Contabilitatea Finantarii Si a Mijloacelor Banesti In Institutiile Publice

Economie

Contabilitatea Finantarii Si a Mijloacelor Banesti In Institutiile Publice

Byadmin ianuarie 1, 2024

CONTABILITATATEA FINANȚĂRII ȘI A MIJLOACELOR BĂNEȘTI ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE

(,,PRIMĂRIA SURUCENI”)

PROIECT DE LICENȚĂ

361.1 – Contabilitate

ABSTRACT

LISTA ABREVIERILOR

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. CONCEPTE TEORETICE ȘI ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE LA CONTABILITATEA FINANȚĂRII ȘI A MIJLOACELOR BĂNEȘTI ȊN INSTITUȚIILE PUBLICE

1.1. Aspecte teoretice, conținutul economic și noțiuni de bază aferente finanțării și a mijloacelor bănești ȋn instituțiile publice

1.2. Analiza surselor literare privind contabilitatea finanțării și a mijloacelor bănești în instituțiile publice

CAPITOLUL II. CONTABIITATEA FINANȚĂRII ȘI A MIJLOACELOR BĂNEȘTI ȊN PRIMĂRIA SURUCENI

2.1. Prezentarea generală a Primăriei Suruceni

2.2. Contabilitatea finanțării și a mijloacelor bănești ȋn Primăria Suruceni

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

FIȘA DE EVALUARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

LISTA ABREVIERILOR

Art. – Articol

BASS – Bugetul asigurărilor sociale de stat

CAS – Contribuții de asigurări sociale de stat

CIAS – Contribuții individuale de asigurări sociale de stat

CNAM – Compania Națională de Asigurări în Medicină

CNAS – Casa Națională de Asigurări Sociale

DFU – Durata de funcționare utilă

IDNP – Numărul de identificare de stat a persoanei fizice

IPSAS – Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public

NC – Notă de contabilitate

PAM – Prime de asigurare obligatorie de asistență medicală

LISTA FIGURILOR

Fig. 1.1. Cuantumul utilizării veniturilor din mijloacele speciale

Fig. 2.1. Sistemul contabil aferent inregistrarii operatiunilor economice in evidenta contabila a institutiilor publice

Fig. 2.2. Planificarea cheltuielilor Primăriei Suruceni pentru perioada anilor 2013-2014

Fig. 2.3. Planificarea veniturilor Primăriei Suruceni pentru perioada anilor 2013-2014

LISTA TABELELOR

Tabelul 2.1. Indicatorii privind repartizarea pe luni a bugetului instituției publice pentru anul 2014

Tabelul 2.2. Structura bilantului contabil

Tabelul 2.3. Analiza bilanțului contabil

Tabelul 2.4. Analiza planificării bugetului

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei reiese din faptul contabilitatea reprezintă ansamblul coerent al operațiilor de consemnare, cuantificare, prelucrare și comunicare a informațiilor contabil-financiare, referitoare la o valoare economică determinată, inclusiv modificările acesteia în cadrul unei perioade de referință.

Fiind o componentă a informării economice, contabilitatea instituțiilor publice are ca obiectiv principal reflectarea corectă a procesului de executare a bugetului public național. Contabilitatea, atît din punct de vedere teoretic, cât și practic, reprezintă un domeniu important de cunoaștere. Aceasta se explică prin diversele obiective pe care le urmărește contabilitatea în asigurarea integrității patrimoniului și a rezultatelor activității întreprinderii. Principalele procedee și metode de ținere a contabilității, care mai apoi urmează să fie dezvăluite în rapoartele financiare, depind de justețea metodei alese admisă de actele legislative și normative. În economia de piață, agenții economici, indiferent de forma de proprietate, trebuie să manifeste competitivitate, inventivitate, capacitate de conducere și organizare.

Finanțarea bugetară reprezintă acordarea mijloacelor financiare din bugetul public național instituțiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor aprobate în buget.

Finanțarea se efectuează în conformitate cu alocațiile bugetare aprobate în Legea bugetului de stat / bugetelor raionale, municipale, sătești, orășenești.

Tema proiectului de licență ,,Contabilitatea finanțării și a mijloacelor bănești în instituțiile publice” motivează studierea gestionării mijloacelor bănești ale instituțiilor publice, furnizarea în același timp a indicatorilor necesari organelor de conducere ierarhic superioare care este una din problemele cheie în procesul executării bugetului public național.

Scopul proiectului de licență constă în elucidarea aspectelor contabilității finanțării și a mijloacelor bănești ȋn instituțiile publice.

În calitate de obiective ale investigației ne-am propus:

aprecierea obiectivă și critică a stării contabilității finanțării și a mijloacelor bănești ȋn instituțiile publice;

de depistat neajunsurile existente în evidență;

de propus principalele căi de perfecționare a contabilității în sectorul dat.

Metodologia cercetării se referă la metodele utilizate de către autor în vederea elaborării prezentului proiect de licență, și anume: metodele analizei și sintezei, metodele contabilității prin următoarele elemente: documentația; evaluarea și calculația; contul și dubla înregistrare; inventarierea; bilanțul contabil, metodele economico- matematice, metoda monografică, metoda balanței, metodele economico- statistice.

Pentru elaborarea prezentului proiect de licență au fost consultate o serie de surse bibliografice aferente temei, care constituie literatura de specialitate. Această literatură este reprezentată în primul rând de acte legislative și normative de prevederile cărora se conduce Primăria Suruceni – bază de realizare a practicii de licență în vederea desfășurării activității sale, precum și manuale, articole, prezentări ale diferitor autori autohtoni și de peste hotare, precum: Nani M., Nederiță A., Grigoroi L., Lazari L., Dumitru M.., Artemisa D., Țole M..

CAPITOLUL I. CONCEPTE TEORETICE ȘI ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE LA CONTABILITATEA FINANȚĂRII ȘI A MIJLOACELOR BĂNEȘTI ȊN INSTITUȚIILE PUBLICE

1.1. Aspecte teoretice, conținutul economic și noțiuni de bază aferente finanțării și a mijloacelor bănești ȋn instituțiile publice

Prin intermediul finanțării bugetare se realizează sarcinile statului în domeniul economiei naționale, dezvoltării social-culturale, conducerii de stat, justiției, apărării etc.

Finanțarea bugetară reprezintă acordarea mijloacelor financiare din bugetul public național instituțiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor aprobate în buget.

Finanțarea se efectuează în conformitate cu alocațiile bugetare aprobate în Legea bugetului de stat / bugetelor raionale, municipale, sătești, orășenești.

Alocațiile bugetare reprezintă limitele maxime de finanțare aprobate în buget, destinate pentru cheltuielile instituțiilor publice și alte activități.

Finanțarea din buget se caracterizează prin următoarele trăsături:

1. Mijloacele bugetare acordate instituțiilor publice pe calea finanțării servesc la acoperirea unor cheltuieli cu caracter permanent și destinație strict determinată, ca retribuirea muncii, contribuțiile de asigurări sociale de stat, primele de asigurări medicale, serviciile comunale, achiziționarea de bunuri materiale etc;

2. Este nerambursabilă;

3. Se efectuează pe măsura îndeplinirii sarcinilor de plan a veniturilor bugetare;

4. Pentru o anumită instituție finanțarea se efectuează dintr-un singur buget în funcție de subordonarea acesteia. Astfel, instituțiile de subordonare de stat sunt finanțare din bugetul de stat, iar cele de subordonare locală – din bugetele raionale, municipale, sătești, orășenești [11, p. 34].

Finanțarea instituțiilor publice se efectuează lunar prin Trezoreria de Stat în baza planurilor secundare de finanțare / devizelor de cheltuieli în condițiile unui control strict ce creează legalitatea, necesitatea și eficiența cheltuielilor bugetare.

Trezoreria de Stat reprezintă o unitate structurală a Ministerului Finanțelor, constituită din Trezoreria Centrală și trezoreriile teritoriale.

Trezoreria Centrală este un departament în cadrul Ministerului Finanțelor, iar trezoreriile teritoriale sunt reprezentante ale Ministerului Finanțelor în teritoriu (raioane, municipii).

Trezoreria de Stat se prezintă ca o bancă a finanțelor publice prin care se efectuează operațiunile de încasări a veniturilor în bugetul public național și de plăți din bugetul public național, asigurând echilibrul financiar.

Trezoreria de Stat este instituția prin care se gestionează finanțele publice de care dispune statul.

Planul secundar de finanțare / devizul de cheltuieli documentul instituției publice ce autorizează alocarea de resurse de la buget, prin care se stabilește volumul anual al cheltuielilor repartizate pe 12 luni și destinația cheltuielilor conform clasificației economice a cheltuielilor bugetare.

Astfel, planul secundar de finanțare / devizul de cheltuieli reprezintă bugetul instituției publice pe perioada unui an bugetar.

Un buget este o previziune a veniturilor și cheltuielilor unei instituții publice pentru o perioadă de timp, de regulă, pentru un an.

Modalitatea de elaborare și aprobare a devizelor de cheltuieli a insti tuțiilor publice de subordonare locală este reglementată de Regulamentul cu privire la devizele de cheltuieli a instituțiilor publice și repartizarea pe luni a bugetelor unităților administrativ-teritoriale nr. 117 din 29.12.2007, iar pentru instituțiile publice de subordonare de stat elaborarea și aprobarea planurilor secundare de finanțare este reglementată de Regulamentul privind repartizarea pe luni a veniturilor, cheltuielilor și surselor de finanțare ale bugetului de stat nr. 82 din 06.12.2006.

Finanțarea se efectuează prin metoda virării mijloacelor bănești din contul trezorerial al bugetului de stat / raional, municipal în contul trezorerial de cheltuieli (contul curent) al instituției publice [11, p.36].

În scopul primirii finanțării din buget instituțiile publice întocmesc delegația de retragere a numerarului sau ordinul de plată, în funcție de cheltuielile care urmează a fi acoperite din finanțarea bugetară pe care le prezintă la Trezoreria teritorială. Concomitent cu delegația de retragere a numerarului se prezintă următoarele note justificative:

– nota justificativă privind plata salariilor,indemnizațiilor și achitarea contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală;

– nota justificativă privind cheltuielile de deplasare;

– nota j ustificativă privind plata burselor;

– nota justificativă privind alte cheltuieli.

Notele justificative se prezintă în Trezoreria teritorială în două exemplare, unul rămâne în Trezoreria teritorială, altul cu viza trezoreriei se remite instituției publice.

În cazul ridicării numerarului pentru plata retribuției concomitent cu delegația de retragere a numerarului se prezintă în Trezoreria teritorială și ordinele de plată, în două exemplare, privind transferul reținerilor din salariu, CAS și РАМ.

In Trezoreria teritorială documentele de plată prezentate de instituțiile publice sunt verificate sub aspectul corectitudinii întocmirii lor, încadrării sumelor de plată în limitele alocațiilor bugetare aprobate în planul secundar de finanțare / devizul de cheltuieli pe luna respectivă.

Sumele alocațiilor bugetare neutilizate de către instituțiile publice după 31 decembrie sunt anulate de către Trezoreria teritorială. De exemplu, suma alocațiilor bugetare aprobată în planul secundar de finanțare al instituției publice pe anul 2013 la articolul de cheltuieli 113 „Plata mărfurilor și serviciilor", alineatul 03 „Rechizitele de birou, materiale și obiectele de uz gospodăresc" constituie 50 000 lei. Până la 31 decembrie instituția publică a utilizat ondurile asigurării obligatorii de asistență medicală;

– nota justificativă privind cheltuielile de deplasare;

– nota j ustificativă privind plata burselor;

– nota justificativă privind alte cheltuieli.

Notele justificative se prezintă în Trezoreria teritorială în două exemplare, unul rămâne în Trezoreria teritorială, altul cu viza trezoreriei se remite instituției publice.

În cazul ridicării numerarului pentru plata retribuției concomitent cu delegația de retragere a numerarului se prezintă în Trezoreria teritorială și ordinele de plată, în două exemplare, privind transferul reținerilor din salariu, CAS și РАМ.

In Trezoreria teritorială documentele de plată prezentate de instituțiile publice sunt verificate sub aspectul corectitudinii întocmirii lor, încadrării sumelor de plată în limitele alocațiilor bugetare aprobate în planul secundar de finanțare / devizul de cheltuieli pe luna respectivă.

Sumele alocațiilor bugetare neutilizate de către instituțiile publice după 31 decembrie sunt anulate de către Trezoreria teritorială. De exemplu, suma alocațiilor bugetare aprobată în planul secundar de finanțare al instituției publice pe anul 2013 la articolul de cheltuieli 113 „Plata mărfurilor și serviciilor", alineatul 03 „Rechizitele de birou, materiale și obiectele de uz gospodăresc" constituie 50 000 lei. Până la 31 decembrie instituția publică a utilizat sub forma finanțării primită din bugetul de stat – 35 000 lei. Diferența de 15 000 lei (50 000-35 000) va fi anulată de Trezoreria teritorială și respectiv nu va putea fi utilizată în noul an bugetar ca sursă de finanțare din buget.

Contabilitatea finanțării și a mijloacelor bănești în conturile curente bugetare.

Evidența finanțării din buget pentru cheltuielile curente ale instituțiilor publice (retribuirea muncii, CAS, РАМ, achiziționarea serviciilor comunale și bunurilor materiale etc.) se ține în contul de pasiv 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției și alte activități". în credit se înregistrează finanțarea primită din buget. în debit – închiderea soldului contului la finele anului. Soldul creditor reflectă suma finanțării primită din buget de la începutul anului

Pentru evidența finanțării din buget a investițiilor capitale e destinat contul de pasiv 231 „Finanțarea din buget a investițiilor capitale". În credit se înregistrează finanțarea primită din buget pentru investiții capitale, în debit – închiderea soldului contului la finele anului. Soldul creditor reflectă suma finanțării pentru investiții capitale primită din buget de la începutul anului.

Fiecare instituție publică dispune de un cont trezorerial de cheltuieli (în continuare – cont curent) deschis în Trezoreria teritorială, în care se reflectă mișcarea mijloacelor bugetare ale instituției [15].

Pentru evidența mijloacelor bănești în conturile curente bugetare sunt destinate următoarele conturi de activ:

> 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției", care se utilizează în instituțiile de subordonare de stat;

> 093 „Contul curent în bugetul de stat pentru investiții capitale", care se utilizează în instituțiile de subordonare de stat;

> 100 „Contul curent pentru cheltuielile instituției", care se utili zează în instituțiile de subordonare locală;

> 101 „Contul curent pentru transfer instituțiilor subordonate și pentru alte activități", care se utilizează în contabilitățile centralizate ce deservesc două și mai multe instituții de subordonare locală;

> 103 „Contul curent pentru investiții capitale", care se utilizează în instituțiile de subordonare locală [11, p.46].

În debitul conturilor se înregistrează finanțarea primită din buget. În credit – cheltuielile efectuate din contul curent. Soldul debitor reflectă disponibilul bănesc în contul curent. Dar, de regulă, nu există sold în contul curent deoarece concomitent cu finanțarea primită din buget se efectuează și cheltuielile din contul curent.

Operațiunile ocazionate de mișcarea mijloacelor bănești în contul bugetar curent sunt contabilizate în nota de contabilitate (în continuare – NC) 2 – borderou cumulativ privind circulația mijloacelor în conturile bugetare curente în baza extrasului din contul trezorerial de cheltuieli, ordinului de plată, dispoziției de încasare.

În cazurile când instituțiile publice dispun de mai multe conturi curente deschise în Trezoreria teritorială, pentru fiecare cont curent se întocmește o nota de contabilitate separată, care se numerotează cu numerele 2a, 2b, 2c etc. și respectiv conturile curente se numerotează – 090a, 090b, 090c etc.

Fapte economice și înregistrări contabile aferente finanțării primate din buget:

1. Finanțarea primită din bugetul de stat în contul curent pentru plata salariului în numerar:

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției"

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției"

Concomitent se contabilizează ridicarea numerarului din contul curent în casă:

Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare"

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru

cheltuielile instituției"

2. Finanțarea primită din bugetul de stat în contul curent pentru plata serviciilor comunale prestate de SA „Apă-Canal":

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției"

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției".

Concomitent se contabilizează transferul plății SA „Apă-Canal" din contul curent al instituției publice:

Dt 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori"

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției"

3. Finanțarea primită din bugetul de stat în contul curent pentru investiții capitale:

Dt 093 „Contul curent în bugetul de stat pentru investiții capitale"

Ct 231 „Finanțarea din buget a investițiilor capitale"[15].

Mijloacele speciale sunt veniturile instituțiilor publice obținute, în condițiile stabilite prin acte normative, de la efectuarea lucrărilor și prestarea serviciilor contra plată, precum și din donații, sponsorizări și din alte mijloace bănești, intrate legal în posesia instituție publice.

Modalitatea de utilizare a veniturilor din mijloacele speciale este prezentată în figura 1.1.

Fig. 1.1. Cuantumul utilizării veniturilor din mijloacele speciale [elaborat de autor]

Din totalul veniturilor privind mijloacele speciale aprobate în planul secundar de finanțare/devizul de cheltuieli instituția poate utiliza:

– pînă la 50% pentru plata salariului angajaților;

– nu mai puțin de 25% pentru asigurarea bazei tehnico – materiale;

– 25% pentru plata CAS și PAM, achiziționarea bunurilor și serviciilor, etc.

Evidenta mijloacelor banesti din mijloacele speciale se tine la contul de activ 121 “ Casa pe mijloace speciale”. In debit se reflecta incasarea mijloacelor banesti in casa din mijloacele speciale. In credit – plata mijloacelor banesti din casa din contul mijloacelor speciale. Soldul debitor reflecta disponibilul banesc in casa [15].

In baza notei de contabilitate 1 – borderou cumulativ pe mijloace banesti extrabugetare intocmim urmatoarele formule contabile:

Ridicarea numerarlui din contul curent pe mijloace speciale in casa pentru plata salariului:

debit contul 121 “Casa pe mijloace speciale”,

credit contul 111 “ Contul curent al mijloacelor speciale”.

Incasarea taxelor in casa Primăriei Suruceni:

debit contul 121 “ Casa pe mijloace speciale”,

credit contul 158 “ Decontari cu diferiti debitori si creditori privind veniturile din mijloace speciale “.

Transferul avansului neutilizat din casa pe mijloace speciale in contul curent al mijloacelor speciale:

debit contul 111 “ Contul curent al mijloacelor speciale”,

credit contul 121 “ Casa pe mijloace speciale”.

Plata salariului din casa pe mijloace speciale:

debit contul 180 “ Decontari cu personalul privind retribuirea muncii”, art. 111.00 ,

credit contul 121 “ Casa pe mijloace speciale”.

In cazul ridicarii numerarului pentru plata cheltuielilor de deplasare concomitent cu Delegatia de retragere a numerarului se prezinta nota justificativa a cheltuielilor de deplasare, in baza careia întocmim urmatoarele înregistrări contabile:

Acordarea avansului titularului de avans pentru cheltuielile de deplasare:

debit contul 200 “ Cheltuieli bugetare pentru intretinerea institutiei”,

credit contul 160 “Decontari cu titularii de avans”.

Concomitent se contablilizeaza finantarea din buget pentru cheltuielile de deplasare:

debit contul 090 “ Contul curent in bugetul de stat pentru cheltuielile institutiei”,

credit contul 230 “Finantarea din buget pentru cheltuielile institutiei”.

In cazul ridicarii numerarului pentru plata altor cheltuieli se prezinta nota justificativa privind alte cheltuieli. De exemplu nota justificativa privind alte cheltuieli pe articolul 135.31, in baza careia intocmim urmatoarele formule contabile:

Calculul salariului:

debit contul 200 “ Cheltueli bugetare pentru intretinerea institutiei”,

credit contul 180 “Decontari cu personalul privind retribuirea muncii”.

Retinerea impozitului pe venit din salariu:

debit contul 200 “ Cheltueli bugetare pentru intretinerea institutiei”,

credit contul 173 “ Decontari privind platile la buget” .

Retinerea CIAS din salariu (6 %) pentru:

debit contul 180 “Decontari cu personalul privind retribuirea muncii”,

credit contul 188 “ Decontari privind CIAS cu bugetul asigurarilor sociale de stat”.

Retinerea primei de asigurare obligatorie de asistenta medicala din salariu (4,0 %):

debit contul 180 “ Decontari cu personalul privind retribuirea muncii”,

credit contul 159 “ Decontari cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenta medicala” [11, p. 65].

Inventarierea casei se efectueaza in baza Normelor pentru efectuarea operatiunilor de casa in economia nationala a Republicii Moldova nr.764 din 25.11.1992 pentru asigurarea integritatii mijloacelor banesti in institutie, prin numararea banilor si a altor valori aflate in casierie. De asemenea inventarierea casei se efectueaza in urmatoarele situatii:

concedierii casierului;

plecarii casierului in concediul anual de odihna;

constatarii faptelor de furt, fraude si sustragere de mijloace banesti.

Pentru efectuarea inventarierii casei prin ordinul conducatorului institutiei se desemneaza o comisie, care intocmeste procesul-verbal de inventariere a numerarului de casa. Modalitatea de efectuare a inventarierii casei este reglementata de Regulamentul privind inventarierea nr.27 din 28.04.2004.

Comisia verifica numerarul de mijloace banesti si alte valori existente in casa ( tichete pentru benzina, timbre postale, foi de odihna la statiunile balneoclimaterice). Surplusul de mijloace banesti este luat la evidenta, iar lipsurile constatate sunt imputate persoanei culpabile conform articolului 338 din Codul Muncii al Republicii Moldova. Pentru evidenta lipsurilor constatate, recunoscute de persoana culpabila si imputate persoanei culpabile este prevazut contul de activ 170 „Decontari privind manco”. In debit se reflecta suma lipsei imputata persoanei culpabile in baza ordinului conducatorului institutiei/deciziei instantei de judecata. In credit – recuperarea lipsei de la persoana culpabila. Soldul debitor reflecta creanta persoanei culpabile fata de institutie [19, p.72] .

Daca lipsurile constatate la inventarierea casei nu sunt recunoscute de catre casier sau cind lipsurile sunt generate de furturi prin spargere de catre infractor sumele aferente acestor lipsuri sunt trsansmise organelor de ancheta. Pentru evidenta acestor lipsuri este destinat contul de activ 175 „ Decontari privind manco transmise in organele de ancheta” . In debit se reflecta lipsurile depistate transmise organelor de ancheta. In credit – imputarea lipsei persoanei culpabile in baza hotaririi instantei de judecata sau stingerea sumei lipsei in cazul cind nu a fost depistata persoana culpabila de catre organele de ancheta. Soldul debitor reflecta suma lipsurilor transmise pentru examinarea in organele de ancheta.

Evidenta analitica pe conturile 170 „ Decontari privind manco” si 175 „ Decontari privind manco transmise in organele de ancheta” este organizata in Registrul conturilor curente si decontarilor forma nr. 292.

1.2. Analiza surselor literare privind contabilitatea finanțării și a mijloacelor bănești în instituțiile publice

Un suport metodologic care vine în susținerea contabililor este manualul ,,Contabilitatea instituțiilor publice”, autor Nani Mihail, unde se menționează, că în procesul activitatii sale instituțiile publice suporta diferite cheltuieli, ca de exemplu in Registrul cheltuielilor acestea sunt clasificate pe articole si alineate conform clasificatiei economice :

Remunerarea muncii – art. 111.00;

Contributiile privind asigurarile sociale de stat – art. 112.00;

Prime de asigurare obligatorie de asistenta medicala – art.116.00 etc.

Clasificatia economica a cheltuielilor bugetare reprezinta gruparea cheltuielilor bugetare de toate nivelurile potrivit continutului lor economic.

Pentru evidenta cheltuielilor bugetare este destinat contul de activ 200 „ Cheltuieli bugetare pentru intretinerea institutiei”. In debit se reflecta calculul cheltuielilor. In credit – inchiderea soldului contului de cheltuieli bugetare la finele anului. Soldul debitor reflecta suma cheltuielilor bugetare efectuate de la inceputul anului.

Cheltuielile de casa reprezinta cheltuielile efectuate din contul curent prin virament sau in numerar pentru plata retributiei, CAS, PAM, serviciilor comunale, achizitionarea bunurilor materiale etc. Cheltuielile de casa pot fi efectuate numai cu conditia ca sunt prevazute in Planul secundar de finantare/ devizul de cheltuieli a institutiei pe articolul si alineatul respectiv al clasificatiei economice a cheltuielilor bugetare.

Evidenta cheltuielilor de casa se tine in creditul conturilor curente:

090 „ Contul curent in bugetul de stat pentru cheltuielile institutiei”;

093 „ Contul curent in bugetul de stat pentru investitii capitale”;

100 „ Contul cueìrent pentru cheltuielile institutiei”;

101 „ Contul curent pentru transfer institutiilor subordonate”.

Cheltuielile de casa se divizeaza pe articole si alineate de cheltuieli analogic cheltuielilor bugetare. De exemplu in Raportul privind executarea bugetului institutiei publice din contul cheltuielilor de baza sunt reflectate urmatoarele tipuri de cheltuieli:

Indemnizatii pentru incapacitatea temporara de munca achitate din mijloacele financiare ale angajatorului – art.135.33 , aprobate intitial;

Cheltuieli capitale – art. 200.00, aprobate initial;

Cheltuieli curente – art. 100.00, aprobate initial pe an etc.

Cheltuielile de casa se efectueaza in baza documentelor primare care servesc drept justificare pentru primirea finantarii din buget – ordine de plata, delegatie de retragere a numerarului. La finele fiecarei luni Trezoreria Teritoriala prezinta institutiei extrasul din Fisa executarii planului de finantare al institutiei pe luna respectiva, in care este reflectata suma totala a cheltuielilor de casa efectuate in luna respectiva, divizate pe articole si alineate de cheltuieli.

Evidenta analitica a cheltuielilor de casa este organizata in Registrul evidentei alocatiilor si cheltuielilor pe articole si alineate de cheltuieli [11, p. 84].

După părerea autorilor Mădălina Dumitru și Daniela Artemisa cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci cînd a aut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare, aferente diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată credibil. Cu alte cuvinte cauza recunoașterii în contabilitate a unei cheltuieli o reprezintă fie diminuarea unui activ, fie apariția unei noi datorii. Potrivit definiției expuse de autoare cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru consumurile, lucrările sau serviciile prestate de care beneficiază societatea, cheltuielile cu personalul, executarea unor obligații legale sau contractuale de către unitatea patrimonială, cheltuielile extraordinare. În cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului exercițiului se cuprind și amortizările și provizioanele constituite, respctiv valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute [6, p. 33].

Contabilitatea mijloacelor bănești reprezintă o temă destul de populară, astfel, fiind studiată în toată literatura de specialitate. O deosebită atenție, această temă a găsit reflectare în lucrările mai multor autori atît din țară cît și peste hotarele ei.

Lucrarea profesorului universitar Nederița A. „Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului fiscal” este prima lucrare, editată în Republica Moldova, în care sînt prezentate schemele integrale și complexe ale înregistrărilor contabile pe tipuri (grupe) de fapte economice.

Autorul în această lucrare examinează regulile de bază de reflectare a faptelor economice și conturile contabile, expune modul de corectare a înregistrărilor contabile eronate, prezintă modul de elaborare a politicii de contabilitate a întreprinderii, interconexiunea acesteia cu legislația fiscală, oferă recomandări privind contabilitatea și impozitarea în diverse situații (cu referire la actele normative în vigoare).

Înregistrările contabile și explicațiile la acestea prezentate de autor în lucrarea dată sînt elaborate în conformitate cu cerințele Standardelor Naționale de Contabilitate, Planului de conturi contabile, Codului fiscal și în baza altor acte normative. Totodată, prezenta carte nu substituie actele normative privind contabilitatea și impozitarea, ci constituie un ghid metodic în care se explică prevederile actelor specificate și modul de aplicare a acestora în practică.

Lucrarea de față se adresează contabililor, auditorilor, managerilor, finanțiștilor, întreprinzătorilor individuali, profesorilor, studenților și altor persoane cointeresate [12, p. 19].

Excel reprezintă o programă importantă pentru contabili deoarece cu ajutorul acestei programe pot fi create tabele, dări de seamă, registre contabile etc.

Chiar și unele programe specializate de multe ori nu permit calcularea indicatorilor principali. Astfel, folosirea programei Excel în asemenea cazuri este deosebit de importantă. Programul dat poate fi folosit atît pentru evidența unor anumite sectoare de contabilitate cît și de întreprinderile mici care au un număr redus de operațiuni.

Lucrarea autorilor Țole M. ș.a. este destinată pentru o gamă largă de cititori. Ea poate fi utilă atît pentru utilizatorii începători, care abia încep să facă cunoștință cu programul Excel, cît și de profesioniști cu experiență care tind spre ridicarea dexteridității profesionale. În această lucrare detaliat sînt descrise principiile de bază de lucru în Excel și modalitatea creării și redactării tabelelor. Un capitol aparte este destinat formulelor de calcul folosite în tabele. O atenție deosebită este acordată particularităților programei necesare contabililor. Tot în această lucrare sînt precăutate diferite metode de automatizare a contabilității prin folosirea formulelor de calcul, listelor și tabelelor generalizatoare.

Lucrarea dată mai conține numeroase exemple ce țin de modul de utilizare a programului Excel în contabilitate. Sînt descrise modalitățile de creare a unor registre contabile și perfectare automatizată a documentelor. Amănunțit este analizată legătura programei excel cu unele programe de contabilitate. Sînt prezentate unele exemple de ținere a contabilității anumitor sectoare de evidență, fiscalității și calculării costului [17, p. 124].

O altă lucrare care prezintă un interes vădit este „Contabilitatea financiară” elaborată de un colectiv de autori coordonator fiind Nederița Alexandru.

Această lucrare este primul manual de contabilitate financiară în Republica Moldova în care se expun principalele prevederi ale noului sistem contabil.

Particularitățile contabilității mijalocelor bănești sînt prezentate în capitolul 6 al acestei lucrări. Autorii prezintă noțiunea de mijloace bănești și clasificarea acestora.

În subcapitolul 6.2.1 este prezentată informația aferentă documentării și contabilizării mijloacelor bănești din casierie. Sînt indicate și caracterizate documentele primare, generalizatoare și registrele contabile aferente documentării operațiilor cu numerar la întreprinderi. Tot aici mai sînt prezentate principalele înregistrări contabile care pot avea loc în casieria întreprinderii.

Subcapitolul următor, și anume 6.2.2, însumează în sine aceeași informație doar că la conturile 242 „Conturi curente în valută națională”, 243 „Conturi curente în valută străină” și 244 „Conturi speciale la bănci”.

În ultimul subcapitol se indică caracteristica conturilor 245 „Transferuri bănești în expediție” și 246 „Documente bănești”. Sînt prezentate principalele înregistrări contabile care pot avea loc la aceste conturi și precum și particularitățile evidenței sintetice și analitice a acestor tipuri de mijloace bănești [13, p. 159].

CAPITOLUL II. CONTABIITATEA FINANȚĂRII ȘI A MIJLOACELOR BĂNEȘTI ȊN PRIMĂRIA SURUCENI

2.1. Prezentarea generală a Primăriei Suruceni

Primăria satului Suruceni este o instituție publică, organizată ca o structură funcțională, cu activitate permanentă, constituită din primar, reprezentată de Blanița Vasile împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local al satului Suruceni, al cărui principal scop este de a aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Primăria Suruceni activează în baza deciziei de fondare a instituției.

Inițial, instituția a fost instituită în conformitate cu prevederile Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova nr. 764-XV din 27.12.2001 și înregistrată de Stat în modul stabilit, cu sediul în satul Suruceni.

Conform statutului său Primăria Suruceni reprezintă instituție publică cu statut de persoană juridică.

Politica de contabilitate a Primariei Suruceni este elaborată in conformitate cu cerințele și

prevederile stipulate în:

– Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, articolul 16 [10].

– Clasificația bugetară, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 91 din 20 actombrie 2008;

– Acte normative privind evidența contabilă în instituțiile publice/contabilității centralizate;

– Alte acte legislative și normative în vigoare.

Obiectivul și destinația de bază a Politicii de contabilitate a Primăriei Suruceni constă în definirea ansamblului de principii, reguli, metode și procedee aplicate pentru organizarea evidenței contabile în instituției, întocmirea rapoartelor financiare, cu scopul obținerii unei transparențe clare la utilizarea mijloacelor bugetare.

Contabilitatea se ține conform principiilor de bază stipulate în legea contabilității.

Evidența contabilă este ținută și organizată de contabilitatea centralizată.

Primăria s. Suruceni ține evidența contabilă în conturile analitice și sintetice utilizînd Planul de conturi contabile aprobat prin Ordinul cu privire la aprobarea Instrucțiunii cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice nr.93 din 19.07.2010.

Contabilul-șef Nicu Larisa de comun cu conducătorul Blanița Vasile semează acte, care servesc drept temei pentru primirea și predarea valorilor, mărfurilor,materialelor și mijloacelor bănești, precum și achitatea datoriilor.

Politica de contabilitate a Primăriei satului Suruceni este aprobată de Consiliul local Suruceni în temeiul art.14 al.(2), lit.n) al Legii nr.436-XVI din 28.12.2006

În conformitate cu 4(6) al Legii contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie 2007, Primăria Suruceni aplică sistemul contabil în partidă dublă, ține contabilitatea și întocmește rapoartele financiare în baza normelor metodologice aprobate de Ministerul Finanțelor pentru sistemul begetar.

Registrele contabile ale Primăriei Suruceni sunt Cartea Mare, Balanța de verificare și alte registre contabile centralizatoare, care servesc drept bază pentru întocmirea rapoartelor financiare.

Dintre conturile contabile cel mai des utilizate se numară:

– contul 120 “Casa”,

– contul 107 ''Contul curent al bugetului satului'',

– contul 173 “Decontări privind plățile in buget”,

– contul 180 “Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”,

– contul 200 “Cheltuieli bugetare pentru întreținera instituției și alte activități”,

– contul 178 “Decontări cu diferiți debitori și creditori”.

Contabilitatea întreprinderii este într-o permanentă interdependență cu sectorul aprovizionare, în sensul documentării proceselor economice respective. Instituția utilizează sistemul automatizat al evidenței contabile ce se bazează pe un proces tehnologic interconex unic de prelucrare a documentației pe toate compartimentele evidenței și de întocmire a bilanțului în corespundere cu hotărîrile de proiect standartizate interramurale privind automatizarea completă a evidenței contabile, care prevăd următoarele compartimente ale evidenței contabile: muncă și salarii; decontări pe tipurile speciale de plăți; produse alimentare; valori materiale; operațiuni financiare de decontări; cheltuieli de casă și reale; evidența sintetică. . Instituția utilizează sistemul de ținere a contabilității, care are la bază utilizarea tehnicii de calcul electronic, programul versiunea 8.2 și înscrierile manuale. Pe baza datelor introduse în calculator se editează obligatoriu registrele contabile.

Responsabilitatea pentru organizarea și ținerea contabilității o poartă și primarul instituției, care creează condiții optime pentru organizarea corectă a contabilității, intocmirea și prezentarea oportună a rapoartelor, asigură îndeplinirea riguroasă de către toate subdiviziunile cu profil economic a cerințelor contabilului-șef privind întocmirea documentelor și prezentarea informației necesare pentru ținerea evidenței și completarea rapoartelor financiare.

Contabilitatea in cadrul instituției publice Primăria Suruceni se ține în limba de stat și în monedă națională.

Regimul de lucru consta din șapte ore pe zi de luni pînă vineri (08:00-17.00, pauza de masă 12.00-14.00). Numărul toatal de angajați este de 51 persoane.

Primaria Satului Suruceni este in componenta raionului Ialoveni situata la latitudinea 46.9824 longitudinea 28.6686 si altitudinea de 97 metri fata de nivelul marii. Distanța directă pîna în or. Ialoveni este de . Distanța directă pîna în or. Chișinău este de .

Din punct de vedere al importanței activității pe care o desfățoară Primăria Suruceni face parte din categoria instituțiilor publice de subordonare locală ce efectuează evidența contabilă în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie prezentelor Norme metodologice, a Clasificației bugetare și a altor acte normative emise de către Ministerul Finanțelor, precum și în conformitate cu Politica sa de contabilitate ce asigură înregistrarea cronologică a operațiunilor economico-financiare și controlul sistematic asupra mersului executării de casă a bugetelor, stării decontărilor cu persoane juridice și persoanele fizice, asupra integrității resurselor bănești și valorilor materiale [10].

Evidența contabilă este ținută și organizată de contabilitatea centralizată.

Responsabilitatea pentru organizarea evidenței contabile o poartă conducătorul instituției publice și contabilul-șef al acesteia.

Primăria Suruceni cel mai frecvent utilizează documentele primare, cum ar fi: borderoul de eliberare a materialelor pentru necesitățile instituției, chitanța de recepție a plăților nefiscale, factură (cerere), decont de avans, tabel de evidență a timpului lucrat, etc.

Pentru evidența analitică se utilizează diferite fișe și registre. De exemplu:

– Fișa de inventar a mijloacelor fixe;

– Registrul de casă;

– Registru conturilor curente și decontărilor;

– Balanța de verificare pe contul 01 ‘’Mijloace fixe’’;

– Registrul evidenței analitice a mijloacelor speciale;

Bilanțul contabil reprezintă o metodă de reflectare a patrimoniului instituției publice privit prin prisma modului de repartizare și utilizare, și a surselor de formare la o anumită dată în expresie bănească.

Bilanțul contabil constă din două părți: activ și pasiv.

În activul bilanțului contabil sunt reflectate elementele patrimoniale ale instituției după modul de utilizare și repartizare, iar în pasivul bilanțului contabil- după sursele de formare.

Bilanțul contabil se bazează pe egalitatea dintre activ și pasiv.

Planul de conturi cuprinde 13 capitole grupate conform omogenității conturilor. Fiecare capitol este încadrat cu un cont sintetic de gradul întîi constituit din două cifre, care se divizează în conturi de gradul doi (subconturi) constituite din trei cifre, exemplu: capitolul 1 “Mijloace fixe” este încadrat cu contul de gradul doi:

010 “Cladiri”

011 “Construcții speciale”

012 “Instalații de transmisie”

013 “Mașini și utilaje”etc. [11, p.14].

Contabilitatea are ca obiect consemnarea, centralizarea și studiul din punct de vedere cantitativ și valoric a patrimoniului instituției, sub aspectul stării, componenței, formării, și modificării sale ca urmare a desfășurării activității precum și consemnarea și urmărirea execuției bugetului ministerului.

Atribuțiile serviciilor contabile in cadrul Primăriei Suruceni sînt următoarele:

asigurarea organizării corecte a evidenței contabile în conformitate cu prezentele norme metodologice;

efectuarea controlului preventiv asupra întocmirii corecte și la timp a documentelor și legalității operațiunilor efectuate;

calcularea și plata la timp a salariilor indemnizațiilor și altor plăți angajaților și a burselor beneficiarilor din instituțiile de învățămînt;

întocmirea și prezentarea în termenele stabilite a rapoartelor financiare;

păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidență, a bugetelor aprobate, a altor documente, precum și predarea lor la arhivă în ordinea stabilită.

Conducatorii ministerului și ai aparatului financiar-contabil al acestora au sarcina de a se ocupa permanent de buna administrare si utilizare a mijloacelor bugetare/speciale, asigurind utilizarea eficienta a mijloacelor materiale si banesti.

Contabilitatea prevede inregistrarea tuturor operatiunilor economice in baza documentelor primare. Documentele primare specifice Primăriei Suruceni sunt: borderoul de eliberare a materialelor pentru necesitatile institutiei, chitanta de receptie a platilor nefiscale, factura (cerere), etc.

Documentele primare verificate și luate la evidență se sistematizează după data efectuării operațiunii (în ordine cronologică) și se perfectează prin note de contabilitate – borderouri cumulative, cărora li se atribuie următoarele numere constante: nota de contabilitate 1 – borderou cumulativ privind operațiunile de casă f.nr.381, notă de contabilitate 3 – borderou cumulativ privind circulația mijloacelor în conturile curente pentru mijloace proprii f.nr.381, notă de contabilitate 5 – borderou cumulatv privind retribuirea muncii si bursele, notă de contabilitate 8 – borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans f.nr.386 etc.

Pentru celelalte operațiuni și operațiunile “Storno” se întocmește nota de contabilitate separat f.nr.274, care se numerotează începînd cu numărul următor pe fiecare lună aparte. Toate notele de contabilitate se înregistrează în “Cartea Mare” f.nr.308. De regulă, evidența în “Cartea Mare” se ține pe subconturi, iar conform deciziei contabilului-șef se poate ține pe conturi.

“Cartea Mare” se deschide cu înregistrarea sumelor restante la începutul anului în corespundere cu bilanțul de închidere pentru anul trecut. Înscrierile în ea se fac pe măsura întocmirii notelor de contabilitate, iar la întocmirea notelor de contabilitate – a borderourilor cumulative – o dată în lună.

Pentru evidenta analitica se utilizeaza diferite fise si registre. De exemplu:

Fisa de inventar a mijlocului fix;

Registrul de casa;

Registrul conturilor curente si decontarilor;

Registrul evidentei cantitativ-valorice a materialelor etc.

Inregistrarile operatiunilor economice in aceste fise si registre se efectueaza pe parcursul lunii in baza documentelor primare si a notelor de contabilitate. La finele lunii in registre se calculeaza rulajele si soldurile pe conturi analitice, care trebuie sa corespunda rulajelor si soldurilor conturilor sintetice respective din Cartea Mare.

Inregistrarea operatiunilor economice in evidenta contabila a institutiilor publice este reflectata in figura 2.1.

Fig. 2.1. Sistemul contabil aferent inregistrarii operatiunilor economice in evidenta contabila a institutiilor publice [11, p. 15] .

Prin intermediul finanțării bugetare se realizează sarcinile statului în domeniul economiei naționale, dezvoltării social-culturale, conducerii de stat, justiției, apărării etc.

Finanțarea bugetară reprezintă acordarea mijloacelor financiare din bugetul public național instituțiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor aprobate în buget.

Finanțarea se efectuează în conformitate cu alocațiile bugetare aprobate în Legea bugetului de stat / bugetelor municipal, sătești, orășenești. Alocațiile bugetare reprezintă limitele maxime de finanțare aprobate în buget, destinate pentru cheltuielile instituțiilor publice și alte activități.

În procesul activității lor instituțiile publice suportă diferite cheltuieli, ca de exemplu, cheltuieli bugetare pentru:

> remunerarea muncii;

> contribuții privind asigurările sociale de stat;

> achiziționarea de bunuri și servicii;

> deplasări în interes de serviciu etc.

În continuare vom expune principalii indicatori privind executarea bugetului instituției publice din contul cheltuielilor de bază la 01 ianuarie 2014 (Anexa 1).

Tabelul 2.1 . Indicatorii privind repartizarea pe luni a bugetului instituției publice pentru anul 2014 [Elaborat de autor]

Mii lei

Examinînd indicatorii privind executarea bugetului instituției publice pentru anul 2014 expuși în tabelul 2.1 observăm mărimea acestora în comparație cu ceea ce s-a aprobat inițial pe an.

Fig. 2.2. Planificarea cheltuielilor Primăriei Suruceni pentru perioada anilor 2013-2014 [Elaborat de autor]

Contabilitatea Primăriei Suruceni este un mijloc de control eficace in asigurarea integrității patrimoniului instituției. In realizarea acestui obiectiv, ea inregistrează întreaga mișcare de mijloace materiale și bănești , urmareste pastrarea integritatii si utilizarea lor cu respectarea conditiilor de legalitate.

Bilanțul contabil reflectă în expresie valorică, la un moment dat, echilibrul dintre bunurile economice și sursele de finanțare a acestora. Bilanțul se prezintă sub forma unui tabel, format din două părți: partea stîngă, denumită activ, care reflectă bunurile economice și partea dreaptă, denumită pasiv care reflectă sursele de finanțare a bunurilor economice reflectate în activ (tabelul 2.2).

Tabelul 2.2. Structura bilantului contabil [11, p. 17]

Este necesar sa se respecte egalitatea intre anumite posturi din bilant. De exemplu, valoarea mijloacelor fixe din activul bilantului contabil trebuie sa corespunda sumei fondului mijloacelor fixe si a uzurii mijloacelor fixe din pasivul bilantului contabil.

Informațiile conținute de situațiile financiare a instituției publice sunt de neînlocuit în analiza și conducerea instituțiilor publice. Fără îndoială rolul determinant îl are bilanțul contabil în procesul de analiză. Acest rol cheie se justifică prin însăși locul ocupat de analiza contabil – financiară în stabilirea unui diagnostic al instituțiilor, pe baza căruia pot fi luate decizii care să potențeze factorii cu acțiune favorabilă asupra activității de ansamblu și a rezultatelor obținute .

În urma analizei rezultatelor a bilanțului contabil (Anexa 2) pînă la închiderea anuală a instituției publice Primăria Suruceni, s-a constatat o diminuare pentru anul 2014 cu 4054,8 lei.

Un rol important au jucat mijloacele fixe care au crescut cu 665,4 față de anul 2013. La diminuare au dus materialele și produsele alimentare cu 19,2; obiectele de mică valoare și scurtă durată – 98,3; mijloacele bănești – 217,3.

Cheltuielile pentru întreținerea instituției și cheltuielile de casă din bugetul statului a scăzut cu 4987,5 ce se apreciază pozitiv și pemite ca veniturile să crească cu 479,2.

Finanțele din buget pentru cheltuielile instituției și pentru alte activități au scăzut cu 2406,6, respectiv au crescut fondurile și mijloacele cu destinație specială cu 571,2.

O însemnătate deosebită li s-a acordat surselor de finanțare care au crescut față de anul 2013 cu 20063,2.

Tabelul 2.3. Analiza bilanțului contabil [elaborate de autor]

În baza fondurilor și mijloacelor cu destinație specială observăm o creștere cu 571,2 în comparație cu anul precedent.

Se concluzionează, că starea economică generală a intituției publice Primăria Suruceni s-a înrăutățit comparativ cu anul precedent. Conform datelor obținute observăm o ușoară accelerare a veniturilor fapt ce duce la stoparea efectuarii cheltuielilor și invers. Diferența dintre faptele economice ce au avut loc în cadrul instituție a Primărie Suruceni este de 4054,8 dintre care pentru anul 2013 s-a înregistrat suma de 24118,0 lei și pentru 2014 – 20063,2 lei.

2.2. Contabilitatea finanțării și a mijloacelor bănești ȋn Primăria Suruceni

Finantarea Primăriei Suruceni se efectueaza prin Trezoreria de Stat in baza planurilor secundare de finantare / devizelor de cheltuieli, in conditiile unui control strict ce creeaza legalitatea, necesitatea si eficienta cheltuielilor bugetare. Planul secundar de finantare / devizul de cheltuieli este documentul institutiei ce autorizeaza alocarea de resurse de la buget, prin care se stabileste volumul anualal cheltuielilor repartizate pe 12 luni si destinatia cheltuielilor conform clasificatiei economice a acestora (Anexa 3).

Evidenta finantarii din buget pentu cheltuielile curente ale Primăriei Suruceni (retribuirea muncii, CAS, PAM, achizitionarea serviciilor comunale si bunurilor materiale etc.) se ține in contul de pasiv 230 “ Finantarea din buget pentru cheltuielile institutiei si alte activitati”. In credit se inregistreaza finantarea primita din buget. In debit – inchiderea soldului contului la finele anului. Soldul creditor reflecta suma finantarii primita din buget de la inceputul anului.

Pentru evidenta finantarii din buget a investitiilor capitale e destinat contul de pasiv 231 “Finantarea din buget a investitiilor capitale”. In credit se inregistreaza finantarea primita din buget pentru investitii capitale. In debit- inchiderea soldului contului la finele anului. Soldul creditor reflecta suma finantarii pentru investitii capitale primita din buget de la inceputul anului.

Obiectivul primordial a Primăriei Suruceni este de a planifica și a se încadra în bugetul planificat cît și respectarea normelor metodologice.

În urma analizei planificării bugetului ale instituției Primăria Suruceni se constată o creștere considerabilă a veniturilor pentru anul 2014 cît și a cheltuielilor cu 491,900 lei, inclusiv au crescut impozitele pe venit cu 288,500 lei, impoitele pe proprietate – 25,500 lei, concomitent au scăzut impozitele interne pe mărfuri și servicii cu 1000 lei ce se apreciază pozitiv din punct de vedere economic. La fel au crescut taxele și plățile administrative cu 11,500 urmate de amenzi și sancțiuni – 5500, o importanță deosebită li sa acordat mijloacelor speciale planificîndu-se cu 73,900 lei mai mult decit in anul precedent.

Toate majorările ce au avut loc în planificarea bugetul a instituției publice Primăria Suruceni s-au efectuat în baza schimbărilor normelor metodologice pentru anul 2014.

Tabelul 2.4. Analiza planificării bugetului [elaborat de autor]

Fig. 2.3. Planificarea veniturilor Primăriei Suruceni pentru perioada anilor 2013-2014 [Elaborat de autor]

Pentru contabilizarea mijloacelor banesti in conturile curente bugetare sunt utilizate urmatoarele conturi de activ:

090 “ Contul curent in bugetul de stat pentru cheltuielile institutiei” , care se utilizeaza in institutiile de subordonare de stat;

093 “ Contul curent in bugetul de stat pentru investitii capitale” , care se utilizeaza in institutiile de subordonare de stat;

100 “ Contul curent pentru cheltuielile institutiei , care se utilizeaza in institutiile de subordonare locala.

101 “Contul curent pentru transfer institutiilor suordonate si pentru alte activitati”, care se utilizeaza in contabilitatile centralizate ce deservesc doua si mai multe institutii de subordonare locala;

103 “ Contul curent pentru investitii capitale”, care se utilizeaza in institutii de subordonare locala [11, p. 37].

In debitul conturilor se inregistreaza finantarea primita din buget. In credit – cheltuielile efectuate din contul curent. Soldul debitor reflecta disponibilul banesc in contul curent.

Operatiunile de incasari si plati in numerar sunt reglementate de Norme pentru efectuarea operatiunilor de casa in economia nationala a Republicii Moldova Nr. 764 din 25.11.1992 si sunt efectuate de catre casier. Casierii sunt gestionari de mijloace banesti si de alte valori. Acestia tin evidenta incasarilor si platilor efectuate din casa in Registrul de casa in valuta nationala si in Registrul de casa in valuta straina in baza dispozitiilor de incasare, dispozitii de plata, borderouri de plata. Inscrierile in Registrul de casa se efectueaza in doua exemplare prin foaia indigo cu pix sau cerneala. Exemplarul doi este detasabil la care se anexeaza dispozitiile de incasare, dispozitiile de plata si se prezinta de catre casier in contabilitate in termenii stabiliti. In contabilitate, in baza acestor documente se contabilizeaza operatiunile de casa in nota de contabilitate 1 – borderou cumulativ privind operatiunile de casa. Evidenta mijloacelor banesti in casa se tine in contul de activ 120 “Casa pe mijloace bugetare”. In debit se reflecta incasarea mijloacelor banesti in casa. In credit – plata mijloacelor banesti din casa. Soldul debitor reflecta disponibilul banesc in casa [11, p. 36].

Pentru ridicarea numerarului din contul curent de la unitatea bancara in contabilitatea ministerului se intocmeste Delegatia de retragere a numerarului care se trasmite casierului. De exemplu, Delegatia de retragere a numerarului nr.18290001 din 10.01.2014 in suma de 76327,60 lei (Anexa 4). Concomitent cu Delegatia de retragere a numerarului, casierul prezinta in Trezoreria Teritoriala nota justificativa privind plata salariilor, contributiilor de asigurari sociale de stat, primelor de asigurare medicale (Anexa 5), in care se includ urmatorii indicatori:

numarul total de salariati – 51;

calculul total al salariului si indemnizatiilor – 85545,01 lei;

retribuirea muncii și alte plăți calculate – 78533,60 lei,

contributii spre transfer la Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat – 11518,47 lei;

primele de asigurare obligatorii de asistenta medicala – 3141,34 lei etc.

Operatiunile ocazionate de miscarea mijloacelor banesti in contul bugetar curent și casierie sint contabilizate în felul următor:

S-a primit finantarea din bugetul de stat in suma de 1602361,01 lei pentru luna ianuarie a anului 2014 în baza ,,Delegației de retragere a numerarului”, in baza careia intocmim urmatoarele formule contabile (Anexa 4):

debit contul 090 “ Contul curent in bugetul de stat pentru cheltuielile institutiei”– 76327,60 lei,

credit contul 230 “ Finantarea din buget pentru cheltuielile institutiei” – 76327,60 lei.

Ridicarea numerarului din contul curent in casa in luna ianuarie 2014 :

debit contul 120 “ Casa pe mijloace bugetare”, art. 111.00 – 76327,60 lei,

credit contul 090 “ Contul curent in bugetul de stat pentru cheltuielile institutiei” – 76327,60 lei.

Transferul primei de asigurare obligatorie de asistenta medicala retinuta din salariu la FAM pentru luna ianuarie a anului 2014 în baza ,,Notei justificative privind plata salariilor, indemnizațiilor și achitarea contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală” (Anexa 5):

debit contul 159 “ Decontari cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenta medicala”, art.111.00 – 3141,36 lei,

credit contul 090 “ Contul curent in bugetul de stat pentru cheltuielile institutiei” – 3141,36 lei.

Transferul CIAS la BASS in luna ianuarie a anului 2014 (Anexa 5):

debit contul 188 „ Decontari privind CIAS cu bugetul asigurarilor sociale de stat”, art.111.00 – 6544,26 lei,

credit contul 090 “ Contul curent in bugetul de stat pentru cheltuielile institutiei” – 6544,26 lei.

Transferul CAS la BASS in luna ianuarie a anului 2014 (Anexa 5):

debit contul 198 „ Decontari privind CAS cu BASS”, art.112.00 – 18062,73 lei,

credit contul 090 „ Contul curent in bugetul de stat pentru cheltuielile institutiei” – 18062,73 lei.

Transferul PAM la CNAM pentru luna ianuarie a anului 2013 (Anexa 5):

debit contul 199 „ Decontari privind PAM cu CNAM”, art.116.01 – 3141,34 lei,

credit contul 090 „ Contul curent in bugetul de stat pentru cheltuielile institutiei” – 3141,34 lei.

7. Plata salariului din casa salariatilor pentru luna ianuarie a anului 2014 (Anexa 5):

debit contul 180 “ Decontari cu personalul privind retribuirea muncii”, art.111.00 – 31237,97 lei,

credit contul 120 “ Casa pe mijloace bugetare” – 67516,19 lei.

Conform registrului evidenței mișcărilor pe materiale (Anexa 6), Primăria Suruceni s-a achiziționat cu cărți în valoare de 330900,59 lei:

debit contul 018 “Fondul de carte” – 330900,59 lei;

credit contul 178 “Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 330900,59 lei.

Concomitent se formează fondul mijloacelor fixe:

debit contul 211 “Cheltuieli privind mijloacele speciale” – 330900,59 lei;

credit contul 250 “Fondul mijloacelor fixe” – 330900,59 lei.

În baza notei de contabilitate 12 – borderou cumulativ centralizator privind consumul de produse alimentare (Anexa 7), instituția a consumat produse alimentare:

debit contul 211 “Cheltuieli privind mijloacele speciale” – 766,70 lei;

credit contul 061 “Produse alimentare” – 1050,00 lei.

Specificul finanțării instituțiilor preșcolare constă în faptul că acestea sunt întreținute nu numai din finanțarea bugetară, dar și din mijloacele părinților. Calcularea plății pentru întreținerea copiilor în instituția preșcolară se efectuează la sfîrșitul lunii în baza tabelului de evidență a frecventării copiilor (Anexa 8) și normelor financiare pentru alimentarea copiilor.

Fapte economice care au avut loc la instituție:

În luna februarie 2014, copilul cu vîrsta de 5 ani Pascari Matei a frecventat instituția preșcolară 14 zile (Anexa 8). Norma financiară pentru alimentarea copiilor cu vîrstă de la 5 pînă la 6 ani din plata părinților – 3,57 lei/zi.

Conform liste de decontări cu părinții pentru întreținerea copiilor (Anexa 9) se determină suma plății pentru întreținerea copilului în luna februarie 2014:

3,57 lei x 14 zile = 49,98 lei

Din care instituția publică Primăria Suruceni a rămas datoare față de copil cu 5,20 lei:

49,98 lei – 5,20 lei = 44,80 lei

Se întocmește formula contabilă:

Calcularea plății pentru întreținerea copiilului în instituția preșcolară:

debit contul 111 “Contul curent a mijloacelor speciale”- 44,80 lei;

credit contul 172 “Decontări privind tipurile speciale de plăți”- 44,80 lei.

În baza calculelor efectuate pe luna respectivă în contabilitate se întocmește Chitanța de recepție a plăților nefiscale (Anexa 10).

Primăria Suruceni dispune de un buget sătesc care anual este aprobat de consiliul sătesc, avînd ca sarcini evidența veniturilor și cheltuielilor efectuate din bugetul sătesc.

Au avut loc următoarele fapte economice:

În baza registrului de planificarea a bugetului pe anul 2014 (Anexa 11), Primăria Suruceni a înregistrat venituri în valoare de 3340,300 lei.

S-au încasat suma veniturilor în contul curent al bugetului satului:

debit contul 107 “Cont trezorerial al bugetului satului” – 3340,300 lei;

credit contul 407 “Venituri bugetare” – 3340,300 lei.

În procesul executării bugetului sătesc, primăria suportă cheltuieli bugetare care sunt acoperite prin intermediul cheltuielilor de casă. Conform registrului de planificarea a bugetului (Anexa 33) au fost planificate cheltuieli in valoare de 3340,30 lei.

Cele mai importante fapte economice sunt:

În baza registrului plăților de casă (Anexa 12) au avut loc următoarele fapte economice:

1. Suma mijloacelor primite din bugetul raional în contul curent al bugetului sătesc pentru acordarea salariului:

debit contul 107 “Cont trezorerial al bugetului satului” – 69012,63 lei;

credit contul 180 “Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 65452.77 lei.

2. Suma mijloacelor primite din bugetul raional în contul curent al bugetului sătesc pentru îndemnizații:

debit contul 107 “Cont trezorerial al bugetului satului” – 69012,63 lei;

credit contul 189 “Alte decontări” – 559,86 lei

3. Suma mijloacelor primite din bugetul raional în contul curent a bugetului sătesc pentru îndemnizații:

debit contul 107 “Cont trezorerial al bugetului satului” – 69012,63 lei;

credit cont 197 “Decontări privind indemnizațiile pentru copiii aflați sub tutelă” -3000 lei.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Îndeplinindu-și cu succes sarcinile referitoare la informarea bugetară, evidența contabilă este în măsură să ofere o bază completă de date privind executarea bugetului pe anul curent, care se pot folosi de asemenea în fundamentarea prevederilor bugetare pentru anul viitor.

Finantarea Primăriei Suruceni se efectueaza prin Trezoreria de Stat in baza planurilor secundare de finantare / devizelor de cheltuieli, in conditiile unui control strict ce creeaza legalitatea, necesitatea si eficienta cheltuielilor bugetare. Planul secundar de finantare / devizul de cheltuieli este documentul institutiei ce autorizeaza alocarea de resurse de la buget, prin care se stabileste volumul anualal cheltuielilor repartizate pe 12 luni si destinatia cheltuielilor conform clasificatiei economice a acestora.

Evidenta finantarii din buget pentu cheltuielile curente ale Primăriei Suruceni (retribuirea muncii, CAS, PAM, achizitionarea serviciilor comunale si bunurilor materiale etc.) se tine in contul de pasiv 230 “ Finantarea din buget pentru cheltuielile institutiei si alte activitati”. In credit se inregistreaza finantarea primita din buget. In debit – inchiderea soldului contului la finele anului. Soldul creditor reflecta suma finantarii primita din buget de la inceputul anului.

Pentru evidenta finantarii din buget a investitiilor capitale e destinat contul de pasiv 231 “Finantarea din buget a investitiilor capitale”. In credit se inregistreaza finantarea primita din buget pentru investitii capitale. In debit- inchiderea soldului contului la finele anului. Soldul creditor reflecta suma finantarii pentru investitii capitale primita din buget de la inceputul anului.

Pentru contabilizarea mijloacelor banesti in conturile curente bugetare sunt utilizate urmatoarele conturi de activ:

090 “ Contul curent in bugetul de stat pentru cheltuielile institutiei” , care se utilizeaza in institutiile de subordonare de stat;

093 “ Contul curent in bugetul de stat pentru investitii capitale” , care se utilizeaza in institutiile de subordonare de stat;

100 “ Contul curent pentru cheltuielile institutiei , care se utilizeaza in institutiile de subordonare locala.

101 “Contul curent pentru transfer institutiilor suordonate si pentru alte activitati”, care se utilizeaza in contabilitatile centralizate ce deservesc doua si mai multe institutii de subordonare locala;

103 “ Contul curent pentru investitii capitale”, care se utilizeaza in institutii de subordonare locala.

In debitul conturilor se inregistreaza finantarea primita din buget. In credit – cheltuielile efectuate din contul curent. Soldul debitor reflecta disponibilul banesc in contul curent.

în procesul activitatii sale instituțiile publice suporta diferite cheltuieli, ca de exemplu in Registrul cheltuielilor acestea sunt clasificate pe articole si alineate conform clasificatiei economice :

Remunerarea muncii – art. 111.00;

Contributiile privind asigurarile sociale de stat – art. 112.00;

Prime de asigurare obligatorie de asistenta medicala – art.116.00 etc.

Clasificatia economica a cheltuielilor bugetare reprezinta gruparea cheltuielilor bugetare de toate nivelurile potrivit continutului lor economic.

Pentru evidenta cheltuielilor bugetare este destinat contul de activ 200 „ Cheltuieli bugetare pentru intretinerea institutiei”. In debit se reflecta calculul cheltuielilor. In credit – inchiderea soldului contului de cheltuieli bugetare la finele anului. Soldul debitor reflecta suma cheltuielilor bugetare efectuate de la inceputul anului.

Cheltuielile de casa reprezinta cheltuielile efectuate din contul curent prin virament sau in numerar pentru plata retributiei, CAS, PAM, serviciilor comunale, achizitionarea bunurilor materiale etc. Cheltuielile de casa pot fi efectuate numai cu conditia ca sunt prevazute in Planul secundar de finantare/ devizul de cheltuieli a institutiei pe articolul si alineatul respectiv al clasificatiei economice a cheltuielilor bugetare.

Cheltuielile de casa se divizeaza pe articole si alineate de cheltuieli analogic cheltuielilor bugetare. De exemplu in Raportul privind executarea bugetului institutiei publice din contul cheltuielilor de baza sunt reflectate urmatoarele tipuri de cheltuieli:

Indemnizatii pentru incapacitatea temporara de munca achitate din mijloacele financiare ale angajatorului – art.135.33 , aprobate intitial;

Cheltuieli capitale – art. 200.00, aprobate initial;

Cheltuieli curente – art. 100.00, aprobate initial pe an etc.

Cheltuielile de casa se efectueaza in baza documentelor primare care servesc drept justificare pentru primirea finantarii din buget – ordine de plata, delegatie de retragere a numerarului. La finele fiecarei luni Trezoreria Teritoriala prezinta institutiei extrasul din Fisa executarii planului de finantare al institutiei pe luna respectiva, in care este reflectata suma totala a cheltuielilor de casa efectuate in luna respectiva, divizate pe articole si alineate de cheltuieli.

Evidenta analitica a cheltuielilor de casa este organizata in Registrul evidentei alocatiilor si cheltuielilor pe articole si alineate de cheltuieli.

Bibliografie

Avare Ph.; Legros G.; Ravary L. ș. a. Gestiune și analiză financiară. B.: Editura Economia, 2002. 560 p.

Balan I.; Frecăuțeanu A.; Todorov, L. Evidența contabilă la întreprinderile micului business. Ch.: Centrul Editorial al UASM, 2007. 237 p.

Balanuță V. Diagnosticul și estimarea potențialului economico-financiar al întreprinderii în contextul analizei exprese. În: contabilitate și audit. 1999, nr. 3, p. 37-44

Cojocaru, Constantin. Analiza economico-financiară a exploatațiilor agricole și silvice. B.: Editura Economică, 2000. 560 p. ISBN 973-590-285-0

Gheorghiu A. Analiza economico-financiară la nivel microeconomic. București: Editura Economică, 2004. 320 p.

Dumitru M.; Artemisa D. Contabilitatea de gestiune și calculația costurilor. Ploiești: Contaplus, 2008. 239 p.

Frecauțeanu A. Ghid la contabilitatea financiară în agricultură. Ch.: Centrul Editorial al UASM, 2008. 60 p.

Frecauțeanu A.; Ștahovschi A. Contabilitatea financiară la întreprinderile complexului agroalimentar. Ch.: Centrul Editorial al UASM, 2007. 353 p.

Grigoroi L.; Lazari L. Bazele teoretice ale contabilității. Chișinău: Cartier 2010, 336 p.

Legea contabilității: nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007. În: Contabilitate și audit. 2007, nr. 9, p. 71 – 87

Nani M. Contabilitatea în instituțiile publice. Chisinau: CEP USM, 2011. 195 p.

Nederița A. Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului fiscal. Chișinău: Contabilitate și audit, 2008. 640 p.

Nederița A. ș.a. Contabilitatea financiară. Chișinău: ACAP, 2003. 637 p.

Nederița A.; Popovici A. Recomandări practice privind întocmirea și prezentarea raportului financiar pe anul 2007. În: contabilitate și audit. 2008, nr. 2, p. 8-19

Ordin Nr. 93 din 19.07.2010 cu privire la aprobarea Instrucțiunii cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice. În: Monitorul oficial: nr. 135-137 din 03.08.2010.

Țiriulnicova N.; Paladi V.; Gavriliuc L. ș.a. Analiza rapoartelor financiare. Ch.: F.E.-P „Tipografia Centrală”, 2004. 384 p.

Țole M. ș.a. Analiza economico-financiară. București: Editura Universitară, 2004. 199 p.

Vâlceanu Gh.. Analiza economico-financiară. B.: Editura Economica, 2004. 431 p.

Козлова Е.; Парашутин Н.; Бабченко, Т. и др. Бухгалтерский учет. М.: Финансы и Статистика, 2007. 189 стр.

Недерица А. Типичные ошибки, возникающие при составлении финансовых отчетов и порядок их исправления. În: Contabilitate și audit. 2001, nr. 3, p. 19-24

ANEXE

DECLARAȚIE

PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE LICENȚĂ

Subsemnta_______________________________________________________________

absolventă a Universității Libere Internaționale din Moldova________________________, ___________________________________________specialitatea_______________________________________________________ promoția ___________________________, declar pe

propria răspundere, că lucrarea de licență cu titlul:__________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

elaborată sub îndrumarea dnei_____________________________________________________,

pe care urmează să o susțin în fața comisiei, este originală, îmi aparține și îmi asum conținutul acesteia în întregime.

Declar că nu am plagiat altă lucrare de licență, monografii, lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea lucrării de licență fiind menționate în conținutul acesteia.

De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de licență să fie verificată prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțînd inclusiv la introducerea conținutului acesteia într-o bază de date în acest scop.

Data ________________________

GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

_______________Sîrbu Cătălina_________________________

Tema proiectului de licență Contabilitatea finanțării și mijloacelor bănești în instituțiile publice (,,Primăria Suruceni”)

______________________________________________________________________

Termenul limită de prezentare a proiectului de licență la catedră ___________________

Etapele executării proiectului de licență:

Studenta_______________________________

Conducător științific ______________________________

FIȘA DE EVALUARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

cu tema Contabilitatea finanțării și mijloacelor bănești în instituțiile publice (,,Primăria Suruceni”)

_____________________________________________________________________________

elaborată de Sîrbu Cătălina grupa_E35_________, forma de studii zi__________________.

Conducător științific _Chișlaru Angela, dr., conf. univ_.

Nota finală ___________________ ECTS – 3 credite