Contabilitatea Decontarilor cu Personalul

Economie

Contabilitatea Decontarilor cu Personalul

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

Argument

Capitolul 1: DATE DE IDENTIFICARE AL AGENTULUI ECONOMIC

1.1. Scurt istoric

1.2. Denumire, forma juridică, sediul

1.3. Obiectul de activitate

1.4. Capitalul social

1.5. Administrarea societății

1.6. Organigrama

1.7. Analiza indicatorilor economico-financiari

Capitolul 2: ANALIZA MEDIULUI EXERN AL AGENTULUI ECONOMIC

2.1. Micromediul societății

2.2. Macromediul societății

Capitolul 3: CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL

3.1. Salariul

3.2. Calculul salariului

3.3. Datorii sociale

3.4. Conturi specifice

3.5. Documente specifici

3.6. Monografia contabilă

Capitolul 4: INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI

4.1. Evoluția indicatorilor

4.2. Analiza indicatorilor

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Argument

Contabilitatea este știința și arta stăpânirii afacerilor, care are ca scop "măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice", în care scop "trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori" (Legea contabilității nr.82/1991, republicată în iunie 2007, art.2, al (1).

Realitățile actuale ne arată că dezvoltarea economiei de piață și sporirea gradului de complexitate a acesteia necesită asigurarea unei informații economice operative și complete. Astfel de informații economice ne ajută să cunoaștem și să controlăm modul de utilizare a resurselor umane în vederea luării deciziilor ce se impun.

Am ales această temă, ”Contabilitatea decontărilor cu personalul” deoarece am dorit să evidențiez importanța salariilor atât din partea angajatorului cât si din partea angajatului, fiind o motivație din partea angajatorului pentru munca prestată de angajat. Fiind o unitate hotelieră cu reale posibilități de extindere, de obținere a unor profituri pe cale ascendentă, recrutarea personalului calificat și salarizat în mod corespunzător, este unpunct important al acestei firme.

Proiectul este structurat în 4 capitole. În capitolul 1 am realizat o prezentare generală a societății comerciale, istoricul firmei, datele generale și obiectul de activitate, continuând cu prezentarea asociaților și încheând cu prezentarea principalilor indicatori economico-financiari. Capitolul 2 este alcătuit din cele două componente ale marketingului, micromediul și macromediul intreprinderi. În cadrul micromediului am prezentat principalii furnizori, intermediari, clienti, public, concurenti, acestora din urmă realizându-le tabeluri cu punctele tari si cele slabe, în vederea realizării diagramei SWOT a propriei firme. Capitolul 3 constă în prezentarea propriu-zisă a temei la care am optat pentru realizarea acestui proiect. În acest întreg capitol am vorbit despre salariu, și modul de calcul al acestuia și a contribuțiilor ce ii revin atât angajatului cât și angajatorului de a le plăti la stat. Tot aici am realizat și o monografie contabilă în care am evidențiat practic model de calcul și înregistrarea în contabilitate a salariilor. În final, în capitolul 4, am prezentat indicatori economico-financiare, reprezentându-i grafic urmărind evoluția acestor în decursul a trei ani.

Prin realizarea acestui proiect am urmărit în primul rând obținerea certificatului de competențe profesionale, nivelul III de calificare, reprezentând o formă de evaluare sumativă a cunoștințelor și deprinderilor acumulate în decursul celor 4 ani de învățămân liceal și a practicii comasate, respectiv ore de laborator tehnologic.

Proiectul este o modalitate excelentă, practică si educativă, prin intermediul căreia deprinderile și cunoștințele cumulate îmi sunt fixate, oferindu-mi o perspectivă în evoluția carierei profesionale. Totodată, efectuarea unei documentări pe baza studiului de caz, mi-a creat posibilitatea de a realiza legătura dintre cunoștințele teoretice și cele practice, precum și de a valorifica acumulările din stagiile de practică.

Pentru realizarea proiectului am utilizat cunoștințe interdisciplinare oferite de: Contabilitatea evenimentelor și a tranzacțiilor, Realizarea situațiilor financiare și calculația costurilor, Economia întreprinderii, Organizarea resurselor umane, Planificare operațională, Statistica și analiza economică, Finanțarea afecerii, etc.

Lucrarea de față este elaborată pe baza prevederilor Legii contabilitații, a Regulamentului pentru aplicarea Legii contabilitații, a Planului de conturi general și normelor de utilizare a acestuia, a legislației în vigoare până la data elaborării ei, a unor lucrări de specialitate din țară și străinătate, precum și a documentării făcute la S.C. INTERTOUR TRANSIT S.R.L. la care am realizat studiul de caz pe această tematică.

În cele ce urmează vă voi prezenta detaliat toate informațiile, datele, factorii, evoluțiile și indicatorii dintr-o societate comercială, la care am optat.

CAPITOLUL 1.

DATE DE IDENTIFICARE AL AGENTULUI ECONOMIC

S.C. INTERTOUR TRANSIT S.R.L.

1.1. Scurt istoric

Ideea înființării acestei afaceri s-a născut din experiența societății, din observarea zilnică a necesităților transporturilor rutiere de cursă lungă, interni și internaționali pentru mărfuri și persoane, din obligativitatea acestora de încadrare în normele internaționale cuprinse în Acordul European de Transport Internațional Auto nr. 1821/1985, care face referire la respectarea timpilor de muncă și odihnă a personalului navigant auto.

În perspectiva aderării , acest acord s-a constituit și pe teritoriul țării noastre, fiind pus în aplicare prin Legea nr. 1842/2000 – Legea transporturilor. Din aceste considerente s-a inițiat proiectul de construire a unui complex de odihnă și servicii de tranzit pentru echipajele de pe autotrenuri.

S.C. INTERTOUR TRANSIT S.R.L. (Hotel Transit) asigură o atmosferă caldă cu facilități moderne într-o zonă liniștită, la marginea orașului, în apropierea stațiunilor Băile Felix și Băile 1 Mai. Hotelul este locația ideală atât pentru afaceri cât și pentru odihnă. Restaurantul vă oferă o gamă variată de preparate culinare cu pasiune și pricepere de maeștri în arta culinară.

Hotel Transit dispune de 24 camere modern echipate. Intrarea în camere se face prin sistemul card acces. Facilitățile camerelor: dispun de telefon în cameră și baie, minibar, TV color LCD, internet wireless gratuit, aer condiționat în fiecare încăpere, cu reglaj al temperaturii după dorință, grup sanitar propriu, uscător de păr. Hotelul dispune de asemenea de: restaurant 120 locuri, bar 30 locuri, sala de conferință 50 persoane, lift, masaj, autoservire 70 locuri, terasă acoperită 80 locuri, parcare TIR, parcare păzită, parcare închisă pentru motociclete. Distanța de la hotel: centrul orașului , complex Lotus , aeroport , gara , stațiunile Felix și 1 Mai .

1.2. Denumirea, forma juridică, sediul și durata societății

1.2.1. Denumirea intreprinderii: S.C. INTERTOUR TRANSIT S.R.L.

1.2.2. Forma juridică: societatea comercială INTERTOUR TRANSIT S.R.L. este persoană juridică română, societate cu răspundere limitată. Societatea își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și prezentul act constitutiv.

1.2.3. Nr. de înregistrare la oficiul registrului comerțului: J05/1992/2005

1.2.4. Codul de identificare fiscal: RO17988085

1.2.5. Codul IBAN: RO96BFER248000004918RO01

1.2.6. Sediul societății: str. Ogorului nr. 62, Oradea, jud. Bihor, România.

1.2.7. Durata societății: este constituită pe durată nelimitată și urmează a funcționa de la data înregistrării în Registrul Comerțului.

1.3. Obiectul de activitate al societății

1.3.1. Obiectul principal de activitate: 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare.

1.3.2. Alte obiecte de activitate secundare:

4711 – Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutn.

4719 – Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare.

4939 – Alte transporturi terestre de călători, n.c.a.

4941 – Transporturi rutiere de mărfuri.

4942 – Servicii de mutare.

5221 – Activități de servicii anexe pentru transporturi terestre.

5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri, tabere.

5610 – Restaurante.

5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente.

5629 – Alte activități de alimentație n.c.a.

5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor.

7911 – Activități ale agențiilor turistice.

7912 – Activități ale tur-operatorilor.

7920 – Alte servicii de rezervare și asistență turistică.

8551 – Învățământ în domeniul sportiv și recreațional.

9313 – Activități ale centrelor de fitness.

9601 – Spălarea și curățarea (uscată) articolelor textile și a produselor din blană.

9602 – Coafură și alte activități de înfrumusețare.

9603 – Activități de pompe funebre și similare.

9604 – Activități de întreținere corporală.

9609 – Alte activități de servicii n.c.a.

Import-export cu întreaga gamă de produse și servicii prevăzute în obiectul de activitate.

1.4. Capitalul social și părțile sociale

1. NAN MARIA DORINA – cetățean român, CNP [anonimizat], născută la data de 18.10.1965 în orașul Tășnad, jud. Satu Mare, domiciliată în Oradea, Aleea Peneș Curcanu, nr. 30, bl QB1, sc. B, ap. 11, jud. Bihor, posesoare a C.I. seria X.H. nr. 284276, emisă de Poliția Oradea la data de 03.09.2003.

2. S.C. TACHONAN SERVICE S.R.L. cu sediul în Oradea, str. Ogorului nr. 62, jud. Bihor, înregistrată țului de pe lângă Tribunalul Bihor – Oradea sub J05/1213/1996, având Cod Unic de Înregistrare RO 8893970, reprezentată legal prin NAN PETRU – asociat unic și administrator – cetățean român, CNP [anonimizat], născut la data de 21.03.1958 în satul Cordău (comuna Sînmartin), jud. Bihor, domiciliat în Oradea, Aleea Peneș Curcanu nr. 30, bl. QB1, ap. 12, jud. Bihor, posesor a C.I. seria X.H. nr. 495015, SPCLEP Oradea la data de 09.05.2007.

Capitalul social subscris si integral vărsat al societății este de 200 (douăsute) lei prin aport în numerar. Capitalul social este divizat în 20 (douăzeci) părți sociale a câte 10 (zece) lei fiecare parte, deținute de asociați astfel:

NAN MARIA DORINA deține 10 părți sociale, cu o valoare nominală de 10 lei fiecare, în valoare totală de 100 lei, reprezentând 50% din capitalul social;

S.C. TACHONAN S.R.L. deține 10 părți sociale, cu o valoarea nominală de 10 lei fiecare, în valoare totală de 100 lei, reprezentțnd 50% din capitalul social.

1.5. Administrarea societății

Se numesc în funcție de administrator cu începere de la data prezentelor modificări, pe termen nelimitat si cu puteri depline:

1. NAN MARIA DORINA – cetățean român, CNP [anonimizat], născută la data de 18.10.1965 în orașul Tășnad, jud. Satu Mare, domiciliată în Oradea, Aleea Peneș Curcanu, nr. 30, bl QB1, sc. B, ap. 11, jud. Bihor, posesoare a C.I. seria X.H. nr. 284276, emisă de Poliția Oradea la data de 03.09.2003.

2. NAN PETRU – cetățean român, CNP [anonimizat], născut la data de 21.03.1958 în satul Cordău (comuna Sînmartin), jud. Bihor, domiciliat în Oradea, Aleea Peneș Curcanu nr. 30, bl. QB1, ap. 12, jud. Bihor, posesor a C.I. seria X.H. nr. 495015, SPCLEP Oradea la data de 09.05.2007.

Dreptul de a reprezenta societatea aparține administratorilor. Administratorii asigură conducerea operativă a societății punând în aplicare hotărârile adunării generale și reprezintă societatea în fața organelor de stat, inclusiv în fața justiției.

Principalele atribuții ale administratorilor sunt:

angajează și concediază personalul societății și stabilește drepturile și îndatoririle de servicn Oradea, Aleea Peneș Curcanu, nr. 30, bl QB1, sc. B, ap. 11, jud. Bihor, posesoare a C.I. seria X.H. nr. 284276, emisă de Poliția Oradea la data de 03.09.2003.

2. NAN PETRU – cetățean român, CNP [anonimizat], născut la data de 21.03.1958 în satul Cordău (comuna Sînmartin), jud. Bihor, domiciliat în Oradea, Aleea Peneș Curcanu nr. 30, bl. QB1, ap. 12, jud. Bihor, posesor a C.I. seria X.H. nr. 495015, SPCLEP Oradea la data de 09.05.2007.

Dreptul de a reprezenta societatea aparține administratorilor. Administratorii asigură conducerea operativă a societății punând în aplicare hotărârile adunării generale și reprezintă societatea în fața organelor de stat, inclusiv în fața justiției.

Principalele atribuții ale administratorilor sunt:

angajează și concediază personalul societății și stabilește drepturile și îndatoririle de servicu, încheind contracte de muncă;

încheie contracte comerciale, de închiriere și de orice altă natură pentru realizarea obiectului de activitate al societății, hotărăște privitor la executarea, modificarea ori încetarea obligațiilor contractuale;

asigură conducerea corectă a registrelor, evidențelor gestionare și a actelor de orice natură a societății;

întocmește anual, în termen de cel mult 3 luni de la data încheierii exercițiului financiar, raportul de activitate, bilanțul și contul de profit și pierderi, supunându-le adunării generale;

rezolvă orice problemă de activitate curentă, cu excepția celor date în mod expres în competența adunării generale.

1.7. Analiza indicatorilor economico-financiari

Analiza indicatorilor se va realiza pe perioada 2009-2011, punând accentul pe 4

indicatori: cifra de afaceri, venituri totale, cheltuieli totale și profit net.

Analiza se va realiza pe baza situațiilor financiare consolidate, având în vedere faptul că societatea INTERTOUR TRANSIT S.R.L. este o societate parteneră cu TACHONAN SERVICE S.R.L., aceasta având 50% din capitalul social.

Evolția vânzărilor este reprezentată de cifra de afaceri obținută de societate în decursul unui exercițiu financiar.

Tabelul cu privire la evoluția cifrei de afaceri arată creșterea cifrei de afaceri în perioada 2009-2011. Creșterea cifrei de afaceri s-a datorat dezvoltării activității societății, respectiv a numărului de clienți care au apelat la serviciile societății.

Evoluția profitului s-a calculat pe baza evoluției veniturilor și cheltuielilor.

Graficul veniturilor și cheltuielilor arată faptul că societatea INTERTOUR TRANSIT S.R.L., în perioada 2009 – 2011 veniturile totale au fost mai mari decât cheltuielile totale, societatea fiind pe profit.

Profitul net, prezentat în tabelul anterior, obținut în perioada de analiză 2009 – 2011 arată că societatea INTERTOUR TRANSIT S.R.L. este într-o continuă ascensiune. Datorită experienței în domeniu și a managementului eficient, societatea s-a menținut în această perioadă de dezechilibru economic, având o politică de eficientizare a costurilor și menținerea clientelei fidele.

În concluzie, societatea INTERTOUR TRANSIT S.R.L. nu se află în dificultate sau într-

un impas economico-financiar, ci datorită contextului economic al țării și al lumii întregi, societatea trece prin diverse circumstanțe, ceea ce duce la un mic dezechilibru intern al societății.

Potențialul de dezvoltare al societății este crescut în special datorită noilor echipamente ce vor fi achiziționate prin proiecte.

Implementarea proiectului este importantă pentru societate și pentru dezvoltarea acesteia din punct de vedere economic, financiar și relațional, pentru a oferi clienților societății servicii de calitate.

CAPITOLUL 2.

ANALIZA MEDIULUI EXERN AL AGENTULUI ECONOMIC

S.C. INTERTOUR TRANSIT S.R.L.

În cadrul oricărei firme, responsabilitatea analizei mediului exterior și a identificării schimbărilor de mediu revine în primul rând oamenilor de marketing. Pe de o parte, ei dispun de instrumentele necesare monitorizării mediului, iar pe de alta parte, prin însăși natura muncii lor își petrec o mare parte a timpului alături de clienți și de concurență. Studiul mediului extern le oferă posibilitatea adaptării strategiei de marketing în scopul evitării amenințărilor și a fructificării oportunităților ce rezulta din schimbările de mediu.

Cele doua sectoare în care este împărțit în mod tradițional mediul de marketing sunt micromediul (sau mediul direct) și macromediul (sau mediul general).

2.1. Micromediul societății

– cuprinde agenții economici din imediata apropiere a firmei și anume: furnizorii, intermediarii, clienții, concurența și publicul.

2.1.1. Furnizorii

Furnizorii sunt reprezentați de acele persoane fizice sau juridice care livrează agentului economic bunuri, îi execută anumite lucrări sau prestează servicii contra plată în baza unei înțelegeri prealabile.

La fel ca în orice alt domeniu de activitate, furnizorii unui prestatar sau operator turistic sunt acele firme care îi asigura utilitățile necesare pentru desfășurarea activității: mărfuri alimentare, materiale, lucrări construcții montaje și echipamente, energie și alte servicii, etc.

Principalii furnizori sunt:

– mărfuri alimentare – SC Ferma Zootehnică SRL Baia Mare, SC Romconex SRL Oradea, SC Avimar SA Baia Mare, SC Moisi SRL Borșa, SC Danone SRL București, SC West Fruta SRL Oradea, SC Intertrade SRL București, SC Primalact SRL Satu Mare, SC Bella International SRL Oradea, SC Pelops SRL Oradea, SC Unimar SRL Oradea, SC Coca-Cola SA București, SC Quadrant SRL București, SC Matros SRL Oradea, SC Edrinks SRL București, SC Forelit SRL Sălard, SC Agrirom SRL Arad;

– materiale – SC Farmec SA Cluj Napoca, SC Johnson Diversey SRL București, SC Ecolab SRL Iași, SC Pehart Tec SA Petrești, SC Textila Oltul SA Sfântu Gheorghe, SC Frottierex SA București, SC Apullum SA Alba Iulia, SC Rogvaiv SRL Timișoara, SC Leida SRL București;

– lucrări construcții montaj, reparații și echipamente – SC Contermon SRL Carei, SC Star Decor SRL Oradea, SC Proiect Bihor SA Oradea, SC Inselma SRL Oradea, SC Transilvania Construct SA Alba Iulia, SC Horada SRL Cluj Napoca, SC ICCO System SRL Brașov, SC Vand Construct SRL Chișada Timiș, SC Multigama Trade SRL București, SC Hita D&P Cons SRL Oradea, SC Axa Design SRL Rontău, Birou Arhitectural Vancea Oradea, SC Crito Prod SRL Oradea, SC Emblema SRL Oradea, SC Aqua Plus SRL Oradea, SC Izoterom SRL Oradea, SC ALU PVC System SRL Deva;

– servicii – SC FDEE Electrica Transilvania Nord SA, SC Electrocentrale SA Oradea.

Furnizorii care au o putere de negociere mare pot exercita presiuni și influențe asupra firmei. Puterea de negociere a furnizorilor depinde de talia lor (un lanț hotelier are o putere mult mai mare decât o pensiune), de numărul lor (dacă la o destinație există un singur hotel, acesta poate negocia cu agențiile de turism de pe poziții de forță) și de costurile implicate de schimbarea furnizorilor.

2.1.2. Intermediarii

Intermediarii sunt firme specializate în crearea și distribuirea produselor turistice. Acești intermediarii de pe piața turistică se împart în două mari categorii:

– turoperatori sau organizatori de voiaje, numiți și “producători” sau “angrosiști”. Aceștia sunt cei care creează și vând produsele turistice integrate, utilizând în acest scop serviciile oferite de prestatarii individuali din industrie;

– agentiile de turism, numite și “detailiști”. Aceștia sunt intermediari care vin în contact direct cu clientela potențială, oferindu-i informații asupra ofertei disponibile. Agențiile de turism sunt de asemenea autorizate să vândă produsele turistice la prețuri dinainte stabilite.

2.1.3. Clienții

Clienții reprezintă acea principală componentă a micromediului. De existența clienților depinde supraviețuirea firmei. Uneori, un operator turistic trebuie să facă distincția între noțiunea de client și cea de beneficiar. Dacă beneficiarii efectivi ai serviciilor turistice sunt întotdeauna persoane fizice, clienții plătitori pot fi uneori și persoane juridice (cum ar fi în cazul unei intreprinderi care suporta cheltuielile legate de organizarea unei reuniuni a forțelor sale de vânzare dintr-o anumită zonă).

2.1.4. Concurența

Concurența pe piața turistică este una deosebit de acerbă, din cauza numărului mare de destinații și a abundenței ofertei organizatorilor de voiaje. O persoană sau o familie care doresțe să plece în vacanță are de ales între sejururi pe litoral, sejururi la munte, excursii în țară, excursii în străinătate, voiaje tematice și asa mai departe. Toate acestea sunt oferite de agențiile de turism la diverse destinații, în diverse formule și la toate nivelele de preț. De multe ori, ofertele agentiilor sau destinatiilor nu diferă foarte mult unele de altele, fapt care accentuează concurența. Pe unele segmente ale pietei, pretul este un factor competitiv foarte important, în timp ce pe altele calitatea și diversitatea serviciilor sunt cele care contează mai mult.

In sfârșit, atunci când vorbim de concurența de pe piața turistică, nu ar trebui să uităm activitățile care îi oferă potențialului turist, posibilitatea de a se odihni și recrea la domiciliu sau în apropierea acestuia – teatrele, cinematografele, parcurile, televizorul și multe altele. Aceste activități constituie o concurență indirectă (dar adesea puternică) pentru ofertanții din turism.

Principalii concurenți sunt prezentați pe baza punctelor tari și slabe a acestora:

Analizând punctele tari si slabe ale principalilor concurenți ai firmei S.C. INTERTOUR TRANSIT S.R.L. am realizat analiza SWOT a aceistei firme. Aceasta este prezentată în tabelul următor:

2.1.5. Publicul

Publicul este format din totalitatea persoanelor și organizațiilor care pot influența într-un fel sau altul activitatea firmei. Aici putem include administrația locală, comunitățile locale, asociațiile de toate tipurile, mass-media, organismele financiare. Operatorii și prestatarii turistici de talie mare au de regula un serviciu de relatii publice care asigură comunicarea cu diversele categorii de public. Este vorba aici de o comunicare în două sensuri: de la public spre firmă și de la firmă către public. Primul aspect presupune culegerea de date privind asteptările și atitudinile publicului față de firmă, iar al doilea aspect este transmiterea către public a imaginilor și informațiilor favorabile firmei.

2.2. Macromediul societății

– este alcătuit din ansamblul factorilor care acționează indirect asupra activității firmei și implicit asupra macromediului;

– elementele macromediului nu pot fi controlate de agenții economici;

– aceste elemente pot afecta activitatea agenților economici în mod pozitiv sau în mod negativ.

2.2.1. Mediul tehnologic

Mediul tehnologic este definit de totalitatea descoperirilor științifice și a cunoștințelor tehnice de care dispune omenirea la un moment dat. Ar fi imposibil să arătăm aici toate inovațiile tehnologice care au influențat industria turistică de-a lungul vremii. Să amintim numai faptul că expansiunea turismului de masă în anii ’70 a fost decisiv favorizată de dezvoltarea zborurilor civile și apariția curselor de pasageri regulate. Progresul tehnic a facut de asemenea posibilă crearea unor forme moderne de agrement, care au atras un număr foarte mare de turisti; de exemplu, parcurile de distractie precum Eurodisney Paris sau Futuroscope Poitiers. Tot dezvoltarea tehnologica este cea care a facilitat intrarea în scenă a unor metode moderne de distribuție și comercializare a produselor turistice (de exemplu, rețelele de calculatoare și Internetul).

2.2.2. Mediul economic

Mediul economic determină în mod hotărâtor dezvoltarea cererii și ofertei, precum și comportamentul consumatorilor potențiali. Principalele componente ale mediului economic sunt: distribuția veniturilor, fiscalitatea, politica bancară, evoluția cursului valutar, evoluția economiei, evoluția costurilor, concurența. Economia țării impune o adaptare și o ajustare permanentă a prețurilor practicate de S.C. INTERTOUR TRANSIT S.R.L. În acest fel serviciile firmei se adresează tuturor bugetelor. În ciuda problemelor economice actuale din țară, firma menține un raport calitate – preț, dorind să satisfacă nevoile cât mai multor oameni.

2.2.3. Mediul natural

Mediul naural este pe de o parte unul dintre cei mai importanți factori generatori de turism (este vorba de elementele patrimoniului natural), dar pe de altă parte este și factorul cel mai amenințat de “invazia” turiștilor. Una din preocupările marketingului turistic este și prevenirea impactului negativ pe care dezvoltarea fără discernământ a turismului o poate avea asupra mediului natural sau asupra unor comunități locale.

2.2.4. Mediul politico-juridic

Mediul politico-juridic este reprezentat în esență de legislația care reglementează domeniul turismului și domeniile conexe (transporturi, hotelărie, alimentație publică etc.). Mai concret, aici putem enumera: legislația cu privire la prețurile și tarifele din turism, legislația pentru protecția patrimoniului turistic, legislația pentru protecția mediului, legile de protecție a consumatorilor, tratatele și acordurile inter-țări privind regimul vizelor turistice (importante pentru turismul internațional) și așa mai departe.

2.2.5. Mediul socio-cultural

Mediul socio-cultural este definit de valorile culturale fundamentale ale societății, de culturile secundare care există în cadrul aceleiași societăți, precum și de grupurile sociale care influențează comportamentul și atitudinea consumatorilor de turism (familia, clasele sociale, liderii de opinie). Aceste influențe vor fi trecute în revistă, în capitolul privind comportamentul consumatorului de turism.

2.2.6. Mediul demografic

Mediul demografic este format din mărimea și structura populației. Pornind de la acestea se vor calcula capacitatea și potențialul pieței turistice și se vor defini segmentele acestei piețe. Densitatea populației, care influențează configurația rețelei de distribuție a serviciilor turistice. Această rețea este foarte densă cu precădere în zona urbană. Vârsta populației influențează deoarece de multe ori, dorința oamenilor de a călători crește odată cu vârsta deoarece dispun de mai mult timp liber. Rata natalității, copiii mici îi determină pe părinți să renunțe temporar la turism și călătorii. Pe de alta parte însă, copiii de vârstă școlară reprezintă o piață foarte bună pentru operatorii turistici.

CAPITOLUL 3.

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL

3.1. Salariul – prețul muncii

Salariul reprezintă „expresia bănească a valorii forței de muncă”, „prețul forței de muncă”, „plata forței de muncă”. Mai simplu, salariul este definit ca „plata, de regulă în formă bănească, a unei activități depuse”, „prețul muncii”, „plata muncii”.

Prin legea nr. 53/2003 – Codul Muncii se prevede:

„Art. 154 –(1) Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.

(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.

Art. 155 – Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.

Art. 156 – Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorului.”

Din punct de vedere fiscal, salariul reprezintă:

Pentru angajatori (societate comercială, regie autonomă etc.), o cheltuială, ca orice altă cheltuială, impusă de necesitatea desfășurării activității. Angajatorul, care face „plata muncii” sub formă de „salarii”, are obligația:

De a se înregistra pe cheltuieli cu salariile acordate, care reprezintă o „cheltuială cu salariile”, înregistrată în debitul contului 641 „Cheltuieli cu remunerațiile personalului”, care este o cheltuială deductibilă la calcului profilului impozabil (adică admisă a sa scădea din veniturile impozabile în scopul determinării profitului impozabil);

De a se înregistra în evidența financiar-contabilă cu „salariile plătite”, respectiv cu „salariile și alte drepturi cuvenite personalului”, în creditul contului 421 „Personal – remunerații acordate”, și de a calcula și reține, prin stopaj la sursă, obligațiile bugetare (contribuția pentru șomaj, pensie, sănătate și impozitul). Calculul și reținerea obligațiilor datorate statului reprezintă o obligație a angajatorului (a celui care face plata salariilor) și se face prin „stopaj la sursă”, care constă în faptul că nu se face plata salariilor până nu se „stopează”, până nu se calculează și rețin sumele datorate statului;

Pentru salariat (angajat), un „venit obținut prin muncă”, un venit acordat de angajator după ce s-au calculat și reținut de angajator toate obligațiile de plată datorate statului.

3.2. Calculul salariilor

3.2.1. Determinarea venitului brut

Salariul este expresia bănească a părții din venitul național destinat consumului individual și repartizată celor ce muncesc, proporțional cu cantitatea și calitatea muncii depuse. Salariile se plătesc angajaților în două tranșe: chenzina I (avans) și chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza „Listei de avans chenzinal”, iar plata chenzinei a II-a pe baza „Statului de plată al salariilor”.

Veniturile salariale obținute de angajați se compun din:

Salariu de bază + Alte drepturi salariale = Venit brut

Sau

Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat

Salariul realizat – calculat în funcție de salariul de bază și de forma de salarizare aplicată (salarizare în regie – pentru timpul lucrat; salarizare în acord – în funcție de normele de muncă; salarizare în cote procentuale – calculat la volumul vânzărilor).

Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic decât salariul de bază negociat. El reprezintă o sumă brută.

2) Adaosurile și sporurile din salariu (indemnizație de conducere, indemnizație de zbor, spor de vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru în subteran, spor de periculozitate, spor de toxicilitate etc.) – se calculează fie în sumă fixă, fie ca procent din salariul de bază, proporțional cu timpul lucrat în alte condiții.

Prin însumarea veniturilor brute lunare realizate de toți salariații societății comerciale, se obține Fondul de salarii brut realizat în luna respectivă. El constituie pentru societatea comercială o cheltuială.

3.2.2. Rețineri din salarii

Prin însumarea salariului realizat cu adaosurile și sporul la salariu, rezultă Venitul brut realizat. Din venitul brut al angajatului se efectuează următoarele rețineri individuale:

Contribuția angajatului la asigurările sociale (CAS) – de 10,5% din salariul de bază -> constituie datoria față de bugetul asigurărilor sociale.

Contribuția angajatorului la fondul de șomaj (CFS) – de 0,5% din salariul de bază -> constituie datoria față de fondul de șomaj.

Contribuția angajatului la asigurările sociale de sănătate (CASS)– de 5,5% din salariul de bază -> constituie datoria față de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate.

Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra venitului impozabil -> constituie datoria la bugetul statului.

Avansul achitat angajatului la chenzina I

Alte rețineri – rate locuințe, chirii, pensii alimentare, imputații etc. -> constituie datorie față de creditorii respectivi.

După scăderea din venitul brut realizat a tuturor reținerilor individuale, rămâne restul de plată care se achită angajaților din casierie la data chenzinei a II-a.

3.2.3. Deducerea personală

Ordonanța de urgență nr. 138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, Partea I nr. 1281 din 30/12/2004)

Conform acesteia, începând cu anul 2005

Art. 3. – La calculul deducerilor personale lunare degresive potrivit art. 1 în funcție de venitul brut lunar din salarii și de numărul de peroane aflate în întreținerea contribuabilului s-a utilizat următorul algoritm de calcul:

Pentru un venit brut lunar din salarii de până la 1.000 lei:

Fără persoane în întreținere: 250 lei

Cu o persoană aflată în întreținere: 350 lei

Cu 2 persoane aflate în întreținere: 450 lei

Cu 3 persoane aflate în întreținere: 550 lei

Cu 4 persoane aflate în întreținere: 650 lei

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000 – 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive și urmează să fie stabilite prin ordin al MF. Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei: deducerea personală lunară este 0.

3.2.4. Impozitul pe salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plăți anticipate, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri.

Impozitul lunar se determină astfel:

La locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii și a cheltuielilor profesionale, și deducerile personale acordate pentru luna respectivă;

Pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Ordonanța de urgență nr.138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, partea I nr.1281 din 30/12/2004)

Conform acesteia, începând cu anul 2005 Impozitul pe venit este în cotă unică de 16%.

Determinarea impozitului pe venitul din salarii:

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri.

Impozitul prevăzut la I. se determină astfel:

la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net sau prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, și următoarele:

deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

cotizația sindicală plătită în luna respectivă;

contribuțiile la schemele facultative de pensii ocupaționale, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 200 euro.

pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferența între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de organizare a acestora.

Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

3.2.5. Aplicație

Salariatul Pop Bogdan lucrează în funcția de Director Economic, având un salariu de încadrare de 2.500 lei. Fiind într-o funcție de condurece, primește o indemnizație de conducere de 20%, iar numărul zilelor lucrate este de 20. Calculul salariului net se face astfel:

a) Calculul Salariului brut (Sb):

Sb = Sî + Îc Sî – Salariul de încadrare Îc – Îndemnizație de conducere

Îc = 20% * Sb = 20% * 2.500 = 500 lei

Sb = 2.500 + 500 = 3.000 lei

b) Calculul Contribuțiilor sociale:

Contribuția angajaților la asigurările sociale (CAS) = 10,5% * Sb

Contribuția angajaților la asigurările sociale de sănătate (CASS) = 5,5% * Sb

Contribuția angajaților la fondul de șomaj (CFS) = 0,5% * Sb

CAS = 10,5% * Sb = 10,5% * 3.000 = 315 lei

CASS = 5,5% * Sb = 5,5% * 3.000 = 165 lei

CFS = 0,5% * Sb = 0,5% * 3.000 = 15 lei

c) Calculul Salariului impozitabil (Si):

Si = Sb – CAS – CASS – CFS

Si = 3.000 – 315 – 165 – 15 = 2.505 lei

d) Calculul Impozitului pe salariu (Is):

Is = 16% * Si

Is = 16% * 2.505 = 400,80 lei

e) Calculul Salariului net (Sn):

Sn = Sb – (CAS + CASS + CFS) – Is

Sn = 3.000 – (315 + 165 + 15) – 400,80 = 2.104,20 lei/lună.

3.3. Datorii sociale

Alături de resursele materiale, forța de muncă reprezintă un factor principal în producerea de bunuri și prestarea de servicii din cadrul unităților economice. În schimbul muncii depuse, personalul angajat primește un salariu, care se stabilește prin negocieri între angajator și salariați, reprezentați de sindicate. În urma negocierilor se încheie contracte colective și individuale de muncă, prin care personalul se obligă să efectueze activitățile prevăzute în contract, iar angajatorul se obligă să-i remunereze pentru munca prestată. Atât unitățile care au salariați cu contract de muncă, cât și angajații respectivi trebuie să suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurările și protecția socială.

3.3.1. Contribuția de asigurările sociale (CAS)

Persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat au obligație plății contribuției la sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în funcție de condițiile de muncă în care este încadrat personalul angajat, și anume:

31,5% pentru condiții normale de muncă

36,5% pentru condiții deosebite de muncă

41,5% pentru condiții speciale de muncă

Contribuția angajatului la asigurările sociale este în valoare de 10,5%, cotă aplicată salariului de bază.

3.3.2. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)

Persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat și nesalariat au obligația să contribuie la fondul special pentru asigurările sociale de sănătate într-o cotă de 5,2% aplicată asupra fondului de salarii.

3.3.3. Contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj

Persoanele fizice și juridice române și străine, cu sediul în România, care angajează personal salariat român, sunt obligate să contribuie la bugetul asigurărilor pentru șomaj, într-o cotă de 0,5% aplicată asupra fondului total de salarii brute realizate.

Contribuția angajatului la bugetul asigurărilor pentru șomaj este în valoare de 0,5%, cotă aplicată salariului de bază.

3.3.4. Alte datorii

a) Contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale – se calculează în funcție de codul CAEN, din fondul de salarii realizat, care se adaugă la cota de CAS datorată de către angajator.

b) Comisionul datorat Casei Naționale de Pensii – calculat astfel: 0,75 % din fondul de salarii realizat pentru completare carnetelor de muncă sau 0,25 % din fondul de salarii realizat pentru verificarea și certificarea legalității înregistrărilor;

Principalele fluxuri contabile privind decontările cu personalul și bugetele de asigurări și protecție socială:

3.4. Conturi specifice

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul grupei 42 „Personal și conturi asimilate”, care cuprinde următoarele conturi de gradul I:

421 „Personal-salarii datorate”

Ține evidența decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau natură, inclusiv a adaosurilor și premiilor achitate din fondul de salarii. După conținutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu salariile și alte drepturi cuvenite personalului.

Se debitează cu reținerile din salarii (contribuțiile la asigurările sociale, la asigurările sociale de sănătate, la ajutorul de șomaj, impozitul pe salarii, avansurile acordate anterior, etc.) și cu salariile nete achitate personalului.

Soldul creditor reprezintă drepturile salariale datorate.

423 „Personal-ajutoare materiale datorate”

Ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces, etc. După conținutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu ajutoarele materiale datorate salariaților.

Se debitează cu reținerile din indemnizații (contribuții privind asigurările de sănătate și ajutorul de șomaj, avansul acordat anterior, impozitul pe salarii, etc.) și cu ajutoarele achitate personalului.

Soldul creditor reprezintă ajutoare materiale datorate salariaților.

424 „Participarea personalului la profit”

Ține evidența stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. După funcția conținutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele repartizate personalului din profitul realizat.

Se debitează cu impozitul reținut și cu sumele achitate personalului.

Soldul creditor reprezintă stimulentele din profit datorate personalului.

425 „Avansuri acordate personalului”

Ține evidența avansurilor acordate personalului. După conținutul economic, este un cont de creanțe față de personal, iar după funcția contabilă, un cont de activ.

Se debitează cu avansurile din salarii acordate salariaților.

Se creditează cu sumele reținute pe statele de salarii reprezentând avansurile acordate.

Soldul debitor reprezintă avansurile achitate personalului.

426 „Drepturi de personal neridicate”

Ține evidența drepturilor de personal neridicate în termenul legal. După conținutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele datorate personalului, dar neridicate în termenul legal.

Se debitează cu sumele achitate personalului și cu drepturile de personal neridicate și prescrise.

Soldul creditor reprezintă drepturile de personal neridicate.

427 „Rețineri din salarii datorate terților”

Ține evidența reținerilor din salarii datorate terților, cum ar fi: rate, chirii, popriri, pensii alimentare. După conținutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele reținute de la salariați, datorate terților.

Se debitează cu sumele achitate terților.

Soldul creditor reprezintă sumele reținute, datorate terților.

4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”

Ține evidența altor datorii în legătură cu personalul, cum ar fi: garanții gestionare reținute, indemnizațiile pentru concediile de odihnă neefectuate și alte sume pentru care nu s-au întocmit state de salarii. După conținutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu alte sume datorate personalului.

Se debitează cu sumele achitate personalului.

Soldul creditor reprezintă alte sume datorate personalului.

4282 „ Alte creanțe în legătură cu personalul”

Ține evidența altor creanțe în legătură cu personalul, cum ar fi: cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal, imputații chirii, sume acordate și nejustificate și alte debite. După conținutul economic, este un cont de creanțe, iar după funcția contabilă, un cont de activ.

Se debitează cu sumele reprezentând creanțe față de personal.

Se creditează cu sumele încasate sau reținute de la personal.

Soldul debitor reprezintă creanțe față de personal.

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări și protecție socială se realizează cu ajutorul grupei 43 „Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate”, care cuprinde următoarele conturi:

431 „Asigurări sociale” – se desfășoară pe următoarele conturi de gradul II:

4311 „Contribuția unității la asigurările sociale”