Contabilitatea Decontarilor CU Personalul Si Directiile DE Perfectionare
CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL ȘI DIRECȚIILE DE PERFECȚIONARE
Lista abrevierilor
CAEM – Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei;
CAM – contribuțiile la asigurările medicale;
CAS – contribuțiile la asigurările sociale;
CNAM – Compania Națională de Asigurări în Medicină;
CNAS – Casa Națională de Asigurări Sociale;
CTAS – Casa Teritorială de Asigurări Sociale;
CUATM – Clasificatorul unităților administrativ-teritoriale al Republicii Moldova.
Lista tabelelor și lista figurilor
Tabelul 1.1: Mărimea sporului la salariu pentru condiții nefavorabile, p.22.
Tabelul 2.1: Salariul și zilele lucrate pentru ultimele 3 luni, p.33.
Tabelul 2.2: Date despre salariul primit de angajatul întreprinderii „Coliseum Lux” SRL, p.36.
Tabelul 2.3: Scutirile de la impozitul pe venit pentru anul 2014, p.41.
CUPRINS
Declarația privind propria răspundere
Lista abrevierilor
Lista tabelelor și lista figurilor
Introducere
FUNDAMENTELE CONTABILITĂȚII DECONTĂRILOR CU PERSONALUL
ȘI PERFECTĂRII DOCUMENTARE
1.1. Abordări teoretice și regulile generale privind contabilitatea decontărilor cu personalul
1.2. Legalizarea relațiilor cu personalul și evidența timpului de muncă
1.3 Caracteristica formelor și sistemelor de salarizare
II. CONTABILITATEA CREANȚELOR PERSONALULUI ȘI DATORIILOR
SALARIALE
2.1.Contabilitatea creanțelor personalului entității
2.2.Contabilitatea datoriilor față de personal privind salariul de bază, alte plăți și
recompense acordate angajaților
2.3. Contabilitatea reținerilor din salariu și din alte venituri ale angajaților
III. CONTABILITATEA ALTOR DECONTĂRI CU PERSONALUL ȘI RAPORTAREA ACESTORA
3.1. Contabilitatea datoriilor față de personal privind alte operații
3.2. Contabilitatea datoriilor privind contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii
și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală
3.3. Modul de întocmire și prezentare a rapoartelor privind decontările cu personalul
INTRODUCERE
Relațiile de schimb în cadrul pieței competitive, prin esența lor stimulează mereu rezultatele calitative ale producătorului de produse și servicii. Astfel, fiecare entitate care activează în baza principiilor economiei de piață trebuie să dețină o imagine clară privind mecanismul formării și repartizării cheltuielilor și acoperirii acestora cu veniturile obținute.
În contextul relațiilor economiei de piață o atenție deosebită trebuie să se acorde eficienței utilizării factorilor de producție, deoarece atît cantitatea, cît și calitatea lor influențează esențial rezultatele economico-financiare obținute de întreprindere în urma activității desfășurate.
Decontările cu personalul privind retribuirea muncii reprezintă un subiect mereu actual și prezent în contabilitatea oricărei întreprinderi. Toate entitățile își desfășoară activitățile sale prin intermediul factorului uman, care contribuie direct la obținerea unor rezultate pozitive în activitatea entității, fiind ulterior remunerați pentru munca depusă. Respectiv, toate întreprinderile efectuează decontări referitoare la salarizare și angajați, acestea fiind reflectate în mod obligatoriu în contabilitate.
În literatura de specialitate, contabilitatea remunerării personalului este un subiect abordat și studiat de numeroși specialiști din domeniul economic și contabil, deoarece acest subiect se intersectează cu activitatea oricărei întreprinderi, și deține un caracter permanent și important în cadrul operațiunilor efectuate de către o unitate economică.
Decontările cu personalul privind retribuirea muncii presupun evidența angajaților din cadrul unei întreprinderi, a datoriilor față de personal privind retribuirea muncii, a reținerilor efectuate din salariu, precum și a evidenței numărului persoanelor angajate, a modificărilor ce au loc în cadrul acestora, plata concediilor, îndemnizațiilor de boală, și reflectarea acestora în contabilitatea unei întreprinderi.
Specificul decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii constă în faptul că acest domeniu depinde enorm de legislația în vigoare și de hotărîrile conducerii statului cu privire la salariu și salariați. Scopul tezei constă în studierea, cercetarea și evidențierea metodelor de evaluare și contabilizare privind retribuirea muncii la întreprinderea „Coliseum Lux” SRL, precum și aprecierea utilizării fondului de retribuție.
În procesul elaborării tezei de master se examinează:
particularitățile evidenței contabile, ce țin de domeniul cadrelor;
materialul teoretic referitor la subiectul dat și modul de aplicarea acestuia în practică;
legislația în vigoare ce vizează tematica dată;
modalitatea de prelucrare a informației aferente salariului și angajaților;
documentarea corectă a operațiunilor ce țin de domeniul dat;
procedeul calculării salariului și reflectării acestor calcule în contabilitate;
reținerile efectuate din salariul angajaților, calculate în conformitate cu legislația;
aprecierea eficienței utilizării fondului de retribuție.
În procesul elaborării lucrării date s-au stabilit următoarele scopuri:
acumularea aptitudinilor și experiențelor practice și profesionale;
însușirea actelor legislative și normative ale evidenței contabile în ansamblu, și a celor referitoare la tematica practicii de masterat;
acumularea cunoștințelor cu privire la organizarea contabilității decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii, și a celor referitor la organizarea contabilității în ansamblu pe întreprindere;
acumularea cunoștințelor despre calcularea și plata salariului.
Teza este elaborată în baza materialelor oferite de întreprinderea „Coliseum Lux” SRL, pentru anul de gestiune 2014. Teza constituie o lucrare structurată ce reflectă activitatea de bază a întreprinderii, modul organizării acestei activități în domeniul contabilității, modul de contabilizare a operațiunilor economice specifice salarizării, metodele și procedeele utilizate, etc.
Unitatea economică a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat, la data de 15 august 2013, prin certificatul de înregistrare cu numărul de identificare de stat 1013600025978, la adresa juridică: municipiul Chișinău, Calea Orheiului 118/8 ap.(of) 15. Conform extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice Nr.302949 din 18.12.14 denumirea completă a întreprinderii este: Societatea cu Răspundere Limitată „Coliseum Lux” (Anexa nr.1).
Capitalul statutar al „Coliseum Lux” SRL constituie 1,859,459.00 lei, format la data constituirii din cotele a unui singur fondator, în mărime de 100%.
„Coliseum Lux” SRL dispune de bilanț autonom, are ștampilă proprie, păstrează mijloacele bănești în conturile sale curente în cadrul instituțiilor financiar-bancare. Activitatea de bază a acestei întreprinderi este producția de mobilier.
FUNDAMENTELE CONTABILITĂȚII DECONTĂRILOR CU PERSONALUL ȘI PERFECTĂRII DOCUMENTARE
Abordări teoretice și regulile generale privind contabilitatea decontărilor cu personalul
Un loc important în activitatea de producere a oricărei unități economice îl ocupă munca și rezultatele ei, deoarece doar folosirea rațională a resurselor muncii, sporirea productivității acesteia este una din condițiile necesare pentru efectuarea procesului reproducției sociale. Astăzi, în condițiile economiei de piață, s-a ajuns la concluzia că noțiunea de ,,muncă” în combinare cu ceilalți factori de producție ,,capitalul” și „natura”, are o însemnătate deosebită. Munca este temelia oricărei activității, de aceea este foarte importantă evidența muncii, rezultatele ei precum și asigurarea remunerării lucrătorilor după cantitatea și calitatea muncii depuse. Astfel, orice întreprindere pentru a-și desfășura activitatea cu succes, are nevoie de un personal calificat care va fi în stare să execute toate lucrările necesare. Pentru atragerea unui astfel de personal calificat, conducătorii întreprinderii trebuie să prezinte o motivație. Motivația de obicei se materializează într-un salariu care va satisface atît cerințele lucrătorului cît și cele ale conducerii întreprinderii.
Salariul este important și pentru că reprezintă venitul legal al fiecărui angajat, fără de care nu se poate asigura cea mai mare parte a forței de muncă prezentă și viitoare.
Se știe că unul din factorii importanți de sporire a eficienței muncii este organizarea corectă a remunerării muncii, sursa principală de venituri a populației noastre.
Există în literatura de specialitate suficiente referiri la rolul salariului, în cadrul pieții muncii, în activitatea economică în general. Există totodată și opinii care pun în discuție rolul salariului ca “singurul regulator al pieții muncii”. Datele statistice scot în evidență, mai mult, o zonă de echilibru rezultată, în principal, din seturi de politici sociale, fiscale, monetare. Viața nu poate fi lăsată exclusiv în seama salariului și a muncii. Unii consideră că trebuie asigurate surse de venituri pentru existență, chiar și atunci cînd anumiți oameni nu vor să muncească. Indiferent dacă ne referim la cîștigul salarial, la venitul salarial sau, pur și simplu, la salariu, asocierea acestor categorii au conținut și un rol legat, în principal, de satisfacerea trebuințelor fiziologice de securitate, existență și, respectiv, a motivației economice.
Atît teoria cît și practica din domeniul salarizării descriu existența unor legături directe între nivelul și structura salariului. Prin prisma factorilor de producție, salariul reprezintă suma plătită pentru a obține serviciul factorului muncă, un venit ce revine posesorului acestui factor datorită participării lui la activitatea economică. Esența salariului decurge în mod direct din economia de piață. El este o formă specifică de venit care revine factorului muncă, în anumite condiții social-economice. Aceste condiții sunt cele ale pieții muncii, în care posesorul factorului muncă – persoană liberă din punct de vedere juridic dar care nu dispune de alte resurse productive – închiriază forța sa de muncă, oferă serviciile sale, pe bază de contract, altor agenți economici care dețin și ceilalți factori de producție. Ca urmare, salariul apare ca venit ce reprezintă “prețul unei munci închiriate și întrebuințate de un întreprinzător”.
La desfășurarea activității sale, în cadrul oricărei entități economice este necesar factorul “munca” pentru îndeplinirea lucrărilor sau prestării serviciilor în dependență de specificul activității întreprinderii.
Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul, în conformitate cu regulamentul intern al unității, cu contractul individual și cu cel colectiv de muncă, îl folosește pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă.
Conform prevederilor Legii salarizării nr.847 din 14 februarie 2002 art.2, “salariul reprezintă orice recompensă sau cîștig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată”.
Datoriile privind retribuirea muncii reprezintă angajamentele față de salariați, stabilite în conformitate cu munca prestată în favoarea întreprinderii, în raport cu calitatea și cantitatea muncii și cu rezultatele acesteia.
Remunerarea angajaților pe teritoriul Republicii Moldova se realizează în baza Legii salarizării nr. 847-XV din 14 februarie Prin prisma factorilor de producție, salariul reprezintă suma plătită pentru a obține serviciul factorului muncă, un venit ce revine posesorului acestui factor datorită participării lui la activitatea economică. Esența salariului decurge în mod direct din economia de piață. El este o formă specifică de venit care revine factorului muncă, în anumite condiții social-economice. Aceste condiții sunt cele ale pieții muncii, în care posesorul factorului muncă – persoană liberă din punct de vedere juridic dar care nu dispune de alte resurse productive – închiriază forța sa de muncă, oferă serviciile sale, pe bază de contract, altor agenți economici care dețin și ceilalți factori de producție. Ca urmare, salariul apare ca venit ce reprezintă “prețul unei munci închiriate și întrebuințate de un întreprinzător”.
La desfășurarea activității sale, în cadrul oricărei entități economice este necesar factorul “munca” pentru îndeplinirea lucrărilor sau prestării serviciilor în dependență de specificul activității întreprinderii.
Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul, în conformitate cu regulamentul intern al unității, cu contractul individual și cu cel colectiv de muncă, îl folosește pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă.
Conform prevederilor Legii salarizării nr.847 din 14 februarie 2002 art.2, “salariul reprezintă orice recompensă sau cîștig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată”.
Datoriile privind retribuirea muncii reprezintă angajamentele față de salariați, stabilite în conformitate cu munca prestată în favoarea întreprinderii, în raport cu calitatea și cantitatea muncii și cu rezultatele acesteia.
Remunerarea angajaților pe teritoriul Republicii Moldova se realizează în baza Legii salarizării nr. 847-XV din 14 februarie 2002, și a Codului muncii al Republicii Moldova nr. 154 din 28 martie 2003, cu modificările și completările ulterioare.
Legea salarizării nr. 847-XV, determină principiile economice, juridice și organizatorice ale retribuirii salariaților aflați în relații de muncă, în baza contractelor individuale de muncă, cu salariații: persoane fizice, întreprinderi, organizații și instituții, denumite în continuare unități, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, și este orientată spre asigurarea funcției salariului ca principala sursă de venit pentru satisfacerea necesităților vitale ale angajaților și familiilor lor și ca formă de stimulare a muncii.
1.2. Legalizarea relațiilor cu personalul și evidența timpului de muncă
Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154 din 28 martie 2003, cuprinde principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă și a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, drepturile și obligațiile de bază ale salariatului, drepturile și obligațiile angajatorului, reglementarea normativă și contractuală a raporturilor de muncă, parteneriatul social în sfera muncii, negocierile colective, contractul colectiv de muncă, contractul individual de muncă, timpul de muncă și de odihnă, concediile anuale și medicale, garanții și compensații, etc.
La angajarea unei persoane de către întreprindere, aceasta depune o cerere de angajare (Anexa nr.2) în secția cadre, după care persoana responsabilă de angajarea lucrătorilor, emite un ordin de angajare (Anexa nr.3), în baza cererii depuse. Ordinul dat include numele, prenumele angajatului, funcția și data angajării. El este prezentat angajatului spre a lua cunoștință și a depune semnătura. De asemenea cu angajatul este încheiat un contract de muncă (Anexa nr.4) în două exemplare, unul se înmînează angajatului, celălalt contract rămîne în cadrul întreprinderii, și dacă este necesar este semnat și un contract de răspundere materială pentru valorile primite în gestiune, precum și un contract privind secretul comercial la întreprindere (Anexa nr. 5).
În condițiile Codului Muncii nr. 154 din 28 martie 2003(art.45) , contractul individual de muncă (Anexa nr.4) reprezintă înțelegerea dintre salariat și angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcție, să respecte regulamentul intern al unității angajatoare, iar angajatorul se obligă să-i asigure condițiile de muncă prevăzute de prezentul cod, de alte acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de muncă, precum și să achite la timp și integral salariul.
Contractul individual de muncă (Anexa nr.4) include:
numele și prenumele salariatului – Hristofor Serghei;
datele de identificare ale angajatului – domiciliul: Orhei, Step-Soci, IDNP 2005027032085, număr de telefon 069830688;
durata contractului – nedeterminată;
data de la care contractul urmează să-și producă efectele – din momentul semnării;
specialitatea, profesia, calificarea, funcția – contabil;
atribuțiile funcției;
riscurile specifice funcției;
drepturile și obligațiile salariatului;
drepturile și obligațiile angajatorului;
condițiile de retribuire a muncii, inclusiv salariul funcției sau cel tarifar și suplimentele, premiile și ajutoarele materiale;
compensațiile și alocațiile, inclusiv pentru munca prestată în condiții grele, vătămătoare și/sau periculoase;
locul de muncă;
regimul de muncă și de odihnă;
perioada de probă, după caz;
durata concediului de odihnă anual și condițiile de acordare a acestuia;
prevederile contractului colectiv de muncă și ale regulamentului intern al unității referitoare la condițiile de muncă ale salariatului;
condițiile de asigurare socială;
condițiile de asigurare medicală;
alte prevederi ce nu contravin legislației în vigoare.
Contractul individual de muncă se întocmește în două exemplare, se semnează de către părți, după care i se atribuie un număr de evidență din registrul entității și i se aplică ștampila unității. Un exemplar al contractului se reține la angajator, iar celălalt se înmînează angajatului.
La încheierea contractului individual de muncă, persoana care se angajează prezintă angajatorului următoarele documente:
buletinul de identitate sau un alt act de identitate;
carnetul de muncă, cu excepția cazurilor cînd persoana se încadrează în cîmpul muncii pentru prima dată sau se angajează la o muncă prin cumul;
documentele de evidență militară – pentru recruți și rezerviști;
diploma de studii, certificatul de calificare ce confirmă pregătirea specială – pentru profesiile care cer cunoștințe sau calități speciale;
certificatul medical, în cazurile prevăzute de legislația în vigoare.
Contractul individual de muncă intră în vigoare în momentul semnării de ambele părți, dacă acesta nu prevede altfel.
La finisarea completării contractului individual de muncă, angajatul completează fișa personală de evidență a cadrelor cu datele personale ale angajatului (Anexa nr.6), de asemenea se completează carnetul de muncă cu privire la angajarea acestuia în cîmpul muncii. În cazul în care angajatul nu a fost încadrat niciodată în cîmpul muncii, angajatorul este obligat conform legislației în vigoare să-i deschidă angajatului carnet de muncă în care se va înscrie data angajării, funcția în care este angajat precum și numărul ordinului de angajare.
Salariul personalului întreprinderii se stabilește în conformitate cu sfera de activitate a entității, resursele de finanțare a ei, prevederile legislației și forma de organizare juridică.
În componența salariului, conform Legii salarizării nr. 847-XV din 14 februarie 2002, se includ urmatoarele tipuri de remunerări:
salariul de bază,
salariul suplimentar,
alte plăți de stimulare și de compensare.
Salariul de bază se stabilește sub formă de salarii ale funcției pentru funcționari, specialiști și conducători,și salariitarifare pentru muncitori, pentru munca executată, în dependență de normele de muncă stabilite,după calificarea angajatului, gradul de pregătire profesională și competența salariatului, calitățile, gradul de răspundere pe care îl implică lucrările executate și complexității lor.
Salariul de bază, la rîndul său este compus din salariul tarifar și salariul de funcție.
Salariul tarifar reprezintă o componentă de bază a sistemului tarifar, în conformitate cu care este stabilită mărimea salariului de bază al muncitorului de categoria de calificare respectivă pe unitate de timp (oră, lună).
Categoria de calificare reprezintă un element ce caracterizează nivelul de calificare al salariatului. Nivelului inferior de calificare i se atribuie categoria I, iar celui mai înalt nivel de calificare – categoria VIII.
Salariul tarifar pentru categoria I de calificare se stabilește în raport cu salariul minim al țării, și trebuie să fie egal sau mai mare decît acesta.
Salariul de funcție reprezintă mărimea lunară a salariului de bază, care este stabilită angajaților entității în dependență de funcția deținută, calificarea și specificul ramurii.
Salariul suplimentar reprezintă o remunerare pentru munca depusă peste limitele stabilite, pentru o muncă eficientă, pentru inventivitate și pentru o muncă realizată în condiții deosebite. Ele includ adaosurile și sporurile la salariul de bază, alte plăți garantate și premii curente, care se stabilesc în conformitate cu rezultatele obținute, condițiile de muncă concrete, iar în unele cazuri prevăzute de legislație – luîndu-se în considerare și vechimea în muncă (art.4 alin. (3) din Legea salarizării).
Un exemplu al salariilor suplimentare îl reprezintă remunerarea lucrului în condițiile nocive, plățile pentru conducerea echipei, plățile pentru un grad de calificare mai înalt, etc.
Alte plăți de stimulare și compensare includ recompense conform rezultatelor activității anuale, premiile potrivit sistemelor și regulamentelor speciale, plățile de compensare, precum și alte plăți care nu contravin legislației în vigoare.
Un compartiment aparte al salariului suplimentar îl reprezintă plata concediilor anuale de odihnă. Conform Codului Muncii nr. 154 din 28 martie 2003, „tuturor salariaților li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepția zilelor de sărbătoare nelucrătoare. Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat pentru toți salariații”.
Programarea concediului de odihnă anual, pentru anul următor, se realizează de angajator, în comun acord cu salariații, cu cel puțin 2 săptămîni înainte de sfîrșitul fiecărui an calendaristic și se aprobă conform ordinului directorului prin semnătura acestuia. La programarea concediilor de odihnă anuale se ține cont atît de dorința salariaților, cît și de necesitatea asigurării bunei funcționări a unității. Salariaților ale căror soții se află în concediu de maternitate li se acordă, în baza unei cereri scrise, concediul de odihnă anual concomitent cu concediul soțiilor.
Concediul anual de odihnă pentru primul an de lucru se acordă după 6 luni consecutive de lucru. În cazul în care angajatul a depus o cerere scrisă, concediul de odihnă poate fi acordat înainte de expirare a 6 luni de muncă la unitate, în conformitate cu legislația în vigoare. Conform Codului Muncii nr. 154 din 28 martie 2003, este interzisă neacordarea concediului de odihnă anual timp de 2 ani consecutivi, precum și neacordarea anuală a concediului de odihnă salariaților în vîrstă de pînă la 18 ani și salariaților care au dreptul la concediu suplimentar în legătură cu munca în condiții vătămătoare.
Fiecărui angajat, la cererea acestuia, din motive familiale și din alte motive întemeiate, i se poate acorda concediul neplătit cu o durată de pînă la 60 de zile calendaristice. Concediul dat se acordă în baza unei cereri scrise de angajat cu consimțămîntul angajatorului, în care scop se emite un ordin.
În Republica Moldova, zilele nelucrătoare de sărbătoare sunt:
Anul Nou – 1 ianuarie;
Nașterea lui Isus Hristos (Crăciunul) – 7 și 8 ianuarie;
Ziua internațională a femeii – 8 martie;
Prima și a doua zi de Paște, conform calendarului bisericesc;
ziua de luni la o săptămînă după Paște (Paștele Blajinilor);
Ziua internațională a solidarității oamenilor muncii – 1 mai;
Ziua Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru independența Patriei – 9 mai;
Ziua Independenței – 27 august;
Sărbătoarea „Limba noastră” – 31 august;
Ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de consiliul local al municipiului, orașului, comunei, satului.
Orice angajat are dreptul la un salariu minim, care reprezintă mărimea minimă a retribuției exprimată în monedă națională, stabilită de către stat pentru o muncă simplă, sub nivelul căreia angajatorul nu are dreptul să achite pentru norma de o lună sau o oră de muncă îndeplinită de către muncitor. În salariul minim nu se includ adaosurile, sporurile, plățile de stimulare și compensare.
Plata salariului la întreprindere are loc în mod prioritar față de celelalte plăți. Mijloacele de achitare a salariului sunt garantate prin venitul și patrimoniul întreprinderii.
Salariile se achită personalului întreprinderii în conformitate cu contractul de muncă individual, periodic, în zilele de lucru stabilite, de regulă, nu mai rar decît o dată pe lună.
Conform prevederilor art.141 din Codul muncii nr.154 din 28 martie 2003, salariul se plătește în monedă națională. Cu acordul scris al salariatului, se permite plata salariului prin instituțiile bancare sau oficiile poștale, cu achitarea serviciilor respective din contul angajatorului. Modul de plată al salariului prin instituțiile financiar-bancare sau oficiile poștale se stabilește de Guvern, în comun cu Banca Națională a Moldovei.
Venitul evaluat în valută străină se recalculează în monedă națională, la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data achitării lui.
În Legea salarizării nr. 847-XV din 14 februarie 2002, este stipulată interzicerea plății salariului în natură, inclusiv sub forma băuturilor spirtoase sau a drogurilor. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 4 al Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 95 privind protecția salariatului și cu articolul 11 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.117 privind obiectivele și normele de bază ale politicii sociale, rectificate prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 593-XIII din 26 septembrie 1995, plata salariului se poate realiza și în natură, cu excepția băuturilor alcoolice sau a drogurilor.
Responsabili de calcularea corectă și în termen a sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu, în legătură cu încălcarea termenelor de plată, sunt conducătorii întreprinderilor.
Pentru a organiza evidența corectă a muncii, a producției și a salariilor, a întocmi rapoartele contabile și statistice, precum și pentru a stabili controlul asupra fondului de salarii este necesar de a determina numărul personalului scriptic și de a ține evidența operativă a personalului. În cadrul unei întreprinderi, personalul scriptic se schimbă permanent în dependență de procesele de angajare, transferare, concediere, fiind evaluate la o dată anumită și documentate corespunzător.
Pentru evidența muncii și a salariului se împart în:
documente primare după structură și număr,
documente primare în funcție de ramura și caracterul activității economice al întreprinderii.
În urma completării documentelor primare în cadrul secțiilor întreprinderii sunt transmise în contabilitate pentru prfectarea acestora și întocmirea registrelorsintetice și analitice pe fiecare sector de evidență.
În literatura de specialitate ,,Contabilitatea financiară” de Nederiță A. acestea pot fi următoarele:
Bonul de lucru individual sau colectiv sau raportul despre îndeplinirea sarcinilor de schimb – este întocmit pentru documentarea volumului de produse fabricate, lucrările și serviciile executate.
Tabelul de evidență a folosirii timpului de muncă sau tabelul de pontaj (Anexa nr.6) – este folosit pentru evidența timpului de muncă, disciplinei muncii, analizei gradului de utilizare a timpului de muncă și calculării salariului. Evidența timpului de muncă este realizată pe baza pontajului, de către o persoană cu atribuții speciale numită pontator sau de către șefii de secție și maiștri. Pontajul poate fi organizat după diferite sisteme, în dependență de specificul întreprinderii (fișe de ceas, mărci de prezență, permise). Documentul dat se deschide pentru fiecare subdiviziune sau serviciu al întreprinderii.
Lista angajaților ce au lucrat suplimentar și tabelul de evidență a folosirii timpului de muncă. Se folosește în cazul evidenței lucrului suplimentar și în timp de noapte.
Foaia de evidență a muncii lucrărilor executate este întocmită pentru reflectarea timpului lucrat (ore, zile), volumul lucrărilor executate și sumelor salariilor calculate pentru operațiunile tehnologice efectuate manual sau prin intermediul animalelor de tracțiune în fitotehnie. La finele zilei, se notează recepția lucrărilor, înregistrîndu-se în rîndul respectiv pentru fiecare angajat volumul lucrărilor executate și numărul orelor lucrate.
Foaia lucrărilor executate suplimentar și raportul sau bonul de lucru de bază. Se întocmește în cazul în care au loc abaterile de la condițiile normale de muncă (operațiuni suplimentare neprevăzute de procesul tehnologic sau legate de necorespunderea utilajului, instrumentelor, etc.).
Documentele privind producția fabricată – pentru depistarea rebuturilor în producție.
Actul privind rebutul la valoarea rebutului final.
Foaia staționării, utilizată în cazul staționării admise, înfăptuită nu din cauza muncitorului.
Raporturile privind pierderile din timpul de muncă,folosit pentru documentarea pierderilor de muncă.
Foi de calcul a adaosurilor, borderouri și situații privind sporurile și primele la salariu organizate independent de întreprindere, în funcție de tipul acestora pentru documentarea altor prime și suplimente în favoarea angajaților.
Dispoziție sau ordinul de acordare a concediului folosit atunci cînd se acordă concediile de bază și suplimentare.
Ordinul de transfer – se întocmește atunci cînd are loc transferarea la alt loc de lucru, din secție în secție, atribuirea altei categorii sau calificări (Anexa nr.8).
Conform noțiunii definite în art.95 din Codului Muncii nr. 154 din 28 martie 2003, timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl folosește pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă, în conformitate cu regulamentul intern al unității, cu contractul individual și cu cel colectiv de muncă.
Durata normată a timpului de muncă a unui salariat din cadrul unității nu poate depăși săptămînal 40 de ore. Pentru unele categorii de salariați, din cauza unor anumite circumstanțe (starea sănătății, vîrsta, condițiile de muncă, ș.a.) se stabilește durată redusă a timpului de muncă.
Între angajat și angajator se poate stabili ziua de muncă parțială, sau săptămîna de muncă parțială. Remunerarea în cazul dat se efectuează proporțional timpului lucrat sau volumul lucrului efectiv prestat. Timpul de muncă efectuat de către salariați este de regulă uniform și constituie 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămînă, cu o întrerupere de muncă, de regulă, sîmbătă și duminică. Însă la unele unități, unde desfășurarea activității este una largă, se admite stabilirea unui alt regim de muncă, în conformitate cu prevederile legislației.
1.3. Caracteristica formelor și sistemelor de salarizare
În Legea salarizării nr. 847-XV din 14 februarie 2002, se stipulează că munca este retribuită pe unitate de timp, în acord sau conform altor sisteme de salarizare.
Factorii interdependenți care contribuie asupra stabilirii salariului sunt: sistemul tarifar și formele de salarizare.
Remunerarea muncii conform sistemului tarifar reprezintă baza organizării remunerării muncii. El include 3 elemente:
Indicatorii tarifari de calificare, care se elaborează pentru fiecare ramură a economiei naționale.
Rețeaua tarifară reprezintă totalitatea categoriilor de calificare și a coeficienților tarifari corespunzători, care realizează o dependența directă între salariul de bază al muncitorului și calificarea acestuia. Prin intermediul rețelei tarifare are loc stabilirea relațiilor în retribuirea muncii între categoriile de muncă și categoriile de muncitori.
Salariul tarifar pentru categoria I de salarizare a rețelei tarifare unice reprezintă baza stabilirii salariilor tarifare și de funcție în contractele colective și individuale de muncă.
În conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 165 din 09.03 2010, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică constituie începînd cu 1 mai 2014 – 9,77 lei/oră sau 1,650,00 lei/lună, iar din 1 mai 2015 salariul minim lunar este stabilit în mărime de 1,900.00 lei lunar/11.24 lei pe oră, calculat pentru un program complet de lucru de 169 ore în medie pe lună.
Coeficienții tarifari reprezintă elemente ale rețelei tarifare care stabilesc de cîte ori salariul tarifar pentru categoria a II-a, și pentru categoriile următoare ale rețelei tarifare este mai mare decît salariul tarifar pentru categoria I de calificare, al cărui coeficient tarifar este egal cu 1,0.
Formele de salarizare dețin un rol important în cadrul utilizării eficiente a forței de muncă și în cadrul sistemului de salarizare.
În Legea salarizării nr. 847-XV din 14 februarie 2002 precum și în Codul Muncii nr. 154 din 28 martie 2003, este specificat că munca muncitorilor și funcționarilor este retribuită:
Pe unitate de timp (în regie);
Pe unitate de produs (în acord).
Salarizarea pe unitate de timp sau în regie reprezintă retribuirea muncii în funcție de timpul lucrat de salariat (oră, zi, săptămînă, lună, etc.) fără să se ia în considerație volumul de muncă necesar timpului dat. Forma de retribuție după timp include 2 sisteme de salarizare:
Sistemul simplu;
Sistemul premial.
Sistemul simplu de salarizare pe unitate de timp presupune calcularea salariului numai în baza numărului de ore, zile lucrate. Conform literaturii de specialitate, salariul se determină în baza formulei de mai jos.
Salariul = tarif pe oră x numărul de ore lucrate.
Exemplu: Angajatul X deține categoria III de salarizare și este recompensat cu un salariu tarifar de 12.50 lei/oră. Pe parcursul lunii salariatul conform tabelului de pontaj a lucrat 166 de ore. Pentru luna dată angajatului i se va calcula un salariu de 2,075.00 lei (166 ore x 12.5 lei/oră)
Sistemul premial de salarizare pe unitate de timp presupune și un premiu stabilit în funcție de coeficientul participării la muncă sau de calitatea muncii efectuate, adițional la salariul calculat după timpul lucrat. Sistemul dat de salarizare se folosește la întreprindere pentru a stimula și cointeresa salariații. În cazul sistemului premial de retribuție, salariul se calculează în baza următoarei formule:
Salariul = salariul tarifar lunar + suma premiilor stabilite în % față de salariul tarifar.
Personalul care face parte din secția administrativă și de conducere salariul li se determină conform tarifelor lunare. Angajatului i se atribuie salariul întreg dacă acesta a lucrat o lună întreagă. În cazul absenței sale de la lucru din anumite motive, salariul se achită în dependență de timpul lucrat efectiv.
Exemplu: Angajata Ceban Anastasia, top-manager, are un salariu tarifar stabilit în mărime de 2,500.00 lei. Doamnă a lucrat în luna noiembrie 15 zile (120 ore). Luna noiembrie are 20 zile lucrătoare (160 ore). Conform contractului individual de muncă doamnei Anastasia i se cuvine premiu adițional în mărime de 14 procente. În continuare vom calcula salariul pentru luna noiembrie a angajatului.
Determinăm salariul tarifar pentru o oră lucrată: 2,500.00 lei/160 ore = 15.62 lei/oră;
Calculăm salariul pentru timpul efectiv lucrat: 15.62 lei/oră x 120 ore = 1874.40 lei;
Determinăm mărimea primei pentru luna noiembrie: 1,874.40 lei x 14% = 262.42 lei;
Mărimea salariului va constitui: 2,136.82 lei = 1,874.40 lei + 262.42 lei.
Salariul obținut reprezintă un salariu impozabil.
Salariul în acord (pe unitate de produs) reprezintă forma de remunerare a muncii care stabilește salariul lucrătorului în conformitate cu cantitatea de bunuri produse sau de numărul de operații executate într-o unitate de timp.
În practică observăm o serie de avantaje a acestei metode recompensă:
Se atestă o mărire a productivității;
Crează sistemul de echitate adică muncitorii sunt recompensați în raport cu nivelul producției;
Dispare necesitatea controlului micșorînd cheltuielile administrative.
Totodată această metodă are și anumite dezavantaje caracterizate prin:
Diminuarea calității;
Nu este garantat minimul salarial;
Necesită un volum mărit de lucru pentru stabilirea remunerării muncii, apare necesitatea de adaptare a normei în anumite perioade de timp;
În momentul evaluării volumului de producție pot apărea situații conflictuale.
Acordul poate îmbrăca diferite sisteme în dependență de condițiile concrete de organizare a muncii și de interesul stimulării mai puternice a unor aspecte cantitative și calitative ale activității:
Acordul direct presupune calcularea retribuirii muncii doar în funcție de cantitatea de bunuri sau de numărul de operații executate. Salariul în cazul dat se stabilește conform formulei:
Salariul = numărul de unități efectiv fabricate x tarif pe unitate de produs.
Acordul indirect este utilizat în cazul calculării salariului muncitorilor auxiliari (lăcătuși, mecanici, sudori, etc.), care deservesc locurile muncitorilor de bază. În cazul acordului indirect, salariul se determină în procente față de salariul muncitorilor de bază, sau se stabilește un salariu fix lunar, care este modificat în funcție de îndeplinirea normelor de producție.
Acordul premial prevede, cu excepția salariului de bază, plată unor premii pentru îndeplinirea sau depășirea normei de producție. Salariul se stabilește conform formulei:
Salariul = salariul direct + sumă premiilor stabilite pentru realizările calitative și cantitative.
Acordul progresiv presupune remunerarea muncii la un tarif obișnuit în cazul producției fabricate în limitele normei de producție și remunerarea muncii la un tarif majorat în cazul producției fabricate peste norma de producție. Cu cît gradul de îndeplinire a normei este mai mare, cu atît mai mult se majorează tariful pe o unitate de produs.
Acordul individual se folosește atunci cînd este posibil de stabilit cantitatea exactă de produse fabricate sau operații executate pentru fiecare muncitor în parte.
Acordul colectiv se aplică atunci cînd la fabricarea unor produse sau la executarea unor operațiuni participă un colectiv din mai mulți muncitori cu aceeași calificare sau calificări diferite. Salariul fiecărui muncitor se determină în baza timpului lucrat de către fiecare și a nivelului de calificare. Repartizarea salariului între membrii colectivului se face prin 2 metode: metoda coeficient – oră și metoda salariului tarifar.
Metoda coeficient-oră – bazată pe produsul dintre orele lucrate și coeficientul tarifar corespunzător categoriei. Repartizarea salariului în baza metodei date se face în felul următor:
Se determină numărul de coeficienți-oră pentru fiecare membru al colectivului și în întregime pe brigadă, apoi numărul de ore lucrate se înmulțește cu coeficientul tarifar;
Suma totală a salariului colectivului se împarte la numărul total de coeficienți-oră al colectivului și se determină costul unui coeficient oră;
Costul unui coeficient-oră se înmulțește cu numărul de coeficienți-oră pe fiecare muncitor și se determină mărimea salariului.
Metoda salariului tarifar prevede repartizarea salariului în felul următor:
Pentru fiecare muncitor se determină suma salariului, înmulțindu-se numărul de ore lucrate cu salariul tarifar pe oră;
Se determină coeficientul de plată, raportîndu-se salariul cîștigat de colectiv la suma totală a salariului tarifar;
Se calculează suma salariului fiecărui muncitor în parte prin produsul coeficientului de repartizare și al salariului tarifar.
Rezultatele repartizării salariului pentru ambele metode este același, însă întreprinderile își aleg metoda cea mai eficientă din punct de vedere al condițiilor de muncă și specificului acesteia.
În afară de formele de salarizare menționate anterior, potrivit legislației, salariații pot primi și alte plăți suplimentare.
Compensarea pentru munca prestată în condițiile nefavorabile se stabilește în mărimi fixe pentru salariați de orice calificare, care muncesc la locul de lucru respectiv. Mărimea sporului la salariul este stabilită prin convenția colectivă de muncă a Hotărîrii Guvernului nr. 1 din 3.02.04 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 30-34 din 20.02.04). Conform acestei convenții angajaților care prestează muncă în condiții nefavorabile li se stabilește în funcție de starea reală a condițiilor spor de compensare.
Întreprinderea „Coliseum Lux” SRL aplică forma de salarizare pe unitate de produs, precum și salarizarea pe unitate de timp.
Conform Hotărîrii Guvernului nr.426 din 26 aprilie 2004, modul de calculare al salariului mediu se aplică la calcularea salariului mediu al personalului încadrat, în bază de contract individual de muncă, la întreprinderi, în organizații și instituții, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică.
Formele de recompense ce intră în calcul pentru stabilirea salariului mediu sunt urmatoarele:
Salariul de bază (salariul pentru timpul de muncă sau lucrările efectuate);
Sporuri salariale (pentru vechime în muncă, pentru grad de calificare, pentru conducere pentru condiții nocive, etc.).
Totodată trebuie să ținem cont de recompensele ce nu intră în componența salariului mediu:
Ajutorul de șomaj;
Indemnizația pentru eliberare din serviciu;
Indemnizația pentru daunele provocate angajatului în timpul muncii;
Ajutorul material sub orice formă;
Compensația pentru concediu nefolosit;
Recompensele cu caracter unic ce nu țin de timpul de muncă efectiv.
Conform Hotărîrii Guvernului nr.426 din 26 aprilie 2004, salariul mediu determinat se aplică pentru următoarele tipuri de remunerări:
– plata salariului mediu lunar menținut pentru perioada căutării unui alt loc de muncă;
– plata concediului anual;
– plata compensației la concediul anual nefolosit și la concediile de studii;
– plata pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare, în situațiile transferurilor și întreruperilor în muncă, prevăzute de legislație;
– plata despăgubirii pentru perioada de absență forțată de la muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu;
– plata pentru timpul îndeplinirii obligațiilor de stat sau obștești;
– plata indemnizației de eliberare din serviciu.
Conform Hotărîrii menționte mai sus salariul mediu se calculează:
pentru o zi calendaristică:
pentru plata concediilor de studii;
în cazurile plății indemnizației de eliberare din serviciu, indemnizației de concediu și compensației pentru concediul nefolosit;
pentru calcularea ajutorului de șomaj;
pentru plata salariului mediu timp de o lună, în caz de permutare sau transfer laolaltă muncă permanentă cu retribuție mai mică;
în alte cazuri prevăzute de legislație, de convențiile colective și/sau contractele colective, precum și cele individuale de muncă, cînd lucrătorilor li se garantează salariul mediu pe durate de timp exprimate în zile calendaristice;
pentru determinarea salariului mediu lunar menținut pentru perioada căutării unui alt loc de muncă;
pentru plata salariului mediu pe durata transferului la o muncă mai ușoară a femeilor gravide și al femeilor care au copii în vîrstă de pînă la 3 ani;
pentru plata despăgubirilor pentru perioada de absență forțată de la muncă, în cazul restabilirii la locul de muncă al salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu
pentru plata salariului mediu membrilor Comisiei Electorale Centrale, care nu activează permanent, pentru perioada în care sînt degrevați de atribuțiile de la locul de muncă de bază;
conform programului de muncă stabilit la întreprindere, pentru o zi lucrătoare:
pentru plata salariului mediu pe durata deplasării în interes de serviciu sau a detașării la alt loc de muncă;
pentru plata salariului mediu în caz de neîndeplinire a normelor de producție din vina angajatorului și în perioada de însușire de către salariat a unui nou proces de producție;
pentru plata zilelor libere acordate donatorilor de sînge;
în cazul menținerii salariului mediu pentru zilele acordate salariatului ce urmează a fi concediat pentru căutarea unui alt loc de muncă;
pentru plata salariului mediu în zilele de sărbătoare nelucrătoare;
pentru plata salariului mediu pe timpul efectuării controalelor medicale obligatorii;
pentru plata salariului mediu pe durata cursurilor de formare profesională;
pentru păstrarea salariului mediu pe parcursul sistării activității de muncă de către organele de stat de control;
în alte cazuri prevăzute de legislație, de convențiile colective și/sau contractele colective, precum și cele individuale de muncă, cînd lucrătorilor li se garantează salariul mediu pe durate de timp exprimate în zile lucrătoare;
pentru plata salariului mediu în cazul îndeplinirii obligațiilor de stat sau obștești;
pe oră – la evidența globală a timpului de muncă:
– pentru plata pauzelor pentru alimentarea copilului;
– în alte cazuri prevăzute de legislația în vigoare.
Forma de remunerare a muncii pentru angajați întreprinderii „Coliseum Lux” SRL se realizează în regie conform tarifului lunar, iar pentru ceilalți lucrătorii – conform sistemului simplu de salarizare pe unitate de timp.
Prin comun acord dintre reprezentanții angajaților și conducerea entității s-au stabilit „Statele de personal” pentru secția administrativă și secția de producere, unde este indicat: funcția, coeficientul de tarifare la salariul lunar de 1,650.00 lei reieșind din programul de muncă de 8 ore, numărul de unități, timpul de lucru efectiv, salariu efectiv pentru o lună completată de muncă conform „tabelului de pontaj”.
Sporurile salariale ce pot apărea în procesul de producție sînt următoarele pentru orele lucrate de noapte, pentru condiții nocive (miros de vopsea, catalizatori, etc.).
La salariul tarifar se adaugă diferite sporuri fie pentru lucru în orele de noapte, pentru lucrul în condiții nocive, ținîndu-se cont de „Salariile tarifare orare (lunare) în dependență de condițiile de muncă”. Calculul salariului se face în „Contul personal”, deschis pentru fiecare salariat.
Retribuirea muncii în condiții nefavorabile .Condiții normale de muncă sunt considerate, condițiile ce corespund criteriilor legislației, în caz contrar muncitorilor le sunt acordate anumite recompense conform legislație. Lucru în condiții nocive, face parte din categoria lucrărilor efectuate în condiții nefavorabile. Recompensele sunt stabilite în sume fixe pentru toți angajați de orice calificare ce lucrează în aceleași condiții. Mărimea sporului salarial pentru condiții nefavorabile este stabilit prin „Convenția Colectivă” a Hotărîrii Guvernului, nr. 2 din 12 ianuarie 2011.
Conform acesteia, muncitorilor, care activează în condiții nefavorabile, li se stabilesc sporuri de compensare, în dependență de condițiilor de muncă, după cum urmează:
Tabelul 1.1.
Mărimea sporului la salariu pentru condiții nefavorabile
Sursa: „Convenția colectivă” a Hotărîrii Guvernului nr.2 din 12.01.2011.
Salariul pentru munca prestată în zilele de odihnă și sărbătoare. Conform legislației în vigoare (art. 109 al Codului Muncii) repausul săptămînal se acordă timp de două zile consecutive, de regulă sîmbăta și duminică. Atunci cînd acesta influențează negativ asupra desfășurării activității pot fi acordata alte două zile de odihnă, speficindule în Contractul colectiv de muncă sau prin Regulamentul intern al unității, cu condiția că una din zilele libere să fie duminică. În întreprinderile în care, datorită specificului muncii, nu este posibil acordarea repausul săptămînal în ziua de duminică, angajați beneficiază de două zile libere în cursul săptămînii și de un spor salarial stabilit prin contractul colectiv sau individual de muncă. În orice caz, durata repausului săptămînal neîntrerupt nu trebuie să fie mai mică de 42 ore, cu excepția cazurilor săptămînii de lucru cu șase zile lucrătoare.
Conform art. 158-159 a Codului Muncii, munca prestată în zilele de repaus și în cele de sărbătoare nelucrătoare este remunerată în următorul fel:
pentru angajați în acord – dublu față de tariful în acord;
pentru angajați în regie – dublu față de tariful pe oră sau pe zi;
pentru angajați munca cărora este remunerată cu tarif lunar – suma unui salariu pe unitate de timp sau a recompensa de o zi peste salariul de bază, dacă munca în ziua de repaus sau cea de sărbătoare nelucrătoare a fost prestată în limitele normei lunare a timpului de lucru, și cel puțin în mărime dublă a salariului pe unitate de timp sau pe zi, aplicat la salariul de bază, dacă munca a fost prestată peste programul normat.
Retribuirea muncii de noapte. În conformitate cu art. 159 al Codului Muncii, pentru munca prestată pe timp de noapte este stabilit un adaos în mărime de 0,5 salarii salarii de funcții.
Retribuirea muncii suplimentare În conformitate art. 104 al Codului Muncii, atragerea la munca suplimentară este de comun acord intre angajator și angajat, însă doar cu acordul acestuia în scris, excepție face cazul de apărare a țării cu excepția cînd munca suplimentară va avea drept scop apărarea țării. Conform legislației în vigoare „art. 157 al Codului Muncii”, recompensarea muncii suplimentare cu timp liber nu se admite.
Metode de recompensare a muncii peste program:
1. Retribuirea pe unitate de timp – pentru primele două ore mărimea recompensei va fi de cel puțin de 1,5 salarii tarifare (salarii lunare) stabilite în contractul de muncă, iar următoarele – se vor achita dublu.
2. Retribuirea în acord – cel puțin 50% din salariul tarifar stabilit pentru primele două ore, și următoarele cu 100%.
Nu se admite atragerea la muncă suplimentară a:
invalizilor de gradul I și II;
femeilor care au copii de pînă la trei ani;
femeilor gravide, a femeilor în concediu postnatal;
salariaților în vîrstă de pînă la 18 ani;
persoanelor cărora munca suplimentară le este contraindicată conform certificatului medical.
Retribuirea muncii angajaților în vîrstă de pînă la 18 ani. Angajaților ce nu au împlinit vîrsta de 18 ani le sunt reduse zilele de muncă și remunerarea se stabilește astfel::
1. Angajaților ce lucrează în regie – mărimea salariului este stabilită ținîndu-se cont de durata redusă zilnice de muncă, în concordanță cu salariile de funcție sau tarifare.
2. Angajaților ce lucrează în acord – mărimea salariului este stabilită în bază tarifelor în acord stabilite salariaților adulți.
Modul de retribuire a timpului de staționare. Staționările procesului de producție este caracterizat prin întreruperi periodice provenite din cauza regimului de lucru, din diverse motive (din vina administrației întreprinderii sau a lucrătorilor, din vina furnizorului de materii prime, materiale, energie, ș.a.) la întreprindere.
Remunerarea pentru timpului de staționare, produs din alte cauze în afară de vina salariaților,este stabilit în mărime de cel puțin 2/3 din salariu de funcție sau tarifar însă nu mai puțin de salariul minim pe unitate de timp. Condițiile de înregistrare a staționarii produsă la întreprindere din alte motive decît din vina angajatului, totodată și nivelul de salarizare în așa cazuri este stipulat în contractul de muncă.
Pentru orele de staționare a entității din cauza angajaților, acestea nu vor fi remunerați sub nici o formă.
Cauzele staționarii, angajați răspunzători, salariul pentru perioada de staționare, durata staționarii sunt înregistrate în „Foia de staționare”.
La întreprinderea “Coliseum-Lux” S.R.L. în perioada analizată nu au survenit asemenea situații.
Retribuirea salariaților în cazul neîndeplinirii normelor de producție. Condiții normale de muncă este un factor foarte important ce trebuiește să fie acordat angajaților de către conducere pentru ca muncitorii să-și poată îndeplini planul (norma) de producție. Atunci cînd angajatul nu reușește să îndeplinească norma de producție din cauza angajatorului, salariul se stabilește pentru munca efectiv prestată, însă acesta nu trebuiește să fie mai jos de un salariu mediu de-al angajatului, calculat pentru același volum de timp.Totodată există situații cînd staționarea este produsă de factori externi ce nu țin nici de angajat, nici de angajator, angajatului i se achită 2/3 din salariul tarifar
Atunci cînd neîndeplinirea este cauzată de către angajat pe deplin, acestuia nu-i va fi acordată nici o recompensă
Retribuirea muncii în caz de cumulare a profesiilor și de îndeplinire obligațiilor de muncă a salariaților temporar absenți. Angajaților îndeplinesc la aceeași unitate economică o muncă suplimentară, cu excepția obiectivelor de bază, posibil și într-o altă profesie, sau îndeplinesc obligațiile unui alt angajat absent, au dreptul la un spor de cumulare de funcții sau de profesii.
Nivelul retribuției pentru munca de cumul, sau pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă persoanei temporar absent este stabilită în contractul temporar de muncă negociat și semnat de ambele părți, însă nivelul salariului nu poate fi mai mic de 50% din salariul tarifar (al funcției) al persoanei angajate.
Modul de retribuire a muncii în caz de producere a rebutului. Rebutul ete producția ce nu corespunde normelor tehnologice, sau standartelor și nu pot fi întrebuințate după destinația de producție.
Conform Codului Muncii al Republicii Moldova, rebuturile la fel sunt remunerate, din această cauză, întreprinderea este obligată să țină evidență pierderilor, după care se determină cauzele producerii acestuia, în scopul ameliorării sau preîntîmpinării acestor situații.
În conformitatea cu art. 162 al Codului Muncii rebutul este remunerat:
din vina angajatului – nu este remunerat
parțial din vina persoanei angajate – este remunerat în dependentă de gradul de utilizare a produsului produs
din alte cauze fără vina angajatului este retribuit la fel ca și articolele bune;
Odată cu constatarea rebutului este întocmit „Proces verbal privind rebutul”. Baza acestui proces este „Actul de rebut”, ce servește ca document primar pentru evidența producției rebutate și servește pentru determinarea pierderilor întreprinderi.
Adaosul la salariu pentru regimul de lucru în mai multe schimburi. Unitățile economice sunt în drept de ași stabili desinestătător programul de lucru în dependentă de necesitățile firmei. Regimul în schimburi este caracteristic pentru întreprinderile în care, pe parcursul a 24 de ore pentru a nu întrerupe procesul de producție și utilizării eficiente a utilajului, lucru este organizat în două sau mai multe schimburi.
Programul de lucru în schimburi este adus la cunoștința angajaților cel puțin cu o lună înainte de punerea acestuia în aplicare. În condițiile muncii în schimburi, fiecare grup de salariați prestează munca în limitele programului stabilit. Este interzisă repartizarea lucrătorilor la muncă în curs de două schimburi la rînd.
CONTABILITATEA CREANȚELOR PERSONALULUI ȘI DATORIILOR SALARIALE
2.1. Contabilitatea creanțelor personalului entității
Creanțele personalului reprezintă datorii ale angajaților față de întreprindere și apar în urma:
Acordării avansurilor titularilor spre decontare (titularilor de avans);
Procurării de către angajați a mărfurilor cu achitarea în rate;
Recuperării de către gestionari a daunei materiale cauzate;
Altor datorii.
Evidența analitică a creanțelor angajaților se ține pe fiecare lucrător (debitor), pe fel de creanțe, termenul de apariție și de achitare.
Pentru evidența sintetică a creanțelor salariaților este destinat contul de activ 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului” (sau contul 226 “Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi). În debitul acestui cont se reflectă apariția creanțelor pe termen scurt ale personalului, iar în credit – achitarea acestora. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă suma creanțelor personalului la finele perioadei de gestiune.
La întreprinderea „Coliseum Lux” SRL contribuțiile la asigurările sociale de stat se înregistrează în contul creanțelor pe termen scurt ale personalului.
Astfel, pentru luna decembrie 2014, conform registrului contului 227.5 „Creanțe pe termen scurt ale personalului privind alte operații” (sau subcontul 226.4 “Alte creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi) (Anexa nr.9), suma creanțelor privind contribuțiile la asigurările sociale de stat au constituit 1,500.00 lei. Mărimea reținerilor salariale privind contribuțiile la asigurările sociale au fost înregistrate în contabilitatea întreprinderii prin următoarea formulă:
Debit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” (sau contul 226 “Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi), subcontul 227.5 „Creanțe pe termen scurt ale personalului privind alte operații” (sau subcontul 226.4 “Alte creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi) – 1,500.00 lei;
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările” (sau contul 533 “Datorii privind asigurările sociale și medicale”, conform noului plan de conturi), subcontul 5331 „Datorii față de Fondul Social”(sau subcontul 533.1“Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat”, conform noului plan de conturi) – 1,500.00 lei.
Reținerea din salariul angajaților a contribuțiilor individuale în fondul asigurărilor sociale, și respectiv stingerea creanței aferente contribuțiilor la asigurările sociale (Anexa nr.9) s-a reflectat în contabilitate în felul următor:
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- 1,500.00lei;
Credit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” (sau contul 226 “Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi), subcontul 227.5 „Creanțe pe termen scurt ale personalului privind alte operații” (sau subcontul 226.4 “Alte creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi) – 1,500.00 lei.
Titularii de avans sunt angajații întreprinderii, cărora li se eliberează mijloace bănești spre decontare. Avansul eliberat este destinat acoperirii cheltuielilor care urmează a fi suportate de către angajatul respectiv, cum ar fi cheltuielile aferente deplasării angajatului în interes de serviciu și cheltuielile gospodărești, aferente procurării unor active.
La întreprinderea „Coliseum Lux” SRL, pe parcursul anului 2014, nu a fost eliberat nici un avans angajaților. La eliberarea avansului, angajatului i se întocmește dispoziția de plată cu indicarea sumei eliberate pentru procurarea materialelor sau a altor servicii. De exemplu, la data de 21 martie 2014, în baza dispoziției de plată, directorului întreprinderii i-a fost eliberat avans în sumă de 500.00 lei pentru procurarea materialelor (Anexa nr.10). În acest caz la eliberarea avansului întreprinderea întocmește următoarele formule contabile:
Debit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”(sau contul 226 “Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi), subcontul 227.2 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans” (sau subcontul 226.1 “Creanțe ale titularilor de avans”, conform noului plan de conturi) – 500.00 lei;
Credit contul 241 „Casa” – 500.00 lei.
Titularul de avans nu a folosit toată suma avansului acordat. Restituirea sumei nefolosite, în mărime de 56.00 lei are loc în baza dispoziției de încasare (Anexa nr.11). Restituirea avansului nefolosit a fost înregistrată în contabilitate conform următoarei formule contabile:
Debit contul 241 „Casa” – 56.00 lei;
Credit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” (sau contul 226 “Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi), subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans” (sau subcontul 226.1 “Creanțe ale titularilor de avans”, conform noului plan de conturi) – 56.00 lei.
Conform Codului Muncii nr.154 din 28 martie 2003.Art.174, prin deplasare în interes de serviciu se înțelege delegarea salariatului, conform ordinului (dispoziției, deciziei, hotărîrii) angajatorului, pe un anumit termen, pentru executarea obligațiilor de muncă în afara locului de muncă permanent.
Întreprinderea „Coliseum Lux” SRL, pe parcursul activității sale nu a delegat persoane în deplasare. Conform legislației, în timpul deplasării lucrătorilor li se compensează următoarele cheltuieli:
diurna;
cheltuieli aferente cazării;
costul biletelor de călătorie tur-retur.
Detașarea angajatului se face în baza ordinului de deplasare, în care este menționat scopul, localitatea și termenul de deplasare, care nu poate depăși 60 zile. Angajaților deplasați în interes de serviciu li se garantează menținerea locului de muncă (a funcției) și a salariului mediu, dar și compensarea cheltuielilor aferente deplasării în interes de serviciu.
Diurna se plătește pentru fiecare zi a deplasării și constituie:
pe teritoriul Republicii Moldova – 75.00 lei/zi,
peste hotarele Republicii Moldova – în limita normelor stabilite pentru fiecare țară și în dependență de categoria la care se referă salariatul repectiv.
Cheltuielile de transport sunt acoperite în baza documentelor prezentate (biletelor de călătorie). În cazul pierderii biletelor de transport/neprezentării documentelor de călătorie, aceste cheltuieli, pe teritoriul Republicii Moldova, se achită conform tarifelor minimale.
Compensarea cheltuielilor de deplasare se efectuează pentru zilele aflării efective în deplasare, conform ordinului de deplasare și documentelor de călătorie prezentate, în limitele termenului pentru care angajatul a fost detașat. În scopul determinării termenului efectiv al deplasării, în ordinul de deplasare se fac mențiunile privind plecarea și sosirea în punctele de destinație, plecarea din ele și sosirea la locul de muncă permanent și se confirmă prin ștampilele întreprinderilor corespunzătoare.
La eliberarea avansului destinat acoperirii cheltuielilor de deplasare angajatului se întocmește următoarea formulă contabilă:
Debit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” (sau contul 226 “Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi), subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans” (sau subcontul 226.1 “Creanțe ale titularilor de avans”, conform noului plan de conturi)”;
Credit contul 241 „Casa”;
Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională” (sau contul 242 sau contul 242 „Cont curent în monedă națională ”, conform noului plan de conturi);
Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”.
Cheltuielile de deplasare se reflectă în contabilitate în dependență de categoria la care acestea se atribuie. Reflectarea cheltuielilor are loc conform următoarelor formule contabile:
Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale” (sau contul 712 „Cheltuieli de destribuire”, conform noului plan de conturi);
Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative” (sau contul 713 „Cheltuieli administrative”, conform noului plan de conturi);
Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producție”,
Credit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” (sau contul 226 „Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi), subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans” (sau subcontul 226.1 „Creanțe ale titularilor de avans ”, conform noului plan de conturi).
În cazul cînd suma avansului este mai mare decît suma cheltuielilor efective, suma avansului neutilizat se restituie în numerar în casierie în baza formulei contabile:
Debit contul 241 „Casa”,
Credit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” (sau contul 226 „Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi), subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans” (sau subcontul 226.1 „Creanțe ale titularilor de avans”, conform noului plan de conturi).
Iar atunci cînd restituirea are loc prin reținerea sumei date din salariu, în contabilitate se întocmește următoarea formulă contabilă:
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”,
Credit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” (sau contul 226 „Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi), subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans” (sau subcontul 226.1 „Creanțe ale titularilor de avans”, conform noului plan de conturi).
Angajatul poate solicita de la conducerea întreprinderii acordarea unui avans din contul retribuirii muncii. Întreprinderea „Coliseum Lux” SRL nu a acordat avansuri angajaților săi, de aceea nu putem specifica un caz real.
În cazul acordării avansului, întreprinderile înregistrează în contabilitatea lor următoarea formula contabilă:
Debit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” (sau contul 226 „Creanțe ale personalului ”, conform noului plan de conturi), subcontul 227.1 „Creanțe pe termen scurt privind retribuirea muncii” (sau subcontul 226.4 „ Alte creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi),
Credit contul 241 „Casa”.
Restituirea avansului din contul retribuției personalului are loc în baza formulei contabile:
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”,
Credit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” (sau contul 226 „Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi), subcontul 227.1 „Creanțe pe termen scurt privind retribuirea muncii” (sau subcontul 226.4 „ Alte creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi).
În practică se poate de utilizat și altă variantă de reflectare a avansurilor acordate solicitate de personal. Acordarea avansurilor în cazul dat se contabilizează în felul următor:
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”,
Credit contul 241 „Casa”,
Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională ”(sau contul 242 „Cont curent în monedă națională”, conform noului plan de conturi);
În cazul cînd la sfîrșitul lunii în contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” se formează contul debitor, acesta se trece în debitul contului 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” (sau contul 226 „Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi) prin formula contabilă:
Debit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” (sau contul 226 „Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi),
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”.
La începutul perioadei de gestiune următoare această sumă se restabilește în debitul contului 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”:
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”;
Credit contul 227„Creanțe pe termen scurt ale personalului” (sau contul 226 „Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi).
Contabilitatea creanțelor față de personal face legătura dintre activitatea economică desfășurată de întreprindere și factorii de decizie luați de administrația acesteia. Conturile care reprezintă creanțele față de personal oferă informații importante privind existența și mișcarea obligațiilor entității față de personal, față de care entitatea trebuie să acorde o atenție deosebită.
2.2. Contabilitatea datoriilor față de personal privind salariul de bază, alte plăți și recompense acordate angajaților
Datoriile privind retribuirea muncii reprezintă angajamentele față de salariați, stabilite în conformitate cu munca prestată în favoarea întreprinderii, în raport cu calitatea și cantitatea muncii și cu rezultatele acesteia. Aceste datorii se concretizează în drepturile angajaților aferente muncii prestate, care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoanele fizice și întreprindere și sunt în raport direct cu cantitatea și calitatea muncii, rezultatele și condițiile funcționării întreprinderii.
Prin calcularea salariilor se înțelege determinarea în baza documentelor primare a sumei bănești datorată angajaților pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă. Salariile calculate personalului constituie un element al consumurilor sau cheltuielilor.
Salariul la întreprinderea „Coliseum Lux” SRL este calculat în baza informației din lista statelor de funcții (Anexa nr.12), unde sunt precizate funcțiile angajaților din cadrul entității, mărimea salariului și forma de remunerare. Conform documentului dat, pentru anul 2014, întreprinderea „Coliseum Lux” SRL a stabilit salariul pentru fiecare funcție în parte, astfel pentru postul de designer industriala fost stabilit un salariu de 1,485.00 lei, însă acesta depinde de operațiile îndeplinite. Lista statelor de funcții este aprobată de către directorul întreprinderii printr-un ordin de schimbare și aprobarea acesteia pentru anul respectiv (Anexa nr.13).
Pentru calcularea și evidența analitică a retribuțiilor la întreprindere se folosește cartea salariu (Anexa nr.14), care se elaborează lunar și în care se indică:
Lista personalelor angajate;
Numărul de evidență al personalului;
Valoarea scutirii de la impozitul pe venit;
Suma brută a salariului;
Suma contribuțiilor individuale de asigurări sociale;
Impozitul pe venit;
Suma contribuțiilor la asistența medicală;
Suma spre plată.
Generalizarea informației privind decontările cu personalul întreprinderii aferente retribuțiilor are loc prin intermediul contului de pasiv 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”. În creditul acestui cont se reflectă retribuțiile calculate, iar în debit – sumele achitate și reținute.
Pentru întreținerea personalului administrativ al întreprinderii, datoria privind retribuția muncii va fi raportată în cadrul cheltuielilor generale și administrative.
Conform documentului “Cartea salariu” (Anexa nr.15) în luna octombrie 2014, datoria față de personal privind retribuirea muncii, ce ține de administrație, la întreprinderea „Coliseum Lux” SRL a constituit de 4,110.00 lei. Forma de remunerare a personalului dat este realizată conform tarifului lunar. Cheltuielile cu privire la salarizare au fost înregistrate în contabilitate în felul următor:
Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative” (sau contul 713 „Cheltuieli administrative”, conform noului plan de conturi), subcontul 713.3 „Cheltuieli de întreținere a personalului administrativ și de conducere” (sau subcontul 713.1 „Cheltuieli cu personalul administrativ”, conform noului plan de conturi) – 4,110.00 lei;
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 „Datorii privind retribuirea muncii” – 4,110.00 lei.
La întreprinderea „Coliseum Lux” SRL salariile angajaților secției de producere sunt incluse în contul consumurilor directe de producție, care la sfîrșitul anului sunt trecute în contul serviciilor prestate.
Pentru luna decembrie 2014 consumul privind retribuirea muncii pentru angajații secției de producție a fost în mărime de 20,890.00 lei (Anexa nr.14), aceasta s-a reflectat în contabilitate prin următoarea formulă contabilă:
Debit contul 811 „Activități de bază”, subcontul 8112 „Consumuri directe privind retribuirea muncii” – 20,890.00 lei;
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”,subcontul 5311 „Datorii privind retribuirea muncii” (sau subcontul 531.1 „Datorii salariale”, conform noului plan de conturi) – 20,890.00 lei.
În practica entităților economice, pot avea loc și alte operații cu privire la datoriile față de personal privind retribuirea muncii: în cazul angajaților încadrați în procesul de procurare, creare a activelor, încărcare și descărcare a valorilor materiale, și în alte cazuri. Formulele contabile aferente acestor operații sunt următoarele:
Debit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuție” (sau contul 112 „Imobilizări necorporale”, conform noului plan de conturi)
Debit contul 121 „Active materiale în curs de execuție” (sau contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție”, conform noului plan de conturi)
Debit contul 122 „Terenuri”
Debit contul 211 „Materiale”
Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”
Debit contul 217 „Mărfuri”;
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”.
Un element important al datoriilor față de personal privind retribuirea muncii îl reprezintă plata concediilor de odihnă. Anual, la sfîrșitul perioadei de gestiune se stabilește graficul concediilor anuale, și se aprobă conform ordinului directorului (Anexa nr.16).
Acordarea concediului anual de odihnă se efectuează în baza unei cereri scrise a salariatului pe numele angajatorului, care emite un ordin de acordare a concediului.
Baza de calcul a concediului anual de odihnă constituie venitul mediul lunar realizat în ultimele 3 luni calendaristice.
În luna septembrie 2014 i-a fost acordat concediul anual de odihnă în termen de 28 zile pentru perioada 01.09.2013 – 01.09.2014 angajatului Jarco Vladimir, din cadrul secției administrative, începînd cu data de 01.10.2014. În conformitate cu documentul privind calculul concediului anual de odihnă (Anexa nr.17), suma concediului a constituit 806.52 lei.
În tabelul 3.1 sunt prezentate salariul și zilele lucrate pentru ultimele 3 luni ale angajatului întreprinderii.
Tabelul 2.1.
Salariul și zilele lucrate pentru ultimele 3 luni
Sursa: Calculul concediului anual (Anexa nr.17)
Suma concediului anual de odihnă a fost calculată în felul următor:
Salariul mediu pentru o zi lucrătoare a constituit: 5,300.00/62 = 81.54 lei.
Raportul dintre zilele lucrătoare și zilele calendaristice: 65/92 = 0,706522.
Salariul mediu anual pentru o zi: 81.54 * 0,706522 = 57.61 lei.
Salariul pentru concediul anual de odihnă: 57.61 * 14 zile = 806.52 lei.
Suma salariilor pentru concediul legal de odihnă la întreprinderea „Coliseum Lux” SRL se reflectă în contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”. Suma salariilor calculate pe perioada concediului legal de odihnă pentru angajatul care face parte din secția de producție s-a înregistrat în contabilitate în felul următor:
Debit contul 811 „Activități de bază” – 806.52 lei;
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”-806.52lei.
În practica altor întreprinderi pot avea loc cazuri cînd calcularea salariului pe perioada concediului legal este efectuată pe seama unor rezerve create anterior pentru plata concediilor legale de odihnă a muncitorilor. Evidența rezervei are loc prin intermediul contului de pasiv 538 „Rezerve pentru plăți și cheltuieli preliminare” (sau contul 538 „Provizioane curente”, conform noului plan de conturi):
constituirea rezervei pentru plata concediului legal de odihnă pe seama cheltuielilor anticipate pe termen scurt are loc în baza formulei contabile:
Debit contul 251 „Cheltuieli anticipate pe termen scurt” (sau contul 261 „Cheltuieli anticipate curente”, conform noului plan de conturi),
Credit contul 538 „Rezerve pentru cheltuieli și plăți preliminate” (sau contul 538 „Provizioane curente”, conform noului plan de conturi);
calculul salariului pe perioada concediului de odihnă pe seama rezervei create:
Debit contul 538 „Rezerve pentru cheltuieli și plăți preliminate” (sau contul 538 „Provizioane curente ”, conform noului plan de conturi),
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”.
Achitarea salariului lucrătorilor are loc după efectuarea tuturor reținerilor prevăzute de legislația în vigoare.
Achitarea personalului privind retribuirea muncii la întreprinderea „Coliseum Lux” SRL are loc în numerar, prin intermediul dispoziției de plată, care este întocmită în baza listei de plată (Anexa nr.18),precum și prin intermediului cardului bancar, în conturile bancare ale salariaților. În lista de plată este indicată lista personalului angajat și sumele nete spre plată.
La întreprinderea „Coliseum Lux” SRL remunerarea personalului are loc lunar, pînă la data de 10 a lunii următoare. În cazul în care întreprinderea nu dispune de surse financiare disponibile pînă la data de 10, personalul este anunțat de managerul întreprinderii în ceea ce privește reținerea achitării salariului.
În baza listei de plată nr.25 (Anexa nr.18), la data de 31.12.14 a fost achitat salariul personalului pentru luna decembrie 2014, în sumă totală de 21,226.59 lei. Stingerea datoriei față de personal privind retribuirea muncii s-a reflectat prin formula contabilă:
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 „Datorii privind retribuirea muncii”- 21,226.59 lei;
Credit contul 241 „Casa” – 21,226.59 lei.
Lista de state se autentifică prin semnătura directorului întreprinderii, contabilului-șef precum și a persoanei responsabile de achitarea salariului (casierul).
Entitățile achită angajaților, în afară de salariu, și unele indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă, în caz de sarcină și lăuzie. Stabilirea, calcularea și plata acestora se efectuează de către entitatea economică în care își desfășoară activitatea de bază angajatul (unde se păstrează carnetul de muncă) prin contract individual de muncă, pe seama mijloacelor asigurării sociale, precum și cu prevederile Legii nr.289-XV din 22.07.2004, privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr.289-XV din 22.07.2004stabilește dreptul la prestații de asigurări sociale pentru prevenirea, limitarea, înlăturarea riscurilor sociale și susținerea financiară a persoanelor îndreptățite a le primi, în cazul producerii unor astfel de riscuri. Reglementările acestei legi se aplică în cazul următoarelor riscuri sociale asigurate: îmbolnăvirea, maternitatea, creșterea copilului și decesul.
Asiguraților cu contract individual de muncă, li se acordă indemnizațiile pentru o perioadă de cel mult 30 zile calendaristice, în cursul unui an calendaristic.
Pentru calcularea indemnizațiilor sociale baza de calcul o va constitui venitul mediu lunar realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat. Din acest venit au fost calculate contribuțiile de asigurări sociale.
În cazul lipsei motivate a venitului asigurat în ultimele 12 luni calendaristice sau a cîtorva luni premergătoare lunii în care s-a produs riscul asigurat, baza de calcul pentru lunile în care lipsește salariul sunt înlocuite cu suma salariul tarifar sau salariul minim din sectorul real.
În funcție de durata stagiului de cotizare, cuantumul lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se stabilește diferențiat, după cum urmează:
– în cazul unui stagiu de cotizare de pînă la 5 ani – 60% din baza de calcul;
– în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 și 8 ani – 70% din baza de calcul;
– în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani – 90% din baza de calcul.
Cuantumul indemnizației este stabilit de 100%din baza de calcul, pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de boli cum ar fi tuberculoza, SIDA sau cancerul de orice tip.
Plata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de muncă, începînd cu anul 2013, se efectuează în felul următor:
1. primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă se plătesc din mijloacele angajatorului, dar nu mai mult de 15 zile cumulative pe parcursul unui an calendaristic, în cazul mai multor perioade de incapacitate temporară de muncă. În cazul șomerilor, indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se plătește din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat din prima zi;
2. începînd cu a 6-a zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă indemnizația se achită din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat, dar în cazul mai multor perioade de incapacitate temporară de muncă – începînd cu prima zi după expirarea celor 15 zile cumulative plătite din mijloacele angajatorului, indemnizația se achită din sursele bugetului asigurărilor sociale de stat.
Dreptul la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă se confirmă prin certificat de concediu medical. Metoda de calcul a concediului medical
Teslev Anatol angajatul întreprinderii „Coliseum Lux” SRL , s-a aflat în concediul medical în perioada de 31.03.2015 pînă la 10.04.2015 într-un număr de 11 zile calendaristice. Se știe că angajatul are un stagiu de cotizare mai mare de 8 ani. Conform documentului privind calculul concediului medical, suma indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă a fost stabilită în felul următor:
Tabelul 2.2.
Informații despre salariu:
Date despre salariul primit de angajatul întreprinderii „Coliseum Lux” SRL
Sursa: Calculul concediului medical
Salariul angajatului pentru 12 luni constituie 31,789.00 lei;
Mărimea venitului pentru o lună calendaristică constituie 2,649.10 lei, care a fost determinată prin împărțirea suma venitului pentru ultimele 12 luni premergătoare producerii riscului la 12 (31,789.00 lei/12 luni = 2,649.10 lei;);
Stabilim salariu mediu pentru ultimele 12 luni premergătoare producerii riscului care este egal cu suma veniturilor acumulate în lunile date raportată la doisprezece: 31,789.00 lei/ 12 luni = 2,649.10 lei;
Lucrătorul dat are un stagiu de cotizare de 8 ani și 4 luni și 15 zile, respectiv, mărimea concediului medical lunar va fi egală cu produsul dintre mărimea venitului pentru o lună calendaristică înmulțita la cuantumul de 90%, ceea ce constituie 2,381.19 lei;
Stabilim compensarea concediului medical pentru 1 zi calendaristică:
pentru luna martie: 2,384.19 lei/31 zile = 76.91 lei
pentru luna aprilie: 2,381.19lei/30 zile = 79.37 lei
Pentru perioada 31.03.2015 – 31.03.2015 în număr de 1 zile calendaristice angajatul va primi concediu medical în sumă de 76.91 lei, achitate din contul angajatorului;
Pentru perioada 01.04.2015 – 04.04.2015 în număr de 4 zile calendaristice angajatul va primi concediu medical în sumă de 317.88 lei, achitate din contul angajatorului;
Pentru perioadă 05.04.2015 – 10.04.2015 în număr de 6 zile calendaristice angajatul va primi concediu medical în sumă de 476.82 lei, achitate din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale;
Deci, angajatului care s-a aflat în concediul medical de la 31.03.2015 pînă la 10.04.2015 i s-a achitat suma îndemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă în mărime de 871.61 lei.
Aceasta reflectîndu-se în contabilitate prin formula contabilă:
Debit contul 811 „Activități de bază”, subcontul 8113 „Cheltuieli directe privind asigurările sociale și medicale” – 871.61 lei;
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 „Datorii privind retribuirea muncii” (sau subcontul 531.1 „Datorii salariale”, conform noului plan de conturi) – 871.61 lei.
Plată indemnizațiilor de asigurări sociale se efectuează lunar, cel tîrziu la data achitării salariului pentru luna respectivă după depunerea certificatului medical.
2.3. Contabilitatea reținerilor din salariu și din alte venituri ale angajaților
Conform art.149 din Codul Muncii nr.154 din 28 martie 2003, la fiecare plată a salariului, cuantumul total al reținerilor nu poate să depășească 20%, iar în cazurile prevăzute de legislația în vigoare – 50% din salariul ce i se cuvine angajatului. În caz de reținere din salariu în baza cîtorva acte executorii, salariatului i se păstrează, în orice caz, 50 la sută din salariu.
Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele rețineri:
Rețineri fiscale: impozitul pe venit al persoanelor fizice;
Rețineri sociale: contribuțiile
– individuale de asigurări sociale de stat obligatorii;
– primile individuale de asigurare obligatorie de asistență medicală;
Alte rețineri:
– avansuri la salariile acordate anterior;
– restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greșeli de calcul;
– avansul ne restituit la timp pentru deplasarea de serviciu;
– plata pentru serviciile comunale; sumele împrumuturilor acordate angajaților;
– plățile pentru mărfurile procurate în credit;
– în cazul concedierii salariatului înainte de expirare a anului de muncă, în contul căruia el a primit acum concediul, pentru zilele nelucrate ale concediului;
Conform legislației în vigoare, din salariu se reține obligatoriu:
Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală – 4 %;
Contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii – 6%;
Impozitul pe venit – 7% din venitul ce nu depășește 27,852.00 lei anual și 18% din venitul ce depășește această sumă pentru anul 2014.
Deci, unitățile economice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sînt obligate, concomitent cu plata salariilor, să vireze în contul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (în continuare CNAM) și în contul Casei Naționale de Asigurări Sociale primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și asigurare socială în volum deplin, calculate conform legislației în vigoare.
Contribuțiile la asigurările sociale și medicale de stat se calculează din suma salariului calculat și din alte recompense, fără reducerea impozitelor și altor plăți pentru angajații în bază de contract individual. Este important de menționat că suma primelor obligatorii de asistență medicală și suma asigurărilor sociale de stat se exclude prin calcul din venitul impozabil
Cotele la contribuțiile asigurărilor sociale și medicale se stabilesc anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale nr. 270 din 23 decembrie 2011 și respectiv prin Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală nr. 271 din 23 decembrie 2011.
Mijloacele bănești acumulate în bugetul asigurărilor sociale de stat se folosesc, conform legislației în vigoare, în următoarele scopuri: plata pensiilor pentru limita de vîrstă, de invaliditate, pentru vechime în muncă, plata pensiilor sociale și îndemnizațiilor pentru pensionari, odihna salariaților și copiilor lor, etc.
Din contul primelor de asigurare medicale sunt constituite fonduri bănești destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor condiționate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afecțiune).
Pentru evidența sintetică a defalcărilor și decontărilor aferente contribuțiilor la asigurările sociale în Fondul asigurărilor sociale, datoriilor privind asigurarea medicală, asigurarea bunurilor și personalului întreprinderii este destinat contul de pasiv 533 „Datorii privind asigurările” (sau contul 533 „Datorii privind asigurarile sociale și medicale ”, conform noului plan de conturi). În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate privind asigurările, iar în debit – mijloacele achitate, virate și cheltuite. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii privind primele de asigurare la finele anului de gestiune.
Conform cărții salariului pentru luna octombrie (Anexa nr.15) pentru luna octombrie 2014, întreprinderea „Coliseum Lux” SRL a calculat salariile personalului în sumă de 4,110.00 lei, din care a efectuat rețineri pentru contribuțiile la asigurări sociale în valoare de 246.60 lei și pentru asigurarea obligatorie medicală – 164.40 lei.
Conform aceluiași document (Anexa nr.15), observăm că angajatului Jarco Vladimir, în luna octombrie 2014, i-a fost calculat salariul în sumă de 2,000.00 lei. Din suma dată au fost efectuate rețineri în fondul asigurărilor sociale și medicale de stat:
Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală, în proporție de 4% din salariul calculat a constituit 80.00 lei (2,000.00 lei x 4%);
Contribuția individuală la asigurări sociale de stat obligatorii în proporție de 6% din salariul lunar constituie 120.00 lei (2,000.00 lei x 6%).
Deci la începutul lunii noiembrie 2014 soldul contribuțiilor la asigurările sociale reținute din salariu pentru luna octombrie (Anexa nr.15) a constituit 246.60 lei. Această reținere s-a reflectat prin următoarea formulă contabilă:
Debit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”(sau contul 226 „Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi) – 246.60lei,
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările” (sau contul 533 „Datorii privind asigurarile sociale și medicale”, conform noului plan de conturi), subcontul 533.1 „Datorii față de Fondul Social”(sau subcontul 533.1 “Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat”, conform noului plan de conturi) – 246.60 lei.
Pe parcursul lunii noiembrie, suma contribuțiilor individuale la asigurările sociale a fost reținută din suma salariilor conform formulei contabile:
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”-246.60 lei,
Credit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului (sau contul 226 „Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi)-246.60 lei.
În practica altor entități pot fi întîlnite cazurile în care reținerile din salariu, efectuate în fondul asigurărilor sociale de stat se calculează și se achită conform următoarei formule contabile:
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”,
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările” (sau contul 533 „Datorii privind asigurarile sociale și medicale”, conform noului plan de conturi) subcontul 533.1 „Datorii față de Fondul Social” (sau subcontul 533.1 “Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat”, conform noului plan de conturi).
Conform documentului Cartea salariu (Anexa nr.15), în luna octombrie 2014au fost reținute din salariu prime în contul asistenței medicale în valoare totală de 164.40 lei, ceea ce s-a reflectat în contabilitatea întreprinderii „Coliseum Lux” SRL în felul următor:
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 164.40 lei;
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările” (sau contul 533 „Datorii privind asigurarile sociale și medicale”, conform noului plan de conturi), subcontul 533.3 „Datorii privind asigurarea medicală” (sau subcontul 533.2 „Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală”, conform noului plan de conturi) – 164.40 lei.
Orice agent economic care angajează și plătește angajaților salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate), este obligat să calculeze și să rețină din aceste plăți impozitul pe venit. El se reține din suma totală a veniturilor calculate și îndreptate spre achitare, care includ: salariile, sporuri la salariu, prime, recompense, îndemnizații, onorarii, comisioane, retribuții, etc.
Din suma indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă nu se rețin nici contribuții sociale (Legea bugetului pentru asigurări sociale de stat nr. 270 din 23 decembrie 2011), nici prime medicale (alin.18 din Anexa 3 la Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr.1593 din 26.12.2002), nici impozit pe venit din salariu, conform prevederilor (lit. c) al art.20 din Codul Fiscal.
Nu constituie surse de venit impozabil și nu se includ în venitul brut al angajatului următoarele tipuri de venit:
Sumele și despăgubirile de asigurare (cu excepția anuităților) în baza contractelor de asigurare și reasigurare;
Despăgubirile primite pentru repararea daunelor în caz de vătămare a sănătății, inclusiv consecințele căreia au dus la invaliditate;
Indemnizațiile de concediere stabilite conform legislației;
Patrimoniul primit ca donație sau titlul de moștenire;
Alte surse de venituri stipulate în Codul Fiscal.
Conform Codului fiscal, pentru anul 2014 cotele a impozitului pe venit pentru persoanele fizice și întreprinzătorii individuali sunt stabilite în mărime de:
– 7 % din venitul anual impozabil ce nu depășește suma de 27,852.00 lei;
– 18 % din venitul anual impozabil ce depășește suma de 27,852.00 lei;
Pentru anul curent 2015 cotele impozitului pe venit sunt:
7% din venitul anual impozabil ce nu depășește suma de 29,640.00 lei și 18% din venitul anual impozabil ce depășește suma de 29,640.00 lei.
La calcularea impozitului pe venit din suma veniturilor îndreptate spre plată angajaților se iau în considerație tipurile și mărimea scutirilor la impozitul pe venit de care beneficiază angajații.
Scutirile se acordă la locul de muncă de bază. Tipurile, mărimea și beneficiarii scutirilor pentru anul 2014 sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 2.3.
Scutirile de la impozitul pe venit pentru anul 2014
Sursa: Codul Fiscal al Republicii Moldova.
Pentru a beneficia de scutire, angajatul prezintă conducerii cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu pînă la data încadrării în muncă sau pînă la începutul anului. Fiecărui lucrător ce a depus cererea privind acordarea scutirilor, i se atribuie categoria scutirilor solicitate prin îmbinarea tuturor codurilor scutirilor acordate lucrătorului.
Lucrătorul care nu și-a folosit în anul fiscal precedent scutirile la care a avut dreptul, din cauza neachitării de către patron a salariului, beneficiază de aceste scutiri la data achitării restanțelor la salariu în anul următor. Suma scutirilor nefolosite pe parcursul anului fiscal se trec în contul scutirilor pentru următorul an fiscal în baza cererii angajatului fiind utilizate astfel:
în limita ce nu depășește suma salariului calculat și neachitat, dacă suma totală a scutirilor nefolosite este mai mare decît suma salariului calculat și neachitat;
în limita sumei totale a scutirilor nefolosite, dacă suma totală a scutirilor nefolosite este mai mică decît suma salariului calculat și neachitat
Conform Codului Fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, venitul impozabil reprezintă venitul brut, inclusiv facilitățile acordate de patron, obținute de contribuabil pe parcursul unei anumite perioade fiscale, cu excepția deducerilor și scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislației fiscale.
Venitul impozabil a persoanelor fizice se calculează după formula:
(2.3.1)
Vimp = Vbr – S – CAS (6%) – CAM (4%),
Unde:
Vimp – venitul impozabil;
Vbr – venitul brut;
S – scutire;
CAS – contribuțiile la asigurările sociale;
CAM – contribuțiile la asigurările medicale.
Pentru a determina venitul impozabil, suma scutirilor și impozitul pe venit ce urmează a fi reținut pentru fiecare lucrător angajat, întreprinderea „Coliseum Lux” SRL completează lunar fișa personală (Anexa nr.19) în care se indică:
Numele, prenumele lucrătorului;
Salariul de bază;
Funcția acestuia;
Secția din care face parte;
Venitul total;
Suma scutirilor;
Venitul impozabil;
Salariul brut pentru luna curentă;
Suma impozitului pe venit;
Suma contribuției la asigurarea socială;
Primele achitate în fondul asigurărilor medicale.
Conform fișei personale a angajatului Jarco Vladimir pentru decembrie 2014 (Anexa nr.19), a fost calculat valoarea impozitului pe venit în sumă de 324.00 lei, care a fost determinată în felul următor:
Salariul pentru luna decembrie constituie 2,000.00 lei;
Salariul cumulativ de la începutul anului 16,247.00 lei;
Suma scutirii 0 lei (angajatul nu dispune de o scutire personală, deoarece este angajat prin contract de cumul);
Contribuția individuală la asigurări sociale de stat obligatorii – 649.88 lei;
Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală – 974.82 lei;
Calculul venitului impozabil are loc în baza formulei de mai sus. Deci, venitul impozabil este egal cu 14,622.30 lei (16,247.00 lei – 649.88 lei –974.82 lei);
Impozitul pe venit cumulativ constituie 2,632.01 lei (14,622.30 lei x 18%, lucrătorul a depus cerere pentru a fi impozitat la cota maximă);
Impozitul pe venit pentru luna decembrie constituie 324.00 lei (2,632.01 lei – 2,308.01 lei).
Pentru evidența impozitului pe venit este destinat contul de pasiv 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” (sau contul 534 „Datorii față de buget”, conform noului plan de conturi), subcontul 5341 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice” (sau subcontul 534.1 „Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător și profesională”, conform noului plan de conturi).
În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate privind impozitul pe venit reținut din salariul personalului, iar în debit – mijloacele achitate în contul acestor datorii. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii privind impozitul pe venit la finele anului de gestiune.
Agentul economic care a efectuat reținerea impozitului pe venit este obligat în termen de 10 zile după expirarea lunii în care s-a efectuat reținerea să prezinte organului fiscal teritorial Darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitului pe venit reținut din acesta, forma IRV 08 (Anexa nr.20).
Celelalte rețineri efectuate din contul retribuției muncii sunt reflectate în contabilitate în baza următoarei formule contabile:
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”;
Credit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” (sau contul 226 „Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi).
Exemplu de contabilizare a impozitului pe venit:
În luna noiembrie 2014 întreprinderea „Coliseum-lux” SRL (Anexa nr.21) a înregistrat următoarele formule contabile:
Calculul impozitului pe venit din salariu:
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, în sumă de 3003.72 lei;
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul (sau contul 534 „Datorii față de buget”, conform noului plan de conturi), în sumă de – 3,003.72 lei.
Transferarea la buget a impozitului pe venit al persoanelor fizice:
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” (sau contul 534 „Datorii față de buget”, conform noului plan de conturi), în sumă de 1,273.92 lei;
Credit contul 242 „Cont curent în valută națională” (sau contul 242 „Cont curent în monedă națională ”, conform noului plan de conturi), în sumă de 1,273.92 lei.
Reținerile din salariu se pot face numai în cazurile prevăzute de legislația în vigoare.
CONTABILITATEA ALTOR DECONTĂRI CU PERSONALUL ȘI RAPORTAREA ACESTORA
3.1. Contabilitatea datoriilor față de personal privind alte operații
Relațiile entității cu personalul pot fi exprimate atît în datorii privind retribuirea muncii, cît și în datorii rezultate din alte operațiuni. Acestea pot fi datorii față de salariați pentru sumele achitate de aceștia din contul propriu pentru interesele entității, în scopul acoperirii unor cheltuieli sau stingerea datoriilor firmei în special, datorii față de titularii de avans.
Pentru evidența decontărilor cu personalul întreprinderii privind alte operațiuni, cu excepția decontărilor privind retribuirea muncii, este destinat contul de pasiv 532 “Datorii față de personal privind alte operații”. În creditul acestui cont se reflectă calcularea datoriilor privind alte operațiuni ale angajaților, iar în debit – stingerea acestora și scăderea datoriilor față de personal. Soldul acestui cont este creditor și arată datoriile entității față de personal privind alte operațiuni la finele perioadei de gestiune.
Cheltuielile suportate de către angajații întreprinderii pe cont propriu în favoarea întreprinderi, sunt ulterior recuperate în baza următoarelor condiții:
Cheltuielile sunt confirmate documentar – conturi, bonuri de plată;
Bunurile procurate sunt transmise la depozit pentru folosirea ulterioară în scopurile întreprinderii;
Existența decontului de avans întocmit de către titular și aprobat de către directorul entității.
Dacă titularul de avans pleacă în deplasare fără a primi un avans spre decontare, cheltuielile suportate de el, în baza decontului de avans, se înregistrează în felul următor:
Debit contul 712 “Cheltuieli comerciale” (sau contul 712 „Cheltuieli de destribuire”, conform noului plan de conturi);
Debit contul 713 “Cheltuieli generale și administrative” (sau contul 713 „Cheltuieli administrative”, conform noului plan de conturi);
Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producție”;
Debit contul 111 “Active nemateriale” (sau contul 111 „Imobilizări necorporale”, conform noului plan de conturi);
Debit contul 121 “Active materiale în curs de execuție” (sau contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție”, conform noului plan de conturi);
Debit contul 123 “Mijloace fixe”;
Debit contul 211 “Materiale”;
Debit contul 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”;
Debit contul 217 “Mărfuri”;
Debit contul 251 “Cheltuieli anticipate curente”(sau contul 261 „Cheltuieli anticipate curente”, conform noului plan de conturi);
Credit contul 532 “Datorii față de personal privind alte operații”.
Angajații entității pot achita unele datorii comerciale, financiare, față de buget ale entității pe seama mijloacelor proprii. În baza chitanțelor, bonurilor de plată și decontului de avans, se întocmesc următoarele formule contabile:
Debit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” (sau contul 521 „Datorii comerciale curente”, conform noului plan de conturi),
Debit contul 522 “Datorii pe termen scurt față de părțile legate” (sau contul 522 „Datorii curente față de părți afiliate”, conform noului plan de conturi),
Debit contul 539 “Alte datorii pe termen scurt” (sau contul 544 „Alte datorii curente”, conform noului plan de conturi),
Credit contul 532 “Datorii față de personal privind alte operații”.
În cazul efectuării unor cheltuieli care depășesc mărimea avansurilor spre decontare eliberate titularului de avans, soldul creditor al contului 227 “Creanțe pe termen scurt ale angajaților” (sau contul 226 „Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi) se trece în categoria datoriilor:
Debit contul 227 “Creanțe pe termen scurt ale angajaților” (sau contul 226 „Creanțe ale personalului”, conform noului plan de conturi),
Credit contul 532 “Datorii față de personal privind alte operații”.
Ulterior cheltuielile suportate de către titularul de avans sunt restituite acestuia, întocmindu-se formula contabilă:
Debit contul 532 “Datorii față de personal privind alte operații”,
Credit contul 241 “Casa”,
Credit contul 242 “Conturi curente în valută națională” (sau contul 242 „Cont curent în monedă națională”, conform noului plan de conturi),,
Credit contul 243 “Conturi curente în valută străină”.
Informația aferentă calculării și mișcării datoriilor față de salariați se reflectă în registre, pentru conturile 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii” și 532 “Datorii față de personal privind alte operații”, ținute independent la întreprinderi. La sfîrșitul lunii informația se înregistrează în Cartea mare și după verificare – în Bilanțul contabil.
Exemplu: Conducătorul întreprinderii a procurat o mașină de șlefuit în valoare de 2,300.00 lei pentru necesități de producție. Contabilizarea operațiunilor va avea loc în modul următor:
Înregistrarea obiectului de mică valoare și scurtă durată procurat din sursele proprii pentru necesitățile întreprinderii:
Debit contul 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată” – 2,300.00 lei
Credit contul 532 “Datorii față de personal privind alte operații” – 2,300.00 lei;
Reflectăm datoria întreprinderii față de angajat:
Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producție” – 2,300.00 lei;
Credit contul 532 “Datorii față de personal privind alte operații” – 2,300.00 lei;
Reflectăm compensarea sumei, angajatului întreprinderii:
Debit contul 532 “Datorii față de personal privind alte operații” – 2,300.00 lei;
Credit contul 241 “Casa” – 2,300.00 lei.
3.2. Contabilitatea datoriilor privind contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală
Adițional la sumele contribuțiilor efectuate în contul asigurărilor sociale și medicale reținute din salariul angajaților, întreprinderile transferă lunar sume de bani în contul acestora. Astfel, pentru fiecare angajat, conform legii privind bugetul asigurărilor sociale de stat, unitățile economice achită 23% din salariu în fondul asigurărilor sociale și 4% din salariu în fondul asigurărilor medicale. În baza de calcul pentru asigurările sociale și medicale intră suma salariului brut și a altor plăți. Totodată trebuie de menționat că contribuțiile asigurărilor sociale și medicale de stat nu se calculează din următoarele plăți și venituri:
indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă;
dividendele, veniturile din participarea în capitalul statutar al altor întreprinderi;
ajutorul material în proporție de un salariu mediu pe Republică timp de un an, din restul sumei ajutorului material sunt calculate doar contribuția de asigurări saocială de stat.
Cheltuielile date se reflectă în conturile de consumuri și cheltuieli, prin intermediul cărora are loc calcularea salariului angajatului și trebuie să fie virate după destinația calculării pînă la finele lunii următoare.
Conform documentului Cartea salariului (Anexa nr.14) pentru luna decembrie, angajatului Catruc Ion i-a fost stabilit salariul de 1,200.00 lei, întreprinderea „Coliseum Lux” SRL achitînd următoarele sume:
în fondului asigurărilor sociale de stat – 276.00 lei (1,200.00 lei x 23%);
în fondul asigurărilor de asistența medicală 48.00 lei (1,200.00 lei x 4%).
Angajatul face parte din secția de producție, de aceea cheltuielile întreprinderii pentru achitarea contribuțiilor la asigurările sociale și medicale vor fi reflectate în contul 811 „Activități de bază”. În cazul dat s-a întocmit următoarea formulă contabilă:
Debit contul 811 „Activități de bază”, subcontul 811.2 „Consumuri directe privind retribuirea muncii” – la suma contribuțiilor la asigurările sociale și medicale 324.00 lei;
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările” (sau contul 533 „Datorii privind asigurarile sociale și medicale”, conform noului plan de conturi), subcontul 533.1 „Datorii față de Fondul Social” (sau subcontul 533.1 “Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat”, conform noului plan de conturi) – la suma contribuțiilor la asigurările sociale – 276.00 lei;
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările” (sau contul 533 „Datorii privind asigurarile sociale și medicale”, conform noului plan de conturi), subcontul 533.3 „Datorii privind asigurarea medicală” (sau subcontul 533.2 „Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală”, conform noului plan de conturi) – la suma contribuțiilor la asigurările medicale – 48.00 lei.
În cazul angajaților din secția administrativă, cheltuielile întreprinderii privind contribuțiile la asigurările sociale și medicale se reflectă în contul 713 „Cheltuieli generale și administrative (sau contul 713 „Cheltuieli administrative”, conform noului plan de conturi).
Virarea primelor de asigurare reținute din salariu de către întreprinderea „Coliseum Lux” SRL organelor de asigurări are loc prin intermediul contului de decontare.
Odată cu angajarea unei noi persoane la întreprindere, angajatorul are obligația de a oferi acestuia polița de asigurare obligatorie de asistență medicală.
Polița de asigurare obligatorie de asistență medicală se completează și se eliberează în baza listei de evidență nominală a persoanelor asigurate angajate (Anexa nr.22) și modificările la aceste liste, pînă la data de 7 a lunii următoare celei în care au avut loc schimbările.
În lista de evidență nominală a persoanelor angajate se indică:
Numele, prenumele persoanei asigurate angajate;
Numărul de identificare de stat al persoanei fizice, data nașterii, domiciliul;
Categoria persoanei (angajată, concediată, decedată, suspendată, ș.a.);
Data atribuirii persoanei la una din categoriile menționate;
Seria și numărul poliței de asigurare eliberate angajaților;
Informația referitor la întreprinderea angajatoare;
Ștampila și semnătura persoanei responsabile din partea întreprinderii angajatoare și din partea Agenției Teritoriale a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.
De asemenea, angajatorul va prezenta la Casa Teritorială de Asigurări Sociale (CTAS) unde este înregistrat, ancheta persoanei asigurate pentru persoanele nou-angajate care nu dețin cod personal de asigurări sociale (Anexa nr.23).
La prezentarea formularelor completate subdiviziunii teritoriale ale Casei Naționale de Asigurări Sociale, patronul grupează formularele completate în pachete, în dependență de tipul formularului și anexează o Inscripție – recipisă (Anexa nr.24), autentificată prin semnătura persoanei responsabile pentru completare și prin aplicarea ștampilei întreprinderii.
O parte a recipisei se completează de către patron la momentul prezentării la subdiviziunea teritorială a Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare CNAS), iar o parte din elemente se completează de inspectorul responsabil de primirea pachetului de documente.
Formularul este format din două părți, după completare o parte rămîne la agentul economic, cealaltă – la subdiviziunea teritorială a CNAS.
3.3. Modul de întocmire și prezentare a rapoartelor privind decontările cu personalul
Rapoartele privind retribuirea muncii reprezintă modalitatea de sistematizarea informației referitoare la plățile salariale efectuate în folosul angajaților și reținerile efectuate din acestea, care sunt prezentate în termenele stabilite organelor corespunzătoare ale statului.
Întreprinderile prezintă următoarele rapoarte cu privire la remunerarea personalului întreprinderii:
Declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;
Raportul privind calcularea și transferul primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală;
Darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitului pe venit reținut din acesta;
Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajaților și impozitului pe venit reținut din aceste plăți;
Declarația persoanelor asigurate Rev 5.
Întreprinderile plătitoare la bugetul asigurărilor sociale de stat, calculează și plătesc, obligatoriu, contribuții de asigurări sociale conform tarifelor stabilite de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent. Totodată, angajatorii care achită contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii pentru persoanele angajate prin contractul individual de muncă ori prin alte contracte în vederea executării de lucrări sau prestării de servicii (cu excepția angajaților care activează în condiții speciale de muncă, și cei din agricultură), sunt obligați să prezinte ,,Declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii”, Forma 4–BASS (Anexa nr.25) structurii teritoriale a Casei Naționale de Asigurări Sociale din unitatea administrativ – teritorială în care acesta este înregistrat.
Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Declarației privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (forma 4-BASS), stabilește modul de completare a declarației privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare declarația F 4-BASS) și este elaborată în baza următoarelor acte normative:
Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08 iulie 1999;
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul respectiv;
Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr.289-XV din 22 iulie și a altor acte normative în vigoare.
Formularul declarației F 4-BASS este de două tipuri:
1. Inițială – este destinată pentru a declara calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii perioadei de gestiune corespunzătoare pentru prima dată;
2. Corectată – este destinată pentru corectarea datelor declarate anterior prin declarația “inițială” unde s-au comis greșeli. Se completează diferența între datele corecte și cele greșite cu semnul “-” sau semnul “+”.
Declarația F 4-BASS se întocmește în lei și bani și se prezintă trimestrial, în două exemplare, în termenele prevăzute de Legea bugetului de asigurări sociale de stat anuală.
Structurile teritoriale ale Casei Naționale de Asigurări Sociale sînt împuternicite să primească declarația F 4-BASS de la toți plătitorii, indiferent de formă juridică de organizare și genul de activitate.
Un exemplar al declarației F 4-BASS rămîne la CNAS, iar al doilea, se restituie plătitorului cu mențiunea “Primit la data”, pentru a confirma faptul prezentării declarației în termenele stabilite.
Nu se admit modificări și completări în declarația F 4-BASS. În caz de depistare în formularul F 4-BASS a unor divergențe, greșeli și/sau erori semnificative, CNAS cere prezentarea repetată a declarației cu introducerea modificărilor și corectărilor corespunzătoare.
În formularul declarației privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat se indică în mod obligatoriu:
1. Perioada gestionară – se indică perioada calendaristică de raportare stabilită;
2. Denumirea completă a plătitorului – se indică denumirea completă a plătitorului, conform certificatului eliberat de instituția, organul administrativ care a efectuat înregistrarea;
3. Adresa juridică – seindică adresa juridică completă, conform certificatului de înregistrare;
4. Tipul declarației – se bifează coloana sub tipul declarației respective;
5. Codul fiscal – se indică corespunzător certificatului de atribuire a codului fiscal;
6. Numărul înregistrării la CNAS – se indică numărul de înregistrare atribuit fiecărui plătitor de către Casa Națională de Asigurări Sociale;
7. Codul statistic a localității conform Clasificatorului unităților administrativ-teritoriale al Republicii Moldova (în continuare CUATM);
8. Grupa de activitate principală conform CAEM;
9. Numele, prenumele, semnăturile conducătorului și contabilului șef, telefonul de contact – seindică numele conducătorului și contabilului șef, semnăturile acestora și se aplică ștampila plătitorului și numărul telefonului de contact.
Declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii constă din următoarele componente:
Tabelul nr.1 “Calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii”, unde este prezentat modul de calculare a contribuțiilor de asigurări în baza indicilor reflectați în dependență de cota stabilită prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Tabelul nr.2 “Calculul și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii”, unde se indică suma contribuțiilor individuale și a celor datorate de întreprindere pentru fiecare lună din trimestrul pentru care este înaintată declarația.
Tabelul nr.3 “Indemnizații de asigurări sociale stabilite și plătite”, care conține informația referitor la tipurile de indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă în caz de boală sau traumatism, din cauza unui accident de muncă sau boală profesională, în legătură cu îngrijirea bolnavilor sau de maternitate; stabilite și plătite în trimestrul de gestiune la locul principal de muncă persoanelor angajate prin contract individual de muncă.
Conform Tabelului nr. 1, în trimestrul 4 al anului 2014, suma contribuțiilor la asigurări sociale datorate de întreprindere a constituit 17,250.00 lei, iar a celor reținute din salariul lucrătorilor – 4,500.00 lei (Tabelul 1 Anexa nr.25).
Tabelul nr.1 “Calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii” s-a completat în felul următor:
În coloana 4 „ Numărul asiguraților conform categoriilor de plătitori total” s-a indicat numărul mediu scriptic de salariați în unități, pentru perioada de gestiune respectivă – 8 lucrători.
Coloana 5 „Inclusiv pensionari” conține informația referitor la numărul pensionarilor conform datelor evidenței personalului întreprinderii respective. Întreprinderea „Coliseum Lux” SRL nu deține angajați care fac parte din categoria dată.
În coloana 6 „Baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii corespunzător tarifelor” s-a indicat suma totală a salariului calculat și a altor recompense, fără scăderea sumelor impozitelor și a altor obligații, cu excepția tipurilor de drepturi și venituri din care nu se calculează contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii – 824,468.33 lei.
Coloana 7 „Contribuții datorate de angajator” reflectă suma contribuțiilor la asigurările sociale, datorate de întreprinderea „Coliseum Lux” SRL. Această sumă a fost calculată prin înmulțirea sumei totale a salariilor și plăților efectuate în folosul angajaților cu cota contribuției la asigurările sociale: 75,000.00 lei x 23% = 17,250.00 lei.
Coloana 8 „Suma contribuțiilor individuale” a fost determinată prin înmulțirea sumei totale a salariului și plăților efectuate în folosul angajaților cu cota reținerilor în contul asigurărilor sociale: 75,000.00 lei x 6% = 4,500.00 lei.
Coloana 9 „Total”- s-a calculat prin însumarea sumelor dintre coloana 7și 8, valoarea fiind de 21,750.00 lei.
Rîndul 108 Total – suma totală a contribuțiilor la asigurările sociale: 17,250.00 lei + 4,500.00 lei = 21,750.00 lei.
Tabelul nr. 2 „Calculul și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii” (Tabelul 2 Anexa nr.25), s-a completat în modul următor:
1. Coloana 3 „Contribuții datorate de angajator” reflectă suma contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, datorate în mod obligatoriu de angajator pentru fiecare lună a trimestrului (5,750.00 lei; 5,750.00 lei; 5,750.00 lei).
2. Coloana 4 „Contribuții individuale” reflectă suma contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat reținute din salariu, pentru fiecare lună a trimestrului (1,500.00 lei; 1,500.00 lei; 1,500.00 lei).
3. Coloana 5 „Indemnizații de asigurări sociale de stat stabilite și plătite” – suma indemnizațiilor de asigurări sociale se stabilește și se plătește la locul principal de muncă pentru fiecare lună a trimestrului. În trimestrul 4 al anului 2014, „Coliseum Lux” SRL nu a avut asemenea tipuri de calcule.
4. Coloana 6 – se însumează suma din coloana 3 și 4 pentru fiecare lună a trimestrului (7,250.00 lei; 7,250.00 lei; 7,250.00 lei).
5. Coloana 7 – suma totală a contribuțiilor spre plată pentru fiecare lună a trimestrului (7,250.00 lei; 7,250.00 lei; 7,250.00 lei).
Tabelul nr. 3 „Îndemnizațiile de asigurări sociale stabilite și plătite” (Tabelul 3 Anexa nr.25) – se înscrie informația privind tipurile de indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă stabilite și plătite în trimestrul de gestiune la locul principal de muncă, persoanelor angajate prin contract individual de muncă, completînd în modul ce urmează:
1. Coloana 3 rînd. 301-306– reflectă numărul real de zile pentru concediu medical calculat și plătit,pentru trimestrul 4 al anului 2014;
2. Coloana 4 rînd. 301-306– reflectă numărul beneficiarilor cărora li s-a calculat și plătit indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă;
3. Coloana 5 rînd. 301-306– reflectă suma indemnizațiilor;
4. Coloana 6 rînd. 301-306– reflectă suma indemnizațiilor calculate și plătite în fondul asigurărilor sociale de stat;
5. Rîndul 301 ,,Îndemnizații pentru incapacitate temporară de muncă în caz de boală sau traumatism”;
6. Rîndul 301b*din care plătite din mijloacele financiare ale angajatorului – se reflectă suma indemnizației plătite din contul angajatului;
7. Rîndul 302 ,,Indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă survenită din cauza unui accident de muncă sau unei boli profesionale„ – reflectă cheltuielile legate de indemnizațiile pentru accidentele produse în timpul îndeplinirii de către angajați a obligațiilor de serviciu pe teritoriul unității (instituției, organizației) sau la alt loc de muncă, precum și în timpul deplasării lor la serviciu cu mijloacele unității (instituției, organizației), în conformitate cu prevederile art. 14 al Legii asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale nr. 756 din 24.12.99;
8. Rîndul 302a „din care plătite din mijloacele angajatorului” – reflectă indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă survenită din cauza unui accident de muncă sau unei boli profesionale, se plătește pentru zilele lucrătoare din primele 20 de zile calendaristice, din mijloacele angajatorului. Aceste îndemnizații se conțin în rîndul 302, însă se scad la determinarea sumei îndemnizațiilor suportate din contul bugetului asigurărilor sociale de stat;
9. Rîndul 303 Indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă în legătură cu îngrijirea;
10. Rîndul 304 Indemnizații de maternitate;
11. Rîndul 305 Indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă în alte cazuri – reflectă suma indemnizațiilor respective;
12. Rîndul 306 Total indemnizații – determină prin următorul calcul:
Rînd. 306 = rînd. 301 – rînd. 301a – rînd. 301b + rînd. 302 + rînd. 302a + rînd. 303+ rînd 304 + rînd 305.
Rînd.306 col.6 = rînd. 204 col.5.
Întreprinderile care angajează cetățeni prin contract individual de muncă, sunt obligate să se înregistreze în calitate de plătitor al primelor de asigurare obligatorie de asistență medicalã și să încheie contracte de asigurare obligatorie de asistență medicală cu agențiile teritoriale ale Compania Națională de Asigurări în Medicină. Totodată, acestea sunt obligate să prezinte trimestrial organelor fiscale teritoriale, pînă la sfîrșitul lunii imediat următoare trimestrului de gestiune, un Raport privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală conform modelului aprobat de CNAM și de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (Anexa nr.26).
În raportul dat se indică informația referitor la:
denumirea completă a întreprinderii;
codul fiscal al întreprinderii;
codul localității (CUATM);
perioada fiscală;
numele, prenumele, semnătura contabilului șef.
În afară de aceasta, în raportul privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru trimestrul 4 a anului 2014 (Anexa nr.26) este indicat:
Mărimea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală, stabilită în conformitate cu legislația în vigoare pentru anul respectiv de gestiune, care constituie 4 %;
Suma salariilor și altor recompense achitate de către angajatori, alte persoane juridice și fizice – 75,000.00 lei;
Suma salariilor și altor recompense primite de către angajați, alte persoane fizice;
Suma primelor calculate constituie cîte 3,000.00 lei (75,000.00 lei x 4%);
Total spre calcul – este indicată suma totală a primelor calculate în formă de contribuție procentuală la salariu și la orice alte sume decît salariul de către angajatori, precum și primele calculate și reținute din salarii și alte recompense primite de către angajați, alte persoane fizice –6,000.00 lei (3,000.00 lei + 3,000.00 lei).
Întreprinderea care a efectuat reținerea impozitului pe venit este obligat să prezinte organului fiscal teritorial ,,Darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitului pe venit reținut din acesta” (Anexa nr.20), care se transmite lunar, nu mai tîrziu de ultima zi a lunii următoare lunii de gestiune.
Darea de seamă conține informației despre sumele venitului calculat și îndreptat spre plată, obținut din următoarele surse:
Plățile salariale;
Plata sub formă de royalty (redevență), efectuată în folosul persoanelor fizice-rezidente în vîrstă de pînă la 60 de ani, cu excepția întreprinzătorilor individuali și gospodăriilor țărănești;
Plata sub formă de dobînzi, efectuată în folosul persoanelor fizice-rezidente în vîrstă de pînă la 60 de ani, cu excepția întreprinzătorilor individuali și gospodăriilor țărănești;
Veniturile din care se reține impozit;
Veniturile ne rezidentului;
Alte plăți efectuate în folosul ne rezidentului.
Impozitul pe venit reținut din aceste sume;
Suma totală a venitului calculat și îndreptat spre achitare și a impozitului pe venit.
Conform Dării de seamă privind suma venitului achitat și impozitului pe venit reținut din acesta (Anexa nr.20), întreprinderea „Coliseum Lux” SRL, pentru luna decembrie 2014 a efectuat plăți salariale în valoare de 25,000.00 lei, din care a reținut impozitul pe venit în sumă de 1,273.41 lei.
La fel, anual întreprinderea prezintă Inspectoratului fiscal teritorial ,,Notă de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajaților și impozitului pe venit reținut din aceste plăți’’ (Tabelul 1,2 Anexa nr.27), în care este indicat:
lista persoanelor angajate la întreprindere;
suma totală a venitului indicat spre plată a acestora;
suma scutirilor acordate;
suma primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală;
suma contribuțiilor individuale de asigurare socială;
suma impozitului pe venit reținut din salariu.
Începînd cu anul 1999 toți agenții economici sunt obligați de a prezenta la structurile teritoriale ale Casei Naționale de Asigurări Sociale declarația persoanelor asigurate Rev-5. Începînd cu anul 2015 declarațiile respective se declară lunar, în formă electronică, față de anii anteriori atunci cînd termenul de prezentare era trimestrial. În componența acestei declarații se includ următoarele date (Anexa nr.28):
Date despre angajator:
Perioada de gestiune – anul 2014;
Tipul formularului – primar;
Denumire angajator – „Coliseum-Lux” SRL ;
Cod CNAS – 9220545;
Cod fiscal – 1013600025978;
Date despre angajat:
Cod personal de asigurări sociale – 17103956631;
Numele, Prenumele, prenumele tatălui – Hristofor Serghei Vladimir;
IDNP – 2005027022085;
Tipul documentului – se completează datele din documentul ce atestă identitatea angajatului;
Date despre salariu:
Luna – indicăm doar lunile în care salariatului i-au fost calculate contribuția la bugetul asigurărilor sociale – Iulie;
Perioada – indicăm data începerii și data finisării activității de muncă – 01.07.2014 – 31.07.2014;
Zile lucrătoare – se indică numărul de zile lucrătoare din săptămîna (5 sau 6) – 5;
Categoria persoanei asigurate după Clasificatorul categoriei persoanelor asigurate – 101;
Codul funcției – se indică codul funcției în conformitate cu clasificatorul ocupației Republicii Moldova – 4,980.00 lei;
Fondul de retribuire a muncii – include salariul și toate formele de recompense din care se calculează contribuția de asigurări sociale – 1,600.00 lei;
Inclusiv concediu medical – include sumele concediului medical – 0 lei;
Contribuții individuale de asigurări sociale calculate – suma contribuțiilor de asigurări sociale calculate pentru luna dată conform cotei corespunzătoare – 96.00 lei;
Contribuții datorate de angajator – suma contribuțiilor datorate de către angajator, conform cotei corespunzătoare – 368.00 lei;
Total – Sumele totale pentru fiecare rubrica în parte;
Semnăturile Conducătorului și a Contabilului șef;
Data completării;
Ștampila.
Metode de prezentare a declarațiilor:
Fizic – pe suport de hîrtie declarația anuală care obligator trebuie să conțină semnăturile conducerii și ștampila întreprinderi;
Electronic – prin programul E-raportare și aplicarea semnăturilor digitale.
Concluzii și recomandări
În urma examinării modului de organizare a evidenței contabile la întreprinderea „Coliseum Lux” SRL, se poate de menționat că starea generală a contabilității este satisfăcătoare, aceasta fiind desfășurată în baza Legii contabilității Nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, Standardelor Naționale de Contabilitate și în baza altor acte legislative și normative în vigoare. Desfășurarea eficientă a activității fiecărei întreprinderi presupune elaborarea unei strategii de dezvoltare realiste, care să prevadă obiectivele strategice ce urmează a fi atinse, resursele umane, materiale și financiare implicate, modalitățile de realizare. Toate aceste elemente se cer fundamentate pe studii complexe de analiză, diagnoză și prognoză.
Tema dată prezintă o importanță majoră atît la nivel de țară cît și în cadrul fiecărei întreprinderi, deoarece în orice activitate este implicat omul care prestează munca sa și la rîndul său munca prestată este cu atît mai productivă, cu cît va fi compensată după merit. Un rol deosebit de mare în acest context îi revine conducătorului întreprinderii – de a stabili anumite forme de salarizare, pentru a simula salariații, sporind astfel eficiența utilizării factorului muncă.
Forma de evidență a contabilității este automatizată, ceea ce constituie un moment pozitiv, deoarece aceasta determină un nivel înalt al procesului de înregistrare a operațiunilor economice, operativitate, claritatea informației obținute, ș.a. Documentele primare și centralizatoare, registrele sintetice și analitice, Cartea mare, și rapoartele financiare sunt întocmite cu ajutorul tehnicii de calcul.Informația despre operațiunile economice efectuate la întreprindere este introdusă în baza de date a calculatorului, prin intermediul programei informatice „1C-Contabilitate”.
Întreprinderea „Coliseum Lux” SRL efectuează decontările privind retribuirea muncii în conformitate cu Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154 din 28 martie 2003, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159-162 din 29.07.2003, cu modificările și completările ulterioare, Legea salarizării Nr. 847-XV din 14.02.2002, precum șicu alte acte legislative și normative în vigoare.
În urma studierii amănunțite a operațiunilor privind remunerarea muncii la întreprinderea „Coliseum Lux” SRL s-a constatat că sumele calculate cu privire la salariile datorate și achitate angajaților sunt reflectate în documente în mod veridic. La fel, efectuarea reținerilor din contul salariilor calculate privind asigurările sociale și medicale de stat și a impozitului pe venit are loc în conformitate cu legislația în vigoare, iar vărsarea acestora în contul organelor corespunzătoare are loc pe deplin și în termenele stabilite.
Pentru generalizarea informației referitor la decontările cu personalul privind retribuirea muncii, întreprinderea „Coliseum Lux” SRL folosește următoarele documente: Cartea salariu, lista de plată, tabelul de pontaj, registrele conturilor datoriilor privind retribuirea muncii, creanțelor personalului, ș.a.
Cu fiecare angajat sunt încheiate contracte individuale de muncă, unde sunt specificate drepturile și obligațiile angajatului și angajatorului, forma și condițiile de remunerare.
Primalacună remarcată în contabilitatea întreprinderii referitor la evidența personalului este absența unor reguli de păstrare a documentelor referitoare la cadre. Aceasta poate duce la deficiențe în desfășurarea contabilității în domeniul decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii, la prelungirea termenului de efectuare a unor operațiuni referitoare la angajați, la pierderea datelor personale a acestora, sau la pierderea informației cu privire la unele operațiuni efectuate de către întreprindere cu privire la salariați.
Al doilea neajuns depistat la întreprinderea „Coliseum Lux” SRL este faptul că în cadrul acesteia sunt întîlnite și cazuri de neachitare la timp a salariului, această reținere datorîndu-se insuficienței resurselor financiare. Aceasta se răsfrînge negativ asupra angajaților, drepturile cărora în acest caz fiind omise.
Pentru a îmbunătăți organizarea contabilității în domeniul cadrelor, conducerea întreprinderii ar trebui să asigure ținerea evidenței în mod automatizat, ceea ce ar împiedica creșterea timpului necesar pentru efectuarea unor acțiuni referitoare la angajați și ar spori securitatea păstrării informației despre personalul întreprinderii și despre decontările efectuate cu aceștia. Fiecărui angajat îi revine un cîștig corespunzător naturii, cantității și calității muncii prestate, determinate prin norme și concretizate în produse și servicii adecvate.
Ca metode de perfecționare a contabilității retribuirii muncii propunem:
Organizarea unui număr mai mare de cursuri de perfecționare pentru toți angajații întreprinderii.
Pentru facilitarea evidenței reținerilor din salariu propunem unirea reținerilor după cum urmează:
Asigurările de asistență medicală achitate de către angajator cu cele achitate de angajat;
Contribuțiile asigurărilor sociale achitate de către angajator cu cele achitate de către angajat.
Schimbarea metodei de calcul a impozitelor prin stabilirea unei cote unice pentru toate formele de salarizare.
Să fie acordate doar următorele tipuri de scutiri de impozite: scutirea personală majoră și pentru persoanele întreținute,invalizi din copilărie, deoarece acestea la moment duc doar la neachitarea impozitelor de către agenții economici.
Făcînd o concluzie generală, putem menționa că fiind o întreprindere cu un gen de activitate în care fară factorul uman nu ar evolua și nu ar face față concurenței acerbe în cadrul pieței, conducătorul întreprinderii împreună cu contabilul-șef, duc o evidență strictă a personalului apreciind corect și la justa valoare munca pe care o prestează angajații întreprinderii.
Bibliografie
I. ACTE LEGISLATIVE ȘI NORMATIVE
1.1. Legea contabilitățiinr.113-XVI din 27 aprilie 2007//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 90-93/399 din 29.06.2007 cu modificările și completările ulterioare.
1.2. Legea salarizării Nr.847-XV din 14.02.2002//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.50-52/336 din 11.04.2002.
1.3. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nr. 270 din 23 decembrie 2011//Monitorul Oficial nr.15/37 din 17.01.2012.
1.4. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2012 nr. 271 din 23 decembrie 2011//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 15/39 din 17 ianuarie 2012.
1.5. Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 8 iulie 1999//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-4/2 din 06.01.2000.
1.6. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală Nr. 1585 din27 februarie 1998//Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 38-39, art Nr. 280 din 30.04.1998 cu modificările și completările ulterioare.
1.7. Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr. 1593 din 26 decembrie 2002//Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 18-19 art Nr. 57 din 08.02.2003 cu modificările și completările ulterioare.
1.8. Legea privind indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, nr. 289 din 22 iulie 2004//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 168 din 10.09.2004, cu modificările și completările ulterioare.
1.9. Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154 din 28 martie 2003//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159-162 din 29.07.2003, cu modificările și completările ulterioare.
1.10. Codul Fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 62/522 din 18.09.1997, cu modificările și completările ulterioare.
1.11. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale nr. 108 din 03.02.2005//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.24-25/162 din 11.02.2005 cu modificările și completările ulterioare.
1.12. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Modului de calculare și de plată a sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia Nr. 535 din 07.05.2003//Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 84-86 din 16.04.2003 cu modificările și completările ulterioare.
1.13. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 426 din 26.04.2004privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu//Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 73-76 din 07.05.2004 cu modificările și completările ulterioare.
1.14. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului și a formularelor ce atestă reținerea impozitului pe venit la sursa de plată nr.10 din 19.01.2010//Monitorul Oficial nr.11-12/53 din 26.01.2010.
1.15. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real nr. 165 din 9 martie 2010//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35 din 12.03.2012, cu modificările ulterioare.
1.16. Convenția organizației Internaționale a Muncii nr. 95 privind protecția salariului, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 593-XIII din 26.09.1995.
1.17. Convenția organizației Internaționale a Muncii nr. 117/1962 privind obiectivele și normele de bază ale politicii sociale, rectificată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 593-XIII din 26.09.1995.
1.18. Standartele Naționale de Contabilitate//Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare.
1.19. Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor//Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997.
1.20. Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Declarației privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (forma 4-BASS).
II. MANUALE, CĂRȚI, BROȘURI
2.1. Bazele contabilității/Viorel Țurcanu, Eudochia Bajerean. – Chișinău, F.E.-P. „Tipogr. Centrală”, 2004 – 268p.
2.2. Contabilitatea financiară/Alexandru Nederița, Vasile Bucur, Mihail Carauș; – Chișinău, ASEM: Ed. A II-a, revăzută și completată, ACAP, 2003 – 640 p.
2.3. Contabilitatea financiară/Alexandru Frecăuțeanu, Andrei Malai, Igor Balan. – Chișinău Editura UASM, 2007 – 472 p.
2.4. Contabilitatea impozitelor/Vasile Bucur, A. Țurcanu, A. Graur – Chișinău, ASEM, 2005 – 562 p.
2.5. Contabilitatea întreprinderii/Lilia Grigoroi, Liliana Lazari, Aliona Bîrca, Olesea Ghedrovici, Mihail Gherasimov; Chișinău – Cartier. Ediția I, 2011 – 508 p.
2.6. Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului Fiscal/Alexandru Nederița; Chișinău – Contabilitate și audit, 2007. – 640 p.
Bibliografie
I. ACTE LEGISLATIVE ȘI NORMATIVE
1.1. Legea contabilitățiinr.113-XVI din 27 aprilie 2007//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 90-93/399 din 29.06.2007 cu modificările și completările ulterioare.
1.2. Legea salarizării Nr.847-XV din 14.02.2002//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.50-52/336 din 11.04.2002.
1.3. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nr. 270 din 23 decembrie 2011//Monitorul Oficial nr.15/37 din 17.01.2012.
1.4. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2012 nr. 271 din 23 decembrie 2011//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 15/39 din 17 ianuarie 2012.
1.5. Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 8 iulie 1999//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-4/2 din 06.01.2000.
1.6. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală Nr. 1585 din27 februarie 1998//Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 38-39, art Nr. 280 din 30.04.1998 cu modificările și completările ulterioare.
1.7. Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr. 1593 din 26 decembrie 2002//Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 18-19 art Nr. 57 din 08.02.2003 cu modificările și completările ulterioare.
1.8. Legea privind indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, nr. 289 din 22 iulie 2004//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 168 din 10.09.2004, cu modificările și completările ulterioare.
1.9. Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154 din 28 martie 2003//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159-162 din 29.07.2003, cu modificările și completările ulterioare.
1.10. Codul Fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 62/522 din 18.09.1997, cu modificările și completările ulterioare.
1.11. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale nr. 108 din 03.02.2005//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.24-25/162 din 11.02.2005 cu modificările și completările ulterioare.
1.12. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Modului de calculare și de plată a sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia Nr. 535 din 07.05.2003//Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 84-86 din 16.04.2003 cu modificările și completările ulterioare.
1.13. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 426 din 26.04.2004privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu//Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 73-76 din 07.05.2004 cu modificările și completările ulterioare.
1.14. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului și a formularelor ce atestă reținerea impozitului pe venit la sursa de plată nr.10 din 19.01.2010//Monitorul Oficial nr.11-12/53 din 26.01.2010.
1.15. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real nr. 165 din 9 martie 2010//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35 din 12.03.2012, cu modificările ulterioare.
1.16. Convenția organizației Internaționale a Muncii nr. 95 privind protecția salariului, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 593-XIII din 26.09.1995.
1.17. Convenția organizației Internaționale a Muncii nr. 117/1962 privind obiectivele și normele de bază ale politicii sociale, rectificată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 593-XIII din 26.09.1995.
1.18. Standartele Naționale de Contabilitate//Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare.
1.19. Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor//Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997.
1.20. Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Declarației privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (forma 4-BASS).
II. MANUALE, CĂRȚI, BROȘURI
2.1. Bazele contabilității/Viorel Țurcanu, Eudochia Bajerean. – Chișinău, F.E.-P. „Tipogr. Centrală”, 2004 – 268p.
2.2. Contabilitatea financiară/Alexandru Nederița, Vasile Bucur, Mihail Carauș; – Chișinău, ASEM: Ed. A II-a, revăzută și completată, ACAP, 2003 – 640 p.
2.3. Contabilitatea financiară/Alexandru Frecăuțeanu, Andrei Malai, Igor Balan. – Chișinău Editura UASM, 2007 – 472 p.
2.4. Contabilitatea impozitelor/Vasile Bucur, A. Țurcanu, A. Graur – Chișinău, ASEM, 2005 – 562 p.
2.5. Contabilitatea întreprinderii/Lilia Grigoroi, Liliana Lazari, Aliona Bîrca, Olesea Ghedrovici, Mihail Gherasimov; Chișinău – Cartier. Ediția I, 2011 – 508 p.
2.6. Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului Fiscal/Alexandru Nederița; Chișinău – Contabilitate și audit, 2007. – 640 p.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Decontarilor CU Personalul Si Directiile DE Perfectionare (ID: 138134)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.