarea coeficienților de îndatorare pe
termen lung, permin tragerea concluziei cu privire la predominarea capitalului propriu în structura
capitalului permanent. Rata de î ndatorare pe termen lung față de capitalul permanent atît în 201 8 cît și
în 2019 se include în valoarea optima 0,2 -0,4. Rata de autofinanțare a capitalulu i permanent a constituit
în 201 9 valoarea de 0,97 ceea ce depășește cu mult nivelul recomandat (0,6), constatînduse gradul
foarte înalt de independență a entității de atragere a surselor împrumutate pe termen lung. Acest
coeficient în 201 9 a cre scut nesemnificativ față de 2018, î nsă față de 201 7 a crescut cu 0,64 pp.
Coefici entul de levier în perioada 20 17-2019 a scăzut: în 201 7 avea o valoare de 2,03, însă în
2018 și 2019 avea valoarea de 0,03. Un grad ridicat al acestui coeficient permite proprietarilor să
beneficieze de surse împrumutate, cît timp rentabilitatea investițiilor în activitatea entității depașește
rata dobînzii. Rata de îndatorare pe termen lung față de capitalul social a crescut în 201 8 și 2019 față
de 201 7 semnificativ, în practica de audit acesta analizînduse pentru evaluarea riscucui de faliment a
entității .
Echilibrul financiar repr ezintă pentru orice întreprindere o stare de stabilitate, respectiv armonizarea
dintre sursele financiare pe de o parte și mijloacele economice necesare desfășurării activității de producție și
de comercializare pe de altă parte. Analiza echilibrului finan ciar se poate realiza prin indicatorii de echilibru:
fond de rulment, necesar de fond de rulment și trezoreria netă.
Analiza lichidității Bilanțului Contabil ocupă un loc important în aprecierea situației financiare
a entității . În cadrul echilibrului fina nciar capacitatea de plată, lichiditatea și solvabilitatea
caracterizează una din cele mai importante condiții de existență a entității pe piață, posibilitatea de a -și
onora obligațiile de plată la termenele scadente.
Lichiditatea reprezintă capacitatea ac tivelor aparținute entității , de a fi transformate imediat sau într -un
anumit interval de timp, fără pierderi, în mijloace lichide de plată, în bani de cont și în bani numerar.
Coeficienții cei mai utilizați sunt:
– Lichiditatea generală, (curentă sau de gr adul III) –compară activele curente cu datoriile pe
termen scurt . Valoarea optimă se încadrează în intervalul de 1,5 – 2,5
Active circulante
Lg =
Datorii curente

– Lichiditatea restrînsă , (intermediară sau de gradul II) – se determină prin excluderea din componența
activelor lichide a stocurilor de mărf uri și materiale, precum și a altor active curente. Valoarea optimă
se încadrează în intervalul de 0,7 – 0,8
Active circulante – Stocuri
Lr =
Datorii curente

87
– Lichiditatea imediată , (absolută sau de gradul I) – este cel mai strict și dur criteriu de apreciere
a lichidității. Se compară cele mai lichide active curente cu datorii pe terme n scurt.
Mijloace bănești
Li =
Datorii curente

Nivelul insuficient al coeficientului li chidității poate cauza un șir de consecințe negative:
staționări în procesul desfășurării activității operaționale din cauza lipsei surselor materiale; amenzi,
penalități de plătit creditorilor, furnizorilor, bugetului în legătură cu încălcarea termenelor de achitare;
faliment.
Ca un factor pozitiv se apreciază creșterea lichidității, dar pînă la nivelul maxim recomandat. O
creștere excesivă a coeficienților nu este de dorit, deoarece ar putea reflecta o structură irațională a
activelor entității : capitalul investit în stocurile activelor curente peste normă nu aduce profit;
învechirea, deteriorarea și pierderea stocurilor excedente de mărfuri și materiale; cheltuieli
suplimentare privind păstrarea și asigurarea stocurilor excedente de mărfuri și materiale.
Situațiile de aplicare a coeficienților lichidității sunt variate: la acordarea creditului comercial,
la acordarea avansului pentru activele ce urmează a fi primite și lucrările ce urmează a fi executate, la
cererea creditului bancar(depășirea coeficiențil or lichidității față de nivelul minimal cerut constituie un
grad corespunzător de siguranță pentru acordarea creditutului, altfel creditorul va cere garanții
suplimentare ale rambursării creditului), la procurarea valorilor mobiliare cumpărătorul potențial va
analiza lichiditatea emitentului și vinzătorului.
Printre dezavantajele sistemului de apreciere a lichidității în cadrul analizei, pot fi menționate:
caracterul subiectiv a parametrilor de apreciere care nu sunt argumentați în mod logic și s -au stabili t
ținînd cont de practica activității întreprinderilor în condițiile pieței dezvoltate, ignorarea gradului
diferit de lichiditate a activelor reflectate în bilanț în componența elementului patrimonial unic.
Solvabilitatea reprezintă capacitatea entității de a stinge la scadență obligațiile asumate față de
creditorii lor. Se stabilește pe baza informației cu privire la posibilitățile efective ale unei întreprinderi
economice de a acoperi cu proptitudine obligațiile curente cu disponibilitățile din cont și c u încasările
curente. Solvabilitatea se află într -o relație directă cu lichiditatea entității , deși în unele cazuri o
întreprindere temporar nelichidă poate rămîne solvabilă prin accesul său la sursele de împrumut de la
persoane terțe.
Pentru a determina g radul în care entitatea face față datoriilor sale se utilizează rata
solvabilității globale. Această rată indică în ce măsură datoriile totale sunt acoperite de către activele
totale ale entității .
Total Active
Sg =
Datorii Totale

Unul dintre cei mai frecvent folosiți coeficienți ai structurii surselor de finanțare est e
coeficientul de autonomie( de autofinanțare), care se aplică de obicei, în sistemul bancar în procesul
aprecierii credibilității clientului.
Capital propriu
Coeficientul de autonomie =
Total Pasiv

Coeficientul de autonomie reflectă, pe de o parte, cota capitalului propriu în suma totală a
surselor de finanțare , iar pe de altă parte – ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii
în suma totală a activelor entității . Din punct de vedere al creditorului, nivelul de siguranță al acestui

88
coeficient, dupa părerea preponderentă a specialiștilor, alcătuiește cel putin 0,5. În acest caz riscul
creditorului este minim, pentru că patrimoniul entității , care este format din surse proprii, servește drept
garanție pentru achitarea tuturor datoriilor față de creditori. Dacă coeficientul nu atinge nivelul de
siguranță, atunci conducerii entității îi va fi greu de a obține cre dite necesare fără a mări prealabil
capitalul propriu, mai ales a celui social.

Tabelul 9.6

Analiza capacității de plată a SRL ”AGROEXP -GRUP” pe parcursul anilor de gestiune
2017 -2019

Indicatori Anul de gestiune Abaterea absolută,
(pp) Ritmul creșterii ,
(%)

2017
2018
2019
2019 -2018
2019 –
2017
2019/201
8
2019/2017

A
1
2
3
4=3-2
5=3-1 6=3/2*
100
-100 7=3/1*10
0
-100
Active circulante,
inclusiv:
Stocuri
Creanțe curente
Mijloace bănești
Alte active circulante
728302

307448
343196
77221
437
442709

270113
119880
41407
11309
1818095

1271695
536648
9752
–
1375386

1001582
416768
-31655
-11309
1089793

964247
193452
-67469
-437
310,67

370,80
347,65
-76,45
–
149,63

313,63
56,37
-87,37
–
Total Active 307266
2 303845
7 4424118 1385661 1351456 45,60 43,98
Capital propriu 70781 272445
0 3093954 369504 3023173 13,56 4271,16
Datorii pe Termen
Lung 143850 100490 100490 – -43360 – -30,14
Datorii curente 285803
1 213517 1229674 1016157 -1628357 475,91 -56,97
Datorii totale 300188
1 314007 1330 164 1016157 -1671717 323,61 -55,69
Total Pasive 307266
2 303845
7 4424118 1385661 1351456 45,60 43,98
Coef. lichidității
Curente 0,25 2,07 1,47 -0,6 1,22 -28,99 488
Coef. lichidității
Restrînse 0,15 0,81 0,44 -0,37 0,29 -45,68 193,33
Coef. lichidită ții
Imediate 0,03 0,19 0,008 -0,18 -0,02 -95,79 -73,33
Coef solvabilității
generale 1,02 9,68 3,33 -6,35 2,31 -65,60 226,47
Coeficientul de
autonomie 0,02 0,90 0,70 -0,2 0,68 -22,22 3400
Sursa: Elaborat de către autor în baza Situațiilor financiare a SRL ”AGROEXP -GRUP” (Anexa 41,
42)

89

Analizînd datel e din tabelul de mai sus în 201 9 față de 2017 toți indicatorii lichidității s -au
majorat, înafară de coeficientul lichidității i mediate care a scăzut. Însă în 201 9 față de 20 18 situația
este inversă: t oți indicatorii lichidității au scăzut semnificativ. Coeficientul lichidității curente arată
dacă entitatea dispune de active circulante suficiente pentru achitarea datoriilor curente în s umă
deplină. Observăm că în 2019 față de 2017 a cresc ut cu 1,22 pp, însă față de 201 8 a scăzut cu 0,6 pp.
Această schimbare poate fi explicată prin faptul că ritmul creșterii datoriilor pe termen scurt depășește
ritmul creș terii activelor curente. În 2018 și 2019 acest indicator se incadrează în intervalul optim (1 –
2,5).
Coeficientul lichidității restrînse reflectă cota datoriilor curente care entitatea este capabilă să
achite prin mobilizarea mijloacelor băne ști, creanțelor curente. În 201 9 față de 2017 a crescut cu 0,29
pp, însă față de 201 8 a scăz ut cu 0,37 pp, astfel ca în 201 9 valoarea acestui coeficient era 0,44, și nu se
încadreaza în intervalul optim (0,7 -0,8). Coeficientul lichidității imediate este cel mai strict și dur
criteriu de apreciere a lichidității și caracterizează cota datoriilor pe termen scurt care entitatea este
capabilă sa le achite imediat utilizînd numai mijloacele bănești disponibile la moment.
În 201 9 acest coeficient avea valoare de 0,008 ceea ce constituie o scădere a tît față de 201 7 cît
și de 201 8 și nu se încadrează în intervalul (0,2 -0,25), astfel demonstrînd evoluția negativă în urma
reducerii sumei mijloacelor bănești disponibile în condițiile creșterii datoriilor curente. Analizînd datele
din tabel mai observăm cum a evoluat coeficientul solvabili tății generale. În 201 9 s-a majorat: de la
1,02 în 201 7 la 9,68 în 2018 , însă în 201 9 a cunoscut o diminuare, avînd o valoare de 3,33. Coeficientul
de autonomie s -a majorat semnificativ în 201 8 și 2019 față de 201 7, atingînd astfel nivelul recomandat
de specialiști de 0,5. În acest caz riscul cred itorului este minim, pentru că patrimoniul entității , care este
format din surse proprii, servește drept garanție pentru achitarea tuturor datoriilor față de creditori.
Entitatea trebuie să dispună de mijloace bănești necesare procurării resurselor, organi zarea
procesului de producție și comercializării producției fabricate pentru a -și desfășura eficient activitatea
de întreprinzător. În urma comercializării produselor finite, entitatea trebuie să obțină o sumă de
mijloace bănești mai mare decît cea investi tă. Reținerea mijloacelor bănești la orice fază de circulație a
activelor duce la încetinirea rotației, la atragerea suplimentară a mijloacelor în circuit, și respectiv, la
înrăutățirea situației financiare a entității .
Reducerea duratei ciclului de produc ție și a fazelor de circulație a activelor contribuie la
accelerarea rotației activelor, rezultatul fiind majorarea volumului producerii și vînzărilor fără atragerea
suplimentară a resurselor financiare. În momentul accelerării rotației activelor se major ează profitul,
deoarece capitalul trebuie să revină la forma inițială bănească și desigur cu un anumit profit. Însă dacă
entitatea are pierderi financiare, atunci accelerarea rotației activelor cauzează probleme în rezultatele
financiare și pierdere de cap ital. Entitatea trebuie, în primul rînd, să utilizeze eficient activele,
majorînd suma profitului obținut și să le utilizeze mai intensiv, accelerînd rotația acestora în toate
fazele de circulație a activelor.
În structura economică a entității , activele circulante joacă rolul de obiect asupra caruia se
realizează acțiunea de prelucrare și transformare. Stocurile de mijloace circulante inglobeaza materii
prime și materiale aflate în diferite faze ale prelucrării. În activul bilanțului, activele curente s e află
sub forma de creanțe asupra clienților și debitorilor, iar odata cu vînzarea produselor finite, elementele
de active nu dispar, valoarea lor se transforma în creanță, pîna la încasarea contravalorii sub forma de
bani.

90
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În prezentul raport efectuat în cadrul practicii de producție la SRL „AGROEXP -GRUP” , au
fost examinate toate compartimentele posibile conform programei. În urma studierii detaliate a
întreprinderi, a genurilor de activitate, a modului de organizare a cont abilității pot să menționez că
entitatea nu are numai scopul de obținere a venitului ci și satisfacerea necesității consumatorului.
Astfel, am analizat forma organizatorico -juridică a societății, evoluția entității pînă-n prezent, structura
organizatorică, sfera de producere etc. Am determinat factorii ce contribuie la creșterea vînzărilor, și
anume: diversificarea și creșterea calității serviciilor (livrări punctuale, utilizarea de ambalaje compacte
și comode etc.). Am luat cunoștință cu modul de organizar e și supraveghere a lucrului specific fiecărui
departament al societății: desfacere, producție, management, aprovizionare și nu în ultimul rând
contabilitate. La SRL „AGROEXP -GRUP” organizarea contabilității se face conform cerințelor
“Legea Contabilități i și raportării financiare , Standardele Naționale de Contabilitate, Planul general de
Conturi Contabile aprobate prin ordin al Ministrului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 1534 din 2014
si alte acte legislative și normative ale Republicii Moldova.
La SRL „AGROEXP -GRUP” responsabilitatea pentru organizarea și ținerea contabilității o
poartă conducătorul societății, el are responsabilitatea de a crea condiții optime pentru a se ține corect
contabilitatea. Am constatat cu certitudine că contabilitatea îș i desfășoară sarcinile într -o mare
dependență cu alte birouri ai entității economice, deoarece ea însumează un set de resurse umane și de
capital care se ocupă de colectarea și prelucrarea informațiilor economice furnizate de celelalte secții,
ca: planific are, producție, muncă, salarizare, financiar e.t.c. De asemenea o latură importantă în
organizarea activității unității economice este problema asigurării și evidenței operative a personalului.
Este necesar să se asigure necesarul de personal atît din punc t de vedere cantitativ, cît și din punct de
vedere a gradului de calificare a personalului angajat, pentru a putea asigura desfașurarea eficientă a
activității entității . Entitatea pe parcursul anului 2018 a obținut o pierdere destul de semnificativă. În
general, rezultatele evidenței contabile la entitatea dată, reflectă o situație favorabilă în ceea ce privește
activitatea și dezvoltarea entității . SRL „AGROEXP -GRUP” are puncte slabe dar în general prioritate
o dețin punctele forte: contabilitatea este automatizată; se întocmesc toate documentele primare și
centralizatoare necesare; dispun de condiții favorabile pentru desfășurarea activității de către muncitori;
deciziile le i -au la Adunarea Generală a colectivului de muncă ; se face inventarierea la fin ele fiecărui
an.

91
BIBLIOGRAFIE
I. Acte legislative și normative
1. Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 1 -6 din 05.01.2018.
2. Legea contabilității nr. 113 –XVI din 27.04.2007, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 90 –93
din 29.06.2007.
3. Codul fiscal nr. 1163 -XIII din 24.04.1997 cu modificări și completări, Monitorul Oficial Nr.
464-470 din 29.12.2017.
4. Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii
Moldova nr. 60 din 29.05.2012, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.166 -169 din
10.08.2012.
5. Planul general de conturi contabile din 01 ianuarie 2014, Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 233 –237 din 22 octombrie 2013, partea III, art. 1534.
6. Standardele Naționale de Contabilitate, Monitorul Oficial nr. 233 -2378 din 22.10.2013.
7. Standarde Internaționale de Raportare Financiară, Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.47 -48/302 din 07.03.2008 .
II. Monografii, manuale și alte cărți
8. Bucu r V., Graur A. Contabilitatea impozitelor. – Chișinău: ASEM, 2016. – 618 p. ISBN 978 -9975 –
75-830-7.
9. Demetrescu C.G. Istoria contabilității. – București: Editura Economică, 1972. -347 p.
10. Feleagă N., Malciu L. Politici și opțiuni contabile. – București: Editu ra Economică, 2002. – 464 p.
11. Ișfănescu A., Stănescu C ., Băicusi A. Analiza economico -financiară , Ed. Economica , București,
1999, pag.150 -161.
12. Момедов О. Современое экономика: Учебник. – Москва: Аудит, 2005. – 663 с.
13. Nederița A., Bucur V., Carauș M. Contabi litate financiară. Ch.: ASEM. – Ediția a II -a rev. Și
adăugită. – Ch.: ACAP, 2003. – 640 p
14. Nederiță, A. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor entității : teorie și practică . Ch.: ASEM, 2007.
300 p. ISBN 978 -9975 -75-220-6
15. Pântea I., Pop A. (coordon atori) Contabilitatea financiară a entității. – Cluj–Napoca: Dacia, 2004.
– 414 p.
16. Robu V., Anghel I., Ciutac I -D., David I., Petcu M. Analiza economico -financiară a entității –
Probleme și date pentru lucrările aplicative, Ed. ASE, București, 2017 , 66 pag .

92

ANEXE