Contabilitatea Imobilizarilor la S.c. Kardinal Int. Serv. Office S.r.l

CAPITOLUL I. Contabilitatea imobilizărilor

1.1. Noțiuni generale și delimitări privind imobilizările

Imobilizările sau activele imobilizate constituie un loc important in viața agenților economici, prezentând mijloacele și baza de acțiune ale intreprinderii, suportul financiar și tehnico-material care susțin, in mod durabil, activitatea entității, pentru o perioadă de timp mai mare de un an, fără a se destina comercializării. De asemenea, activele imobilizate sunt recunoscute la costul de producție, precum și la costul de achiziție. Fiind resurse controlate de entitate, sub formă de valori și bunuri, imobilizările constituie un rezultat al unor evenimente trecute, de pe urma cărora se așteaptă obținerea unor beneficii următoare. Conform OMFP nr. 3055/2009, acestea “reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de echivalente de numerar către entitate. Potențialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităților de exploatare ale entității”.. Deoarece nu se consumă la prima utilizare, in mod eșalonat, valoarea imobilizărilor se recuperează prin includerea pe cheltuieli a părtii lor consumate. Achiziționarea activelor imobilizate impune cheltuirea unor resurse financiare importante, rezultând utilizarea acestora la capacitatea maximă si necesitatea dimensionării optime a lor, în acest fel contribuind la imbunătățirea calității produselor și serviciilor, la ușurarea muncii și la creșterea performanțelor tehnico-economice ale întreprinderii. Din punct de vedere al lichidității, comparativ cu celelalte active, imobilizările au lichiditate minimă, fiind achizitionate pentru o perioadă de timp indelungată în vederea utilizării lor. După forma pe care o îmbracă, destinația in cadrul circuitului economic si după conținutul economic, deosebim:

Imobilizări necorporale;

Imobilizări corporale;

Imobilizări financiare.

a) Imobilizările necorporale, denumite si imobilizări nemateriale sau intangibile, nu se concretizează in bunuri materiale si sunt reprezentate prin documente comerciale sau juridice, deținute pentru a fi utilizate în procesul de producție în scopul administrării sau pentru a fi închiriate. Această categorie este reprezentată de: concesiuni, licențe, brevete, cheltuieli de constituire, drepturi și active similare, fond comercial, mărci comerciale si alte imobilizări necorporale. b) Imobilizările corporale, numite și active tangibile sau materiale, dețin un rol important în activitatea de producție și comerciala, reprezentând bunuri materiale, care alcătuiesc baza tehnica a unității; active destinate a fi utilizate în producția de bunuri și servicii pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi utilizate în scopuri administrative pe o perioadtă mai mare de un an. Din acestea fac parte: animale, plantații, aparatură birotică, terenuri si amenajări de terenuri, instalații tehnice, construcții etc. c) Imobilizările financiare reprezintă valorile deținute de o întreprindere ce cuprind: interesele de participare, acțiunile deținute la entitațile afiliate, alte investiții deținute ca imobilizări, împrumuturi acordate întreprinderilor de care compania este legată in virtutea intereselor de participare, alte imprumuturi. Specific acestor clase de conturi este noțiunea de amortizare. Amortizarea reprezintă evidențierea treptată, în timp, pe parcursul duratei de viață a bunului, a cheltuielilor facute cu bunul cumpărat, cheltuieli ce ar fi trebuit să fi fost evindețiate imediat la momentul plății acelui bun. Amortizarea se înregistrează lunar, fiind specifică doar imobilizărilor corporale și necorporale. Ea poate fi:

liniară;

accelerata;

degresivă. Imobilizările în curs de aprovizionare, imobilizările în curs și avansurile pentru imoblizări formează o categorie distinctă de imobilizări, care cuprinde mijloacele fixe în curs de aprovizionare și valorile avansate de entitatea patrimonială sub forma activelor corporale și necorporale, ce urmează a fi terminate pe parcursul unei perioade mai îndelungate. Aceasta categorie este reprezentată de: mijloace de transport, mobilier, aparatură birotică, instalații tehnice, animale și plantații în curs de aprovizionare etc. la care se adaugă și imobilizările corporale. Ca urmare a acțiunii unor factori economici, sociali, politici, dar și pe parcursul utilizării în procesul de producție, activele imobilizate suferă niște deprecieri, care urmează a fi recuperate pe seama cheltuielilor. Din punctul de vedere al deprecierilor, cheltuielile se grupează: 1. cheltuieli cu amortizarea reflectă, din cauza uzurii morale și fizice, deprecierea imobilizărilor corporale și necorporale. Prin amortizare se constituie fondurile necesare pentru achiziționarea noilor imobilizări, pe masura scoaterii celor uzate din patrimoniu, totodata se eșalonează și consumul imobilizărilor în timp. 2. cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor, acestea reflectând deprecierile reversibile ale imobilizărilor, cauzate de acțiunea factorilor politici, conjugali, aconomici etc. ca: scăderea prețurilor, a cursului valutar, scăderea cotațiilor la bursă a valorii imobilizărilor etc. Din cauza faptului că imobilizările deservesc la activitatea unităților economice pentru o perioada îndelungată, o data cu trecerea timpului acestea se depreciază, uzându-se atât moral, cât și fizic, fapt determinat de anumiți factori economici, sociali, politici etc. Reducerile de valoare date trebuiesc evidențiate la întocmirea bilațului, efectuându-se corecții. Aceste ajustări (deprecieri) se pot clasifica astfel: a) Ajustări permanente, denumite amortizări – reflect deprecierile ireversibile aferente uzurii fizice și morale ale imobilizărilor necorporale și corporale. Amortizarea are atât o funcție juridică, cât și una economică. b) Ajustările provizorii, denumite ajustări pentru depreciere – reflect deprecierile reversibile ale activelor imobilizate datorate unor factori conjucturali, precum și diminuarea preturilor, scăderea cursului valutar, diminuarea cotațiilor la bursa titlurilor imobilizate.

1.2. Recunoașterea și evaluarea imobilizărilor

Recunoașterea este procesul încorporării în bilanț sau în contul de profit și pierdere a unui element care îndeplinește criteriile de recunoaștere stabilite conform reglementărilor legale în vigoare.
Acest element este recunoscut în următoarele cazuri:

este posibil să iasă sau să intre din întreprindere orice benficiu economic viitor asociat;

elementul are o valoare sau un cost care poate fi evaluat în mod credibil.

O imobilizare necorporală este un activ identificabil, nemonetar, fără suport material și deținut pentru: a fi utilizat în procesul de producție sau furnizarea de bunuri sau servicii; pentru a fi închiriat terților sau pentru scopuri administrative. Pentru recunoașterea unei imobilizări necorporale, trebuie să se aibă în vedere următoarele criterii:

activul trebuie să fie identificabil, respectiv să fie separabil, identificabil și să decurgă din drepturi contractuale sau de altă natură legală;

întreprinderea trebuie să controleze imobilizarea, având în vedere faptul dacă aceasta poate să obțină beneficii economice viitoare și restricționarea accesul altora la aceste beneficii;

costul activului trebuie să fie evoluat în mod credibil;

această imobilizare trebuie să dispună de un suport material. În cazul în care acest activ nu dispune de suport material, este necesar să se evoluieze ce este mai important: tratarea acestei imobilizări ca fiind una corporală sau una necorporală;

să se obțină beneficii economice pentru entitate în urma acestui activ.

O imobilizare corporală este recunoscută ca activ, evaluându-se inițial la costul său în funcție de modalitatea de intrare în entitate, respectiv: la costul de achiziție și costul de producție.

Evaluarea reprezintă procesul de determinare a valorilor a carui structuri ale situațiilor financiare urmează a fi recunoscute în contul de profit și pierdere, dar și în bilanț. Acest proces presupune o operațiune complexă, ce utilizează mai multe valori și se efectuează în diferite momente:

valoarea contabilă (de intrare);

valoarea de inventar;

valoarea contabilă netă (rămasă);

valoarea bilanțieră;

valoarea reziduală.

Valoarea contabilă (de intrare) este utilizată atunci când imobilizările intră în gestiunea entității patrimoniale. Din punct de vedere al modalității de intrare, valoarea de intrare constituie:

costul de achiziție, care este folosit pentru imobilizările cumpărate de la furnizori ( cu titlu oneros) și este format din cheltuieli de transport, manipulare, taxe notariale, comisioane, prețul de cumpărare, cheltuieli cu obținerea de autorizații și cheltuieli direct atribuite achiziției date. Din aceste cheltuieli sânt scăzute reducerile comerciale primite;

costul de producție, de regulă, acesta se utilizează pentru activele imobilizate obținute din producție proprie. La rândul său, costul de producție este format din costul proectării produselor, cheltuieli directe aferente producției etc.;

valoarea de aport, reprezintă valoarea recunoscută de părți și stabilită de experții evaluatori autorizați, utilizată de către asociați (acționari), pentru imobilizările aduse drept contribuție la capitalul social;

valoarea justă, reprezintă valoarea totală pentru care o imobilizare poate fi schimbată în cadrul unei tranzacții, cu prețul în mod obiectiv determinat, aferent activelor imobilizate intrate cu titlu gratuit. 2) Valoarea de inventar este utilizată atunci când are loc operația de inventariere, stabilită în funcție de starea bunului, locul unde acesta se află, ultilitatea activului imobilizat, prețul pieței etc. Se realizează cu ocazia inventarierii anuale și se face la valoarea actuală a imobilului din momentul inventarierii. VALOAREA ACTUALĂ = VALOAREA DE INVENTAR 3) Valoarea contabila netă sau valoarea rămasă este calculată prin deducerea ajustărilor pentru pierderea de valoare sau deprecierea imobilizărilor sau din valoarea contabilă a valorii amortizărilor. Conform acesteia, ajustările reprezintă pierderile de valoare reversibile ale activelor imobilizate sau echivalentul valoric al deprecierilor, iar amortizarea exprimă echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a activelor imobilizate. 4) Valoarea bilanțieră este calculată conform valorii contabilă, respectiv valoarea de intrare, pusă în concordanță cu rezultatele inventarierii. În cazul activelor necorporale și corporale,
mai puțin ajustările cumulate de valoare, vor fi reprezentate în bilanț la valoarea de intrare. Deoarece în majoritatea cazurilor între valoarea actuală (de inventar) și valoarea contabilă netă, există deosebiri, acestea sunt tratate astfel:

în cazul în care valoarea contabilă netă este mai mică decât valoarea de inventar, rezultă un plus de valoare și pentru a respecta principiul prudenței acesta nu se înregistrează în contabilitate;

când valoarea rămasă (contabilă netă) este mai mare față de valoarea de inventar, apare un minus de valoare, care se abordează astfel:

în cazul în care deprecierea constatată se apreciază ca fiind reversibilă, aceasta este înregistrtată ca sub forma unei ajustări pentru pierderea de valoare;

în cazul în care deprecierea constatată se apreciază a fi ireversibilă, aceasta este înregistrată sub forma unei amortizări suplimentare.

5) Valoarea reziduală este utilizată în următoarele situații:
– în situația cedării activului imobilizat, atunci când prin vânzare, din valoarea estimată, cheltuielile ocazionate de această operație se scad;
– în situația casării unui activ imobilizat, când în urma valorificării materialelor și pieselor recuperate din valoarea rezultate se scad cheltuielile de dezmembrare în urma acestei operațiuni.

1.3. Prezentarea conturilor de imobilizări

1.3.1. Imobilizările necorporale

Din categoria imobilizărilor necorporale fac parte cheltuielile de constituire, de dezvoltare, concesiuni, brevete, marci de fabrica, fondul comercial, avansuri și alte imobilizări necorporale precum și imobilizări necorporale în curs de execuție. Recunoașterea imobilizărilor necorporale presupune îndeplinirea prealabilă a 3 condiții cumulative:

caracterul identificabil;

controlul asupra unei surse;

existența beneficiilor economice viitoare.

Evaluarea imobilizărilor necorporale, de regulă, se face la intrarea în gestiune la costul de achiziție, costul de producție sau valoarea justă. Evidența acestor cheltuieli, în contabilitate, sunt prezentate cu ajutorul grupei 20 – “imobilizări necorporale”, având funcția contabilă de activ. Imobilizările necorporale, în conformitate cu reglementările conforme cu directivele europene, prezintă urmatoarea structură:

20. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
201. Cheltuieli de constituire
203. Cheltuieli de dezvoltare
205. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare
207. Fond comercial
2071. Fond comercial pozitiv
2075. Fond comercial negativ
208. Alte imobilizãri necorporale

Soldul debitor reprezintă recunoașterea ca imobilzări necorporale a brevetelor, concesiunilor, licențelor, mărcilor comerciale și altor valori și drepturi similare existente.

1.3.2. Imobilizările corporale

Conform IAS 16 Imobilizari corporale, standardul international destinat contabilizarii imobilizarilor corporale, valoarea netă pe care o întreprindere așteaptă să o obțina la sfârșitul duratei de viață a activului corporal, este reprezentată de valoarea reziduală a acestuia, dupa deducerea costurilor de cesiune previzionate. Imobilizările corporale sau tangibile au un conținut material și sunt reprezentate prin bunuri fizice concrete de folosință îndelungată și cu o valoare mare. Imobilizările corporale sunt deținute de agentul economic pentru a fi utilizate în producția proprie de bunuri sau prestări de servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative.

În cadrul imobilizărilor corporale vom include urmatoarele structuri:
21. IMOBILIZĂRI CORPORALE 
211. Terenuri și amenajări de terenuri
2111. Terenuri 
2112. Amenajări de terenuri 
212. Construcții
213. Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații 
2131. Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)
2132. Aparate și instalașii de măsurare, control și reglare
2133. Mijloace de transport
2134. Animale și plantații
214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale

Fiind active, imobilizările corporale vor fi recunoscute în situațiile financiare în conformitate cu criteriile de recunoaștere a activelor. Ținând cont de evaluarea imobilizărilor corporale, regelementările contabile, cât și IAS 16 “Imobilizările corporale”, stabilesc regulele generale de evaluare, care sânt realizate în cele 4 momente: intrare, ieșire, inventariere și la bilanț. În contabilitate, evidența existenței și mișcării imobilizărilor corporale se ține cu ajutorul conturilor din grupele 21 – “imobilizări corporale” și 22 – “imobilizări corporale în curs de aprovizionare”. „Imobilizările în curs de aprovizionare” sunt reprezentate în contabilitate cu ajutorul grupei 22. După conținutul economic, sunt conturi cu funcție contabilă de activ, înregistrând în debit valoarea imobilizărilor corporale achiziționate, în curs de aprovizionare, pentru care s-au transferat beneficiile ;i riscurile aferente. Soldul debitor prezintă valoarea pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile activelor, dar care, la sfirșitul perioarei raportate, rămân a fi în curs de aprovizionare. Clasa 23 reprezintă “Imobilizările în curs și avansuri pentru imobilizări”.
Imobilizărilecorporale în curs de execuție (ct. 231), numite și imobilizări neterminate până la finele unei perioade (luna, trimestru, an), reprezintă categoria de imobilizări distinctă ce cuprinde valorile avansate în vederea confecționării, construirii a unor utilaje, instalații etc. de către entitate, sau cu ajutorul altor unități specializate ce se pretend a fi terminate într-o perioada de timp mai indelungată.

23. IMOBILIZĂRI ÎN CURS ȘI AVANSURI PENTRU IMOBILIZĂRI 
231. Imobilizări corporale în curs de execuție
232. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 
233. Imobilizări necorporale în curs de execuție
234. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale

Conturile acestei grupe sunt folosite de către entitate în momentul în care sunt efectuate lucrări de investiții, totodată realizate prin: antrepriză sau construcție în regie proprie, prin achiziții, cu ajutorul unor terți specializați în astfel de lucrări. Clasa dată are funcția contabilă de activ, iar după conținutul econimic, este un cont de imobilizări corporale.

1.3.3. Imobilizările financiare

Imobilizările financiare cuprind acțiunile deținute la entitățile afiliate, împrumuturile acordate entităților afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entităților de care compania este legată în virtutea intereselor de participare, alte investiții deținute ca imobilizări, alte împrumuturi. Conform reglementărilor în vigoare, prin interese de participare se înțelege drepturile în capitalul altor entități, destinate să contribuie la activitățile acesteia, reprezentate sau nu prin titluri, formând legături durabile cu aceste entități. Grupa 26 – „Imobilizări financiare”. Acestea sunt rezultate în urma operațiilor de investire a unor sume pe termen lung, disponibile temporar (sau excedent finaciar), fiind rezultate în patrimoniul altei entități din activitatea curentă, în vederea obținerii de dobânzi pentru obligațiuni sau de venituri finacire sub forma dividendelor pentru acțiuni.

26. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 
261. Acțiuni deținute la entitățile afiliate
263. Interese de participare
264. Titluri puse în echivalență
265. Alte titluri imobilizate
267. Creanțe imobilizate 
2671. Sume datorate de entitățile afiliate
2672. Dobânda aferentă sumelor datorate de entitățile afiliate
2673. Creanțe legate de interesele de participare
2674. Dobânda aferentă creanțelor legate de interesele de participare
2675. Împrumuturi acordate pe termen lung
2676. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung
2678. Alte creanțe imobilizate
2679. Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate
269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare 
2691. Vărsăminte de efectuat privind acțiunile deþinute la entitățile afiliate
2692. Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare
2693. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare

1.4. Amortizarea imobilizărilor

1.4.1. Amortizarea imoblizărilor necorporale Amortizarea imobilizărilor necorporale constă în afectarea contului de cheltuieli cu valoarea amortizării, în vederea recuperării părții uzate a imobilizărilor necorporale. În această categorie sunt incluse:

cheltuielile cu înființarea, fuziunea și dezvoltarea întreprinderii, cuprinse în categoria cheltuielilor de constituire, numai în cazul în care reglementările permit imobilizarea acestora;

costurile efectuate pentru atingerea obiectivelor strict individuale, care reprezintă cheltuielile de dezvoltare, care urmează a fi comercializae sau utilizate de către întreprindere și a căror posibilitate de reprezentare tehnologică a fost demonstrată;

în cazul în care contractul de concesiune stabilește o valoare și o durată determinată specifică concesiunilor, acestea sunt reflectate ca imobilizări necorporale;

în cazul în care un activ necorporal rezultă din achiziția unei altei întreprinderi, ce dispune de un cost de achiziție superior valorii de piață a activelor nete dobândite(mai puțin datoriile preluate), este recunoscut fondul comercial. Constituirea existenței acestuia este reprezentată de anumite elemente necorporale nerecunoscute în contabilitate, generate de întreprindere (clientela, vadul comercial, firma etc.).

Evidența acestei clase se ține cu ajutorul grupei 280 – “Amortizări privind imobilizările necorporale”. Are funcție contabilă de pasiv și este cont rectificativ al valorii imobilizărilor necorporale, conform conținutului economic. și se desfăsoară astfel:

28. AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE 
280. Amortizări privind imobilizările necorporale 
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare  
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale, drepturilor și activelor similare
2807. Amortizarea fondului comercial
2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale  

1.4.2. Amortizarea imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale, pe parcursul duratei lor de viață, își uzează treptat din valoare sa, ca urmare a trecerii timpului, uzura fizică sau folosirea în procesul de producție a lor, dar și apariția unor active corporale mai performante sau uzura morală. Conform OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene publicat în Monitorul Oficial Partea I, privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, “Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă  alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare economică. Valoarea amortizabilă  este reprezentată  de cost sau de altă  valoare care substituie costul (de exemplu, valoarea reevaluată)” Conform condițiilor și duratei de utilizare econimică a imobilizărilor corporale, amortizarea acestora se include și se calculeaza în planul anual de amortizare, începând cu următoarea lună de la punerea în funcțiune pâna la recuperarea integrală a valorii de intrare. În contabilitate amortizarea imobilizărilor corporale este înregistrată ca o cheltuială. Terenurile nu sânt amortizabile. Investițiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălților, iazurilor, terenurilor și pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioadă hotărâtă de consiliul de administrație sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului. Desfășurarea acestei categorii de conturi este evidențiată cu ajutorul grupei 281 –‘‘Amortizări privind imobilizările corporale’’, astfel:

281. Amortizări privind imobilizările corporale 
2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri
2812. Amortizarea construcțiilor
2813. Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor
2814. Amortizarea altor imobilizări corporale

Referitor la amortizarea imobilizărilor închiriate, concesionate sau în locație de gestiune, aceasta este înregistrată de către entitățile care le au în proprietate. De la data punerii în funcțiune a imobilizărilor corporale este calculată amortizarea acestora pe baza unui plan de amortizare, conform condițiilor și duratelor de untilizare, până când se recuperează integral valoarea lor de intrare. Valoarea contabilă de intrare este reprezentată de valoarea de amortizat a unui activ supus amortizării, din care este scăzută valoarea reziduală estimată. În cazul în care nu se i-a în vedere valoarea reziduală pentru determinarea valorii amotrizabile, aceasta poate devein nesemnificativă. Pentru realizarea amortizării, trebuie să se aibă în vedere 3 factori esențiali: metoda de amortizare, valoarea de amortizat și durata de amortizare. Conform IAS 16, valoarea netă pe care o întreprindere estimează să o obțină la sfârșitul duratei de viață utilă a unui activ, reprezintă valoarea reziduală a unui activ corporal imobilizat, după stabilirea costurilor de cesiune previzionate. Valoarea reziduală a unui activ este stabilită la data reevaluării sau la data achiziției acestuia, ținând cont de valoarea reziduală a activelor similare, care au fost exploatate în aceleași condiții și care au ajuns la sfârșitul duratei sale de viață. În funcție de politica adoptată de către unitatea care înregistrează imobilizările corporale trecute în conservare, se are în vedere o cheltuială corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată sau o cheltuială cu amortizarea. Unitatea poate revizui duratele amortizării în cazul în care se constată învechirea unor active imobilizate sau schimbarea anumitor condiții de utilizare a acestora. Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a activelor fixe prevăd duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe. Acesta conține limite clar stabilite, care oferă posibilitate alegerii duratei normale de funcționare. Odată sabilită, aceasta nu mai poate fi modificată și rămâne fixă până la recuperarea totală a valorii de intrare a mijloacelor fixe, sau până la scoaterea din uz a acestora.

Metode de amortizare a imobilizărilor corporale:

liniară – se înregistrează amortizarea în tranșe egale, pe întreaga durată de viață a bunului. Aceasta reprezintă cea mai simplă și frecventă metodă de amortizare. Relațiile de calcul a acestei metode sunt:

Ca = 100/DNU

Ca – cota normală de amortizare anuală
DNU – durata normal de utilizare din Catalog (exprimată în ani). În baza unor acte normative, cota de amortizare pentru reevaluarea activelor corporale se determină astfel:

Ca = 100/ Durata normal de utilizare rămasă (exprimată în ani)

Astfel cota determinată se aplică asupra valoarea actualizată rămasă:

A = VCI x Ca

A – amortizarea anuală
VCI – valoarea contabilă de intrare În cazul mijloacelor fixe de natura construcțiilor, amortizarea anuală se calculează numai în regim linear.

accelerata – în primul an se înregistrează o tranșă de amortizare de 50% din valoarea bunului, înregistrând amortizarea, pe toată perioada rămasă de amortizat, în tranșe egale. În funcție de durata de utilizare rămasă, conform legislației românești, după primul an de funcționare, valoarea rămasă se recuperează prin includerea a unor sume în cheltuielile de exploatare, calculate prin aplicarea regimului liniar;

degresivă – la începutul perioadei se înregistrează amortizarea în tranșe mai mari, iar spre sfirșit în tranșe mai mici. Aceasta se calculează prin:

aplicarea unei cote degresive la o valoare constantă;

aplicarea unei cote constante la o valoare descrescătoare.

Amortizarea degresivă fiscală are drept scop de a incita întreprinderile să modernizeze aparatul productiv.

Amortizarea imobilizărilor corporale se evidențiază cu ajutorul contului 281 – “amortizări privind imobilizările corporale”.

CAPITOLUL II. Prezentarea Societății comerciale

2.1. Prezentarea S.C. KARDINAL INT.SERV. OFFICE S.R.L.

Societatea comercială studiată are denumirea de „ KARDINAL INT.SERV. OFFICE ” S.R.L., cu sediul în Ploiești, Aleea Godeanu, nr.6, bl.119, ap.19, Jud. Prahova. Aceasta a luat ființă la 09.04.2013, fiind o societate comercială cu răspundere limitată, care are ca obiect principal de activitate Lucrările de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, conform nomenclatorului privind clasificarea activităților din economia națională, însă dispune și de dreptul de a desfășura și alte tipuri de activități specificate în actul constitutiv. Unitatea poate deschide puncte de lucru, puncte comerciale, filiale și reprezentante in toate localitățile din țara, cât și înafara acesteia. Aceasta este constituită pe o durată de timp nelimitată. Societatea este administrată si reprezentată de către BOIȘTEANU MIHAIL, cetățean moldovean, precum și BOIȘTEANU ANCA, cetățean roman, având drepturi și puteri depline, exercitate separat. Mandatul administratorilor este pe o perioadă nelimitată. Capitalul social subscris este de 200 lei (două sute lei) în numerar și se varsă integral până la depunerea cererii de înregistrare a societății la Registrul Comerțului. Capitalul social este divizat in 20 părți sociale egale, cu o valoare nominală de 100 lei fiecare. Părțile sociale sunt egale ca valoare și indivizibile, conferind asociaților dreptul de a-și primi dividendele. Fiecare parte socială dă dreptul asociaților la un vot în Adunarea Generală. Părțile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. Aportul asociaților la capitalul social nu este purtator de dobândă.

Cod CAEN 4120 Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale.

2.2. Obiectul de acivitate al întreprinderii

Obiectul de activitate al S.C. KARINAL INT.SERV. S.R.L. este realizarea lucrarilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Aceasta constă în construirea tuturor tipurilor de clădiri rezidențiale (case pentru familii, inclusiv blocuri înalte), cât și clădiri nerezidențiale (clădiri pentru producție industrială, fabrici, ateliere, uzine etc.). De asemenea se mai pot efectua modificări și renovări ale acestor structuri rezidențiale. Sunt incluse activități ca: fixarea pilonilor, lucrări de fundații, forarea puțurilor, lucrări de armare, lucrări de betoane, zidării, fixarea elementelor prefabricate, schelărie, fixarea acoperișului etc.

2.3. Funțiunile întreprinderii

Funcțiunile pe care se bazează întreprinderea sunt:

Functiunea de cercetare-dezvoltare. În cadrul acestei grupe sunt cuprinse activități prin care se are în vedere organizarea firmei, economicitatea, elaborarea și realizarea documentației tehnico-economice, a programului de cercetare științifică studierea conceptelor.

Functiunea de productie. Are în vedere organizarea desfășurării în condiții optime a proceselor pentru realizarea producției, cum sunt pregătirea producției, executarea, lansarea și urmărirea acesteia.

Functiunea comerciala. Include activități de aprovizionare tehnico-materială, activități de livrare a produselor (desfacere) și marketing.

Functiunea financiar-contabila. Această activitate asigură evidența valorică a activității comerciale, obținerea și utilizarea rațională a mijloacelor financiare necesare desfășurării activităților firmei, evaluarea modului de realizare a rezultatelor economice generale ale unității.

Functiunea de resurse umane. Reprezintă totalitatea activităților prin care se asigură resursele umane necesare pentru îndeplinirea obiectivelor unității, dezvoltarea continuă a competențelor personalului, rezolvarea problemelor sociale si salariale.

2.4. Monografie contabilă pentru luna decembrie 2014

1. La 01.12.2014 se primește factura nr. 410882331 de la UPC ROMÂNIA SRL, în valoare de 67,30 lei, TVA 24%.

% = 401 67,30
628 51,148
4426 16,152

2. În data de 02.12.2014 se primește un bon fiscal nr. 179 de la OMV PETROM MARKETING în valoare de 80,66 lei, TVA 24%.

% = 401 80,66
624 61,31
4426 19,35

3. Achitare datorie către OMV PETROM MARKETING la data de 02.12.2014 a sumei de 100,02 lei, conform bonului fiscal nr. 179.

100,02 5311 = 401 100,02

4. Emiterea facturii către PETROTEL – LUKOIL SA la data de 09.12.2014 pentru serviciile de reparații prestate, în suma de 1229,82 lei, TVA 24%.

4111 = % 1229,82
704 934,663
4427 295,157

5. La data de 09.12.2014 se emite factura către BEST PERSONAL SERVICES SRL în valoare de 40,32 lei, TVA 24%.

4111 = % 40,32

704 30,64

4428 9,68

6. La data de 09.12.2014 se înregistrează încasarea sumei de 50 lei de la BEST SERVICES SRL, conform facturii nr. 2.

50 5311 = 4111 50

7. La data de 09.12.2014 se primește factura nr. 18714 de la OLD TEAM DISTRIBUTION SRL în valoare de 278,10 lei, TVA 24%.

% = 401 278,10
371 211,46
4426 66,74

8. Se achită datoria către OLD TEAM DISTRIBUTION SRL la data de 09.12.2014, în valoare de 320,71 lei, conform facturii nr. 1087.

320,71 401 = 5311 320,71

9. La data de 09.12.2014 se primește o factură de discount de la OLD EAM DISTRIBUTION SRL în valoare de 19,46 lei.

19,46 401 = 767 19,46

10. În data de 10.12.2014 se primește facutura nr. 18391 de la INDUSTRIA IUTEI, în valoare de 541,64 lei pentru achiziția de materii prime.

541,64 301 = 401 451,64

11. La data de 11.12.2014 se achită datoria față de GARDENIA DECOR SRL în valoare de 146,61 lei.

146,61 401 = 5311 146,61

12. Se înregistrează bonul fiscal nr. 93 pentru cheltuielile de transport primit de la OMV PETROM MARKETING la data de 11.12.2014, în sumă de 14,52 lei, TVA 24%.

% = 401 14,52
624 11,04
4428 3,48

13. La data de 11.12.2014 se înregistrează cheltuielile cu serviciile bancare în valoare de 8 lei.

8 627 = 5121 8

14. În data de 12.12.2014 se înregistrează veniturile din vânzarea mărfurilor către SINDICATUL SALARIAȚILOR PETROTEL SA în valoare de 768,29 lei, TVA 24%, conform facturii nr. 119.

411 = % 768,29
707 583,89
4428 184,40

15. La 13.12.2014 se înregistrează factura nr. 1400013 privind cheltuielile pentru studii primită de la INTERACTIV KNOWLEDGE SRL, în valoare de 120 lei.

120 614 = 401 120

16. La data de 15.12.2014 se încasează prin bancă datoria de 1524,98 lei de la PETROTEL LUKOIL SA.

1524,98 5121 = 4111 1524,98

17. Se înregistrează factura nr. 17204 primită la data de 16.12.2014 de la ELSEC SYSTEMS în valoare de 180,28 lei, TVA 24%, pentru achiziționarea de materii prime.

% = 401 180,28
301 137,01
4426 43,27

18. La data de 16.12.2014 se înregistrează plata prin bancă a impozitului pe salarii, în valoare de 80 lei.

80 444 = 5121 80

19. Se înregitrează la data de 16.12.2014, plata prin bancă a contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, conform ștatului de plată, în valoare de 50 lei.

50 4314 = 5121 50

20. Se înregistrează la data de 16.12.2014, încasarea sumei de 372 lei de la CONSARO INVEST CONSTRUCT SRL.

372 5311 = 4111 372

21. La data de 17.12.2014 se emite o factură pentru serviciile prestate către CONSARO INVEST CONSTRUCT SRL, în valoare de 300 lei, TVA 24%.

4111 = % 300
704 228
4428 72

22. Se primește factura nr. 3800231 la data de 18.12.2014 de la PFA ILEANAN. VALENTIN, pentru achiziția de mărfuri, în valoare de 2025 lei, TVA 24 %.

% = 401 2025
301 1539
4426 486

23. La data de 19.12.2014 se înregistrează achitarea datoriei prin bancă către AMIT CREATIV PRODUCTION, în valoare de 374,98 lei.

374,98 401 = 5121 374,98

24. La data de 20.12.2014 se înregistrează plata salariilor datorate, conform ștatului de plată, în valoare de 670 lei.

670 421 = 5311 670

25. Se încasează la data de 22.12.2014 suma de 3058,07 lei de la ADVANCED CONFORT SYSTEMS ROMANIA SRL.

3058,07 5121 = 4111 3058,07

26. La data de 22.12.2014 se înregistrează TVA colectată la încasarea datoriei de la ADVANCED CONFORT SYSTEM ROMANIA SRL, în valoare de 279,20 lei, devenită neexigibilă.

279,20 4428 = 4427 279,20

27.