Contabilitatea Imobilizărilor Corporale la Sc Rombal Electro Cable Srl

Contabilitatea imobilizărilor corporale la

SC Rombal Electro Cable SRL

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………………………………………..4

Capitolul 1.. Imobilizari corporale – sinteza din literatura de specialitate…………………………..5

Aria de definitie si aplicabilitate. Definitie si concepte cheie……………………..5

Referential contabil. Standarde si reglementari contabile in domeniu…………8

Sinteza din literatura de specialitate……………………………………………………….10

Recunoasterea si evaluarea imobilizarilor corporale…………………………………11

Recunoasterea si evaluarea initiala……………………………………………………11

Costuri ulterioare recunoasterii initiale………………………………………………16

Evaluarea ulterioara…………………………………………………………………………18

Capitolul II. Prezentarea generala a SC Rombal Electro Cable SRL………………………………23

Capitolul III Studiu de caz…………………………………………………………………………………………33

3.1.Monografie contabila……………………………………………………………………………..33

3.2 Analiza principalilor indicatori economico-financiari…………………………53

Concluzii si propuneri…………………………………………………………………………………………….57

ANEXE

Introducere

Tema ‘Contabilitatea imobilizărilor corporale’ va reprezenta mereu un subiect de actualitate.Imobilizările reprezintă o componentă de bază a activului patrimonial și constituie baza tehnico-materială a activului agentului economic. Contabilitatea, prin funcțiile care le îndeplinește în conducerea activității agentului economic, trebuie să contribuie la o cât mai deplină folosire a capacității activelor imobilizate și prin acestea la creșterea eficienței de utilizare a lor. Am ales imobilizările corporale întrucât : – la majoritatea întreprinderilor, cu deosebire la întreprinderile industriale, dețin ponderea cea mai mare în totalul activelor imobilizate, iar modul de contabilizare influențează rezultatele financiare declarate;

– sunt destinate dezvoltării sau întreținerii activităților deja existente în întreprindere.
– fac parte din structurile bilanțului direct legate de evaluarea poziției financiare.
– prin faptul că ele generează către întreprindere beneficii economice viitoare, contribuie direct sau indirect la fluxul de numerar și echivalente ale numerarului. Beneficiile economice viitoare se pot exprima prin cele mai diferite forme de avantaje viitoare, cum ar fi: obținerea de venituri, reduceri de cheltuieli, avantaje economice, sociale sau de alta natură;

Beneficiile economice viitoare incorporate în active pot intra în întreprindere în mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi:

a) utilizat separat și împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producția de bunuri destinate vânzării de către întreprindere;

b) schimbat cu alte active;

c) utilizat pentru stingerea unei datorii;

d) repartizată acționarilor întreprinderii;

Performanța acestora se regăsește în calitatea produselor realizate și serviciilor prestate și implicit în cifra de afaceri și în rezultatul exercițiului financiar.

O altă perspectivă , care a stat la baza alegerii acestei teme , o constituie posibilitatea ca în viitor să pot accede la profesia de expert contabil.

Capitolul I. Imobilizări corporale-sinteză din literatura de specialitate.

Aria de definiție și aplicabilitate. Definiție și concepte cheie

Imobilizările corporale sunt prezentate în Standardul IAS 16 ”Imobilizări corporale”. Obiectivul acestui standard este descrierea tratamentului contabil pentru imobilizările corporale astfel încât utilizatorii situațiilor financiare să poată discerne cu privire la informațiile despre investiția unei entități în imobilizările sale corporale și la modificările dintr-o astfel de investiție. Jjjjjj

IAS 16 „Imobilizări corporale” trebuie aplicat în contabilizarea imobilizărilor corporale, exceptând cazul în care un alt standard prevede sau permite o abordare contabilă diferită. Prin urmare acest standard nu se aplică pentru:

Imobilizările corporale clasificate ca deținute pentru vânzare (IFRS 5 Active imobilizate deținute pentru vânzare și activități întrerupte);

Active biologice aferente activității agricole (IAS 41 Agricultura);

Recunoașterea și evaluarea activelor de exploatare și evaluare (IFRS 6 Exploatarea și evaluarea resurselor minerale);

Concesiunile miniere și rezervele minerale cum ar fi petrolul, gazele naturale și resursele naturale neregenerabile;

Recunoașterea unui element de imobilizări corporale în leasing pe baza transferului de riscuri și recompense (IAS 17 Contracte de leasing);

Imobilizările corporale care îndeplinesc definiția de investiție imobiliară (IAS 40 Investiții imobiliare).

În reglementările contabile din țara noastră, mai precis în ordinul OMFP 3055 ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010, se arată modalitatea de recunoaștere și contabilizare a imobilizărilor corporale, precum și prezentarea lor în situațiile financiare ale entității.

Între recomandările făcute în Standardul IAS 16 „Imobilizări corporale” și cele făcute în OMFP 3055/2009 privind imobilizările corporale există unele diferențe privind contabilizarea, amortizarea, reevaluare, deprecierea.

Imobilizările corporale reprezintă acele active care sunt deținute de o entitate pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative și care sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

Activele reprezintă resurse controlate de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute de la care se așteaptă realizarea de beneficii economice viitoare.

În general imobilizările corporale sunt active de valoare mare și care pot fi utilizate pe parcursul mai multor perioade contabile.

Imobilizările corporale cuprind: terenuri, construcții, instalații tehnice, mijloace de transport, animale, plantații, echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru); mobilier, aparatură birotică, precum și imobilizări corporale în curs de execuție.

În normele românești, în locul noțiunii de imobilizare corporală se utilizează frecvent cea de mijloc fix. Cele două noțiuni nu se suprapun, deoarece noțiunea de mijloc fix implică o valoare minimă legală pe care activul în cauza trebuie să o aibă. Așa se face că unele elemente care satisfac definiția imobilizărilor corporale sunt afectate stocurilor (exemplu: obiecte de inventar) deoarece nu îndeplinesc condiția de valoare.

Imobilizările corporale prezentate mai sus sunt grupate în două categorii: terenuri și mijloace fixe (imobilizările anterioare cu excepția terenurilor). Prin mijloace fixe se înțeleg activele unei societăți comerciale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au o durată normală de funcționare mai mare de un an și au o valoare mai mare decât limita prevăzută de lege (în prezent limita prevăzută de lege este de 1800 lei). Durata normală de funcționare reprezintă durata de utilizare în care se recuperează, din punct de vedere fiscal, valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe calea amortizării. Această durată este mai redusă decât durata de viață fixă a mijlocului fix respectiv.

Conform catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, mijloacele fixe sunt clasificate în următoarele grupe: grupa1: Construcții; grupa2: Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații; grupa3: Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale. Pentru fiecare mijloc fix nou achiziționat se utilizează sistemul unor plaje pe ani, cuprinse între o valoare minimă și una maximă, existând posibilitatea alegerii duratei normale de funcționare cuprinsă între aceste limite.

Registrele și formularele financiar-contabile utilizate pentru evidențierea mijloacelor fixe sunt: Registrul numerelor de inventar; Fișa mijlocului fix (document pentru evidența analitică a mijlocului fix); Bonul de mișcare a mijloacelor fixe (document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe între două locuri de folosință ale societății); Procesul verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe; Proces verbal de recepție; Proces verbal de recepție provizorie; Proces verbal de punere în funcțiune și Factura.

Există situații în care unele întreprinderi utilizează active complexe. Acestea pot fi constituite din subansamble care au durate de utilizare diferite. În astfel de cazuri, fiecare element trebuie să fie contabilizat în mod separat și amortizat pe durata sa de utilitate.

Contabilizarea pe componente a elementelor individualizabile ale unui activ se impune atunci când duratele de viață individuale sunt mai scurte decât cea a activului luat în ansamblu sau, un exemplu în acest sens ar fi următorul: un echipament este alcătuit din trei utilaje cu durate de utilitate diferite. Acestea vor fi contabilizate distinct. De asemenea, în cazul unui ansamblu imobiliar, clădirile trebuie să fie recunoscute și evaluate în mod distinct, deoarece durata de utilitate a terenurilor este nelimitata, și, ca atare, numai clădirile sunt supuse procesului de amortizare.

Contabilitatea terenurilor se ține pe două categorii: terenuri și amenajări de terenuri. În contabilitatea analitică, terenurile pot fi evidențiate pe următoarele grupe: terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fără construcții, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcții și altele.

Imobilizările corporale deținute în baza unui contract de leasing se evidențiază în contabilitate în funcție de prevederile contractelor încheiate între părți precum și de legislația în vigoare.

Contractul de leasing este un acord prin care locatorul (proprietarul) cedează locatarului (utilizatorului), în schimbul unei plăți sau serii de plăți, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită.

Contractele de leasing sunt deă feluri: leasing financiar și leasing operațional.

Leasing financiar este operațiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din avantaje locatorului (utilizatorului) (adică folosirea exclusivă) și riscuri (adică pierderea, distrugerea, avarierea bunului) asociate proprietății asupra unui obiect al contractului. La sfârșitul contractului locatorul are opțiunea de a cumpăra bunul la un preț mai mic decât valoareaă a bunului.

Leasing operațional operațiunea de leasing ce nu intră în categoria de leasing financiar, unde bunul ce reprezintă obiectul tranzacției ramane mai departe evidențiat în bilanțul proprietarului/locatorului, fără a fi înscris în bilanțul locatarului (utilizatorului).

Evidența contabilă a imobilizărilor corporale se ține cu ajutorul conturilor din grupa 21 ” Imobilizări corporale” din Planul de Conturi General. Acestea au funcții contabile de activ.

Referențial contabil. Standara analitică, terenurile pot fi evidențiate pe următoarele grupe: terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fără construcții, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcții și altele.

Imobilizările corporale deținute în baza unui contract de leasing se evidențiază în contabilitate în funcție de prevederile contractelor încheiate între părți precum și de legislația în vigoare.

Contractul de leasing este un acord prin care locatorul (proprietarul) cedează locatarului (utilizatorului), în schimbul unei plăți sau serii de plăți, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită.

Contractele de leasing sunt deă feluri: leasing financiar și leasing operațional.

Leasing financiar este operațiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din avantaje locatorului (utilizatorului) (adică folosirea exclusivă) și riscuri (adică pierderea, distrugerea, avarierea bunului) asociate proprietății asupra unui obiect al contractului. La sfârșitul contractului locatorul are opțiunea de a cumpăra bunul la un preț mai mic decât valoareaă a bunului.

Leasing operațional operațiunea de leasing ce nu intră în categoria de leasing financiar, unde bunul ce reprezintă obiectul tranzacției ramane mai departe evidențiat în bilanțul proprietarului/locatorului, fără a fi înscris în bilanțul locatarului (utilizatorului).

Evidența contabilă a imobilizărilor corporale se ține cu ajutorul conturilor din grupa 21 ” Imobilizări corporale” din Planul de Conturi General. Acestea au funcții contabile de activ.

Referențial contabil. Standarde și reglementări contabile în domeniu

Imobilizările contabile pot fi prezentate în situațiile financiare ale entităților conform indicațiilor ce se regăsesc în Standardele Internaționale de Contabilitate, mai precis în Standardul Internațional de Contabilitate IAS 16 ”Imobilizări corporale ”, sau conform indicațiilor ce se regăsesc în reglementările naționale conforme cu directivele europene, mai precis conform Ordinului Ministrului Finanțelor Publice OMFP 3055/2009. Entitățile din țara noastră adoptă reglementările naționale în întocmirea situațiilor financiare. Întreprinderile mari care sunt cotate la bursă și își desfășoară activitatea în mai multe țări pot întocmi situațiile financiare în conformitate cu cele prezentate în Standardele Internaționale de Contabilitate.

OMFP 3055 ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010 se aplică de către următoarele entități: societățile comerciale (societăți în nume colectiv, societăți în comandită simplă, societăți pe acțiuni, societăți în comandită pe acțiuni, societăți cu răspundere limitată); societăți/ companii naționale; regii autonome; institutele naționale de cercetare-dezvoltare; societățile cooperative; subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în România, care aparțin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România; subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparțin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România; subunitățile din România, care aparțin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate. Prin subunități fără personalitate juridică, care aparțin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România se înțelege sucursale, agenții, reprezentante sau alte asemenea unități fără personalitate juridica.

Ordinul 3055 a înlocuit Ordinul 1752/ 2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene și a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în 10 noiembrie 2009.

Acest ordin prevede principiile și regulile de evaluare, recunoaștere, scoatere din evidență și prezentare a imobilizărilor corporale în situațiile financiare, ce trebuie respectate de toate entitățile prezentate anterior care întocmesc situațiile financiare după reglementările naționale.

În Standardul IAS 16 „Imobilizări corporale” se descrie tratamentul contabil aplicabil pentru imobilizările corporale și este utilizat în contabilizarea imobilizărilor corporale conform reglementarilor internaționale.

IAS 16 „Imobilizări corporale” este aplicat în contabilitatea imobilizărilor corporale doar dacă un alt standard nu prevede altfel.

IAS 16 „Imobilizari corporale” prezintă modul de recunoastere, evaluare, iesire din contabilitate, prezentare în situațiile financiare a imobilizărilor corporale, ce trebuie respectat de toate entitățile care au decis să întocmească situațiile financiare dupa reglementările internaționale, adică după Standardele de Raportare Financiară.

IAS 16 „Imobilizari corporale” definește imobilizările corporale ca fiind acele active care sunt deținute de o entitate pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative și care sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. Acesta stabilește regulile de recunoaștere a unui element ca imobilizare corporală și anume: este probabil ca întreprinderea să beneficieze de avantajele economice viitoare asociate acestui activ și costul sau valoarea sa justă poate fi evaluată in mod credibil.

Evaluarea imobilizărilor corporale este abordată în IAS 16 „Imobilizari corporale”, în funcție de momentul în care se dorește această evaluare, astfel avem o evaluare la intrarea în entitate și o evaluare ulterioară intrării în entitate.

O imobilizare corporală se înregistrează în momentul intrării în entitate la prețul de cumpărare la care se adaugă cheltuielile atribuibile aducerii activului în starea și locul necesare utilizării sale precum și cheltuielile cu dezafectarea și reamenajarea zonei. Există și cazuri particulare în care evaluarea se face la altă valoare cum ar fi: schimbul de active, donații, aport la capitalul , producție proprie.

O entitate are posibilitatea evaluării ulterioare intrării în gestiune a unei imobilizări corporale prin cele două modele și anume: modelul costului și modelul reevaluării. Pentru a putea utiliza aceste modele trebuie sa se cunoască amortizarea, pierderile din depreciere și reevaluăriile stabilite de entitate. Între recomandările făcute în Standardul IAS 16 „Imobilizări corporale” și cele făcute în OMFP 3055/2009 privind imobilizările corporale există unele diferențe privind contabilizarea, amortizarea, reevaluare, deprecierea.

Sinteză din literatura de specialitate

Pentru redactarea acestei lucrări s-a utilizat legislația în vigoare precum și diverse publicații considerate relevante în prezentarea tratamentului contabil aplicabil imobilizărilor corporale.

Când amintim de legislația în vigoare ne referim la reglementările naționale și anume la Ordinul Ministrului Finanțelor Publice OMFP 3055/2009 ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010, precum și la reglementările internaționale și anume la Standardul de Contabilitate IAS 16 ”Imobilizări corporale”.

Ordinul 3055/2009 a înlocuit Ordinul 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene și a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în noiembrie 2009. Acesta prevede principiile și regulile de evaluare, recunoaștere, scoatere din evidență și prezentare a imobilizărilor corporale în situațiile financiare, ce trebuie respectate de toate entitățile care întocmesc situațiile financiare dupa reglementările naționale.

Standardul de Contabilitate IAS 16 „Imobilizări corporale” înlocuiește IAS 16 „Imobilizări corporale” revizuit în 1998 și este aplicabil pentru perioadele anuale care încep de la sau după 1 ianuarie 2005. Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate a elaborat acest Standard IAS 16 „Imobilizări corporale” revizuit ca parte a proiectului sau de îmbunătățire a Standardelor Internaționale de Contabilitate. Proiectul a fost asumat în lumina întrebărilor și criticilor ridicate în legatură cu Standardele de către administratorii valorilor mobiliare, profesioniștilor contabili și alte părți interesate. Obiectivele proiectului au fost acelea de a reduce sau elimina alternativele, redundanțele și conflictele din cadrul Standardelor, de a trata unele probleme de convergență și de a face alte îmbunătățiri. Obiectivul Standardului IAS 16 „Imobilizări corporale” este descrierea tratamentului contabil aplicabil imobilizărilor corporale astfel încât utilizatorii situațiilor financiare să poată discerne cu privire la informațiile despre investiția unei entități în imobilizările sale corporale și la modificările dintr-o astfel de investiție.

Ȋn această lucrare s-a încercat să se facă o paralelă între OMFP 3055/ 2009 și IAS 16 „Imobilizări corporale”, prezentându-se diferențele existente între aceste reglementări cu privire la modul de evaluare a imobilizărilor corporale, precum și tratamentul contabil privind amortizarea, reevaluarea și deprecierea acestora.

O publicație deosebit de importantă utilizată în redactarea acestei lucrări o reprezintă „Ghidul practic a reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene aprobate prin OMFP 3055/2009”, emis de CECCAR (Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România) în anul 2010. Acest ghid nu are caracter de reglementare, politicile contabile aplicabile fiind stabilite de fiecare entitate în funcție de specificul activității, de situațiile concrete și de specificul operațiunilor economice- financiare. Această publicație oferă exemple clare pentru înțelegerea concretă a reglementărilor naționale în ceea ce privește evaluarea imobilizărilor corporale. Totodată acest ghid prezintă și principalele diferențe existente între OMFP 3055/ 2009 și IAS 16 „Imobilizări corporale” privind contabilizarea imobilizărilor corporale și analizează relația din contabilitate și fiscalitate.

Pentru întocmirea acestei lucrări s-au mai folosit și alte publicații, dar de o importanță deosebită a fost „Contabilitatea societăților comerciale”, având ca autori principali pe prof. univ. dr. Mihai Ristea și prof. univ. dr. Corina Dumitru. Lucrarea se ocupă în esență cu studiul principiilor contabilității financiare, al metodelor și tehnicilor sale de lucru, atât din punct de vedere teoretic, cât și din punct de vedere practic, aplicativ. Ȋn privința imobilizărilor corporale, această carte prezintă evaluarea inițială și ulterioară a imobilizărilor corporale, precum și contabilitatea primară a imobilizărilor corporale.

Recunoașterea și evaluarea imobilizărilor corporale

În acest subcapitol se arată cum o entitate recunoaște un element bilanțier ca făcând parte din grupa de imobilizări corporale. Totodată se prezintă și felul cum entitatea trebuie să evalueze în diferite momente imobilizările corporale deținute.

Recunoașterea inițială a unei imobilizări corporale este condiționată de evaluarea credibilă a costului acesteia. După acest moment este nevoie de evaluarea contabilă a bunului respectiv în diferite momente :”la inventariere”, ”la închiderea exercițiului”, ”la scoaterea din funcțiune (adică la ieșirea din entitate a bunului respectiv)”.

1.4.1 Recunoașterea și evaluarea inițială.

Un element de imobilizareă va fi recunoscut ca activ dacă și numai dacă: este posibilă generarea către entitate de beneficii economice viitoare aferente activului și dacă costul activului poate fi evaluat în mod credibil sau fiabil.

Condiția de fiabilitate este ușor de satisfăcut în cazul achizițiilor de imobilizări corporale (evaluarea este credibilă deoarece se face la o valoare atestată de documentele justificative de achiziție) și ceva mai dificil de probat în cazul producției proprii de imobilizări (se poate întâmpla ca nu toate cheltuielile încorporate în costul de producție să fie justificate).

Piesele de schimb și echipamentul de service sunt, în general înregistrate ca stocuri și recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când sunt consumate. Totuși piesele de schimb și echipamentul permanent sunt considerate imobilizări corporale atunci când entitatea preconizează sa le utilizeze mai mult de o perioada. în mod similar, daca piesele de schimb și echipamentul de service pot fi utilizate numai în legătura cu un element de imobilizări corporale, ele fiind contabilizate ca imobilizări corporale.

În întreprindere pot exista bunuri care nu participă la un proces de producție ca, de exemplu, echipamentele de securitate sau de protecție a mediului. În acest caz, ele pot fi considerate active în măsura în care nu sunt în mod direct o sursă de avantaje economice viitoare? Deoarece aceste echipamente sunt necesare funcționării activelor de producție, va trebui sa le recunoaștem ca active.

Evaluarea inițială sau evaluarea la intrare a unei imobilizări corporale presupune contabilizarea imobilizării corporale în momentul intrării în entitate la costul sau istoric (numit și valoare contabilă de intrare), calculat pe baza documentelor justificative.

Valoare contabilă de intrare a imobilizărilor corporale este:

Costul de achiziție – pentru bunurile procurate cu titlu oneros (prin cumpărare)

Costul de producție – pentru bunurile produse de entitate

Valoarea de aport – pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social

Valoarea justă – pentru bunurile obținute cu titlul gratuit (prin donație, moștenire). Conform IAS 16 „Imobilizări corporale” costul de achiziție al unei imobilizări corporale se calculează astfel:

prețul de cumpărare

+taxele vamale și alte taxe nedeductibile

+orice costuri direct atribuibile aducerii activului la locația și condiția necesare pentru utilizarea acestuia, precum:

costuri de amenajare a amplasamentului,

costurile de transport,

osturi inițiale de livrare și manipulare,

costuri de instalare și asamblare,

onorariile arhitecților, inginerilor și avocaților,

costurile cu beneficiile angajaților care rezulta direct din achiziția activului,

costuri de testare a funcționarii corecte a activului, după deducerea încasărilor nete provenite din vânzarea elementelor produse în timpul aducerii activului la locul și la condiția de funcționare, onorariile profesionale.

+costuri de demontare și mutare a activului, respectiv costuri de restaurare a amplasamentului, ca o consecința a utilizării activului pe o anumita perioada în alte scopuri decât cele de a produce stocuri în acea perioada (IAS 37”Provizioane, datorii contingente și active contingente”)

+costurile îndatorării, ca tratament contabil alternativ, aferent împrumuturilor de finanțare a achiziției (IAS 23 „Costurile îndatorării”)

– reducerile comerciale primite

= costul de achiziție

Dacă plata este amânata dincolo de termenele normale de creditare, diferența între prețul în numerar și plata totală efectuată este recunoscută ca dobânda pe perioada de creditare, în afară de cazul în care o astfel de dobândă este recunoscută în valoarea contabilă a unui element conform tratamentului alternativ permis din IAS 23 ”Costurile îndatorării”.

Reducerile comerciale care pot fi primite de către agentul economic sunt: rabat, remiza, risturn.

Rabatul reprezintă reducere comercială acordată de furnizor pentru nerespectarea clauzelor contractelor cu privire la termenul de livrare și calitatea produselor livrate.

Remiza reprezintă reducere comerciala de volum, aplicata cumparatorilor care depășesc o anumita cantitate.

Risturn reprezintă reducere comerciala acordata asupra tranzacțiilor efectuate intr-o anumita perioada (promoții, sărbători).

Costuri care nu sunt în costul de achiziție sunt: costuri de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile de publicitate și activități promoționale) sau costurile de deschidere a unei noi instalații; costurile de îndrumare a în noul amplasament sau cu o nouă categorie de clienți (inclusiv costurile cu instruirea personalului); costurile administrative; pierderile inițiale din exploatare; costurile anormale cu deșeurile, munca sau alte resurse înregistrate la construcția în regie proprie a unui activ; costurile reorganizării parțiale sau integrale a activităților entității; costurile înregistrate pentru punerea în stare de funcționare a unui activ sau cele rezultate din exploatarea lui sub capacitatea normală.

Conform IAS 16 „Imobilizări corporale” bunurile produse de entitate pentru sine se evaluează inițial la costul de producție care se calculează după formula:

costul de achiziție al materiilor prime și materialelor consumate, delimitate în mod direct pe obiectul de investiei

+ costurile de prelucrare directe (manopera directa)

+costurile indirecte de producție, imputate în mod rațional

Se calculează după formula: costurile de regie Costuri indirecte costurile de regie nivelul efectiv de producție

de producție = variabile, angajate + costuri de regie fixe ×

(regia de fabricație repartizate asupra nivelul real de producție imputate rațional) activului

+costurile îndatorării în cazul opțiunii pentru tratamentul alternativ al acestora

+costul cantităților anormale de deșeuri, munca sau alte resurse

+ alte costuri delimitate în mod direct

=costul de producție

Nu intră în costul de producție: consumurile anormale de materii prime și manopera; costurile de stocaj cu excepția celor generate de trecerea la o noua etapa a procesului de producție; cheltuieli generale de administrație și cheltuieli de desfacere/ comercializare/ distribuție.

Valoarea de aport reprezintă valoarea acceptată de părți pentru activele imobilizate intrate în societate cu ocazia asocierii, fuziunii și se stabilește în funcție de prețul pieței, utilitatea, starea și amplasarea acestor active.

Valoarea justă înseamnă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie intre partile aflate în cunostiinta de cauza, în cadrul unei tranzacții, cu prețul determinat obiectiv.

Cazuri particulare de evaluare a imobilizărilor corporale¹:

ar fi cazul activelor subvenționate din subvenții guvernamentale – în acest caz valoarea subvenției poate diminua valoarea contabilă inițială/costul istoric/valoarea de intrare a activului (IAS 20 „Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența guvernamentală” );

un alt caz este cel de achiziție a unei imobilizări corporale prin schimbul total sau parțial cu un alt activ nemonetar similar sau alt activ nemonetar și a unei contraprestații monetare – costul unei imobilizări corporale astfel intrate în entitate este evaluat la valoarea justa numai daca tranzacția de schimb nu este de natura comerciala și nici valoarea justa a activului primit, nici a celui cedat nu se poate evalua în mod credibil/fiabil.

O entitate determină dacă o tranzacție de schimb este de natura comerciala prin analiza măsurii în care viitoarele fluxuri de trezorerie sunt preconizate sa se schimbe ca rezultat al tranzacției. O tranzacție de schimb este de natura comercială dacă: configurația (riscul, temporizarea și valoarea) fluxurilor de trezorerie ale activului primit diferă de configurația fluxurilor de trezorerie ale activului transferat; valoarea specifica pentru entitate a parții din activitățile entității afectate de tranzacționare se modifica, ca rezultat al schimbului; diferența de la primul punct sau cel de-al doilea este semnificativa relativ la valoarea justa a activelor schimbate.

Elementul achiziționat este evaluat în acest fel chiar dacă entitatea nu poate să scoată din gestiune imediat activul cedat la schimb/ sa derecunoasca imediat activul cedat.

Dacă elementul primit nu este evaluat la valoarea justa, costul sau este evaluat la valoarea contabila a activului cedat la schimbul dintre active.

Dacă alte active, ca de exemplu lichiditățile și echivalentele de lichiditati, participă la tranzacția de schimb, acest fapt poate sa indice ca activele schimbate nu au o valoare similara.

În țara noastră schimbul de active este interzis, în primul rând din motive fiscale. Au existat, totuși, cazuri în care astfel de schimburi au loc dar ele au fost contabilizate ca o vânzare a activului cedat urmată de o achiziție a activului primit.

un ultim caz particular ar fi imobilizarea corporala utilizata de locatar/utilizator în cadrul unui contract de locație-finanțare (leasing financiar-operație care transfera cea mai mare parte din avantaje și riscuri asociate proprietății asupra bunului, obiect al contractului, utilizatorului, iar la sfârșitul contractului utilizatorul are opțiunea de a cumpăra bunul la un preț mai mic decât valoarea justa a bunului de la proprietar) – valoarea inițiala a activului utilizat de locatar este determinata conform regulilor fixate de Standardul IAS 17 „Contracte de locație” (imobilizarea corporala se înregistrează fie la valoarea justa, prevăzuta în contract, fie la valoarea actualizata a plaților minimale, prevăzute în contract, daca aceasta din urma valoare este inferioara valorii juste ).

1.4.2 Costuri ulterioare recunosterii inițiale

Cea mai mare parte a imobilizărilor corporale ocazionează cheltuieli în anii posteriori punerii în funcțiune. Conform Standardul IAS 16 „Imobilizări corporale” cheltuielile ulterioare privind imobilizările corporale, deja înregistrate în contabilitate, trebuie sa fie adăugate la valoarea contabila a bunului, atunci când este probabil ca întreprinderea sa beneficieze de avantaje economice viitoare mai mari decât nivelul de performanta prevăzut inițial. Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie sa fie înscrise în cheltuielile exercițiului în cursul căruia ele sunt angajate.

Standardul IAS 16 „Imobilizări corporale” precum și reglementările contabile românești împart cheltuielile ulterioare, în raport de efectul lor, în:

cheltuieli cu investițiile ulterioare (cheltuieli privind modernizarea investiției inițiale)

cheltuieli întreținerea și reparațiile imobilizărilor corporale

Cheltuielile cu modernizarea imobilizării corporale mărește valoarea contabila de intrare a imobilizării corporale, daca acestea contribuie efectiv la creșterea performantelor sau randamentului activului imobilizat, astfel:

modificarea imobilizării corporale duce la extinderea duratei de viata utila a activului sau la creșterea capacitații acestuia

modernizarea componentelor imobilizării corporale duce la îmbunatatirea calității producție

Adoptarea de noi procedee de producție care să permită o reducere substanțială a cheltuielilor de exploatare inițial estimate.

Cheltuielile cu modernizarea trebuie sa fie adăugate la valoarea contabila neta a activului numai în cazul în care îmbunatățește performanțele respectivului activ în plus față de parametrii de funcționare stabiliți inițial, rezultând astfel beneficii economice viitoare suplimentare față de cele evaluate inițial.

Cheltuielile cu întreținerea și reparațiile imobilizărilor corporale sunt angajate pentru a obține sau pentru a menține nivelul avantajelor economice viitoare pe care o întreprindere se așteaptă sa le realizeze pe baza performantelor estimate initial. în aceasta calitate, cheltuielile respective fac obiectul structurii contului de profit și pierdere, atunci când sunt angajate. De exemplu, cheltuielile reprezentând servicii acordate după vânzare sau cheltuieli de revizuire a instalațiilor și echipamentelor fac, în general, obiectul contului de profit și pierdere, deoarece ele mențin nivelul inițial de performanță.

Prin urmare, cheltuielile cu întreținerea și reparațiile nu se adaugă la valoarea contabilă inițială a imobilizării corporale. Ele sunt tratate în categoria costurilor perioadei, fiind imputate direct rezultatului exercițiului financiar.

Unele componente importante ale anumitor imobilizări corporale pot impune înlocuirea lor la intervale regulate. De exemplu, un cuptor poate impune reînnoirea căptușelii interioare, după un număr de ore de utilizare, sau bunuri interioare dintr-un avion (precum scaunele și tapițeria) pot solicita o reînnoire de mai multe ori pe parcursul duratei de viata a aeronavei. O entitate recunoaște în valoarea contabilă a unui element de imobilizări corporale costul părții înlocuite într-un astfel de element atunci când acest cost apare, dacă sunt întrunite criteriile de recunoaștere. Valoarea contabilă a acelor parți înlocuite este derecunoscuta în conformitate cu prevederile de derecunostere, fără sa se tina seama daca partea înlocuita a fost amortizata separat. Daca valoarea contabila a parții înlocuite nu poate fi determinata, se poate utiliza costul înlocuirii ca o indicație a valorii costului parții înlocuite la momentul achiziționării sau construcției.

Tratamentul contabil aferent cheltuielilor angajate ulterior achiziției unei imobilizări corporale depinde de circumstanțele care au fost reținute, cu ocazia evaluării inițiale și recunoșterii elementelor respective, precum și de posibilitatea recuperării acestor cheltuieli posterioare. De exemplu, atunci când valoarea contabilă a unei imobilizări corporale ține cont deja de o pierdere de avantaje economice, cheltuiala ulterioara destinata reconstrucției avantajelor economice viitoare așteptate de la un activ în cauză este încorporată în costul ei, cu condiția ca valoarea contabila sa nu depășească valoarea recuperabila a bunului. Același aspect apare atunci când prețul de cumpărare al unui activ reflectă deja obligația întreprinderii de a angaja, în viitor, cheltuieli care vor fi necesare pentru a pune bunul în condiții de funcționare. Un exemplu ar putea sa fie achiziția unui imobil care necesită o renovare. În astfel de circumstanțe, cheltuielile ulterioare sunt capitalizate (adăugate valorii contabile a activului), în măsura în care ele vor putea fi recuperate prin utilizarea viitoare a respectivului activ.

1.4.3 Evaluarea ulterioară.

Pentru evaluarea ulterioară recunoșterii inițiale a imobilizărilor corporale o entitate va avea de ales între două metode:

Modelul de determinare a costului

Modelul de reevaluare

Modelul de determinare a costului presupune ca după recunosterea ca activ, o imobilizare corporala va fi prezentata în bilanț la valoarea neta contabila, care se determina scăzând din costul imobilizării amortizările cumulate și pierderile din depreciere.

Relația după care se calculează valoarea contabila a imobilizării corporale ce se regăsește în bilanț este:

costul imobilizării

– orice amortizare cumulata

– orice pierderi din depreciere

=valoarea contabila din bilanț a imobilizării corporale

Prin aplicarea modelului bazat pe cost, activul este înregistrat la cost din care se scade orice amortizare cumulata. Insa se subliniază necesitatea deducerii eventualelor ajustări pentru deprecieri pentru a reduce valoarea unui activ la valoarea recuperabila.

Modelul de reevaluare presupune ca după recunoșterea ca activ, o imobilizare corporală, a cărei valoarea justa poate fi evaluata credibil, va fi înregistrata în bilanț la o valoare reevaluata, aceasta fiind valoarea sa justa la data reevaluării minus orice amortizări acumulate ulterior și orice pierderi acumulate din depreciere.

Relația după care se calculează valoarea reevaluata a imobilizării corporale este sintetizata mai jos:

valoarea justă la data reevaluării

– orice amortizări cumulate după reevaluare

– orice deprecieri cumulate după reevaluare

=valoarea reevaluata

Valoarea reevaluată este o valoare bazată pe prețul de piață. În cazul imobilizărilor corporale deosebite/unicate a căror valoare nu se poate estima în funcție de prețul de piața, pentru estimarea valorii juste se utilizează abordări pe baza de venit sau de cost de înlocuire a deprecierii.

Reevaluările se vor face cu suficientă regularitate pentru a se asigura ca valoarea contabilă nu diferă prea mult de ceea ce s-ar fi determinat prin utilizarea valorii juste la data bilanțului.

Frecvența reevaluării depinde de fluctuațiile valorii juste a imobilizărilor corporale care au fost reevaluate. Atunci când valoarea justa a unui activ reevaluat diferă în mod semnificativ de valoarea sa contabila, este necesara o noua reevaluare. Unele imobilizări corporale pot cunoaste evoluții importante și inconstante ale valori lor juste, motiv pentru care solicita o reevaluare anuala. În mod evident, astfel de reevaluări frecvente nu sunt necesare pentru imobilizările corporale care înregistrează evoluții nesemnificative ale valorii lor juste. în acest caz, este suficienta o reevaluare la intervale de 3-5 ani.

În țara noastră evaluările imobilizărilor corporale au fost impuse întreprinderilor prin Hotărâri de Guvern. Acestea au drept scop atenuarea efectelor inflației în conturi. Totodată se remarca ca reevaluarea activelor pana în prezent s-a făcut „s-a făcut cu zgârcenie”, în primul rând din motive fiscale. O „generozitate” în materie de reevaluare are ca efect creșterea cheltuielilor cu amortizarea și implicit diminuarea sarcinii fiscale a întreprinderii.

Prin recurs la IAS 16 „Imobilizări corporale” și IAS 40 „Investiții imobiliare”, tratamentul contabil al clădirilor și terenurilor diferă în funcție de destinația acestora. Astfel aceste proprietati imobiliare se diferențiază in:

proprietati imobiliare utilizate de posesor = sunt proprietati deținute (proprietar sau de locatar în baza unui contract de leasing financiar) pentru a fi utilizate la producția de bunuri, prestări de servicii sau în alte scopuri administrative.

investiții imobiliare = sunt proprietati imobiliare deținute mai degrabă în scopul închirierii sau pentru creșterea valorii capitalului sau pentru ambele, decât pentru a fi utilizate în producția de bunuri, prestarea de servicii sau în scopuri administrative sau de a fi vândute pe parcursul desfasurarii normale a activității.

În ceea ce privește evaluarea inițiala a investițiilor imobiliare, aceasta respecta regulile enunțate în IAS 16 „Imobilizări corporale” și prezentate mai sus. Însă pentru evaluarea ulterioară, conform IAS 40, societatea poate să aleagă între doua metode:

modelul bazat pe cost (acesta este identic cu tratamentul de baza din IAS 16 „Imobilizări corporale” adică cu modelul de determinare a costului)

modelul bazat pe valoarea justa (presupune evaluarea ulterioara a investițiilor imobiliare la valoarea justa, orice câștig/pierdere apăruta în urma unei modificări a valorii juste fiind inclusa în profitul net/pierderea neta a perioadei în care apare).

Pentru evaluarea ulterioară a imobilizărilor corporale este necesar să definim amortizarea, deprecierea și reevaluarea imobilizărilor corporale.

Amortizarea imobilizărilor corporale

Orice societate comercială care angajează și mobilizează capitalul în imobilizări corporale supuse deprecierii, prin utilizare sau în timp, are obligația de a calcula, a înregistra în contabilitate și a recupera uzura fizica și morala a acestora, pentru refacerea capitalului angajat.

Amortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viață utilă. Totodată amortizarea poate fi privită ca un proces de corecție a valorii imobilizărilor, pentru ca este constatarea contabilă a pierderii de valoare suferită de către activele imobilizate ca urmare a deprecierii în timp (uzurii fizice și morale), ceea ce duce la corecția valorii activelor imobilizate pentru a le readuce la o valoare apropiată de realitate.

Cu alte cuvinte, amortizarea reprezintă procesul de alocare rațională și sistematică a costului unei imobilizări de-a lungul duratei sale utile de viață pentru a realiza conectarea cheltuielilor la venituri. Valoarea contabilă netă (costul de achiziție mai puțin amortizarea acumulată) a activelor imobilizate amortizabile se va diminua ireversibil prin efectul trecerii timpului, al utilizării, al diminuării potențialului productiv.

Din perspectiva acestei definiții două concepte sunt importante:

alocarea rațională: cheltuială cu amortizarea este relativă beneficiilor economice așteptate a se obține din utilizarea activului

alocarea sistematică: calculul cheltuielii cu amortizarea se bazează pe o formulă care se decide în momentul achiziției și care nu poate fi modificată ulterior decât excepțional.

Durata de amortizare este interpretată diferit în reglementările contabile romanești și cele din standardele de contabilitate. Durata de viață utilă, conform IAS 16 “Imobilizări corporale”, reprezintă perioada în ani în care un activ e preconizat a fi disponibil pentru utilizare de către entitate sau reprezintă numărul de unitati de producție similare preconizate să se obtina din activ de către entitate.

Durată de utilizare economică este noțiune adoptată în contabilitatea din România. O
asemenea durată este diferită de durată fizică de utilizare a imobilizării și ea este echivalentă duratei economice în cadrul căreia folosirea activului produce profit, respectiv veniturile obținute din exploatarea să acoperă cel puțin cheltuielile cu funcționarea, reparația și întreținerea lui.

Durata de amortizare este mai mică decât durata de viață fizică și se determina în funcție de :

uzura fizică condiționată la rândul sau de condițiile în care se folosește activul respectiv numărul de schimburi, regimul de reparații capitale, etc.

uzura morală determinată de perfecționările și modernizările intervenite în exploatarea imobilizărilor corporale.

• prevederile legale cu privire la durată utilă de viață.

Pentru gestionarea duratelor de amortizare se folosesc doua metode și anume:

metoda descentralizării => stabilirea duratelor de amortizare este o problemă de gestiune aflată în competența întreprinderii.

Duratele sunt de utilizare economică fiind stabilite prin raționament profesional, pe baza experienței din perioadele precedente, în funcție de caracteristicile tehnice și de exploatare ale activului precum și în raport de condițiile de concurență de pe piața comercială. Principal, durate prea scurte deși avantajoase pentru întreprindere, conduc la costuri mărite, inclusiv la dificultăți în concurența pe piață.

metoda centralizată => duratele de amortizare sunt stabilite în mod centralizat prin Hotărâre de Guvern. Metoda contabilă a amortizării este aceeași cu cea fiscala.

În acest caz, revizuirea se face din 5 în 5 ani, iar noile durate de amortizare stabilite prin revizuire antrenează calcule privind mărimea amortizării în perioadele curente și în cele ulterioare.

Entitatile pot reestima durata de viata utila a activelor. Aceasta reestimare va afecta perioada curenta și perioadele urmatoare. O schimbare semnificativa în condițiile de utilizare sau învechirea unei imobilizări corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare. De asemenea, în cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, folosirea lor fiind întrerupta pe o perioada îndelungata, poate fi justificata revizuirea duratei de amortizare.

Valoarea amortizabilă este:

diferența dintre valoarea contabilă inițială și valoarea reziduală (modelul bazat
pe cost)

diferența dintre valoarea reevaluată și valoarea reziduală (modelul bazat pe
valoarea reevaluată).

valoarea amortizabila= valoarea contabila inițiala/ reevaluata- valoarea reziduală

Valoarea reziduală a unui activ este valoarea estimată pe care ar obține-o o entitate din cedarea unui activ, după deducerea costurilor estimate pentru cedare, dacă activul avea deja vechimea și condiția prevăzută la sfârșitul duratei de viață utilă.

Estimarea valorii reziduale se efectuează la intrarea activului sau cu ocazia reevaluării, când se stabilește valoarea justă a activului.

Se apreciază că valoarea reziduală este reținută în calculul valorii amortizabile numai în măsura în care este o mărime semnificativă. De regula, valoarea reziduala este egala cu zero, cu excepția situațiilor în care exista o obligație a unei terțe parti de a cumpăra activul imobilizat la sfârșitul duratei de viata utila sau de existenta unei piețe active pentru activul imobilizat, valoarea reziduala putând fi determinata prin referința la acea piața.

Dacă valoarea reziduală este negativă, cum ar putea fi cazul unui activ poluant, valoarea amortizabilă va fi mai mare decât costul de achiziție.

valoarea reziduala=prețul de vânzare estimate-cheltuielile estimate cu vânzarea activului

Capitolul II Prezentarea societății SC ROMBAL ELCTRO CABLE SRL

Denumire, înființare, forma juridică, sediu, obiect de activitate, capital

Denumirea societății este S.C ROMBAL ELECTRO CABLE S.R.L. conform rezervării înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului București, conform dovezii privind disponibilitatea firmei nr. 602662/2 din 06. 12. 2010 eliberată de Ministerul Justiției.

Societatea S.C. ROMBAL ELECTRO CABLE S.R.L. a luat ființă în anul 2003 ca societate cu răspundere limitată cu numărul de ordine la Registrul Comerțului J40/11133/2003 atribuit în data de 15.08.2003. Încă de la început s-a declarat ca societate comercială plătitoare de TVA, având codul unic de înregistrare RO 15671349 din data de 15.08.2003.

În prezent societatea își desfășoară activitatea de comerț cu distribuția specializată de cabluri și conductori electrici.

Actul constitutiv al societății S.C. ROMBAL ELECTRO CABLE S.R.L. cuprinde:

a) FORMA JURIDICĂ:

Forma juridică a societății este de Societate cu Răspundere Limitată.

b) DENUMIREA SOCIETĂȚII:

Numele dat este: „S.C. ROMBAL ELCTRO CABLE S.R.L“.

c) SEDIUL SOCIETĂȚII:

Sediul social al societății este în București, str. Lainici, nr.9, sector 1, București.

Sediul secundar: punct de lucru în Otopeni, str. Avram Iancu 20 B, Județul Ilfov (Șoseaua Centură Otopeni-Tunari). Acest sediu poate fi mutat în orice altă localitate din România, în baza Hotărîrii Adunării Generale a Asociaților și cu îndeplinirea condițiilor legale de formă și publicitate. Societatea poate înființa filiale și sucursale, precum și birouri puncte de lucru, magazine, depozite și agenții în țară și/sau străinătate, conform deciziei Adunării Generale a Asociaților , cu respectarea reglementărilor legale române în materie.

d) DURATA SOCIETĂȚII:

Durata de funcționare a societății este nelimitată în timp, cu începere de la data înmatriculării acesteia la Registrul Comerțului.

e) OBIECTUL SOCIETĂȚII:

Activitatea principală a societății va fi 4669 – Comerț cu ridicata al altor mașini și echipamente.Printre obiectele secundare de activitate se numără și activitațile de intermediari în comerțul specializat în vânzarea produselor cu caracter specific (cabluri, conductori, fire electrice și accesorii ale acestora- cod CAEN 2452; comerț cu amănuntul al mobilei, al articolelor de iluminat și a altor articole de uz caznic- cod CAEN 5244 etc).

f) CAPITALUL SOCIAL:

Capitalul subscris și vărsat este de 50.000 RON.

Capitalul social se împarte în 500 părți sociale, fiecare în valoare nominală de 100 RON repartizate astfel:

Asociatul I va deține 200 părți sociale, un aport la capital de 20.000 RON, reprezentând 40% din cota de participare la beneficii și pierderi a societății.

Asociatul II va deține 200 părți sociale, un aport la capital de 20.000 RON, reprezentând 40% din cota de participare la beneficii și pierderi a societății.

Asociatul II va deține 75 părți sociale, un aport de 7.500 RON, reprezentând 15% din cota de participare la beneficii și pierderi a societății.

Asociatul IV va deține 25 părți sociale, un aport de 2.500 RON, reprezentând 5% din cota de participare la beneficii și pierderi a societății.

g) FORȚA DE MUNCĂ:

Societatea va putea angaja personal cu contract de muncă, cu respectarea prevederilor Codului Muncii și regimului de asigurări sociale. Are în prezent 24 salariați cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

4.1.2. Organizarea contabilității. Structura organizatorică și funcțională a societății

Contabilitatea, în cadrul S.C. ROMBAL ELECTRO CABLE S.R.L. se ține în compatiment distinct, cu personal angajat cu pregătire de specialitate.

Organizarea și ținerea contabilității revine Directorului Economic, care coordonează activitatea economică în cadrul societății și dispune de lichiditățile firmei.

4.1.3. Lucrări de sinteză și raportare financiar-contabilă. Situații financiare

Situațiile financiare în cadrul S.C. ROMBAL ELECTRO CABLE S.R.L. se întocmesc de către Directorul Economic și are la bază balanța de verificare și listele de inventariere. S.C. ROMBAL ELECTRO CABLE S.R.L. aplică Reglementările contabile armonizate cu Directivele Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate. Fiecare parte componentă a situațiilor financiare reflectă o imagine a tranzacțiilor și evenimentelor economice desfașurate în cadrul exercițiului financiar:

Bilanțul contabil, ca imagine a poziției financiare, reflectă capacitatea întreprinderii de a se adapta la schimbările de mediu cu ajutorul resurselor economice controlate (activelor), structurii de finanțare (capitaluri proprii și datorii) și cu ajutorul unor indicatori economico-financiari de lichiditate și exigibilitate. Informațiile despre activele controlate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera flux de numerar, iar despre structura financiară, prentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare și de repartizare a fluxurilor viitoare de trezorerie între partenerii întreprinderii.

Contul de profit și pierdere, ca imagine a performanțelor întreprinderii, reflectă capacitatea întreprinderii de a genera profit. Informațiile despre performanțe sunt utile pentru anticiparea capacității întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie (venituri) prin utilizarea resurselor existente (cheltuieli), precum și gradul de eficiență în utilizarea de noi resurse (profit sau pierdere).

Situația fluxurilor de trezorerie, ca imagine a sănătății financiare a întreprinderii, reflectă capacitatea întreprinderii de a genera si utiliza fluxuri de numerar din activitățile de exploatare, investiții și finanțare.

Situația modificărilor capitalului propriu, ca imagine a valorii întreprinderii, permite analiza capacității de menținere a capitalului fizic și financiar, precum și profitul general sau pierderea generală a întreprinderii, astfel:

– potrivit primul conceptul de menținere profitul este rezultatul diferențelor dintre capacitatea de exploatare la finele exercitiului și începutul exercițiului, după excluderea oricăror distribuții, contribuții către sau din partea acținoarilor;

– potrivit celui de-al doilea principiu, profitul este rezultatul diferențelor dintre valoarea financiară a activelor nete la finele exercițiului și începutul exercițiului, după excluderea oricăror distrubiții, contribuții către sau din partea acționarilor.

Entitățile care la data bilanțului depășesc limitele a două dintre următoarele trei criterii prevăzute la art. 3 alin (1) din Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 3055 / 2009:

– total active: 3.650.000 euro;

– cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro;

– număr mediu de salariați în cursul execițiului: 50 întocmesc situații financiare anuale care cuprind bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie, notele explicative la situațiile financiare anuale.

Persoanele juridice care la data bilanțului nu depășesc limitele a două dintre criteriile de mărime menționate întocmesc situații financiare anuale simplificate care cuprind: bilanț prescurtat, cont de profit și pierdere, note explicative la situațiile financiare anuale simplificate. Acestea vor fi însoțite de formularul „Date informative“ (Cod 30) și de formularul „Situația activelor imobilizate“ (Cod 40).

Optional, ele pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu și / sau situația fluxurilor de trezorerie.

 Politici contabile și note explicative la situațiile financiare anuale simplificate

Aplicarea acestor reglementări contabile simplificate presupune stabilirea unui set de proceduri de cătrr conducerea întreprinderii pentru toate operațiunile derulate, pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situațiilor financiare anuale simplificate. La elaborarea politicilor contabile trebuie prezentate reglementările contabile aplicate la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale; abaterile de la principiile și politicile contabile, metodele de evaluare și de la alte prevederi din reglementările contabile; valoarea reziduală pentru imobilizări stabilită în situația în care nu se cunoaște prețul de

achiziție sau costul de producție al acesteia; suma dobânzilor incluse în costul activelor

imobilizate și circulante cu ciclu de fabricație.

Notele explicative prezentate de OMFP nr. 3055 / 2009.

Nota 1: Active imobilizate

Nota 2: Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

Nota 3: Repartizarea profitului

Nota 4: Analiza rezultatului din exploatare

Nota 5: Situația creantelor și datoriilor

Nota 6: Principii, politici și metode contabile

Nota 7: Participații și surse de finanțare

Nota 8: Informații privind salariații, administratorii și directorii

Nota 9: Exemple de calcul și analiză a principalilor indicatori economico – financiari

Nota 10: Alte informații

4.1.4. Registrele de contabilitate

Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică și grupate în registrele contabile. Acestea se prezintă sub forma unor registre legate, fise și situații ale căror conținut și forma corespund scopului pentru care se țin.

Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, în contabilitate sunt: Registrul-jurnal, Cartea-mare și Registrul-inventar.

a) Registrul-jurnal este documentul contabil obligatoriu în care se înregistrează, prin articole contabile, în mod chronologic, operațiile patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor, după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate. În cadrul firmei SC ROMBAL ELECTRO CABLE SRL acest jurnal este emis de programul de contabilitate PLATPHORMA, pe baza înregistrărilor efectuate zilnic.

b) Registrul “Cartea-mare” este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, înregistrările efectuate în registrul- jurnal, stabilindu-se situația fiecărui cont, respectiv șoldul inițial, rulajele debitoare, rulajele creditoare și șoldurile finale. Formularele folosite drept registru “Cartea-mare” pot îmbrăca diverse forme, cum ar fi: fișe de cont pentru operațiuni diverse, fișe de cont șah sau pe conturi corespondente, forma “Cartea-mare” centralizatoare. Forma folosită drept registru “Cartea-mare” de firma S.C. ROMBAL ELECTRO CABLE S.R.L. este cea de fișe de cont pentru operațiuni diverse. Aceasta fișă este emisă din programul de contabilitate și se listează și arhivează odată pe an – la sfârșitul anului.

c) Registrul-inventar este documentul contabil în care se înregistrează toate elementele de activ și de pasiv, grupate în funcție de natura lor, conform posturilor din bilanțul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în Registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifică conținutul fiecărui post din bilanțul contabil. Registrul-inventar cuprinde două părți: listele de inventariere și recapitulația inventarului. În cadrul recapitulației, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ și pasiv. Acest registru în cadrul firmei S.C. ROMBAL ELECTRO CABLE S.R.L. se completează odată pe an având la baza inventarele întocmite în fiecare gestiune (materii prime, materiale auxiliare, mărfuri și produse) și în fiecare departament.

d) Registrul general de evidentă a salariaților. Registrul se întocmește electronic și cuprinde elementele de identificare a tuturor salariaților, dată încheierii contractului individual de muncă, dată începerii activității, modificarea și suspendarea contractului, durata acestuia,

durata muncii exprimată în ore/zi, respectiv codul acesteia potrivit Clasificării ocupațiilor din România (C.O.R.), salariul de bază la data încheierii la data contractului, dată încetării contractului și temeiul legal al încetării acestuia, numele și prenumele și semnătura persoanei care face înscrierea.

e) Registrul unic de control are ca scop evidențierea tuturor controalelor desfășurate la contribuabil de către toate organele de control specializate în domeniile: financiar-fiscal, inspecția muncii, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcții, protecția consumatorului, protecția împotriva incendiilor, precum și în alte domenii prevăzute de lege.

f) Registrul de evidentă fiscală are ca scop înscrierea tuturor informațiilor care au stat la baza determinării profitului impozabil și a calculului impozitului pe profit cuprins în declarația privind obligațiile la bugetul general consolidate.

Informațiile din Registrul de evidentă fiscală sunt înregistrate în ordine cronologică și corespund cu operațiunile fiscale și cu datele privind impozitul pe profit din declarația privind

obligațiile de plată la bugetul general consolidate. Registrul de evidentă fiscală se păstrează la sediul fiscal al S.C. ROMBAL ELECTRO CABLE S.R.L. în cadrul serviciului Financiar-Contabilitate, unde se fac și înregistrările în acesta.

4.1.5. Documente privind organizarea contabilității imobilizărilor

Evidența operativă a imobilizărilor corporale intrate sau ieșite din unitatea patrimonială, în funcție de categoria din care fac parte și locul unde se află, se ține cu ajutorul registrului numerelor de inventar. Fiecărui mijloc fix i se acordă un număr de inventar, în ordine cronologică, pe baza documentelor primate. Este întocmit de serviciul Financiar-Contabilitate, pe grupe de mijloace fixe, prin înregistrarea cronologică a mijloacelor fixe intrate în unitate astfel:

a) Fișa mijlocului fix servește ca document pentru evidența analitică a mijloace fixe. Se întocmește de serviciul Financiar-Contabilitate, într-un exemplar, pentru fiecare mijloc fix.

b) Bonul de mișcare a mijlocului fix servește ca:

Document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la o subunitate la alta.

Document justificativ de înregistrare în evidență ținută de responsabilul cu mijloacele fixe la locurile de folosință și în contabilitate.

Circulă la: persoana care aprobă mișcarea mijlocului fix în cadrul unității; la departamentul predator, pentru semnarea de predare de către responsabilul cu mijloace fixe și pentru semnare de primire de către delegatul departamentului primitor; la serviciul Financiar-Contabilitate pentru înregistrarea mișcării mijlocului fix.

c) Procesul-verbal de punere în funcțiune a mijlocului fix se întocmește pentru utilajele și instalațiile care necesită montaj și probe tehnologice, precum clădirile și construcțiile speciale care deservesc procese tehnologice, acestea considerându-se puse în funcțiune la terminarea probelor tehnologice. Se întocmește de către secretarul comisiei pentru recepționarea obiectivului de investiții, în prezența membrilor comisiei care este formată din : președinte, specialisti-consultanti, asistenți de recepție.

d) Procesul-verbal de scoatere din funcțiune a mijlocului fix servește ca :

Document de constatare a îndeplinirii condițiilor scoaterii din funcțiune a mijloacelor fixe, de scoatere din uz.

Document de consemnare a scoaterii efective din funcțiune a mijloacelor fixe.

Document justificativ de înregistrare în evidență magaziilor (depozitelor) și în contabilitate.

4.1.6. Documente privind organizarea inventarierii patrimoniului

Inventarierea este un procedeu prin care se constată existența cantitativă și valorică sau numai valorică, după caz, a elementelor de pasiv aflate în patrimoniul societății la data la care se efectuează.

Principalele documente utilizate în activitatea de inventariere a elementelor patrimoniale de activ și de pasiv sunt:

a) Decizia de inventariere: este emisă de șeful contabil cu acordul scris al conducerii compartimentului financiar-contabil, Directorul Economic. Se emit astfel de decizii o singură

dată pe an pentru toate gestiunile (de regulă la sfârșitul anului), în cazul schimbării gestionarului și ori de câte ori este nevoie în cursul anului.

b) Decizia de inventar: se întocmește într-un exemplar, de gestionar.

c) Lista de inventar: se listează din programul de contabilitate, servind ca document pentru inventarierea bunurilor aflate în gestiune, document pentru stabilirea lipsurilor și plusurilor de bunuri, document pentru întocmirea registrului jurnal precum și ca document centralizator al operațiunilor de inventariere.

d) Decizia de impunere: se întocmește de către serviciul personal, servind ca document de înregistrare în contabilitate.

e) Angajamentul de plată: se întocmește într-un exemplar de persoana care îsi ia angajamentul în urma unui proces verbal din care rezultă paguba adusă societății arhivându-se în compartimentul financiar-contabil.

f) Registrul-inventar: se completează o dată pe an având la baza listele de inventariere întocmite în fiecare gestiune (materii prime, materiale auxiliare, mărfuri și produse) și în fiecare departament (mijloacele fixe și obiectele de inventar).

4.1.7. Documente privind organizarea contabilității generale

Balanța de verificare este un procedeu specific metodei contabilității care asigură respectarea în contabilitate a echilibrului impus de dubla înregistrare a operațiilor economice în conturi, legătura dintre conturile sintetice și conturile analitice, dintre conturile sintetice și bilanț, precum și centralizarea datelor contabilității curente. Balanța de verificare conține toate conturile folosite de unitatea patrimonială, fiecare cont fiind înscris cu soldul inițial,

rulajele perioadei curente, totalul sumelor și soldul de la sfârșitul perioadei pentru care se întocmește balanța. După numărul de egalități pe care le cuprind, balanțele de verificare pot

fi: balanțe de verificare cu o serie de egalități, cu două serii, cu trei serii și cu patru serii de egalităti.

În cadrul S.C. ROMBAL ELECTRO CABLE S.R.L. se folosește balanța de verificare cu patru serii de egalități, emisă de programul de contabilitate, de exactitatea înregistrărilor răspunzând șeful contabil. Balanța se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

CAPITOLUL III. Studiu de caz

3.1 Monografie contabila

În acest capitol se va prezenta un studiu de caz la o firma despre felul cum isi înregistrează și prezintă în situațiile financiare imobilizările corporale deținute, respectând reglementările contabile romanești (OMFP 3055/2009) sau respectând reglementările internaționale (IAS 16 ”Imobilizări corporale”), prezentate anterior la teorie.

Tranzacțiilor efectuate de aceasta societate în anul 2013

la 10.01.2013 societatea a achiziționat un echipament din străinătate. Cheltuielile legate de achiziție sunt: preț de cumpărare=40.000 lei; reducere comerciala= 2000 lei; taxa vamala= 4000 lei; cheltuieli de transport= 9000 lei; cheltuieli de instalare= 8.000 lei; onorariile inginerilor care montează echipamentul= 9000 lei.

Echipamentul e amortizat liniar în 10 ani.

Costul de achiziție este:

preț de cumpărare 40.000 lei

– reducere comerciala (2000) lei

+taxa vamala 4000 lei

+cheltuieli de transport 9000 lei

+ cheltuieli de instalare 8000 lei

+ onorariile inginerilor care montează echipamentul 9000 lei

= costul de achiziție 68.000 lei

Înregistrarea achiziției

2131 = % 68.000 lei

Echipamente tehnologice 404 64.00 lei

Furnizori de imobilizări

446 4000 lei

Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

Înregistrarea amortizării

Amortizarea conform OMFP 3055: se calculează cu luna următoare celei în care s-a produs intrarea echipamentului în entitate

68.000 lei 11 luni

amortizare 2013 = x = 6.233 lei

10 ani 12 luni

681 = 2813 6.233 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea construcțiilor

privind amortizarea imobilizărilor

Amortizarea conform IAS 16 „Imobilizări corporale” : pentru a calcula amortizarea se ia în calcul luna în care echipamentul a intrat în entitate daca echipamentul a intrat înainte de data de 15 a lunii.

68.000 lei 12 luni

amortizare 2010= x = 6.800 lei

10 ani 12 luni

la 15.02.2013 societatea achiziționează o clădire și terenul pe care este situata la prețul unic de 170.000 lei, durata de viata utila estimata la 50 de ani și societatea decide amortizarea liniara a clădirii pe întreaga durata de viata a acesteia. Prețul estimat al activelor, daca ar fi fost achiziționate separat, este de 20.000 lei pentru teren și de 180.000 lei pentru clădire.

Terenurile și clădirile sunt active separabile și sunt contabilizate separat, chiar daca sunt achiziționate împreuna.

Repartizarea prețului unic plătit, de 170.000, intre teren și clădire:

Înregistrarea achiziției

% = 404 170.000 lei

17.000 lei 2111 Furnizori de imobilizări

Terenuri

153.000 lei 212

Construcții

Terenul are o durata de viata nelimitata și prin urmare nu se amortizează.

Înregistrarea amortizării la clădire :

Amortizarea conform OMFP 3055: se calculează cu luna următoare celei în care s-a produs intrarea echipamentului în entitate

153.000 lei 10 luni

amortizare 2013 = x = 2.550 lei

50 ani 12 luni

681 = 2812 2.550 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea construcțiilor

privind amortizarea imobilizărilor

Amortizarea conform IAS 16 „Imobilizări corporale” : pentru a calcula amortizarea se ia în calcul luna în care echipamentul a intrat în entitate daca echipamentul a intrat înainte de data de 15 a lunii.

153.000 lei 10 luni

amortizare 2013= x = 2.550 lei

50 ani 12 luni

aceasta societate a achiziționat un utilaj, preț de cumpărare de 3.000 lei, TVA 24%. Utilajul este recepționat pe data de 15.10.2013, insa este pus în funcțiune pe data de 30.12.2010. Cheltuielile cu punerea în funcțiune au fost de 200 lei, TVA 24% (s-a apelat la o firma specializata).

Recepție utilaj pe data de 15.10.2013:

% = 404 3.720 lei

3.000 lei 231 Furnizori de imobilizări

Imobilizări corporale în curs de execuție

720 lei 4426

TVA deductibila

Înregistrarea cheltuielilor cu punerea în funcțiune ca parte a costului utilajului pe data de 30.12.2013 :

% = 404 248 lei

200 lei 231 Furnizori de imobilizări

Imobilizări corporale în curs de execuție

48 lei 4426

TVA deductibila

Punerea în funcțiune a utilajului pe data de 30.12.2013:

2131 = 231 3.200 lei

Echipamente tehnologice Imobilizări corporale în curs de execuție

entitatea achiziționează un teren în suprafața de 5.000 mp de la o alta societate, la un preț de 5 euro/mp. Cursul de schimb la data facturării este de 3,70 lei/euro. Ulterior, sunt efectuate lucrări de amenajare a terenului. Valoarea lucrărilor de amenajare facturata de o societate specializata este de 20.000 lei. TVA 24%

Înregistrare achiziționării terenului

% = 404 114.700 lei

92.500 lei 2111 Furnizori de imobilizări

(25.000 euro x3,70 lei/euro) Terenuri

22.200 lei 4426

TVA deductibila

Înregistrarea amenajărilor de terenuri

% = 404 24.800 lei

20.000 lei 2112 Furnizori de imobilizări

Amenajări de terenuri

4.800 lei 4426

TVA deductibila

la începutul lunii octombrie, societatea a achiziționat de la un furnizor un utilaj, la costul de achiziție de 20.000 lei. Condițiile de livrare sunt „ex-Works”, adică activul și riscurile se transfera cumparatorului, inclusiv plata transportului și costul asigurării de la poarta fabricii vânzătorului. La data de 29.12.2013 s-a încheiat procesul de aprovizionare.

Deoarece s-au transferat riscurile și beneficiile aferente activului, insa acesta este în curs de aprovizionare, utilajul trebuie reflectat în contabilitate distinct:

223 = 404 200.000 lei

Instalații tehnice, Furnizori de imobilizări

mijloace de transport,

animale și plantații

în curs de aprovizionare

La data la care s-a încheiat procesul de cumpărare, societatea trebuie sa recunoască utilajul astfel:

2131 = 223 200.000 lei

Echipamente tehnologice Instalații tehnice,

mijloace de transport,

animale și plantații

în curs de aprovizionare

la 20.07.2013 firma achiziționează un echipament tehnologic în valoare de 50.000 lei. Cheltuielile de transport, consemnate separat în factura, sunt de 5.000 lei. TVA 24%. Societatea estimează ca la sfârșitul duratei de funcționare a echipamentului tehnologic, costurile de demontare ale acestuia și refacere a amplasamentului vor fi de 8.000 lei.

Echipamentul se amortizează liniar pe 10 ani.

Înregistrarea achiziției echipamentului tehnologic

% = 404 68.200 lei

50.000+5.000=55.000 lei 2131 Furnizori de imobilizări

Echipamente tehnologice

13.200 lei 4426

TVA deductibila

Înregistrarea costurilor estimate legate de demontarea echipamentului tehnologic și restaurarea amplasamentului (acestea se recunosc printr-un provizion)

2131 = 1531 8.000 lei

Echipamente tehnologice Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale

și alte acțiuni similare legate de acestea

Costul de achiziție al = 50.000 lei+5.000 lei+13.200 lei +8.000lei= 76.200 lei

echipamentului tehnologic

Amortizarea conform OMFP 3055: se calculează cu luna următoare celei în care s-a produs intrarea echipamentului în entitate

76.200 lei 5 luni

amortizare 2010= x = 3.175 lei

10 ani 12 luni

681 = 2812 3.175 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea construcțiilor

privind amortizarea imobilizărilor

Amortizarea conform IAS 16 „Imobilizări corporale” : pentru a calcula amortizarea se ia în calcul luna în care echipamentul a intrat în entitate daca echipamentul a intrat înainte de data de 15 a lunii.

76.200 lei 5 luni

amortizare 2013 = x = 3.175 lei

10 ani 12 luni

20.12.2013 societatea achiziționează o instalație necesara producției. Cheltuielile legate de achiziție sunt: prețul de cumpărare al instalației 50.000 lei; cheltuielile cu amplasarea 5.000 lei; taxe vamale 10.000 lei; cheltuieli cu montarea liniei 14.000 lei; cheltuieli cu reclama 25.000 lei; cheltuieli cu dobânzile la linia de credit 16.000 lei. Înainte de a o folosi, se înlocuiește o piesa în valoare de 11.000 lei, înlocuire care conduce la creșterea capacitații de producție cu 30% și scăderea consumului de energie cu 20%. Nefuncționând la parametrii inițiali, se înlocuiește o piesa în valoare de 10.000 lei, cheltuieli cu montarea 3.000 lei.

Costul de achiziție este:

Prețul de cumpărare 50.000 lei

+taxe vamale 10.000 lei

+cheltuieli cu amplasarea 5.000 lei

+cheltuieli cu montarea liniei 14.000 lei

=costul de achiziție 79.000 lei

Înregistrarea achiziției

79.000 lei 2131 = %

Echipamente tehnologice 404 69.000 lei

Furnizori de imobilizări

446 10.000 lei

Alte impozite , taxe și vărsăminte asimilate

Conform IAS 16 „Imobilizări corporale” cheltuielile ulterioare care inbunatatesc performantele activului peste cele estimate inițial (cheltuieli cu modernizarea unor componente cu scopul de a imbunatati substanțial capacitatea de producție) sunt recunoscute în costul activului astfel:

2131 = 401 11.000 lei

Echipamente tehnologice Furnizori

Conform aceluiași standard, cheltuielile ulterioare efectuate cu imobilizări corporale deoarece acestea nu funcționau la parametrii estimați inițial se înregistrează drept cheltuieli ale perioadei în care au avut loc. Prin urmare cheltuielile efectuate cu piesa de schimb se vor înregistra ca un consum de piese de schimb:

6024 = 3024 10.000 lei

Cheltuieli privind piesele de schimb Piese de schimb

cheltuielile cu montarea se vor înregistra astfel:

628 = 401 3.000 lei

Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți Furnizori

la începutul anului 2013 societatea procedează la producția unei clădiri pentru nevoi proprii. La 31.06.2013 cheltuielile implicate de investiție sunt de 80.000 lei. La 30.12.2013 investiția materiala este finalizata și recepționata, costul ei total de producție fiind 115.000 lei.

La 31.06.2013 construcție nu este terminata, astfel ca cheltuielile legate de investiție vor fi înregistrate în contul 231 „Imobilizări corporale în curs de execuție” :

231 = 722 80.000 lei

Imobilizări corporale în curs de execuție Venituri din producția de imobilizări corporale

La 30.12.2013 clădirea va fi recepționata la costul de producție de 115.000 lei, anulându-se totodată soldul contului 231 ” Imobilizări corporale în curs de execuție”:

212 = % 115.000 lei

Construcții 231 80.000 lei

Imobilizări corporale în curs de execuție

722 35.000 lei

Venituri din producția de imobilizări corporale

societatea deține un teren în zona centrala a orașului. Pe teren exista o construcție P+1, despre care se cunosc următoarele informații: valoarea contabila 1.000.000 lei, amortizarea cumulata 900.000 lei. Deoarece societatea are nevoie de mai multe birouri și spatii de depozitare pentru a-si desfășura activitatea, în luna ianuarie 2013 s-a decis demontarea clădirii și construirea unui sediu de birouri moderne. Pe parcursul anului 2013 s-au înregistrat următoarele cheltuieli: cheltuieli cu serviciile primite de la o firma specializata în demolări 100.000 lei, TVA 24%; cheltuieli cu materiile prime 660.000 lei; servicii primite de la terți privind construcția 30.000 lei, TVA 24%; cheltuieli cu salariile 470.000 lei (din care:salariile muncitorilor care au ajutat la demontare 20.000 lei; salariile muncitorilor de pe șantier 250.000lei; salariile personalului administrativ 80.000 lei; salariile; salariile managerilor 120.000 lei); amortizarea utilajelor utilizate la construcție 12.000 lei; dobânzi la credite de finanțare a investiției 50.000 lei.

La sfârșitul anului 2013 clădirea este finalizata și data în folosința.

Descărcarea din gestiune a clădirii demontate:

% = 212 1.000.000 lei

900.000 lei 281 Construcții

Amortizarea privind imobilizările corporale

100.000 lei 6583

Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital

Înregistrarea cheltuielilor după natura aferente anului 2010

cheltuieli cu demontare

% = 401 124.000 lei

100.000 lei 628 Furnizori

Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți

24.000 lei 4426

TVA deductibila

cheltuieli cu materiile prime

601 = 301 660.000 lei

Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

cheltuieli cu serviciile primite

% = 401 37.200 lei

30.000 lei 628 Furnizori

Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți

7.200 lei 4426

TVA deductibila

cheltuieli cu salariile

641 = 421 660.000 lei

Cheltuieli cu salariile personalului Personal – salarii datorate

cheltuieli cu amortizarea

6811 = 2813 660.000 lei 12.000 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalațiilor,

privind amortizarea imobilizărilor mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor

înregistrarea dobânzilor aferente creditelor de finanțare a investiției

212 = 1682 50.000 lei

Construcții Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung

Recepția clădire administrativa la sfârșitul anului 2013 la costul de producție:

Costul de producție este:

Cheltuieli cu materiile prime 660.000 lei

+ servicii primite de la terți privind construcția 30.000 lei

+amortizarea utilajelor utilizate la construcție 12.000 lei

+ salariile muncitorilor de pe șantier 250.000 lei

+dobânzile aferente creditelor de finanțare a investiției 50.000 lei

=costul de producție aferent anului 2010 1.002.000 lei

212 = 722 1.002.000 lei

Construcții Venituri producția de imobilizări corporale

Nu vor fi incluse în costul de producție al unei clădiri cheltuielile cu demontarea construcțiilor existente și cheltuielile reprezentând valoarea neamortizata a clădirii demontate.

în costul de producție nu se includ cheltuielile generale de administrație.

la 20.12.2013 societatea emite 10.000 de acțiuni, valoare nominala de 5 lei/ acțiune. Acționarul care a subscris aceste acțiuni face un aport sub forma unui mijloc de transport, a cărui valoare justa este de 60.000 lei.

Valoarea primelor de aport= 60.000 lei-10.000 lei x 5 lei =10.000 lei

Subscrierea celor 10.000 acțiuni x 5 lei =50.000 lei:

456 = 1011 50.000 lei

Decontări cu acționarii/ Capitalul subscris nevărsat

asociații privind capitalul

Înregistrarea aportului reprezentat de mijlocul de transport

2133 = % 60.000 lei

Mijloc de transport 456 50.000 lei

Decontări cu asociații/ acționarii privind capitalul

1043 10.000 lei

Prime de aport

1011 = 1012 50.000 lei

Capital subscris nevarsat Capital subscris vărsat

entitatea primește sub forma de donație un calculator a cărui valoare este de 2.000 lei la data de 16.10.2013. Acesta este amortizat liniar în 5 ani.

Înregistrarea în contabilitate a donației

214 = 4753 2.000 lei

Mobilier, aparatura birotica, Donații pentru investiții

echipamente de protecție a

valorilor umane și materiale si

alte active corporale

Înregistrarea amortizării calculatorului :

Amortizarea conform OMFP 3055: se calculează cu luna următoare celei în care s-a produs intrarea echipamentului în entitate:

2.000 lei 2 luni

amortizare 2010= x = 67 lei

5 ani 12 luni

681 = 2814 2.550 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea altor imobilizări corporale

privind amortizarea imobilizărilor

Amortizarea conform IAS 16 „Imobilizări corporale” : pentru a calcula amortizarea se ia în calcul luna în care echipamentul a intrat în entitate daca echipamentul a intrat înainte de data de 15 a lunii.

2.000 lei 2 luni

amortizare 2010= x = 67 lei

5 ani 12 luni

la sfârșitul anului 2013, societatea a descoperit, cu ocazia inventarierii, ca un mijloc de transport în valoare de 3.000 lei nu era înregistrat în contabilitate.

Înregistrarea mijlocului de transport ca plus la inventar:

2133 = 4754 3.000 lei

Mijloc de transport Plusuri de inventar de natura imobilizărilor

in luna decembrie a anului 2013 aceasta societate oferă societatii Byte SRL un utilaj U1, cărui valoare de intrare este 180.000 lei, amortizare cumulata 80.000 lei, în schimbul utilajului U2. Cele doua utilaje sunt considerate active similare (au utilizare similara în același fel de activitate și valori juste similare).

(OMFP 3055) în tara noastră schimbul de active se contabilizează ca o vânzare a activului cedat / scoatere din gestiune urmata de o achiziție/intrare în evidenta a activului primit.

Înregistrările în acest caz sunt:

– vanzarea imobilizării corporale către entitatea cu care se va face schimbul de active:

461 = % 124.000 lei

debitori diverși 7583 100.000 lei

venituri din vânzarea activelor

și alte operații de capital

4427 24.000 lei

TVA colectata

– descarcarea din gestiune a imobilizării corporale oferite la schimb

% = 2131 180.000 lei

80.000 lei 281 echipamente tehnologice

amortizarea imobilizării corporale

100.000 lei 6583

Cheltuieli privind activele cedate

și alte operații de capital

.

– achizitia imobilizării corporale care este acceptata în schimbul imobilizării corporale cedate

% = 404 124.000 lei

100.000 2131 Furnizori de imobilizări

Echipamente tehnologice

24.000 lei 4426

TVA deductibila

IAS 16 ” Imobilizări corporale” tratează astfel schimbul de active:

înregistrarea schimbului de active

% = 2131. utilaj1 180.000 lei

100.000 lei 2131.utilaj2 echipamente tehnologice

echipamente tehnologice

80.000 lei 281.utilaj1

amortizarea privind imobilizările corporale

entitatea vinde o clădire deținuta, la începutul anului 2013, unei alte societati. Costul acestei clădiri a fost de 33.000 lei, amortizare cumulata de 29.500 lei, iar prețul de vânzare stabilit de societate este de 7.000 lei.

Vânzare clădire

461 = 7583 7.000 lei

Debitori diverși Venituri din vânzarea activelor

și alte operații de capital

Descărcarea din gestiune a clădirii:

% = 212 33.000 lei

29.500 lei 281 Construcții

Amortizarea privind imobilizările corporale

3.500 lei 6583

Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital

societatea are un depozit pentru materiale care a fost distrus în urma unei viituri a râului din apropriere. Comisia constituita pentru a evalua pagubele inundației a consemnat faptul ca depozitul este distrus în totalitate. Costul acestuia a fost de 125.000 lei, iar amortizarea cumulata de 56.000 lei.

Înregistrarea ieșirii din gestiune a depozitului

% = 212 125.000 lei

56.000 lei 2812 Construcții

671 69.000 lei

Cheltuieli privind calamitatile

și alte evenimente extraordinare

societatea decide casarea unui echipament tehnologic deținut de aceasta, la începutul anului, a cărui valoare de intrare este de 60.000 lei, amortizarea înregistrata 48.000 lei, cheltuielile ocazionate de casare sunt 10.000 lei (materiale consumabile 4.000 lei și salarii 6.000 lei), iar piesele de schimb recuperate sunt de 12.000 lei.

Înregistrarea cheltuielilor de casare după natura lor:

602 = 302 4.000 lei

Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile

641 = 421 6.000 lei

Cheltuieli cu salariile personalului Personal – salarii datorate

Înregistrarea pieselor de schimb recuperate

3024 = 7588 12.000 lei

Piese de schimb recuperate Alte venituri din exploatare

Scoaterea din gestiune a utilajului:

% = 2131 60.000 lei

50.000 lei 281 Echipamente tehnologice

Amortizări privind imobilizările corporale

10.000 lei 6583

Cheltuieli privind activele cedate

și alte operații de capital

la începutul lunii ianuarie societatea cedează cu titlul gratuit un mijloc de transport a cărui valoare de intrare este de 400.000 lei și este amortizat în proporție de 80%. La momentul realizării donației, mijlocul de transport este evaluat la o valoare de 100.000 lei.

Înregistrarea scoaterii din gestiune a mijlocului de transport :

% = 2133 400.000 lei

320.000 lei 2813 Mijloace de transport

Amortizarea instalațiilor,

mijloacelor de transport,

animalelor și plantațiilor

80.000 lei 6583

Cheltuieli privind activele cedate

și alte operații de capital

Înregistrarea cheltuielilor generate de donație:

6582 = 7588 100.000 lei

Donații acordate Alte venituri din exploatare

societatea vinde un utilaj achiziționat la costul de 100.000 lei, amortizarea cumulata pana la data vânzării fiind de 30.000 lei. Prețul de vânzare din contractul de vânzare este de 125.000 lei, iar cheltuielile legate de vânzare =10.000 lei

IAS 16 ”Imobilizări corporale” spune ca câștigul sau pierderea care rezulta din derecunoasterea unui element de imobilizări corporale va fi inclus în profit sau pierdere atunci când elementul este derecunoscut și ca acest câștig nu va fi clasificat ca venit. Câștigul sau pierderea care rezulta din derecunoasterea unui element de imobilizări corporale va fi determinat ca fiind diferența dintre încasările nete la cedare, daca exista, și valoarea contabila a elementului.

încasările nete = prețul de vanzare – cheltuielile legate de vanzare =125.000 -10.000=115.000 lei

valoarea contabila a activului = costul – amortizarea cumulata= 100.000 – 30.000 =70.000 lei

câștigul din cedare= încasări nete – valoarea contabila=115.000- 70.000 lei=45.000 lei

Anularea amortizării cumulate:

281 = 2131 30.000 lei

Amortizări privind imobilizările corporale Echipamente tehnologice

Recunoașterea câștigului din cedarea activului:

5121 = % 115.000 lei

Conturi la bănci în lei 2131 70.000 lei

Echipamente tehnologice

7583 45.000 lei

Venituri din vânzarea activelor

și alte operații de capital

societatea calculează amortizarea unui echipament tehnologic folosind metoda liniara. Se cunosc următoarele detalii despre echipament: valoarea de intrare= 125.000 lei; valoarea reziduala = 5.000 lei; durata de viata utila= 5 ani; gradul de utilizare a echipamentului tehnologic= 100% în fiecare an.

Pentru calcularea amortizării liniare se pot folosi 2 modalități și anume:

calcularea cotei anuale de amortizare

100

cota de amortizare= =20%

5 ani

Calcularea amortizării anuale

amortizarea anuala = (125.000 lei – 5.000 lei) x 20 % =24.000 lei

calcularea amortizării anuale

125.000 lei-5.000 lei

amortizarea anuala= =24.000 lei

5 ani

La nivelul unui an de viata utila societatea va înregistra cumulat la cheltuielile de exploatare suma de 24.000 lei astfel:

6811 = 2813 24.000 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalațiilor,

privind amortizarea imobilizărilor a mijloacelor de transport și plantații

societatea achiziționează în anul 2010 un utilaj la prețul de 70.000 lei, amortizat în 5 ani. Utilajul este pus în funcțiune pe data de 17 mai anul 2010 și este amortizat degresiv. Valoarea reziduala estimata la sfârșitul duratei de viata utila este de 15.000 lei.

100

cota de amortizare liniara = =20%

5 ani

cota degresiva anuala= 20 % x 1,5 =30 %

valoarea amortizabila= 70.000 lei – 15.000 lei = 55.000 lei

7 luni

amortizarea degresiva= 55.000 lei x 30 % x = 9.625 lei

12 luni

6811 = 2813 9.625 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalațiilor,

privind amortizarea imobilizărilor a mijloacelor de transport și plantații

societatea achiziționează pe data de 9 martie 2011 un utilaj cu valoarea contabila de intrare 24.000 lei. El se amortizează degresiv în 5 ani.

100

cota de amortizare liniara = =20%

5 ani

cota degresiva anuala= 20 % x 1,5 =30 %

Comparăm amortizarea degresivă cu cea liniară în fiecare an:

Anul 2011

amortizarea degresiva= 18.600 lei x 30 %= 5.580 lei

18.600 lei

amortizarea liniara = = 4.650 lei

4 ani

Amortizarea degresiva este mai mare, deci se continua cu amortizarea degresiva.

Anul 2012

Amortizarea degresiva= 13.020 lei x 30 %= 3.906 lei

13.020 lei

Amortizarea liniara = = 4.340 lei

3 ani

Amortizarea degresiva este mai mica decât amortizarea liniara, deci în anul 2013 se va trece la amortizarea liniara.

Numărul de ani în care se realizează amortizarea degresiva este de 2 ani, iar cea liniara este de 3 ani.

6811 = 281 4.340 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea privind imobilizările corporale

privind amortizarea imobilizărilor

valoarea unui utilaj intrat în gestiune la începutul anului este de 60.000 lei, durata normala de folosire fiind de 5 ani, iar metoda de amortizare este metoda accelerata.

(Metoda accelerata exista doar în OMFP 3055. în standardul IAS 16 „Imobilizări corporale ” aceasta nu apare ca metoda de amortizare.)

Calculul amortizării:

Înregistrarea amortizării 2013 :

6811 = 281 30.000 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea privind imobilizările corporale

privind amortizarea imobilizărilor

entitatea deține un teren. Aceasta îl reevaluează la începutul anului 2012 și descoperă o diferența pozitiva de 7.000 lei, apoi îl reevaluează la 1.07.2012 și înregistrează o diferența negativa de 9.000 lei, iar la sfârșitul anului, în luna decembrie îl reevaluează din nou și înregistrează o diferența pozitiva de 8.000 lei.

(se va folosi metoda valorii nete)

OMFP 3055 tratează reevaluarea terenului astfel:

Prima reevaluare

2111 = 105 7.000 lei

Terenuri Rezerve din reevaluare

A doua reevaluare

% = 2111 9.000 lei

7.000 lei 105 Terenuri

Rezerve din reevaluare

2.000 lei 681

Cheltuieli de exploatare

privind amortizările, provizioanelor

și ajustărilor din depreciere

A treia reevaluare

2111 = % 8.000 lei

Terenuri 781 2.000 lei

Venituri din provizioane și

ajustări pentru depreciere privind

activitatea de exploatare

105 6.000 lei

Rezerve din reevaluare

entitatea achiziționează un utilaj la 31.12.2010, valoarea fiind de 50.000 lei, amortizata liniar în 5 ani. La sfârșitul anului 2013, activul se reevaluează, valoarea justa stabilita fiind de 24.000 lei.

La reevaluarea utilajului, amortizarea cumulata, în valoare de 30.000 lei (50.000 lei/ 5 ani x 3 ani de utilizare), la data reevaluării poate fi tratata printr-una din cele 2 metode de reevaluare:

Metoda valorii brute

Amortizarea cumulata este recalculata proporțional cu schimbarea în valoarea contabila bruta a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, după reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata.

Coeficientul de reevaluare= 24.000 lei/ 20.000 lei =1,2

Amortizarea cumulata recalculata= 30.000 lei x 1,2= 36.000 lei

Valoarea bruta reevaluata= 50.000 lei x 1,2 = 60.000 lei

2131 = % 10.000 lei

Echipamente tehnologice 281 6.000 lei

Amortizarea privind imobilizările corporale

105 4.000 lei

Rezerve din reevaluare

Metoda valorii nete

Amortizarea cumulata este eliminata din valoarea contabila bruta a activului, și valoarea neta este recalculata la valoarea reevaluata a activului.

Anularea amortizării cumulate

281 = 2131 30.000 lei

Amortizări privind imobilizările corporale Echipamente tehnologice

Înregistrarea diferenței din reevaluare

2131 = 105 4.000 lei

Echipamente tehnologice Rezerve din reevaluare

societatea a achiziționat la data de 30 decembrie 2006 un utilaj la prețul de 180.000 lei, amortizat liniar în 10 ani. La sfârșitul anului 2008 valoarea recuperata este de 140.000 lei. La sfârșitul anului 2010 valoarea recuperata devine 106.000 lei.

Conform IAS 36 „Deprecierea activelor” în contabilitate se înregistrează următoarele ajustări pentru depreciere:

In anul 2007

Cost 180.000 lei

– amortizarea cumulata =180.000lei/10 ani x 2=36.000 lei

= valoarea rămasa la sfârșitul anului 2008 144.000 lei

Conform IAS 16 „Imobilizări corporale”, daca valoarea recuperabila este mai mica decât valoarea rămasa (140.000 lei< 144.000 lei) atunci activul este adus la valoarea recuperabila prin recunoașterea unei pierderi din depreciere în contul de profit și pierdere :

6813 = 213 4.000 lei

Cheltuieli de exploatare Instalații tehnice,

privind ajustările pentru mijloace de transport

deprecierea imobilizărilor animale și plantații

în anul 2010

Valoarea recuperabila la sfârșitul anului 2008 140.000 lei

– amortizarea cumulata pe 2 ani = 140.000 lei/ 8 ani x 2 ani =35.000 lei

= valoarea rămasa la sfârșitul anului 2010 105.000 lei

Valoarea recuperabila (106.000 lei) este mai mare decât valoarea rămasa (105.000 lei), deci ar trebui reluata la venituri o pierdere din depreciere egala cu 1.000 lei:

213 = 7813 1.000 lei

Instalații tehnice, Venituri din ajustări

mijloace de transport pentru deprecierea imobilizărilor

animale și plantații

Situația activului în 2010 daca acesta nu ar fi fost depreciat:

Valoarea recuperabila la sfârșitul anului 2008 144.000 lei

– amortizarea cumulata pe 2 ani = 144.000 lei/ 8 ani x 2 ani =36.000 lei

= valoarea rămasa la sfârșitul anului 2010 108.000 lei

Prin reluarea pierderii de 1.000 lei la venituri activul este adus la valoarea recuperabila de 106.000 lei, care nu depaseste valoarea rămasa daca activul nu ar fi fost depreciat de 108.000 lei. Deci la venituri se reia 1.000 lei.

În OMFP 3055 cum nu exista noțiunea de valoare recuperabila, în acest exemplu vom considera valoarea recuperabila ca fiind valoarea de inventar. Prin urmare conform reglementarilor din tara noastră se vor face aceleași înregistrări.

Anterior s-a încercat exemplificarea teoriei prin exemple concrete legate de modul de evaluare a imobilizărilor corporale- evaluare inițială sau la intrare și evaluare ulterioară recunoașterii inițiale. S-au trecut în revistă diverse metode de intrare și ieșire din entitate a imobilizărilor corporale și totodata s-a pus accent pe studiul amortizării, pierderilor din depreciere si reevaluării imobilizarilor corporale. Aceste cazuri prezentate nu acoperă toată teoria, ci doar principalele situații care se întîlnesc în contabilitatea cotidiană. Cazurile care nu se regăsesc în aceste exemple au fost detaliate în teorie.

La anexe se va regăsi un model de prezentare a informațiilor despre imobilizările corporale în notele explicative la situațiile financiare. (Anexa Exemplu de prezentare a informatiilor referitoare la situatiile financiare).

3.2.Analiza principalilor indicatori economico-financiari a SC Rombal Electro Cable SRL

Tabel 2.1: Indicatori din bilanț

Sursa:Ministerul de Finanțe

Tabel 2.2: Indicatori din contul de profit și pierdere

Sursa: Ministerul de Finanțe

* SC Rombal Electro Cable SRL înregistrează o creștere spectaculoasă a cifrei de afaceri și a veniturilor totale în ultimii ani Profitul brut are o evoluție crescătoare în 2011, în comparație cu profitul net..

* Tabel 2.3: Indicatori derivați din bilanț

*tabelul reprezintă evoluția indicatorilor derivați din bilanț în perioada 2010-2012.

Tabel 2.4: Indicatori de profitabilitate

*Rentabilitatea capitalului propriu atât înainte, cât și după impozitare, înregistrează cele mai mari valori în anul 2010.

Tabel 2.5:Indicatori de eficiență a activității operaționale.

Sursa:Departament Financiar S.C. ZARA FASHION S.R.L

*Cele mai mari valori ale vitezei de rotație a stocurilor/zile se înregistrează în anul 2010.

Grafic 2.1: Evoluția cifrei de afaceri (perioada 2010-2012)

Sursa: Ziarul Financiar

Graficul reprezintă evoluția cifrei de afaceri a întreprinderii SC Rombal Electro Cable SRL în perioada 2010-2012.

Grafic 2.2:Evoluția profit brut (2010-2012.)

Graficul prezintă evoluția profitului brut pentru compania SC Rombal Electro Cable SRL. în perioada 2010-2012.

Grafic 2.3: Evoluție total datorii

Sursa: Ziarul Financiar

Graficul prezintă evoluția datoriilor totale pentru compania SC Rombal Electro Cable SRL în perioada 2010-2011.

Concluzii si propuneri

În acest capitol se va încerca abordarea a trei teme des întîlnite și de mare interes cum ar fi: contabilitatea creativă; sporirea credibilității, transparenție informațiilor din situațiile financiare, precum și raporturile dintre contabilitate și fiscalitate. Toate aceste subiecte sunt probleme actuale care ridică mari nedumeriri profesioniștilor contabili.

Prin această lucrare s-a încercat prezentarea imobilizărilor corporale : definiția lor, recunoașterea lor, modul de evaluare și tratamentul contabil aplicabil acestora făcîndu-se o paralelă între IAS 16 „Imobilizări corporale” și OMFP 3055/2009.

În prima parte a lucrării s-au definit imobilizările corporale, s-au stabilit reglementările contabile care le reglementează, s-a stabilit modul de recunoaștere și evaluare al acestora (evaluarea la momentul intrării în entitate sau evaluarea ulterioară recunoașterii ințiale), s-a prezentat contabilitatea primară a imobilizărilor corporale, s-au prezentat informațiile ce trebuie prezentate în situațiile financiare despre imobilizările corporale și s-a încercat exemplificarea teoriei cu cazuri concrete.

Cea de-a doua parte a acestei lucrări a avut drept scop abordarea a trei teme des întîlnite și de mare interes cum ar fi: contabilitatea creativă; sporirea credibilității, transparenție informațiilor din situațiile financiare, precum și raporturile dintre contabilitate și fiscalitate. Toate aceste subiecte sunt probleme actuale care ridică mari nedumeriri profesioniștilor contabili.

În modul de contabilizare și evaluare a imobilizărilor contabile există unele diferențe între reglementările naționale (Ordinul Ministrului Finanțelor Publice OMFP 3055/2009) și reglementările internaționale (Standardul de Contabilitate IAS 16 „Imobilizări corporale”) care au fost arătate pe parcursul lucrării. Aceste diferențe au apărut la amortizarea imobilizărilor corporale, la ajustările din depreciere, la reevaluarea imobilizărilor corporale precum și la modul de contabilizare al anumitor cazuri de intrare și ieșire de imobilizări corporale (ca exemplu o diferența de contabilizare s-a găsit la intrarea de imobilizări corporale în entitate prin schimbul de active- în OMFP 3055/2009 se contabilizează ca o vînzare și apoi achiziție de imobilizări, iar în IAS 16 „Imobilizări corporale” se contabilizează diferit în funcție de faptul daca cele două active ce se schimbă între societăți sunt sau nu similare sau au valori juste similare).

În studiu de caz s-a încercat abordarea principalelor exemple întîlnite în practică , iar cele care nu s-au prezentat s-au detaliat la teorie. Totodată s-a prezentat la anexe un model de prezentare a informațiilor despre imobilizările corporale în notele explicative la situațiile financiare. (Anexa Exemplu de prezentare a informatiilor referitoare la situațiile financiare).

În partea a doua ce-a legată de aporturi personale aduse temei s-a încercat prezentarea unor teme foarte des întîlnite de profesioniștii contabili cum ar fi aplicarea contabilității creative în contabilizarea imobilizărilor corporale (aceasta apare la reevaluarea imobilizărilor corporale, la contabilizarea ajustărilor din depreciere, precum și la alegerea unei metode de amortizare de către entitate), relația între contabilitate și fiscalitate și dependența acestora, precum și credibilitatea, relevanța, transparența informațiilor prezentate în situațiile financiare despre imobilizări corporale și menținerea acestor caracteristici ale informațiilor de către entități.

BIBLIOGRAFIE

Caraiani, C., Dumitrana M., “Bazele contabilității.Aplicații și studii de caz”, Editura InfoMega, București, 2005

Călin, O.,Ristea, M., “Bazele contabilității” , Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2008

Dumitru, M., Calu D.A., “Contabilitate de gestiune și calculația costurilor”, Editura Contaplus, Ploiești, 2008

Feleagă, L., Feleagă, N., “Contabilitate financiară. O abrodare europeană și internațională”, Vol. I, II, Editura Economică, București, 2007

Feleagă, N., Politici și opțiuni contabile, Editura Economică, București, 2002

Horomnea, E.,"Tabără N., și colab. Bazele contabilității,”Editura Sedcom Libris, Iași, 2005

Huian, M. C., “Instrumente financiare: tratamente și opțiuni contabile”, Editura CECCAR, București, 2008

Lepădatu, Ghe., “Contabilitate de gestiune”, Editura Pro Universitaria, București, 2007

Lepădatu, Ghe., “Contabilitate financiară (de la referențialul național de raportare financiară la IAS-uri / IFRS-uri), Editura Pro Universitaria, București, 2011

Napotă, V., “Contabilitate.Monografii contabile.Auxiliar curricular”, Editura Niculescu, București, 2003

Nicolae, T., “Contabilitate și audit financiar”, Editura Ex Ponto, Constanta, 2002

Paciolo, L., “Tratat de contabilitate în partidă dublă”, versiunea romanească de Prof.univ.dr. Stefan Cuciureanu, Editura Junimea, Iași, 1981

Paraschivescu, M.D., Radu, F., “Managementul contabilității financiare”, Editura Tehnopress, Iași, 2008

Paraschivescu, M.D.,Lepădatu, Ghe., și altii, “Contabilitatea activității de comerț exterior”, Editura Pro Universitaria, București, 2011

Pântea, I.P., Bodea , Gh., “Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene”, Editura Intelcredo, ediția a II-a, Deva, 2007

Possler, L., Lambru, Gh., Lambru, B., “Contabilitatea întreprinderii. Îndrumar practic actualizat și completat OMFP 3055/ 2011”, Editura Andrei Saguna, București, 2010

Ristea, M., coordonator, “Contabilitate financiară”, Editura Universitară, București, 2005

Răduți, A., Jalbă, L., “Contabilitatea în comerț și turism”, Editura Sylvi, București, 2004

Răduți, A., Moise, N., Bazele contabilității: studii de caz, teste grilă”, Editura Pro Universitaria, București, 2006

Valerin, V., “Contabilitatea.Principii și aplicații practice”, Editura Eurounion, București.

*** OMFP-3055-2011-Reglementări contabile-2010

*** Codul fiscal

*** Monitorul Oficial al României, Partea I Legi, decrete hotărâri și alte acte. Anexa la Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3055/2011 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

www.accaglobal.com

www.cabinetexpert.ro

www.contzilla.ro

www.doingbusiness.ro

www.expertizacontabila.ro

www.gtnews.com

BIBLIOGRAFIE

Caraiani, C., Dumitrana M., “Bazele contabilității.Aplicații și studii de caz”, Editura InfoMega, București, 2005

Călin, O.,Ristea, M., “Bazele contabilității” , Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2008

Dumitru, M., Calu D.A., “Contabilitate de gestiune și calculația costurilor”, Editura Contaplus, Ploiești, 2008

Feleagă, L., Feleagă, N., “Contabilitate financiară. O abrodare europeană și internațională”, Vol. I, II, Editura Economică, București, 2007

Feleagă, N., Politici și opțiuni contabile, Editura Economică, București, 2002

Horomnea, E.,"Tabără N., și colab. Bazele contabilității,”Editura Sedcom Libris, Iași, 2005

Huian, M. C., “Instrumente financiare: tratamente și opțiuni contabile”, Editura CECCAR, București, 2008

Lepădatu, Ghe., “Contabilitate de gestiune”, Editura Pro Universitaria, București, 2007

Lepădatu, Ghe., “Contabilitate financiară (de la referențialul național de raportare financiară la IAS-uri / -uri), Editura Pro Universitaria, București, 2011

Napotă, V., “Contabilitate.Monografii contabile.Auxiliar curricular”, Editura Niculescu, București, 2003

Nicolae, T., “Contabilitate și audit financiar”, Editura Ex Ponto, Constanta, 2002

Paciolo, L., “Tratat de contabilitate în partidă dublă”, versiunea romanească de Prof.univ.dr. Stefan Cuciureanu, Editura Junimea, Iași, 1981

Paraschivescu, M.D., Radu, F., “Managementul contabilității financiare”, Editura Tehnopress, Iași, 2008

Paraschivescu, M.D.,Lepădatu, Ghe., și altii, “Contabilitatea activității de comerț exterior”, Editura Pro Universitaria, București, 2011

Pântea, I.P., Bodea , Gh., “Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene”, Editura Intelcredo, ediția a II-a, Deva, 2007

Possler, L., Lambru, Gh., Lambru, B., “Contabilitatea întreprinderii. Îndrumar practic actualizat și completat OMFP 3055/ 2011”, Editura Andrei Saguna, București, 2010

Ristea, M., coordonator, “Contabilitate financiară”, Editura Universitară, București, 2005

Răduți, A., Jalbă, L., “Contabilitatea în comerț și turism”, Editura Sylvi, București, 2004

Răduți, A., Moise, N., Bazele contabilității: studii de caz, teste grilă”, Editura Pro Universitaria, București, 2006

Valerin, V., “Contabilitatea.Principii și aplicații practice”, Editura Eurounion, București.

*** OMFP-3055-2011-Reglementări contabile-2010

*** Codul fiscal

*** Monitorul Oficial al României, Partea I Legi, decrete hotărâri și alte acte. Anexa la Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3055/2011 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

www.accaglobal.com

www.cabinetexpert.ro

www.contzilla.ro

www.doingbusiness.ro

www.expertizacontabila.ro

www.gtnews.com