Contabilitatea Decontarilor cu Si Fara Numerar la S.c. Riscovi S.r.l

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ÎN NUMERAR ȘI PRIN VIRAMENT LA S.C. RISCOVI S.R.L.

CUPRINS

Introducere

Cap. I Contabilitatea decontărilor fără numerar

Rol, importanță, mod de realizare

Evidențierea operativă a operațiilor fără numerar

Documente utilizate în evidențierea operativă

Conturi utilizate în contabilizarea operațiilor fără numerar

Contabilitatea operațiilor bancare fără numerar

Cap II Contabilitatea decontărilor în numerar

2.1. Rol, importanță, mod de realizare

2.2. Evidențierea operativă a operațiilor în numerar

2.2.1. Documente utilizate în evidențierea operativă

2.2.2. Conturi utilizate în contabilizarea operațiilor în numerar

Cap III Contabilitatea decontărilor cu și fără numerar la SC Riscovi SRL

3.1. Prezentarea societății

3.2. Operații realizate de SC Riscovi SRL

Bibliografie

Concluzii și propuneri

Anexe

INTRODUCERE

Operațiile bănești de încasări și plăți, operațiile financiar-bancare formează zona în care se intersectează cu mare intensitate finanțele și contabilitatea unităților patrimoniale. În această zonă sunt dirijate și se controlează fluxurile bănești între partenerii de afaceri; sunt derulate și finalizate relațiile financiar-bancare; se realizează practic circulația capitalului financiar. Toate aceste activități și operații au o mare influență asupra rezultatelor de ansamblu ale întreprinderii.

Operațiile de trezorerie circumscriu ansamblului operațiilor financiare și monetare pe care o unitate patrimonială le face pentru procurarea mijloacelor bănești necesare și pentru cheltuirea acestor mijloace.

Luând în considerare factorul timp, la operațiile financiare se disting două mari categorii de operații:

-operații financiare cu caracter operațional pentru asigurarea lichidităților și efectuarea decontărilor curente.

-operații financiare care generează angajamente pe termen lung, acestea fiind asimilate operațiilor de capital (credite pe termen lung, împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, etc.)

Încasările și plățile curente formează ceea ce numim trezorerie, respectiv operații de trezorerie. Termenul “trezorerie” provine din limba franceză “trézorerie” și în sens restrâns cuprinde disponibilitățile bănești la bănci și în numerar – lei și valută – iar în sens larg se extinde și la valori mobiliare de plasament ce pot fi transformate în lichidități (bani). Există și o accepțiune mai extinsă a noțiunii trezorerie, formulată în următorii termeni: toate mijloacele de care dispune o întreprindere pentru a face față plăților; disponibilități, valori mobiliare de plasament, plafoane de credite curente, efecte comerciale scontate.

În structura trezoreriei și a operațiilor de trezorerie se cuprind:

-mijloace bănești aflate în casierie (lei și devize) și micșorarea acestora ca urmare a încasărilor si plăților.

-mijloce bănești aflate în conturi curente la bănci (lei și devize), cecurile și efectele comerciale depuse spre încasare sau scontate la bănci.

-mijloace bănești în conturi bancare la termen.

-titluri de plasament, cum sunt acțiunile, obligațiunile, alte titluri achiziționate în vederea revânzării pentru obținerea de mijloace bănești și a unor venituri.

-acreditivele și avansurile de trezorerie.

-creditele bancare pe termen scurt, creditele contractate, numite și credite de trezorerie.

Motivația încadrării acestor titluri sau documente de valori în activitatea de trezorerie și nu în categoria creanțelor este aceea că ele devin lichidabile (disponibile) într-un termen foarte scurt.

Operațiunile de încasări și plăți se efectuează în strânsă corelație cu decontarea drepturilor de creanță și decontarea obligațiilor agenților economici. Disponibilitățile sau depozitele create în conturile de bancă pot funcționa la vedere sau la termen. Daca nu acționează la vedere este recomandabil să se utilizeze tehnica contului curent sau a casei de credit. Prin acest cont se înregistrează toate operațiile bănești între întreprindere și bancă. În situația în care încasările sunt mai mari decât plățile, soldul contului reprezintă disponibilitățile bănești iar în situația în care încasările sunt mai mici decât plățile, soldul exprimă creditele acordate de bancă.

Depozitele la termen în bancă reprezintă o formă de imobilizare a lichidăților până la un an, fără a fi transferabile sau utilizate înainte de termenul final. Procedând astfel dobânda este mai mare decât în cazul disponibilităților bănești la vedere, lipsește sau este foarte mică.

Din categoria disponibilităților bănești fac parte acreditivele și avansurile de trezorerie. Prin poziția “avansuri de trezorerie” sunt delimitate disponibilitățile bănești repartizate spre a fi girate de către administratori sau de către alte persoane împuternicite de întreprindere în vederea unor plăți în favoarea întreprinderii. La această poziție se includ și avansurile acordate salariaților pentru efectuarea de cumpărări.

CAP. I CONTABILITATEA DECONTĂRILOR FĂRĂ NUMERAR

1.1. Rol, importanță, mod de realizare

Decontarea reprezintă transferul de fonduri între bănci și încărcarea-descărcarea de gestiune a băncilor participante la transfer, precum și finalizarea plății prin descărcarea de gestiune a plătitorului (debitorul) față de beneficiarul plății (creditorul).

Noțiunea de decontare se folosește mai mult în sistemul bancar, iar cea de plăți în practica agenților economici și a populației în relațiile cu băncile, dar există o tendință de generalizare a noțiunii de plăți și în sfera activității bancare.

Progresele deosebite realizate în informatică și comunicații au permis apariția plăților electronice și a sistemelor de plăți pe suport electronic. Noua tehnologie s-a folosit mai întâi în domeniul transferurilor interbancare de fonduri, apoi în tranzacțiile comerțului electronic și în sfera serviciilor prin plăți pe bază de carduri, internet și alte sisteme tehnice de plăți (videotex, multicash, telefonul mobil, etc.). Aceste sisteme tehnice au permis plata de la distanță fără să mai fie necesară prezența la ghișeul băncii.

Decontările fără numerar se fac, în principiu, prin conturile deschise la bănci. „Contul bancar este un mecanism de constituire a resurselor și de stingere a obligațiilor clienților în procesul economic, a reflectării circuitelor în sistemele de plăți și compensări, a relațiilor cu diverse entități pe plan național și internațional”. Principala utilizare a conturilor este aceea de înregistrare, la un anumit moment, prin înscrierea unei sume într-o parte a contului și la un alt moment în cealaltă parte a contului. Aceste operațiuni asigură circulația informației cu un anumit scop, acela de a reflecta decizia titularului de cont.

Drepturile și obligațiile pecuniare sunt evidențiate în documente cu valoare legală (legal recunoscute) în scopul de a fundamenta operațiunile din conturi. Cele două părți ale conturilor reflectă drepturi (creanțe) și obligații (datorii) ale titularului de cont și sunt denumite în contabilitate debit, respectiv credit. În orice moment, sumele cumulate (totalul) din debitul și creditul contului se pot compensa și rezultă un sold care reflectă poziția patrimonială, adică volumul de creanțe sau obligații ale titularului.

Conturile pe care le pot deschide persoanele fizice și cele juridice în calitate de clienți ai băncii îmbracă următoarele forme:

conturi de disponibil (de activ), din care se pot dispune plăți către titularul acestora, doar în limita disponibilităților bănești existente în soldul debitor, la data dispunerilor plăților.

conturi de credite bancare de trezorerie (de pasiv) din care se pot dispune plăți, de către titularul acestora, în limita creditelor de trezorerie aprobate, mai puțin soldul creditor anterior angajării acestor plăți.

conturi curente reprezentând o combinație a conturilor de disponibilități cu cele de credite bancare de trezorerie, bifuncționale a căror sold debitor reprezintă disponibilitățile bănești proprii în conturile bancare, iar soldul creditor reprezintă plățile angajate in limita creditelor de trezorerie acceptate(negociate de bancă).

conturile de depozite, la vedere sau la termen în funcție de opțiunea clientului. Soldul acestor conturi poate fi doar creditor.

conturi cu destinație specială, prin aceste conturi se efectuează prestații bancare speciale, cum ar fi acreditive, cecuri certificate, conturi aferente cardurilor, etc.

Conturile curente se deschid clienților pentru înregistrarea operațiunilor curente de încasări și plăți în numerar, transferul fondurilor între băncile clienților care reprezintă încasări și plăți, precum și alte operațiuni generate de acordarea și derularea creditelor, constituirea și retragerea depozitelor, diverse servicii prestate pentru populație și agenții economici.

Contul curent este cel mai utilizat cont bancar întrucât prin el se desfășoară întreg fluxul bancar al clientului și permite o informare operativă asupra lichidității imediate a acestuia.

Pentru a funcționa, conturile curente trebuie mai întâi deschise, moment în care se stabilesc primele relații de lucru cu clienții. La deschiderea conturilor curente în lei nu sunt restricții, băncile fiind suverane să-și stabilească propriile reguli de funcționare. Anumite restricții apar la deschiderea conturilor în valută impuse de Regulamentul valutar al BNR cu privire la justificarea provenienței sumelor încasate, precum și a plăților efectuate.

Conturile curente sunt deschise în cazul în care în urma unei solicitări de credite aprobată clientului acesta beneficiază de o linie de credit sau de un credit pentru descoperire de cont. Plafonul de creditare se stabilește în momentul deschiderii contului, acesta fiind egal cu valoarea creditului aprobat.

Soldul acestor conturi poate fi debitor sau creditor. Soldul debitor poate avea o valoare maximă egală cu plafonul de creditare.

Deschiderea contului curent începe cu încheierea convenției între bancă și client cu privire la drepturile și obligațiile părților și la acceptarea regulilor de lucru ale băncii. Convenția are rolul unui contract, deci devine un act juridic între părți, încheiat în formă autentică (scrisă), cu care clientul poate face dovada pe cale judecătorească pentru încălcarea de către bancă a clauzelor convenite (exemplu operarea în cont fără acceptul titularului de cont.

Pentru deschiderea unui cont clienții trebuie să prezinte o cerere însoțită de documentele necesare. În general, la deschiderea unui cont banca încearcă să obțină cât mai multe informații despre noul său client și să le analizeze cu atenție. Nu puține sunt cazurile în care unii clienți au datorii neachitate la alte bănci, au produs prejudicii, au probleme cu justiția, nu respectă legislația și normele bancare, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la corectitudinea acestora. Banca nu este obligată să accepte orice client și nu este prudent să deschidă un cont dacă informațiile cu privire la bonitatea clientului, natura activității și comportamentul acestuia nu satisfac cerințele băncii.

Persoanele fizice trebuie să prezinte numai actul de identitate, iar persoanele juridice depun mai multe documente (contractul de societate, statutul societății, certificatul de înmatriculare la Registrul Comerțului, înregistrarea la Direcția Generală a Finanțelor Publice, hotărârea judecătorească privind autorizarea funcționării, codul fiscal, amprenta ștampilei, specimenele de semnături).

Conturile de disponibilități. În vederea deschiderii acestor conturi, clienții trebuie să prezinte băncii, pe lângă cererea de deschidere a conturilor, următoarele documente: contractul de societate, hotărârea judecătorească de înființare, regulamentul de funcționare și organizare, certificatul de înmatriculare la Registrul Comerțului, autorizația de funcționare, specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să dispună decont și amprenta ștampilei.

Conturile de depozite. Investițiile financiare ale clienților făcute la băte documente (contractul de societate, statutul societății, certificatul de înmatriculare la Registrul Comerțului, înregistrarea la Direcția Generală a Finanțelor Publice, hotărârea judecătorească privind autorizarea funcționării, codul fiscal, amprenta ștampilei, specimenele de semnături).

Conturile de disponibilități. În vederea deschiderii acestor conturi, clienții trebuie să prezinte băncii, pe lângă cererea de deschidere a conturilor, următoarele documente: contractul de societate, hotărârea judecătorească de înființare, regulamentul de funcționare și organizare, certificatul de înmatriculare la Registrul Comerțului, autorizația de funcționare, specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să dispună decont și amprenta ștampilei.

Conturile de depozite. Investițiile financiare ale clienților făcute la bănci cu scop de fructificare a capitalului sunt cunoscute sub numele de depozite bancare la termen și se înregistrează în contul de depozite. Este un cont de pasiv care se creditează cu sumele constituite ca depozite și se debitează cu cele ieșite din cont la lichidarea depozitului. Depozitele pot fi în lei și în valută și se constituie în baza unei convenții scrise între bancă și client în care se prevăd suma, perioada și dobânda, inclusiv modalitatea de plată a acesteia.

La scadență depozitul și dobânda se transferă în contul curent, dacă nu există o clauză de reînnoire automată. Dobânda poate fi transferată și lunar în contul curent, în funcție de opțiunea clientului, dar aceasta este ceva mai mică decât dobânda transferată la scadență. Clientul poate renunța la investiția făcută și în virtutea dreptului de proprietate poate solicita retragerea depozitului înainte de scadență, caz în care clientul va beneficia de tratamentul aplicat contului curent.

Conturile de depozit pot funcționa în variantă individuală, permițând depunerea sau retragerea depozitului, dar și în combinație cu conturile de disponibilități, caz în care clientul poate ordona efectuarea inclusiv de viramente bancare.

Pentru deschiderea acestor conturi, clientul trebuie să completeze o cerere (convenție) de depozit în două exemplare și să o depună la ghișeul băncii. Perioada de păstrare a banilor în bancă nu este stabilită exact, pentru depozitele la vedere, ea fiind însă de minimum o zi lucrătoare. În schimb, în cazul depozitelor la termen, perioada de păstrare a banilor este exprimată în zile calendaristice, fiind precizată în convenția de depozit.

Perioada de păstrare începe din ziua înregistrării sumei consemnate ca și depozit în creditul contului de depozit. Dacă se închid conturile de depozit înainte de termenul stabilit prin convenție, atunci are loc transformarea acestuia în cont de disponibil la vedere, cu dobânda corespunzătoare. Contul de depozit de prelungește din oficiu în cazul în care la expirarea termenului de constituire a depozitului la termen, titularul contului nu-și exprimă nicio intenție.

Conturile de credite se deschid de către departamentul decontări-contabilitate în baza unui exemplar din contractul de credite aprobat de către bancă. Pentru a se putea deschide un cont de credit de către un client, este obligatoriu ca acesta să aibă deschis în prealabil un cont de disponibil deschis anterior și poate avea loc cel târziu în ziua în care se pune creditul aprobat la dispoziția clientului.

Creditul aprobat poate fi pus la dispoziția clientului fie prin contul de credite, fie prin contul curent, fapt care este, de altfel, precizat în contractul de credit. Modul de accesare a creditului clientului băncii, presupune în momentul utilizării debitarea contului, urmând ca în momentul rambursării acestuia să se realizeze creditarea contului.

În funcție de opțiunea clientului, creditul poate fi pus la dispoziție în cont de disponibilități, prin debitarea contului de credite și creditarea contului de disponibilități.

Dacă în momentul scadenței beneficiarul creditului nu-și rambursează datoria, în ziua următoare banca va prelua sumele ce i se cuvin din contul de disponibil prin debitarea acestuia și creditarea contului de credite. Dacă clientul nu ale disponibilități bănești în contul său de disponibil, banca va înregistra rata scadentă în contul de credite restante.

Creditele cu destinație specială. Deschiderea conturilor cu destinație specială de către un client al băncii este condiționată de existența unui cont de disponibilități deschis în prealabil de clientul respectiv. Deschiderea acestui tip de cont se realizează în ziua solicitării sau cel târziu în ziua următoare, atunci când clientul are în vedere:

utilizarea unor cecuri certificate

decontări aferente tranzacțiilor cu valori mobiliare

participația la licitația valutară

utilizarea unui acreditiv

În momentul lichidării obligației sau al expirării intervalului de timp pentru care s-au deschis aceste conturi, eventualele disponibilități bănești existente și neutilizate se vor transfera în contul de disponibil prin creditarea contului de disponibil și debitarea contului cu destinație specială.

În ceea ce privește transferul conturilor bancare acesta se poate realiza în două situații:

la cererea clientului

la inițiativa băncii, în caz de reorganizare.

Transferul conturilor și subconturilor de disponibilități ale agenților economici, precum și a altor titulari de cont se poate realiza la cererea acestora de la o unitate bancară la alta, prin virarea soldurilor letric, telex, sau fax cu ordin de plată. În cazul în care transferul se realizează între alte localități, la cererea expresă a titularului, virarea soldurilor se face cu recuperarea valorii cheltuielilor respective.

Dacă titularul de cont deține în sold și credite bancare, efectuarea transferului contului de disponibilități este condiționată de transferul și a soldului contului de credit. Unitatea bancară la care se efectuează transferul va cere agentului economic în cauză să depună o cerere pentru deschiderea contului împreună cu fișa cu specimene de semnături. O dată cu transferul conturilor bancare ale clientului se vor transfera și soldurile conturilor analitice privind dobânzile și comisioanele de încasator

Unitățile patrimoniale pentru o mai bună circulație a banilor, sunt interesate să păstreze la diferite bănci disponibilități bănești și să efectueze operațiile de încasări și plați prin sistemul decontărilor fără numerar.

Decontările fără numerar sunt acele operații bancare prin care plățile respectiv încasările se fac prin trecerea numită și virare a unei sume de bani datorate de debitor (cumpărător sau alt plătitor) din contul său de la bancă în contul de la bancă al cărui titular este creditorul (furnizorul sau alt beneficiar de drepturi).

Plățile din contul debitorului se fac cu consimțământul acestuia cu excepția celor ce reprezintă obligații stabilite prin titluri executorii și in limita disponibilităților bănești din cont și a creditelor bancare contractate.

Întreprinderea își poate deschide mai multe conturi de disponibil la bănci (conturi subconturi) pe activitate, destinație, unități etc.; astfel încât să poată beneficia de servicii operaționale, de securitate si de valorificarea mijloacelor bănești. La efectuarea operațiunilor de încasări și plăți fără numerar prin bancă se pot utiliza diferite forme (sisteme) de decontare si instrumente adecvate care să faciliteze cu siguranță și operativitate aceste operații. Aceasta presupune statutarea unor reguli și modalități de operare pe care să le accepte și să le respecte fiecare partener. În acest scop Banca Națională și băncile specializate elaborează norme de efectuare a operațiilor de decontare.

Prin intermediul conturilor de la bănci sunt delimitate și înregistrate valorile de încasat, cum sunt cecurile și efectele comerciale depuse la bancă, disponibilitățile în lei și în devize, creditele bancare pe termen scurt, precum și dobânzile aferente disponibilităților și creditelor bancare.

Formele și instrumentele de decontare sunt:

Acceptarea ca formă de decontare prin care plățile între unitățile patrimoniale se efectuează pe bază consimțământului debitorului(clientului). Se pot realiza în doua variante: din inițiativa debitorului sau din inițiativa creditorului.

Compensarea datoriilor între doi sau mai mulți parteneri care pe lângă operativitate determină și reducerea volumului banilor de cont necesari derulării operațiunilor și numărul acestor operațiuni.

Acreditivul ca formă de decontare prin care plățile se efectuează pe măsura efectuării livrărilor, lucrărilor sau serviciilor dintr-o sumă rezervată în acest scop de cumpărător(beneficiar) și ținute la dispoziția furnizorului de către unitatea bancară la care aceasta își are contul.

Avantajele pe care le oferă operațiile de trezorerie fără numerar determină ca circa 85% din operațiile bănești să se realizeze în acest mod, ceea ce justifică și preocuparea permanentă de perfecționare a formelor și instrumentelor de trezorerie în scopul creșterii vitezei de derulare a prin introducerea și extinderea relației de teletransmisie a instrumentelor de trezorerie și credit cuprinderea în sfera fără numerar și a altor operații ca de pilda plata salariilor și a altor plăți pentru cumpărături și servicii ale populației.

Băncile comerciale joacă rolul de intermediar între agenții economici și sistemul bancar. El efectuează două mari categorii de operațiuni și anume: operațiuni pasive (de mobilizare a resurselor), respectiv operațiuni active (de plasare a resurselor).

Operațiunile pasive ale băncilor comerciale cuprind:

a). Constituirea depozitelor – reprezintă principala modalitate de atragere a activelor monetare disponibile. Depozitele bancare se pot constitui în funcție de lichiditate, la vedere și la termen.

Depozitele la vedere au un grad mare de elasticitate, în sensul că sumele din depozit fluctuează frecvent, datorită posibilității titularului de cont de a dispune în orice moment de ele. Din cauza acestei fluctuații, depozitele la vedere sunt purtătoare de dobândă relativ mică.

Depozitele la termen au la bază un contract încheiat între bancă și titularul depozitului, contract în care se prevăd: valoarea depozitului, termenul de păstrare, rata dobânzii și modalitățile de plată a dobânzii. Dobânda se poate plăti:

Prin deschiderea unui cont curent adiacent depozitului la termen, în care se varsă lunar dobânzile depozitului la termen. Acest cont este, la rândul său, purtător de dobândă la vedere.

Prin recapitalizarea dobânzii la expirarea termenului înscris în contract, deponentul nu retrage depozitul, banca constituie din proprie inițiativă un nou depozit pentru acest termen, care echivalează cu valoarea depozitului inițial plus dobânda acordată inițial.

b). Rescontarea – este operația prin care băncile comerciale obțin credite de scont de la Banca Națională a României. Similară operației de scontare este lombardarea, prin care băncile comerciale obțin împrumuturi pe termen scurt prin valorificarea portofoliilor de efecte publice.

c). Constituirea capitalului propriu. Capitalul propriu constituie, într-o mică măsură sursa pentru finanțarea operațiilor băncilor comerciale. Capitalul social se formează prin emisiunea și subscrierea de acțiuni purtătoare de dividende variabile și prin operațiuni interne. Alături de capitalul social, băncile își constituie fonduri de rezervă și fonduri de risc.

Operațiuni active ale băncilor comerciale:

a). Acordarea de credite – se face de către băncile comerciale către clientelă pe termen scurt, mediu sau lung. Creditele acordate se restituie băncilor prin rate eșalonate sau integral la scadență. Pe lângă creditele clasice acordate de băncile comerciale, se mai pot distinge următoarele categorii de credite specifice:

– Credite pe gaj de mărfuri – acordate proprietarilor de bunuri aflate în diverse depozite sau în curs de transport. Se garantează prin documentele prin care se atestă proprietatea asupra acestor bunuri: Warantul, conosamentul și scrisoarea de trăsură.

– Credite pe gaj de efecte publice – acordate deținătorilor de efecte publice, atunci când acestea au nevoie de lichidități, dar nu doresc să renunțe la veniturile produse de efectele publice. Aceste credite se acordă prin depunerea drept garanție a efectelor și acoperă o mică parte din valoarea efectelor gajate.

b). Avansurile în contul curent – reprezintă credite acordate de bănci în descoperire de cont (credite overdraft).

c). Operațiunile cambiare sunt următoarele

– scontarea – operațiunea prin care băncile comerciale cumpără de la agenții economici efecte comerciale, în schimbul cărora acordă credite de scont

– acordarea de credite pe gaj de efecte comerciale – se acordă numai atunci când băncile apreciază pozitiv solvabilitatea beneficiarului efectului, dar are rezerve referitoare la capacitatea de plată a celorlalți semnatari a efectului de comerț.

– pensiunea – reprezintă operația prin care o bancă preia în gestiune efectele comerciale sau publice, cu condiția răscumpărării lor la scadență de către posesorul inițial. Pensiunea se utilizează în relațiile băncilor comerciale cu firme mari sau în relațiile interbancare.

d). Achiziția de efecte publice – reprezintă plasarea de fonduri pe piața financiară prin cumpărarea de efecte publice cu scopul revânzării acestora și a obținerii de venituri.

1.2. Evidențierea operativă a operațiilor fără numerar

1.2.1. Documente utilizate în evidențierea operativă

Operațiunile de încasări și plăți fără numerar constau în lichidarea drepturilor bănești prin utilizarea unor instrumente și mijloace de plată, fără mișcare efectivă a sumelor bănești. Din categoria acestor instrumente de plată adoptate de sistemul de plăți din România fac parte: cecul, cambia, biletul la ordin și ordinul de plată.

1. Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi. Circuitul său se derulează între trei persoane: trăgător, tras și beneficiar. Instrumentul este creat de trăgător care în baza disponibilului constituit în prealabil la o societate bancară, dă ordin acesteia, în calitatea sa de tras să plătească la prezentare, o sumă determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului aflat în poziție de beneficiar.

Cecul prezentat este plătit numai la vedere (prezentare) termenele de prezentare fiind de opt zile, dacă cecul este plătit chiar în localitatea în care a fost emis și cincisprezece zile în celelalte cazuri. Cecul poate fi la purtător, cel prezentat mai sus, cecul barat, cecul certificat și cecul de călătorie.

2. Cecul barat constă în înscrierea a două linii paralele orizontale sau oblice pe fața cecului. Bararea indică obligația beneficiarului să recurgă la serviciile unei bănci pentru încasarea sumei înscrise pe cec, încasarea în numerar direct de la banca trăgătorului nefiind posibilă.

3. Cecul de călătorie, prin care trăgătorul poate condiționa plata acestuia de identitatea dintre semnătura persoanei care a primit cecul (posesorul) și semnătura persoanei care încasează cecul la prezentare. O primă semnătură se pune în momentul primirii cecului și o a doua în momentul încasării în prezența funcționarului bancar sau în momentul unei plăți în prezența beneficiarului.

4. Cecul simplu înlocuiește cecul de numerar, fiind utilizat pentru ridicarea de numerar din conturile de la bănci.

5. Cambia este simultan un instrument de plată și un titlu de credit prin care trăgătorul creator de titlu plătește o datorie față de o anumită persoană (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare trăgătorului. Plata se face la ordinul trăgătorului sau al beneficiarului după caz.

Cambia cuprinde următoarele momente: denumirea de cambie, ordinul necondiționat de a plăti o sumă determinată, numele aceluia care trebuie să plătească (tras), data scadenței, a locului unde trebuie făcută plata, numele celui căruia sau la ordinul căruia trebuie făcută plata (beneficiar), data și locul emiterii și semnătura celui care o emite (trăgător).

Cambia poate fi trasă la vedere, la un anumit termen de la vedere, la un anumit timp de la data emisiunii, la o zi fixă. Cambia fără arătarea scadenței este socotită plătibilă la vedere. Ea poate fi trasă asupra trăgătorului însuși sau în contul unui terț.

Într-o cambie la vedere sau la un anumit timp de la vedere, trăgătorul poate stipula că suma va fi producătoare de dobândă, aceasta fiind indicată în cambie. Dobânda curge de la data emiterii cambiei.

Pentru a fi valabilă cambia trebuie să fie acceptată de tras prin cuvântul „acceptat” și semnată sau numai prin simpla semnătură, prin care se obligă a plăti cambia la scadență. Trăgătorul răspunde de acceptare și de plată. Cambia este transmisibilă printr-un gir necondiționat prin care se transmit toate drepturile izvorâte din cambie, el răspunde de acceptarea și plata cambiei.

Posibilități de circulație (transmitere) a cambiei:

Prin gir-act prin care posesorul cambiei, numit girant transferă altei persoane numită girator toate drepturile izvorând din cambie. Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceștia pot să gireze din nou cambia. Girul trebuie să fie necondiționat și semnat de girant. Toate mențiunile privind circulația cambiei prin gir se face pe verso-ul acesteia.

Prin cesiune de creanță ordinară, în cazul în care trăgătorul a înscris în cambie mențiunea „nu la ordin”. Spre deosebire de gir, gestiunea de creanță ordinară devine valabilă numai începând din momentul notificării ei debitorului sau din momentul în care debitorul o acceptă prin act autentic.

Cambiile pot fi avalizate, avalul reprezentând angajamentul necondiționat prin care un terț sau un semnatar al cambiei (avalistul) altul decât trăgătorul sau acceptantul devine garant pentru obligațiile unui coobligatar față de cambie (avalizatul)

6. Biletul la ordin este un instrument de plată prin care emitentul își ia angajamentul de a plăti la o anumită dată o sumă determinată beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului. Ca titlu de credit este creat de emitent în calitate de debitor care se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat în calitate de creditor.

Se deosebește de cambie prin aceea că la acesta nu participă trasul și nu este nevoie de acceptare. În biletul la ordin trăgătorul și trasul se contopesc în persoana emitentului și ca urmare nu este nevoie de acceptare.

Toate regulile întâlnite la cambie, cu excepția acceptării, se aplică si la biletul la ordin. Lipsește numele trasului, iar in locul semnăturii trăgătorului este semnătura emitentului. Emitentul unui bilet la ordin are aceleași obligații ca acceptantul (trasul) unei cambii.

Cambia este inițiată de creditor (furnizor) și constituie o invitație pe care o adresează debitorului, clientului de a plăti o sumă de bani.

Biletul la ordin este emis de debitor (client) și constituie un angajament de plată al acestuia față de creditor.

7. Ordinul de plată este o dispoziție necondiționată dată de către emitentul acesteia unei societăți bancare receptoare de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată. Pentru a face plata trebuie să existe lichidități suficiente in contul de la bancă.

Discutat în raport cu timpul trecut, ordinul de plată este asemănător cu dispoziția de plată folosită până în prezent cu caracteristici adaptate condițiilor economice, financiare și legislative actuale.

Pe un ordin de plată pot fi înscrise și elemente facultative precum data finalizării plății, alta decât cea normală, ordinul expres ca plata să se facă printr-un anumit sistem de plăți sau o anumită bancă intermediară, codul unic de înregistrare sau codul numeric personal al emitentului. Nu pot fi înscrise însă elemente care să restricționeze plata, iar existența acestora determină nulitatea ordinului.

Ordinele de plată se emit pe suport de hârtie sau electronic având structuri diferite, respectiv cele pe suport hârtie au un format standard tipărit (formular), în timp ce modelele electronice se prezintă sub forma unor mesaje codificate

8. Dispoziția de plată, încasare către casierie este principalul document justificativ care stă la baza înregistrărilor în contabilitate a încasărilor si plăților cash prin casierie. Îndeplinește următoarele funcții:

dispoziție pentru casierie în vederea achitării în numerar a unor sume de bani inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare precum și a diferenței de încasat de către titularul de avans în cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit.

dispoziția pentru casierie în vederea încasării în numerar a unor sume potrivit dispozițiilor legale.

document justificativ de înregistrare în registrul de casă și în contabilitate în cazul plăților în numerar efectuate fără document justificativ.

În practică, cele mai folosite sunt instrumentele de plată de credit (ordine de plată) care devansează cu mult pe cele de debit (cecul barat, cambia și biletul la ordin). Potrivit datelor statistice pe o perioadă mai mare, instrumentele de plată de credit dețin 87% din volumul total al decontărilor fără numerar, iar cele de debit 13%, ceea ce reflectă preferința clienților bancari pentru instrumentele de plată de credit care au un risc mai mic și o perioadă de decontare mai scurtă.

1.2.2. Conturi utilizate în contabilizarea operațiilor fără numerar

Pentru contabilizarea fluxurilor de decontare fără numerar se utilizează conturile din grupa 51 „Conturi la bănci”.

Contul 511 „Valori de încasat”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența valorilor de încasat, cum sunt cecurile și efectele primite de la clienți.

Este cont de activ.

În debitul contului se înregistrează valoarea cecurilor și efectelor comerciale primite de la clienți.(prin creditul conturilor 411 „clienți” 413 „efecte de primit de la clienți”).

În creditul contului se înregistrează valoarea cecurilor și a efectelor comerciale încasate ( prin debitul contului 512 „conturi curente la bănci”) și valoarea sconturilor acordate ( prin debitul contului 667 „cheltuieli privind sconturile acordate”)

Soldul contului reprezintă valoarea cecurilor și a efectelor comerciale neîncasate.

În gestiunea unităților patrimoniale efectele comerciale intervin:

in relațiile cu furnizorii pentru stingerea obligațiilor față de aceștia, obligații generate de bunurile sau prestațiile primite prin emiterea sau acceptarea în calitate de tras a unor efecte comerciale.

În relațiile cu clienții la livrări de mărfuri, produse, prestații și alte servicii unde în schimbul drepturilor de creanță se pot primii în calitate de beneficiar diferite efecte comerciale. Acestea păstrate în portofoliul de valori până la scadență după care sunt depuse spre încasare sau pot fi utilizate și înaintea termenului scadent pentru efectuarea unor plăți ori pentru obținerea de lichidități prin scontare.

Contul 5112 „Cecuri de încasat”

Drepturile de creanță față de clienți pot fi decontate și prin acceptarea respectiv preluarea unor cecuri de decontare cu sau fără limită de sumă. Aceste cecuri sunt preluate de la clienți. Prin preluarea de la clienți a cecurilor, relația comercială cu clientul privind decontarea facturii se stinge și se creează o altă relație de natură financiară pentru încasarea cecului.

Pe de altă parte pentru a delimita, în cadrul gestiunii întreprinderii responsabilitatea resortului comercial, care a livrat bunuri sau a prestat servicii cu decontarea lor prin cecuri predate compartimentului financiar, de responsabilitatea serviciului financiar care preluând cecurile trebuie să se preocupe de încasarea lor, este necesară evidența distinctă a acestor cecuri pe intervalul de la preluare până la încasare. În acest scop se folosește contul 5112 „Cecuri de încasat”. Este un cont de activ.

În debitul contului se evidențiază sumele reprezentând valoarea cecurilor de decontare cu sau fără limită de sumă depuse cu borderouri la bănci pentru a fi încasate în corespondență cu creditul contului 411 „Clienți”.

În creditul contului se evidențiază sumele reprezentând cecurile încasate în conturile curente la bănci, prin debitul conturilor 5121 „Conturi la bănci în lei” și 5124 „conturi la bănci în valută”.

Soldul debitor reprezintă valoarea cecurilor depuse spre încasare la bancă, încă neîncasate.

Contul 5113 „Efecte de încasat”

Efectele comerciale ajunse la scadență sunt scoase din portofoliul de valori înscrise în borderouri și depuse sub semnătură pe borderou, la bănci pentru a fi încasate. Pe intervalul de la depunere la bancă spre încasare pe seama unităților sau persoanelor indicate la plată și până la încasarea lor în conturile curente evidența cambiilor, biletelor la ordin sau a altor efecte comerciale se realizează cu ajutorul contului 5113 „Efecte de încasat”. Este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea efectelor comerciale depuse la banca spre încasare prin creditul contului 413 „Efecte de primit de la clienți”.

Se creditează cu sumele încasate aferente acestor efecte prin debitul conturilor de disponibilități bănești la bancă (5121 „Conturi la bănci în lei” si 5124 „Conturi la bănci in valută”). Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse spre încasare la bănci dar neîncasate la acea dată.

Contul 5114 „Efecte remise spre scontare”

Efectele de primit pot fi ținute în portofoliul de valori până la scadență și apoi depuse la bancă, spre încasare. Dacă întreprinderea are nevoie de bani înainte de scadență sau pentru alte considerente, poate decide vânzarea acestora, operațiune cunoscută în cazul acestor titluri de valoare și sub denumirea de scontare.

De regulă, acestea se fac prin intermediul băncilor sau altor instituții bancare. Scontul reprezintă suma de bani, sub formă de dobândă la care se adaugă și un comision pentru compensarea cheltuielilor de scontare ce se cuvine unității bancare pentru plata efectului comercial (bilet la ordin, cambie, etc.) înainte ca acestea să fi ajuns la scadență. Suma ce reprezintă scontul se reține de către bancă din valoarea comercială a efectului comercial.

Contabilitatea acestor efecte comerciale se conduce cu ajutorul contului 5114 „Efecte remise spre scontare”. Este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea efectelor comerciale, mai puțin taxa de scont, depuse spre scontare(vânzare) la bănci sau la bursele de valori prin creditul contului 413 „Efecte de primit de la clienți ”.

Se creditează cu sumele încasate din efectele remise spre scontare prin debitul conturilor curente de la bănci (5121 „Conturi la bănci in lei” și 5124 „Conturi la bănci în valută”) sau debitul conturilor de mijloace bănești în numerar.

Soldul debitor reprezintă contravaloarea efectelor comerciale depuse spre scontare neîncasate la acea dată.

Contul 512 „Conturi curente la bănci”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența disponibilităților în lei și în valută aflate în conturi la bănci, a sumelor în curs de decontare, precum și a mișcării acestora. Este un cont bifuncțional.

În debitul contului se înregistrează:

-sume depuse sau virate în cont rezultate din încasările în numerar din cecuri, din alte conturi bancare din acreditive etc. (prin creditul contului 581 „Viramente interne”).

-valoarea subvențiilor primite și încasate (prin creditul conturilor 131 „Subvenții guvernamentale pentru investiții” și 445 „Subvenții”).

-credite bancare pe termen lung și scurt încasate (prin creditul conturilor 162 „Credite bancare pe termen lung” și 519 „ Credite bancare pe termen scurt”).

-sumele încasate de la societățile comerciale ce dețin titluri de participare ale unității,de la alte unități, de la alte societăți din cadrul grupului sau de la alte societăți legate prin participații (prin creditul conturilor 166 „Datorii care privesc imobilizările financiare”, 451 „Decontări între entități afiliate”, 452 „Decontări privind interesele de participare”).

-sume încasate reprezentând alte împrumuturi și datorii asimilate (prin creditul contului 167 „Alte împrumuturi și datorii asimilate”).

-valoarea creanțelor imobilizate și a dobânzilor aferente încasate precum și a garanțiilor restituite (prin creditul contului 267 „Creanțe imobilizate”)

-sume încasate de la clienți (prin creditul conturilor 411 „Clienți” 413 „Efecte de primit de la clienți” 419 „Clienți-creditori”)

-sumele recuperate din debite ale personalului (prin creditul contului 428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”)

-taxa pe valoare adăugată de recuperat, încasată de la bugetul statului (prin creditul contului 4424 „T.V.A. de recuperat”)

-sume restituite de la buget reprezentând vărsăminte efectuate în plus, din impozite, taxe și alte datorii și creanțe (prin creditul conturilor 446 „Alte impozite taxe și vărsăminte asimilate”, 448 „Alte datorii și creanțe cu bugetul statului”)

-sume depuse în cont de asociați (prin creditul contului 455 „Sume datorate acționarilor/asociaților”)

-sume depuse ca aport la capitalul social (prin creditul contului 456 „Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul”)

-sume primite ca rezultat al operațiilor în participație (prin creditul contului 458 „Decontări din operații în participație”)

-sume încasate de la debitori diverși (prin creditul contului 461 „Debitori diverși” )

-sume încasate și necuvenite unității (prin creditul contului 462 „Creditori diverși”)

-sume încasate în avans care privesc exercițiile viitoare (prin creditul contului 472 „Venituri înregistrate în avans”)

-sume încasate în curs de clarificare (prin creditul contului 473 „Decontări din operații în curs de clarificare”)

-sume virate subunităților(în contabilitatea unității) sau unității (în contabilitatea subunității), (prin creditul contului 481 „Decontări între unitate și subunități”)

-valoarea investițiilor financiare pe termen scurt cedate (prin creditul conturilor 501 „Acțiuni deținute la entități afiliate”, 506 „Obligațiuni”, 508 „Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate”)

-valoarea cecurilor și efectelor comerciale încasate (prin creditul contului 511 „Valori de încasat ”)

-credite bancare pe termen scurt acordate de bancă pentru nevoi temporare prin conturi bancare distincte (prin creditul contului 519 „Credite bancare pe termen scurt”)

-sume încasate reprezentând dobânzile aferente disponibilităților în conturi la băncii (prin creditul contului 766 „Venituri din dobânzi”)

-sume încasate reprezentând redevențe, locații de gestiune și chirii(prin creditul contului 706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”)

-sume încasate reprezentând subvențiile acordate (prin creditul contului 741 „Venituri din subvenții de exploatare”)

-sume încasate reprezentând alte venituri din exploatare (prin creditul contului 758 „Alte venituroi din exploatare”)

-dividendele încasate pentru participațiile la capitalul altor societăți (prin creditul conturilor 761 „Venituri din imobilizări financiare” și 762 „Venituri din investiții financiare pe termen scurt”)

-sume încasate reprezentând dobânzi aferente creanțelor imobilizate (prin creditul contului 763 „Venituri din creanțe imobilizate”)

-sume încasate din investiții financiare cedate (prin creditul contului 764 „Venituri din investiții financiare cedate”)

-diferențe favorabile de curs valutar aferente disponibilităților la bancă, în valută, la încheierea exercițiului financiar sau operațiunilor efectuate în valută în cursul exercițiului (prin creditul contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar ”)

-valoarea sconturilor încasate de la furnizori sau alți creditori (prin creditul contului 767 „Venituri din sconturi obținute”)

-sume încasate reprezentând venituri extraordinare (prin creditul contului 771 „Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele asimilate”.

În creditul contului se înregistrează:

-sume ridicate în numerar din cont sau virate în alt cont de trezorerie (prin debitul contului 581 „viramente interne”)

-împrumuturi din emisiuni de obligațiuni rambursate (prin debitul contului 161 „împrumuturi din emisiuni de obligațiuni”)

-credite bancare pe termen lung și scurt rambursate (prin debitul contului 162 „credite bancare pe termen lung” și prin debitul contului 519 „credite bancare pe termen scurt”)

-sume plătite reprezentând rambursarea altor împrumuturi și datorii asimilate (prin debitul contului 167 „alte împrumuturi și datorii asimilate”)

-sume restituite societăților care dețin titluri de participare ale unității sau altor unități din cadrul grupului (prin debitul contului 166 „datorii care privesc imobilizările financiare”, și prin debitul contului 451 „decontări între entitățile afiliate”)

-valoarea de achiziție a investițiilor financiare cumpărate (prin debitul contului 261 „acțiuni deținute la entitățile afiliate”, și prin debitul contului 263 „interese de participare”, 265 „alte titluri imobilizate”, 501 „acțiuni deținute la entitățile afiliate”, 506 „obligațiuni”, 508 „alte investiții pe termen scurt și creanțe imobilizate”)

-vărsăminte efectuate pentru titlurile imobilizate și investițiile financiare pe termen scurt (prin debitul contului 269 „vărsăminte de efectuat pentru imobilizările financiare”, 509 „vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe termen scurt”)

-credite bancare pe termen scurt restituite inclusiv dobânzile plătite (prin debitul contului 519 „credite bancare pe termen scurt”)

-sume achitate reprezentând interese de participare (prin debitul contului 453 „decontări privind interesele de participare”)

-sume achitate coparticipanților sau virate ca rezultat al operațiunilor în coparticipație (prin debitul contului 458 „decontări din operații în participație”)

-suma dobânzilor plătite (prin debitul contului 168 „dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate”, 518 „dobânzi”, 666 „cheltuieli privind dobânzile”)

-plăți efectuate reprezentând avansuri acordate furnizorilor de imobilizări (prin debitul contului 232 „avansuri acordate pentru imobilizări corporale”, 234 „avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”)

-valoarea împrumutului pe termen lung (prin debitul contului 267 „creanțe imobilizate”)

-plăți efectuate către furnizorii de bunuri și servicii (prin debitul contului 401 „furnizori”, 403 „efecte de plătit”, 404 „furnizori de imobilizări”, 405 „efecte de plătit pentru imobilizări”, 409 „furnizori-debitori”)

-plăți efectuate către personalul unității (prin debitul contului 421 „personal-salarii datorate”, 423 „personal-ajutoare materiale datorate”, 424 „prime reprezentând participarea personalului la profit”, 425 „avansuri acordate personalului”, 426 „drepturi de personal neridicate”)

-sume achitate terților reprezentând rețineri sau opriri din salarii (prin debitul contului 427 „rețineri din salarii datorate terților”)

-sume achitate reprezentând contribuția unității și a personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj (prin debitul contului 437 „ajutor de șomaj”)

-sume virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii sociale (prin debitul contului 438 „alte datorii și creanțe sociale”)

-sume plătite la buget reprezentând impozitul pe profit (prin debitul contului 441 „impozitul pe profit/venit”)

-plata către buget a TVA datorată și TVA plătită în vamă (prin debitul contului 4423 „TVA de plată”, 4426 „TVA deductibilă”)

-plăți efectuate către organismele publice privind taxele și vărsămintele asimilate datorate (prin debitul contului 447 „fonduri speciale-taxe și vărsăminte asimilate”)

-plata către bugetul de stat a accizelor, altor impozite, taxe și vărsăminte asimilate (prin debitul contului 446 „alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”, 448 „alte datorii și creanțe cu bugetul statului”)

-plata către buget a impozitului pe venituri de natura salariilor (prin debitul contului 444 „impozitul pe venituri de natura salariilor”)

-sume achitate asociațiilor (prin debitul contului 455 „sume datorate acționarilor/asociațiilor”, 456 „decontări cu acționarii/asociații privind capitalul”)

-sume achitate acționarilor și asociațiilor din dividende cuvenite (prin debitul contului 457 „dividende de plată”)

-sume achitate creditorilor diverși (prin debitul contului 462 „creditori diverși”)

-restituirea sumelor aflate în curs de clarificare (prin debitul contului 473 „decontări din operații în curs de clarificare”)

-plăți efectuate reprezentând sume transferate între unitate și subunități (prin debitul contului 481 „decontări între unitate și subunități”)

-valoarea serviciilor bancare plătite (prin debitul contului 627 „cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”)

-diferențe nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităților bănești aflate în conturi la bancă, în valută la încheierea exercițiului financiar sau operațiunilor efectuate în valută în cursul exercițiului (prin debitul contului 665 „cheltuieli din diferențe de curs valutar”)

Soldul debitor reprezintă disponibilitățile în lei și valută pe când soldul creditor reprezintă creditele primite.

Contul 5125 „Sume în curs de decontare”

În realizarea operațiilor bănești de decontare pot să apară situații de regulă la sfârșitul lunii când sumele virate/depuse de clienți, de beneficiari, de subunitățile proprii, de unitățile din cadrul grupului, de debitori, etc. să nu intre în contul de la bancă al întreprinderii până la sfârșitul lunii datorită timpului necesar circulației documentelor între unitățile bancare sau pe parcursul poștal. Pot fi efectuate totodată și operații de consemnare a unor disponibilități bănești în conturi separate pentru participarea la licitații sau pentru cumpărare de valută.

În această situație contabilitatea trebuie să soluționeze reflectarea realizării procesului de decontare a drepturilor de creanță în condițiile în care clientul (debitorul) și-a achitat obligația dar sumele care aparțin întreprinderii nu au apărut în extrasul de cont de la bancă, fiind deci în curs de încasare. Pentru evidențierea mijloacelor bănești în curs de încasare, întreprinderea plătitoare, subunitățile sau unitățile din grup întocmesc și prezintă întreprinderii care încasează documente justificative din care să rezulte depunerea sau virarea sumelor la bancă, pe baza cărora se înregistrează valorile în cont.

În debitul acestui cont se înregistrează sumele depuse sau virate la bancă și neapărute în extrasele de cont precum și cele consemnate la cumpărarea valutei.

În credit se înregistrează sumele apărute în extrasele de cont.

Soldul debitor al contului reprezintă mijloacele bănești în curs de încasare.

Contul 518 „Dobânzi”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența dobânzilor datorate precum și a dobânzilor de încasat, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente respectiv disponibilităților aflate în conturile curente. Dobânzile datorate și cele de încasat aferente exercițiului în curs se înregistrează la cheltuieli financiare respectiv venituri financiare. Este un cont bifuncțional.

În debitul contului se înregistrează:

-dobânzi de încasat aferente disponibilităților aflate în conturile curente (prin creditul contului 766 „Venituri din dobânzi”)

-dobânzile plătite aferente împrumuturilor primite(prin creditul contului 512 „Conturi curente la bănci”)

În creditul contului se înregistrează:

-dobânzile datorate aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente (prin debitul contului 666 „Cheltuieli privind dobânzile”)

-dobânzi încasate aferente disponibilităților aflate în conturile curente (prin debitul contului 512 „Conturi la bănci”)

Soldul debitor reprezintă dobânzile de primit iar soldul creditor reflectă dobânzile de plătit.

Contul 519 „Credite bancare pe termen scurt”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența creditelor acordate de bănci pe termen scurt. Este un cont pasiv.

În creditul contului se înregistrează creditele bancare pe termen scurt acordate de bancă pentru nevoi temporare prin conturi bancare destinate inclusiv dobânzile datorate (prin debitul contului 512 „Cheltuieli curente la bănci”, 666 „Cheltuieli privind dobânzile”).

În debitul contului se înregistrează creditele bancare pe termen scurt restituite inclusiv dobânzile plătite (prin debitul contului 512 „Credite curente la bănci”).

Soldul contului reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite.

Pe baza extrasului de cont de la bancă și a documentelor justificative operațiile de încasări și plăți se înregistrează în fișele de cont sintetice șah, respectiv în jurnalele și situațiile conturilor privind mijloacele bănești de la bancă.

Operațiile în devize efectuate prin conturi la bănci sunt evidențiate în contul 5124 „Conturi la bănci în valută”. Dacă operațiile în devize ale unei întreprinderi sunt făcute prin conturi deschise la mai multe bănci, contul 5124 „Conturi la bănci în valută” se dezvoltă în analitice pentru fiecare cont și în cadrul acestuia pe fiecare valută.

Întrucât legea contabilității legiferează principiul contabilității în moneda națională, regulamentul pentru aplicarea legii contabilității indică folosirea în acest scop a cursului valutar al zilei sau al unui curs fix.

Diferențele din schimbarea cursurilor valutare se determină și înregistrează în contabilitate:

-în cursul exercițiului, la operațiile de trezorerie pentru lichidarea datoriilor și drepturilor

-la plata datoriilor în devize în cazul scăderii cursului valutar în contul 765 „Venituri din diferențe de curs valutar” iar în cazul creșterii cursului valutar în contul 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”

-la încasarea drepturilor de creanță în devize în cazul scăderii cursului valutar în contul 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar” iar pentru creșteri de curs în contul 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”

-la sfârșitul exercițiului cu diferențele rezultate în urma evaluării valutei existente la cursul oficial din ziua de 31.12. N în conturile de venituri sau cheltuieli din diferențele de curs valutar (765 „Venituri din diferențe de curs valutar”, 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”) după caz.

1.3. Contabilitatea operațiilor bancare prin acceptare

Operațiile de încasări și plăți prin acceptare se pot efectua fie din inițiativa debitorului (clientului) fie din inițiativa creditorului (furnizorului) și se pot folosi diferitele instrumente de plată.

A. Contabilitatea decontării prin acceptare din inițiativa debitorului

Acceptarea din inițiativa debitorului este una din modalitățile care permite accelerarea încasării contravalorii mărfurilor produselor livrate, lucrărilor executate și serviciilor prestate, reducerea mijloacelor circulante în faza de decontare și diminuarea cheltuielilor legate de efectuarea operațiilor de decontare.

a). Contabilitatea decontării prin acceptare din inițiativa clientului (debitorului) cu dispoziție de plată.

În acest caz furnizorul remite direct clientului – împreună cu marfa sau separat prin poștă – dispoziția de plată, pe care o completează la toate rubricile mai puțin cele referitoare la numărul și data recepției. Clientul după recepția mărfurilor completează cele trei exemplare ale dispoziției de față, le semnează pentru acceptarea plății și le depune la banca sa. Banca clientului verifică legalitatea operației , restituie un exemplar clientului și după înregistrarea documentului în contul acestuia, remite un exemplar din dispoziția de plată la banca furnizorului.

Dacă suma din factură nu poate fi acceptată la plată integral sau parțial, din diferite cauze, dispoziția de plată se emite pentru suma acceptată, iar pentru diferență se prezintă băncii o dată cu dispoziția de plată și o scrisoare de refuz.

Clientul poate efectua decontarea din mijloacele bănești existente în contul curent, din limita de creditare la contul curent sau din credite acordate separat în conturi de credite.

b). Contabilitatea decontării prin acceptare din inițiativa clientului prin plăți scadente (la anumite termene).

Livrările de mărfuri și prestările de servicii care au o frecvență mai mare și sunt de valori relativ constante se pot deconta prin plăți scadente, folosindu-se dispoziția de plată. În acest scop între furnizor și client se încheie o convenție cu ajutorul băncii furnizoare prin care se stipulează suma ce urmează a se vira periodic, termenele de livrare , termenul de întocmire și predare a facturilor către client, precum și perioadele la care urmează a se efectua regularizarea eventualelor diferențe de sume față de livrările efective.

Pentru efectuarea decontărilor, plătitorul (clientul) depune la bancă, fie anticipat, fie la termenele de plată convenite, câte o dispoziție de plată pentru suma stabilită a se vira periodic, pe baza căreia se efectuează decontarea.

Decontările prin plăți scadențate (planificate) prezintă avantajul că accelerează și simplifică tehnica de lucru a operațiilor de decontare la bancă și la , apropriind cel mai mult circuitul financiar de cel fizic.

B. Contabilitatea decontărilor prin acceptare din inițiativa creditorului (furnizorului)

Pentru efectuarea plăților la cererea creditorului (furnizor) se poate utiliza ca instrument de decontare dispoziția de încasare.

Dispoziția de încasare este instrumentul de trezorerie emis de titularul unui cont (creditorul) prin care cere băncii sale să transmită documentul la banca unde debitorul (datornicul) își are contul, în vederea acceptării și achitării prin virare a unei sume de bani pentru bunuri, servicii sau alte prestații executate.

La dispoziția de încasare în cazul livrărilor de produse, executării de lucrări, se atașează factura, iar pentru recuperarea unor drepturi de creanță exigibile provenite din alte relații economico-financiare, actele doveditoare privind sumele pretinse.

Pentru mărfurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate a căror valoare se decontează prin bancă, furnizorul emite dispoziția de încasare care împreună cu factura servește ca document de decontare , de însoțire a mărfii pe timpul transportului, document de recepție, gestiune și înregistrare în contabilitate. În cazul folosirii acestui instrument de decontare, se observă că inițiativa aparține furnizorului și ca urmare fluxul documentelor de decontare pornește de la furnizor spre client și se reîntoarce la furnizor prin băncile celor două unități. În situația decontării din inițiativa clientului, documentele de decontare efectuează fluxul prin bancă numai într-un singur sens, client-furnizor.

CAP. II Contabilitatea decontărilor în numerar

2.1. Rol, importanță, mod de realizare

Deși nu au pondere în totalul mișcărilor de trezorerie, operațiile de plăți și încasări în numerar se caracterizează prin diversitate și frecvență și prin mare rigurozitate în gestiune.

Unitățile patrimoniale efectuează prin casieriile proprii următoarele operații principale:

Încasări: facturi pentru livrări de produse, mărfuri, materiale și prestări de servicii cu valori sub un anumit plafon, creanțe de la debitori, garanții, numerar ridicat din conturi de la bancă.

Plăți: facturi pentru mărfuri, materiale achiziționate și pentru lucrări și servicii primite de la terți, salarii, premii, ajutoare materiale, dividende, avansuri spre decontare etc.

Volumul operațiilor de încasări și plăți și gama acestora prin casierie în numerar sunt restricționate de limitele gestiunii și securității banilor la agentul economic și de interesele Băncii Naționale pentru asigurarea unei circulații monetare normale.

2.2. Evidențierea operativă a operațiilor în numerar

2.2.1. Documente utilizate în evidențierea operativă

Orice operație de încasare sau de plată în numerar se efectuează numai pe bază de documente justificative între care: cecul în numerar (pentru ridicarea banilor din contul bancar și depunere în casierie), chitanța (pentru bani încasați la facturile de lucrări și prestații de servicii), bonuri și centralizatoare ale caselor de marcat, centralizatoare monetare pentru vânzări în magazine cu amănuntul, foaia de vărsământ a numerarului la bancă, chitanțe pentru plăți (emise de alte unități), liste de plată (avans, premii), stat de salarii, dispoziții de plată.

Documentul de înregistrare zilnică în contabilitatea operațiilor de casă este Registrul de casă la care se anexează documentele justificative de încasări și plăți în numerar.

Documentele de încasări-plăți în numerar care sunt folosite pentru înregistrarea operațiilor de casă sunt:

1. Chitanța servește ca document justificativ pentru încasarea unei sume de bani în numerar în casieria societății. Ca o variantă a chitanței (pentru operații în valută) este chitanța pentru operații în valută. Pentru cumpărarea unor produse, servicii sau lucrări, în condițiile în care nu se întocmește factură, se completează chitanța fiscală. Predarea sumelor de către casierul societății comerciale către casierii plătitori se consemnează în proces verbal de plăți.

2. Împuternicirea este documentul justificativ prin care se autorizează o persoană membră a familiei sau încadrată în muncă la aceeași unitate pentru a încasa drepturi bănești de la casieria întreprinderii când titularul nu se poate prezenta pentru aceasta.

3. Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document justificativ împreună cu anexele pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu și fără limită de sumă.

4. Registrul de casă în lei sau în valută servește ca document centralizator de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în numerar efectuate de casieria întreprinderii pe baza actelor justificative. Pe baza lui se stabilește soldul de casă la finele fiecărei zile.

5. Factura și factura fiscală, document pe baza căruia se întocmesc instrumentele de plată a produselor și mărfurilor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate. Se poate folosi și ca document de însoțire pe timpul transportului și recepției-încasare în gestiunea primitorului.

2.2.2. Conturi utilizate în contabilizarea operațiilor în numerar

Pentru contabilizarea fluxurilor de decontări în numerar se utilizează conturile din grupa 53 „Casa”.

Contul 531 „Casa”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența numerarului aflat în casieria unității precum și a mișcării acestuia ca urmare a încasărilor și plăților efectuate.

Contabilitatea mijloacelor bănești aflate în casieria unității patrimoniale și a mișcării acestora ca urmare a încasărilor și plăților efectuate în numerar, se ține distinct în lei și în devize cu ajutorul contului 531 „Casa” deschis pe două conturi sintetice de gradul II 5311 „Casa în lei” și 5314 „Casa în devize”.

Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor financiare în lei sau în devize se efectuează cu respectarea regulamentului operațiilor de casă a regulamentelor emise de Banca Națională și a altor reglementări.

Din punct de vedere al conținutului economic contul 531 „Casa” este cont de mijloace bănești, cont de activ, având următoarea funcție contabilă:

În debitul contului se înregistrează:

-sume ridicate de la bănci prin creditul contului 581 „Viramente interne”

-sume încasate de la clienți prin creditul conturilor 411 „Clienți”, 419 „Clienți-creditori”

-sume încasate de la asociați prin creditul contului 455 „Sume datorate acționarilor/asociaților”

-sume încasate reprezentând decontări în cadrul grupului și decontări privind interesele de participare prin creditul conturilor 451 „Decontări între entitățile afiliate”, 453 „Decontări privind interesele de participare”

-sume încasate reprezentând aporturi la capitalul social prin creditul contului 456 „Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul”

-sume încasate de la debitori prin creditul conturilor 428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”, 461 „Debitori diverși”

-sume încasate de la creditori diverși prin creditul contului 462 „Creditori diverși”

-sume încasate reprezentând venituri anticipate (chirii, abonamente, asigurări) care privesc exercițiile viitoare prin creditul contului 472 „Venituri înregistrate în avans”

-sume restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate prin creditul contului 542 „Avansuri de trezorerie”

-sume încasate reprezentând imobilizări financiare pe termen scurt cedate prin creditul conturilor 501 „Acțiuni deținute la entitățile afiliate”, 505 „Obligațiuni emise și rpscumpărate”, 506 „Obligațiuni”, 508 „Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate”)

-sume încasate din prestări servicii, vânzări de mărfuri și alte activități prin creditul conturilor 704 „Venituri din lucrări executate și servicii prestate”, 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”, 708 „Venituri din activități diverse”

-sume încasate din despăgubiri și alte venituri din exploatare prin creditul contului 758 „Alte venituri din exploatare”

-diferențe favorabile de curs valutar aferente disponibilităților în valută la încheierea exercițiului financiar sau operațiilor încheiate în valută prin creditul contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”

În creditul contului se înregistrează:

-depuneri de numerar la bănci prin creditul contului 581 „Viramente interne”

-cost de achiziție al investițiilor financiare cumpărate în numerar prin creditul conturilor 261 „Acțiuni deținute la entitățile afiliate”, 263 „Interese de participare”, 265 „Alte titluri imobilizate”, 267 „Creanțe imobilizate”, 269 „Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare”, 501 „Acțiuni deținute la entitățile afiliate”, 505 „Obligațiuni emise și răscumpărate”, 506 „Obligațiuni”, 508 „Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate”, 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe termen scurt”, 109 „Acțiuni proprii”

-plăți efectuate către furnizori prin creditul conturilor 401 „Furnizori”, 404 „Furnizori de imobilizări”

-valoarea avansurilor acordate pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări prin creditul contului 409 „Furnizori-debitori”

-sume achitate personalului prin creditul contului 421 „Personal-salarii datorate”, 423 „Personal-ajutoare materiale datorate”, 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit”, 425 „Avansuri acordate personalului”, 426 „Drepturi de personal neridicate”, 428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”

-sume achitate terților reprezentând rețineri sau opriri din remunerații prin creditul contului 427 „Rețineri din salarii datorate terților”

-sume achitate reprezentând decontări în cadrul grupului și decontări privind interesele de participare prin creditul conturilor 451 „Decontări între entitățile afiliate”, 453 „Decontări privind interesele de participare”

-sume restituite asociaților prin creditul conturilor 455 „Sume datorate acționarilor/asociaților”, 456 „Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul”

-dividende plătite acționarilor sau asociaților prin creditul contului 457 „Dividende de plată”

-sume achitate diverșilor creditori prin creditul contului 462 „Creditori diverși”

-plăți efectuate reprezentând sume transferate între unități și subunități prin creditul contului 481 „Decontări între unitate și subunități”

-avansuri de trezorerie acordate prin creditul contului 542 „Avansuri de trezorerie”

-plăți în numerar reprezentând alte valori achiziționate prin creditul contului 532 „Alte valori”

-diferențe nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităților în valută la încheierea exercițiului prin creditul contului 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”

-plăți efectuate reprezentând alte cheltuieli de exploatare prin creditul contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare”

Soldul debitor reprezintă mijloacele bănești existente în casierie.

Contul 532 „Alte valori”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența bunurilor valorice, timbrelor fiscale și poștale, biletelor de tratament și odihnă, tichetelor și biletelor de călătorie, tichetelor de masă, a altor valori precum și a mișcării lor. Este un cont de activ.

În debitul contului se înregistrează achiziționarea lor prin creditul conturilor 401 „Furnizori”, 531 „Casa”, 542 „Avansuri de trezorerie”.

În creditul contului se înregistrează valoarea lor consumată prin debitul conturilor 301 „Materii prime”, 428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”, 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate”, 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”, 625 „Cheltuieli cu deplasări, detașări și tranferări”, 626 „Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”.

Soldul contului reprezintă alte valori existente.

Contul 541 „Acreditive”

Acreditivul reprezintă forma de decontare prin care plățile se efectuează pe măsura livrării mărfurilor, executării lucrărilor și prestării serviciilor dintr-o sumă rezervată din disponibilitățile bănești ale plătitorului care este pusă la dispoziția terților, persoane fizice sau juridice, la unitatea bancară unde acestea își au contul. Se folosește pentru clienții care în mod repetat întârzie să plătească creând greutăți financiare furnizorului. El se închide la folosirea integrală a sumei, la expirarea termenului de valabilitate sau la cererea plătitorului cu avizul prealabil al terților.

Evidența acreditivelor în lei și în devize deschise la bănci pentru efectuarea de plăți unui terț sau agent al unității patrimoniale precum și a mișcării acestora ca urmare a plăților efectuate și încetării valabilității sau folosirii se ține cu ajutorul contului 541 „Acreditive”

Este un cont de mijloace bănești, cont de activ.

În debitul contului se evidențiază sumele depuse la bancă la dispoziția terților în conturile de disponibilități bănești în lei și /sau devize, diferențele favorabile de curs valutar , aferente existentului în conturile de acreditive deschise în devize care măresc veniturile financiare, creditându-se contul 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”.

În creditul contului se înregistrează sumele plătite terților (furnizori, creditori) virate în conturile de disponibilități bănești ca urmare a încetării valabilității; cu diferențele nefavorabile de curs valutar aferente existentului în conturile de acreditive în devize care măresc cheltuielile financiare debitându-se contul 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”

Soldul debitor reprezintă acreditivele deschise la bănci și nefolosite.

Operațiile făcute în devize se evaluează la cursul zilei sau la un curs fix. La finele perioadei, acreditivul existent în devize se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată, iar diferențele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate la venituri sau cheltuieli financiare.

542 „Avansuri de trezorerie”

În activitatea unităților constituite în grupuri de societăți, toate operațiile bănești care se realizează prin intermediul administratorului sau altor persoane împuternicite de unitatea patrimonială în vederea efectuării unor plăți în favoarea unității precum și mișcarea acestora se ține cu ajutorul contului 542 „Avansuri de trezorerie”.

Contul evidențiază mijloacele bănești încredințate administratorului sau altor persoane împuternicite în vederea efectuării unor plăți. Este un cont de activ.

În debit se înregistrează sumele virate în contul de avansuri în regie din conturile de disponibilități bănești prin creditul conturilor 512 „Conturi curente la bănci” și 531 „Casa”.

În credit se înregistrează plățile efectuate de administratori sau contabili autorizați prin debitul conturilor de decontări în cadrul grupului sau a conturilor de mijloace materiale cumpărate prin creditul conturilor 451 „Decontări între entitățile afiliate”, 512 „Conturi curente la bănci”, 301 „Materii prime”, 371 „Mărfuri”, 401 „Furnizori”.

Soldul debitor reflectă sumele acordate ca avansuri în regie.

581 „Viramente interne”

Operațiunile de transferuri de disponibilități bănești între conturile de la bănci precum și între conturile de la bănci și casieria întreprinderii se înregistrează prin contul 581 „Viramente interne”

În debitul contului se înregistrează sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie.

În creditul contului se înregistrează sumele virate într-un cont de trezorerie dintr-un alt cont de trezorerie. De regulă contul nu reprezintă sold.

Folosirea contului se explică prin aceea că între momentul depunerii pe bază de borderou la bancă a ordinului de plată și documentelor justificative privind transferul efectiv de sume între conturile de trezorerie și consemnarea lor în extrasul de cont poate interveni un anumit interval de timp. În acest interval de timp operațiile se înregistrează prin contul 581 „Viramente interne”.

Un al doilea motiv este cel al delimitărilor acelor operații care fac obiectul înregistrării în mai multe registre distincte conduse pentru fiecare cont de trezorerie precum și evitarea contabilizării fără risc a dublei folosiri a viramentelor de disponibilități dintr-un cont de trezorerie la alt cont de trezorerie.

CAP. III CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU ȘI FĂRĂ NUMERAR

LA S.C. RISCOVI S.R.L.

3.1. Prezentarea societății

Date de identificare a agentului economic

Societatea comercială Riscovi este societate cu răspundere limitată, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului Bihor sub numărul J/05/246/1992 și are Codul Unic 85406, atribut fiscal RO. Sediul firmei este în localitatea Aleșd, strada Bobâlna, nr. 2, județul Bihor.

Conform statutului, obiectul de activitate este recoltarea și valorificarea produselor accesorii ale pădurii cod CAEN 216.

Firma a luat ființă în anul 1992 având capital integral străin. În anul 2000 își încetează activitatea principală, “supraviețuind” doar din închirierea activelor. În anul 2003 fuzionează prin absorbție cu altă societate comercială și își reia activitatea, având următoarea structură a acționariatului:

– 50% Soprano Luigi persoană fizică străină, cetățean italian cu domiciliul în Rimini – Italia,

– 50% SC Milani & Fragor SRL persoană juridică italiană, înmatriculată la Camera de comerț și Agricultură din Verona.

Firma este administrată de D-l Soprano Luigi, care are atestat internațional de micolog. Alături de administrator, conducerea firmei este asigurată de un director general în persoana D-rei Ionescu Maria, de profesie jurist și un director economic în persoana D-nei Bradea Simona absolventă a Facultății de Științe Economice secția Contabilitate și Economie Agrară a Universității Babes – Bolay Cluj-Napoca.

Capitalul social este de 100.000 USD compus din 30% numerar și 70% aport în natură (mijloace fixe). Capitalul social este privat, integral străin.

Afacerea o reprezintă: achiziționarea de la populație a ciupercilor și fructelor din flora spontană, prelucrarea și valorificarea la export a produselor obținute (produse în stare proaspătă, refrigerate, congelate, saramură, uscate sau pastă). Pe lângă domeniul principal firma se ocupă și de fabricarea lădițelor din lemn de plop; produs utilizat ca ambalaj pentru domeniul principal de activitate cât și pentru comercializare.

Principalele produse oferite pieței sunt produsele obținute din prelucrarea ciupercilor din flora spontană (hribi, gălbiori, riscovi, trâmbița piticului, crăițe) și a fructelor de pădure (afine, mure, frăguțe), produse livrate numai la export. Pe piața internă se comercializează lădițe din lemn de plop și semințe de trifoi, lucernă si ghizdei.

În anul 2004 s-a început fabricarea unui produs nou, “pasta de ciuperci”, produs care se obține prin amestecarea ciupercilor măcinate cu ceapă, ulei, pătrunjel și vin. Pentru fabricarea acestui produs a fost necesară construirea unei hale speciale dotate cu instalații sanitare specifice. Ca utilaje sunt necesare: cuva de inox sub presiune pentru fierbere, mașina de tocat ciuperci, pătrunjel si ceapă, precum și vana specială pentru spălat ciuperci. Mai sunt necesare spații frigorifice pentru depozitarea produselor finite.

Piața externă a produselor noastre este situată în țările vest-europene (Italia, Germania, Austria, Franța și Elveția). Clienții din aceste țări sunt firme sau magazine de desfacere specializate, firme care produc specialități de paste făinoase (torteline), precum și firme care fabrică produse farmaceutice. Se mai exporta ciuperci și în SUA unor restaurante cu specific italian. Pe piața internă lădițele se comercializează firmelor care prelucrează ciuperci precum și fermelor cu profil legumicol și pomicol. Pentru semințele de trifoi, lucernă și ghizdei importate, principalii clienți sunt Agrosemurile.

Cererea de produse obținute din ciuperci și fructe de pădure este relativ mare ținând seama că aceste produse sunt relativ scumpe. Având în vedere sezonalitatea fructificației se poate da aceeași caracteristică și cererii. În perioada iunie-octombrie cererea mare este pentru produse proaspete, iar în restul perioadei se cer produsele conservate. Se mai poate observa o cerere mai mare a hribilor în Italia și Statele Unite iar în Austria și Germania cererea este mai mare pentru gălbiori. Fructele de pădure sunt cerute de clienții care au restaurante sau cofetării.

În fiecare an creșterea cererii de produse este constantă și datorită faptului că societatea a crescut posibilitățile de prelucrare (varietatea produselor fabricate) prin investițiile făcute cât și datorită faptului că produsele încep să fie cunoscute și îndeplinesc cerințele de calitate cerute de Uniunea Europeană.

În viitor firma intenționează să fabrice produse care să se adreseze direct consumatorului final. Astfel ciupercile deshidratate să fie ambalate în punguțe de 100 sau 200 gr. pentru a evita intermediarii. Același lucru s-a urmărit și prin introducerea în fabricație a produsului pastă de ciuperci. În următorii 5 ani societatea urmărește realizarea liniei pentru ambalarea saramurii de ciuperci în borcane (până acum ambalarea se făcea în butoaie de .)

Principalii concurenți sunt SC Arfungo SRL cu sediul în Aleșd și SC Romfunghi SRL cu sediul în Arad. Acești concurenți sunt atât pe piața achiziției de ciuperci cât și pe piața externă de desfacere a produselor noastre. Pentru depășirea concurenței la achiziția de ciuperci și fructe de pădure principala cale este acordarea unor prețuri avantajoase și organizarea corespunzătoare a punctelor de achiziție și a culegătorilor (dotarea punctelor de achiziție cu cântare și ambalaje corespunzătoare). Pe plan extern se caută parteneri de afaceri serioși cu potențial economic și tradiție în domeniu.

Furnizorii societății. Având în vedere specificul activității, principalii furnizori de materii prime sunt populația din zonele de munte și de deal.

Cantitățile anuale de ciuperci achiziționate sunt în funcție de fructificație.

Costul materiilor prime reprezintă 60% din costul total al produsului finit. O parte importantă a costului de fabricație o reprezintă combustibilul care se aprovizionează de la SC Pertolsub SA și de la Petrom SA.

Pentru realizarea producției se consumă o cantitate importantă de energie electrică, valoarea acesteia reprezintă aproximativ 6% din costurile totale. Alimentarea cu necesarul de apă se face din puțurile proprii.

Managementul și resursele umane. În anul 2004 se urmărește creșterea vânzărilor cu 5% prin realizarea noilor produse pasta de ciuperci Și pungulițe cu ciuperci deshidratate. Tot în acest an se preconizează reducerea refuzurilor calitative prin întărirea compartimentului propriu de control al calității. Astfel se intenționează obținerea certificatului de calitate ISO 9002, pentru aceasta s-au realizat importante investiții și calificarea personalului.

Având în vedere sezonalitatea activității în perioada iunie-octombrie, necesarul de forță de muncă este de 200-250 de persoane, astfel în această perioadă sunt angajate femei cu contract de muncă pe perioadă determinată. Selecția personalului se face prin participarea firmei la bursa locurilor de muncă organizată de Agenția pentru Ocupare și Formare Profesională Aleșd. Costurile anuale cu forță de muncă reprezintă aproximativ 11% din costurile totale.

Livrarea produselor se face la export cu mijloace auto proprii sau închiriate, direct la clienții cu care sunt deja încheiate contracte de livrare.

Descrierea produselor

Fructe de pãdure si de culturã, congelate :

Ciuperci din flora spontană sau de cultură :

Sortimentul congelate :

Sortimentul uscate :

Sortimentul ciuperci în sare :

Sortimentul ciuperci proaspete :

3.2. Operații realizate de S.C. Riscovi S.R.L.

1. Se încasează în numerar conform chitanței numărul 4173 și registrului de casă din data de 01.05.2008 suma de 120 lei drept penalități, cuvenită societății pentru nerespectarea unor clauze contractuale.

5311 „Casa în lei” = 7581 “Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități” 120

2. Din contul de disponibil de la bancă, conform extrasului de cont, din 01.05.2008 și a ordinului de plată nr. 152, se plătește un furnizor.

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 2000

3. Se achită chiria anticipat pe trei luni în sumă de 1000 lei, conform extrasului de cont din 02.05.2008

471 „Cheltuieli înregistrate în avans” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 1000

4. Se încasează suma de 150 lei reprezentând dobânda aferentă disponibilităților din conturile la bănci, conform extrasului de cont din 03.05.2008.

5121 „Conturi la bănci în lei” = 766 „Venituri din dobânzi” 150

5. Conform extrasului de cont din 03.05.2008 se încasează de la un client un avans de 1500 lei.

5121 „Conturi la bănci în lei” = 419 „Clineți-Creditori” 1500

6. Societatea deține o creanță pe seama unui client extern de 1000 Euro, care a fost luată în evidență la cursul valutar de 3,2 lei/euro. Ulterior creanța este încasată la cursul de 3,3 lei/euro conform extrasului de cont 04.05.2008

5124 „Conturi la bănci în valută” = % 3300

4111 „Clienți” 3200

765 „Venituri din diferențe de curs valutar” 100

7. Se deschide un acreditiv în lei la dispoziția unui furnizor intern pentru 10.000 lei, conform extrasului de cont din 05.05.2008

5411 „Acreditive în lei” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 10.000

8. Pentru stingerea datoriei se plătește furnizorul de combustibil din acreditivul deschis conform extrasului de cont din 06.05.2008

401 „Furnizori” = 5411 „Acreditive în lei” 5300

9. Se lichidează partea neutilizată din acreditiv conform extrasului de cont din 09.05.2008

5121 „Conturi la bănci în lei” = 5411 „Acreditive în lei” 4700

10. Se acorda unui salariat un avans de trezorerie în numerar pentru achiziția unor piese de schimb în sumă de 900 lei

542 „Avansuri de trezorerie” = 5311 „Casa în lei” 900

11. Pe baza decontului întocmit, salariatul justifică suma cheltuită: costul de achiziție a pieselor de schimb 410 lei, TVA 19%, cheltuieli de deplasare 140 lei

% = 542 „Avansuri de trezorerie” 627,9

3024 „Piese de schimb” 410

4426 „TVA deductibilă” 77,9

625 „Cheltuieli cu deplasări, 140

detașări și transferări”

12. Se depune la casieria unității suma necheltuită din avansul acordat salariatului, conform registrului de casă din 10.05.2008

5311 „Casa în lei” = 542 „Avansuri de trezorerie” 272,1

13. Conform extrasului de cont din data de 10.05.2008 se ridică de la bancă suma de 2000 lei și se depune la casierie pe baza registrului de casă din data 10.05.2008

581 „Viramente interne” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 2000

5311 „Casa în lei” = 581 „Viramente interne” 2000

14. Conform registrului de casă și a chitanței numărul 4174 din data de 11.05.2008, se înregistrează suma de 1000 lei încasată de la un client reprezentând creanța față de acesta pentru mărfurile vândute

5311 „Casa în lei” = 4111 „Clienți” 1000

15. Pe baza ordinului de plată din 12.05.2008 se stinge datoria față de un furnizor, în sumă de 230 lei

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 230

16. Se achiziționează mărci poștale și timbre fiscale în valoare de 600 lei conform registrului de casă din 12.05.2008

5321 „Timbre fiscale și poștale” = 5311 „Casa în lei” 600

17. Se utilizează mărcile poștale pentru francarea corespondenței conform borderoului întocmit la data de 12.05.2008.

626 „Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații” = 5321 „Timbre fiscale și poștale” 150

18. Conform registrului de casă din 13.05.2008, se înregistrează plata societății de transport local pentru transportul personalului unității la și de la locul de muncă, în valoare de 300 lei, TVA 19%

% = 5311 „Casa în lei” 357

624 „Cheltuieli cu transportul

de bunuri și personal” 300

4426 „TVA deductibilă” 57

19. Se virează suma de 200 lei conform extrasului de cont din 14.05.2008 sub formă de donații unei fundații filantropice.

6582 „Donații și subvenții acordate” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 200

20. Se cumpără de la bursă 800 de acțiuni la prețul de 2,5 lei / acțiune, în scopul obținerii de venituri financiare pe termen scurt. Ulterior acestea se vând la prețul de 2,6 lei / acțiune coform extrasului de cont din 15.05.2008

501 „Acțiuni deținute la entitățile afiliate” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 2000

5121 „Conturi la bănci în lei” = % 2080

501 „Acțiuni deținute la entitățile afiliate” 2000

7642 „Câștiguri din investiții pe termen scurt cedate” 80

21. Se înregistrează avansurile acordate salariaților în cursul lunii conform registrului de casă din 15.05.2008.

425 „Avansuri acordate personalului” = 5311 „Casa în lei” 1000

22. Conform extrasului de cont din 15.05.2008 se achită salariile.

421 „Personal – salarii datorate” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 6000

23. Pentru soldul debitor al contului 5121 „Conturi la bănci în lei” în trimestrul I al anului s-au calculat dobânzi în sumă de 400 lei care se încasează conform extrasului de cont din data de 16.05.2008.

5187 „Dobânzi de încasat” = 766 „Venituri din dobânzi” 400

5121 „Conturi la bănci în lei” = 5187 „Dobânzi de încasat” 400

24. Se încasează avansul de 400 Euro la cursul de 3,7 lei / Euro de la un client extern pentru produsele contractate a se livra. Produsele nu se mai livrează, iar avansul se restituie clientului extern, ca urmare a rezilierii contractului la un curs de schimb de 3,76 lei / Euro.

5124 „Conturi la bănci în valută” = 419 „Clienți – creditori” 1480

% = 5124 „Conturi la bănci în valută” 1504

419 „Clienți – creditori” 1480

665 „Cheltuieli din diferențe

de curs valutar” 24

25. La finele lunii se contabilizează suma de 180 lei remisă de un client băncii dar neapărută în extrasul de cont din 30.05.2008

5125 „Sume în curs de decontare” = 4111 „Clienți” 180

26. Se contractează un credit bancar pe termen scurt în sumă de 1500 lei conform extrasului de cont din 31.05.2008

5121 „Conturi la bănci în lei” = 5191 „Credite bancare pe termen scurt” 1500

27. Conform notei contabile din 31.05.2008 se închid conturile de cheltuieli, respectiv cele de venituri.

121 „Profit și pierdere” = % 814

624 „Cheltuieli cu transporturi

de bunuri și personal” 300

625 „Cheltuieli cu deplasări,

detașări și transferări” 140

626 „Cheltuieli poștale și taxe

de telecomunicații” 150

6582 „Donații și subvenții

acordate” 200

665 Cheltuieli din diferențe de

curs valutar” 24

% = 121 „Profit și pierdere” 850

7581 „Venituri din despăgubiri,

amenzi și penalități” 120

7642 „Câștiguri din investiții pe

termen scurt cedate” 80

765 „Venituri din diferențe de

curs valutar” 100

766 „Venituri din dobânzi” 550

Bibliografie

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Accentuarea concurenței în domeniul comerțului internațional este o realitate a

piețelor dezvoltate cu care se confruntă toți agenții economici români care desfășoară

activități de export-import, dar de care se vor lovi și participanții la piața internă, odată cu

aderarea României la Uniunea Europeană. Sigur că finanțarea și creditarea sunt aspecte

deosebit de importante în derularea în condiții optime a operațiunilor de comerț exterior, dar

la succesul afacerii contribuie în aceeași măsură calitatea produsului, prețul, termenul de

livrare, perioada de garanție și serviciile post livrare. Acestea din urmă depind în mare măsură

de profesionalismul exportatorului sau importatorului român și de experiența acestuia în

domeniu. Chiar dacă accesul la finanțare și costul acesteia sunt determinate în esență de

condițiile pieței, este în puterea agentului să aleagă produsul sau serviciul bancar potrivit, să

utilizeze produse asiguratorii sau să se informeze mai mult.

În urma analizelor efectuate și a constărilor făcute considerăm că agenții economici își

pot îmbunătăți performanțele practicând următoarele:

Crearea de pagini WEB pentru prezentarea ofertei de export. Intenetul ca mijloc de

comunicare și schimb de informații a apărut acum 20 de ani. De atunci și până în prezent

numărul utilizatorilor a crescut exponențial. Pentru firmele mari, internetul este o necesitate;

pentru cele mici poate deveni o oportunitate. La nivel mondial firmele medii și mai ales IMMurile

folosesc internetul pentru promovarea activității lor, fiind cea mai ieftină formă de

publicitate.

Exportatorii români sunt preocupați în mică măsură de beneficiile internetului. Ei pot

folosi pagina WEB atât pentru promovarea produselor/serviciilor oferite cât și pentru găsirea

de noi piețe de desfacere sau de aprovizionare.

Utilizarea serviciilor disponibile pe internet pentru îmbunătățirea activității.

Utilizarea internetului permite utilizatorului o bună informare privind caracteristicile pieței de

desfacere, a condițiilor generale și specifice în care partenerul de afaceri potențial își desfășoară activitatea, îi dă posibilitatea să consulte date statistice, cataloage de companii, să

obțină informații despre organizații internaționale, acorduri și convenții internaționale. Prin

rețea exportatorul sau importatorul poate accesa programe și servicii de care are nevoie,

gratuite sau plătite.

Bibliografie