. Contabilitatea Finantarii Centrului de Executie Bugetara Xyz
CAPITOLUL I
Noțiuni generale privind organizarea și funcționarea unui centru bugetar
Importanța centrelor bugetare ca ordonator terțiar de credite în asigurarea finanțării instituțiilor componente
Centrul de Execuție Bugetară – Vulcan are in componența sa următoarele instituții de învațământ:
– grădinițe – învățământ preșcolar;
– școli generale – învățămînt primar și gimnazial;
– Grupul Școlar “ Mihai Viteazul “ – Vulcan – învățămînt liceal și profesional;
În cadrul Centrului bugetar gestiunea valorilor materiale și bănești se realizează la nivelul Grupului Școlar “ Mihai Viteazul “ prin intermediul compartimentului financiar – contabil. Grupul Școlar “ Mihai Viteazul “ are calitatea de ordonator terțiar de credite atât al bugetului de stat, cât și al bugetului local. Din bugetul local sunt finanțate cheltuielile cu personalul, chetuielile materiale, bursele și cheltuielile de capital pentru acestea Centrul Bugetar având deschise credite din bugetul local.
Ordonatorul de credite bugetare este conducătorul unei instituții publice căruia îi este acordat prin lege dreptul de a utiliza creditele bugetare.
În calitate de ordonator de credite al bugetului de stat, Grupul Școlar „ Mihai Viteazul „ – Vulcan, are obligația de a angaja și utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate în bugetul propriu de venituri și cheltuieli, pentru cheltuieli strict legate de activitatea sa.
Conducătorii Grupului Școlar răspunde de:
– utilizarea creditelor bugetare;
– realizarea veniturilor previzionate;
– folosirea cu eficiență a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul local sau din bugetele fondurilor speciale;
– integritatea bunurilor încredințate unității pe care o conduc;
– organizarea și ținerea la zi a contabilității;
– întocmirea și prezentarea la termen a dărilor de seamă contabile asupra execuției bugetare;
– organizarea auditului intern și controlului financiar preventiv.
În calitate de ordonator de credite al Bugetului local, Centrul de execuție bugetară – Vulcan, răspunde de:
– elaborarea și aprobarea proiectului de buget propriu;
– urmărirea modului de încasare a veniturilor;
– necesitatea, oportunitatea și legalitatea angajării și utilizării creditelor bugetare în limita și cu destinația aprobată prin bugetul propriu;
– administrarea eficientă și integritatea bunurilor aflate în patrimoniul instituțiilor componente;
– angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu și lung, precum și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din acestea;
1.2. Structura organizatorică a centrului bugetar
Centrul de execuție bugetară – Vulcan are în componența sa următoarele instituții de învățământ:
instituții de învățământ preșcolar :
Grădinița nr. 1 – Vulcan;
Grădinița nr. 3 – Vulcan;
Grădinița nr. 4 – Vulcan;
Grădinița nr. 5 – Vulcan;
instituții de învățământ primar și gimnazial:
Școala Generală Nr. 1 – Vulcan;
Școala Generală Nr. 2 – Vulcan;
Școala Generală Nr. 3 – Paroșeni;
Școala Generală Nr. 4 – Vulcan;
Școala Generală Nr. 5 – Vulcan;
Școala Generală Nr. 6 – Vulcan;
instituții de învățământ liceal și profesional:
Grupul Școlar „ Mihai Viteazul „ – Vulcan;
La nivelul Centrului de execuție bugetară structura pe clase și pe număr de elevi este următoarea :
Tabelul nr.1.1
Structura Centrului de execuție bugetară pe număr de clase și de elevi
În continuare voi prezenta organigrama Centrului de execuție bugetară – Vulcan cu detaliarea ei la nivelul Grupului Școlar „ Mihai Viteazul „ în calitate de gestionar a resurselor materiale și bănești ale Centrului.
Fig. 1. – Organigrama Centrului de execuție bugetară – Vulcan
Consilii consultative Colaboratori
Din studiul organigramei se observă o delegare a competențelor profesionale la nivelul Centrului Bugetar.
Conducerea este asigurată de Consiliul profesoral care are în componența sa toate cadrele didactice. Acest consiliu își desfășoară activitatea lunar pe baza unei tematici stabilite.
În subordinea directă a Consiliului profesoral se află Consiliul de Administrație, căruia îi sunt subordonate grădinițele și școlile generale ce intră în componența Centrului Bugetar, precum și directorul Grupului Școlar „ Mihai Viteazul „ din localitate.
Prin intermediul Consiliului de Administrație se desfășoară și activitatea de colaborare la nivel local și național, precum și cu consiliile administrative.
Colaboratorii locali sunt reprezentați de Inspectoratul Școlar Hunedoara, primăria orașului Vulcan și alte instituții din localitate cu care Centrul Bugetar colaborează în realizarea de diferite acțiuni.
La nivel național colaboratorul principal este reprezentat de Ministerul Educației și Cercetării, care reprezintă autoritatea principală în domeniul învățământului din țara noastră.
Consiliile consultative sunt reprezentate de Consiliul claselor, consiliul elevilor și de Comitetul de părinți.
Directorul adjunct se află în subordinea directorului general și are, la rândul său în subordine compartimente specifice activității didactice, cum sunt: cercetare și perfecționare metodică, activitate didactică, activitate educativă, precum și colaborare cu familia.
Aceste compartimente au legătuir profesionale cu reprezentanții părinților, comisiile tehnice și cele metodice, cu societatea științifică și culturală a elevilor și dirigenție.
De asemenea, direct subordonată directorului general se mai regăsește activitatea administrativ – financiară, activitatea tehnică și de instruire practică și relațiile de parteneriat ale Centrului Bugetar.
Print-o bună colaborare a acestor compartimente se asigură o bună funcționare de ansamblu a Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan.
Consiliul de Administrație este alcătuit din:
director având funcția de președine al Consiliului;
director adjunct;
șefii de catedre de disciplinele de bază;
șeful Comisiei Metodice;
președintele Comitetului de părinți;
un director de la o unitate economică cu care se colaborază mai mult.
Consiliul de Administrație lucreză dupe tematici lunare și trimestriale.
Consiliul profesoral cuprinde toate catedrele didactice, are ca președinte directorul unității de învățământ și își desfășoară activitatea lunar pe baza unei tematici stabilite.
1.3. Atribuțiile compartimentului financiar – contabil și diagrama de relații cu celelalte compartimente
O sarcină deosebit de importantă ce revine contabilității la nivelul Centrului de Execuție Bugetară este reprezentată de asigurarea integrității mijloacelor materiale și bănești aflate în patrimoniul acestuia. Contabilitatea, prin procedee proprii asigură înregistrarea în mod sistematic a tuturor operațiilor privind existența și mișcarea mijloacelor de care Centrul bugetar dispune pe feluri de mijloace și locuri de folosință.
Principalele atribuții ale compartimentul financiar – contabil ce activează la nivelul Centrului de execuție bugetară sunt:
plata materialelor necesare compartimentului administrativ;
achiziționarea și plata materialelor consumabile de birou pentru secretariat;
plata burselor sociale, a burselor de studiu și a celor de merit către elevi;
plata materiilor prime și a materialelor necesare atelierului școală;
plata materialelor achiziționate de școlile generale care intră în componența Centrului de execuție bugetară;
plata materialelor și alimentelor necesare grădinițelor care servesc și masa copiilor pe care îi au în grijă;
întreținerea de legături de subordonare și colaborare cu direcțiunea;
organizarea circuitului documentelor justificative și înregistrarea în mod cronologic a documentelor respective în evidența contabilă;
întocmirea Dării de seamă contabile;
urmărirea încadrării cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate;
Diagrama de relații a compartimentului financiar – contabil cu celelalte compartimente și cu celelalte instituții din componența Centrului de Execuție Bugetară este prezentată în figura următoare:
Fig. 2. – Diagrama de relații a compartimentului financiar – contabil cu celelalte compartimente
CAPITOLUL II
Fundamentarea veniturilor și cheltuielilor potrivit structurii clasificației bugetare
Prin legile de aprobare a bugetului de stat si a bugetului asigurărilor sociale de stat, veniturile sunt prezentate pe surse de proveniență, iar cheltuielile pe destinații. Numărul important al impozitelor și taxelor care constituie veniturile bugetului și marea diversitate a destinației cheltuielilor bugetare au făcut necesară elaborarea unui cadru pentru gruparea si codificarea resurselor și cheltuielior bugetare sub forma „Clasificației bugetare”. Sarcina elaborării clasificației bugetare îi revine Ministerului Finanțelor Publice.
2.1. Fundamentarea părții de venituri
Evaluarea veniturilor instituțiilor publice pe baza indicatorilor de calcul și fundamentare prezintă importanță prin faptul că asigură aplicarea unor criterii unitare de evaluare, de analiză și apreciere a previziunilor pentru anul următor permițând în același timp efectuarea unor comparații între instituțiile publice de același fel prin care se pot depista rezerve de creștere a veniturilor.
Detalierea indicatorilor de calcul și fundamantare a veniturilor se face în mod diferențiat pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, fapt ce asigură un mod unitar de calcul a previziunilor de venituri.
Conform reglemenărilor legale, nici un impozit, taxă sau alte obligații de natura acestora nu pot fi înscrise în buget și încasate dacă acestea nu au fost stabilite prin lege. În acest sens, instituțiile publice au dreptul să realizeze venituri numai din sursele nominalizate prin actele normative în vigoare.
Analiza execuției preliminate din anul de bază prezintă importanță în evaluarea previziunilor pentru anul de plan pentru că ea trebuie să descopere cauzele nerealizării integrale a veniturilor pe surse, cazurile de subevaluare sau omitere de la previzionare a unor noi surse de venituri ce au apărut pe parcursul execuției bugetare din anul de bază și care urmează a fi evaluate și cuprinse în bugetul pe anul de plan.
Veniturile Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan, care se realizează prin practicarea de tarife, taxe sau contrubuții pentru serviciile prestate de către alte instituții sau agenți economici și persoane fizice, după caz se evaluează pe bază de indicatori de calcul și fundamentare fizici și cuantumul venitului pe indicator, de exemplu pe beneficiari și venitul pe un beneficiar.
Una din sarcinile evaluării bugetare la nivelul Centrului Bugetar o constituie buna fundamentare a indicatorilor privind veniturile ce se cuprind în bugetul de venituri și cheltuieli, care trebuie să reflecte în ultimă instanță valorificarea tuturor posibilităților pe care le are instituția, având ca efect final reducerea efortului financiar pe care îl face statul pentru întreținerea și buna funcționare a Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan.
Sursele de venituri, precum și structura acestora diferă în funcție de felul instituției, ar fundamentarea indicatorilor financiari privind veniturile se face în funcție de:
baza legală a venitului;
analiza execuției preliminate din anul de bază;
utilizarea indicatirilor de calcul și fundamentare a veniturilor;
Pentru 2002, previziunea veniturilor obținute de Centrul Bugetar se prezintă astfel:
venituri proprii în sumă de 180.440 mii lei detaliate după cum urmează;
sold la 31.12.2001: 72.940 mii lei;
venituri din închirieri : 5.000 mii lei;
încasări atelier școală : 32.500 mii lei;
taxe școlarizare : 50.000 mii lei;
sponsorizări : 20.000 mii lei;
autofinanțare în sumă de 337.490 mii lei și anume:
sold la 31.12.2001 : 2030 mii lei;
taxe părinți : 332.460 mii lei;
subvenții – buget de stat : 3.000 mii lei;
Tabelul nr.2.1
Fundamentarea părții de venituri
Detaliatâ pe trimestre previziunea veniturilor proprii se prezintă asfel
Tabelul nr.2.2
Detalierea veniturilor pe trimestre
Taxele de școlarizare provin de la cursanții înscriși în claubevaluare sau omitere de la previzionare a unor noi surse de venituri ce au apărut pe parcursul execuției bugetare din anul de bază și care urmează a fi evaluate și cuprinse în bugetul pe anul de plan.
Veniturile Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan, care se realizează prin practicarea de tarife, taxe sau contrubuții pentru serviciile prestate de către alte instituții sau agenți economici și persoane fizice, după caz se evaluează pe bază de indicatori de calcul și fundamentare fizici și cuantumul venitului pe indicator, de exemplu pe beneficiari și venitul pe un beneficiar.
Una din sarcinile evaluării bugetare la nivelul Centrului Bugetar o constituie buna fundamentare a indicatorilor privind veniturile ce se cuprind în bugetul de venituri și cheltuieli, care trebuie să reflecte în ultimă instanță valorificarea tuturor posibilităților pe care le are instituția, având ca efect final reducerea efortului financiar pe care îl face statul pentru întreținerea și buna funcționare a Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan.
Sursele de venituri, precum și structura acestora diferă în funcție de felul instituției, ar fundamentarea indicatorilor financiari privind veniturile se face în funcție de:
baza legală a venitului;
analiza execuției preliminate din anul de bază;
utilizarea indicatirilor de calcul și fundamentare a veniturilor;
Pentru 2002, previziunea veniturilor obținute de Centrul Bugetar se prezintă astfel:
venituri proprii în sumă de 180.440 mii lei detaliate după cum urmează;
sold la 31.12.2001: 72.940 mii lei;
venituri din închirieri : 5.000 mii lei;
încasări atelier școală : 32.500 mii lei;
taxe școlarizare : 50.000 mii lei;
sponsorizări : 20.000 mii lei;
autofinanțare în sumă de 337.490 mii lei și anume:
sold la 31.12.2001 : 2030 mii lei;
taxe părinți : 332.460 mii lei;
subvenții – buget de stat : 3.000 mii lei;
Tabelul nr.2.1
Fundamentarea părții de venituri
Detaliatâ pe trimestre previziunea veniturilor proprii se prezintă asfel
Tabelul nr.2.2
Detalierea veniturilor pe trimestre
Taxele de școlarizare provin de la cursanții înscriși în clasa de maiștrii, iat taxele de la părinți reprezintă sume plătite pentru copii preșcolari ce frecventează grădinițele cu program prelungit. Cursanții clasei de maiștrii plătesc taxa de școlarizare în două rate: în trimestrul I și în trimestrul III.
Potrivit conducerii Centrului Bugetar există riscul de nerealizare a activității în cadrul atelierului școală și ca urmare realizarea veniturilor din cadrul acestui atelier este pusă sub semnul întrebării.
2.2. Fundamentarea părții de cheltuieli
Evaluarea și dimensionarea cheltuielilor necesare Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan se face pe baza analizei opțiunilor și priorităților bugetare pentru fundamentarea nivelului optim al fondurilor necesare pentru realizarea în cât mai bune condiții, cu minim de efort material, uman și financiar a obiectivelor și acțiunilor previzionate.
Astfel, la dimensionarea creditelor bugetare se ține seama de:
– baza legală prin care se autorizeazăefectuarea cheltuielilor, adică actul normativ care prevede efectuerea cheltuielilior;
– execuția preliminată dinb anul de bază ce se compune din execuția certă din perioada expirată și execuția probabilă corespunzătoare perioadei până la sfârșitul anului.
Din execuția preliminată se deduc acțiunile care nu se mai repetă și se adaugă acțiunile care au un caracter nou.
Se mai au în vedere:
– volumul indicatorilor specifici activității Centrului Bugetar ( spre exemplu numărul de elevi);
– indicatori de calcul și fundamentare; aceștia au la bază indicatorii fizici de plan și cheltuielile ce revin pe un inducator ( de exemplu număril de elevi și cheltuieli / elev anuale;
– norme de cheltuieli aprobate pentru acțiuni social – culturale referitoare la următoarele aspecte:
salarii și alte drepturi cuvenite personalului;
burse acordate elevilor;
alocații de stat pentru copii;
Alături de aceste norme individuale unitare, având caracter obligatoriu, în practică se mai utilizează și norme combinate, facultative, care exprimă costurile medii ce revin pe un elev sau o clasă de elevi la nivelul Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan.
În stabilirea normelor de cheltuieli este foarte important să se evite o subdimensionare a acestora, acest lucru putând avea un impact negativ asupra condițiilor de funcționare a instituției.
Prin urmare, normele au rațiuni atâta timp cât ele sunt corect stabilite și contribuie la evitarea subiectivismului în activitatea de previziune, fiind necesară revizuirea acestora ori de câte ori se produc modificări esențiale ale condițiilor avute în vedere la abordarea lor.
Volumul indicatorilor specifici este stabilit pe an școlar, iar pentru utilizarea lor în planificarea financiară este necesar să se determine volumul lor mediu pe anul de plan ținând seama de modificările ce ar putea interveni.
În stabilirea indicatorilor de calcul și fundamentare a cheltuielilor bugetare se are în vedere natura și conținutul economic al cheltuielilior.
Clasificația bugetară este organizată în părți, capitole, articole și aliniate.
Pentru anul 2002, la nivelul Centrului de Execuție Bugetară, avem următoarele categorii și articole de cheltuieli, potrivit structurii clasificației bugetare:
A. Cheltuieli curente:
Titlul I. Cheltuieli de personal
Articolul 10 „ Cheltuieli cu salariile „ – reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea personalului didactic și personalului tehnic și administrativ, angajat al Centrului Bugetar. Acest fond de salarii se determină pe baza următoarelor elemente:
– numărul mediu anual al posturilor didactice și posturilor tehnice și administrative în anul previzionat aprobate de către Ministerul Educației și Cercetării și prevăzute în organigrama Centrului Bugetar ( N );
– salariul mediu lunar din anul de bază, care se modifică cu majorările previzionate a avea loc în anul curent ( Sml );
Relația de calcul a fondului de salarii este următoarea:
FdS = N * Sml * 12
La nivelul Centrului Bugetar se obține următorul fond de salarii.
FdS = 2.482.000 * 970 * 12 = 28. 900.000.000 lei.
Articolul 11 „ Contribuția pentru asigurările sociale de stat „ – cuprinde cheltuielile cu contribuția instituției la asigurările sociale de stat, calculată asupra fondului total de salarii.
Această contribuție se stabilește pe baza următorilor indicatori:
– cheltuieli cu salariile ( Ch S );
– cota de CAS de 23,33%;
Relația de calcul a cheltuielilor cu contribuția instituției la asif’gurările sociale de stat este următoarea:
CAS = ChS * cota de 23,33%
La nivelul Centrului Bugetar se obține următoarea contribuție:
CAS = 21.200.000.000 * 23,33% = 5.000.000.000 lei.
Articolul 12 „ Cheltuieli pentru constituirea fondului de șomaj „ – cuprinde contribuția instituției la constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj, calculată asupra fondului de salarii pe baza următorilor indicatori:
– cheltuieli cu salariile ( ChS );
– cota de 5 %;
Relația de calcul a cheltuielilor cu contribuția instituției la constituirea fondului de șomaj este următoarea:
CFȘ = ChS * cota de 5%
La nivelul Centrului Bugetar se obține următoarea contribuție:
CFȘ = 21.200.000.000 * 5% = 1.060.000.000 lei.
Articolul 13 „Deplasări, detașări, transferări „ – cuprinde fondurile bănești necesare acoperirii cheltuielilor ocazionate de deplasărileîn țară sau străinătate în interes de serviciu. Aceste cheltuieli se fundamentează pe baza următorului borderou:
Tabelul nr.2.3
Fundamentarea cheltuielilor cu deplasarea
Articolul 14 „ Contribuția la fondul inițial de asigurări sociale de sănătate „ – cuprinde contribuția unității de 7% la fondul asigurărilor sociale de sănătate, calculată asupra fondului de salarii pa baza următorilor indicatori:
– cheltuieli cu salariile ( ChS );
– cota de 7%;
Relația de calcul a cheltuielilor cu contribuția instituției la asigurările de sănătate este următoarea:
Fs = ChS * 7%
La nivelul Centrului Bugetar se obține următoarea contribuție:
Fs = 21.200.000.000 * 7% = 1.500.000.000 lei.
Titlul II. Cheltuieli materiale și servicii
Articolul 22 „ Hrană „ – cuprinde cheltuielile ocazionate de procurarea hranei pentru preșcolari.
– alineatul 22.01 „ Hrană pentru oameni „ – cuprine fondurile bănești necesare procurării alimentelor în limita alocațiilor zilnice de hrană. Se fundamentează pe baza următorilor indivatori:
– numărul mediu lunar de preșcolari ( N );
– alocația lunară de hrană pentru un preșcolar ( Al );
relația de calcul a cheltuielilor cu hrana, previzionată pentru anul 2002 este următoarea:
ChHr = N * Al * 12
La nivelul Centrului Bugetar se obține următoarea cheltuială:
ChHr = 300 * 2.777.778 * 12 = 10.000.000.000 lei.
Articolul 24 „ Cheltuieli pentru întreținere și gospodărire „ – cuprinde fondurile băbești necesare pentru asigurarea unei bune funcționări a Centrului Bugetar, reprzentând plăți pentru încălzit, iluminat, apă etc. Evaluarea acestor cheltuieli se face pe următoarele aliniate:
– alineatul 24.01 „ Încălzit „ – cuprinde fondurile bănești necesare pentru plata furnizorilor de energie termică. Cheltuielile cu încălzitul se evaluează pe bază de deviz, întocmit în prețuri curente. Pentru anul 2002, în funcție de evoluția prețurilor energiei termice, la nivelul Centrului Bugetar se preconizează cheltuieli cu încălzitul în valoare de 3.000.000.000 lei.
– alineatul 24.02 „ Iluminat și forță motrică „ – cuprinde cheltuielile cu plata energiei electrice folosite pentru iluminat, a taxelor pentru contoarele electrice instalate, costul becurilor electrice, al tuburilor fluorescente și al starterelor necesare. Evaluarea acestor cheltuieli se face stfel:
Tabelul nr.2.4
Deviz pentru cheltuielile cu ilumunatul
alineatul 24.03 „ Apă, canal, salubritate „ – cuprinde cheltuielile pcazionate de plata furnizorilor de apă rece menajeră și a taxelor pentru canal și salubritate. Evaluarea acestor cheltuieli se realizează potrivit următorului deviz:
Tabelul nr.2.5
Fundamentarea chelruielilor cu apa, canalul și salubritatea
– alineatul 24.04 „ Poștă, telefon, telex, radio, televizor, telefax „ – cuprinde cheltuielile ocazionate de plata acestor servicii. Evaluarea acestor cheltuieli se face în funcție de indicatorii din tabelul următor:
Tabelul nr.2.6
Fundamentarea cheltuielilor
– alineatul 24.05 „ Furnituri de birou „ – cuprinde costul rechizitelor de birou, a materialelor utilizate la copiatoare, a hârtiei pentru imprimantă, a dischetelor pentru calculatoare, costul fișelor și a altor imprimate tipizate utilizate în activitatea financiar-contabilă și administrativă. Aceste cheltuieli se evaluează potrivit borderoului următor:
Tabelul nr2.7
Fundamentarea cheltuielilor cu furniturile de birou
– alineatul 24.06 „ Materiale pentru curățenie „ – cuprinde cheltuielile cu procurarea materialelor necesare asigurării curățeniei. Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit devizului:
Tabelul nr.2.8
Deviz pentru materiale de curățenie
– alineatul 24.07 „ Alte materiale și prestări de servicii „ – cuprinde costul serviciilor de deratizare, dezinsecție, cheltuieli cu procurarea materialelor pentru prevenirea incendiilor, cheltuieli cu transportul materialelor, cheltuieli de întreținere a utilajelor, a mașinilor de scris. Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit elementelor prezentate mai jos:
Tabelul nr.2.9
Fundamentarea cheltuielilor cu alte materiale
– alineatul 24.08 „ Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional „ – cuprind costul materialelor folosite în activitatea laboratoarelor, cheltuieli cu procurarea, tipărirea sau multiplicarea imprimatelor specifice. Evaluarea cheltuielilor se face potrivit elementelor de fundamentare următoare:
Tabelul nr.2.10
Fundamentarea cheltuielilor cu materialele și prestările
de servicii cu caracter funcțional
Articolul 26 „ Obiecte de inventar de mică valoare și scurtă durată „ – cuprinde fondurile bănești necesare pentru achiziționarea obiectelor de inventar cu caracter funcțional sau de uz administrativ-gospodăresc.
– alineatul 26.03 „ Alte obiecte de inventar de mică valoare și scurtă durată „ – cuprinde costul obiectelor de inventar cu caracter fuincțional sau de uz administrativ-gospodăresc necesare pentru buna funcționare și desfășurare a activității Centrului Bugetar. Se evaluează pe baza următorilor indicatori:
Tabelul nr.2.11
Deviz de cheltuieli pentru alte obiecte de inventar
Articolul 27 „ Reparații curente „ – cuprind cheltuielile ocazioanate de efectuarea de reparații curente executate la utilajele aflate în dotarea Centrului Bugetar. Pentru anul 2002 se previzionează cheltuieli de reparații curente în valoare de 500.000.000 lei.
Articolul 29 „ Cărți și publicații „ – cuprinde cheltuielile cu procurarea de cărți pentru bibliotecile instituțiilor componente ale Centrului Bugetar și costul abonamentelor la publicațiile de specialitate ( Tribuna învățământului și la Monitorul Oficial sau diverse alte colecții de acte normative. Se fundamentează pe baza următorilor indicatori:
– număr publicații de specialitate ( N );
– cheltuieli medii anuale cu abonamentele ( ChA );
Relația de calcul a cheltuielilor medii anuale cu abonamentele este următoarea:
Cp = N * ChA
La nivelul Centrului Bugetar se obține următoarea cheltuială:
Cp = 5 * 10.000.000 = 50.000.000 lei
La aceste cheltuieli se mai previzionează a se achziționa cărți pentru bibliotecă în valoare de încă 50.000.000 lei.
Articolul 30 „ Alte cheltuieli „ – reprezintă alte cheltuieli autorizate prin lege decât cele prezentate. Pentru anul 2002 s-a preconizat un volum al acestor cheltuieli de 200.000.000 lei.
Întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2002
Potrivit legislației în vigoare, fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat are obligația să își întocmească bugetul propriu.
Bugetul se întocmește de către fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică.
Bugetul se întocmește în faza de elaborare a proiectului bugetului local, respectiv a bugetului de stat, se definitivează după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat și se aprobă o dată cu aprobarea bugetului local. Pe parcursul execuției bugetare, în situația în care au loc rectificări bugetare, se urmează aceleași etape.
Activitatea de previzionare financiară este un proces complex de analiză, de judecăți și acțiuni ce se face sub conducerea contabilului șef și cu participarea directă a cadrelor economice, tehnice și de altă specialitate din compartimentele funcționale la dimensionarea și fundamentarea indicatorilor ce se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli.
Bugetul de venituri și cheltuieli are rolul de a proiecta fluxurile în lei și în valută acoperite de cuprinderea tuturor veniturilor previzionate a se realiza și efectuarea cheltuielilor pentru realizarea acțiunilor și activităților instituției.
Pentru planificarea veniturilor și a cheltuielilor se execută două lucrări importante și anume:
– întocmirea bazei de plecare;
– întocmirea planurilor de venituri și cheltuieli;
Baza de plecare cuprinde totalitatea indicatorilor de plan, precum și totalul veni turilor și cheltuielilor planificate și preliminate a se realiza în anul anterior celui pentru care se întocmesc planurile de venituri și cheltuieli ( anul de bază). Rezultă, deci, că baza de plecare cuprinde date din anul anterior celui pentru care se întocmește planul de venituri și cheltuieli.
Aceste date servesc drept punct de plecare, ca orientare pentru planlficarea veniturilor și cheltuielilor pe anul următor și de aceea se numește „bază de plecare”.
A doua parte a lucrării este reprezentatî de întocmirea planurilor de venituri și cheltuieli ( pentru activitatea bugetară și pentru activitatea autofinanțată ) și cuprinde totalul indicatorilor de plan și a veniturilor de realizat, precum și cheltuielile necesare finanțării investițiilor din anul următor.
Principiile generale și elementele de bază care au un rol important în efectuarea acestor lucrări sunt:
– asigurarea exactității datelor;
– înscrierea obligatorie a tuturor veniturilor ce se pot realiza și a tuturor cheltuielilor necesare îndeplinirii sarcinilor instituției;
– concordanța între veniturile și cheltuielile planificate și indicatorii de plan de realizat;
– justa evaluare a veniturilor și stabilirea exactă a cheltuielilor pentru anul de plan;
– aplicarea unui spirit de economii în stabilirea sumelor prevăzute în planul de cheltuieli;
– respectarea obiectivelor și normelor legale în vigoare;
Elementele care stau la baza întocmirii planului de venituri și cheltuieli sunt următoarele:
– indicatorii de plan sau operativi;
– execuția bugetară a anului anterior celui pentru care se face planificarea;
– nivelul calitativ al realizării indicatorilor sau sarcinilor de plan pe anul anterior celui pentru care se face planificarea;
– normele de cheltuieli;
– legislația și normele în vigoare la data întocmirii planurilor de venituri și cheltuieli;
Norma de cheltuieli reprezintă valoarea corespunzătoare satisfacerii nevoilor unui indicator de plan pe timp de un an. Aceste norme ( materiale sau financiare ) pot fi depășite sau micșorate în raport de nevoile reale ale instituției.
Normele de cheltuieli se împart în două categorii principal și anume:
– norma individuală, care se calculează pe articole, adică pe natura cheltuielilor;
– norma combinată, care reprezintă suma anuală totală de cheltuieli pe un indicator de plan și se stabilește pe paragrafele clasificației bugetare.
Execuția bugetară se urmărește lunar și trimestrial pe articole, iar anual și pe aliniate.
Este interzis a se depăși cheltuielile aprobate pe articole, deci nerealizarea la un articol și depășirea la altul, neadmițându-secompensarea între acestea. În cazul în care se întâmplă ca față de prevederi să fie necesare unele modificări de credite de la un articol la altul, aceasta se va face numai cu aprobarea prealabilă a ministerului.
Trimestrial, odată cu întocmirea Dării de seamă contabile se face analiza veniturilor și a cheltuielilor pe articolele clasificației bugetare și, dacă este cazul, se va întocmi un plan de măsuri pentru eventualele lipsuri în organizarea muncii în vederea încadrării în cifrele planificate și aprobate.
Elaborarea bugetelor de venituri și cheltuieli va favoriza implementarea unui sistem eficace de control prin compararea realizărilor cu previziunile și luarea măsurilor de corectare la momentul oportun.
Potrivit legislației, nici un impozit, taxă sau alte obligații de natura acestora nu pot fi înscrise în buget și încasate dacă acestea nu au fost stabilite prin lege. În acest sens, instituțiile publice au dreptul să realizeze venituri numai din sursele nominalizate prin actele normative în vigoare.
Fiecare instituție de învățământ are obligația să își desfășoare activitatea pe baza bugetului propriu, aprobat în condițiile legii și cu respectarea dispozițiilor legale privind angajarea și utilizarea fondurilor publice.
Grupul Școlar „ Mihai Viteazul „ – Vulcan, având calitatea de gestionar a resurselor materiale și bănești ale Centrului Bugetar va prezenta bugetul propriu și câte un buget pentru fiecare instituție de învățământ componentă a Centrului autorității publice locale. Totodată va prezenta și un buget centralizat pentru toate instituțiile componente. Conducerile instituțiilor răspund de exactitatea datelor cuprinse în notele de fundamentare care au stat la baza întocmirii proiectului de buget al fiecărei instituții.
După aprobarea legii bugetului de stat, Consiliul Județean hunedoara, prin hotărâre și cu asistența tehnică a Direcției generale a finanțelor publice, repartizează sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetul local al orașului Vulcan și, în cadrul acestuia, pe întreg Centrul Bugetar, precum și pe fiecare instituție componentă. Reparizarea sumelor se va realiza în cuatumul și cu respectarea destinațiilor aprobate prin legea bugetului de stat.
Consiliul local – Vulcan, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat prin Consiliul Județean Hunedoara, după adăugarea sumelor necesare pentru finanțarea complementară, comunică bugetul aprobat conform legii Centrului Bugetar. Bugetul Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan este prezentat în anexa nr.1, iar bugetele instituțiilor componente sunt prezentate în anexele 2 – 5.
Capitolul III
Organizarea contabilității la nivelul Centrului de Execuție Bugetară
3.1. Finanțarea cheltuielilor din Bugetul local
Începând cu anul 2001, cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administartiv – teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat ( componeta locală a proiectelor de reformă cofinanțate de Guvernul României și de organismele financiare internaționale; rambursările de credite externe; plățile de dobânzi și comisioane la creditele externe aferente proiectelor respective; bursele pentru elevii din Republica Moldova, pentru elevii străini și etnicii români din afara granițelor țării; organizarea examenelor, concursurilor și olimpiadelor naționale; perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice; cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic și inspectoratele școlare ).
Pentru finanțarea cheltuielilor din bugetul local, autoritățile administrației publice locale și ale instituției de învățământ ( Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan ) sunt obligate să dispună măsurile necesare ca finanțarea cheltuielilor cu pregătirea școlară în cursul unui exercițiu financiar să se efectueze conform legii.
Finanțarea cheltuielilor din bugetul local se realizază prin deschiderea de credite bugetare și având următorul mecanism:
Ordonatorul principal de creidte al bugetului local repartizează creditele bugetare pentru finanțarea Centrului Bugetar. Deschiderea și repartizarea creditelor bugetare se face de către ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 „ Învățământ „ , cu desfășurarea pe titlurile clasificației bugetare economice și anume;
– 02 „ Cheltuieli de personal „;
– 20 „ Cheltuieli materiale și servicii „;
– 34 „ Subvenții „;
– 38 „ Transferuri „;
– 70 „ Cheltuieli de capital „;
Repartizarea creditelor bugetare se efectueză pe bază de dispoziții bugetare în perioada 25 – 30 a lunii în curs pentru luna următoare.
La primirea dispoziției bugetare, unitatea teritorială de trezorerie și contabilitate publică înregistrează creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, în contul Centrului Bugetar: 02 „ Credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanțați din bugetele locale „ , care se desfășoară în conturi analitice, pe titluri, corespunzător repartizării cerditelor bugetare.
Unitatea teritorială de trezorerie și contabilitate publică comunică Centrului Bugetar sau Primăriei primirea dispozițiilor bugetare privind repartizarea creditelor bugetare de către ordonatorul principal de credite, eliberând și extrase de cont.
Centrul Bugetar răspunde administrativ, dacă nu solicită la termen ordonatorului principal de credite necesarul de fonduri pentru asigurarea în luna următoare a finanțării proporționale și complementare.
Sumele necesare pentru finanțarea proporțională se calculează pe baza numărului de elevi, pe profiluri de învățământ și a costului anual orientativ pe un elev comunicat de inspectoratul școlar județean.
În faza de elaborare a proiectului de buget se iau în calcul numărul de elevi estimat, în funcție de numărul de clase și costul anual orientativ pe un elev.
Metodologia de editare, difuzare, recuperare, recartare și de finanțare a manualelor școlare se elaborează de Ministerul Educației și Cercetării și se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării.
Cheltuielile cu bursele elevilor se stabilesc potrivit dispozițiilor legale.
Finanțarea complementară se efectuează în funcție de necesitățile de cheltuieli ale instituției de învățământ. La propunerea instituției de învățământ în bugetul propriu al localității se prevăd cheltuieli materiale și servicii ( cu excepția manualelor ), alocațiile pentru instituția de învățământ și cheltuielile de capital, care se asigură de către aceasta.
Situația finanțării proporționale și a celei complementareeste prezentată în cele ce urmeză:
Tabelul nr. 3.1
Fundamentarea finanțării proporționale și complementare
În cazul nedeschiderii la timp a creditelor bugetare din motive imputabile ordonatorului principal de credite, răspunderea revine acestuia.
La nivelul Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan, principalele cheltuieli care se finanțează prin intermediul Bugetului local sunt:
cheltuielile de personal;
cheltuielile materiale;
chltuielile de capital;
cheltuielile cu bursele care se acordă elevilor.
3.2. Finanțarea cheltuielilor curente
3.2.1. Finanțarea cheltuielilor cu personalul
Instituțiile pubilce au obligația să țină evidența tehnic – operativă a timpului de muncă și a drepturilor cuvenite angajților, a decontării salariilor, precum și a oricăror operații privind salariile, în conformitate cu dispozițiile legale, astfel încât să se asigure înregistrarea corectă în contabilitate a acestor operații.
Cu ajutorul evidenței tehnico – operative ca și a contabilității salariilor, instituțiile publice au obligația să asigure , de asemenea, înlăturarea posibilităților de a se calcula și plăti salarii care nu se cuvin, precum și stabilirea fondului efectiv de salarii și a structurii acestuia.
Contabilitatea salariilor trebuie să răspundă următoarelor cerințe cu caracter principal:
– înregistrarea salariilor și contribuțiilor asupra salariilor datorate și plătite de Centrul Bugetar pe perioada de gestiune, precum și a oricăror drepturi bănești legal datorate și plătite angajaților;
– evidențierea dimunuării salariilor în cazul neîndeplinirii sarcinilor de serviciu și restituirea sumelor reținute în condițiile prevăzute de dispozițiile legale;
– repartizarea pe locuri de muncă a salariilor aferente;
– asigurarea disciplinei financiare a utilizării fondului de salarii;
Salariul personalului didactic din cadrul Centrului Bugetar se compune din:
– salariul de bază – se stabilește în raport cu răspunderea și complexitatea sarcinilor, precum și cu nivelul de pregătire necesar funcției ocupate;
– sporuri la salariul de bază – pentru vechimea în muncă, pentru rezultatele obținute, pentru munca desfășurată peste programul normal de lucru, pentru îndeplinirea unor sarcini, responsabilități și activități suplimentare funcției de bază;
-alte drepturi salariale suplimentare;
Drepturile salariale suplimentare ale personalului didactic se negiciază, în limitele stabilite de lege, în cadrul contractelor colective de muncă dintre administrație și sindicatele din învățământ recunoscute la nivel național, potrivit legii.
Salarizarea personalului didactic preuniversitar se stabilește diferențiat în raport cu:
-funcția și norma didactică îndeplinită;
– nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcției didactice;
– gradul didactic;
– titlul științific;
– vechimea recunoscută în învățământ;
– calitatea activității instructiv – educative;
– locul și condițiile specifice în care se desfășoară activitatea;
Evidența sintetică a drepturilor salariale se ține cu ajutorul contului 230 „ Decontări cu salariații „ care pe lângă drepturile de salarii ține și evidența premiilor de orice fel cuvenite salariaților.
Salarizarea personalului didactic al Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan se face după timp, iar salariul de bază stabilit pe lună se acordă acestuia pentru timpul efectiv lucrat la realizarea integrală a sarcinilor de serviciu.
Necesarul de personal se stabilește prin statele de funcții aprobate de Inspectoratul Școlar – Hunedoara. Drepturile de salarii cuvenite personalului se calculează la finele lunii când se întocmesc statele de salarii.
Drepturile de salarii se achită chenzinal în cote egale de aproximativ 50% din salariul de încadrare.
Plata salariilor se face pentru chenzina I pe data de 20 a fiecărei luni, iar pentru chenzina a – II – a pe data de 5 a lunii următoare. În vederea efectuării plății drepturilor salariale aferente lunii decembrie, în primele zile ale lunii ianuarie, și potrivit principiului anualității bugetare, sumele neachitatepână la finele anului bugetar își pierd valabilitatea și se anulează.
În acest scop, pentru a putea efectua plata chenzinei a – II – a a lunii decembrie, premiile cuvenite personalului și alte drepturi legale ce urmează a fi efectuate în anul următor, se virează în ultima zi lucrătoare a anului într-un cont de sume în depozit, deschis la unitățile Trezoreriei statului. Acest cont este contul 110 „ Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit „.
Fiecare instituție componentă a Centrului Bugetar întocmește un stat de salarii propriu pe care apoi îl transmite Grupului Școlar unde, la nivelul compartimentului financiar – contabil se face un stat de salarii centralizator. Pe baza acestuia se solicită suma necesară acordării drepturilor salariale, urmând ca după primirea sumei aceasta să fie împărțită instituțiilor componente conform solicitărilor fiecăreia.
Contul 230 „ Decontări cu salariații „ este un cont de pasiv de surse atrase, care își începe funcționarea prin a se debita cu achitarea chenzinei I cuvenită personalului pe baza listelor de avans chenzinal prin formula;
Contul se creditează la finele lunii pa baza statelor de salarii cu drepturile cuvenite personalului prin debitul contului 410 „ Cheltuielile instituției de la buget „ .
La finele lunii, contul se debitează cu plata chenzinei a – II – a cuvenită personalului prin creditul contului 13 „ Casa „; cu reținerile din salarii efectuate în cazul imputațiilor prin creditul contului 220 „ Debitori „; cu sumele reținute în favoarea altor unități pentru chirii, marfuri cumpărate în rate, cât și în favoarea altor persoane fizice pe bază de prevederi legale, acte executorii sau salarii neridicate la termen prin creditul contului 231 „ Creditori „; cu impozitul pa salarii datorat și reținut da la salariați prin creditul contului 232 „ Decontări cu bugetul statului „; cu contribuția salariaților pentru asigurările sociale și a contribuției pentru constituirea fondului inițial de asigurări sociale de sănatate, reținută prin creditul contului 233 „ Decontări privind asigurările sociale „; cu contribuția salariaților la constituirea fondului de șomaj prin creditul contului 235 „ Decontări privind contribuția la fondul de șomaj „.
Virarea sumelor datorate creditorilor, bugetului statului și bugetului asigurărilor sociale se face prin creditul contului 700 „ Finanțare de la buget privind anul curent „ potrivit formulei:
Operațiile contabile ocazionate de plata salariilor sunt următoarele:
I. la începutul lunii:
ridicare chenzina II:
13 „ Casa „ = 120 „ Disponibil al instituției 3.177.984.000
finanțată din venituri extrabugetare”
2. plata salariilor de bază, a salariilor de merit, a indemnizațiilor de conducere, a sporului de vechime, a sporului de condiții și plata cu ora:
230 „Decontări cu salariații „ = 13 „ Casa „ 3.177.984.000
II. la sfârșitul lunii:
1. plata salariilor de bază, a salariilor de merit, a indemnizațiilor de conducere, a sporului de vechime, a sporului de condiții și plata cu ora:
420 „ Cheltuielile instituției finanțată = 230 „Decontări cu salariații” 4.167.301.000
din venituri extrabugetare”
2. rețineri: impozit pe salarii, contribuția de 11,67 a personalului pentru asigurările sociale, contribuția de 7% pentru constituirea fondului inițial de asigurări sociale de sănătate, contribuția de 1% la constituirea fondului de șomaj, rate, garanții:
230 „Decontări cu salariații „ = % 819.708.036
232 „ Decontări cu
bugetul statului” 486.324.026
233.04 „ Decontări privind
asigurările sociale „ 291.711.000
235 „ Decontări privind contribuția 41.673.010
la constituirea fondului de șomaj „
3. ridicat chenzina I:
13 „ Casa „ = 120 „ Disponibil al instituției 3.177.984.000
finanțată din venituri extrabugetare”
3.2.2. Finanțarea cheltuielilor materiale și serviciilor
În activitatea pe care o desfășoară, Centrul de Execuție Bugetară – Vulcan utilizează o serie de materiale pe care le procură din fondurile ce îi sunt puse la dispoziție de la buget. Cheltuielile materiale și serviciile sunt finanțate la nivelul Centrului Bugetar din bugetul local prin deschiderea de credite bugetare.
Materialele ce se utilizeză în activitatea desfășurată la nivelul Centrului Bugetar sunt reprezentate de materialele didactice și de laborator. De asemenea, în categoria cheltuielilor materiale mai intră hrana care se acordă copiilor preșcolari de către una din grădinițele componente ale Centrului, cheltuielile pentru întreținere și gospodărire, materialele pentru curățenie, reparațiile curente, cheltuielile cu materialele și prestările de servicii cu caracter funcțional, cu furniturile de birou și cu obiectele de inventar de mică valoare și scurtă durată.
Serviciile sunt reprezentate de încălzitul unității pe perioadele de iarnă, ilumunat, serviciile poștale ( poștă, telefon, telex, radio, TV,fax ), apă și salubritate.
Materialele puse la dispoziția Centrului constituie o componentă importantă a patrimoniului, fapt ce impune o bună păstrare și o corectă gestionare a acestora. În acest sens, contabilitatea trebuie să fie un instrument al asigurării integrității valorilor materiale din unitate. Ea ( contabilitatea ) trebuie să asigure date exacte , cantiattive și / sau valorice, în orice moment, cu privire la existența valorilor materiale, la locurile de depozitare și cu privire la mișcările intervenite.
Valorile materiale intră în gestiunea Centrului Bugetar pe mai multe căi, și anume:
– prin achiziționare de la furnizori;
– rezultate din prelucrare, din activitatea proprie a instituției;
– din casarea mijloacelor fixe sau scoaterea din funcțiune a obiectelor de inventar de mică valoare și scurtă durată;
– din plusurile constatate la inventar;
Materialele achziționate se predau la magazie, cu anumite excepții, cum sunt: materialele de uz gospodăresc procurate în cantități mici și rechizite de birou care se dau direct în consum. Aceste nu se mai înregistrează în conturile de materiale, ci direct în conturile de cheltuieli 410 „ Cheltuielile instituției „, respectiv 420 „ Cheltuielile instituției publice finanțate din venituri extrabugetare„ pe baza documentelor justificative – facturi, avize de expediție etc.
Primirea materialelor în gestiune se face pe baza documentelor însoțitoare, astfel:
– materialele procurate de la furnizori se înregisrtrează pe baza facturilor, avizelor de expediție, scrisorilor de trăsură, notelor de recepție și constatare de diferențe;
– materialele provenite de la alte unități în cadrul acțiunilor centralizate, transferate între depozite, rezultate din activitatea instituției, materiale ridicate în plus sau nefolosite restituite magaziei, se înregistrează pe baza documentului „ Bon de predare, transfer, restituire
– materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar se înregistrează pe baza documentului „ Proces verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe / de declasare a unor bunuri materiale „ ;
– plusurile de inventar se înregistrează pe baza „ Procesului verbal „ întocmit de comisia de inventariere;
Primirea valorilor materiale de către gestionar se face doar după ce au fost verifecate intr-un mod amănunțit, pentru a se constata dacă sortimentul, cantitatea, calitatea și prețul corespund cu datele din documentele justificative.
Eliberarea materialelor din magazie se face pe baza următoarelor documente:
– bon de consum pentru consumul curent, materiale destinate lucrărilor de investiții și reparații curente;
-lista zilnică de alimente pentru alimentele necesare preparării hranei copiilor preșcolari;
– dispoziție de livrare – aviz de expediție pentru materialele destinate vânzării, trimise spre prelucrare la terți sau spre păstrare;
Eliberarea valorilor materiale se face de către gestionar în cantitatea, calitatea și sortimentele specificate în documentele de eliberare aprobate, prin cântărire, măsurare, numărare etc. cu respectarea dispozițiilor legale.
Evidența operativă a intrărilor și ieșirilor de materiale se organizează la locurile de depozitare de către gestionari, cantitativ, pe feluri de materiale, sortimente, calități și dimensiuni cu ajutorul „ Fișei de magazie „.
După ce au fost înregistrate în evidența operativă a magaziei, documentele de intrare și eliberare a materialelor se predau zilnic la serviciul financiar – contabil.
Contabilitatea sintetică a materialelor se ține cu ajutorul contului 600 „ Materiale „ , cont care evidențiază operațiile de primire și eliberare a materialelor aflate în gestiunea Centrului Bugetar.
Este un cont de activ care se debitează cu materialele intrate în magazie prin creditul conturilor:
-13 „ Casa „ cu materialele intrate și plătite în numerar;
– 159 „Alte valori „ cu carburanții procurați pe bază de bonuri cantități fixe;
– 212 „ Decontări între instituția superioară și instituțiile subordonate privind finanțarea de la buget „ cu prețul materialelor preluate prin comasarea și diferențele de preț din reevaluarea stocurilor de materiale din magazie;
– 213 „ Alte decontări „ cu prețul materialelor primite de la instituția superioară;
– 220 „ Debitori „ cu materialele achiziționate din avansuri spre decontare;
– 231 „ Creditori „ cu materialele rezultate din scoaterea din funcțiune a mijloacelore fixe;
– 234 „ Furnizori „ cu materialele și ambalajele primite de la furnizori;
– 337 „ Fonduri cu destinațâie specială „ cu prețul materialelor primite ca donație;
– 520 „ Venituri extrabugetare ale instituției publice „ cu materialele recuperate de la decorurile și costumele scoase din uz;
– 531 „ Venituri de realizat „ cu materialele rezultate din scoaterea din folosință a obiectelor de inventar;
– 601 „ Materiale în prelucrare „ cu prețul de înregistrare a produselor în urma sacrificării animalelor;
– 702 „ Finanțarea de la buget privind anii precedenți și alte surse „ cu prețul de înregistrare a materialelor preluate prin comasarea instituțiilor, precum și diferențele de preț rezultate din reevaluarea stocurilor de materiale din magazie care măresc valoarea acestora.
Contul se creditează cu materialele eliberate în consum sau alte destinații prin debitul conturilor:
– 212 „ Decontări între instituția superioară și instituțiile subordonate privind finanțarea de la buget „ cu prețul de înregistare a materialelor degradate, distruse din cauza calamităților;
– 213 „ Alte decontări „ cu materialele transmise instituțiilor finanțate din alte bugete;
– 220 „ Debitori „ cu materialel constatate lipsă sau degradate, imputate;
– 225 „ Clienți „ cu prețul de înregistrare al materialelor vândute și facturate;
– 337 „ Fonduri cu destinație specială „ cu ărețul de înregistrare al materialelor din donații consumate;
-410 „ Cheltuielile instiutției de la buget „ și 420 „ Cheltuielile instituției publice finanțată din venituri extrabugetare „ cu prețul de înregistrare al materialelor consumate efectiv;
– 520 „ Venituri extrabugetare alke instituției publice „ cu prețul de înregistrare al materialelor degradate;
– 601 „ Materiale în prelucrare „ cu prețul de înregistrare al materialelor date spre prelucrare;
– 702 „ Finanțare de la buget privind anii precedenți și alte surse „ cu prețul de înregistrare al materialelor degradate sau distruse din cauza calamităților.
Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea materialelor aflate în stoc la preț de înregistrare.
Contabilitatea analitică a valorilor materiale se ține astfel încât să permită cunoașterea acestora cantitativ și valoric, pe fiecare loc de depozitare în parte și pe feluir de materiale. De la această regulă fac excepție rechizitele de birou, imprimatele, cărțile din bibliotecă, a căror contabilitate se poate ține numai valoriv, pe feluri, grupe sau pe totalitatea acestora și pe ficare gestiune în parte.
Materialele aprovizionate de la furnizori se înregistrează în contabilitate la prețurile de livrare prevăzute în documentele justificative primite, materialele rezultate din producția proprie, materialele refolosibile, recuperate la scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe și din declasarea unor bunuri altele decât mijloacele fixe, plusurile de inventar și resturile menajere ale cantinei din cadrul grădiniței se înregistrează la prețurile stabilite conform dispozițiilor legale, iar cele achiziționate de la fondul pieței se înregistrează la prețurile cu amănuntul.
În situațiile în care în prețul de achiziție se cuprinde și TVA, valoarea materialelor achiziționate cuprinde și această taxă, deoarece instituțiile publice nu sunt plătitoare de TVA.
Cheltuielile efectuate cu transportul și aprovizionarea materialelor de la depozitul furnizorului până la instituție, cheltuielile cu manipularea materialelor se înregistrează direct în conturile de cheltuieli 410 „ Cheltuielile instituției „, respectiv 420 „ Cheltuielile instituției publice finanțate din venituri extrabugetare„
Un alt cont utilizat în evidența sintetică a materialelor este 601 „ Materiale în prelucrare „ . Acesta evidențiază materialele și produsele aflate în prelucrare în cadrul instituției sau la terți. Cheltuielile de transport, manipulare cât și cele de prelucrare se înregistrează direct în conturile de cheltuieli 410 sau 420.
În evidența materialelor intervin și unele conturi în afara bilanțului. Astfel, materialele refuzatecu ocazia recepției, neachitate furnizorilor și rămase în custodia instituțiilor componente ale Centrului Bugetar se ține cu sjutorul contului 902 „ Valori materiale primite în custodie „ , care se debitează pe baza documentelor încheiate cu valoarea materialelor primite în custodie și se creditează cu valoarea materialelor restituite furnizorilor sau altor beneficiari.
Evidența ambalajelor primite de la furnizori care urmează a se restitui și nu sunt facturate separat și nici incluse în prețul materialelor se înregistrează în debitul contului 905 „ Ambalaje de restituit „. Contul se creditează cu prețul ambalajelor restituite furnizorilor.
Materialele și alte valori aparținând terților, primite pentru prelucrare sau repartizate pe bază de contract se înregistrează în debitul contului 903 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare „ , cont care se creditează cu valoarea materialelor prelucrate, finisate sau reparate, restituite beneficiarilor.
Evidența analitică a materialelor primite se ține pe titularii de la care s-au primit, cantitativ sau valoric.
Din cele prezentate rezultă complexitatea problemelor legate de gestionarea și evidența materialelor, de necesitatea unei corecte evidențe și cunoașteri exeistenței cantitative și valorice a valorilor materiale la locurile de depozitare, precum și a mișcărilor intervenite în legătură cu acestea.
3.3. Finanțarea cheltuielilor de capital
3.3.1. Finanțarea investițiilor
Cheltuielile de capital reprezintă cheltuieli efectuate pentru dezvoltarea bazei materiale a instituțiilor prin investiții în construcții noi, dotări, achiziții de echipamente, precum și cele pentru asigurarea siguranței în exploatare a clădirilor prin consolidări.
Propunerile de investiții au la bază „ Nota de fundamentare „ prezentată de instituția publică, în care se motivează necesitatea și oportunitatea propunerii de investiții făcută.
Investițiile publice se fac pe baza conținutului cadru al proiectelor, pe faze se proiectarea investițiilor, ce trebuie să cuprindă:
date generale privind denumirea obiectului de investiții, ordonatorul princupal de credite, amplasamentul, tema cu funadamentareanecesității și oportunității investiției;
evaluări pentru proiectarea studiului de fezabilitate și studiului de investiții; cheltuieli pentru obținerea avizelor legale necesare elaborării studiilor de prefezabilitate și fezabilitate; cheltuieli cu prezentarea documentelor privindorganizarea licitației, prezentarea ofertelor și adjudecarea proiectării investiției;
date tehnice ale investiției legate de elemente precum:
suprafața și situația juridică a terenului ce urmează a fi ocupat de obiectivul de investiții;
caracteristicile principale ale obiectivului de investiții etc.
finanțarea investițiilor la instituțiile publice se face din:
surse proprii;
fonduri primite de la Bugetul de stat sau de la Bugetul local;
fonduri speciale constituite prin lege;
credite externe contractate și garantate de stat;
venituri extrabugetare;
Documentația tehnico – economică a obiectivelor de investiții, care se finanțează din Bugetul de stat, bugetele fondurilor speciale și din credite externe, se aprobă conform anexei 21 din Legea nr. 76 a Bugetului de stat pe anul 2000, cu acordul prealabil al Ministerului Finanțelor Publice de către:
Guvern pentru valori mai mari de 80 miliarde lei;
ordonatorii principali de credite pentru valori cuprinse între 9 miliarde și 80 miliarde;
ceilalți ordonatori de credite pentru valori cuprinse între 3 miliarde și 9 miliarde lei cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite;
cheltuielile pentru investiții și alte cheltuieli de investiții care se finanțează din Bugetul de stat și din bugetele fondurilor speciale se cuprind în proiectele acestor bugete, pe baza „ Listei de investiții „ cu desfășurarea acestora pe obiective atât fizic cât și valoric, elaborată de fiecare ordonator principal de credite și anexată la bugetul propriu.
În listele de investiții se nominalizează obiectivele de investiții „ în continuare „ și „ obiectivele noi „ , iar într-o poziție globală denumită „ Alte cheltuieli de investiții „ se cuprind dotările cu mijloace fixe independente, consolidările la imobile, cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate și a celor de fezabilitate aferente obiectivelor de investiții și alte cheltuieli asimilate investițiilor.
Cheltuielile pentru investiții aferente instituțiilor care se finanțează din bugetele locale și din împrumuturi se înscriu în programul de investiții al fiecărei unități administrativ – teritorile care se aprobă ca anexă la Bugetul local de către Consiliul Local.
Instituțiile publice finanțate din Bugetul de stat, din fonduri speciale, din bugetele locale și din mijloace extrabugetare au obligația să-și organizeze contabilitatea urmăririi realizării finanțării obiectivelor de investiții, distinct, pe obiective și pe surse de finanțare, avându-se în vedere că sursele prevăzute în liste reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.
Plățile pentru finanțarea investițiilor se efectuează în limita creditelor bugetare deschise cu această destinație.
În contabilitatea instituțiilor publice pentru oglindirea cheltuielilor de capital, pe lâgă contul 942 de ordine și evidență pentru creditele bugetare pentru investiții, se folosesc și următoarele conturi:
115 „ Disponibil pentru investiții ”
220.20 „ Debitori pentru investiții „
230.02 „ Decontări cu salariații pentru investiții „
231.10 „ Creditori pentru investiții „
234. 02 „ Furnizori și antreprenori pentru investiții „
415 „ Cheltuieli pentru investiții în continuare”
528.02 „ Venituri din anii presedenți aferente investițiilor în continuare „
600.15 „ Materiale și utilaje pentru investiții „
700 „ Finanțări de la buget privind anul curent „
702 „ Finanțare de la buget privind anii precedenți aferente investițiilor în continuare”
La nivelul Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan toate cheltuielile de investiții sunt finanțate din bugetul local al orașului, iar toate obiectivele de investiții reprezintă lucrări noi și sunt reprezentate de: refacerea acoperișurilor școlilor generale și a Gruprlui Școlar, modernizarea sălii de sport a Grupului Școlar și amenajarea bazei aferenteGrădiniței nr. 1 Vulcan.
Astfel, la nivelul bugetului local situația se prezintă asfel în ceea ce privește capitolul 57.02 ÎNVĂȚĂMÂNT:
Tabelul nr.3.2
Situația investițiilor la nivelul Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan
Aceste investiții au fost preconizate a fi terminate la sfârșitul trimestrului al – II – lea al anului 2002. situația la sfârșitul primului trimestru se prezenta astfel:
Tabelul nr.3.3
Situația investițiilor la 31.03.2002
Din analiza acestei situații de lucrări se constată că realizarea obiectivelor de investiții se înscrie în programul stabilit neexistând întârzieri.
3.4. Veniturile extrabugetare
La nivelul instituțiilor publice pot fi organizate unele activități producătoare de venituri fără finanțare de la buget, care au drept scop realizarea unor venituri pentru autofinanțarea integrală sau parțială a activităților desfășurate în baza normelor legale.
Încasările realizate din venituri extrabugetare sunt păstrate de către instituții în contul de disponibil deschis în acest scop la unitățile trezoreriei statului prin care se fac toate încasările și plățile ocazionate de activitatea extrabugetară. Activitățile extrabugetare pot beneficia de credite bancare pentru acoperirea cheltuielilor până la realizarea primelor venituri.
Veniturile extrabugetare se înscriu pe surse astfel:
– venituri rezultate din activitatea de producție ( ateliere-școală etc), prestări de sevicii, care cuprind sumele încasate de instituția de învățământ din activitatea de conversie și reconversie profesională, școlarizare, cursuri de inițiere de informatică, limbi străine, activități de producție, prestări de servicii și alte activități desfășurate în condițiile legii.
– taxe de la persoane fizice și juridice. Instituțiile de învățământ preuniversitar de stat sunt autorizate, potrivit dispozițiilor legale, să stabilească nivelul taxelor pentru desfășurarea examenului de admitere sau a altor examena, din care se acoperă cheltuielile aferente activităților respective. Pentru stabilirea acestor cheltuieli fiecare instituție de învățămât își estimează cheltuielile acozionate de de organizarea și desfășurarea examenelor și, în funcție de numărul de elevi participanți, stabilește și taxa pentru un elev.
Sumele încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor de absolvire, după caz, reprezintă o altă sursă proprie de venit, al cărei nivel se stabilește și se comunică de inspectoratele școlare județene. Estimările bugetare se calculează și se fundamentează în funcție de elementele respective, astfel: numărul certificatelor sau al diplomelor de absolvire, ce urmează a fi eliberate, înmulțit cu suma pe un certificat sau o diplomă.
Tarifele pe elev / cursant percepute pentru organizarea de cursuri de pregătire solicitate de persoane juridice sau fizice se stabilesc, pe bază de convenție, cel puțin la nivelul cheltuielilor efectuete pentru desfășurarea cursurilor repective.
– veniturile din închirierea spațiilor disponibile se prevăd în buget la nivelul chiriei stabilite în contractele de închiriere, la care se adeugă în mod obligatoriu cheltuielile cu întreținerea și utilitățile folosite;
– veniturile din donații reprezintă sumele donate de persoane fizice și juridice pentru a fi folosite la cheltuielile de funcționare ale instituției de învățământ. Acestea se prevăd fie la nivelul execuției anului precedent, fie la nivelul estimat pentru exercițiul anului curent;
– veniturile din sponsorizări primite de la persoane juridice sau fizice, conformlegii;
– alte venituri.
Conturile folosite pentru evidența operațiunilor privind activitatea extrabugetară la instituțiile publice sunt:
– 120 „ Disponibil al instituției finanțată din venituri extrabugetare”;
– 420 „ Cheltuielile instituției finanțată din venituri extrabugetare”;
– 520 „ Veniturile extrabugetare ale instituției publice „.
Contul 120 „ Disponibil al instituției finanțată din venituri extrabugetare” ține evidența sumelor încasate și plăților efectuate din contul de disponibil al activităților extrabugetare. Tot în acest cont se înregistrează disponibilitățile bănești ale cantunelor de elevi și studenți.
Este un cont de activ care se debitează cu încasările aferente produselor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate prin creditul conturilor:
– 13 „ Casa „ cu sumele depuse în numerar;
– 220 „ Debitori „ cu sumele încasate direct de la debitori în contul de disponibil;
– 225 „ Clienți „ cu sumele încasate de la clienți;
– 231 „ Creditori „ cu mijloacele bănești primite de al bugetul administrației centrale de stat drept alocație de stat pentru copii;
– 520 „ Veniturile extrabugetare ale instituției publice„ cu veniturile proprii încasate;
– 530 „ Venituri anticipate „ cu veniturile ce privesc perioadele viitoare încasate;
Contul se creditează cu plățile efectuateprin debitul conturilor:
– 13 „ Casa „ cu sumele ridicate în numerar;
– 159 „ Alte valori „ cu valoarea tichetelor de călătorie, a timbrelor fiscale și poștale, a bonurilor cantități fixe de carburanți plătite;
– 220 „ Debitori „ cu garanțiile depuse altor unități pentru serviciile ce urmează a le efectua: convorbiri telefonice, energie electrică , termică etc;
– 231 „ Creditori „ cu sumele virate altor instituții, agenți economici și persoane fizice ce au fost reținute de la personalul instituției;
– 232 „ Decontări cu bugetul statului „ cu sumele virate bugetului de stat;
– 233 „ decontări privind asigurările sociale „ cu soldul contribuției de asigurări sociale rămas nefolosit;
– 234 „ Furnizori „ cu sumele plătite furnizorilor pentru materiale aprovizionate sau lucrări executate;
– 420 „ Cheltuielile instituției publice finanțată din venituri extrabugetare „ cu plățile efectuate care prin natura lor reprezintă cheltuieli efective;
– 520 „ Venituri extrabugetare ale instituției publice „ cu subvenția restituită organului tutelar;
– 704 „ Credite bancare „ cu creditele bancare rambursate.
La nivelul Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan, previziunea veniturilor extrabugetare realizate de către instituțiile componente pentru anul 2002 este următoarea:
a) venituri proprii – 180.440 mii lei;
– sold la 31. 12. 2001 – 72.940 mii lei;
– venituri din închirieri – 5.000 mii lei;
– încasări ateliere școală – 32.500 mii lei;
– taxe școlarizare – 50.000 mii lei;
– alte venituri – 20.000 mii lei;
b) autofinanțare – 337.490 mii lei;
– sold la 31. 12. 2001 – 2.030 mii lei;
– taxe părinți –332.460 mii lei;
– subvenții – buget de stat – 3.000 mii lei;
În cadrul Centrului Bugetar – Vulcan, veniturile din închirieri sunt obținute de către Grupul Școlar „ Mihai Viteazul „ care dispune de o sală pe care o închiriează diverșilor solicitanți. Astfel, în acest an sala a fost închiriată unei firme din localitate, care nu dispunea de spațiul necesar în vederea desfășurării unei ședințe.
În ceea ce privește veniturile realizate de către atelierul școală și veniturile obținute din taxele de școlarizare, există riscul nerealizării acestora în totalitate, cauzele fiind posibila nerealizare a activității în cadrul atelierului școală și nerealizarea clasei de maiștrii.
Cheltuielile pentru activitățile extrabugetare se înscriu în buget, pe titluri, articole și aliniate, în funcție de conținutil acestora, avându-se în vedere următoarele precizări:
– cheltuielile pentru activitatea de producție se stabilesc pa bază de devize întocmite pentru fiecare activitate de producție, prestări servicii, în limita veniturilor prevăzute să fie realizate;
– cheltuielile pentru desfășurarea examenelor sau a cursurilor de pregătire solicitate de persoanele juridice și fizice se stabilescîn limita veniturilor din taxele respective.
– cheltuielile necesare pentru tipărirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire se stabilesc în limita sumelor încasate în acest scop;
– cheltuielile din venituri încasate din închirieir de spații;
– cheltuielile din sumele încasate drept donații și sponsorizări se înscriu în bugetpentru realizarea acțiunii stabilite de donator sau în contractele de sponsorizare, dopă caz. În situația în care nu au fost stabilite destinații împreună cu sponsorii și cu donatorii, sumele din sponsorizări și donații se folosesc pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de funcționare ale instituției;
Previziunea cheltuielilor din venituri proprii necesare activităților extrabugetare pe anul 2002, încadrate pe titluri, articole și aliniate este prezentată în anrxa nr.6, iar detalierea acestor cheltuieli pe trimestre este prezentată în anexa nr. 8
3.5. Monografie contabilă cu principalele operații pe luna martie 2002
Tabelul nr.3.5
Capitolul IV
Întocmirea documentelor contabile de sinteză pe trimestrul I 2002
4.1. Întocmirea balanței de verificare
Balanța de verificare este un procedeu al metodei contabilității cu ajutorul căruia se asigură gruparea, centralizarea și verificarea exactității datelor înscrise în conturi, legătura dintre conturile sintetice și analitice, controlul egalității bilanțiere, precum și legătura între bilanțul inițial și conturi și cea între conturi și bilanțul final.
De asemenea, balanța de verificare constituie un tablou specific de grupare și sistematizare a informațiilor reflectate în conturi, destinat să verifice principiul dublei înregistrări, a exactității înregistrării informațiilor contabile, în scopul elaborării unor lucrări de sinteză și analiză contabilă.
Balanța de verificare grupează și centralizează datele înregistrate în conturi și verifică exactitatea înregistrărilor.
Balanța de verificare îndeplinește o serie de funcții specifice și anume:
– funcția de verificare a exactității operațiilor economice în conturi: unele erori pot fi identificate cu ajutorul balanței de veificare, care asigură verificarea exactității înregistrărilor din conturi și a egalității bilanțiere, prin egalitățile care trebuie să existe între coloanele balanței;
– funcția de legătură dintre conturile sintetice și bilanț: soldurile finale ale conturilor sintetice sunt trecute în balanța de verificare, de unde sunt preluate la întocmirea bilanțului.
Soldurile inițiale ale conturilor sunt preluate din bilanțul de deschidere a exercițiului. Deci, balanța de verificare face legătura între procedeele de bază ale metodei contabilității.
– funcția de grupare și centralizare a datelor înregistrate în conturi: prin această funcție se asigură informații privind volumul modificărilor în structura patrimoniului, a rezultatelor financiare atât pentru perioada curentă, cât și a celor din perioada anterioară;
– funcția de legătură între conturile sintetice și conturile analitice: se realizează cu ajutorul balanțelor de verificare ale conturilor analitice, întocmite pentru fiecare cont sintetic.
– funcția de amaliză a activității economico-financiare: se realizează prin confruntarea pe fiecare cont în parte, pe grupe de conturi și pe total a datelor de la sfârșitul perioadei de gestiune cu cele de la începutul ei.
Balanța de verificare a Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan este prezentată în continuare.
Tabelul nr.4.1
Grupul Școlar „ Mihai Viteazul „
Centrul de Execuție Bugetară – Vulcan
BALANȚĂ DE VERIFICARE
MARTIE 200
– mii lei –
4.2. Întocmirea Dării de seamă contabile privind execuția bugetară la 31 martie 2002
Documentul oficial de gestiune a patrimoniului instituțiilor de învățământ îl constituie Darea de seamă contabilă, care trebuie să dea o imagine fidelă, clară și completă a modului de administrare a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatelor obținute la data întocmirii acesteia.
Pentru a da o imagine fidelă a patrimoniului instituțiilor publice trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului și celelalte norme și principii contabile, cum sunt :
Principiul prudenței, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuielilor, ținând cont de deprecierile, riscurile și pierderile posibile generate de desfășurarea exercițiulu curent sau anterior ;
Principiul permanenței metodelor, care conduce la continuarea aplicării regulilor și normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate și prezentarea elementelor patrimonialeși a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile ;
Principiul continuității activitătii, potrivit căruia se presupune că unitatea patrimonilă își continuă în mod normal funcționarea într-un mod previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activității ;
Principiul independeței exercițiului, care presupune delimitarea în timp a veniturilor și cheltuielilor aferente activității unității patrimoniale pe măsura angajării acestoar și trecerii lor la rezultatul exercițiului la care se referă ;
Principiul intangibilității bilanțului de dechidere a unui exercițiu care trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere a exercițiului precedent ;
Principiul necompensării, potrivit căruia elementele de activ și de pasiv trebuie să fie evaluate și înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compesarea între posturile de activ și cele de pasiv, precum și între venituri și cheltuieli.
Dările de seamă contabile bugetare au un caracter unitar în ce prvește structura și conținutul lor, pentru că sunt supuse unor reglementări speciale și condiții unitare de întocmire și anume :
Constituind principala sursă a mersului execuției bugetare în toate domeniile acestei activități, dările de seamă bugetare trebuie să oglindească realitatea faptelor și puritatea cifrelor care le cuprind, deci trebuie să repecte realitatea și certitudinea operațiunilor înscrise în ele. Asigurarea unui conținut real tuturor datelor cuprinse în darea de seamă depinde de însăși exactitatea datelor evidenței contabile care se realizează numai printr-o evidentă la timp, cu înregistrări corecte, complete și corelarea datelor evidenței sintetice cu cele din evidența anlitică.
Dările de seamă trebuie să fie coplete și corect întocmite cu toate datele și corelațiile cerute între conturi și formulare respectându-se instrucțiunile date de Ministerul Finanțelor Publice pentru încheierea fiecărui exercițiu bugetar. Pentru a fi complete , dările de seamă trebuie să cuprindă toate formularele care intră în componența lor și fiecare formular să fie completat cu toate datele cerute, făcându-se obligatoriu și verificarea corelațiilor dintre conturile din bilanț sau din formularele anexe la bilanț și conturile din bilanț.
Dările de seamă bugetare trebuie să se mai caracterizeze și prin simplitate și clariate. Condiția de simplitate este îndeplinită atunci când darea de seamă este compusă dintr-un număr redus de formulare care să conțină indicatorii strict necesari dar cu suficientă putere de informare. Simplitatea și reducerea volumului dării de seamă trebuie să constituie o preocupare permanentă a tuturor lucrătorilor contabili.
Dările de seamă bugetare trebuie să fie întocmite și înaintate la timp, adică la termenele stabilite prin instrucțiunile Ministerul Finanțelor Publice pentru ca acestea să poată constitui instrumente eficiente în conducerea și contrlul operativ al activității financiare.
Darea de seamă contabilă constituie pentru ordonatorul de credite superior o bază utilă și sigură pentru anliza sistematică a utilizării mijloacelor bugetare, cu spirit de economie, în limita creditelor bugetare aprobate și în concordanță cu nivelul de îndeplinire a indicatorilor specifici instituției respective, fiind o sursă de date pentru întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli pentru perioada viitoare.
Pentru instituțiile publice, Darea de seamă contabilă are următoarea structură :
bilanț ;
contul de execuție a bugetului instituției ;
anexe privind :
detalierea cheltuielilor ;
disponibilul de fonduri cu destinație specială ;
finanțărea bugetară ;
finanțarea investițiilor ;
obligațiunile de plată restante;
raportul de analiză pe bază de bilanț;
Bilanțul contabil se prezintă ca un tablou, o situație se reunește, pornind de la părțile constitutive către caracteristicile de ansamblu, elementele patrimoniale sub cele două aspecte – componență materială și proveniență.
Pentru ca darea de seamă contabilă, respectiv bilanțul contabil și anexele la bilanț să reflecte o imagine fidelă a modului în care au fost finanțate unitățile și activitățile la care aceasta se referă, se impun, în prealabil, câteva operațiuni obligatorii și anume:
– verificarea respectării tuturor normelor și regulilor contabile de înregistrare a documentelor primare în conturile contabile;
– realitatea și exactitatea soldurilor contabile din balanța de verificare contabilă, corespondența acestora cu balanțele analitice și cu rezultatul inventarierii patrimoniale a tuturor conturilor de activ și de pasiv;
– dacă inventarierea patrimoniului s-a făcut faptic în conformitate cu normele legale, dacă au fost valorificate rezultatele inventarierii prin înregistrarea plusurilor și minusurilor de inventar, dacă au fost efectuate casările și declasările de bunuri și dacă evaluarea de inventar s-a făcut cu respectarea prevederilor legale;
Dările de seamă contabile atât trimestriale, cât și anuale se întocmesc de către toți ordonatorii de credite ( principali, secundari și terțiari ) pe formulare edutate de către Ministerul Finanțelor Publice.
Anual, Ministerul Finanțelor Publice emite „ Precizări metodologice privind închiderea conturilor, întocmirea și centralizarea dărilor de seamă contabile prevind execuția bugetară „ , care constituie un îndrumar al ordonatorilor de credite și organelor de specialitate ale acestora în vederea întocmirii corecte a bilanțului contabil și a situațiilor anexe.
Bilanțul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă activul și pasivul la încheierea exercițiului.
Elemntele de activ și de pasiv sunt grupate după destinație și proveniența lor; astfel partea de activ cuprinde totalitatea mijloacelor aflate în folosința instituției, iar pasivul sursele din care s-au procurat mijloacele.
Posturile de bilanț corespund posturilor sintetice de gradul I sau de gradul II, se completează cu soldul acestor conturi de la începutul anului și la sfârșitul perioadei de raportare și sunt dispuse pe grupe de bilanț în funcție de legătura care trebuie să existe între mijloacele de activ și sursele de pasiv.
La întocmirea bilanțului trebuie să se respecte următoarele reguli:
– posturile înscrise în bilanț să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate puse de acord cu situația reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;
– compensările între conturi ce se înscriu în bilanț și, respectiv între venituri și cheltuieli nu sunt admise;
Bilanțul contabil al Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan se prezintă într-o formă sintetizată astfel:
Tabelul nr.4.2
Bilanț la 31 martie 2002
– mii lei –
În ceea ce privește situația creanțelor și a datoriilor, aceasta sunt prezentate în anexele nr. 3 și 4.
4.3. Analiza execuției bugetare pe trimestrul I 2002
În contabilitatea instituțiilor publice, contul de execuție a bugetului instituției este corespunzător contului de rezultete sau de profir și pierdere din contabilitatea agenților economici. Caracteristica sa de bază este aceea că oglindește ceea ce s-a realizat, dimensiunea efectivă a activității economice și sociale consumatoare de resurse și producătoare de rezultate.
Dacă bugetul de venituri și cheltuieli este un document previzional, care estimează mărimea indicatorilor, contul de execuție prezintă gradul de îndeplinire a ceea ce instituția și- a propus.
Tabelul nr.4.3
Grupul Școlar “ Mihai Viteazul “
Centrul de Execuție Bugetară – Vulcan
Cont de execuție
la 31 martie 2002
– mii lei –
4.3.1. Analiza execuției părții de venituri
Tabelul nr.4.4
Situația realizării veniturilor la 31.03.2002
Pe trimestrul I al anului 2002 la nivelul Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan nu au fost realizate toate veniturile previzionate. Astfel, dintr-o sumă totală previzionată de 126.990.000 lei, s-au obținut doar 115.365.400 lei.
Cauzele nerealizării totale a veniturilor previzionate sunt următoarele:
– nerealizarea integrală a activității în cadrul atelierului școală: din 250 de piese propuse a fi realizate s-au făcut 210 ducând la o scădere a venitului previzionat cu 1.300.000 lei;
– necompletarea integrală a locurilor de la clasa de maiștrii: din 25 de locuri disponibile au fost ocupate doar 18 locuri fapt ce a dus la o scădere a venitului previzionat cu 7.000.000 lei;
– retragerea unor copii din cadrul grădinițelor cu program prelungit;
4.3.2. Analiza execuției părții de cheltuieli
Grupul Școlar „ Mihai Viteazul „ Tabelul nr.4.5
Centrul de Execuție Bugetară – Vulcan
SITUAȚIA EXECUȚIEI BUGETARE PE TRIM. I 2002
BUGET LOCAL
Județul – Hunedoara Tabelul 4.6
Inspectoratul Școlar – Județul Hunedoara
Instituția de învățământ – Grupul Școlar „ Mihai Viteazul „
Centrul de Execuție Bugetară – Vulcan
SITUAȚIA TRIM. / ANUALÂ
a execuției bugetului din instituția de învățământ
BUGET LOCAL
Din analiza acestori situații se observă o de depășire a sumelor alocate din bugetul local ; astfel, pentru cheltuielile de personal a fost prevăzută din bugetul local, pe trimestrul, o sumă totală de 8.600.000.000 lei, iar cheltuielile efective au fost de 10.317.922.000 lei. Pentru acoperirea acestei diferențe a fost deschis un credit suplimentar la nivelul bugetului local. Aceeași situație se constată și în cazul cheltuielilor materiale și a serviciilor.
4.3.3. Concluzii și propuneri
1. CONCLUZII
Din analiza situațiilor financiare încheiate la sfârșitul primului trimestru al anului 2002, la nivelul Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan se constată o neraelizare integrală a veniturilor previzionate a se obține și o depășire a cheltuielilor prevăzute inițial .
Cu toate acestea, activitatea desfășurată la în cadrul Centrului Bugetar nu are de suferit, pentru că aceste nerealizări nu sunt atât de mari încât să ducă la o dereglare a modului normal de desfășurare a activității.
Astfel, din analiza execuției părții de venituri se pot observa următoarele:
– pe trimestrul I al anului 2002 nu au fost realizate toate veniturile previzionate. Dintr-o sumă toatlă previzionată a se realiza de 126.990.000 lei, s-au obținut doar 115.365.400 lei, cu 11.624.600 lei mai puțin. Această nerealizare a veniturilor propuse este pusă pe seama :
– nerealizării integrale a activității în cadrul atelierului școală de la nivelul Grupului Școlar „ Mihai Viteazul „ – Vulcan . Dintr-o sumă totală previzionată de 8.125.000 lei, s-a realizat 6.825.000 datorită faptului că nu s-au obținut decât 210 piese din cele 250 planificate;
– necompletării integrale a locurilor disponibile de la clasa de maiștrii: din 25 de locuri disponibile nu au fost ocupate decât 18 locuri; acest lucru a dus la o acădere a venitului prervizionat a se obține cu 7.000.000 lei ( de la 25.000.000 lei la 18.000.000 lei );
– retragerea unor copii din cadrul grădinițelor cu program prelungit; din 300 de copii preșcolari înscriși inițial s-au retras 12 fapt ce a provocat o diminuare a venitului previzionat cu 3.324.600 lei;
Din analiza execuției părții de cheltuieli se constată o depășire a sumei aprobate prin creditele deschise din bugetul local în cazul cheltuielilor de personal și a cheltuielilor materiale. Aceste chltuieli, fiind finanțate din bugetul local au fost acoperite prin deschiderea de noi credite din bugetul local.
În cazul cheltuielilor de personal, depășirea sumei aprobate se datorează creșterii salariale ce a avut loc la începutul acestui an. Acoperirea acestor cheltuieli suplimentare s-a realizat pe seama deschiderii unui nou credit bugetar într-o sumă suficientă.
În cazul cheltuielilor materiale și a serviciilor, depășirea sumei inițiale este mult mai semnificativă, acest lucru datorându-se creșterii tarifelor practicate de către furnizorii de servicii ai Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan.
2. POSIBILITĂTȚI DE PRELUCRARE AUTOMATĂ A DATELOR
Având în vedere că la nivelul Centrului de Execuție Bugetară – Vulcan se realizează o contabilitate manuală, propun un sistem informațional de prelucrare automată a salariilor pentru ușurarea muncii de contabilitate.
Sistemul informațional trebuie să ofere suportul necesar exercitării tuturor atribuțiilor conducerii, care constituie baza fundamentării și luării deciziilor.
Principalele obiective ale sistemului informațional sunt următoarele:
– furnizarea datelor într-o formă eficientă;
– calcularea corectă a costului cu manopera pentru personalul salariat;
– prelucrarea corectă în cadrul serviciului salarizare a documentelor provenite de la intituțiile componente ale Centrului Bugetar;
– efectuarea la timp a prelucrărilor pentru a nu decala întregul proces de întocmire a documentelor finale și de stingere a obligațiilor față de personal.
1. Date de intrare
Principalele elemente ce intervin în calculul salariului sunt:
– salariu tarifar orar ( STO ) reprezintă tariful sau suma de bani ce i se cuvine unui salariat pentru munca prestată;
– salariu tarifar lunar ( STL ) reprezintă suma de bani ce i se cuvine salariatului pentru munca prestată în decurs de o lună;
– spor de vechime ( SV );
– spor pentru condiții de muncă ( SCM );
Aceste sporuri sunt reprezentate de majorările de vanituri care se acordă salariaților.
– ore acord ( OREA ) reprezintă numărul de ore lucrate de angajații salariați în acord global sau individual;
– ore regie procente (ORERP ) reprezintă numărul de ore lucrate la care se adaugă procentul de realizare a salariului;
– ore regie ( ORER ) reprezintă numărul de ore în care salariatul nu a fost prezent la lucru datorită unor evenimente deosebite și pentru care are dreptul la un număr de zile libere;
– salariul acord ( SALA ) reprezintă suma de bani acordată angajaților în funcție de volumul activității executate;
– salariul regie procente ( SALRP ) repezintă suma de bani acordată angajaților în funcție de timpul efectiv lucrat, la care se aplică procentu l de realizare a salariului;
– salariul regie ( SALR ) reprezintă suma de bani acordată pentru zilele lipsite motivat de la lucru;
– salariul normă acord ( SALNA ) reprezintă salariul rezultat în urma aplicării procentului de realizare a salariului la salariul acord;
– salariul normă regie (SALNR ) repezintă salariul rezultat în urma aplicării procentului de realizare al salariului la salariul regie procentr;
– învoiri zile ( ÎZ );
– concediu medical zile ( CMZ );
– concediu de odihnă zile ( COZ );
– concediu de odihnă lei ( COL );
– diferențe ( DIF ) în cazul în care în luna precedentă s-a greșit calculul drepturilor salariale, diferența respectivă va influența salariul angajatului în luna curentă;
– prime vacanță ( PV ) reprezintă suma de bani acordată la plecarea în concediu;
– prime acordate ( PA ) reprezintă sume de bani acordate salariaților din fondul de premiere;
– salariul brut ( SALB );
– contribuția personalului pentru pensia suplimentară ( CPS );
– contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate ( CAS );
– contribuția la ajutorul de șomaj ( CAȘ );
– salariul pentru impozit ( SALI ) reprezintă salariul impozabil obținut prin deducerea din salariul brut a celor trei contribuții;
– impozit ( IMP ) reprezintă suma de bani datorată de fiecare salariat în de hotărârile de guvern privind indexarea salariilor și stabilirea cotelor de impozit;
– avans (AV ) sau chenzina I se deduce din salariu după impozitare;
– rest de plată ( RP ) reprezintă suma de bani plătită salariatului la chenzina II;
Folosind aceste elemente se poate proiecta o machetă cu ajutorul căreia să se realizeze introducerea datelor. Această machetă poate avea următoarea formă:
Situație privind orele lucrate de personal și procentul de salarizare
Luna––––anul–––
Datele de intrare se preiau din documente, iar introducerea lor se realizează în mod ecran, prin fixarea unor imagini în interiorul cărora se mișcă cursorul până la epuizarea structurii.
2. Structura bazei de date
Baza de date va avea în structura sa următoareele câmpuri:
Denumire: SALARIZARE PERSONAL
3 Shema bloc de prelucrare
INTRĂRI IEȘIRI
UP – UNITATE DE PRELUCRARE
UP 1: – FUNCȚIE – calcul avans
– INTRĂRI – procent avans 40%
– IEȘIRI – listă avans chenzinal
UP 2: – FUNCȚIE – calcul salarii brute, rest de plată, centralizator
– INTRĂRI – număr ore lucrate, număr ore regie cu procente, număr ore regie fără procente, număr ore acord
– IEȘIRI – stat salarii brute, stat rest de plată, centralizator rețineri
UP 3: – FUNCȚIE – de actualizare și modificare
– INTRĂRI – date modificate
– IEȘIRI – în cadrul fișierului
Modificările se referă la:
– spor de vechime
– spor condiții deosebite
– salarii tarifare
– impozit
– date introduse
– transfer personal
4. Situații de ieșire
Listă de avans chenzinal
Semnătura, contabil șef
Stat de plată salarii brute
Semnătura, contabil șef
Stat rest de plată
luna–––anul–––
Semnătura, contabil șef
Centralizator salarii brute
Luna––-anul–––
Semnătura, contabil șef
Centralizator rețineri
luna––-anul––-
Semnătura, contabil șef
=== Anexa ===
ANEXA NR.1
Bugetul Centrului de execuție bugetară – Vulcan pe anul 2002
– mii lei –
ANEXA NR.2
Bugetul Centrului de execuție bugetară – Vulcan pentru învățământul preșcolar
pe anul 2002
– mii lei –
ANEXA NR.3
Bugetul Centrului de execuție bugetară – Vulcan pentru învățământul primar și gimnazial pe anul 2002
Tabelul nr. 4
– mii lei – – mii lei –
ANEXA NR.4
Bugetul Centrului de execuție bugetară – Vulcan pentru învățământul liceal
pe anul 2002
Tabelul nr. 5
– mii lei –
ANEXA NR.5
Bugetul Centrului de execuție bugetară – Vulcan pentru învățământul profesional
pe anul 2002
Tabelul nr. 6
– mii lei – – mii lei –
ANEXA NR.6
Previziunea cheltuielilor din venituri proprii
ANEXA NR. 7
Grupul Școlar „ Mihai Viteazul „
Centrul de Execuție Bugetară – Vulcan
Situația creanțelor
pe trimestrul I 2002
ANEXA NR. 8
Situația datoriilor
pe trimestrul I 2002
ANEXA NR.9
Inspectoratul școlar Hunedoara
Centrul de Execuție Bugetară – Vulcan
Detalierea cheltuielilor din venituri proprii
BIBLIOGRAFIE
1. Drehuță Emilian, Neamțu Gheorghe, Voicu Elena – „Bugetul public și contabilitatea unităților bugetare”, Editura Agora, Bacău, 2000;
2. Jitaru Constantin– „ Contabilitatea instituțiilor din administrația publică “ , Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 1996;
3. Roman Constantin – „ gestiunea financiară a instituțiilor publice „, vol. I, Editura Economică, București, 2000;
4. Șoșdean Aleodor – „Gestiunea financiară a instituțiilor publice”, Editura InterGraf, Reșița, 1996;
5. Șoșdean Aleodor – „Contabilitatea instituțiilor publice”, Editura Mirton, Timișoara, 2001;
6. *** – Hotărârea Guvernului României nr. 538 / 7. 06. 2001 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 329 / 19. 06. 2001;
7. *** – Legea nr. 128 / 1997 privind statutul personalului didactic publicată în Monitorul Oficial al României nr. 158 / 16. 07. 1997 cu modificările și completările ulterioare;
8. *** – Legea bugetului de stat pe anul 2002 publictă în Monitorul Oficial al României nr. 11 / decembrie 2001;
9. *** – Tribuna școlii, colecția 2000 – 2002;
10. *** – Tribuna economică, colecția 2000 – 2002;
11. *** – Gestiunea și contabilitatea firmei, colecția 2000 – 2002;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Contabilitatea Finantarii Centrului de Executie Bugetara Xyz (ID: 131783)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.