Contabilitatea Decontarilor cu Personalul Si cu Bugetele de Asigurari Si Protectie Sociala

Capitolul 1

REGLEMETĂRI JURIDICE ACTUALE PRIVIND CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL ȘI CU BUGETELE DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

În cadrul activității desfășurate de întreprindere și implicit în totalul cheltuielilor o pondere importantă o dețin cheltuielile legate de salarizarea personalului (costul forței de muncă) taxele și impozitele și contribuțiile legate de acestea.

În jurul noțiunii de ,,salariu,, au avut și încă au loc dispute teoretice. O parte din acestea apără așa-numitul caracter natural al muncii, o altă parte pune accentul pe productivitatea marginală a muncii, iar a treia parte se prezintă ca o simbioză a primelor două abordări. Din această cauză, salariul este definit diferit:

venit ce compensează munca;

sumă de bani prin care se asigurăstrictul necesar pentru întreținerea și dezvoltarea forței de muncă aferente salariatului, precum și a familiei sale;

chirie pentru folosirea forței de muncă.

Termenul de „salarii” – cuvânt de origine latină – ,,salarium,, – a fost utilizat pentru a defini prețul plătit clienților liberi care prestau diferite activități altor persoane.

În doctrină salariul reprezintă venitul fundamental prin care se remunerează munca salariată în întreprinderi și în instituții publice. Salariul reprezintă în fapt prețul forței de muncă fiind un mod special de recompensare a muncii închiriate și întrebuințate de către un agent economic sau de către o institiție publică.

Forța de muncă este alături de capital și natură unul din factorii de producție și poate fi definită ca fiind potențialul fizic și intelectual al oamenilor prin care esi pot să producă bunuri materiale și servicii utile.

Salariul brut reprezintă salariul primit de angajat, care include toate drepturile salariale, inclusiv impozitele, taxele și contribuțiile ce trebuie reținute.

Potrivit Codului fiscal, venitul brut din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate conform legii de către o persoană fizică pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.

Salariul net reprezintă salariul pe care angajatul îl primește efectiv după ce din salariul brut i s-au reținut impozitul pe salarii, contribuția la asigurările sociale de sănătate, contribuția la fondul de șomaj, etc.

În anumite sectoare de activitate cheltuielile cu foța de muncă reprezintă mai mult de jumătate din totalul cheltuielilor de exploatare.

În actualul cadru legislativ angajatorul este obligat să se conformeze reglementărilor contabile privind raportările financiare și contabile și celor referitoare la sumele reținute din drepturile salariale cuvenite personalului și datorate către diversele bugete.

Angajatorul poate fi conform legislației în vigoare o societate comercială, regie autonomă, o instituție publică etc., adică acea persoană fizică sau juridică care utilizează forță de muncă angajată pe bază de contract de muncă.

Angajarea salariatului se face pe baza contractului individual de muncă și a contractului colectiv de muncă.

Potrivit Legii nr.130/10.10.1996 , contractul colectiv de muncă este convenție a încheiată între patron sau organizația patrimonială, pe de o parte și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc cauzele privind condițiile de muncă, salarizarea precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.

Prin încheierea contractelor colective de muncă se urmărește promovarea unor relații de muncă echitabile de natură să asigure protecție socială a salariaților, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de muncă ori evitarea declanșării grevelor.

Contractul individual de muncă este acel act care se încheie în nume propriu de către persoana care se angajează să lucreze la un angajator persoană fizică sau juridică. Contractul individual de muncă este caracterizat de faptul că una dintre părțile contractuale este întotdeauna o persoană fizică ce se obligă să depună forța sa de muncă în folosul patronului, care la rândul său își asumă obligația de a crea condiții corespunzătoare pentru prestarea muncii și de a o retribui.

Potrivit Codului Muncii, contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică denumită salariat de obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.

Clauzele contractului individual de muncã nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncã.

Contractul individual de muncã se încheie pe duratã nedeterminatã.

Prin exceptie, contractul individual de muncã se poate încheia si pe duratã determinatã, în conditiile expres prevãzute de lege.

Persoana fizicã dobândeste capacitate de muncã la împlinirea vârstei de 16 ani.

Persoana fizicã poate încheia un contract de muncã în calitate de salariat si la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul pãrintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitãti potrivite cu dezvoltarea fizicã, aptitudinile si cunostintele sale, dacã astfel nu îi sunt periclitate sãnãtatea, dezvoltarea si pregãtirea profesionalã.

Încadrarea în muncã a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisã.

Încadrarea în muncã a persoanelor puse sub interdictie judecãtoreascã este interzisã.

Încadrarea în muncã în locuri de muncã grele, vãtãmãtoare sau periculoase se poate face dupã împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de muncã se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.

Prin angajator se întelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forță de muncă pe bază de contract individual de muncă.

Persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalității juridice.

Persoana fizică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacității de exercițiu.

Este interzisă, sub sanctiunea nulității absolute, încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activități ilicite ori imorale.

Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligatia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.

În situația în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe o duratã nedeterminatã, iar pãrtile pot face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă.

Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă salariatului vechime în muncă.

Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligația de a informa persoana care solicită angajarea ori, după caz, salariatul cu privire la clauzele generale pe care intenționează să le înscrie în contract sau să le modifice.

Contractul trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

a) identitatea părților;

b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;

c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;

d) atribuțiile postului;

e) riscurile specifice postului;

f) data de la care contractul urmează să își producã efectele;

g) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;

h) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;

i) condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia;

j) salariul pe bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății salariului la care salariatul are dreptul;

k) durata normalã a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână;

l) indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementeazã condițiile de muncă ale salariatului;

m) durata perioadei de probă.

Orice modificare a unuia dintre aceste elemente timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, într-un termen de 15 zile de la data încunoștințării în scris a salariatului, cu excepția situatiilor în care o asemenea modificare rezultă ca posibilă din lege sau din contractul colectiv de muncă aplicabil.

În afara clauzelor generale între părți pot fi negociate și cuprinse în contractul individual de muncă și alte clauze specifice:

a) clauza cu privire la formarea profesionalã;

b) clauza de neconcurentã;

c) clauza de mobilitate;

d) clauza de confidentialitate.

Clauza de neconcurență îl obligă pe angajator să îi plătească salariatului o indemnizație lunară.

Clauza de neconcurență nu poate fi stabilită pe durata perioadei de probă și nu îsi mai produce efectele la data încetării contractului individual de muncă.

Prin excepție, clauza de neconcurență își poate produce efectele și după încetarea contractului individual de muncă, pentru o perioadă de maximum 6 luni, în cazul funcțiilor de execuție, și de maximum 2 ani pentru cei care au ocupat funcții de conducere, dacă o astfel de perioadă a fost convenită expres prin contractul individual de muncă.

În cazul nerespectării, cu vinovăție, a clauzei de neconcurență salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizației și, după caz, la daune-interese corespunzătoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.

Prin clauza de mobilitate părțile în contractul individual de muncă stabilesc că executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă. În acest caz salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau în natură.

Prin clauza de confidențialitate părțile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informații de care au luat cunostință în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.

Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părți atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese.

STRUCTURA DATORIILOR ȘI CREANȚELOR PRIVIND PERSONALUL ȘI BUGETELE DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

Alături de resursele materiale, forța de muncă reprezintă un factor principal în producerea de bunuri și prestarea de servicii din cadrul entitățiilor economice. În schimbul muncii depuse, personalul angajat primește un salariu, care se stabilește prin negocieri între angajator și salariați, reprezentanți de sindicate. În urma negocierilor se încheie contracte colective și individuale de muncă, prin care personalul se obligă să efectueze activitățile prevăzute în contract, iar angajatorul se obligă să-i remunereze pentru munca prestată.

Atât entitățile care au salariați cu contract de muncă, cât și angajații repectivi trebuie să suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurările și protecția socială.

CHELTUIELI SALARIALE SUPORTATE DE CĂTRE ANGAJATORI

1. Fondul de salarii reprezintă totalitatea salariilor brute suportate de angajator. Salariul brut cuprinde următoarele elemente:

Salariul de încadrare care se stabilește prin negocieri colective sau individuale între patronat și salariați sau reprezentanții acestora.

Salariul de bază se acordă în raport cu timpul lucrat și poate fi egal sau mai mic cu salariul de încadrare.

Conform H.G. nr.176/22.12.2005, începând cu data de 01.01.2006, salariul de bază minim brut pe țară garantat la plată este de 330 lei.

Sporurile se acordă în următoarele cazuri:

pentru condiții deosebite de muncă: grele, periculoase, nocive, penibile, izolare, stres, etc.

pentru munca suplimentară: se acordă un spor de minimun 75% din salariu de bază;

pentru munca suplimentară efectuată în zilele de repaus săptămânal sau în zilele de sărbători legale: se acordă un spor de 100% din salariul de bază;

pentru lucrul în tia produs angajatorului.

Prin clauza de mobilitate părțile în contractul individual de muncă stabilesc că executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă. În acest caz salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau în natură.

Prin clauza de confidențialitate părțile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informații de care au luat cunostință în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.

Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părți atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese.

STRUCTURA DATORIILOR ȘI CREANȚELOR PRIVIND PERSONALUL ȘI BUGETELE DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

Alături de resursele materiale, forța de muncă reprezintă un factor principal în producerea de bunuri și prestarea de servicii din cadrul entitățiilor economice. În schimbul muncii depuse, personalul angajat primește un salariu, care se stabilește prin negocieri între angajator și salariați, reprezentanți de sindicate. În urma negocierilor se încheie contracte colective și individuale de muncă, prin care personalul se obligă să efectueze activitățile prevăzute în contract, iar angajatorul se obligă să-i remunereze pentru munca prestată.

Atât entitățile care au salariați cu contract de muncă, cât și angajații repectivi trebuie să suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurările și protecția socială.

CHELTUIELI SALARIALE SUPORTATE DE CĂTRE ANGAJATORI

1. Fondul de salarii reprezintă totalitatea salariilor brute suportate de angajator. Salariul brut cuprinde următoarele elemente:

Salariul de încadrare care se stabilește prin negocieri colective sau individuale între patronat și salariați sau reprezentanții acestora.

Salariul de bază se acordă în raport cu timpul lucrat și poate fi egal sau mai mic cu salariul de încadrare.

Conform H.G. nr.176/22.12.2005, începând cu data de 01.01.2006, salariul de bază minim brut pe țară garantat la plată este de 330 lei.

Sporurile se acordă în următoarele cazuri:

pentru condiții deosebite de muncă: grele, periculoase, nocive, penibile, izolare, stres, etc.

pentru munca suplimentară: se acordă un spor de minimun 75% din salariu de bază;

pentru munca suplimentară efectuată în zilele de repaus săptămânal sau în zilele de sărbători legale: se acordă un spor de 100% din salariul de bază;

pentru lucrul în timpul nopții: se acordă un spor de 15% din salriul de bază;

pentru vechime în muncă: se acordă minimum 5% pentru 3 ani vechime și maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază;

pentru exercitarea unei funcții suplimentare;

pentru folosirea unei limbi străine, dacă aceasta nu este cuprinsă în obligațiile postului.

Toate aceste sporuri sunt prevăzute în Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005 – 2006, nr.2001/31.01.2005.

Adaosurile la salariul de bază sunt:

adaosul de acord;

premiile acordate din fondul de premiere;

primele de vacanță și de sărbători.

Indexările reprezintă suma rezultată din aplicarea unor procente la salariul de bază, ca urmare a creșterii prețurilor.

Indemnizațiile pentru concediile de odihnă

Dreptul la concediul de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților. Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 zile lucrătoare și se acordă proporțional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.

Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

Efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile extres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de muncă. Angajatorul este obligat să stabilească programarea concediilor astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă

Cuantumul indemnizației se stabilește astfel:

salariul mediu zilnic x numărul de zile lucrătoare din concediu.

Salariul mediu zilnic se stabilește prin raportarea drepturilor salariale din ultimele 3 luni, anterioare celei în care se efectuează concediul, la numărul de zile lucrătoare din cele 3 luni.

Drepturile salariale luate în calcul includ salariul de bază la care se adaugă indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent, prevăzute prin contractul individual de muncă.

Indemnizația se achită cu cel puțin 5 zile înaintea plecării în concediu.

Toate aceste drepturi sunt prevăzute în Codul muncii, art.139 – 148, modificat prin O.U.G. nr.65/2005.

Indemnizațiile pentru incapaciate temporară de muncă plătite din fondul de salarii.

Avantajele în natură constituie o parte a salaiului stabilită sub formă de bunuri sau servicii.

Avantajele de natură salarială, primite în legãturã cu o activitate dependentã includ, însã nu sunt limitate la:

a) utilizarea oricãrui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu exceptia deplasãrii pe distanta dus-întors de la domiciliu la locul de muncã;

b) cazare, hranã, îmbrãcãminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decât pretul pietei;

c) împrumuturi nerambursabile;

d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;

e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

f) permise de cãlãtorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

g) primele de asigurare plãtite de cãtre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plãtii primei respective, altele decât cele obligatorii.

Avantajele în bani și în natură sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terți sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relații contractuale între părți, după caz.

La stabilirea venitului impozabil se au în vedere si avantajele primite de persoana fizică, cum ar fi:

a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop personal;

b) acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electricã, termicã si altele;

c) abonamentele la radio si televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;

d) permisele de cãlãtorie pe diverse mijloace de transport;

e) cadourile primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor mentionate la art. 55 din Codul fiscal;

f) contravaloarea folosinței unei locuințe în scop personal și a cheltuielilor conexe de întretinere, cum sunt cele privind consumul de apă, consumul de energie electrică și termică și altele asemenea, cu excepția celor prevăzute în mod expres la art. 55 din Codul fiscal;

g) cazarea și masa acordate în unități proprii de tip hotelier;

h) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau de o altă entitate, pentru angajații proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei în materie.

Alte drepturi de personal:

participarea salariaților la profit;

tichetele de masă și drepturile de hrană acordate de angajatori angajatilor, în conformitate cu legislația în vigoare.

În această categorie se cuprind:

– alocatia individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, primită de angajați și suportată integral de angajator, potrivit legii;

– alocațiile zilnice de hrană pentru activitatea sportivă de performanță, internă și internațională, diferențiată pe categorii de acțiuni;

– contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentației de efort necesare în perioada de pregătire;

– drepturile de hranã în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apãrare nationalã, ordine publicã si sigurantã nationalã;

– alte drepturi de aceastã naturã primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocatia de hranã zilnicã pentru personalul navigant si auxiliar îmbarcat pe nave; alocatia zilnicã de hranã pentru consumurile colective din unitãtile bugetare si din regiile autonome/societãtile comerciale cu specific deosebit; alocatia de hranã acordatã donatorilor onorifici de sânge; alocatia de hranã pentru consumurile colective din unitãtile sanitare publice si altele asemenea.

Contabilitatea decontărilor cu asigurările și protecția socială

Contribuabilul este acea persoană fizică sau juridică obligată prin lege să plătească un impozit, o taxă, o contribuție. Caracteristic contribuabililor este faptul că aceste persoane fizice sau juridice să realizeze venituri impozabile sau să aibă în proprietate bunuri impozabile.

Contribuțiile obligatorii reprezintă un ansamblu de prelevări cu caracter special de contribuție participativă sub formă pecuniară, pe care le datorează persoane fizice și/sau juridice către unele bugete cum ar fi:

bugetul asigurărilor sociale de stat;

bugetul fondului social;

bugetul de sănătate;

bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Prin lege este garantat de către stat dreptul la asigurări sociale și poate fi exercitat în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Principiile de bază potrivit cărora se organizează și funcționează sistemul public de pensii sunt:

principiul unicității potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul public bazat pe aceleași norme de drept;

principiul egalității care asigiră tuturor participanților la sistemul public, contribuabilii și beneficiarii, un tratament nediscrimitoriu, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;

principiul solidarității sociale conform căruia participanții la sistemul public își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

principiul obligativității potrivit căruia persoanele fizice și juridice au conform legii obligația de a participa la sistemul public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor;

principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice sau juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale, cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite;

principiul repartiției pe baza căruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obilgațiilor ce revin sistemului public, conform legii;

principiul autonomiei bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public, conform legii.

Conform sistemului public de pensii și asigurări sociale sunt asigurate persoanele fizice care devin astfel asigurați . asigurații pot fi cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi pe perioada care au conform legii domiciliul sau reședința în România.

Aceste persoane asigurate au obilgația să plătească contribuțiile de asigurări sociale și au dreptul să beneficieze de prestații de asigurări sociale conform legii.

În sistemul public de pensii este obligatoriu să se asigure conform Legii nr.19/2002 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă;

Persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct.1);

Persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare care se suportă din bugetul asigurărilor de șomaj, denumite în continuare șomeri;

Persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puțin 3 salarii medii brute pe economie, și care se află în una din situațiile următoare:

asociat unic, asociați, comanditari sau acționari;

administratori sau manageri care au încheiat un contract de administrare sau management;

membrii ai asociației familiale;

persoane autorizate să desfășoare activități independente;

persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;

alte persoane care realizează venituri din activități profesionale.

Persoanele care realizează prin cumul de venituri brute pe an calenndaristic, echivalente cu cel puțin 3 salarii medii brute pe economie, și care se regăsesc în două sau mai multe situații prevăzute la pct.4).

Se pot asigura în sistemul public, pe bază de contract de asigurare, în condițiile prezentei legi, și alte persoane care nu se regăsesc în situațiile de mai sus.

Salariul mediu brut pe economie este cel utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Contribuția entității la asigurările sociale (CAS)

Potrivit legii cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă normale, deosebite sau speciale.

Cotele de contribuții de asigurări sociale se aprobă anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006, nr.380/15.12.2006, art.21-22, cotele de contribuție de asigurări sociale se stabilesc după cum urmeazã:

a) pentru condiții normale de muncă 30%;

b) pentru condiții deosebite de muncă 35%;

c) pentru condiții speciale de muncã 40%.

Cota contribuției individuale de asigurări sociale este de 9,5% indiferent de condițiile de muncă.

Contribuția la asigurări sociale se datorează în mimentul încadrării persoanelor fizice în sistemul public de pensii sau la data încheierii contractului de asigurare socială.

Contribuția individuală de asigurări socialese datorează de asigurați, iar cota contribuției individuale se stabilește prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Contribuția de asigurări sociale datorate de angajatori reprezintă diferența dintre nivelul cotelor de contribuții la asigurările sociale stabilite diferențiat în funcție de condițiile de muncă prin prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat și nivelul cotei individuale de contribuție la asigurările sociale

Contribuția datorată de angajator este în prezent conform legii 387/2007privind bugetul asdigurarilor sociale de stat pe anul 2008:

20,8 % pentru condiții normale de muncă;

25,8 % pentru condiții deosebite de muncă;

30,8 % pentru condiții speciale de muncă.

Contribuția de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăți compensatorii se suportã din bugetul asigurărilor pentru șomaj la nivelul cotei contribuției individuale de asigurări sociale.

Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguratilor o constituie:

a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncã sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurati;

b) venitul lunar asigurat, prevãzut în declaratia sau în contractul de asigurare socialã, care nu poate fi mai mic de o pãtrime din salariul mediu brut.

Baza de calcul la care angajatorul datorează contribuția la asigurările sociale constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurați.

Baza de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numãrul mediu al asiguratilor din luna pentru care se calculeazã contributia si valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute.

Contribuția de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând:

a) prestatii de asigurări sociale care se suportã din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se plătesc direct de acesta, potrivit prezentei legi;

b) drepturile plătite potrivit dispozitiilor legale, în cazul încetării raporturilor de muncã, încetării raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, încetării mandatului sau a calității de membru cooperator, altele decât cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz;

c) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detasare și transfer, precum și drepturile de autor;

d) sumele reprezentând participarea salariaților la profit;

e) premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale.

Angajatorul calculează și virează lunar contribuția de asigurări sociale pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale de stat, împreună cu contribuțiile individuale reținute de la asigurați.

În cazul în care contribuția lunară de asigurări sociale achitată de contribuabili este mai mare decât contribuția datoratã, suma plătitã în plus se regularizează ulterior, conform procedurilor stabilite de CNPAS.

Termenele de plată a contribuției de asigurări sociale sunt:

a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectueazã plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii urmãtoare celei pentru care se datoreazã plata;

b) data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectueazã plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.

Contribuția entității la fondul de șomaj (CFS)

În sistemul asigurărilor pentru șomaj sun asigurate, în condițiile prezentei legi, persoanele fizice, denumite în continuare asigurați.

Asigurații pot fi:

cetățeni români care sunt încadrați în muncă sau care realizează venituri în România, în condițiile legii;

cetățeni români care lucrează în străinătate, în condițiile legii;

străini care, pe perioada în care au domiciliul sau reședința în România, sunt încadrați în muncă sau realizează venituri, în condițiile legii.

Asigurații au obligația să plătească contribuțiile de asigurări pentru șomaj și au dreptul să beneficieze de indemnizație pentru șomaj, conform prezentei legi.

În sistemul asigurărilor pentru șomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau persoanele care desfășoară activități exclusiv pe bază de covenție civilă de prestări de servicii și care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii minume brute pe țară;

funcționarii publici și alte persoane care desfășoară activități pe baza actului de numire;

persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului;

militarii angajați pe bază de contract;

persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;

alte persoane care realizează venituri din activități potrivit legii și care nu se regăsesc situațiile prevăzute la lit. a) – e).

Angajatorii au obligația de a plăti lunar potrivit Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2009 o contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj în cotă de 0,50 % aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare, realizate de asigurați, în care se includ și indemnizațiile pentru incapacitate de muncă suportate de angajator.

Contribuția entității la fondul de asigurări de sănătate (CASS)

Asigurările de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii și promovării sănătății populației care asigură acordarea unui pachet de servicii de bază.

Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, pe baza următoarelor principii:

alegerea liberă a casei de asigurări de sănătate;

solidaritate și subsidiaritate în colectarea și utilizarea fondurilor;

alegerea liberă de către asigurați a medicului de familie, a medicului specialist din ambulatoriu și a unității sanitare;

participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;

participarea persoanelor asigurate, a statului și a angajatorilor la managementul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;

acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil și nediscriminatoriu, oricărui asigurat;

transparența activității sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Sunt asigurați , potrivit legii toți cetățenii români cu domiciliul în țară, precum și cetățenii străini și apatrizii care au domiciliul sau reședința în România. În această calitate au obligația plății contribuției de asigurare potrivit legislației în vigoare.

Calitate de asigurat și drepturile de asigurare încetează o dată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de reședință în România.

Documentele justificative privind dobândirea calității de asigurat se stabilesc prin ordin al Ministerului sănătății și familiei, la propunerea CNAS.

Calitatea de asigurat se dovedește cu un document justificativ – adeverință sau carnet de asigurat – eliberat prin grija casei la care este înscris asiguratul. În perioada următoare s-a prevăzut introducerea cardului de asigurat care se suportă din fond.

Datele minime care vor fi înregistrate și accesate pe cardul de asigurat sunt:

datele de identitate și codul numeric personal;

dovada achitării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate;

înregistrarea numărului de solicitări de servicii medicale, prin codul furnizorului;

diagnostice medicale cu risc vital;

consimțământul referitor la donarea de țesuturi și organe;

grupa sanguină și RH.

Persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor asigurate fără plata contribuției

Contribuția lunară datorată de angajator este de 5,20% calculată din fondul de salarii realizat în care se includ și indemnizațiile pentru incapacitate de muncă.

Contribuția pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

Persoanele juridice și persoanele fizice, în calitate de angajator, care, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, au obligația de plată a contribuției pentru concedii si indemnizații către Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate depun declarația privind obligațiile de plată la casa de asigurări de sănătate în a cărei rază administrativ-teritorială își au sediul social, respectiv domiciliul.

Dreptul la concediile și indemnizațiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 este condiționat de plata contribuției pentru concedii și indemnizații.

Persoanele juridice sau fizice au obligația plății contribuției pentru concedii și indemnizații în cotă de 0,85%, aplicatã la fondul de salarii realizat, cu respectarea prevederilor legislației financiar-fiscale în materie.

Termenele de platã a contribuțiilor pentru concedii și indemnizații sunt:

a) până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata, în cazul angajatorilor;

b) până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata, în cazul instituției care administrează bugetul asigurărilor pentru șomaj;

Plata sumelor reprezentând contribuția pentru concedii și indemnizații se poate face prin virament sau direct la casieriile caselor de asigurări de sănătate.

Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordã concediul medical si se constituie din însumarea perioadelor:

a) pentru care s-a achitat contribuția pentru concedii și indemnizații de către angajator sau, după caz, de către asigurat;

b) pentru care plata contributiei de asigurări sociale de sănătate se suportă din alte surse;dovada efectuării serviciului militar pe durata legal stabilit se face cu livretul militar sau cu adeverințe ori certificate eliberate de instituțiile militare competente;

c) pentru care, până la data intrării în vigoare a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 158/2005, plata contribuției de asigurări sociale de sănătate s-a fãcut din alte surse. Dovada plății contribuției de asigurări sociale de sănătate se face cu adeverință eliberată de casele teritoriale de pensii, respectiv cu adeverință eliberată de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.

Contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale

Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigură protecția socială împotriva următoarelor categorii de riscuri profesionale: pierderea, diminuarea capacității de muncă și decesul ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.

Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale garantează un ansamblu de servicii și prestații în beneficiul persoanelor asigurate, în vederea:

a) promovării sănătății și a securității în muncă și prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;

b) diminuării și compensării consecințelor accidentelor de muncă și ale bolilor profesionale.

Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:

a) persoanele care desfășoară activități pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, inclusiv funcționarii publici;

b) persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meștesugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în conditiile prezentei legi;

c) șomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii;

d) persoanele care desfășoară activități exclusiv pe bază de convenții civile de prestări de servicii și care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin 3 salarii medii brute pe economia națională;

e) ucenicii, elevii și studenții, pe toată durata efectuării practicii profesionale.

Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale are următoarele obiective:

a) prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;

b) reabilitarea medicală și socioprofesională a asiguraților, victime ale accidentelor de muncă și ale bolilor profesionale, precum și recuperarea capacității de muncă a acestora;

c) acordarea de prestații în bani pe termen lung și scurt, sub formă de indemnizații și alte ajutoare, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

Contribuțiile se stabilesc în funcție de tarife și clase de risc.

Cotele de contribuție datorate de angajatori în funcție de clasa de risc se vor situa în limita unui procent minim de 0,5% și a unui procent maxim de 4% aplicat asupra fondului brut de salarii.

Contributia de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale nu se aplică asupra sumelor reprezentând:

a) prestații de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului și care se plătesc direct de către acesta, potrivit legii;

b) drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă, al încetării calității de funcționar public sau de membru cooperator;

c) diurnele de deplasare, detasare și indemnizațiile de transfer și drepturile de autor;

d) sumele obținute în baza unei convenții de prestări de servicii sau executări de lucrãri de către persoanele care au încheiat contracte individuale de muncã;

e) sumele reprezentând participarea salariaților la profit;

f) premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale.

Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă

Potrivit Codului fiscal, art.21 comisionul datorat Inspectoratului Teriotorial de muncă este calculat astfel:

0,75% din fondul de salrii realizat pentru compleatrea carnetelor de muncă;

0,25% din fondul de salarii realizat pentru verificarea și certificarea legalității înregistrărilor.

Entitățile economice cu capital de stat sau privat pot efectua anual, în limita unei cote de până la 2% aplicata asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal, având ca destinații principale :

funcționarea corespunzătoare a unor activități sau subunități aflate în administrarea entităților economice, cum ar fi: grădinițe, creșe, dispensare, cabinete medicale, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști;

acoperirea a cheltuielilor ocazionate de cadourile în bani sau în natiră acordate saalriatelor sau copiilor salariaților;

acoperirea parțială a cheltuielilor ocazionate de transportul salariaților la și de la locul de muncă;

acoperirea parțială a cheltuielilor privind biletele de tratament și odihnă pentru salariații proprii și pentru membrii familiei acestora;

acordarea de ajutoare unor salariați care au suferit pierderi în gospodăriile proprii ca urmare a unor calamități naturale.

acordarea de ajutoare pentru naștere, înmormântare sau pentru acoperirea unor părți din cheltuieli în cazul unor boli grave sau incurabile.

Rețineri din salarii suportate de către angajați

Angajatorii au obligația de areține din salariile personalului angajat cu contract de muncă următoarele sume:

Contribuția personalului la asigurările sociale

Contribuția individuală de asigurări sociale, datorată de asigurați se reține integral din salariul sau, după caz, din venitul brut lunar al asiguratului și se vireazã lunar de angajator la casa teritorialã de pensii în raza căreia se află sediul acestuia.

Această contribuție se calculează în cotă de 10,5% din salariul brut, în care se includ salariul de încadrare și sporurile reglementate prin lege sau prevăzute în Contractul colectiv de muncă. Baza de calcul nu poate depăși nici salarii medii brute pe economie.

Pentru beneficiarii indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, CAS 10,5% se calculează având la bază un salariu minim pe țară și se reține din indemnizațiile brute.

Contribuția personalului la fondul de șomaj

Anagajatorii au obligația de a reține și de a vira lunar contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj aplicată în cotă de 0,50 % asupra salariului de bază.

Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate

Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 5,5%, care se aplică asupra:

veniturilor din salarii care se supun impozitului pe venit;

veniturilor din activități desfășurate de persoane care exercită profesii liberale sau autorizate potrivit legii să desfășoare activități independente;

veniturilor din agricultură și silvicultură, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator.

indemnizațiile de șomaj și alocațiile de sprijin.

Contribuția lunară pentru persoanele aflate în concediul de risc maternal se stabilește prin aplicarea cotei de 5,5% asupra sumei reprezentând valoarea unui salariu minim pe țară.

Impozitul pe salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plãtitorii de venituri.

Impozitul lunar se determină astfel:

a) la locul unde se află functia de bază, prin aplicarea cotei de 16 % asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, și următoarele:

– deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

– cotizația sindicală plătită în luna respectivă;

– contribuțiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 200 euro;

b) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16 % asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Alte rețineri datorate terților

Dintre aceste rețineri datorate terților enumerăm: rate, chirii, imputații, amenzi, popriri, pensii alimentare, etc.

Aceste rețineri se efectuează numai pe baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relații contractuale.

Stabilirea drepturilor salariale

Se face, de regulă, astfel:

avansul (chenzina I), după data de 15 a lunii curente, în cotă de 40-45%din salariul de încadrare;

restul de plată (chenzina a II-a), după data de unu a lunii următoare.

Concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

Potrivit reglementărilor actuale, salariații pot beneficia de următoarele drepturi privind asigurările sociale de sănătate potrivit O.U.G. nr.158/17.11.2005 privind concediile medicale și indemnizațțile de asigurări sociale de sănătate:

concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau accidente în afara muncii;

concedii medicale și indemnizații pentru maternitate;

concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav;

concedii medicale și indemnizații de risc maternal;

concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale.

Stagiul minim de cotizare pentru acordarea concediilor și indemnizațiilor sociale de sănătate este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.

Se asimilează stagiului de cotizare perioadele în care asiguratul:

a beneficiat de concediu și indemnizație de asigurări sociale de sănătate;

a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, cu condiția absolvirii acestora;

a beneficiat de asigurare fără plată a contribuției( persoane fără venituri, aflate în întreținerea unei persoane asigurate, persoane cu handicap fără venituri);

a beneficiat de pensie de invaliditate.

În cazul urgențelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor și SIDA, precum și în cazul concediilor de risc maternal, ne este necesară îndeplinirea condițiilor privind stagiul de cotizare.

Din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate în zile calendaristice, se plătesc zilele lucrătoare.

Calculul și plata îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate se face pe baza Certificatului de concediu medical, care constituie documentul justificativ de plată. Acesta trebuie să fie prezentat plătitorului până cel târziu la data de 5 ale lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.

Pentru indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, beneficiarii datorează contribuția individuală de asigurări sociale(CAS 10,5%), care are ca bază de calcul salariul minim brut pe țară.

Concediul și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă

Acest concediu se plătește atât din fondul de salarii, cât și din bugetul asigurărilor sociale de sănătate

Se suportă de către angajator astfel:

dacă entitatea are până la 20 salariați: din prima zi până în a 7-a zi;

dacă entitatea are între 21 și 100 salariați: din prima zi până în a 12-a zi;

dacă entitatea are peste 100 salariați: din prima zi până în a 17-a zi.

Durata maximă de acordare este de 183 de zile pe an, cu următoarele excepții:

un an în ultimii doi ani, pentru tuberculoză pulmonară operată și pentru unele boli cardiovasculare;

un an și jumătate în ultimii doi ani, pentru tuberculoză operată meningeală, peritoneală, urogenitală, pentru SIDA și neoplazii.

Cuantumul indemnizației se stabilește astfel:

salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni x 75% x numărul de zile lucrătoare din concediu.

Salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni se calculează astfel:

(suma salariilor brute lunare din unltimele 6 luni) : (numărul total de zile lucrătoare din cele 6 luni).

Pentru boli profesionale, accidente de muncă, tuberculoză, SIDA, neoplazii și boli infectocontagioase din grupa A și urgențe medico-chirurgicale, procentul este de 100%.

Concediul și indemnizația pentru maternitate

Se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Durata concediului este de 126 zile calendaristice, din care 63 de zile înainte de naștere (concediu de sarcină) și 63 de zile după naștere (concediu de lăuzie). Cele două concedii se pot conpensa între ele, cu condiția ca durata minimă a concediului postnatal să fie de 42 de zile.

Indemnizația se acordă în cazul în care copilul se naște mort sau moare după naștere.

Cuantumul indemnizației se stabilește astfel:

salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni x 85 % x numărul de zile lucătoare din concediu.

Concediul și indemizația de risc maternal

Pentru protecția mamei și a copilului se poate acorda, la cererea salariatei, un concediu de risc maternal, care are o durată maximă de 120 zile.

Conform H.G. nr.537/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.96/2003 privind protecția maternității la locul de muncă, indemnizația se calculează în cotă de 75% din media veniturilor din ultimele luni.

Concediul și indemizația pentru îngrijirea copilului bolnav

Se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Indemnizația se acordă pentru îngrijirea copilului bolnav până la vârsta de 7 ani și pentru îngrijirea copilului cu handicap până la vârsta de 18 ani.

Durata concdiului este de maxim 45 de zile calendaristice pe an, cu execepția cazurilor privind bolile contagioase, intervențiile chirurgicale, imobilizările în gips, neoplazii când durata este stabilită de medicul curant.

Cuantumul indemnizației se stabilește astfel:

salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni x 85 % x numărul de zile lucrătoare din concediu.

Indemizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă

În acest scop, salariații pot beneficia de următoarele tipuri de indemnizații:

indemnizația pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime dindurata normală – se acordă salariaților dacă, din motive de sănătate, nu mai pot realiza durata norală de muncă;

indemnizație de carantină – se caordă asiguraților cărora li se interzice continuarea activității din cauza unor boli contagioase;

tratament balnear – se desfășoară în conformitate cu programul de recuperare de către medicul curant, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Aceste indemnizații se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Cuantumul indemnizațiilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă se stabilește atfel:

pentru cazul 1.: diferența dintre media veniturilor brute din ultimele 6 luni și venitul brut lunar obținut în noile condiții;

pentru cazul 2.: salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni x 75 % x numărul de zile lucrătoare din conccediu

Concediul și indemizația pentru creșterea copilului

Beneficiază de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului:

oricare dintre părinții copilului;

persoana care a adoptat copilul;

persoana care a fost numită tutore.

Beneficiază de indemnizația pentru creșterea copilului, persoanele care, în în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit.

Se asimilează stagiului de cotizare și perioadele în care s-a beneficiat de indemnizații de șomaj sau de asigurări sociale, precum și periaodele în care s-au urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, dacă acestea s-au absolvit cu examen de licență sau de diplomă.

Concediul și indemnizația pentru creșterea copilului se acordă pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau pentru primii 3 copii aflați în îngrijire.

Cunatumul indemnizației de creștere a copilului este următorul:

începând cu data de 01.01.2006: 800 lei

începând cu data de 01.01.2007: 600 lei:

Dacă în perioada concediului de îngrijirea copilului, persoanele beneficiază de venituri profesionale supuse impozitului pe venit, plata indemnizației se suspendă, dar se acordă o indemnizație în sumă de:

300 lei, începând cu data de 01.01.2006;

100 lei, începând cu data de 01.01.2007.

Indemizațiile se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat și se plătesc de către primării conform O.U.G.nr. 148/03.11.2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Alte concedii plătite

Legislația actuală prevede acordarea și altor concedii plătite precum:

pentru căsătoria salariatului – 5 zile calendatistice;

pentru nașterea sau căsătoria unui copil al salariatului – 3 zile calendaristice;

pentru decesul soțului/soției sau al unei rude de gradul II – 3 zile calendaristice;

pentru tatăl copilului nou-născut, dacă solicitarea se face în primele 8 săptămâni de la naștere – 5 zile calendaristice.

Capitolul 2

DOCUMENTE PRIVIND EVIDENȚA SALARIILOR

Ca formă a evidenței economice, evidența operativă are rolul de a urmări, a observa și reflecta operațiunile economico-financiare nu numai valoric ci și cantitativ utilizând pe lângă etalonul valoric și etalonul fizic (cantitativ).

Documentele primare care stau la baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat în parte se pot grupa astfel:

Documente privind prezența la lucru și volumul de muncă prestată:

fișă de pontaj;

condică de prezență;

foaie colectivă de pontaj;

carnet de pontaj;

situația prezenței și a absențelor, etc.

Documente privind producția obținută:

bon de lucru individual;

bon de lucru colectiv;

raport de producție și salarizare;

pontajul lucărilor manuale;

pontajul mecanizatorului, etc.

Documente privind stabilirea salariilor:

stat de salarii pentru angajați;

stat de plată pentru colaboratori;

lista de avans chenzinal;

listă de indemnizații pentru concediul de odihnă;

listă pentru plăți parțiale;

desfășurătorul indemnizațiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat;

drepturi bănești – chenzina I, chenzina a II-a;

fișă de evidență a salariaților.

Potrivit articolului 6 din Legea nr.82/1991 a contabilității, orice operațiune economico-financiară înainte de a fi înregistrată contabil trebuie reflectată într-un document justificativ.

Pe baza contractelor colective de muncă și a celor individuale, precum și a documentelor ce confirmă timpul de lucru efectiv lucrat se întocmesc statele de salarii.

Statele de salarii se întocmesc în două exemplare și servesc:

ca document justificativ pentru calculul veniturilor de natură salarială cuvenite angajaților, a impozitului pe veniturile din salarii, a contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale datorate de către angajat și a altor rețineri pe statul de plată al salariilor;

ca document justificativ de înregistrare în contabilitate a obligațiilor față de angajați și celorlalte drepturi și obligații aferente.

Statele de salarii circulă:

la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata (exemplarul 1);

la casieria unității pentru efectuarea plății sumelor cuvenite (exemplarul 1), după caz;

la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);

la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2), care va servi la acordarea vizei atunci când se solicită plata salariilor neridicate.

Conținitul minimal obligatoriu de informații al formularului este:

denumirea societății, secției, serviciului, etc;

denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;

numele și prenumele; venitul brut; contribuția individuală de asigurări sociale; contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj; contribuția pentru asigurări sociale de sănătate; cheltuieli profesionale; venit net; deducere personală de bază; deduceri suplimentare; venitul bază de calcul; impozitul calculat și reținut; salariul net;

semnături: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl întocmește.

Lista de avans chenzinal servește ca :

document pentru calculul dreturilor bînești cuvenite salariaților ca avansuri chenzinale;

document pentru reținerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale;

document justificativ de înregidtrare în contabilitate.

Se întocmește lunar , pe baza documentelor de evidență a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate și se semnează pentru confirmarea exactității calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale și a întocmit lista.

Conține:

denumirea unității;

denumirea formularului;

numele și prenumele; salariul de bază; timpul efectiv: lucrat, concediu medical;avans de plată;

semnături: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care-l întocmește.

CONTURI UTILIZATE PENTRU ÎNREGISTRAREA OPERAȚIUNILOR PRIVIND SALARIILE

5.1 Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul grupei 4 „Personal și conturi asimilate”, care cuprinde următoarele conrturi de gradul I:

421 „Personal – salarii datorate”;

423 „Personal – ajutoare materiale datorate”;

424 „Particiaprea personalului la profit”;

425 „Avansuri acordate personalului”;

426 „Drepturi se personal neridicate”;

427 „Rețineri din salarii datorate terților”;

428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”.

Contul 421 „Personal – salarii datorate”

După conținutul economic este un cont de datorii, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru evidența datoriilor față de personal pentru salariile datorate acestuia, inclusiv sporurile, adaosurile, indemnizațiile avantajele în natură achitate din fondul de salarii.

În creditul acestui cont se înregistrează:

salariile și alte drepturi cuvenite personalului( contul 641),

în timp ce în debit se înregistrează:

reținerile din salarii reprezentând contribuția personalului la asigurările sociale (contul 4312), la fondul de asigurări sociale de sănătate (contul 4314), la fondul de șomaj (contul 4372);

rețineri reprezentând impozitul pe veniturile din salarii (contul444);

rețineri reprezentând avansul chenzinal (contul 425);

rețineri din salarii datorate terților (contul 427);

salariile nete plătite (conturile 5121, 5311);

drepturile de personal neridicate(contul 426);

valoarea produselor acordate salariaților ca plată în natură (contul 345).

Soldul creditor reprezintă datoriile față de personal privind salariile de plătit.

Contul 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”

După conținutul economic este uun cont de datorii salariale pe termen scurt, cu funcție de pasiv, utilizat pentru evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă , a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces și a altor ajutoare acordate.

În credit se înregistrează:

indemnizațiile sociale datorate personalului, suportate de entitate (contul 6458)

indemnizațiile sociale datorate personalului, suportate din bugetul de asigurări sociale (conturile 4311, 4382).

În debit se înregistrează:

reținerile din indemnizații reprezentând contribuția personalului la: fondul de asigurări de sănătate (contul 4314), fondul de șomaj (contul 4372); precum și impozitul din salarii (contul 444);

reținerile din indemnizații reprezentând avansul chenzinal (contul 425);

ajutoarele materiale neridicate (contul 426);

rețineri din salarii datorate terților (contul 427);

indemnizațiile nete plătite (conturile 5121, 5311).

Soldul creditor reprezintă datoriile față de personal privind indemnizațiile de plătit.

Contul 424 „Participarea personalului la profit”

Este un cont de datorii salariale pe termen scurt, cu funcție contabilă de pasiv și este utilizat pentru evidența stimulentelor acordate personalului din profitul realizat.

În credit se înregistrează:

stimulente repartizate personalului din profitul realizat(contul 117);

în timp ce în debit vor fi înregistrate:

impozitul pe veniturile din salarii reținut (contul 444);

stimulente neridicate (contul 426);

stimulente nete plătite (conturile 5311, 5121).

Soldul creditor reprezintă datoriile față de personal privind stimulentele din profit datorate.

Contul 425 „Avansuri acordate personalului”

Acest cont este utilizat pentru evidența avansurilor acordate personalul, fiind un cont de creanțe față de personal cu funcție contabilă de activ.

În debitul lui se înregistrează:

avansurile achitate personalului (conturile 5121, 5311);

avansurile neridicate (contul 426).

În credit se înregistrează:

sumele reținite pe statele de plată (contul 421) sau de ajutoare materiale (contul 423) reprezentând avansuri acordate anterior.

Soldul debitor reprezintă avansurile acordate.

Contul 426 „Drepturi de personal neridicate”

După conținutul economic este un cont de datorii salariale pe termen scurt utilizat pentru evidența drepturilor de personal neridicate în termen legal.

În credit se înregistrează :

sumele datorate personalului, reprezentând salarii (contul 421), indemnizații sociale (contul 424), avansuri (contul 425) neridicate la termen, stimulente (contul 424).

În debit se înregistrează:

sumele achitate personalului (conturile 5121, 5311);

drepturile de personal neridicate, prescrise (contul 7588).

Soldul creditor reprezintă drepturile de personal neridicate.

Contul 427 „Rețineri din salarii datorate terților”

Este utilizat pentru evidența reținerilor și popririlor din salarii datorate terților. Are funcție contabilă de pasiv.

În creditul contului se înregistrează:

sumele reținute personalului, datorate terților, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate și alte obligații față de terți (conturile 421, 423).

În debit se va înregistra:

sumele achitate terților reprezentând rețineri și popriri (conturile 5121, 5311).

Soldul creditor reprezintă sumele reținute, datorate terților.

Contul 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”

Fiind un cont de datorii salariale pe termen scurt, este utilizat pentru evidența altor datorii în legătură cu personalul.

În credit se înregistrează:

garanțiile gestionare reținute personalului (contul 421);

sumele datorate personalului pentru care nu s-au întocmit state de paltă, inclusiv concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exercițiului financiar (contul 641);

sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (contul 4382).

În debit se înregistrează:

sumele achitate personalului, evidențiate anterior în acest cont (contul 5311);

sumele restituite gestionarilor reprezentând garanțiile și dobânda aferentă (contul 5311);

datoriile prescrise sau anuale (contul 7588).

Soldul creditor reprezintă sumele reținute, datorate terților.

Contul 4282 „Alte creanțe în legătură cu personalul”

După conținutul economic este un cont de creanțe față de personal urilizat pentru evidența altor creanțe în legătură cu personalul.

În debit se înregistrează:

sumele datorate de personal, reprezentând chirii, avansuri nejustificate, salarii, ajutoare de boală, sporuri și adaosuri necuvenite, imputații și alte debite (conturile 4381, 542, 706, 708, 7581, 4427);

valoarea biletelor de tratament și odihnă, a tichetelot de călătorie și a altor valori acordate personalului ( conturile 5322, 5323, 5328 );

cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal (conturile 7588, 4427).

În credit se înregistrează:

sumele încasate (contul 5311) sau reținute (conturile 421, 423), evidențiate anterior în acest cont;

sumele restituite gestionarilor reprezentând garanțiile și dobânda aferentă (contul 5311);

datoriile prescrise sau anuale (contul 5311).

Soldul creditor reprezintă sumele datorate de personal.

5.2 Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări și protecție socială se realizează cu ajutorul grupei 43 „Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate” care cuprind următoarele conturi:

431 „Asigurări sociale” – se desfășoară pe următoarele conturi de gradul II:

4311 „Contribuția unității la asigurările sociale” – în creditul căruia se înregistrează contribuția entității la asigurările sociale (contul 6451);

4312 „Contribuția personalului la asigurările sociale” – în creditul căruia se înregistrează contribuția personalului la asigurările sociale ( contul 421);

4313.01 „ Contribuția angajatorului pentru asigurările de sănătate” – cont, în creditul căruia se înregistrează contribuția entității pentru asigurările de sănătate (contul 6453);

4313.02 „Contribuția angajatorului pentru indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate” – în vreditul căruia se înregistrează contribușia entității la indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate (contul 6453);

4314 „Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate” – cont, în creditul căruia se înregistrează contribuția angajaților la asigurările de sănătate (conturile 421, 423);

437 „ Ajutor de șomaj „ – se desfășoară pe următoarele conturi de grad II:

4371 „Contribuția unității la fondul de șomaj” – în creditul căruia se va înregistra contribuția entității la fondul de șomaj (contul (6452);

4372 „Contribuția personalului la fondul de șomaj” – în care se va evidenția decontările privind contibuția personalului la ajutorul de șomaj ( conturile 421, 423);

438 „ Alte datorii și creanțe sociale” desfășurat se următoarele subconturi:

4381 „Alte datorii sociale” – în creditul căruia se înregistrează sumele privind indemnizațiile sociale achitate în plus personalului (contul 4282);

4382 „Alte creanțe sociale” – în debitul căruia se vor înregistra sumele de încasat de la bugetul asigurărilor sociale, datorate personalului ca indemnizații sociale (contul 4281).

Alte conturi specifice, utilizate pentru înregistrarea operațiunilor privind salariile, asigurările și protecția socială:

444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

641 „Cheltuieli cu salariile personalului „

6451 „Contribuția unității la asigurările sociale”

6452 „Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”

6453 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

6458 „Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială”

Determinarea salariului impozabil și a impozitului pe venitul

din salarii

Determinarea salariului impozabil

Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului. Venitul impozabil din salarii se determină prin deducerea din venitul brut a următoarelor sume:

Contribuțiile personalului la asigurările sociale (10,5%), la fondul de șomaj (0,50 %), la asigurările sociale de sănătate(5,5%);

Cotizația de sindicat plătită conform legii;

Contribuțiile la schemele facultative de pensii ocupaționale, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 200 de euro;

La calculul deducerilor personale lunare degrasive potrivit art. 1 din Ordinul 19/17.01.2005, in functie de venitul brut lunar din salarii si de numarul de persoane aflate in intretinerea contribuabilului , s-a utilizat urmatorul algoritm de calcul:

Cu venit brut lunar pana la 1000 lei

fara persoane in intretinere 250 lei

cu o persoana in intretinere 350 lei

cu doua persoane in intretinere 450 lei

cu trei persoane in intretinere 550 lei

cu patru sau mai multe persoane in intretinere 650 lei

cu venit brut lunar 1000 – 3000 lei

fara persoane in intretinere 250x [1-(vbl-1000)/2000]

cu o persoana in intretinere 350x[1-(vbl-1000)/2000]

cu o persoana in intretinere 450x[1-(vbl-1000)/2000]

cu doua persoane in intretinere 450x[1-(vbl-1000)/2000]

cu trei persoane in intretinere 550x[1-(vbl-1000)/2000]

cu patru sau mai multe persoane in intretinere 650x[1-(vbl-1000)/2000]

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1000 lei și 3000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3000 lei nu se acordã deducerea personală.

Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membrii de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al II-lea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 250 lei lunar.

Dacă din venitul brut se deduc sumele de mai sus, se obține saalriul impozabil, care se înmulțește cu cota unică de impunere pentru a se determina impozitul pe salarii.

Stabilirea drepturilor salariale aferente angajaților se poate reprezenta astfel:

salariul de bază + sporuri și adaosuri + indemnizații + stimulente și premii + avantaje în natură + indexări = salariu brut.

salariul brut – contribuția personalului la asigurările sociale( salariul brut x 10 ,5%) – contribuția personalului la fondul de șomaj (salariul de bază x 0,50%) – contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate (salariul brut x 5,5%) – cotizația sindicală – contribuțiile facultative pentru pensii = venit net din salarii.

venit net din salarii – deducerea personală = venit impozabil.

venit impozabil – impozit pe veniturile din salarii – avansuri acordate personalului – alte rețineri datorate terților = rest de plată.

Stabilirea drepturilor aferente colaboratorilor cu activitate desfășurată în baza unei convenții civile, încheiate potrivit Codului civil, se poate reprezenta astfel:

venit brut – impozit pe venit (venit brut x 10%) – avans primit anterior – alte rețineri = rest de plată.

3.2 Determinarea impozitului pe venitul din salarii

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoarã o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă.

Conform Codului fiscal actualizat, art.55 la stabilirea venitului impozabil se au în vedere și avantajele primite în scop personal de către persoana fizică, cum ar fi:

a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepția deplasării pe distanta dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum și alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preț mai mic decât prețul pieței;

c) împrumuturi nerambursabile;

d) anularea unei creanțe a angajatorului asupra angajatului;

e) abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariații proprii, altele decât cele obligatorii.

Drepturile salariale acordate în natură, precum și avantajele acordate angajaților se depozitează în luna în care au fost primite. Documetele referitoare la calculul contravalorii veniturilor și avantajelor în natură se vor anexa la „ Statul de salarii”.

Conform Codului fiscal actualizat art. 55, următoarele sume nu sunt incluse în venituri salariale și nu sunt impozabile:

sumele primite de angajați pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, a indemnizației primite pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului;

indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altã localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare;

compensațiile acordate salariaților disponibilizați ca urmare a concedierilor colectiv;

cadourile acordate copiilor minori ai angajaților cu ocazia zile de 1 iunie și a sărbătorilor de sfârșit de an , precum și a salariatelor cu ocazia zilei de 8 Martie în limita unei anumite sume, care se revizi’uiește periodic (începând cu 01.01.2005 suma de 150lei), pentru fiecare persoană și eveniment;

veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav și accentuat, încadrate cu contract individual de muncă;

veniturile din salarii, ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator;

tichetele de masă și drepturile de hrană acordate de către nagajator angajaților;

contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajatii își au domiciliul și localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

ajutoare sociale (de naștere, de înmormântare, pentru boli grave sau incurabile, pentru pierderi produse de calamități) acordate de către angajatori pentru salariații proprii și prevăzute în contractul de muncă;

cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajatului legată de activitatea desfășurată de acesta pentru angajator;

indemnizațiile și alte forme de sprojin cu destinație specială, inclusiv indemnizațiile pentru: maternitate, risc maternal, creșterea copilului și îngrijirea copilului bolna, cu excepția indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă.

Impozitul pe venitul din salarii se reține din veniturile salariale prin metoda stopajului la sursă și este virat la buget de către plătitorii salariilor până la data de 25 inclusiv, a luniiurmătoare celei pentru care se plătesc salariile.

Impozitul pe venitul din salarii se calculează prin aplicarea cotei unice de impozit asupra venitului impozabil.

Calcularea venitului impozabil se face prin deducerea din venitul brut a următoarelor elemente: contribuția la asigurările sociale, fondul de șomaj, fondul de asigurări de sănătate, cotizația de sindicat, contribuțiile facultative pentru pensii ocupaționale și deducerile personale.

Primele de vacanță și indemnizația pentru concediul de odihnă se impozitează cumulat cu veniturile salariale realizate în lunile în care acestea se plătesc.

Potrivit articolului 52 din Codul fiscal actualizat, următoarele venituri se impozitează prin reținere la sursă cu o cotă de impunere de 10% din venitul brut:

venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignație, altele decât cele din patrimoniul personal;

venituri din activități desfășurate în baza contractelor / convențiilor civile încheiate potrivit Codului civil;

venituri din activități desfășurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat civil;

venituri din activitatea de expertiză contabilă și tehnică, judiciară și extrajudiciară.

Plătitorii de salarii vor completa pentru fiecare salariat sau colaborator câte o fișă fiscală pe baza căreia se va efectua anual regularizarea impozitului prin stabilirea diferenței dintre impozitul calculat la nivelul anului și reținut lunar.

Angajatorul este obligat să transmită fișele fiscale pe întreaga durată a angajării salariatului și să transmită organului fiscal și angajatului, sub semnătură, câte o copie pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului următor conform articolului 59 din Codul fiscal.

Capitolul 3

PREZENTAREA SC SIRME SI CABLURI SA HARSOVA

Denumire societate: SC SIRME SI CABLURI SA

Forma juridica:Societate pe actiuni cu capital integral privat romanesc

Adresa: Str. Revolutiei, Nr. 48, Harsova, Jud. Constanta,

Tel. 0241.870.592, 0241.871.311, Fax 0241.870.322, E-mail: [anonimizat] Cod unic : 2413020 Atribut fiscal RO, Nr.inreg : J13/690/91

Banca :Raiffeisen Bank SA, Agentia Harsova, Cont RON:RO34RZBR0000060001373301

Reprezentant legal: Buturca Adrian – Director General

Data infiintarii societatii: 4 martie 1991

Tipul activității:Productie

Cod CAEN:2734 – Trefilare sarme si confectionare cabluri

Activitati secundare:Conform act constitutiv si acte aditionale de modificare ale acestuia

Cifra de afaceri – 2008 :30.342.082 RON

CapitalsocialRON:11.696.865,98 Structura actionariatului:

– 99,99023 % – SC Gamma Industries SRL București – 4.890.334 x 2,3916 = 11.695.770,63 RON

– 0,00989% – 12 actionari persoane fizice – 458 x2,3916 = 1095,35 RON

De la preluarea de catre SC Gamma Industries SRL, structura actionariatului nu s-a modificat, s-au modificat doar cotele procentuale detinute de actionari, datorita majorarilor de capital efectuate de actionarul principal SC Gamma Industries SRL in valoare de 7.118.817,5 RON

Produsele societatii sunt livrate atat pe piata interna cat si pe piata externa (in 2008 detin o pondere de 95,52% din cifra de afaceri).Ponderea produselor livrate pe piata externa fata de intreaga productie realizata este de 34.94%.

Numar de angajati 320 persoane cu contract de munca

PREZENTAREA ACTIVITATII

Amplasata in partea de sud-est a tarii.la 85 km de Portul Constanta,SARME SI CABLURI SA este o firma noua si dinamica. Un mare avantaj pentru derularea afacerilor este amplasarea societatii pe malul fluviului Dunarea vecinatatea benefica a Marii Negre. Firma a inceput sa produca din 1992 cabluri de tractiune. In tot acest timp raspunzand cererii pietei gama de produse s-a dezvoltat constant .

Produsele sunt atent verificate incepand din faza de productie si pana la depozitare si livrare, folosind mijloace adecvate de masura, control, transport intern, manipulare si depozitare. Standardele folosite raspund cerintelor interne si internationale. Gama de produse cuprinde cabluri de tractiune, sarme, plase impletite si sudate, sarma ghimpata si cuie. Astfel cifra de afaceri s-a dublat de la un an la altul realizand o crestere de peste 20 ori la 31.12.2005 fata de 31.12.2000. Aceasta s-a realizat prin diversificarea continua a gamei de de produse precum si prin cresterea calitatii acestora, lucru relevat si de cresterea semnificativa a exporturilor. Cresterea gamei sortimentale si a calitatii sunt rezultatul programului de investitii si de retehnologizare, a punerii in functiune de noi utilaje si cresterii calitatii umane.

LOCUL DE DESFASURARE AL ACTIVITATII

Activitatea firmei se desfasoara la sediul firmei, loc Harsova , jud Constanta, Str.Revolulutiei nr 48, iar spatiul de desfasurare este proprietatea firmei, societatea nu desfasoara activitate in spatiu inchiriat, nu exista filiale/sucursale/puncte de lucru.

CONDUCEREA SOCIETATII

Conducerea societatii este asigurata de Consiliul Director,coordonat de directorul general.

La data de 31.12.2008 societatea are un numar de 320 angajati cu contract individual de munca. Dintre acestia – 31 personal tesa,

– 43 personal indirect productiv ,

– 246 personal direct productiv.

Reparizarea angajatilor in functie de studii este urmatoarea:

– 11 au studii superioare,

– 25 studii postliceale,

– 35 studii medii,

– 249 studii profesionale.

Capitolul 4

Studiu de caz

S.C. SC SIRME SI CABLURI SA are un număr de 736 de salariați, împărțiți pe sectoare. În acest studiu de caz voi încerca să evidențiez sectia : Cablare.

Societatea are un fond de salarii în luna iulie de 498.831 lei, din care sectia Cablare – un fond de salarii de 66.692 lei.

Salarii maisectia Cablare

FOND SALARII : 66.692

Concedii medicale plătite F.N.U.S. : 981

Concedii medicale plătite de întreprindere : 0

Contribuția salariați la asigurări sociale de sănătate (5,5%) : 3.663

Contribuția CAS pentru concediile medicale :

FOND PLATĂ C.A.S : 66.692

C.A.S. ANGAJATOR (20,8%) : 13.997

FOND PALTĂ ȘOMAJ : 66.692

0,50 % : 333

FOND NAȚIONAL UNIC DE SĂNĂTATE : 66.692

0,75% – calculat : 567

Contribuție F.N.U.S – virat : 567

FOND PLATĂ SISTEM ASIGURĂRI

PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ

ȘI BOLI PROFESIONALE : 67.292

0,279 % – calculat : 188

Contribuția asigutări pentru accidente de muncă – virat : 188

Reținerilor din salarii suportate de angajați

Contribuția la fondul de asigurări sociale (10,5%)

66.692 x 10,5% = 7.074

Contibuția la fondul de șomaj (1%)

66.692 x 1% = 666

Contribuția la fondul de asigurări de sănătate (5,5%)

66.692 x 5,5% = 3.663

Impozit calculat și reținut = 6.666

Popriri = 4.352

Avans = 22.220

TOTAL rețineri = 44.309

Cheltuieli salariale suportate de angajator

1. Fondul de salarii : 67.673

a) salariul tarifar de încadrare : 67.673

– salariu tarifar realizat : 67.673

b) indemizațiile pentru concediul de odihnă : 4.938

: 47

2. Contribuția unității la asigurările sociale( CAS 20,8%) = 13.997

3. Contribușia unității la fondul de șomaj (CFS 0,5%) = 333

4. Contribuția unității la fondul de asigurări de

sănătate ( CASS 5.2 %) = 3.468

5. Contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale = 188

6. Contribuția pentru concediile și indemnizațiile de asigurări

sociale de sănătate =567

7. Comision datorat Inspectoratului Teritorial de muncă = 167

TOTAL cheltuieli suportate de unitate : 18.720 lei

CHELTUIELI SALARIALE SUPORTATE DE CĂTRE ENTITATE

Înregistrarea fondului de salarii realizat:

641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal – 66.692 lei

personalului” salarii datorate”

Înregistrarea contribuției angajatorului la bugetul asigurărilor sociale de stat (sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale):

6451 „Contribuția unității = 4311 „Contribuția unității 13.997 lei

la asigurările sociale” la asigurările

sociale”

Înregistrarea contribuției angajatorului la bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj:

6452 „ Contribuția unității = 4371„ Contribuția unității 333 lei

pentru ajutorul de șomaj” pentru ajutorul

de șomaj”

Înregistrarea contribuției angajatorului la asigurările sociale de sănătate:

6453 „Contribuția = 4313 „Contribuția 3.468 lei

angajatorului pentru angajatorului pentru

asigurările sociale de asigurările sociale de

sănătate” sănătate”

Înregistrarea concediilor medicale suportate din BAAS:

423 = 4311 981 lei

Înregistrarea contribuției angajatorului pentru accidente de muncă și boli profesionale:

6458 „Alte cheltuieli = 4381 „Alte datorii sociale” 188 lei

privind asigurările și

protecția socială”

Înregistrarea comisionului datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă:

622 „Cheltuieli privind = 4281 „Alte datorii în legătură 167 lei

comisioanele și onorariile” cu personalul”

REȚINERI DIN SALARII SUPORTATE DE SALARIAȚI

Înregistrarea personalului la asigurări sociale:

421 „Personal – = 4312 „Contibuția personalului 7.074 lei

salarii datorate la asigurările sociale”

Înregistrarea personalului la fondul de șomaj:

421 „Personal – = 4372 „Contibuția personalului 334 lei

salarii datorate la fondul de șomaj”

Înregistrarea contribuției personalului la sigurările sociale de sănătate:

421 „Personal – = 4314 „Contibuția angajaților 3.663 lei

salarii datorate” pentru asigurările sociale

de sănătate”

Înregistrarea impozitului pe salarii:

421 „Personal – = 444 „Impozitul pe venituri 6.666 lei

salarii datorate” de natură salariilor”

Înregistrarea avansului reținut (chenzina I):

421 „Personal – = 425 „Avansuri acordate 22.220 lei

salarii datorate” personalului”

Înregistrarea popririlor din salarii:

421 „Personal – = 427 „Rețineri din salarii 4.352 lei

salarii datorate” datorate terților”

Înregistrarea operațiunilor privind achitarea la casierie a restului de plată la chenzina a II-a și virarea cu ordin de plată a datoriilor înregistrate în statul de salarii:

Ridicarea de la bancă a chenzinei a II-a:

5311 „Casa în lei” = 581”Viramente interne” 18.426 lei

581”Viramente interne” = 5121 „Conturi la bănci 18.426 lei

Achitarea cu numerar a chenzinei a II-a mai puțin suma de 452 lei – reprezentând drepturile salariale rămase neridicate:

421 „Personal – = 5311 „Casa în lei” 17.974 lei

salarii datorate”

Înregistrarea salariilor neridicate la termen:

421 „Personal – = 426 „Drepturi de personal 452 lei

salarii datorate” rămase neridicate”

Depunerea la bancă a salariilor neridicate la termen:

5121 „Conturi la = 5311 „Casa în lei” 452 lei

bănci în lei”

Înregistrarea salariilor neridicate la termen:

421 „Personal – = 426 „Drepturi de personal 452 lei

salarii datorate” rămase neridicate”

Depunerea la bancă a salariilor neridicate la termen:

5121 „Conturi la = 581 „Viramente interne” 452 lei

bănci în lei”

581”Viramente interne = 5311”Casa in lei” 452 lei

Achitarea contribuțiilor la asigurările sociale:

% = 5121 „Conturi la bănci 21.071 lei

în lei”

4311 „Contribuția unității

la asigurările sociale” 13.997 lei

4312 „Contribuția personalului

la asigurările sociale” 7.074 lei

Achitatea contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate:

% = 5121 „Conturi la bănci 7.131 lei

în lei”

4313 „Contribuția 3.468 lei

angajatorului la asigurările

sociale de sănătate”

4314 „Contribuția angajaților 3.663 lei

pentru asigurările sociale de

sănătate”

Achiatarea fondului de șomaj:

% = 5121 „Conturi la bănci 667 lei

în lei”

4371 „Contribuția unității 333 lei

la fondul de șomaj”

4372 „Contribuția personalului 334 lei

la fondul de șomaj”

Achitarea impozitului pe veniturile din salarii:

444 „Impozitul pe = 5121 „Conturi la bănci 6.666 lei

venituride natura în lei”

salariilor”

Achitarea contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale:

4381 „Alte datorii = 5121 „Conturi la bănci 567 lei

sociale” în lei”

Achitarea comisionului către ITM:

4281 „Alte datorii în = 5121 „Conturi la bănci 167 lei

legătură cu personalul” în lei”

Achitarea ratelor ( popririlor) reținute:

427 „Rețineri din = 5121 „Conturi la bănci 4.938 lei

salarii datorate terților” în lei”

Societatea are obligația de a transmite următoarele declarații lunare:

Declarația lunară privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru șomaj;

Declarația lunară privind evidența obligațiilor de plată către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru concedii și indemnizații;

Declarația privind obligațiile de plată ale angajatorului la FNUASS;

Declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asugurărilor sociale de stat;

Declarația 100 privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat.

Bibliografie

1.Doru Pleșea CONTABILITATE FINANCIARĂ, VOL II

Ed. OMNIA UNI S.A.S.T, Brasov, 2005

2.Doru Pleșea NOUA CONTABILITATE a întreprinderilor mici

Cerasela Nae și mijlocii și a microîntreprinderilor

Ed. ECRAN MAGAZIN, Brașov, 2004

3.Iacob Petru Pântea CONTABILITATE FINANCIARĂ

Gheorghe Bodea ROMÂNEASCĂ conformă cu Directivele Europene

Ed. INTELCREDO, Deva, 2006

4. xxx Legea contabilității nr. 82/1991, revizuită și

actualizată

5. xxx Legea nr. 571/2003 (Codul Fiscal actualizat),

cu modificările și completările

6. xxx Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de

muncă

7. xxx Codul Muncii

8. xxx Legea bugetului asigurărilor sociale

9. xxx O.U.G nr.158/2005 privind concediile și

indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

10. xxx O.U.G nr. 148/2005 privind suținerea familiei în

vederea creșterii copilului;

11. xxx Ordin 1850/2004 privind registrele și formularele

financiar – contabile