Contabilitatea Decontarilor cu Personalul Privind Retribuirea Muncii

„Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii”

Cuprins

Adnotare (în romană)

Adnotare (în engleza)

Introducere

Capitolul I. Aspecte teoretico-metodice privind contabilitatea decontărilor cu personalul

1.1 Abordări conceptuale privind salariul și esența acestuia în teoria economică

1.2 Formele de salarizare și sisteme de retribuire a muncii

Capitolul II. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii în cadrul entității ”COOPCONSUM din Vorniceni

2.1 Organizarea contabilității decontărilor cu personalul în cadrul entității

2.2 Contabilitatea retribuirii muncii și a reținerilor din salariu

2.3 Contabilitatea indemnizațiilor pentru concediul anual de odihnă și pentru incapacitate temporară de muncă

2.4. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind alte operațiuni

2.5 Prezentarea informației aferente retribuții muncii în rapoartele statistice

Încheiere

Bibliografie

Anexe

Declarația de onestitate

Introducere

Operațiile economice zilnice care au loc în cadrul unei entități economice sunt recunoscute de contabilitate doar dacă acestea pot fi transformate în cifre și prelucrate prin intermediul procedeilor specifice metodei contabilității. Contabilitatea este acel element care păstrează toată informația și o prezintă la solicitare factorilor de decizie. Cea mai mare parte a deciziilor luate de conducerea entiității se bazează pe datele furnizate de contabilitate. La nivelul unei entități contabilitatea este cel mai important element al sistemului informațional.

Orice entitate pentru a-și desfășura activitatea cu succes are nevoie de un personal calificat care va fi în stare să execute lucrările necesare, deoarece munca este temelia oricărei entități. În cadrul fiecărei entități salariații sunt interesați să fie remunerați conform cantității și calității muncii depuse. În conturile de decontări cu personalul sunt reflectate relațiile entității cu salariații care se concretizează în calculul și plata drepturilor salariale, a sporurilor și adaosurilor, a premiilor, a indemnizațiilor pentru concediile de odihnă și a celor pentru incapacitatea temporară de muncă plătite din fondul de salarii, a altor drepturi în bani sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată și care se suportă din fondul de salarii.

Prin salarizarea personalului se stabilesc drepturile bănești ale angajatilor și se efectuează plata sumelor cuvenite, asa cum au fost stabilite la încheierea contractelor de muncă.

Importanța studierei acestei teme se conturează prin faptul că datoriile față de personal privind retribuirea muncii reprezintă unul din cei mai importanți factori în contabilitatea oricărei entități. Studierea detaliată a salariului are o mare importanță din punct de vedere a dezvoltării economiei, deoarece anume salariul reprezintă cel mai important element al economiei și chiar una din sursele de venituri.

Tema contabilității decontărilor cu personalul este una actuală, deoarece retribuirea muncii reprezintă o permisă și o consecință a activității depuse de angajați și fiecare angajat are dreptul să fie pus la curent cu modul de calculare al salariului, să i se aducă la cunoștință reținerile sale din salariu.

Scopul lucrării constă în studierea, cercetarea, evidențierea și examinarea metodelor de evaluare și analiză a contabilității datoriilor față de personal conform Standardului Național de Contabilitate și tuturor legilor în vigoare.

Obiective:

– caracterizarea și clasificarea datoriilor față de personal;

– prezentarea conturilor în care se ține evidența decontărilor cu personalul;

– prezentarea formelor de salarizare și caracterizarea lor;

– înregistrarea operațiunelor legate de contabilitatea salariului;

– prezentarea documentelor privind retribuirea muncii;

– contabilitatea reținerilor din salariu;

– contabilitatea concediului pentru incapacitate temporară de muncă;

– contabilitatea concediului anual de odihnă;

– contabilitatea decontărilor cu personalul privind alte operațiuni.

Lucrarea este efectuată în baza examinărilor efectuate în entitatea Cooperativă de consum “ COOPCONSUM din Vorniceni”, r-nul Strășeni. COOPCONSUM este o asociație autonomă și independentă de persoane fizice, care desfașoară activități economice pentru satisfacerea intereselor și necesitaților membrilor cooperatori.

Metodologia de cercetare, respectiv tehnicile de culegere, prelucrare și analiza datelor sunt în concordanță cu obiectivele tezei de licență. În prima fază am realizat organizarea propriu-zisă, prin sistematizarea ideilor de pornire, alegerea documentelor ce vor fi supuse analizei și formularea obiectivelor. În continuare, am analizat conținutul acestora, urmînd ca în etapa destinată prelucrării și interpretării rezultatelor, să prelucrez rezultatele printr-o analiză cantitativă Astfel, la nivelul acestei teze am îmbinat analiza cantitativă cu cea calitativă prin analiza diferitor noțiuni, clasificări, totodată utilizînd metoda comparației și metoda analizei documentelor.

Forma organizatorico-juridică a COOPCONSUM din Vorniceni este cooperativa de consum.

Conform Extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice ( Anexa 1) entitatea are următoarele obiecte principale de activitate:

Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate;

Activitate farmaceutică veterinară și (sau) asistența veterinară (cu excepția activității desfășurate de serviciul veterinar de stat);

Importul și (sau) comercializarea preparatelor chimice și biologice pentru protecția plantelor și a stimulatoarelor de creștere a plantelor.

Organul de conducere suprem este Adunarea Generală a membrilor cooperatori compusă din 55 persoane.

Structura biroului administrativ include: președinte-Ursu Luiza, merceolog- Chilianul Zinaida, contabil-șef- Busu Elena, și încă doi contabili, Grosu Nicolae și respectiv Ursu Vera.

Salariatii COOPCONSUM din Vorniceni sunt angajați în bază de contract conform legislației Republicii Moldova în vigoare. Aceștia beneficiază de toate drepturile și au toate obligațiile care rezultă din calitatea de salariat. Angajarea, stimularea specialiștilor, aplicarea către aceștia a sancțiunelor disciplinare se efectuiază de catre Biroul Executiv, celelalte categorii de personal de către președintele COOPCONSUM din Vorniceni.

Indicatorii de bază ai situației economico-financiare

Tabel 1

Sursa – Raportul financiar 2014 (Anexa 2) și M3 Anual ” Cîștigurile salariale și costul forței de muncă în anul 2013 (Anexa 3), 2014 (Anexa 4);

Concluzie: În urma calculelor efectuate în tabel rezultă că la entitatea ”COOPCONSUM” din Vorniceni s-a ivit tentința de creștere a profitului brut cu +362 949 lei sau cu 15,05% (2774 656 / 2 411 707 *100) față de anul precedent(2013). Acest fapt atestă efortul entității în dezvoltarea activității comerciale. Creșterea profitului brut se datorează influienței pozitive a majorării venitului din vînzări cu 779 374 lei sau cu 5,66% (14 543 236 / 13 763 862*100) față de anul precedent. Ca moment negativ se apreciază creșterea costului vînzărilor cu 1 287 903 lei sau cu 11,35% (12 640 058/11 352 155 *100) față de anul 2013. Managementul entității trebuie să elaboreze măsuri pentru a diminua costul vînzărilor. Cele mai mari creșteri le-a înregistrat:

-profitul pînă la impozitare cu + 114 873 lei sau cu 158,43% (187 380/72 507*100);

– profitul net cu +95 725 lei sau cu 164,26% (154 001 / 58 276*100).

Rentabilitatea comercială este cam aceeași în ambele perioade. În anul precedent(2013) s-a majorat doar cu 0,005 p.p. față anul de gestiune(2014). În schimb rentabilitatea economică este într-o creștere puțin mai mare . Aceasta a fost în anul precedent 0,0298 p.p. iar în anul de gestiune 0,0729 p.p. fiind în creștere cu 0,0431 p.p.

Cu toate că productivitatea muncii a crescut față de anul 2013 (cu +42,42 mii lei) entitatea ar trebui să ia măsuri cum sunt mecanizarea operațiunilor de mișcare a mărfurilor în depozite și magazine, cercetarea mai profundă a pieței, perfecționarea relațiilor cu furnizorii.

Astfel, analizînd în general dinamica celor mai importanți indicatori ai activității economice a entității COOPCONSUM din Vorniceni, concluzionăm că entitatea se află la o etapă stabilă în dezvoltarea sa, dar cu perspective de ameliorare a situației pe viitor prin micșorarea costului vînzărilor, cucerirea noilor segmente de piață, comercializarea unor produse mai rentabile, atragerea unor investiții. Situația economică poate fi caracterizată ca una favorabilă activității, iar conducerea entității, ar trebui să mențină măsurile necesare majorării veniturilor și micșorarea cheltuielilor entității.

Teza conține adnotare (limba romană și limba engleză), introducere, 2 capitole și încheiere.

Adnotările cuprind descrierea succintă a lucrării.

În introducere se cuprind date despre entitate, importanța temei, metodologia de cercetare, indicatorii de bază a activității economico-financiare.

În capitolul I ”Aspecte teoretice privind contabilitatea decontărilor cu personalul entității” autorul prezintă abordările conceptuale privind salariul și esența acestuia în teoria economică, desfășoară principiile sistemului de salarizare, caracterizează sitemul tarifar și netarifar de salarizare, sistemul de sporuri și adaosuri la salariu și prezintă formele de salarizare

Capitolul II al tezei ”Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii în cadrul entității COOPCONSUM din Vorniceni” cuprinde modul de perfectare a documentelor privind operațiile economice, de întocmire a formulelor contabile privind decontările cu personalul entității. Tot în acest capitol este reflctat procedeul de calcul și de contabilizare al concediului anual de odihnă și indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă.

În încheiere autorul apreciază starea generală a contabilității entității, se evidențiază toate neajunsurile, lacunele și se propune măsuri de înlăturare a părților negative și perfecționarea contabilității.

CAPITOLUL I: Aspecte teoretice privind contabilitatea decontărilor cu personalul entității

1.1 Abordări conceptuale privind salariul și esența acestuia în teoria economică

Salariul ocupă un loc deosebit de important în teoria și practica economică. Termenul s-a păstrat în timp și a căpătat sensul de venit al unui om care este dependent de altul, fie juridic, fie economic. Salariul apare ca venit ce revine factorului muncă datorită participării nemijlocite a lui la activitatea economică.

Salariul reprezintă mai întîi suma plătită pentru a obține serviciul factorului muncă. Dar, salariul se obține după ce munca s-a consumat, el reeșind din prețul încasat pentru bunul la producerea căruia a contribuit. De aceea salariul este și un venit. Cele mai multe teorii consideră în mod just, că salariul reprezintă un venit însușit prin muncă. Muncitorul vinde pe piață nu munca, ci forța sa de muncă.

Munca nu are nici preț și nici valoare, ea este doar creatoare de valoare. În primul rînd, pe piață muncitorul nu vinde întreprinzătorului munca, dar capacitatea de a munci adică forța de muncă. Deoarece munca există doar în cadrul procesului de producție. Și ea în sine nu poate fi materializată

Samuelson, laureat al premiului “Nobel” pentru economie, susține că “omul este mai mult decît o marfă, cu toate că este adevărat că omul închiriează serviciile sale pentru un preț. Acest preț este nivelul salariului, care este de la distanță cel mai important preț”. Problema salariului a constituit o preocupare constantă a economiștilor începînd cu școala clasică.

Adam Smith enunță unele idei juste cu privire la salariu, considerînd că din toate cele trei venituri, salariul este singurul venit bazat pe muncă. Acesta reprezintă, după el, o parte din produsul muncii muncitorului din care se scade în primul rînd renta și în al doilea rînd profitul. El a văzut în salariu o categorie naturală -”răsplata naturală a muncii”.

Salariul reprezintă prețul la care muncă. Deoarece munca există doar în cadrul procesului de producție. Și ea în sine nu poate fi materializată

Samuelson, laureat al premiului “Nobel” pentru economie, susține că “omul este mai mult decît o marfă, cu toate că este adevărat că omul închiriează serviciile sale pentru un preț. Acest preț este nivelul salariului, care este de la distanță cel mai important preț”. Problema salariului a constituit o preocupare constantă a economiștilor începînd cu școala clasică.

Adam Smith enunță unele idei juste cu privire la salariu, considerînd că din toate cele trei venituri, salariul este singurul venit bazat pe muncă. Acesta reprezintă, după el, o parte din produsul muncii muncitorului din care se scade în primul rînd renta și în al doilea rînd profitul. El a văzut în salariu o categorie naturală -”răsplata naturală a muncii”.

Salariul reprezintă prețul la care se face tranzacția pentru exercitarea factorului de producție munca, în condițiile economiei de piață. Este o categorie specifică acestui sistem economic, fiind considerat ca venit ce revine factorului muncă datorită participării nemijlocite, alături de factorul de producție capital, la activitatea economică.

Alt fondator al liberalismului economic classic este David Ricardo (1772-1823). În lucrarea lucrarea „Despre principiile economiei politice și ale impunerii” (1817) enunță că salariile trebuie lăsate la concurența liberă și loială de pe piața muncii.

Legea cererii și ofertei de muncă este cea care va funcționa și pentru forța de muncă, la fel ca pentru orice altă marfă. D. Ricardo enunță că suma de bani plătită în mod real pentru folosirea forței de muncă conform raportului dintre cererea și oferta de brațe de muncă este prețul de piață a muncii.

Într-adevăr, la prima vedere, salariul muncitorului apare ca preț al muncii. Dar aceasta este numai în aparență, pentru că, de fapt, esența salariului este alta. Ea constă în înțelegerea deosebirilor dintre forța de muncă și muncă, a faptului că muncitorul vinde patronului nu munca, ci forța de muncă.

O astfel de explicație a fost dată Karl Marx(1818-1883), care este fondatorul doctrinei socialiste, în opera sa „Capitalul”, vol. I, publicat în anul 1867. În viziunea lui K. Marx, salariul este procesul de creare a mărfii, dar nu poate fi plată a muncii, deoarece munca nu este marfă. În al doilea rând, salariul nu poate fi prețul muncii, pentru că munca nu se poate măsura prin muncă; tautologia este evidentă, scrie K. Marx; pentru că munca nu poate să aibă valoare, „tot așa cum greutatea ca atare nu poate să aibă o greutate a ei sau căldura – o temperatură a ei.”

Dacă prin absurd s-ar admite că muncitorul vinde proprietarului mijloacelor de producție munca, atunci, conform legii valorii, muncitorului îi revine întreaga valoare nou-creată, ceea ce nu dovedește posibilitățile angajatorului de a obține venit în formă de profit, rentă sau dobândă.

Scoala economică marxistă consideră că salariul este prețul cu care se cumpară forța de muncă a muncitorului, respectiv aptitudinile sale fizice și intelectuale manifestate într-un proces de muncă. Salariul este un element esențial al contractului de muncă, reprezentînd totalitatea drepturilor bănești cuvenite salariatului pentru munca prestată.

Prin Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.95/1949 privind protecția salariului salariul este:”oricare ar fi denumirea sau modul de calcul, remunerarea sau cîștigurile evaluate în bani și stabilite prin acordul părților sau de către legislația națională, pe care cel care angajează le datorează unui lucrător în baza unui contract de muncă, scris sau verbal, fie pentru munca efectuată sau care urmează a fi efectuată, fie pentru serviciile prestate sau care urmează a fi prestate.”

Conform Legii salarizării Nr. 847 din 14.02.2002 cu modificări din 01.02.13 salariul – reprezintă orice recompensă sau cîștig evaluat în bani, plătit angajaților de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată.

Legislația în domeniul salarizării se bazează pe Constituția Republicii Moldova și include Codul Muncii, legea salarizării din 14 februarie 2002 și alte acte normative care reglementează salarizarea.

În cazul în care legislația în domeniul salarizării contravine actelor juridice internaționale la care Republica Moldova este parte, prioritate au reglementările internaționale.

Organizarea salarizării se efectuează în baza:

a) legilor și hotărîrilor Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărîrilor și dispozițiilor Guvernului, precum și altor acte normative privind salarizarea;

b) convenției colective la nivel național;

c) convenției colective la nivel ramural;

e) contractului colectiv de muncă la nivel de unitate;

f) contractului individual de muncă.

Orice salariat are dreptul la un salariu minim garantat.

Salariul minim reprezintă mărimea minimă a retribuției evaluată în monedă națională, mărime stabilită de către stat pentru o muncă simplă, necalificată, sub nivelul căreia angajatorul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră îndeplinită de salariat. În salariul minim nu se includ adaosurile, sporurile, plățile de stimulare și compensare.

Cuantumul salariului minim este obligatoriu pentru toți angajatorii persoane juridice sau fizice care utilizează munca salariată, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare. Acest cuantum nu poate fi diminuat nici prin contractul colectiv de muncă, nici prin contractul individual de muncă.

Cuantumul salariului minim se garantează salariaților numai cu condiția executării de către ei a obligațiilor (normelor) de muncă în orele de program stabilite de legislația în vigoare.

Salariul minim pe lună calculat pornindu-se de la norma lunară a timpului de muncă, se stabilește prin hotărîre de Guvern, după consultarea patronatelor și sindicatelor.

Cuantumul salariului minim se determină și se reexaminează în funcție de condițiile economice concrete, de nivelul salariului mediu pe economia națională, de nivelul prognozat al ratei inflației, precum și de alți factori social-economici. Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se stabilește de Guvern după consultarea partenerilor sociali.

Începând cu 1 mai 2015, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, (entități, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și formă de organizare juridică) s-a stabilit în mărime de 11,25 lei pe oră, sau 1900 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.

Conform noii modificări, angajații din ramura agriculturii și silviculturii vor beneficia de același cuantumul minim garantat al salariului ca și restul angajaților din sectorul real, astfel dispare diferența dintre aceste categorii.

Entitățile trebuie să întocmească o anexă la contractul de muncă prin care să mărească salariul angajaților conform noilor reglementări în cazul în care angajații au un salariu mai mic decît cel minim aprobat.

Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se reexaminează anual, în funcție de creșterea sumară anuală a indicelui prețurilor de consum și a ratei de creștere a productivității muncii la nivel național.

În cazul insolvabilității unității, plățile de compensare, garantate salariaților și calculate (recalculate) la data achitării lor, se vor achita în mărime nu mai mică decît cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, stabilit în conformitate cu legea.

Potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 974 din 04.12.2014 salariul mediu lunar în anul 2015 este de 4500 lei, fiind cu 225 lei mai mare de cît în anul 2014.

Recompensarea adecvată a personalului contribuie la motivarea personalului pentru a atinge niveluri înalte de performanță și la creșterea competitivității entității. Recompensarea personalului se face prin strategii și politici adecvate și cu ajutorul sistemului de recompensare propriu. Sistemul de recompensare trebuie să motiveze angajații astfel încat aceștia să adopte comportamentul dorit de entitate.

Recompensarea personalului constă, în primul rând, în implimentarea, proiectarea și menținerea sistemelor de recompense ale angajaților, care trebuie să fie adaptate îmbunătățirii continue a performanțelor organizaționale.

Sistemul de recompense reprezintă ansamblul elementelor sau veniturilor materiale și nemateriale, financiare și nonfinanciare, a facilităților sau avantajelor prezente și viitoare determinate direct sau indirect de calitatea de angajați, precum și de activitatea desfășurată de aceștia.

Teoria și practica managerială în domeniul resurselor umane evidențiază faptul că elaborarea oricărui sistem de salarizare trebuie să aibă în vedere următoarele principii generale:

– formarea salariului este supusă mecanismelor pieței și implicării agenților economico-sociali;

– principiul negocierii salariilor;

– principiul existenței salariului minim sau al salarizării în condiții de protecție socială;

– la muncă egală, salariu egal;

– principiul salarizării în raport cu pregătirea, calificarea și competența profesională;

– principiul salarizării după calitatea muncii;

– principiul salarizării după cantitatea muncii;

– caracterul confidențial al salariului;

– principiul salarizării în funcție de condițiile de muncă;

– principiul liberalizării salariului.

Obiectivul prioritar al oricărui sistem de salarizare este de a stabili o structură și un sistem de plată echitabil pentru toți angajații în concordanță cu munca sau activitatea lor și cu nivelul de performanță pe care îl ating.

Recompensarea trebuie să vizeze cateva obiective generale:

Să motiveze angajații astfel încat să-i determine să depună efortul maxim în realizarea obiectivelor entității;

Să utilizeze tot potențial creativ , de cunoștinte și de experiență;

Să promoveze spiritul de competiție corectă între angajați prin asigurarea echilibrului între performanță și recompense, să creieze posibilități ca fiecare angajat să vadă clar contribuția muncii sale la rezultatele finale ale activitatii entității , precum și să întărească convingerea angajaților că propria lor contribuție a fost apreciată și corect recompensată;

Să contribuie la instaurarea și consolidarea unei ambianțe de ordine, productivitate și echitate în cadrul entității.

Să reflecte grija entității pentru bunăstarea angajaților ei, asigurată în condiții de competiție dar și carențele entității față de angajați, exprimate în termeni de responsabilități, performanțe, atitudini și comportament.

Mărimea salariului este determinat de mai mulți factori:

Performanța. Orice conducător trebuie să facă o corelație între nivelul salariului și nivelul de performanțe atins de angajat în timpul desfășurării activităților. Aprecierea corectă a performanței permite separarea persoanelor care execută același gen de activitate. Cu scopul de a asigura o corelație între performanță și recompensă este necesar de respectat următoarele condiții:

Existența unor manageri instruiți. Managerul trebuie să aibă cunoștințe corespunzătoare activității pe care o desfășoară entitatea pentru a putea aprecia corect performanțele și asigură realizarea acestora de către angajați;

Încrederea angajaților în manageri. Managerul trebuie să fie respectat de către angajați, deoarece un manager respectat de angajați poate judeca mai corect corelația dintre performanță și recompensă și poate decide diferențierea acesteia. Un manager contestat de către angajați preferă să nu-și creeze greutăți și ca rezultat uniformulează recompensele;

3. Existența unor manageri instruiți. Managerul trebuie să aibă cunoștințe corespunzătoare activității pe care o desfășoară entitatea pentru a putea aprecia corect performanțele și asigură realizarea acestora de către angajați;

4. Evidențierea clară a performanței. Fiecare angajat trebuie să știe ce înseamnă performanța la locul său de muncă pentru a putea acționa în sensul creșterii acesteia. De asemenea fiecare angajat trebuie să cunoască importanța performanței sale și căi de atingere a acesteia.

5. Cunoașterea de către angajați a structurii recompenselor. Dacă angajatul va cunoaște dimensiunea fiecărui element al recompensei atunci angajatul va fi direct interesat să modifice acea latură a activității sale care va determina primirea unei recompense mai mari;

6. Posibilitatea reală de a plăti recompense. Dacă entitatea are la dispoziție resurse financiare necesare compensării personalului duce la sporirea performanței angajaților. Lipsa resurselor financiare necesarere compensării poate duce la diminuarea performanțelor angajaților.

7. Libertatea performanței. Angajatul dacă realizează o performanță superioară trebuie să fie răsplătit în mod corespunzător. Și acest fapt îi trebuie de adus la cunoștință.

8. Flexibilitatea sistemului de plăți. Un sistem de plăți mai flexibil poate cuprinde mai multe aspecte ale activității, mai multe laturi ale performanței. La rândul său, performanța în muncă poate fi influențată de satisfacția în muncă și de atitudinea generală a individului față de muncă. Principalele forme de manifestare a satisfacției în muncă sunt: atitudinea față de muncă; atitudinea față de firmă; atitudinea față de manageri; condițiile generale de muncă; starea de sănătate; statutul social etc.

Piața muncii. Pe piața muncii acționează legea cererii și a ofertei, astfel încât activitățile care nu sunt agreate de cei care ar trebui să le îndeplinească vor fi plătite mai bine pentru a putea fi executate. Stabilirea recompenselor în cadrul entităților transnaționale este mult mai dificilă și are un caracter mult mai complex. Aceasta se datorează, în primul rând, tradițiilor naționale statornicite pe parcursul dezvoltării societății și a particularităților specifice stabilite în aceste țări.

Caracterul capitalului organizației. Caracterul privat sau public al organizației influențează mărimea recompensei prin faptul că organizațiile cu capital public au anumite reglementări de care trebuie să țină seama, în timp ce unitățile particulare nu sunt obligate să le respecte.

Un factor care ar putea influența în viitor sistemul de recompensare îl constituie prețul muncii pe plan internațional.

Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul, în conformitate cu regulamentul intern al unității, cu contractul individual sau cu cel colectiv de muncă, îl folosește pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă. Durata normală a timpului de muncă al salariaților din entități nu poate depăși 40 de ore pe săptămînă.

Durata săptămînală redusă a timpului de muncă constituie:
    a) 24 de ore pentru salariații în vîrstă de la 15 la 16 ani;
    b) 35 de ore pentru salariații în vîrstă de la 16 la 18 ani;
    c) 35 de ore pentru salariații care activează în condiții de muncă vătămătoare, conform nomenclatorului aprobat de Guvern.
Pentru anumite categorii de salariați a căror muncă implică un efort intelectual și psiho-emoțional sporit, durata timpului de muncă se stabilește de Guvern și nu poate depăși 35 de ore pe săptămînă.
Pentru invalizii de gradul I și II se stabilește o durată redusă a timpului de muncă de 30 de ore pe săptămînă, fără diminuarea drepturilor salariale și a altor drepturi prevăzute de legislația în vigoare.
Pentru salariații în vîrstă de pînă la 16 ani, durata zilnică a timpului de muncă nu poate depăși 5 ore. Pentru salariații în vîrstă de la 16 la 18 ani și salariații care lucrează în condiții de muncă vătămătoare, durata zilnică a timpului de muncă nu poate depăși 7 ore.

Pentru invalizi, durata zilnică a timpului de muncă se stabilește conform certificatului medical, în limitele duratei zilnice normale a timpului de muncă.

În cadrul entității COOPCONSUM durata zilnică a timpului de muncă 8 ore. Tot în cadrul entității nu lucrează persoanele mai mici de 18 ani. Durata zilnică maximă a timpului de muncă nu depășește 10 ore în limitele duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămînă. Repausul săptămînal se acordă timp de 2 zile consecutive.

În Republica Moldova, zile de sărbătoare nelucrătoare, conform Codului Muncii, cu plata salariului mediu (pentru salariații care sînt remunerați în acord sau pe unitate de timp – oră sau zi), sunt:   

a) 1 ianuarie – Anul Nou;
   b) 7 și 8 ianuarie – Nașterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil vechi);   

c) 8 martie – Ziua internațională a femeii;
    d) prima și a doua zi de Paște conform calendarului bisericesc;
    e) ziua de luni la o săptămînă după Paște ( Paștele Blajinilor);
    f) 1 mai – Ziua internațională a solidarității oamenilor muncii;
    g) 9 mai – Ziua Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru independența Patriei;
    h) 27 august – Ziua Independenței;
    i) 31 august – sărbătoarea „Limba noastră”;
    î) 25 decembrie – Nașterea lui Iisus Hristos (Crăciunul pe stil nou);
    j) ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de consiliul local al municipiului, orașului, comunei, satului.

În zilele de sărbătoare nelucrătoare se admit lucrările în unitățile a căror oprire nu este posibilă în legătură cu condițiile tehnice și de producție (unitățile cu flux continuu), lucrările determinate de necesitatea deservirii populației, precum și lucrările urgente de reparație și de încărcare-descărcare.

În cadrul entității COOPCONSUM din Vorniceni doar aparatul administrativ nu lucrează în zilele de sărbătoare mai sus menționate. Personalul magazinelor lucrează conform orarului stabilit. Entitatea ține evidența timpului de muncă prestat efectiv de fiecare salariat, inclusiv a muncii suplimentare, a muncii prestate în zilele de repaus și în zilele de sărbătoare nelucrătoare.

Conforma Codului Muncii controlul și supravegherea respectării actelor legislative și a altor acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii, a contractelor individuale și colective de muncă în cadrul entităților sunt exercitate de:

a) Inspectoratul de Stat al Muncii;

b) Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat;

c) Ministerul Economiei;

d) Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale;

e) alte organe abilitate cu funcții de supraveghere și control în conformitate cu legea;

f) sindicate.

Inspectoratul de Stat al Muncii are următoarele funcții:

să asigure aplicarea dispozițiilor actelor normative referitoare la condițiile de muncă și la protecția salariaților în exercitarea obligațiilor lor de muncă;

să difuzeze informații despre cele mai eficiente metode și mijloace privind respectarea legislației muncii;

să informeze autoritățile publice competente despre dificultățile legate de aplicarea legislației muncii.

Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat efectuiază supravegherea de stat asupra respectării normelor sanitaro-igienice și sanitaro-antiepidemice în toate entitățile.

Ministerul economiei emite normele de protecție a muncii și normele de igienă a muncii, obligatorii pentru unități, după consultarea patronatelor și sindicatelor, cu respectarea prevederilor Legii privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale

Departamentul Situații Excepționale, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul protecției civile este răspunzător de:

protecția populației și a teritoriului în condițiile situațiilor excepționale;

executarea lucrărilor de salvare și altor lucrări de neamînat în condițiile situațiilor excepționale și la lichidarea consecințelor acestora;

organizarea pregătirii inițiale și multilaterale a populației, a obiectivelor economiei, Forțelor Protecției Civile pentru intervenție în caz de pericol sau declanșare a situațiilor excepționale și lichidarea consecințelor acestora.

Organele sindicale au dreptul să exercite controlul asupra respectării de către angajatori și reprezentanții lor a legislației muncii și a altor acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii la toate entitățile, indifferent de apartenența ramurală.

Angajatorul are față de inspectorii de muncă următoarele obligații:

a) la prezentarea legitimației de serviciu, să asigure inspectorilor de muncă liberul acces în încăperile de producție și de serviciu pentru efectuarea inspecției, indiferent de oră de zi sau de noapte;

b) să le prezinte inspectorilor documentele și informațiile de muncă în timpul efectuării inspecției, solicitate de ei;

c) să realizeze măsurile stabilite de inspectorii de muncă în urma controlului sau a cercetării accidentelor de muncă.

Persoanele care sunt vinovate de încălcarea legislației muncii, a altor acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii, a contractelor colective de muncă sunt trase la răspundere disciplinară, materială, administrativă și penală.

1.2 Formele de salarizare și sisteme de retribuire a muncii

Salariul este privit sub două forme: salariu nominal și salariul real.

Salariul nominal reprezintă suma de bani pe care angajatul o va primi în urma muncii prestate în folosul entității. Acesta depinde de costul muncii, de politica pe care o are entitatea la care este angajată persoana sau chiar de munca efectuată de angajat.

Salariul real reprezintă cantitatea de bunuri sau servicii pe care angajații pot să le achiziționeze în urma muncii prestate. Deci bunurile și serviciile de care pot beneficia cu ajutorul salariului lor nominal.

Se cunosc două sisteme de salarizare:

Sistemul tarifar

Sistemul netarifar

Sistemul tarifar de salarizare reprezintă totalitatea normativelor care determină diferențierea salariului, în funcție de cantitatea, calitatea și condițiile de muncă, și include rețelele tarifare, salariile tarifare, coeficienții tarifari, grilele de salarii ale funcției și îndrumarele tarifare de calificare.

Tarifarea lucrărilor și acordarea categoriilor (claselor) de calificare muncitorilor și specialiștilor se efectuează în conformitate cu îndrumarele tarifare de calificare a profesiilor sau specialităților și funcțiilor.

Salariul tarifar pentru categoria I de calificare (de salarizare) a rețelei tarifare este componenta principală și obligatorie a sistemului tarifar. Aceasta servește drept bază pentru stabilirea salariilor tarifare și a salariilor funcției concrete în contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă. Salariul tarifar pentru categoria I de calificare în sectorul real se stabilește la nivel ramural și de unitate în modul prevăzut de lege.

Rețeaua tarifară se stabilește după cum urmează:

a) pentru salariații din unitățile cu autonomie financiară – în baza categoriilor de calificare stabilite pentru salariați, a salariului tarifar pentru categoria I de calificare și a coeficienților tarifari stabiliți la nivel ramural sau la nivel de unitate;

b) pentru salariații din sectorul bugetar – în baza categoriilor de salarizare ale Rețelei tarifare unice, a salariului tarifar pentru categoria I de salarizare și a grilelor de salarii ale funcției stabilite pe categoriile de salarizare. Salariul tarifar stabilit pentru categoria I de calificare la nivel de ramură sau de unitate se reexaminează în funcție de condițiile economice concrete ale ramurii sau în funcție de posibilitățile financiare ale entitții. Totodată, cuantumul lunar total al salariului unui angajat, calculat în baza sistemului tarifar de salarizare, nu poate fi mai mic decît cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, stabilit de Guvern.

Sistemele netarifare de salarizare reprezintă modalități de diferențiere a salariilor în dependență de performanțele individuale și/sau colective și nivelul salariului din perioada de bază și indiferent de pregătirea profesională.

Criteriile și normele de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale salariatului se stabilesc de către angajator, prin negociere cu sindicatele sau reprezentanții salariaților. Aprecierea performanțelor profesionale individuale ale salariatului se efectuează de către angajator. Sistemul netarifar de salarizare se stabilește în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. Stabilirea cuantumului salariului pentru fiecare salariat în cadrul sistemelor netarifare de salarizare se efectuează de către angajator. Drept limită minimă și garanție a statului servește cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.

Angajatorul stabilește salariul netarifar lunar prin următoarea formulă:

Slun=(Ki/Suma Ki)*FS,

Unde: Ki – coeficientul nivelului salariului muncitorilor i;

Suma Ki – suma coeficienților tuturor angajaților din întreprindere

FS – fondul de salarii.

Ki=Salariul lunar tarifar/Salariul minim lunar

Drept bază de calcul al nivelului de calificare servește salariul de bază minim din perioada de bază a entității respective și coeficientul nivelului de calificare calculat prin relația prezentate mai sus. Coeficienții au rolul de a arăta limitele nivelului de calificare, care la rîndul lor se suprapun, ceea ce dă posibilitatea recuperării nivelului salariului, care a coborât din diferite motive fără să scadă nivelul calificării. Acest lucru asigură sistemului flexibilitate.

În cadrul sistemului netarifar, care este defapt si partea de bază a salariului se pot aplica și prime, adaosuri, sporuri sau alte retribuții cu caracter compensațional.

Avantajul sistemului netarifar constă în aceea că stimulează angajații pentru trecerea mai ușoară de la un nivel de calificare la altul, respectiv mărindu-și nivelul salariului.

Dezavantajul sistemului netarifar este că acesta poate avea influență la evaluarea angajaților.

Angajatorul este acela care alegerea sistemul de salarizare în cadrul entității.

În sistemul tarifar și sistemele netarifare salariul are următoarele componente:

salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcției),

salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la salariul de bază)

alte plăți de stimulare și compensare.

Salariul de bază reprezintă salariul tarifar sau partea fixă al salariului pentru muncitori și salariile funcției pentru funcționari, specialiști și conducători pentru munca pe care o execută. Salariul de bază depinde de: normele de muncă stabilite în concordanță cu calificărea, gradul de pregătire profesională și competența salariatului, gradul de răspundere pe care îl implică lucrările executate și complexitatea lor. Acesta este stabilit prin contractual individual de muncă.

Salariul suplimentar reprezintă recompensa primită pentru munca peste normele stabilite, pentru munca eficientă și inventivitate sau pentru lucru în condiții deosebite de muncă. El include sporurile de la salariul de bază, adaosurile și premii curente. Salariul suplimentar depinde de: rezultatele obținute, condițiile de muncă, iar în unele cazuri se ia în considerare vechimea în muncă.

Sporul reprezintă un supliment la salariul de bază. Entitățile sunt în drept să acorde sporuri conform contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă, prevederilor legale sau altor acte normative. Mărimea sporului se stabilește cu ajutorul unui procent care este aplicat la salariul de bază. Se acordă sporuri pentru: condiții grele de muncă, condiții periculoase de muncă, condiții nocive de muncă, pentru vechime în muncă, pentru orele suplimentare și pentru orele lucrate în zilele libere și în zilele de sărbători legale.

Sporurile se deosebesc de adaosuri, deoarece spre deosebire de adaosuri sporurile se acordă mai mult pentru condițiile de muncă și dacă locul de muncă e permanent și condițiile sunt aceleasi atunci se acordă la fiecare salariu al muncitorilor. Deci au caracter permanent.

Adaosurile și premiile se acordă în dependență de rezultatele muncii angajaților, avînd au un caracter alatoriu în ceea ce privește acordarea și mărimea lor. Ele se acordă cu scopul de a stimula și motiva angajații. Principalele adaosuri sunt:

prima de vacanță, acordată ca un supliment la indemnizația de concediu de odihnă care se  plătește înainte de plecarea în vacanță;

premile în cursul sau la sfârșitul anului și cele anuale pentru rezultate deosebite, care se calculează în procente din fondul de salarizare realizat lunar și cumulate de la începutul anului;  

premii speciale cu ocazia unor sărbători religioase, care vor fi convenite la nivel de unitate în funcție de buget;

prima de vacanță, acordată ca un supliment la indemnizația de concediu de odihnă care se  plătește înainte de plecarea în vacanță.

Alte plăți de stimulare și compensare includ recompensele conform rezultatelor activității anuale, premiile potrivit sistemelor și regulamentelor speciale, plățile de compensare, precum și alte plăți neprevăzute de legislație care nu contravin acesteia.

Elaborarea sistemului de salarizare a entității ”COOPCONSUM” din Vorniceni se efectuiază în baza următoarelor principii:

Principiul salarizării după timpul lucrat;

Principiul confidențialității salariului;

Principiul egalității de tratament;

Principiul stabilirii și plății salariului în monedă națională.

Principiul salarizării după timpul lucrat prevede plata salariului în dependență de timpul lucrat. Astfel marimea salariului depinde de numărul de ore lucrate în cadrul entității.

Principiul confidențialității presupune că entitatea să păstreze confidențialitatea asupra salariului.

Principiul egalității ca tratament prevede ca salariații să fie tratați la fel și atunci cînd vine vorba de calculul salariului, indiferent de existența relatiilor de rudenie, prietenie dintre angajat și angajator. Principiul dat presupune și faptul că nu trebuie să existe discriminari de varsta, sex, religie, convingeri politicile, rasa. Criteriile de diferentiere a salariilor fsunt axate numai în dependență nivelul de pregatire, condițiile de muncă și timpul lucrat.

Principiul stabilirii și plății salariului în monedă națională presupune ca salariul să nu fie achitat în natură sau în diverse alte modalități ci doar în monedă națională.

Se cunosc două forme de salarizare:

pe unitate de timp (în regie);

pe unitate de produs (în acord).

Salarizarea pe unitate de timp (in regie) este o formă de salarizare prin care plata forței de muncă se face în funcție de timpul lucrat (oră, zi, saptamina, luna) fară să se precizeze cantitatea de muncă pe care el trebuie să o depună în unitatea data de timp. Forma de retribuire după timp include 2 sisteme de salarizare:

Sistemul simplu;

Sistemul premial.

La entitatea „COOPCONSUM” din Vorniceni se aplică sistemul simplu de salarizare. Astfel conform acestui sistem calcularea salariului se efectuiază numai în dependență de nr. de ore. Salariul se determină: Salariu=tarif pe oră*nr. de ore lucrate efctiv.

Sistemul premial de salarizare pe unitate de timp prevede înafara salariului calculat după timpul lucrat și un premiu stabilit în dependență de coeficientul participării în muncă sau de calitatea muncii efectuate. Acest sistem de salarizare se folosește pentru stimularea și cointeresarea lucrătorilor.

Salariu= Salariu tarifar+ suma premiului %

Salariul în acord este forma de salarizare potrivit căreia remunerarea lucrătorilor se face în raport cu cantitatea de bunuri produse sau cu nr. de operații executate în unitatea de timp.

Se cunosc următoarele sisteme ale acordului:

Sistemul direct-prevede calcularea salariului doar în funcție de cantitatea de bunuri produse sau de numarul de operațiuni executate.

Salariu = tariful pe unitatea de produs*nr. de unități efectiv fabricate.

Sistemul indirect- se utilizează pentru remunerarea muncitorilor auxiliari, ce deservesc locurile în care activează muncitorii de bază. Conform acestui sistem, salariul se determină în procente față de salariul muncitorilor de bază sau se stabileste un salariu fix lunar, ce se modifica în funcție de îndeplinirea normelor de producție.

Sistemul acord premial prevede înafara de plata salariului de bază și plata unor prime pentru îndeplinirea sau supraîndeplinirea normelor de producție.

Sistemul progresiv – producția fabricată în limita normei de producție va fi remunerată la un tarif obișnuit, iar producția fabricată peste normă- la un tarif majorat în anumite proporții stabilite progresive. Adică cu cît gradul de îndeplinire a normei este mai mare cu atît mai mult se majorează tariful pentru o unitate de produs.

În cadrul entității COOPCONSUM din Vorniceni se practică și sistemul fix de salarizare. Sistemul fix de salarizare prevede ca salariații primesc un anumit salariu lunar stabilit conform contractului individual de muncă. În așa mod este remunerat personalul administrativ (contabilii, merceologul, președintele COOPCONSUM).

Angajatorul este obligat să informeze salariatul despre mărimea salariului pe care îl va obține, forma retribuției, salariul pe oră, modul de calculare a salariului, periodicitatea locul de plată și reținerile din salariu.

Mijloacele bănești pentru retribuirea muncii salariaților sunt garantate prin venitul pe care îl obține entitatea. Plata salariilor este efectuată de angajator în mod prioritar față de alte plăți, inclusiv în caz de insolvabilitate a entității.

În cazul retribuirii muncii pe unitate de timp, munca suplimentară pentru primele două ore, se retribuie în mărime de cel puțin 1,5 salarii de bază stabilite salariatului pe unitate de timp, iar pentru orele următoare – cel puțin în mărime dublă. În cazul retribuirii muncii în acord cu aplicarea sistemului tarifar de salarizare, pentru munca suplimentară se plătește un adaos de cel puțin 50 la sută din salariul tarifar al salariatului de categoria respectivă, remunerat pe unitate de timp pentru primele 2 ore, și în mărime de cel puțin 100 la sută din acest salariu tarifar – pentru orele următoare, iar cu aplicarea sistemelor netarifare de salarizare – de 50 la sută pentru primele 2 ore și, respectiv, 100 la sută din cuantumul minim garantat al salariului pe unitate de timp în sectorul real – pentru orele următoare.

Compensarea muncii suplimentare cu timp liber nu se admite.
Atunci cînd achită salariul, angajatorul informează în scris pe fiecare salariat despre părțile componente ale salariului ce i se cuvine pentru perioada respectivă, despre mărimea și temeiurile reținerilor efectuate, despre suma totală pe care urmează să o primească, precum și efectuiază înscrierile respective în registrele contabile.

În cazul cînd salariatul efectuiază o lucrare ocazională, care durează mai puțin de 2 săptămîni, plata pentru munca sa se efectuează imediat după executarea acesteia. În caz de deces al salariatului, salariul și alte plăți ce i se cuvin se plătesc integral soțului (soției), copiilor majori sau părinților defunctului, iar în lipsa acestora – altor moștenitori, în conformitate cu legislația în vigoare.

La entitatea COOPCONSUM salariul se plătește periodic, la sfîrșitul lunei din casă sau de la bancă, în monedă națională în zilele de lucru stabilite în contractul colectiv sau individual de muncă, nemijlocit salariatului sau persoanei împuternicite de acesta, în baza unei procuri autentificate.

În caz cînd contractul individual de muncă se finisează plata salariului se efectuiază în ultima zi de lucru dacă salariatul continuă să lucreze pînă în ziua eliberării din lucru. În caz cînd salariatul nu lucrează pînă în ziua eliberării din serviciu din motiv de concediu medical, absență nemotivată de la serviciu, privațiune de libertate etc. Salariul se achită cel tîrziu în ziua imediat următoare zilei în care salariatul eliberat a cerut să i se facă achitările.

Salariatul este obligat să-l prevină angajator despre demisia sa cu cel puțin 7 zile calendaristice înainte. Angajatorul este obligat să-l anunțe pe angajat, în forma scrisă, sub semnătură, despre apropiata eliberare din serviciu cu cel puțin 7 zile calendaristice înainte.

CAPITOLUL II. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii în cadrul entității ”COOPCONSUM din Vorniceni”

2.1. Organizarea contabilității decontărilor cu personalul în cadrul entității

Contabilitatea decontărilor cu personalul în cadrul entității COOPCONSUM din Vorniceni este organizată astfel încît să cuprindă toate aspectele activității și este în conformitate cu actele normative corespunzătoare și cerințele ce rezultă din acestea.

Sistemul de organizare a contabilității decontărilor cu personalul este alcătuit din documentele, contabile, rapoartele contabile interne, utilizarea programei 1C ”Contabilitate”, organizarea aparatului contabil.

Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii a entității “COOPCONSUM din Vorniceni” este elaborată conform:

Codului fiscal № 1163-XIII din 24 aprilie 1997 // Contabilitate și audit № 1, din ianuarie 2007 cu modificările ulterioare;

Codului muncii al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159-162 din 29 iulie 2003 cu modificările ulterioare;

Legii contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007 // Monitorul oficial al RM nr.90-93 din 29.06.2007 cu modificările ulterioare;

Legii salarizării Nr. 847 din 14.02.2002 cu modificările ulterioare;

Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015;

Legii Nr. 74 din 12.04.2015 fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2015

Standardelor naționale de contabilitate întărite prin ordinul Ministerului de Finanțe a RM nr. 174 din 25 decembrie 1997;

Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, nr 108 din 03.02.2005 cu modificările ulterioare;

Planului general de conturi contabile cu aplicare obligatorie de la 1 ianuarie, 2014

La baza organizării raționale a contabilității stau:

studierea conținutului legilor, instrucțiunelor, hotărîrilor Guvernului și al altor acte ce reglementează contabilitatea și rapoartele financiare;

determinarea corectă al caracterului și volumului informației contabile;

repartizarea rațională a muncii între salariații aparatului contabil;

studierea atentă a documentelor;

controlul sistematic al operațiunelor efectuate.

Documentarea este procedeul de reflectare completă și continuă a operațiunilor economice pentru a obține date necesare despre ele, pentru a ține evidența curentă și a face controlul asupra acestora. Documentele întocmite sunt acte în care se înscrie conținutul operațiunilor economice exprimate în etalon valoric, natural sau de muncă de regulă la locul și în momentul înfaptuirii lor.

Documentele conțin următoarele elemente principale: denumirea, numărul și data documentului, numele, prenumele persoanei care a întocmit documentul, menționarea părților care participă la efectuarea operației, conținutul operației economice și financiare efectuate, datele cantitative și/sau valorile aferente operației economice și financiare, semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiilor, a celor care vizează și a celor în drept să acorde operațiilor respective, alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiilor în documentele justificative.

Pentru a activa în cadrul entității trebuie inițial de scris o cerere de agajare (Anexa 5). În momentul angajării la COOPCONSUM se intocmește contractul individual de muncă (Anexa 6). Contractul individual de muncă se întocmeste în două exemplare, care se semnează de către părți, aplicîndu-i-se ștampila. Un exemplar al contractului individual de muncă se înmînează salariatului, iar celalalt se pastrează la entitatea COOPCONSUM. Calificarea angajaților sunt determinate individual de conducerea entității, în funcție de caracterul și volumul activității economice.
Conținutul contractului individual de muncă este determinat prin acordul părților, tinîndu-se cont de prevederile legislației în vigoare și include:

a) Numele și prenumele salariatului;

b) Datele de identificare ale angajatorului;

c) Durata contractului;

d) Data de la care contractul urmează să-și producă efectele;

e) Atribuțiile funcției;

f) Riscurile specifice funcției;

g) Drepturile și obligațiile salariatului;

h) Drepturile și obligațiile angajatorului;

i) Condițiile de retribuire a muncii, inclusiv salariul funcției sau cel tarifar și suplimentele, premiile și ajutoarele materiale;

j) Compensațiile și alocațiile, inclusiv pentru munca prestată în condiții grele, vătămătoare și/sau periculoase;

k) Locul de muncă;

l) Regimul de muncă și de odihnă;

m) Perioada de probă;

n) Durata concediului de odihnă anual și condițiile de acordare a acestuia;

o) Condițiile de asigurare socială;

p) Asigurarea medicală.

La contractul de muncă se anexează:

– copia buletinului de identitate;

– carnetul de muncă, cu excepția cazurilor cînd persoana se încadrează la muncă pentru prima dată sau se angajează la o muncă prin cumul;

– diploma de studii, certificatul de calificare ce confirmă pregatirea specială;

– documentele de evidență militară – pentru recruți și rezerviști;

– copia poliței de asigurare și copia certificatului CPAS(cod personal de asigurări sociale);

– cererea lucrătorului privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu.

Angajatorul nu are dreptul să ceară salariatului efectuarea unei munci care nu este stipulată în contractul individual de muncă.

Contractul individual de muncă se încheie pe o perioadă nedeterminată, dacă nu este stipulată data acestuia.Contractul individual de muncă nu se poate modifica decît printr-un acord suplimentar semnat de părți, care se anexează la contract și este parte integrantă a acestuia.
Schimbările care pot fi efectuate în cadrul contractului individual de muncă sunt următoarele:
    a) durata contractului;

    b) orarul de muncă și de odihnă;

c) specificul muncii (condiții grele, periculoase, introducerea clauzelor specifice.);
     d) mărimea salariului;
     e) specialitatea, profesia, calificarea, funcția;
    f) caracterul înlesnirilor și modul lor de acordare dacă acestea sînt prevăzute în contract.
Dupa încheierea contractului de muncă se emite un ordin de angajare la serviciu, cu care ia cunostință angajatul contra semnăturii. În contractul individual de muncă prezentat observăm că la entitatea COOPCONSUM din Vorniceni s-a angajat domnul Ursu Nicolae în calitate de șofer. El este angajat doar pe perioada cît este un alt domn în concediu medical. Salariatului i se aduce la cunoștință depturile și obligațiile entității, obligațiile lui ca salariat, dar nu i se aduce la cunoștință si drepturile pe care le are. Deci COOPCONSUM ar trebui să acorde o atenție deosebită acestui fapt și să aducă le prezinte salariaților drepturile pe care le au în cadrul entității, deoarece fiecare angajat așa cum își cunoaște obligațiile trebuie să își cunoască și drepturile.

După încheierea contractului individual de muncă se semnează și contractul cu privire la răspunderea materială individuală deplină (Anexa 7). Prin intermediul acestui contrat salariatul își asumă răspunderea individuală deplină pentru neasigurarea integrității valorilor transmise lui de către angajator și se obligă:

a) să aibă o atitudine gospodărească față de valorile transmise și să ia măsuri de prevenire a prejudiciului;

b) să informeze la timp angajatorul despre toate circumstanțele care amenință integritatea valorilor ce i-au fost transmise ;

c) să participe la efectuarea inventarierei, reviziei, altor controale asupra integrității valorilor ce i-au fost transmise.

Pentru asigurarea de către salariat a integrității valorilor ce i-au fost transmise, angajatorul se obligă:

a) se creeze salariatului condiții normale pentru muncă și pentru asigurarea integrității valorilor transmise acestuia;

b) sa aducă la cunoștința salariatului legislația în vigoare cu privire a răspunderea materială a salariaților pentru prejudiciul cauzat angajatorului, precum și regulamentele de ordine interioară referitoare la modul de păstrare, recepționare, prelucrare, vînzare, transportare, folosire în procesul muncii și efectuare a altor operațiunui cu valorile ce i-au fost transmise salariatului;

c) să efectuieze, în modul stabilit, inventarierea, revuzia, alte controale asupra integrității și stării valorilor ce i-au fost transmise salariaului.

Stabilirea mărimii și repararea prejudiciului cauzat angajatorului de către salariat se efectuiază în modul prevăzut de legislația în vigoare. Salariatul nu poartă răspundere materială dacă prejudiciul nu s-a produs din vina lui. Contractul cu privire la răspunderea materială individuală deplină este întocmit în două exemplare, avînd aceeași putere juridică, unul dintre care se păstrează la angajator, iar al doilea la salariat. El își începe acțiunea de la data semnării lui și se extinde asupra întregii perioade în care salariatul lucrează cu valorile transmise de angajator.

Modificarea condițiilor contractului de răspundere materială, completarea sau rezilierea lui se efectuiază printr-un acord suplimentar semnat între părți, care se anexează la contract și este parte integrantă a acestuia.

În cadrul entității se semnează si contracte colective de muncă (Anexa 8), ca urmare și contracte cu privire la răspunderea materială colectivă(de brigadă) depline (Anexa 9) . Prin acest contract colectivul îți asumă răspunderea materială colectivă deplină pentru neasigurarea integrității valorilor transmise lui de către angajator, iar angajatorul se obligă să creeze colectivului condiții normale pentru muncă și pentru asigurarea integrității valorilor ce i-au fost transmise. În acest contrat tot se stipulează drepturile și obligațiile colectivului și obligațiile angajatorului. Deci colectivul are următoarele drepturi:

să participe la recepționarea valorilor transmise și să efectuieze controlul reciproc asupra păstrării, prelucrării, vînzării, transportării sau folosirii în procesul muncii a valorilor ce i-au fost transmise;

să participe la incentarierea, revizia, la alte controale asupra integrității și stării valorilor ce i-au fost transmise;

să ia cunoștință de dările de seamă cu privire la circulația și soldurile valorilor transmise;

să ceară de la angajator în caz de necesitate efectuarea inventarierei valorilor transmise;

să înainteze angajatorului propuneri de recuzare a conducătorului colectivului, precum și a unor membri ai colectivului, care după părerea lui, nu pot asigura integritatea valorilor transmise.

Colectivul este obligat:

să fie grijuliu cu valorile care i-au fost transmise și să ia măsuri de prevenire a prejudiciului;

să țină la evidență dările de seamă cu privire la circulația soldurilor care i-au fost transmise în modul stabilit;

dacă intervin situații care amenință integritatea valorilor primite să anunțe angajatorul.

Angajatorul are următoarele obligații:

să creeze colectivului condițiile necesare pentru asigurarea integrității valorilor transmise;

să ia la timp măsuri de depistare și înlăturare a cauzelor care împiedică asigurarea de către colectiv a întegrității valorilor ce i-au fost transmise, să identifice persoanele vinovate de cauzarea prejudiciului și să le tragă la răspundere conform legislației;

să aducă la cunoștința colectivului actele legislative în vigoare cu privire la răspunderea materială a salariaților pentru prejudiciu cauzat angajatorului, precum și regulamentele de ordine interioară referitoare la modul de păstrare, prelucrare, vînzare, transportare, folosire în procesul muncii și efectuare a altor operațiuni cu valorile ce i-au fost transmise;

să creeze colectivului condițiile necesare pentru ținerea evidenței și prezentarea la timp a dărilor de seamă cu privire la circulația și soldurile valorilor ce i-au fost transmise;

să examineze cererea colectivului de a efectua inventarierea valorilor ce i-au fost transmise;

să examineze, în prezența salariatului, recuzarea înaintată acestuia și dacă ea este motivată, să excludă salariatul respectiv din componența colectivului și să decidă, în conformitate cu legislația în vigoaree, asupra activității lui ulterioare;

să examineze comunicările colectivului cu privire la circumstanțele care amenință integritatea valorilor ce i-au fost transmise și să ia măsuri pentru înlăturarea lor.

Un punct slab al entității este că în acest contract nu se stipulează și drepturile angajatorului, punîndu-se accent doar pe obligațiile lui.

Cererea lucrătorilor privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit (Anexa 10)reținut din salariu este un document constituit din 2 părți:

Prima parte se îndeplinește de către angajat în momentul primirii la serviciu, indicîndu-se:

numele;

prenumele;

codul fiscal;

adresa domiciliului;

suma scutirii solicitate

documentele, copiile sau extrasele necesare în baza carora se acordă scutirea, acestea din urmă se anexează.

Se observă că angajatul nu s-a semnat în cererea prezentată, deci persoanele din administrația entității ar trebui să fie mai atente și mai grijulii atunci cînd li se prezintă o cerere și să ceară de la angajați să se semneze.

A doua parte se completează de patron, indicîndu-se:

numele patronului;

codul fiscal;

categoria scutirilor acordate;

numărul cererii;

data;

semnătura.

Următoarele documentele stau la baza calcului salariului:

Tabelul de evidentă a folosirii timpului de muncă sau tabelul de pontaj (Anexa 11). Acesta se folosește pentru evidența timpului de muncă normat și suplimentar prestat, calcularea timpului neprezentării la lucru din diferite motive. Evidența timpului de muncă prestat se ține de către merceologul entității, dar se observă că nu i se acordă o atenție cuvenită.

Tabelul de pontaj se deschide lunar într-un exemplar. În tabel la începutul lunii se înscrie, în ordine alfabetică, toți lucrătorii entității, se indică funcția, salariul tarifar. În continuare zilnic sunt marcate ieșirile la lucru, numărul de ore lucrate și absentele. Pentru aceste lipsuri sunt prevăzute semne speciale:

B- incapacitate temporară de muncă;

O- zile de odihnă;

CA- concediu legal;

CM- concediu de maternitate;

D- deplasări de serviciu;

AN- absențe nemotivate.

La finele zilei se fac totalurile pe fiecare lucrător vizînd timpul lucrat.

Stat de calcul al salariului. În acest document pentru fiecare lucrător se indică reținerile și salariul îndreptat spre plată (Anexa 12).

În cazul cînd entitatea nu are bani în casă, contabilul, îndeplinește cecul de ridicare a banilor de pe cont, care este dus la bancă cu prezentarea buletinului.

Ordinul de încasare, în care se indică banii de pe contul de decontare care se transmit în casa entității.

Dispozitia de încasare – este un document primar în baza căruia se încasează banii în casa entității din realizarea mărfurilor, prestarea serviciilor, returnarea mijloacelor bănești a titularilor de avans, încasări sub formă de achitare a prejudiciului material ș.a. Acest document este format din 2 părți, prima lasîndu-se la entitate, iar cealalta parte se dă persoanei care a încasat banii pentru ca pe viitor sa nu apara neîntelegeri.

Dispoziția de plată de casă este un document primar ce confirmă sumă eliberată din casa entității, conform listei de plată.

Ordin de acordare a concediilor este un document prin care se confirmă acordarea concediului de odihnă al lucrătorului, la cererea celuia din urmă. Este semnat de către conducătorul entității.

Decont de avans se emite de către entitate în momentul eliberării titularului de avans mijloace bănești pentru efectuarea unor operațiuni în scopurile entității. În acest document se indică numărul documentului, data, numele, prenumele titularului, funcția, suma avansului, numărul documentului(act, chitanta, bon) ce confirmă plata efectuată și denumirea furnizorului. Documentele de confirmare se anexează pe versoul decontului de avans. Decontul de avans este semnat de contabil și conducător.

Ordin (dispozitie) de încheiere a contractului de muncă se întocmește în momentul încetării contractului individual de muncă:

a) în circumstanțe ce nu depind de voința părților – în caz de deces a salariatului sau angajatorului, declarat decedat sau dispărut fără urmă prin hotararea instanței de judecată; constatare a nulitatii contractului; expirarea termenului contractului.

b) la inițiativa uneia din părți – în caz de demisie – desfacere a contractului individual de muncă pe durata nedeterminată din propria initiativă, anunțînd despre aceasta angajatorul, prin cerere scrisă, cu 14 zile calendaristice înainte. După expirarea termenului indicat angajatorul este obligat să efectueze achitarea deplină a drepturilor salariale ce i se cuvin salariatului și să-i elibereze carnetul de muncă și alte documente legate de activitatea acestuia în unitate.

Întreruperea contractului individual de muncă din inițiativa conducătorului entității se admite pentru urmatoarele motive:

rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă;

constatarea faptului că salariul nu corespunde funcției deținute sau muncii prestate din cauza stării de sănatate;

constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcției deținute sau muncii prestate ca urmare a calificării insuficiente;

schimbarea proprietarului entității.

Fișa personală. În acest document se indică date referitor la numele, calificarea, data și locul nașterii, studiile, specialitatea obținută, calificarea. De asemenea se indică date despre starea civilă, adică componența familiei.

Fisa personală de evidență a veniturilor sub formă de salariu și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și impozitul pe venit reținut din aceste plăți (Anexa 13). Acest document se folosește în entitate pentru evidența scutirilor și a impozitului pe venit reținut de la salariați. Înregistrările în acest document se fac pentru fiecare lună de achitare a salariului. Se deschide pentru fiecare angajat în parte. Aici se indică denumirea și codul fiscal al conducătorului entității, datele angajatului, suma scutirii de care beneficiază pe parcursul anului, și informația privind veniturile îndreptate spre achitare sau plățile efectuate în folosul angajatului și impozitul pe venit reținut din aceste plăți.

Dupa completare, documentele primare sunt supuse operației de prelucrare în contabilitate. Ea constă în sortarea documentelor pe operații, exprimarea în etalon monetar a marimii operațiilor economice si verificarea:

Verificarea de fond – constă în aceea, că contabilul stabilețte dacă poate avea loc astfel de operație și dacă ea este legală sau nu;

Verificarea formală – stabilește dacă sunt completate toate elementele documentului: numărul, data, conținutul operației economice, semnătura executorului și alte rechizite;

Verificarea aritmetică – constă în controlul totalului documentului sau a taxelor.

Dacă în urma verificării au fost depistate unele devieri de la regulile de întocmire a documentului, ele sunt reținute sau restituite gestionarilor. Alte documente care sunt neligitime, falsificate sunt retinute pentru determinarea cauzei ce a dus la încalcarea legitătii operației.

Pe lîngă documentele utilizate de „COOPCONSUM” din Vorniceni, se mai cunosc și următoarele documente primare aferente calculului salariului:

Raportul de fabricatie- servește ca bază pentru obținerea datelor privind producția fabricată de muncitori și calcularea salariilor, evidența îndeplinirii planului de producție. Cînd muncitorii îndeplinesc operații omogene se folosește acest raport care este un document centralizator pe schimb, cîteva zile, pe luna. În acest document la începutul lucrului se indică sarcinile stabilite, timpul efectuării, cantitatea și alti indicatori.

Bonul de lucru în acord- se utilizează pentru evidența salariului atunci cînd muncitorii îndeplinesc diferite lucrări sau operații neomogene. Bonul se completează penru un anumit cod de cheltuieli a unui muncitor(comandă individuală) sau pe colectivul muncitorilor. În acest document se indică numărul, conținutul comenzii, locul îndeplinirii, executării și nr. de pontaj, categoria acelui angajat, timpul normat, tariful pe o unitate de lucru și suma retribuției.

Foaia de parcurs- se deschide pentru o partidă de detalii (pentru niște produse) pe care le însoteste pe tot parcursul prelucrării, începînd cu prima și finisind cu ultima operație. Acest document se folosește și pentru controlul mișcării și înregistrării detaliilor în procesul de producție.

Fiecare operațiune economică se perfectează cu ajutorul unui document, care servesc drept bază pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate.

Circulația acestor documente se organizează de aparatul contabil și prevede anumite reguli și modalitati de întocmire și utilizare în activitatea contabilă a documentelor contabile.

De faptul cît de rațional acestea sunt fi întocmite, transmise și prelucrate în contabilitate depinde durata (perioada) obținerii informației contabile utilizate pentru gestionare și control.

2.2 Contabilitatea retribuirii muncii și a reținerilor din salariu

Evidenta analitică a datoriilor față de personal privind retribuirea muncii se ține pe salariați și pe tipuri de plăți (salariu de bază, concedii de odihnă, indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă etc.).

Pentru evidența sintetică a datoriilor față de personal este destinat contul de pasiv 531- „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”. În credit se reflectă calculul salariului, iar în debit-reținerile și achitarea. Soldul este creditor și ne reflecată datoriile entității față de personal privind retribuirea muncii.

La COOPCONSUM decontările cu personalul privind retribuirea muncii se efectuiază în funcție de tipul activitătii, ele fiind cheltuieli ale perioadei de gestiune și se reflectă la conturile 712 „Cheltuieli de distribuire”și 713 „Cheltuieli administrative”. Asfel analizînd Statul de calcul (Anexa 12) și Lista de calcul ( Anexa 14) al vînzătorilor observăm că în luna aprilie, 2015 în contabilitatea entității a fost întocmită următoarea formulă:

Debit contul 712- „Cheltuieli de distribuire”, subcontul 712.1 ”Cheltuieli cu personalul comercial” –53 211,44 lei

Credit contul 531-„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 ”Datorii salariale”- 53 211,44 lei

Analizînd Fișa de calcul pentru luna aprilie 2015 (Anexa 15) a doamnei Ursu Vera, care lucrează contabil se va reflecta următoarea formulă:

Debit contul 713- „Cheltuieli administrative”, subcontul 713.1 „Cheltuieli cu personalul administrativ”- 2 329,99 lei

Credit contul 531-„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 „Datorii salariale”- 2 329,99 lei

În literatura economică sunt și următoarele cazuri de calcul al salariului:

1) Cînd salariile calculate reprezintă costuri de producție și se includ în costul produselor fabricate se întocmesc urmatoarele formule contabile:

Calculul salariului personalului din activitatea de bază:

Debit contul 811 „Activități de bază”– mărimea salariului personalului din activitatea de bază

Credit contul 531- „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Calculul salariului personalului încadrat în activități auxiliare:

Debit contul 812- „Activități auxiliare”- mărimea salariului personalului încadrat în activități auxiliare

Credit contul 531- „ Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Calculul salariului angajaților care deservesc utilajul de producție și clădirile de producție, lucrătorilor tehnici din secțiile de producție (deriticătoare, paznici) precum și administrarea secției de producție

Debit contul 821- „Costuri indirecte de producție”

Credit contul 531- „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

2) În cazul în care salariile sunt calculate salariatilor încadrați în procesul de procurare, de creare a activelor, de încarcare și descărcare a valorilor materiale și în alte lucrări legate de aprovizionare, ele se includ în valoarea de intrare a acestor active:

Calculul salariului persoanei încadrate în procurarea, crearea, încărcarea imobilizării necorporale:

Debit contul 111 “Imobilizări necorporale în curs de execuție”

Credit contul 531 „ Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Calculul salariului persoanei încadrate în procurarea, crearea, încărcarea sau descărcarea imobilizării corporale:

Debit contul 121 “Imobilizări corporale în curs de execuție”

Credit contul 531- „ Datorii față de personal privind retribuirea muncii

Calculul salariului persoanei încadrate în procurarea terenului:

Debit contul 122 „Terenuri”

Credit contul 531- „ Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Calculul salariului persoanei răspunzătoare de procurarea, crearea, încărcarea sau descărcarea materialelor:

Debit contul 211 „Materiale”

Credit contul 531- „ Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – mărimea salariului calculat

Calculul salariului persoanei care cumpără, crează, încarcă sau descarcă obiecte de mică valoare și scurtă durată:

Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Credit contul 531 „ Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Calculul salariului persoanei care este încadrată în procesul de procurare, încărcare și descărcare a mărfurilor:

Debit contul 217 „Mărfuri”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

3) Cînd salariile calculate sunt cheltuieli ale perioadei, acestea reflectîndu-se în conturile clasei a 7 ”Cheltuieli”:

Calculul salariului lucrătorilor ocupați cu executarea lucrărilor și scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe:

Debit contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Calculul salariului persoanelor ocupate de predarea gratuită a activelor altor entități sau persoanelor fizice:

Debit contul 722 „Cheltuieli financiare”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Calculul salariului persoanelor încadrați în lucrările de lichidare a consecințelor calamităților naturale:

Debit contul 723 „Cheltuieli excepționale”Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Pentru calcularea sumei spre plată este necesar de efectuat reținerile din salariul calculat, conform legislației în vigoare, și alte rețineri care se pot face în baza ordinului (dispozitiei, deciziei, hotaririi) entității.

Deci, datoriile față de personal se diminuiază cu suma reținerilor, care includ:

-rețineri fiscale;

-rețineri sociale;

-alte rețineri.

Reținerile fiscale din salariu include impozitul pe venit. Obiect al impunerii la sursa de plată pentru angajați este venitul obținut sub formă monetară sau nemonetară, îndreptat spre achitare în folosul lor sub formă de salarii (inclusiv prime și facilități), cu excepția scutirilorși deducerilor la care au dreptul salariații, precum și venitul îndreptat spre achitare sub formă de alte surse de venit impozabile. Deci impozitul pe venit este reținut din:

salarii;

sporuri la salariu;

prime (inclusiv cu ocazia jubileelor, sarbatorilor etc.);

recompense;

onorarii;

comisioane;

ajutoare materiale și alte achitări în folosul angajatului.

COOPCONSUM nu reține impozit pe venit din:

Despăgubirile acordate în urma unui accident de muncă;

Sumele achitate sau alte forme de compensații în caz de boală;

Restituirea cheltuielilor efectuate de salariați pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu.

Pentru calcularea impozitului pe venit din salariu, venitul impozabil se calculează cumulativ de la începutul anului sau din momentul angajării la serviciu a angajatului. Impozitul pe venit se calculează și se reține în momentul cînd venitul este îndreptat spre plată.

Suma totală al impozitului pe venit se determină:

7 % din venitul anual impozabil ce nu depășește suma de 29 640 lei;

18 % din venitul anual impozabil ce depășește suma de 29 640 lei.

Venitul impozabil se determină ca diferență dintre salariu îndreptat spre plată și scutirile (deducerile) pe care are angajatul.

În cadrul entității „COOPCONSUM” din Vorniceni, nici un angajat nu a cerut ca să i se rețină impozitul pe venit la cota maximală. Dar conform art. 15 din Codul Fiscal salariatul are dreptul să ceară ca patronul să rețină impozitul pe venit la cotă maximă din suma îndreptată spre plată, confirmată prin cererea angajatului perfectată cu numele patronului și în care se indică perioada pe parcursul căreia solicită reținerea impozitului pe venit la cotă maximă.

Angajatorul efectuiază recalculul impozitului pe venit atunci cînd angajatul depune o astfel de cerere pe parcursul anului fiscal și în cerere solicită reținerea impozitului pe venit la cotă maximă de la începutul anului.

De reținut faptul că orice salariat al COOPCONSUM are dreptul la următoarele scutiri:

1. Scutire personală (P), în mărime de 10 128 lei. Fiecare angajat are dreptul la o scutire personală pe durata unui an calendaristic. Această scutire se adordă la prezentarea cererii privind acordarea scutirii la impozitul pe venit reținut din salariu, documentele ce confirmă statutul de rezident al Republicii Moldova și copiei buletinului de identitate.

2. Scutire personală majorată (M), în mărime de 15 060 lei. Se acordă salariatului care îndeplinește una din următoarele condiții:

s-a îmbolnăvit și a suferit de boala provocată de consecințele avariei de la C.A.E. Cernobîl;

este invalid și s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;

este părintele sau soția (soțul) unui participant căzut sau dat dispărut în acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova, cît și în acțiunile de luptă din Republica Afghanistan;

este invalid ca urmare a participării la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova, precum și în acțiunile de luptă din Republica Afghanistan;

este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I și II;

este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

Documentele necesare care trebuie de prezentat pentru a beneficia de această scutire sunt:

cererea privind acordarea scutirii la impozitul pe venit reținut din salariu;

documentele ce confirmă statutul de rezident al Republicii Moldova;

copia buletinului de identitate;

legitimația participantului la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl și certificatul Consiliului de expertiză medicală a vitalității;

legitimația de pensionar cu indicarea cauzei invalidității;

certificatul privind dizabilitatea și capacitatea de muncă, eliberat de Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă sau de către structurile sale teritoriale.

3. Scutire pentru soț/soție (S), în mărime de 10 128 lei. Condiții de acordare:

persoana fizică se află în relații de căsătorie;

soțul (soția) nu beneficiază de scutire personală.

Documentele necesare pentru a beneficia de această scutire sunt:

cererea soției/soțului privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu;

documentele ce confirmă statutul de rezidental Republicii Moldova

copia actului de identitate al soției/soțului;

copia certificatului de căsătorie al contribuabilului;

Adeverința de componența a familiei.

4. Scutire pentru soț/soție majorată(Sm), în mărime de 15 060 lei. Se acordă salariatului care:

se află în relații de căsătorie;

soțul/soția s-a îmbolnăvit și a suferit de boala provocată de consecințele avariei de la C.A.E. Cernobîl;

soțul/soția este invalid(ă) și s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;

este soția /soțul unui participant(ă) căzut sau dat dispărut în acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova, cît și în acțiunile de luptă din Republica Afghanistan;

soțul/soția este invalid(ă) ca urmare a participării la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova, precum și în acțiunile de luptă din Republica Afghanistan;

soțul/soția este invalid(ă) de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I și II;

soțul/soția este pensionar(ă)-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

Se v-or prezenta documentele necesare pentru scutirea S și suplimetar se următoarele documente:

legitimația participantului la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl;

certificatul Consiliului de expertiză medicală a vitalității;

legitimația de pensionar cu indicarea cauzei invalidității.

5.Scutirea pentru persoana întreținută, cu excepția persoanelor întreținute-invalizi din copilărie (Nx), în mărime de 2 256 lei. Se acordă dacă persoana întreținută:

locuiește împreună cu salariatul, dar își face studiile la secția cu fregvență a unei instituții de invățămînt;

este întreținută de salariat;

are un venit ce nu depășește suma de 10 128 lei.

Pentru a beneficia de această scutire angajatul trebuie să prezinte conducătorului entității cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu la care acesta are dreptul, anexînd la ea următoarele documentele(după caz):

copia certificatului de naștere (înfiere) al persoanei întreținute;

copia buletinului de identitate al persoanei întreținute;

copia certificatului de căsătorie al contribuabilului (în cazul în care acesta are un alt nume de familie decît cel indicat în certificatul de naștere);

copia certificatului de student/ă (în cazul în care persoana întreținută este la studii).

copia documentului care atestă că contribuabilul are statut de tutore sau de curator

6. Scutirea pentru persoana întreținută(Hx)- invalid din copilărie în mărime de 10 128, dacă persoana întreținută este invalid din copilărie. Pentru a beneficia de această scutire înafară de documentele menționare a fi necesare pentru scutirea Nx trebuie de prezentat copia certificatului eliberat de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă sau de către structurile sale teritoriale.

Toate aceste scutiri au rolul de a micșora baza impozabilă adică de a avea un impozit pe venit mai mic și eventual se reține din salariu o sumă mai mică.

Din datele prezentate în Statul de calcul pentru luna aprilie 2015, vînzatoarea Miron Maria are salariul calculat=3 166,14 lei (Anexa 12), deține scutire personală (793 lei); mărimea contribuțiilor de asigurări sociale(CAS)=189,97 lei; mărimea contribuțiilor de asigurări medicale(CAM) = 126,65 lei.

Pentru determinarea impozitului pe venit trebuie:

1. Calculăm marimea venitului impozabil.

Venit impozabil= Salariu – Scutire personală– CAS(6%) – CAM(4%)= 3 166,14 – 793 – 189,97 – 126,65 = 2 056,52 lei

2. Calculăm impozitul pe venit.

Impozit pe venit= 2 056,52 * 7%= 143,96 lei.

Conform Statului de calcul pentru luna aprilie (Anexa 12) COOPCONSUM va înregistra următoarea formulă contabilă:

Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 143,96 lei
Credit contul 534.2 „Datorii față de buget privind impozitul pe venit din salariu”- 143,96 lei

COOPCONSUM din Vorniceni prezintă lunar pînă la data de 25 a lunii următoare la Inspectoratul Fiscal de Stat Strășeni:

Forma IRV 14 (Anexa 16);

Anexa la Darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta repartizat pe subdiviziuni (Anexa 17).

Forma IRV 14 cuprinde mărimea venitului calculat și îndreptat spre achitare și impozitul pe venit reținut.

Anexa la Darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta repartizat pe subdiviziuni se reflectă suma impozitului pe venit reținut pentru perioada declarată pe fiecare localitate în care desfășoară activitate.

Reținerile sociale includ:

1. Contribuții individuale de asigurări sociale de stat obligatorii(CAS, 6%, (Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015));

2. Contribuțiile de asigurări obligatorii de asistență medicală (CAM, 4,5%,Legea nr. 74 din 12.04.2015 fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2015.

Contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii datorată de salariații asigurați

care sunt angajați prin contract individual de muncăeste în mărime de 6% din salariul lunar și

din celelalte recompense. Se reține din salariu contribuții de asigurări sociale și de la persoanele

care prestează servicii sau îndeplinesc diverse lucrări prin contract.

Lunar baza de calcul al contribuției de asigurări sociale nu poate să depășească 5 salarii medii lunare pentru anul respectiv (pentru 2015- 4500 lei). Iar, baza anuală de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale de stat obligatorii nu va depăși suma a 5 salarii medii lunare prognozate pe economie înmulțită la 12 sau la numărul de luni în care persoana a înregistrat venit asigurat.

Din ajutoarele materiale nu se reține CAS. Însă în cazul cînd ajutorul material depășește salariul mediu lunar atunci din valoarea care depășește se reține CAS.

Să presupunem că la data de 30.03.2015 COOPCONSUM a acordat un ajutor material în valoare de 5 300 lei unei angajate. Mărimea contribuției de asigurări sociale reținute din ajutorul material se va determina în modul următor:

Determinăm baza de calcul al contribuției de asigurări sociale:

Baza de calcul=Salariu total- salariu mediu 2015= 5 300 lei- 4500 lei= 800 lei

Determinăm mărimea Contribuției de Asigurări Sociale (CAS):

CAS= baza de calcul* 6%= 800 * 6% = 48 lei.

Nu se calculează contribuții de asigurări sociale și din următoarele drepturi plătite de angajator salariatului sub formă de venituri :

cheltuielile pentru transportul și hrana angajaților, suportate și organizate de angajator în modul stabilit de Guvern;

ajutorul material în caz de calamitate naturală și în alte circumstanțe excepționale, acordat prin hotărîre de Guvern sau prin decizia autorității administrației publice locale;

sumele compensatorii (cheltuielile de deplasare în interes de serviciu, compensarea prejudiciului cauzat angajaților prin mutilare sau prin altă vătămare a sănătății în procesul muncii), cu excepția compensației pentru concediul nefolosit în caz de concediere;

sumele de compensare a salariului neachitat în termenul stabilit;

sumele plătite pentru compensarea cheltuielilor de călătorie, de transport al bunurilor și de închiriere a locuinței în caz de transfer sau de trecere în interes de serviciu în altă localitate;

plățile compensatorii pentru donarea de sînge;

compensațiile sau despăgubirile pentru daunele materiale și pagubele morale, cu excepția despăgubirii achitate sub formă de salariu pentru lipsa forțată de la muncă.

COOPCONSUM din Vorniceni transferă în mărimea cuvenită contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat aferente salariilor calculate și altor recompense. Se consideră achitate contribuțiile de asigurări sociale din momentul încasării acestora la contul Ministerului Finanțelor –Trezoreria de Stat.

Sumele contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, plătite parțial pentru o anumită perioadă, se repartizează pe conturile individuale ale persoanelor asigurate, proporțional cu sumele calculate pentru asigurarea socială a fiecărei persoane.

Sumele contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, plătite lunar se repartizează pe conturile individuale ale persoanelor asigurate.

Dacă persoana asigurată dorește sa verifice suma reținerilor din salariu achitată de angajator atunci trebuie să scrie cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale(CNAS) și i se acordă parola pentru a avea acces la cont.

Toate entitățile inclusiv și COOPCONSUM trebuie să prezinte la Casa Națională de Asigurări Sociale declarația privind calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, forma BASS ( Anexa 18). Această formă include:

Contribuțiile datorate de angajator;

Contribuțiile individuale.

Forma dată se prezintă lunar, pînă la data de 25 lunii următoare lunii de gestiune utilizînd metoda automatizată de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale. Dacă entitatea nu achită contribuțiile de asigurări sociale la timp atunci se calculează o majorare de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere, incepînd cu ziua de transfer a sumei datorate. Dacă mărimea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii s-au micșorat cu o sumă fixă entitatea se sancționează cu o amendă egală cu suma cu care a fost diminuat cuantumul.

Se sancționează cu o amendă de 5% din suma cu care a fost diminuat cuantumul atunci cînd:
– se diminuaiază cuantumul contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii prin neprezentarea declarației privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii

declarația prezentată conține informații ori date necorecte,

neachitarea contribuțiilor.

Micșorarea sau ascunderea fondului de salarizare și a altor recompense din care trebuie să fie calculate contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii se sancționează cu o amendă egală cu suma contribuțiilor calculate la suma cu care au fost diminuate sau tăinuite fondul de salarizare și alte recompense.

Înafară de aceste amenzi, plătitorii trebuie să achite sumele cu care au fost diminuate contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii ori sumele contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate la sumele cu care au fost diminuate bazele de calcul și se calculează majorări de întîrziere pentru nevirarea în termen la bugetul asigurărilor sociale de stat a sumei respective. Casa Națională de Asigurări Sociale efectuiază calcularea acestei majorări în urma controlului fiscal, efectuat de Serviciul Fiscal de Stat.

De la data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare a legislației în decurs de 30 de zile plătitorul de contribuții trebuie să prezinte la strucuturile teritoriale ale Casei Naționale de Asigurări Sociale informația cu privire la descifrarea sumelor recalculate.

În conturile individuale ale persoanelor asigurate se distribuie toate sumele contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii încasate, pentru diminuarea sau tăinuirea fondului de salarizare sau a altor recompense, de către Serviciul Fiscal de Stat.

Nu se vor calcula majorări de întîrziere în următoarele cazuri:

a) entitățile au depus documentele pentru transferul, de pe un cont pe altul, al sumelor plătite în cadrul bugetului asigurărilor sociale de stat – pentru perioada de la data achitării și pînă la data transferului efectiv, în limitele sumei achitate;

b) entitățile au depus la organele fiscale cererea pentru compensarea datoriilor față de bugetul asigurărilor sociale de stat din contul restituirii T.V.A.– pentru perioada de la data adoptării deciziei și pînă la data transferului efectiv;

c) organele fiscale au luat la evidență specială obligațiile față de bugetul asigurărilor sociale de stat.

Formularul REV1 (Anexa 19) “Ancheta persoanei asigurate” se completează de către angajații noi pentru a beneficia de cod personal CPAS, pentru a introduce modificări în cazul schimbării datelor personale, schimbării buletinului de identitate, restabilirii certificatului de asigurări sociale în cazul pierderii sau inutilității. Angajatul completează personal formularul REV1, într-un singur exemplar, cu litere de tipar (cîte un simbol în fiecare celulă, începând cu prima celulă). Sursele de informare pentru completarea formularului REV1 sunt:

Buletin de identitate;

Pașaport de tip vechi.

Dacă ancheta persoanei asigurate se completează în baza Pașaportului de tip vechi va fi necesar să se indice datele din Certificatul de naștere. La formularul REV 1 se anexează copiile. Autenticitatea datelor indicate în anchetă se confirmă prin semnătura persoanei asigurate. Mai apoi REV1 se prezintă la CNAS teritorial. COOPCONSUM din Vorniceni prezintă formularul la CNAS Străseni. Toate rechizitele se completează în limba de stat cu cerneală albastră.

Formularul tipizat REV2 "Inscripție – recipisă" este cel care însoțește pachetul de documente format de către patron cu REV1. Acesta este autentificat prin semnătura persoanei responsabile pentru completare(contabilul-șef) și la care se aplică ștampila patronului.

Prima jumătate al formularului REV2 se completează de către patron la momentul prezentării subdiviziunii teritoriale a CNAS, iar a doua jumătate se completează de inspectorul responsabil de primirea pachetului de documente.

Dacă pachetul de documente conține și formularul REV5 atunci se completează și versoul formularului REV2 (Anexa 20). După ce se prezintă la CNAS pachetul de documente prima parte al formularului REV 2 se întoarce agentului economic, iar a doua rămîne la subdiviziunea teritorială CNAS.

Formularul tipizat REV5 “Declarația persoanei asigurate pe an ” se completează de către angajator pentru fiecare persoană în parte asigurată angajată și se prezintă la structurile teritoriale ale CNAS lunar în format electronic.

Formularul REV5 (Anexa 21) confirmă faptul că COOPCONSUM din Vorniceni respectă această prevedere, adică prezintă formularul REV 5 lunar pe fiecare persoană în parte.

Conform declarației REV5 doamnei Barbaneagră Veronica privind salariul ei pe anul 2014 (Anexa 22) observăm că pe fiecare lună este specificat:

– fondul de retribuire a muncii și concediul medical (decembrie);

– contribuțiile individuale de asigurare calculate;

– contribuțiile datorate de angajator.

Contribuțiile de asigurări sociale datorare de angajator calculate se înregistrează în modul următor:

Debit contul 712- „Cheltuieli de distribuire”, subcontul 712.1 „Cheltuieli cu personalul comercial”-8 520,02 lei

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”,subcontul 533.1 „Datorii față de bugetul asigurarilor sociale de stat”- 8 520,02 lei

În cazul în care doamna lucra în direcția administrativă se înregistra următoarea formulă contabilă privind contribuțiile datorate de COOPCONSUM din Vorniceni

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 713.1 „Cheltuieli cu personalul administrativ”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.1 „Datorii față de bugetul asigurarilor sociale de stat”

Contribuțiile individuale de asigurare calculate doamnei Barbaneagră Veronica (vînzătoare) din salariu se reflectă prin următoarea formulă:

Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- 2 222,60 lei

Credit contul 533 ”Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.1 „Datorii față de bugetul asigurarilor sociale de stat”- 2 222,60 lei

Entitatea prezintă anual formularul REV 9 ”Nota infomativă” privind calcularea, utilizarea și achitarea cotelor de asigurare socială de stat. În acest formular entitatea reflectă contribuțiile individuale de asigurări sociale datorate de asigurați (CAS 6%) și contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajator (CAS 23%) în mărime totală pe an (Anexa 23).

Contribuții de asigurări medicale. Asigurarea obligatorie de asistență medicală reprezintă un sistem autonom garantat de stat de protecție financiară a populației în domeniul ocrotirii sănătății prin constituirea, pe principii de solidaritate, din contul primelor de asigurare, a unor fonduri bănești destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor condiționate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afecțiune).

Sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală oferă cetățenilor Republicii Moldova posibilități egale în obținerea asistenței medicale oportune și calitative.

Contribuția individuală de asigurări medicale de stat obligatorii datorată de salariații asigurați care sunt angajați prin contract individual de muncă este în mărime de 4,5% din salariul lunar și din celelalte recompense. Se reține din salariu contribuții de asigurări sociale și de la persoanele care prestează servicii sau îndeplinesc diverse lucrări prin contract.

Conform Statului de calcul (Anexa 12) COOPCONSUM din Vorniceni a înregistrat:

Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- 2 261,58 lei

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”,subcontul 533.2 „Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală”- 2 261,58 lei

Concomitent cu plata salariilor și altor recompense, COOPCONSUM virează la contul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în volum deplin, lunar.

Nu se reține contribuții de asigurări medicale din:

1. Ajutoare materiale;

2. Indemnizația acordată pentru incapacitate temporară de muncă;

3. Sumele de compensare a salariului neachitat la termen;

4. Recompensa pentru donarea de sînge;

5. Plățile aferente cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului;

6. Contribuții de asigurări sociale.

Evidența și controlul corectitudinii calculării și virării în termen la contul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină a primelor de asigurare obligatorie de asistență medical se efectuiază de către:

a) agențiile teritoriale ale Companiei Naționale de Asigurări în Medicină – pentru primele de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate în formă de sumă fixă

b) inspectoratele fiscale de stat teritoriale, în conformitate cu drepturile atribuite acestora – pentru primele de asigurare obligatorie de asistență medicală stabilite în calitate de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense.

COOPCONSUM prezintă trimestrial la Inspectoratul Fiscal de Stat Strășeni pînă la finele lunii următoare trimestrului de gestiune formularul MED08 (Anexa 24). Acest formular reprezintă un raport privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și în el este indicată suma:

primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală achitate de către angajatori;

primelor de asigurare de asistență medicală reținute de la angajați.

În caz că se descoperă că raportul privind calcularea și transferul primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, prezentat anterior, conține o eroare sau o omisiune, entitățile au dreptul să prezinte un raport corectat în modul prevăzut de titlul V art.188 din Codul fiscal, cu aplicarea, după caz, a majorării de întîrziere (penalității) pentru perioada respectivă.

Micșorarea mărimii primei de asigurare obligatorie de asistență medicală se sancționează cu o amendă egală cu suma diminuării.

Dacă nu se achită la termen primele de asigurare obligatorie de asistență medicală atunci se calculează o majorări de întîrziere în proporție de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere.

Pentru perioada aflării la examinare a documentelor privind transferul primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală de la un cont la altul nu se va calcula majorarea de întîrziere.

La alte rețineri se referă:

– pensii alimentare și alte rețineri cu titlu executoriu;

– sumele salariului achitate in plus in urma unei greșeli de calcul;

– sumele privind restituirea avansului eliberat în contul salariului;

– sumele pentru acoperirea avansului necheltuit și nerestituit la timp, eliberat pentru deplasare în interes de serviciu sau transferare intr-o alta localitate ori pentru necesitati gospodaresti, dacă salariatul nu contesta temeiul și cuantumul retinerilor;

– pentru repararea prejudiciului material cauzat entității din vina salariatului (art.338 din Codul muncii).

– produsele procurate cu achitare ulterioară.

În toate aceste cazuri angajatorul are dreptul să emită ordinul (dispoziția, decizia, hotărîrea) de reținere în termen de cel mult o lună din ziua expirării termenului stabilit pentru restituirea avansului sau achitarea datoriei, din ziua efectuării plății greșit calculate ori a constatării prejudiciului material. Litigiul se va examina în instanța de judecată la cererea angajatorului sau angajatului dacă acest termen a fost omis ori salariatul contestă temeiul sau cuantumul reținerii.

În cazul de eliberare a salariatului din serviciu înainte de expirarea anului de muncă în contul căruia el a folosit deja concediul, angajatorul îi poate reține din salariu suma achitată pentru zilele fără acoperire ale concediului

La fiecare plată a salariului, cuantumul total al retinerilor nu poate sa depaseasca 20 la sută, iar în cazurile prevăzute de legislatia în vigoare – 50 la sută din salariul ce i se cuvine salariatului. Excepție este în cazul pensiei alimentare pentru copii minori. În acest caz din salariul care i se cuvine a fi plătit salariatului suma reținerilor nu poate să depășească 70%.

Dacă angajații au creanțe față de entitate și acestea se rețin din salariu atunci se întocmește următoarea formulă contabilă:

Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 226 „Creanțe ale personalului”

După efectuarea tuturor reținerilor din salariu entitatea efectuiază plata salariului. Achitarea salariului la entitatea „COOPCONSUM” se efectuiază din casă în baza Listei de plată(Anexa 25). Contabilul întocmește o singură dispoziție de plată la suma totală a salariului pe luna respectivă, întocmindu-se următoarea formulă contabilă:

Debit contul 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”-53 211,44 lei

Credit contul 241„Casa”- 53 211,44 lei

Dar salariul mai poate fi achitat și din cont :

Debit contul 531 –„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 242-„Cont curent în monedă natională”

Foarte rar se întilnesc cazuri cînd salariul să fie achitat din contul curent în valuta straină:

Debit contul 531-„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 243- „Cont curent în valuta straină”

Salariul angajaților achitat cu mijloace bănești din conturile speciale ale băncii:

Debit contul 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 244 ”Alte conturi bancare”

Achitarea salariaților lucrătorilor prin oficii poștale:

Debit contul 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 245 ”Transferuri de numerar în expediție”

În cazul cînd salariile nu sunt ridicate sunt trecute pe un cont distinct deschis în cadrul contului 531 „Datorii față de personal privind restribuirea muncii”

Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 „Datorii salariale”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.2 „Datorii față de deponenți”

Anual, până la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal se prezintă la Inspectoratul fiscal forma IALS14 „Notă de informare Privind salariul și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decît salariul și impozitul pe venit reținut din aceste plăți” .În acest document se înscrie angajații și pentru fiecare în parte se indică :

Suma totală a venitului îndreptat spre achitare în perioada fiscală;

Suma totală a scutirilor acordate în perioada fiscală curentă;

Prime de asigurare obligatorie de asistență medicală;

Contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii;

Suma impozitului pe venit reținut.

Contabilul-șef controlează minuțios fiecare înregistrare legată de decontările cu personalul, asigurîndu-se astfel că fiecare operațiune este corect reflectată.

Plata salariilor la COOPCONSUM este efectuată în mod prioritar și pînă îm momentul de față nu au fost cazuri de neplată al salariului la timp.

2.3 Contabilitatea indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă si pentru concediul anual

Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se acordă în cazurile cînd asiguratul angajat în baza contractului individual de muncă sau în baza contractului colectiv de muncă pierde temporar capacitatea de a exercita funcțiile și obligațiunele de serviciu.

Certificatul care confirmă dreptul la indemnizație este certificatul de concediu medical. În cazurile în care certificatul nu este completat corect sau nu este completat complet atunci certificatul se restituie angajatului pentru carectare. Controlul corectitudinii stabilirii, calculării și plății indemnizațiilor se exercită de:

1. Casa Națională- răspunde de cheltuielile efectuate din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat;

2. Inspecția financiară- controlează cheltuielile efectuate din mijloacele angajatorului și din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat;

3. Inspectoratul de stat al Muncii- controleaza cheltuielile efectuate din mijloacele angajatorului.

Entitatea stabilește, calculează și achită pentru angajați următoarele tipuri de indemnizații:

 a) indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de muncă;
    b) indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav;
    c) indemnizație pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină);
    d) indemnizație pentru recuperarea capacitații de muncă (protezare).

Pentru persoanele care lucrează prin cumul indemnizațiile se achită de către entitatea de bază.

 Indemnizația de maternitate femeilor asigurate și soțiilor aflate la întreținerea soților asigurați se stabilesc de către structurile teritoriale de asigurări sociale. 

Se cunosc următoarele condiții de acordare a indemnizației:

 a) să confirmă un stagiu total de cotizare de cel puțin 3 ani; 
b) asigurații care confirmă un stagiu total de cotizare de pînă la 3 ani beneficiază dacă confirmă un stagiu de cotizare de cel puțin 9 luni realizat în ultimele 24 de luni premergătoare datei producerii riscului asigurat.

Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de muncă, se stabilește pentru o perioadă de cel mult 180 zile calendaristice în cursul unui an calendaristic, calculată cu începere din prima zi de concediu medical. În cazul prelungirii concediului medical peste 180 zile calendaristice, cu cel mult 30 zile calendaristice, în temeiul avizului Consiliului, indemnizația se acordă pentru întreaga perioadă de concediu medical prelungit.

Angajaților li se oferă si dreptul la indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav pănă la 10 ani, mamei sau tatălui opțional, iar în cazul cînd copilul suferă de maladie oncologică sau cu dizabilități– pînă la împlinirea vîrstei de 16 ani se acordă în bază de certificat de concediu medical, eliberat în condițiile legislației în vigoare.

Pentru un caz de îmbolnăvire a copilului indemnizația se acordă pentru perioada în care copilul necesită îngrijire, dar însă nu mai mult:

de 14 zile calendaristice – în caz de tratament în condiții de ambulatoriu;

de 30 zile calendaristice – în caz de tratament în staționar. 

Indemnizația se acordă pentru o perioadă totală de pînă la 60 zile calendaristice, cumulative într-un an calendaristic pentru îngrijire a fiecărui copil.

Durata concediului medical se stabilește de către consiliul medical consultativ în cazul în care copilul suferă de boli contagioase, este imobilizat într-un aparat ghipsat ori este supus unor intervenții chirurgicale și indemnizația se acordă pentru perioada integrală a concediului medical.

Indemnizația nu se acordă asiguratului atunci cînd:
a) prezintă acte false;
b) neglijează serviciile medicale sau de reabilitare care îi stau la dispoziție;
c) a urmat tratament forțat, conform hotărîrii judecătorești, cu excepția asiguraților cu dizabilități mintale;
 d) se află în detenție sau în proces de expertizare medico-legală;
 e) își cauzează premeditat daune sănătății; 
 f) și-a pierdut capacitatea de muncă în urma comiterii unei crime;
 g) certificatul medical a fost anulat în modul stabilit de Ministerul Sănătății; 
  h) se deplasează peste hotarele țării în perioada aflării în concediu medical, cu excepția deplasării pentru consultații, investigații sau pentru a urma tratamentul prescris și cu excepția femeilor aflate în concediu de maternitate.

 Indemnizația de maternitate se acordă întegral la a 30-a săptămînă de sarcină, pe o perioadă de 126 zile calendaristice, însă în cazurile cînd mamele au nașteri complicate sau aduc pe lume doi copii – de 140 zile calendaristice.

În cazul sarcinilor cu 3 sau mai mulți feți, indemnizația de maternitate se acordă integral la a 24-a săptămînă de sarcină, și eventual pentru o perioadă mai mare si anume pentru 182 zile calendaristice.

În cazul nașterii premature și în cazul în care copilul nu se naște viu indemnizația de maternitate se acordă pentru perioada concediului medical confirmat prin certificat de concediu medical eliberat în modul aprobat de Guvern.

Cu cererea pentru stabilirea indemnizației de maternitate se prezintă următoarele acte: 
    a) certificatul de concediu medical în original; 
    b) buletinul de identitate al femeii asigurate în original și în copie;
    c) în cazul soției aflate la întreținerea soțului asigurat – buletinul de identitate al soției și al soțului, certificatul de căsătorie, carnetul de muncă al soției sau declarația soției, prezentată pe propria răspundere că nu este persoană asigurată și nu are venit asigurat

    d) declarația persoanei asigurate de tipul Rev-5 pentru stabilirea prestațiilor de asigurări sociale, eliberată asiguratei de către angajatorul de la locul de lucru de bază și de la locul de lucru prin cumul, iar în cazul soției aflate la întreținerea soțului asigurat – Declarația REV-5 eliberată de către angajatorul de la locul de lucru de bază și de la locul de lucru prin cumul al soțului, pentru lunile trimestrului de gestiune pentru care nu au fost prezentate declarațiile REV-5 centralizat în original;
    e) în cazul lipsei venitului asigurat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, solicitantul poate confirma motivul lipsei venitului asigurat prin următoarele acte: carnetul de muncă, ordinul și/sau extrasul din ordin.

 Dacă femeia se află în concediu de maternitate și totodată desfășoară activitate de muncă atunci indemnizația nu se plătește, se plătește doar salariul.

Baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice anterioare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuții individuale de asigurări sociale. 
 Pentru persoanele care lucrează la mai multe unități venitul asigurat obținut la locul de muncă prin cumul se confirmă princertificate eliberate de fiecare entitate în care își desfășoară activitatea salariatul.

Dacă nu se prezintă certificatul despre venitul asigurat de la unitatea precedentă de lucru, lunile respective se vor include în calcul fără venit asigurat.  Suma indemnizației pentru primele cinci zile de incapacitate de muncă se achită de către COOPCONSUM, iar în cazul cînd angajatul lucrează sau a lucrat la mai mulți angajatori atunci suma indemnizației se va distribui între angajatori în mărimi proporționale veniturilor asigurate ale angajatului, realizate la fiecare angajator în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat. 

Mărimea indemnizației se stabilește în funcție de durata stagiului total de cotizare, după cum urmează: 
    a) 60% din baza de calcul stabilită în cazul unui stagiu de cotizare de pînă la 5 ani; 
    b) 70% din baza de calcul stabilită în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 și 8 ani; 
    c) 90% din baza de calcul stabilită în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani;
    d) pentru concediile medicale în legătură cu incapacitatea de muncă a femeilor însărcinate care se află la evidență în instituțiile medico-sanitare, indemnizația se stabilește în cuantumul prevăzut la punctele a, b și c.
    e) cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, SIDA sau de maladie oncologică este de 100% din baza de calcul
    f) cuantumul lunar al indemnizației de maternitate este de 100% din baza de calcul.

Indemnizațiile se achităodată cu achitarea salariului pe luna în care a fost depus certificatul. Dacă angajatul decedează atunci indemnizația stabilită se plătește:

soțului (soției) supraviețuitor;

copiilor;

părinților;

persoanei care dovedește că l-a îngrijit pînă la data decesului. 

Vînzătoarei Chilianu Rodica, i s-a acordat concediu medical de la 17.11.2014 pînă la 22.11.2014 Perioada de activitate este din 03.09.2008 pîna în prezent. Calculați mărimea indemnizației și reflectați operațiile economice.

Pentru calcularea mărimii indemnizației se va lua în calcul venitul asigurat din ultimele 12 luni:

Buletin de Boală din 30.11.2014

Tabel 2.3

Sursa: Lista de calcul al concediului medical Chilianu Rodica din 30.11.14 (Anexa 26)

Durata stagiului de cotizare constituie mai mult de 3 ani, deci asiguratul are dreptul la indemnizație.

Pentru a determina suma indemnizației efectuăm următorul algoritm de calcul:

Determinăm venitul mediu lunar pe ultimele 12 luni lucrate complet:

19 190,20 : 12 luni – 1599,18 lei;

Stabilim mărimea zilnică a venitului mediu asigurat pentru o zi calendaristică a lunii noiembrie:

1599,18 / 30=53,31 lei

Calculăm mărimea zilnică a indemnizației în dependență de stagiul de cotizare:

Persoana are stagiul de cotizare de 6 ani, de aceea asiguratului i se va stabili indemnizația în mărime de 70% din salariul asigurat.

O zi de indemnizație= 53,31 * 70% = 37,32

Calculăm suma totală a indemnizației pentru perioada 17.11.14-22.11.14

Indemnizație total= 37,32 * 6 = 223,92 lei

Operații economice:

1. Reflectăm mărimea indemnizatiei pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele cinci zile de concediu medical din contul angajatorului:

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” – 186,60 lei (37,32*5)

Credit contul 531 „Datorii fata de personal privind retribuirea muncii” – 186,60 lei

2. Reflectăm mărimea indemnizației achitată din contul cotelor de asigurari sociale

Debit contul 533.1 Contribuții de asigurări sociale – 37,32 lei (223,92-186,60)

Credit contul 531 „Datorii privind fata de personal privind retribuirea muncii” – 37,32 lei

Concedul medical al angajatei Chilianu Rodica este prezentat în Anexa 26.

În cadrul entității COOPCONSUM din Vorniceni toți salariații beneficiază de un concediu anual de odihnă. Acest lucru este prevăzut și în codul muncii articolul 113.

Deci anual tuturor salariaților li se acordă un concediu anual de odihnă cu durata de 28 zile calendaristice cu excepția zilelor de sărbătoare nelucrătoare.

În cazul salariaților recent angajați concediul anual de odihnă se acordă după expirarea a 6 luni de muncă în cadrul entității. Salariaților transferați dintr-o unitate în alta concediul de odihnă anual li se poate acorda și înainte de expirarea a 6 luni de muncă după transfer.

Concediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă poate fi acordat salariatului, în baza unei cereri scrise pentru acordarea concediului (Anexa 27), în orice timp al anului, conform programării stabilite.

Concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau, în baza unei cereri scrise a salariatului, poate fi divizat în părți, una dintre care va avea o durată de cel puțin 14 zile calendaristice. COOPCONSUM din Vorniceni are obligația de a lua măsurile de acordare a concediilor tuturor angajaților.

In cazul în care angajatul desfășoară activitate mai puțin de 2 luni în cadrul entității COOPCONSUM , dar a lucrat în cadrul altei entități atunci pentru a fi recunoscut venitul din perioada ultimelor 12 luni calendaristice, obținut la entitatea angajării anterioare atunci poate prezenta certificat eliberat de angajatorul precedent, iar în cazul imposibilității obținerii certificatului de la locul precedent de lucru, venitul asigurat obținut la unitatea anterioară se confirmă prin extrasul din contul persoanei asigurate, eliberat de Casa teritorială de asigurări sociale.

COOPCONSUM nu acordă concedii de odihnă anuale suplimentare. Însă în cadrul altor entități acestea se acordă:
    1. Atunci cînd salariații lucrează în condiții vătămătoare, nevăzătorii care beneficiază de un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de cel puțin 4 zile calendaristice.
   2. Salariaților din unele ramuri ale economiei naționale (industrie, transporturi, construcții etc.) li se acordă concedii de odihnă anuale suplimentare plătite pentru vechime în muncă în unitate și pentru munca în schimburi, conform legislației în vigoare.
   3. Unuia dintre părinții care au 2 și mai mulți copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil invalid) li se acordă un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de 4 zile calendaristice.

Salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu pentru perioada concediului de odihnă anual. Această indemnizație nu poate fi mai mică decît valoarea salariului mediu lunar pentru perioada respectivă.

Calculul indemnizației de concediu anual de odihnă se efectuiază în conformitate cu Hotărîrea privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu nr. 426 din 26.04.2004.

Pentru calcularea concediului anual de odihnă sunt stabilite următoarele perioade de decontare:

– pentru cadrele didactice din învățămîntul preuniversitar, pentru lucrătorii din unitățile agricole, pentru angajații salarizați în acord în cazurile în care sînt retribuiți o singură dată la momentul finalizării lucrărilor pentru toată perioada de executare a lor și pentru lucrătorii care nu au un regim de muncă stabil sa i-a în calcul ultimele 12 luni calendaristice precedente evenimentului de care depinde plata respectivă (de la data de 1 pînă la data de 1).

– angajaților care au lucrat la entitatea respectivă mai puțin de un an salariul mediu se calculează pentru lunile calendaristice efectiv lucrate.

– pentru salariații angajați la lucrări sezoniere, la calcularea indemnizației pentru zilele de concediu nefolosite – durata sezonului (pînă la 6 luni);

– pentru salariații cu contract individual de muncă pe un termen de pînă la 2 luni – termenul contractului;

– în toate celelalte cazuri, la determinarea salariului mediu, se iau în calcul 3 luni calendaristice de lucru premergătoare concediului. (art 112 codul muncii)

În cadrul entității COOPCONSUM salariul mediu pentru indemnizația de concediu, se calculează pentru o zi calendaristică, cu aplicarea perioadei de decontare de 3 luni.

Salariul mediu pentru o zi calendaristică, se calculează prin înmulțirea salariului mediu pe o zi lucrătoare cu coeficientul egal cu raportul dintre numărul de zile lucrătoare din perioada de decontare, conform calendarului săptămînii de lucru stabilit la entitate, și numărul de zile calendaristice din aceeași perioadă, cu excepția zilelor de sărbătoare nelucrătoare menționate la art.111 din Codul muncii.

La rîndul său, salariul mediu pentru o zi lucrătoare, se obține prin împărțirea salariului pe 3 luni, în care se includ toate formele de cîștig și compensații, precum și salariul păstrat pe durata deplasărilor, la numărul zilelor efectiv lucrate în această perioadă (inclusiv prestațiile în zilele de odihnă și cele de sărbătoare).

Dacă în careva din lunile perioadei de decontare de trei luni angajatul nu a lucrat și nu a avut cîștig, luna (lunile) în cauză din perioada de decontare nu se exclud și nu se înlocuiește cu altă lună.

Indemnizația de concediu se plătește de către angajator cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu.

Concediile acordate în legatură cu incapacitatea temporară de muncă și concediile de maternitate nu se includ în concediile anuale. Este interzisă înlocuirea concediului prin compensatie în bani, cu exceptia cazurilor de concediere a salariatului, care nu și-a folosit concediul.

Concediul anual de odihnă poate fi amînat sau prelungit în cazul incapacității temporare de muncă al salariatului.

Începînd cu data de 01.11.2014 doamnei Mamaliga Iulia i s-a acordat concediul anual de adihnă. Doamna Iulia deține scutire “P”(personală)

Concediu anual de odihnă

Tabel 2.2

Sursa: Calculul concediului (Anexa 28)

1.Calculăm salariul mediu pentru zilele efectiv lucrate:

Salariu mediu=salariul calculat/zile efectiv lucrate=7 974,52 / 65=122,68 lei

2. Determinăm coeficientul dintre zilele lucrătoare și cele calendaristice.

K= zile lurcate/zile calendaristice=65/92=0.71

3. Calculăm costul unei zile de concediu.

O zi de concediu=Salariul mediu * k= 122,68 * 0.71= 86,68 lei

4. Determinăm suma totală a concediului de odihnă:

Total concediu=O zi de concediu * nr. de zile= 86,68 * 28= 2 427,04 lei

În cadrul contabilității entității se v-or înregistra următoarele operațiuni economice

Calculul concediului de odihnă:

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”-2 427,04 lei

Credit contul 531 „Datorii fata de personal privind retribuirea muncii ”- 2 427,04 lei

Calcularea CAS si CAM din contul entității COOPCONSUM din Vorniceni:

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”- la mărimea totală a contribuțiilor calculate de entitate- 655,3 lei

Credit contul 533.1 „Datorii fata de bugetul asigurarilor sociale de stat”- la mărimea contribuțiilor de asigurări sociale calculate de entitate- 558,22 lei

Credit contul 533.2 „Datorii fata de fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicală”- la mărimea contribuțiilor de asigurări medicale calculate de entitate – 97,08 lei

Din concediul de odihnă se rețin toate contribuțiile și impozitele. Asfel:

Calculul reținerilor din salariu:

Debit contul 531 „Datorii fata de personal privind retribuirea muncii – mărimea totală a reținerilor din salariu 242,7 lei

Credit contul 533.1 „Datorii fata de bugetul asigurarilor sociale de stat”- la mărimea contributiilor de asigurări sociale reținute din salariu -145,62 lei

Credit contul 533.2 „Datorii fata de fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala”- la mărimea contribuțiilor de asigurări medicale reținute din salariu – 97,08 lei

Calculul impozitului pe venit:

Debit contul 531 „Datorii fata de personal privind retribuirea muncii” -97,40 lei

Credit contul 534.2 „Datorii privind impozitul pe venit din salariu”- 97,40 lei

Venit impozabil= 2 427,04 – 145,62 -97,08 – 793 =1 391,34 lei

Impozit pe venit= 1 391,34*7%= 97,08 lei

5) Concediul net= 2 427,04 – 145,62 – 97,08 – 97,40 = 2 065,24 lei .

Achitarea concediului din casă:

Debit contul 531 „Datorii fata de personal privind retribuirea muncii -2 065,24 lei

Credit contul 241 „Casa” -2 065,24 lei

6) Achitarea impozitului la buget:

Debit contul 533.1 “Datorii fata de bugetul asigurarilor sociale de stat”( 29%) – la mărimea contribuțiilor de asigurări sociale – 703,84 lei

Debit contul 533.2“Datorii fata de fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala”- (8%) – la mărimea contribuțiilor d asigurări medicale 194,16 lei

Debit contul 534.2 „Datorii privind impozitul pe venit din salari”-la mărimea impozitului pe venit 97,40 lei

Credit contul 242 „Cont curent în moneda națională”- la suma tuturor impozitelor aferent salariului – 995,40 lei

Calcularea salariilor pentru perioada concediului anual de odihnă poate fi efectuată pe seama unor provizioane create anterior pentru plata concediilor legale de odihnă a lucrătorilor.

Operațiuni economice în cazul formării provizioanelor:

1. Crearea provizioanelor pentru plata concediilor:

Debit contul 811 ” Activități de bază”- mărimea provizioanelor muncitorilor de bază

Debit contul 812 ”Activități auxiliare”- mărimea provizioanelor muncitorilor secției auxiliare Debit contul 821 ” Costuri indirecte de producție”- mărimea provizioanelor muncitorilor care deservesc utilajul de producție și clădirile de producție, lucrătorilor tehnici din secțiile de producție (deriticătoare, paznici) precum și administrarea secției de producție

Credit contul 538 ”Provizioane curente”- mărimea provizioanelor create pentru plata conccediilor

2. Calculul salariilor pentru perioada concediilor de odihnă pe seama provizioanelor create:

Debit contul 538 ”Provizioane curente”

Credit contul 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

În cadrul entității COOPCONSUM din Vorniceni nu se formează provizioane pentru plata concediilor anuale de odihnă.

Personalul instituțiilor bugetare beneficiază de un număr mai mare de zile de concediu anual, plătit.

Conform legii nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică persoanelor cu funcții de demnitate publică li se acordă un concediu anual de adihnă plătit cu o durată de 35 zile calendaristice. Concediul poate fi acordat integral sau pe părți. Însă cu condiția că una dintre părți nu trebuie să fie mai mică de 14 calendaristice.

Cadrelor didactice(inclusiv cu funcții de conducere)- membri de sindicate din instituțiile de învățămînt superior, din colegii, licee, școli de muzică, artă și arte plastice li se acordă concediu anual plătit în mărime de 62 de zile calendaristice. Cadrelor didactice din instituțiile de învățămînt li se acordă un concediu cu durata de pînă la un an , nu mai rar decît o dată la 10 ani de activitate pedagogică, în modul și în condițiile, inclusiv cele de plată, stabilite de fondatorul și/sau statutul instituției respective.

Cadrele științifice din organizațiile din sfera științei și inovării, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit cu durata de:

42 de zile calendaristice – pentru cadrele științifice сu grad științific de doctor habilitat;

36 de zile calendaristice – pentru cadrele științifice сu grad științific de doctor;

30 de zile calendaristice – pentru cadrele științifice fără grad științific.

Cadrelor științifice din organizațiile din sfera științei și inovării li se acordă, în modul și în condițiile stabilite de statutul organizației respective:

un concediu plătit cu durata de pînă la 6 luni, nu mai rar decît o dată la 10 ani de activitate științifică, pentru finalizarea unor tratate, studii incluse în programele de cercetare ale organizațiilor din sfera științei și inovării, cu aprobarea consiliului științific al organizației;

un concediu plătit cu durata de pînă la un an, o singură dată, pentru redactarea tezei de doctor habilitat, cu aprobarea consiliului științific al organizației.

2.4 Contabilitatea decontărilor cu personalul privind alte operațiuni

Pentru evidența decontărilor cu personalul entității privind alte operațiuni cu excepția decontărilor privind retribuirea muncii este destinat contul de pasiv 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni”.

În credit se reflectă datoriile aferente altor operațiuni, în dt-achitarea, trecerea la scăderi a datoriilor față de personal. Soldul este creditor și reflectă datoriile entității față de personal (privind alte operațiuni).

Datoriile față de personal privind alte operații se contabilizează ca majorare a valorii activelor, costurilor/cheltuielilor sau ca diminuare a datoriilor comerciale și majorare a datoriilor curente.

Să presupunem ca entitatea „COOPCONSUM” s-a aprovizionat cu mărfuri de laun furnizor în sumă de 8700 lei, fară TVA. Cheltuieli de transport – 500 lei fară TVA. Transportul a fost achitat prin intermediul titularului de avans fară acordarea avansului. Suma datoriei față de titularul de avans a fost achitată din casă.

În contabilitatea entității v-or fi întocmite următoarele operațiuni economice:

1 Valoarea mărfurilor procurate de către titularul de avans:

Debit contul 217 „Mărfuri”-8700 lei

Credit contul 521 „ Datorii comerciale curente”-8700 lei

2. Mărimea TVA aferentă marfurilor procurate:

Debit contul 534.4 „Datorii față de buget”-1740 lei

Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”-1740 lei

3. Achitarea mărfurilor procurate:

Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”- 10440 lei

Credit contul 242 „Cont curent in moneda nationala”-10440 lei

4. Cheltuielile de transport suportate:

Debit contul 217 „Mărfuri”- 500 lei

Credit contul 521 „Cheltuieli comerciale curente” -500 lei

5. TVA aferent cheltuielilor de transport :

Debit contul 534.4 „Datorii față de buget”-100 lei

Credit contul 521 „Cheltuieli comerciale curente”-100 lei

6. Achitarea cheltuielilor de transport de către titularul de avans fară acordarea avansului:

Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”-600 lei

Credit contul 532 „Datorii fata de personal privind alte operatiuni”-600 lei

7. Achitarea datoriei față de titularul de avans din casă :

Debit contul 532 „ Datorii față de personal privind alte operațiuni”-600 lei

Credit contul 241 „Casa” – 600 lei

Alte operațiuni economice aferente contului 532 sunt următoarele:

Dacă titularul de avans pleacă în deplasare fară a primi un avans spre decontare, cheltuielile efectuate de el în baza decontului de avans se înregistrează în felul urmator:

Cheltuielile achitate de către titularul de avans pentru procurarea mijloacelor fixe:

Debit contul 123 „Mijloace fixe”

Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni”

Cheltuielile pentru procurarea materialelor:

Debit contul 211 „Materiale”- la suma cheltuielilor pentru procurarea materialelor

Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni”

Cheltuielile achitate pentru procurarea OMVSD:

Debit contul 213 „OMVSD”

Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni”

Salariații mai pot achita unele datorii ale entității pe seama mijloacelor proprii:

Mărimea datoria achitată furmizorului

Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”

Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni”

Mărimea datoriei achitată părților afeliate:

Debit contul 522 „Datorii curente față de părțile afiliate”

Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni”

Mărimea taxelor achitate la buget:

Debit contul 534 „Datorii față de buget”

Credit contul 532 „ Datorii față de personal privind alte operațiuni”

Achitarea unor cheltuieli:

Mărimea cheltuielilor comerciale achitate:

Debit contul 712 ”Cheltuieli comerciale”

Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni”

Valoarea serviciilor sau valoarea orelor de instruire a personalului administrativ:

Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”

Credit contul 532 „ Datorii față de personal privind alte operațiuni”

Mărimea cheltuielilor suportate de către angajații care deservesc utilajul de producție și clădirile de producție, lucrătorilor tehnici din secțiile de producție:

Debit contul 821 „Costuri indirecte de producție”

Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni”

Efectuarea unor cheltuieli care depășesc mărimea avansului primit se v-or reflecata:

Debit contul 226 „ Creanțe ale persoalului”

Credit contul 532 „ Datorii față de personal privind alte operațiuni”

Restituirea cheltuielilor suportate de titularul de avans:

din contul curent în valuta națională:

Debit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni”

Credit contul 242 „Cont curent în moneda natională”

restituirea cheltuielilor față de titularul de avans din contul curent în valuta straină:

Debit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni”

Credit contul 243- „Cont curent în valuta straină”

restituirea cheltuielilor față de titularul din conturile speciale ale băncii:

Debit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni”

Credit contul 244 „Alte conturi bancare”

Restituirea cheltuielilor față de titularul de avans prin oficii poștale:

Debit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni”

Credit contul 245 „Transferuri de numerar în expediție”

Conform Codului mincii art. 192 salariatului care folosește, cu acordul sau știrea angajatorului și în interesul acestuia, bunurile personale i se plătește compensația pentru utilizarea și uzura mijloacelor de transport, instrumentelor, utilajului, a altor materiale și mijloace tehnice ce-i aparțin și i se compensează cheltuielile legate de utilizarea lor.

Mărimea și modul de plată a compensației se stabilesc prin acordul scris al părților contractului individual de muncă.

Pentru ca să i se reîntoarcă de titularului de avans sumele cheltuite, el trebuie să prezinte documente care justifică sumele care trebuie să i se dea:

decont de avans;

chitanțe;

bon de plată.

Din datoriile față de personal privind alte operațiuni nu se reține nici un impozit (contribuții de asigurări sociale, contribuții de asigurări medicale, impozit pe venit). Această prevedere este stipulată în Codul Fiscal, art.20.

Soldul final al contului 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni” este reflectat în registru, după care în Cartea mare și este transferat în situațiile financiare.

2.5 Prezentarea informației aferente retribuții muncii în rapoartele statistice

Rapoartele statistice îndeplinesc funcția de instrument de bază pentru culegerea datelor în cadrul observărilor (cercetărilor) statsitice. Ele sunt elaborate și aprobate de Biroul National de Statistică și se completează obligatoriu de toți respondenții statsitici (persoane juridice și fizice) cuprinși în observările statistice respective. Biroul Național de Statistică garantează confidențialitatea datelor statistice individuale și utilizarea lor numai în scopuri statistice.

La momentul actual nu este posibilă completarea electronică a rapoartelor statistice. Se accesează portalul e-Raportare prin intermediul căruia va fi posbilă completarea electronică. Ele se pot tipări și completa manual.

COOPCONSUM din Vorniceni prezintă următoarele rapoarte statistice:

1. LM ”Mobilitatea salariaților și locurile de muncă” (Anexa 29);

2. Munca 2 ”Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie” (Anexa 30);

3. M3 ”Cîștigurile salariale și costul forței de muncă” (Anexa 4);

4. Nr. 1-SSM ”Securitatea și sănătatea în muncă” (Anexa 31).

LM ”Mobilitatea salariaților și locurile de muncă”(Anexa 29) conține informații despre:

– salariații angajați de la începutul anului;

– salariații eliberați de la începutul anului;

– locurile de muncă noi create de la începutul anului;

– locurile de muncă noi create de la începutul anului;

– locuri de muncă noi lichidate de la începutul anului;

– locuri de muncă la sfîrșitul perioadei de raportare.

La entitatea COOPCONSUM din Vorniceni s-au angajat 7 persoane în 2014 și sau eliberat 9 angajați.

Nu se consideră vacante, locurile de muncă neocupate destinate exclusiv promovării persoanelor din interiorul entității sau instituției. Posturile ocupate de persoanele care absentează o anumită perioadă de timp (concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului, concedii medicale, concedii fără plată, alte absențe), se consideră vacante, dacă angajatorul dorește înlocuirea pe perioadă determinată (temporară) și dacă întreprinde acțiuni de găsire a candidaților.

LM ”Mobilitatea salariaților și locurile de muncă” se prezintă la organul teritorial de statistică (din r-nul Strășeni) trimestrial pînă la data de 15 a lunii următoare de raportare.

Munca 2 ” Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie ” conține date referitoare la efectivul de personal care a lucrat în luna septembrie în întregime. Aceștia sunt repartizați conform salariului primit. Conform raportului Munca 2 (Anexa 30) observăm că în luna septembrie 2014 în cadrul entității COOPCONSUM din Vorniceni au activat 12 angajați. Majoritatea salariaților (8 salariați) au avut un salariu cuprins între 3 000,01-4000,00 lei, doar un singur angajat are un salariu cuprins între 1 600,01 –2 000,00 lei și salariul a trei angajați este cuprins între 4 000,01 – 5 000,00 lei.

În acest formular nu se includ:
1. Persoanele angajate cu program zilnic sau săptămânal redus (conform statelor de personal și din inițiativa administrației în urma reducerii volumului de lucru) cu toate că au lucrat zilele sau orele stabilite conform programului stabilit pentru luna septembrie.
2. Salariații care au fost angajați la lucru după 1 septembrie și eliberați din funcție până la 1 octombrie.
3. Salariații care sunt în concediul de boală, de maternitate, pentru îngrijirea copilului.

Salariații aflați în luna septembrie în concediu se vor indica doar în cazul când sumele calculate pentru concediu sunt trecute în documentele de plată tot pentru luna septembrie.

Dacă indemnizațiile de concediu au fost calculate în alte luni (august, octombrie) atunci acești salariați nu fac obiectul cercetării.

Dacă salariații s-au aflat în luna septembrie parțial în concediu, indemnizațiile de concediu se vor indica numai pentru aceasta perioadă de timp.

Nu se iau în calcul și plățile calculate cu caracter unic (către anumite date, ajutorul material la concediu etc.). Premiile trimestriale se vor indica în mărime de o treime.

M3 ”Cîștigurile salariale și costul forței de muncă”( Anexa 4)are 7 capitole:

1. Capitolul I : a) ”Numărul salariaților și timpul de lucru anual”;
b) ”Informații”

2. Capitolul II ”Sumele brute calculate salariaților”;

3. Capitolul III ” Alte categorii de persoane necuprinse în Cap. I.a și Cap. II”;

4. Capitolul IV ” Gestiunea tehnologiilor informaționale”;

5. Capitolul V ”Alte cheltuieli cu forța de muncă, efectuate de unitate”;

6. Capitolul VI”Informații privind conducătorul unității”;

7. Capitolul VII ”Parteneriatul social”

În capitolul I.a. se reflectă efectivul salariaților la 31 decembrie, inclusiv cei cu contract de muncă suspendat, numărul mediu al salariaților, timpul efectiv lucrat aferent salariaților si timpul plătit nelucrat aferent salariaților. Din informațiile prezentate în M3 ”Cîștigurile salariale și costul forței de muncă” (Anexa 4) observăm că în anul 2014 entitatea COOPCONSUM din Vorniceni a avut un efectiv de 55 salariați care au lucrat 28,2 mii ore-om timp complet si 47,3 mii ore-om timp parțial. Timpul plătit nelucrat în total a constituit 5,2 mii ore-om ( timp complet – 2,7 mii ore-om; timp parțial-2,5 mii ore-om).

În capitolul I.b. se evidențiază persoanele în vîrstă de pensionare, pensionari, adolescenți, persoane cu dizabilități și numărul mediu al cumularzilor externi. Conform M3 anual prezentat observăm că COOPCONSUM din Vorniceni în anul 2014 a avut 6 persoane în vîrstă de pensionare și 5 pensionari.

În capitolul II se înscrie:

– sumele brute calculate pe total unitate din care : sume calculate pentru timpul lucrat, premii plătite neregulat, sume calculate pentru timpul nelucrat, drepturi în muncă;

– contribuțiile de asigurări sociale;

– contribuțiile de asigurări medicale;

– mărimea impozitului pe venit;

– sumele calculate salariaților din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Salariile calculate în anul 2014 au constituit 1 377,5 mii lei. Cea mai mare pare a alcătuit-o salariile calculate pentru timpul lucrat( 1298,6 mii lei). Contribuțiile de asigurări sociale au fost în mărime de 82, 2 mii lei; contribuțiile de asigurări medicale- 54,5 mii lei. Din salariu angajaților li s-a reținut 55,9 mii lei impozit pe venit și sumele calculate salariaților din bugetul asigurărilor sociale de stat constituie 315,2 mii lei.

Capitolul III reflectă date referitor la alte ucenici, persoane detașate în străinătate, membrii consiliilor de administrație, întreprinzători individuali. Entitatea COOPCONSUM din Vorniceni nu are astfel de categorii de salariați.

În capitolul IV se înscriu numărul persoanelor care utilizează computerul la locul de muncă. Entitatea COOPCONSUM din Vorniceni are doar 3 salariați care utilizează computerul.

Capitolul V cuprinde alte cheltuieli cu forța de muncă. În anul 2014 cheltuielile cu angajații au constituit 381,7 mii lei. Cea mai mare parte a cheltuielilor COOPCONSUM a suportat-o în urma achitării contribuțiilor pentru asigurările sociale de stat obligatorii ale salariaților (315,2 mii lei). Cele mai mici cheltuieli au fost pentru materiale igienico-sanitare (5,0 mii lei).

Informațiile despre conducătorul unității la 31 decembrie se reflectă în capitolul VI.

Informațiile de ordin general referitor la parteneriatul social sunt reprezentate în capitolul VII. În urma studierii acestui capitol se evidențiază faptul că numărul salariaților a fost de 55 persoane în 2014, în cadrul entității există contract colectiv de muncă, COOPCONSUM din Vorniceni este membră a unei asociații și că pe parcursul anului 2014 la entitate nu au existat conflicte colective de muncă.

În cazul entitatea își desfășoară activitatea în mai multe unități administrativ-teritoriale atunci trebuie să completeze și cîte un chestionar M3 Anexă pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte. Entitatea COOPCONSUM din Vorniceni nu își desfășoară activitatea în mai multe unități administrativ-teritoriale, deci nu completează și anexa.

M3 ”Cîștigurile salariale și costul forței de muncă” se prezintă anual organului teritorial pentru statistică de către unitățile incluse în cercetare pînă la data de 29 martie.

Nr. 1-SSM ”Securitatea și sănătatea în muncă”se prezintă de către entitățile cu numărul de salariați de 20 și mai multe persoane, indiferent de forma de proprietate și organizatorico-juridică. Fac excepție înstituțiile bugetare, care prezintă raportul indiferent de numărul de salariați. În formularul dat se contin date despre:

– efectivul personalului;

– cheltuieli pentru realizarea măsurilor de protecție și prevenire;

– numărul de accidentați în muncă;

– repartizarea accidentaților în muncă pe împrejurări și cauze;

– starea condițiilor de muncă;

– înlesniri și sporuri pentru condiții nefavorabile de muncă.

În urma studierii Nr. 1-SSM ”Securitatea și sănătatea în muncă” (Anexa 31) putem concluziona că activitatea antității COOPCONSUM din Vorniceni nu este supusă pericolelor de accidente în muncă și condițiile d emuncă nu-s deosebit de grele și vătămătoare, deoarece în anul 2014 în cadrul entității nu s-a accidentat nimeni. Drept urmare în anul 2014 nu au fost înlesniri și sporuri pentru condiții nefavorabile de muncă. Cheltuielile pentru realizarea măsurilor de protecție și prevenire a accidentelor de muncă a constituit 5 000,00 lei.

Acest formular se prezintă anual pînă la 20 februarie la:

1. organul teritorial de statistică

2. inspectoratul teritorial de muncă pentru uz de serviciu.

Organul teritorial de statistică la care COOPCONSUM din Vorniceni prezintă toate formulare mai sus menționate este Direcția pentru statistică a raionului Strășeni.

Alte formulare care se prezintă de către alte entități la Biroul Național de statistică sunt:

1. Nr. 1-FP "Numărul funcționarilor publici la 1 ianuarie ";

2. Nr. 1-FP "Numărul funcționarilor publici la 1 aprilie, 1 iulie, 1 octombrie ";

3. Nr. M4 "Salariile personalului specificate pe unele categorii în instituțiile de învățământ ";

4. FORPRO "Formarea profesională a salariaților".

Rapoartele statistice privind munca în cadrul entității se completează de către contabilul-șef și sunt prezentate la timp.

Aceasta completează rapoartele cu strictețe pentru perioada calendaristică de raportare stabilită: o lună, un trimestru, un an. Principiile care stau la baza întocmirii rapoartelor sunt: plenitudine și veridicitate. Plenitudinea presupune înscrierea completă a informațiilor. Veridicitatea constă în aceea că datele prezentate sunt corecte, corespund realității. Informația statistică trebuie să fie de calitate și de o credibilitate înaltă, elaborată în baza unui sistem coerent și performant al cercetărilor statistice și surselor de informare. Înregistrarea datelor se face în baza tabelului de pontaj și a statului de plată.

Încheiere

Salariul este unul dintre cele mai importante elemente ale economiei, deoarece orice activitate presupune utilizarea unui personal calificat, care din urmă necesită să fie remunerat. Prin salarizarea personalului se stabilesc drepturile bănești ale angajaților și se efectuează plata sumelor cuvenite, așa cum au fost stabilite la încheierea contractelor de muncă. Salarizarea corectă și echilibrată trebuie să stea la baza politicii de contabilitate a fiecărei entități.

La COOPCONSUM din Vorniceni salariații sunt angajați în baza contractului individual de muncă sau al contractului colectiv de muncă. Evidența muncii și retribuirii ei în cadrul entității reprezintă un sector care necesită multă muncă și ocupă o pondere considerabilă în volumul total al lucrărilor de evidență. Acest sector se caracterizează printr-un volum mare de informație prelucrată, varietatea diferitor tipuri de calculări și rețineri, de aceea sunt luate toate normele unei evidențe corecte a muncii și retribuirii ei.

Calculul drepturilor salariale este operația cea mai importantă în remunerarea muncii depuse de un angajat, atît din punct de vedere al dreptului obținut prin muncă, îndeplinirea sarcinilor de serviciu a salariatului, cît și în ceea ce privește cheltuiala societății în sine.

Studiind situația pentru perioada analizată în lucrare, observăm, că salariile sunt achitate lucrătorilor entității, neavînd datorii față de personal privind retribuirea muncii. Aceasta înseamnă că conducătorul entității și contabilul-șef asigură achitarea la timp a salariilor, calcularea salariilor fiind executate la timp, în rest sunt respectate toate cerințele evidenței contabile, adică este dusă evidența tuturor documentelor necesare, care în termeni stabiliți sunt prezentate organelor de control, efectuîndu-se reținerile necesare (în Fondul Asigurarilor Sociale, asigurarilor Medicale, impozit pe venit).

Contabilizarea salariilor la „COOPCONSUM” se face automatizat beneficiind de tehnică modernă ușurînd munca contabilă în ce privește contabilizarea și calculul atît a contribuțiilor cît și a impozitului pe venit.

Pentru contabilizare se folosesc conturile cuprinse în planul de conturi atît pentru drepturile salariale cît și pentru contribuțiile calculate asupra acestora. În urma contabilizării reies datoriile entității față de personal și față de bugetul de stat.

După înregistrarea operațiunelor economice datele conturilor 531“Datorii fata de personal privind retribuirea muncii” și 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni” se reflectă în registrele contabile care apoi se transpun în calitate de indicatori determinați în rapoartele financiare. Aici se găsesc datele care sunt necesare utilizatorilor, fiindcă aceștia au nevoie de informația generalizată obținută în urma unei sistematizări și grupării mai înalte, prezentată la o dată determinată și pentru o perioadă concretă.

Dar totuși în cadrul entității s-au depistat și unele neajunsuri, care sunt dezavantaje și pot cauza consecințe grave dacă nu sunt înlăturate.

Cele mai evidențiate neajunsuri abservate în contabilitatea entității ”COOPCONSUM din Vorniceni” sunt:

la încheierea contractelor individuale de muncă nu le este adus la cunoștință viitorilor angajați drepturile care au să le aibă în cadrul entității;

în momentul angajării nu li se explică salariaților despre reținerile din salariu;

în contractul cu privire la răspunderea materială colectivă deplină nu sunt specificate drepturile angajatorului;

se acordă o importanță mai mică întocmirii tabelului de pontaj;

în cadrul entității nu lucrează nici un programist, programele înformaționale nelucrînd bine de multe ori.

Neanunțarea angajaților despre drepturile pe care le au în cadrul entității poate să ducă la ceea că ei nu v-or putea să le apere în momentul încălcării lor.

Neexplicarea angajaților referitor la contribuțiile de asigurări sociale, contribuțiilor de asigurări medicale și a impozitului pe venit contribuie la aceea că salariații nu cunosc importanța acestora și au neclarități în momentul primirii salariului.

Tabelul de pontaj are un rol fundamental pentru calculul salariului. În baza acestuia fiecare salariat este remunerat corespunzător timpului lucrat. Necompletarea corectă a tabelului de pontaj cauzează erori grave. De exemplu un salariat a lucrat 5 ore, dar din neateție persoana care întomește tabelul de pontaj a indicat 8 ore. Respectiv cheltuielile entității sunt mai mari și duce la micșorarea profitului.

Din cauza că programele informaționale nu funționează bine uneori, contabilii nu pot accesa unele date, ceea ce stopează să se efectuieze înregistrările contabile. Sau în cazul cînd sunt schimbări în legislație aceastea sunt introduse în programa 1C cu întîrziere, deoarece angajații entității sunt nevoiți să caute cîte un programator de fiecare dată, astfel făcîndu-se recalcule.

Personalul entității trebuie să se implice ativ în înlăturarea acestor lacune.

Pentru o mai bună desfășurare a contabilității entității ”COOPCONSUM din Vorniceni se recomandă:

să specifice în contractul individual de muncă drepturile salariaților, deoarece este o necesitate ca salariatului să i se aducă la cunoștință drepturile de care beneficiază;

să înstruiască salariații în ceea ce privește semnarea contractelor de muncă șă anume să le aducă la cunoștință viitorilor angajați nu doar mărimea salariului, dar și mărimea contribuțiilor de asigurări sociale, mărimea contribuțiilor de asigurări medicale și cum se calculează impozitul pe venit din salariu;

o disciplinare mai mare a salariatilor care întocmesc documentele primare justificative, ale plății, întocmirea lor cu multă atenție, aici se are în vedere în primul rînd corectitudinea și nu în ultimul rînd la forma documentului primar justificativ;

să nu i se dea un rol secundar sau mai puțin important, întocmirii tabelului de pontaj și anume este necesar ca pentru întocmirea pontajelor să fie numit un salariat care să aibă trecut în atribuțiile de serviciu, munca întocmitorului de documente primare și care să raspundă pentru calitatea prestației;

să întocmească programe informaționale de calitate, care este un element foarte important, este bine cunoscut faptul că în cadrul entității nu activează nici un programist și dese ori contabilii întîmpină probleme legate de programe;

la nivelul oficiului de informatică, să existe un programator care să fie bun cunoscător al domeniului și împreună cu contabilul să creeze programe eficiente.

Pentru a efectua o muncă de calitate, economisind timp și materiale, programele informatice trebuie să fie performante.

Deasemenea propun ca să se formeze și un departament juridic în cadrul entității ca mai apoi acest departament sa ia decizii pentru îmbunătățirea muncii contabililor cu salariile, printr-o expunere a pretențiilor compartimentului juridic în ce privește partea de întocmire a documentelor primare.

Astfel se dă ocazia contabililor să-și îndrepte atenția spre corectarea, introducerea datelor în calculator și mai puțin spre partea de întocmire a documentelor primare. Tot în sarcina șefului compartimentului juridic este trecută instruirea și prelucrarea noilor legi și reglementări în ceea ce privește drepturile salariale și contributiile asupra acestora, impozitul pe venit și completarea și prezentarea formularelor la Casa Națională de Asigurări sociale, Inspectoratul Fiscal.

În acest context, tema prezentei lucrari se privește a fi actuală, deoarece importanța decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii este dată de faptul ca retribuirea reprezintă o obligație a entității și un drept al angajaților, în urma muncii depuse. Salarizarea corectă și adecvată contribuie atît la imaginea entității pe piață cît și la bunăstarea angajaților.

Bibliografie

1. Acte legislative și normative

1.1. Codul fiscal № 1163-XIII din 24 aprilie 1997 // Contabilitate și audit № 1, din ianuarie 2007;

1.2. Codul muncii al Republicii Moldova, nr. 159-162 din 29 iulie 2003// Monitorul Oficial al republicii Moldova;

1.3 Legea nr. 52 din 22 ianuarie 2015 cu privire la modificarea codului muncii;

1.4. Legea nr. 73 din 12.04.2015 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015;

1.5. Legea Nr. 74 din 12.04.2015 fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2015;

1.6. Legea contabilității nr.113 din 27.04.2007 // Monitorul oficial al RM nr.90-93 din 29.06.2007;

1.7. Legea nr. 289 din 22.07.2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale;

1.8. Legea nr. 625 din 02.07.91 cu privire la protecția muncii;

1.9. Legea salarizării nr. 847 din 14.02.2002 cu modificările ulterioare;

1.10. Hotărirea Guvernului nr. nr. 219 din 29.04.2015 cu privire la modificarea cuantumuliu minim garantat al sectorului real;

1.11. Hotărîrea Guvernului nr. 535 din 20.07.2012 pentru aprobarea Instrucțiunii privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical;

1.12. Hotărîrea Guvernului nr. 1020 din 22.12.14 privind aprobarea Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă;

1.13. Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, nr 108 din 03.02.2005 cu modificările ulterioare;

1.14. Ordinul nr. 263-A din 03.10.2014 privind Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Declarației privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (forma BASS) și a Declarației privind calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatori (forma BASS-AN);

1.15. Ordinul nr. 405 din 14.05.2015 cu privire la modificarea Codului fiscal;

1.16. Ordinul nr. 552 cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a Standardelor Naționale de Contabilitate și Planului de conturi contabile ale activității economico-financiare a întreprinderilor № 174 din 25.12.97 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997;

1.17. Standardele Naționale de Contabilitate cu aplicare de la 1 ianuarie 2014.

2. Literatura de specialitate

2.1. Bucur V., Țurcanu V., Graur A., „Contabilitatea impozitelor”, Editura ASEM, Chișinău, 2005, 562 p.;

2.2 Nederiță Alexandru, „Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului Fiscal”, Chișinău, Editura: Contabilitate și audit, 2007, – 640 p;

2.3. Nederiță A., „Contabilitate managerială”, Ghid practico-didacticEditura ACAP, Chișinău, 2000, 64 p;

2.4. Nederiță A., „Noul sistem contabil al agenților economici din Republica Moldova”, Chișinău, Editura ACAP, 1998, 432 p.

2.5. Planul general de conturi contabile/ Chișinău 2014, 18p.

2.6. Țibuleac N., „Plata indemnizațiilor pentru concediile medicale (comentariu)”, Chișinău, 2012, 160 p., ISBN 978-9975-4242-5-7.

3. Articole periodice

3.1 BORTA Maria,”Comentariul Casei Naționale de asigurări sociale privind funcționarea sistemelor de asigurări obligatorii sociale în Republica Moldova”, Fin-consultant, 2014, nr.4, p.9;

3.2 CEBAN Lucia, ”Colaborarea dintre SFS și CNAM – un exemplu demn de urmat în simplificarea relațiilor dintre cetățeni și instituțiile statului”, Monitorul fiscal Fisc.md 2015 nr.1, p. 11;

3.3 CEBAN Lucia, ”Comunicat privind eliberarea Informației aferente veniturilor calculate și achitate”, Monitorul fiscal Fisc.md, 2015 nr 2, p.5;

3.4 CIREȘ Elena, ”Calculăm indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă (cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de muncă), "Contabilitate și audit", 2014, nr.7, p.13;

3.5 COJOCARI Gheorghe, ”Ambiguități în administrarea primelor și contribuțiilor de asigurări sociale”,Fin-consultant, 2012, nr.2, p. 16;

3.6 COJOCARI Mihaela, ”Particularități privind completarea dării de seamă fiscale (forma IALS14)”, Monitorul fiscal Fisc.md, 2015 nr.2, p.12;

3.7 COROLI Marat, De ce asigurări medicale avem nevoie? De calitate!, Fin-Consultant, 2009, nr.9, p. 5;

3.8 COSTANDACHI Gheorghe, Definirea și impactul sistemului de asigurări în medicină, Fin-Consultant, 2009, nr.7, p.15;

3.9 CREȚU Natalia ”Comunicat privind aplicarea tarifelor la calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în legătură cu intrarea în vigoare a Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2015 (nr.74 din 12.04.2015)”, Monitorul fiscal Fisc.md, 2015, nr.3, p.6

3.10 GANCEARIUC Maria, Contabilitatea decontărilor cu personalul, "Monitorul Fiscal Fisc.Md ", 2014 nr. 4, p.10

3.11 MATEI Elena,"Prietenii contribuabililor – un nou proiect al SFS în favoarea contribuabililor”,Monitorul fiscal Fisc.md, 2015, nr 2, p. 6

3.12 MURSA Liuba, ”Organizarea securității și sănătății muncii la nivelul agenților economici din Republica Moldova”, Monitorul Contabil, 2015, nr.1, p. 7

3.13 MURSA Liuba, ”Privind determinarea mărimii concediului anual de odihnă”, Monitorul Contabil, 2015, nr. 2, p. 5

3.14 SOROCEAN Clara, ”Aspecte noi privind declararea perioadelor incapacității temporare de muncă, Contabilitate și audit, 2014, nr.4, p. 9

3.15 SOROCEAN Clara, ”Privind declararea venitului asigurat și stabilirea indemnizației de maternitate. Contabilitate și Audit, 2014, nr.6, p. 14;

3.16 SOROCEAN Clara, ”Un nou serviciu pentru contabili”, Contabilitate și audit, 2013, nr.4, p.12;

3.17 VASILICĂ Ion "CNAS:Elementul cheie în raportarea electronică este „semnătură digitală cu forță juridică”, Monitorul fiscal Fisc.md, 2013, nr.4, p.5.

Bibliografie

1. Acte legislative și normative

1.1. Codul fiscal № 1163-XIII din 24 aprilie 1997 // Contabilitate și audit № 1, din ianuarie 2007;

1.2. Codul muncii al Republicii Moldova, nr. 159-162 din 29 iulie 2003// Monitorul Oficial al republicii Moldova;

1.3 Legea nr. 52 din 22 ianuarie 2015 cu privire la modificarea codului muncii;

1.4. Legea nr. 73 din 12.04.2015 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015;

1.5. Legea Nr. 74 din 12.04.2015 fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2015;

1.6. Legea contabilității nr.113 din 27.04.2007 // Monitorul oficial al RM nr.90-93 din 29.06.2007;

1.7. Legea nr. 289 din 22.07.2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale;

1.8. Legea nr. 625 din 02.07.91 cu privire la protecția muncii;

1.9. Legea salarizării nr. 847 din 14.02.2002 cu modificările ulterioare;

1.10. Hotărirea Guvernului nr. nr. 219 din 29.04.2015 cu privire la modificarea cuantumuliu minim garantat al sectorului real;

1.11. Hotărîrea Guvernului nr. 535 din 20.07.2012 pentru aprobarea Instrucțiunii privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical;

1.12. Hotărîrea Guvernului nr. 1020 din 22.12.14 privind aprobarea Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă;

1.13. Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, nr 108 din 03.02.2005 cu modificările ulterioare;

1.14. Ordinul nr. 263-A din 03.10.2014 privind Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Declarației privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (forma BASS) și a Declarației privind calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatori (forma BASS-AN);

1.15. Ordinul nr. 405 din 14.05.2015 cu privire la modificarea Codului fiscal;

1.16. Ordinul nr. 552 cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a Standardelor Naționale de Contabilitate și Planului de conturi contabile ale activității economico-financiare a întreprinderilor № 174 din 25.12.97 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997;

1.17. Standardele Naționale de Contabilitate cu aplicare de la 1 ianuarie 2014.

2. Literatura de specialitate

2.1. Bucur V., Țurcanu V., Graur A., „Contabilitatea impozitelor”, Editura ASEM, Chișinău, 2005, 562 p.;

2.2 Nederiță Alexandru, „Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului Fiscal”, Chișinău, Editura: Contabilitate și audit, 2007, – 640 p;

2.3. Nederiță A., „Contabilitate managerială”, Ghid practico-didacticEditura ACAP, Chișinău, 2000, 64 p;

2.4. Nederiță A., „Noul sistem contabil al agenților economici din Republica Moldova”, Chișinău, Editura ACAP, 1998, 432 p.

2.5. Planul general de conturi contabile/ Chișinău 2014, 18p.

2.6. Țibuleac N., „Plata indemnizațiilor pentru concediile medicale (comentariu)”, Chișinău, 2012, 160 p., ISBN 978-9975-4242-5-7.

3. Articole periodice

3.1 BORTA Maria,”Comentariul Casei Naționale de asigurări sociale privind funcționarea sistemelor de asigurări obligatorii sociale în Republica Moldova”, Fin-consultant, 2014, nr.4, p.9;

3.2 CEBAN Lucia, ”Colaborarea dintre SFS și CNAM – un exemplu demn de urmat în simplificarea relațiilor dintre cetățeni și instituțiile statului”, Monitorul fiscal Fisc.md 2015 nr.1, p. 11;

3.3 CEBAN Lucia, ”Comunicat privind eliberarea Informației aferente veniturilor calculate și achitate”, Monitorul fiscal Fisc.md, 2015 nr 2, p.5;

3.4 CIREȘ Elena, ”Calculăm indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă (cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de muncă), "Contabilitate și audit", 2014, nr.7, p.13;

3.5 COJOCARI Gheorghe, ”Ambiguități în administrarea primelor și contribuțiilor de asigurări sociale”,Fin-consultant, 2012, nr.2, p. 16;

3.6 COJOCARI Mihaela, ”Particularități privind completarea dării de seamă fiscale (forma IALS14)”, Monitorul fiscal Fisc.md, 2015 nr.2, p.12;

3.7 COROLI Marat, De ce asigurări medicale avem nevoie? De calitate!, Fin-Consultant, 2009, nr.9, p. 5;

3.8 COSTANDACHI Gheorghe, Definirea și impactul sistemului de asigurări în medicină, Fin-Consultant, 2009, nr.7, p.15;

3.9 CREȚU Natalia ”Comunicat privind aplicarea tarifelor la calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în legătură cu intrarea în vigoare a Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2015 (nr.74 din 12.04.2015)”, Monitorul fiscal Fisc.md, 2015, nr.3, p.6

3.10 GANCEARIUC Maria, Contabilitatea decontărilor cu personalul, "Monitorul Fiscal Fisc.Md ", 2014 nr. 4, p.10

3.11 MATEI Elena,"Prietenii contribuabililor – un nou proiect al SFS în favoarea contribuabililor”,Monitorul fiscal Fisc.md, 2015, nr 2, p. 6

3.12 MURSA Liuba, ”Organizarea securității și sănătății muncii la nivelul agenților economici din Republica Moldova”, Monitorul Contabil, 2015, nr.1, p. 7

3.13 MURSA Liuba, ”Privind determinarea mărimii concediului anual de odihnă”, Monitorul Contabil, 2015, nr. 2, p. 5

3.14 SOROCEAN Clara, ”Aspecte noi privind declararea perioadelor incapacității temporare de muncă, Contabilitate și audit, 2014, nr.4, p. 9

3.15 SOROCEAN Clara, ”Privind declararea venitului asigurat și stabilirea indemnizației de maternitate. Contabilitate și Audit, 2014, nr.6, p. 14;

3.16 SOROCEAN Clara, ”Un nou serviciu pentru contabili”, Contabilitate și audit, 2013, nr.4, p.12;

3.17 VASILICĂ Ion "CNAS:Elementul cheie în raportarea electronică este „semnătură digitală cu forță juridică”, Monitorul fiscal Fisc.md, 2013, nr.4, p.5.