Contabilitatea Decontarilor CU Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ȘI

CLIENȚII

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I. ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND DATORIILE ȘI CREANȚELE

1.1 NOTIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE ȘI CREANȚELE

1.2 CREANȚE- DEFINIȚIE,CONȚINUT,ROL.CLASIFICARE

1.3 DATORII-DEFENIȚIE,CONȚINUT,ROL,CLASIFICARE

CAPITOLUL2

CONTABILITATEA DATORIILOR SI A CREANTELOR COMERCIALE

2.1 CONTABILITAREA CREANTELOR

2.2 CONTABILITATEA DATORIILOR

CAPITOLUL 3.STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA DATORIILOR ȘI CREANȚELOR COMERCIALE LA SC FRAGUS SRL BAIA MARE

3.1 NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ENTITATEA

3.2 COORDONATE PRIVIND ACTIVITATEA ECONOMICO- FINANCIARA A ENTITĂȚII

3.3 REFLECTAREA IN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR OPERAȚIUNI ECONOMICE PRIVIND CREANȚELE ȘI DATORIILE COMERCIALE LA SC FRAGUS SRL.

CONCLUZII

REFERIRI BIBLIOGRAFICE

ANEXE

ARGUMENT

Prin prezenta lucrare se urmărește analiza contabilității decontărilor cu furnizorii si clienții de la SC FRAGUS SRL BAIA MARE.Obiectul de activitate al societății este comerțul cu amănuntul de produse alimentare-legume,fructe,conserve,cafea,tigări,bau-turi alcoolice și produse nealimentare pentru uy menajer.

Prin intermediul compartimentului de contabilitate se realizează o centralizare a evidenței privind relațiile de colaborare cu furnizorii și clinții la nivel de entitate într-o anumită perioadă de gestiune,iar prin prelucrarea informațiilor centralizate se poate face o analiză economico-financiară.Compartimentul de contabilitate are o deosebită importanță în cadrul unei societăți deoarece oferă o imagine de ansamblu a tranzacțiilor realizată de aceasta.

Pentru început am realizat un capitol introductiv privind abordările conceptuale asupra creanțelor și datoriilor,o mică clasificare a acestora,urmând ca în capitolul doi să intrăm in aprofundarea datoriilor si creanțelor comerciale si forma lor de înregistrare in contabilitate.Ultimul capitol este format din descrierea entității,legetura dintre clienț si furnizori in cadrul acesteia și principalele operații care au loc la nivelul entității privind creanțele si datoriilo comerciale.

CAPITOLUL I. ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND DATORIILE ȘI CREANȚELE

1.1 NOTIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE ȘI CREANȚELE

Economia concurențiala funcționează ca un „mecanism prin intermediul căruia se realizează un ansamblu strans” de schimburi de valori.( M.Ristea și colectiv,2009). Aceste valori,bunuri materiale și servicii necesare satisfacerii nevoilor de ordin economic și social sunt asigurate de activitățile economice, în cadrul cărora pricipalul loc revine producției .

Activitatea de producție este influențată atât de complexitate procesului de producție, cât și de ansamblul relațiilor cu terțe persoane, și anume: agenți economici, bănci, salariați, statul.”Suportul acestor relații consta în fluxuri de valori ce se produc . Astfel, una dintre părțile contractante oferă bunul sau serviciul spre vânzare (vânzător) – flux real de bunuri și servicii, iar cealaltă parte remite contravaloarea sa (cumpărător) – flux financiar de valori de schimb(bani). Totuși, aceste fluxuri nu se realizează în același moment, în unele cazuri părțile contractante oferă bunul sau serviciul urmând ca plata să se facă ulterior, iar în unele cazuri livrarea bunurilor și serviciilor poate fi precedată de acordarea unor avansuri”(Pantea.P.I,2005) .

Dacă în cadrul relațiilor economice, fluxurile de valori se produc în momente diferite, atunci se nasc obligații (datorii) pentru beneficiar și drepturi (creanțe) pentru furnizor.

„În marea lor diversitate, aceste relații se întrepătrund, într-un circuit în care fiecare agent economic se află atât în ipostaza de cumpărător cât și de vânzător. Stingerea acestor creanțe sau datorii se face, de regulă, prin intermediul mijloacelor bănești, utilizând:

-operațiuni bănești de decontare cu sau fără numerar.

-operațiuni bănești de decontare prin efecte comerciale.”(Pantea.P.I,2005)

„Toate relațiile agenților economici cu terții se creează și se sting într-o înlănțuire fără sfârșit, fiecare în parte având scadențe ferme de decontare, aceste relații fiind, în majoritatea cazurilor, reciproce”.(Pantea.P.I,2005)

În relațiile comerciale cu furnizorii, unitatea patrimonială are obligația plății contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor primite, dar și dreptul asupra acestuia pentru avansul sau acontul acordat. În relațiile cu clienții, unitatea patrimonială are dreptul de a încasa contravaloarea livrărilor sau prestațiilor făcute, dar și obligația decontării avansului primit de la clienți. În relațiile cu bugetul statului, unitatea patrimonială are obligația de a plăti o serie de impozite și taxe, dar și dreptul de a încasa subvenții, TVA de recuperat, etc.

În relațiile cu salariații, unitatea patrimonială are obligația de a plătii munca prestată de aceștia și a stimula suplimentar prin premii și participare la profit, dar și dreptul de a încasa de la salariați avansurile acordate și/sau eventualele sume achitate în plus și necuvenite.

Pentru a fi înțelese și reflectate corect în contabilitate aceste relații se clasifică în funcție de natura juridică, astfel:

-relații generatoare de drepturi (creanțe)

-relații generatoare de obligații (datorii)

În relațiile de specialitate contabilă, elementele creanțe și datorii sunt componente ale activului și respectiv pasivului bilanțier.

Cadrul general al IASC definește activul (paragraful 49 a), astfel:

„Un activ reprezintă o resursă controlată de întreprindere, ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii viitoare pentru întreprindere.Recunoasterea unui activ se realizeaza daca sunt indeplinite cumulativ doua criterii si anume:

a. probabilitatea de realizare a unui beneficiu economic viitor

b. determinarea valorii / costului în mod credibil”

Astfel, activul este împărțit pe subdiviziuni, în raport de natura, modul de utilizare a valorilor, bunurilor, resurselor economice și lichidarea lor, structurile care răspund la o asemenea cerință fiind cele de active imobilizate și active circulante.

Activele circulante însumează toate valorile economice de consum și circulație a căror lichiditate este mai mică sau cel mult egală cu 1 an sau, altfel spus, activitatea întreprinderii, ce participă la un singur circuit economic și își modifică în permanență forma, în această categorie intrând și creanțele comerciale.

Creanțele comerciale iau naștere în cadrul relațiilor de decontare cu clienții pentru livrări de bunuri materiale, lucrări și servicii prestate, ele delimitându-se patrimonial sub forma clienților și efectelor comerciale de primit.

Cadrul general al IASC definește datoria (paragraful 49 b) astfel:

O datorie reprezintă o obligație actuală a întreprinderii ce decurge din evenimentele trecute și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice.Criteriile cumulative de recunoaștere a datoriilor sunt:

a. probabilitatea unei ieșiri de resurse, purtătoare de beneficii economice

b. evaluarea să se poată face în mod credibil.”

Caracteristica esențială a unei datorii este faptul că reprezintă o obligație actuală a întreprinderii, care la rândul ei este un angajament sau responsabilitate de a acționa într-un anumit fel . Datoriile pot rezulta ca urmare a unor obligații contractuale pentru bunuri și servicii, din dorința de a păstra bune relații cu partenerii de afaceri sau prin efectul legii.

În mod normal obligația apare numai în momentul livrării activului sau în momentul în care s-a încheiat un acord definitiv de cumpărare a activului .

Datoriile comerciale se creează în cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionări de bunuri materiale, lucrări și servicii primite, ele delimitându-se sub forma furnizorilor și efectelor comerciale de plătit.

1.2 CREANȚE- DEFINIȚIE,CONȚINUT,ROL.CLASIFICARE

Creanțele, reprezintă drepturile pe termen scurt ale unității, respectiv mijloace în curs de încasare, adică drepturi ale creditorilor de a pretinde anumite sume, bunuri sau lucrări de la debitori.

Creanțele sau valorile în curs de încasare, conform altei definiții, „reprezintă valori economice avansate temporar de către titularii de patrimoniu (creditori) altor persoane fizice sau juridice (debitori) pentru care urmează să primească un echivalent valoric sau o contraprestație (bani, lucrare sau serviciu)”(Maria Popan,2009). De exemplu:

1. Pentru mărfurile vândute clienților, echivalentul valoric este reprezentat de o sumă bani egală cu valoarea mărfurilor facturate.

2. Pentru un avans în bani acordat salariaților, echivalentul valoric este reprezentat de munca prestată.

Standardul Internațional de Contabilitate IAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare” sugerează că, indiferent de durata de „staționare” în întreprindere , toate creanțele de tip „comercial” sa fie evidențiate la „active curente”, fără să fie impusă această regulă, astfel, un activ va fi încadrat la categoria „activ curent” atunci când: „se așteaptă să fie realizat sau este deținut pentru vânzare sau consum, în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii

este deținut pe termen scurt sau în scopul comercializării și se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului,reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricționată”.

Persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansată, urmând să dea echivalentul corespunzător sunt denumite generic debitori, adică acele persoane care în cadrul unui raport patrimonial au primit o valoare economică și urmează a da un echivalent valoric sau o contraprestație.

Fenomenul „apariției creanțelor are în vedere aporturile întreprinderii cu terții, caracterizate de un bogat conținut economic și o puternică natură juridică, cele mai importante creanțe fiind legate de activitatea de exploatare.”( Maria Popan,2009)

Astfel, putem definii creanțele de exploatare ca fiind „drepturile pe termen scurt ale unității patrimoniale, care iau naștere ca urmare a desfășurării ciclului de exploatare și au în contrapartidă un venit de exploatare”(Maria Popa,2009).

„Premisa și condiția desfășurării unei activități de exploatare o constituie operațiile comerciale, respectiv operațiile de vânzare – cumpărare de bunuri materiale, lucrări executate, servicii prestate, etc., ceea ce presupune existența unei legături între diferiți agenți economici, dintre care unul vinde și este numit furnizor, iar celălalt cumpără și este numit client”(Pantea.P.I,2005).

Astfel, creanțele comerciale legate de vânzarea de bunuri, executarea de lucrări și prestarea de servicii proprii ciclului de exploatare sunt delimitate patrimonial sub forma: clienților, efectelor de primit și avansurilor primite de la clienți. Creanțele se pot clasifica după mai multe criterii, astfel:

1.După natura operațiilor care le generează:

a)Clienți și valori asimilate

Clienții: – „ocupa ponderea cea mai insemnata in cadrul creantelor.Acest tip de creante apar in urma procesului de desfacere,datorita sistemului de incasari si plati fara numerar.Bunurile sunt livrate,iar serviciile si lucrarile sunt facturate clientilor,urmand a fi incasate ulterior.Pana la incasarea acestor valori unitatea are creante fata de clientii sai.Clientii reprezinta creantele fata de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor materiale si serviciilor care fac obiectul activitatii entitatii”.(Dumitru Matis,2009)

În funcție de scadență pot fi :

a)Clienți cu încasare imediată, în numerar sau după un număr normal de zile de decontare a facturilor (3-5 zile);

b)Clienți cu încasare la termen, după o perioadă de timp convenită între agenții economici , termenele uzuale fiind de 30, 60 și 90 de zile, dar pot fi convenite și perioade mai mari de timp.

c)Efecte de primit : sunt creanțele pentru care se primește un titlu de valoare ca efect de comerț, acestea îndeplinind funcția de bani în cadrul rapote ulterior.Pana la incasarea acestor valori unitatea are creante fata de clientii sai.Clientii reprezinta creantele fata de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor materiale si serviciilor care fac obiectul activitatii entitatii”.(Dumitru Matis,2009)

În funcție de scadență pot fi :

a)Clienți cu încasare imediată, în numerar sau după un număr normal de zile de decontare a facturilor (3-5 zile);

b)Clienți cu încasare la termen, după o perioadă de timp convenită între agenții economici , termenele uzuale fiind de 30, 60 și 90 de zile, dar pot fi convenite și perioade mai mari de timp.

c)Efecte de primit : sunt creanțele pentru care se primește un titlu de valoare ca efect de comerț, acestea îndeplinind funcția de bani în cadrul raportului de decontare și putând fi decontate pe termen scurt sau imediat.

Efectele de primit circulă sub diferite denumiri generice, cum ar fi:

a)Înscrisuri;

b)Polițe ;

c)Cambii;

d)Instrumente de plată și de credit;2

b) Creanțe imobilizate: – „sunt valori date temporar la alte unitati pe o perioada indelungata (mai mare de un an).Ele cuprind:creante legate de participanti(creante rezultate din acordarea de imprumuturi la societatile la care se detine titluri de participare-interese de participare),imprumuturi acordate pe termen lung,garantii depuse la furnizorii de energie electrica si apa,cautiuni,etc”(Maria Popan,2009)

c)Creanțe din decontări cu asociații: – „privesc capitalul subscris, atât în natură, cât și în bani, dar nevărsat de către asociații unei societăți comerciale, adică persoanele care convin pe bază de contract să afecteze întreprinderii comune bunuri sau bani, în vederea împărțirii beneficiului care poate rezulta din respectiva afacere”(Dumitru Matis,2009). Creanțele se referă și la primele stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii sau aportului de capital .

d)Creanțele din decontări în cadrul grupului : – sunt determinate de fondurile avansate, direct sau indirect, într-o manieră temporară de către întreprinderile entităților grupului, de dobânzile aferente acestor fonduri și de dividendele de încasat din participații .

e)Creanțe privind avansurile acordate furnizorilor: -apar în situația în care, prin contract, clientul acordă furnizorului avansuri bănești în vederea livrării unor bunuri sau servicii, drept garanție, astfel societatea client are a creanță față de furnizor.

„Relațiile de acest gen se întâlnesc și la ambalajele care circulă pe principiul restituirii, creanțele apărând odată cu livrarea ambalajelor ce urmează a fi restituite ulterior societății”(Maria Popan,2009)

Alte creanțe: – sunt creanțe generate de relațiile unității cu propriul personal, cu organismele de asigurări și protecția socială, cu bugetul statului și cu alte organisme asimilate și în mod implicit și de sumele sub formă de dobândă pe care le generează operațiile respective, cum ar fi:

-creanțele față de organismele de asigurări și protecție socială

-vărsăminte în plus în contul asigurărilor sociale ce urmează a se încasa în perioada următoare

-vărsăminte efectuate în plus către alte organisme publice, cum ar fi contribuția la constituirea fondurilor speciale de sănătate, de cercetare – dezvoltare

Creanțe față de bugetul de stat care exprimă datorii ale bugetului față de unitățile patrimoniale și sunt reprezentate de :

– subvenții de primit

-sume reprezentând diferite impozite și taxe (impozit pe profit, pe salarii, pe clădiri, pe terenuri)

– taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului

-alte creanțe la bugetul statului salarii neridicate prescrise, sume datorate de buget

-vărsăminte efectuate în plus din accize, impozit pe țiței, impozit pe dividende;

Creanțe – debitori diverși – debitori din reclamații, din pagube materiale create de terți, alte creanțe izvorâte din existența unor titluri executorii.

2.După gradul de recuperare :

a)Creanțe certe – „presupun existența unui raport juridic și a unei sume diferențiate, contabilizată ca atare și pentru care nu există dubii în ceea ce privește recuperarea la scadență.”( M.Ristea si colectiv,2009)

b)Creanțe incerte – sunt creanțe certe în ceea ce privește existența și mărimea lor, dar a căror recuperare este incertă având în vedere situația critică a debitorului.

3.În funcție de respectarea sau nu a termenelor de plată pot să apară clienți cu întârzieri la plata facturilor, în aceste situații ei devenind incerți, forme sub care sunt evidențiați în contabilitate :

a)Clienții incerți sunt persoane fizice sau juridice care, la scadență, nu au putut deconta contravaloarea contractuală, ca urmare a unei incapacități de plată temporară sau nu.

b)Creanțe litigioase : sunt creanțe certe în ceea ce privește existența și mărimea, dar pentru recuperarea lor s-a deschis o acțiune judecătorească.

Clienții litigioși sunt persoane fizice sau juridice asupra cărora societatea are creanțe comerciale pentru care s-a deschis o acțiune juridică privind decontarea .

c) Creanțe irecuperabile -sunt creanțe pierdute în mod definitiv de către întreprindere .

4.După activitatea la care se referă:

a)Creanțe din activitatea de exploatare – sunt drepturi pe termen scurt ce se nasc ca urmare a desfășurării ciclului de exploatare, reprezentate prin :

-creanțe față de clienți

-creanțe atașate

-creanțe față de personal ;

-creanțe față de bugetul statului

-creanțe în afara exploatării :

-creanțe față de unități din cadrul grupului

b) Cheltuieli înregistrate în avans : – sunt cheltuieli anticipate sau constatate în avans care trebuie excluse din cheltuielile exercițiului curent și apoi încorporate în cheltuielile exercițiului la care se referă, ceea ce înseamnă că exercițiul curent deține „o creanță” asupra exercițiului următor.

5 . După proveniența terților :

a)Creanțe externe -drepturi ce decurg din raporturi juridice ale unității patrimoniale cu persoane fizice/juridice aflate în afara teritoriului statului.

b)Creanțe interne- drepturi ce decurg din raporturi juridice ale unității patrimoniale cu alte persoane fizice/juridice ale aceluiași stat.

6. După termenul de încasare sau gradul de lichiditate :

a)Creanțe pe termen mediu și lung(peste 1 an) – sunt creanțe imobilizate pe o perioadă mai lungă și se referă la : creanțe legate de participații,împrumuturi pe termen mediu și lung acordate terților ,garanții și cauțiuni vărsate de întreprindere în favoarea terților.

Creanțele legate de participații au „în vedere împrumuturile acordate unităților patrimoniale la care întreprinderea deține participații” (Dumitru Matis,2009) .Împrumuturile pe termen mediu și lung pot fi acordate asociaților sau personalului.

Garanțiile și cauțiunile se varsă în contul furnizorilor (energie, gaze, apă, canal, prestații telefonice).

Creanțe pe termen scurt(sub 1 an) : – apar și se sting, în mod obișnuit , în activitatea aferentă unui exercițiu financiar.

7. În funcție de moneda în care sunt exprimate:

-creanțe în lei, – clienți interni;

-creanțe în devize – clienți externi;

8. În funcție de modalitatea de decontare :

-decontări prin mijloace curente de plată : ( CEC, numerar, virament);

-decontări prin efecte comerciale ; (titluri de valoare) ;

Valorile de încasat pot fi incluse în sfera creanțelor acestea fiind: cecurile de încasat, efectele de încasat, cupoanele de încasat detașabile din titlurile de valoare privind drepturile la dividende sau dobânzi. Opinia pentru includerea valorilor de încasat în categoria creanțelor și nu a disponibilităților bănești se sprijină pe faptul că ele nu au gradul de lichiditate propriu lichidităților .

9. După natura creditelor care stau la baza apariției creanțelor :

-creanțe de vânzări pe credit comercial;

-creanțe din vânzări pe credit cambial ;

10. În funcție de data facturării:

-creanțe exigibile : – pentru acele mărfuri care la data livrării sunt însoțite de factură;

-creanțe neexigibile: – pentru acele mărfuri care la data livrării, datorită unor forme de decontare specifice, nu sunt însoțite de factură. Ele devin exigibile odată cu întocmirea facturii și aducerea ei la cunoștința clientului.

1.3 DATORII-DEFENIȚIE,CONȚINUT,ROL,CLASIFICARE

Datoriile reprezintă „obligațiile pe termen scurt ale unității, respectiv surse atrase la finanțarea activității acesteia. Denumite și fonduri furnizate de terți, ele se concretizează în angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sume de bani sau bunuri cuvenite creditorilor și sunt elemente patrimoniale de pasiv care iau naștere la apariție și se lichidează la plata lor”. (Maria Popan,2009)

Datoriile,reprezintă fondurile sau capitalul furnizat de terți, pentru care unitatea trebuie să acorde o prestație sau un echivalent valoric, în această situație aflându-se împrumuturile contractate de la bănci sau de la alte instituții financiare, împrumuturile din emisiunile de obligațiuni, precum și datoriile create în cadrul relațiilor de decontare ale unității cu alte persoane fizice și juridice.

Conform IASC 1 „ Prezentarea situațiilor financiare”, datoriile curente sunt cele care se încadrează în următoarea definiție:

„se așteaptă să fie decontate în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii”

„sunt exigibile în termen de 12 luni de la data bilanțului”

Persoanele fizice și juridice față de care unitatea are obligații bănești sunt denumite generic creditori, adică acele persoane care în cadrul unui raport patrimonial au avansat o valoare economică și urmează a primi un echivalent valoric sau o contraprestație.

Condiția desfășurării unei activități economice o constituie operațiile comerciale, respectiv operațiile de vânzare – cumpărare de bunuri materiale, lucrări executate, servicii prestate, etc., ceea ce presupune existența unei legături între diferiți agenți economici, dintre care unul vinde și este numit furnizor, iar celălalt cumpără și este numit client.

„Datoriile comerciale legate de vânzarea de bunuri, executarea de lucrări și prestări de servicii proprii ciclului de exploatare sunt delimitate patrimonial sub forma: furnizorilor, efectelor de plătit și avansurilor acordate furnizorilor”( M.Ristea si colectiv,2009).

Furnizorii reprezintă datoriile față de terți pentru cumpărările pe credit, așa cum clienții reprezintă creanțele asupra terților pentru vânzările pe credit, decontarea creanțelor și datoriilor intervenind ulterior acestor operațiuni.

Datoriile se pot clasifica după mai multe criterii, astfel:

1.După natura operațiilor care le generează

a)Împrumuturi și datorii asimilate: – denumite și datorii financiare, ele reprezintă resursele externe puse la dispoziția unității patrimoniale pe termen mediu și lung și cuprind elemente precum:

1.Credite primite de la bancă și alte instituții de credit:

-imprumuturi din emisiunea de obligațiuni: – sunt denumite și credite obligatoarii și reprezintă fonduri pe termen lung asigurate prin vânzarea, către public, de titluri de credit negociabile.

-datorii privind concesiunile, brevetele, licențele și alte drepturi și valori asimilate, preluate în patrimoniu.

-datorii legate de participații –apar în cazul sumelor încasate de la societăți comerciale care dețin titluri de participare ale întreprinderii.

-dobânzi aferente acestor împrumuturi – toate sursele de finanțare, atrase sub diferite forme, vor fi remunerate de către întreprindere cu o dobândă, care se asimilează astfel acestor datorii.

b)Furnizori și conturi asimilate – denumite și datorii comerciale – ele reprezintă echivalentul valoric al prestațiilor și livrărilor de bunuri efectuate de terți și regrupează furnizorii din exploatare, efecte de plată aferente activității de exploatare, furnizorii și efectele de plată pentru imobilizări și furnizori ale căror facturi sunt nesosite, dar a căror valoare este suficient de bine cunoscută.

c)Furnizori : – delimitează datoria întreprinderii față de terți pentru cumpărarea pe credit, de bunuri și servicii, documentul pe baza căruia se naște datoria fiind factura.

În contractele cu furnizorii se pot conveni termene de plată, care pot varia între 30-90 zile și, în unele cazuri, chiar perioade mai mari.

d)Efectele de plată -„reprezintă titluri de valoare, care atestă obligația de plată a societății comerciale în cadrul relației de decontare. Sunt datoriile pentru care se primește un titlu de valoare ca efect de comerț, aceasta îndeplinind funcția de bani în cadrul raportului de decontare și putând fi decontate pe termen scurt sau imediat”(M.Ristea si colectiv,2009).

e)Avansuri primite de la clienți : – apare în situația în care, prin contract, clientul acordă furnizorului avansuri bănești în vederea livrării unor bunuri sau servicii, drept garanție, astfel societatea furnizor are o obligație față de client.

f)Alte datorii :- se referă la următoarele structuri de datorii:

g)Datorii față de personal : -„ reprezintă obligația întreprinderii în drepturi bănești și în natură cuvenite salariatilor pentru munca prestată sau ca urmare a calității de salariat, mărimea acestor datorii față de salariați stabilindu-se prin negocieri colective sau individuale între societati personale, finalizate prin contracte” (Dumitru Matis,2009).

h)Datorii față de asigurări și protecția socială: – sunt denumite și datorii sociale și se realizează atât din contribuții ale agenților economice ce folosesc personal salariat, cât și din contribuții ale salariaților, toate unitățile patrimoniale având obligația legală de a contribui prin cotizații la constituirea acestor fonduri , cotizațiile fiind calculate prin cote procentuale asupra câștigului brut lunar individual realizat de salariați și respectiv cumulat la nivel de întreprindere.

i)Datorii fiscale față de bugetul de stat și alte organisme publice : -sunt obligații ale unității patrimoniale față de bugetul de stat determinate de impozitele și taxele datorate, cele mai importante fiind:

Taxa pe valoarea adăugată revine numai plătitorilor de TVA, fiind determinată pe baza decontului lunar privind suma impozabilă și taxa exigibilă, intr-o cotă procentuală de 24%

Impozitul pe profit – este datorat de toate unitățile patrimoniale care obțin profit

Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate:- se referă la următoarele obligații fiscale: accize, impozitul pe clădiri, pe terenuri, taxe asupra mijloacelor de transport, impozit pe dividende, taxe de timbru de la persoane juridice, etc. .

j)Datorii față de asociați: pot fi generate de rambursările și retragerile de capital, de sumele depuse de asociați la societate și pentru care primesc dobânzi și de dividendele pe care societatea trebuie să le plătească asociaților.

k)Datorii din sfera decontărilor grupului: apar pentru fondurile primite, direct sau indirect, de către întreprindere de la societățile grupului sau în relațiile dintre unitate și subunitățile proprii, fără personalitate juridică, dar care conduc contabilitate proprie, ca urmare a transferurilor de valori dintre acestea.

l)Creditori diverși – cuprinde acele datorii care prin natura lor nu aparțin categoriilor prezentate anterior, și anume:

-datorii privind achiziția titlurilor de plasament;

-datorii privind redevențele, locațiile de gestiune și chiriile;

-sume încasate și necuvenite unității, virate în conturile de la bancă;

-datorii din amenzi, penalități pentru pagubele produse altor persoane;

2. După proveniența terților:

a)Datorii interne – drepturi ce decurg din raporturile juridice ale unității patrimoniale cu alte persoane fizice sau juridice ale aceluiași stat.

b)Datorii externe – obligații ce decurg din raporturile juridice ale unității patrimoniale cu persoane fizice sau juridice aflate în teritoriul statului, când poate interveni sau nu garanția guvernamentală , iar riscul asumat de societate, în urma modificărilor de natură juridică, se va împărți cu statul.

3. După activitatea la care se referă :

a)Datorii de exploatare – sunt obligații pe termen scurt ce se nasc ca urmare a desfășurării ciclului de exploatare, reprezentate prin :

-datorii față de furnizori

– datorii atașate

-datorii față de personal ;

– datorii față de bugetul statului

b)Datorii în afara exploatării:- sunt obligații pe termen scurt ce se nasc ca urmare a desfășurării altor activități decât cele ale ciclului de exploatare, reprezentate prin;

-creanțe fată de unități din cadrul grupului, față de acționari sau asociați, față de furnizorii din imobilizări

-alte datorii

-venituri înregistrate în avans – sunt venituri anticipate sau constatate în avans care trebuie excluse din veniturile exercițiului curent și apoi încorporate în veniturile exercițiului la care se referă, ceea ce înseamnă că exercițiul curent are „o datorie” față de exercițiul următor (abonamente de presă, chirii primite în avans, etc.

4. După termenul de plată sau gradul de exigibilitate :

a)Datorii pe termen mediu și lung (peste 1 an): – se referă la acele datorii angajate pe un termen mai îndelungat , așa cum se întâmplă cu următoarele structuri:

-imprumuturi din emisiunea de obligațiuni;

-credite bancare pe termen mediu ți lung;

-datorii legate de participații;

-alte împrumuturi și datorii asimilate;

-dobânzi aferente acestora;

b) Datorii pe termen scurt: – sunt datorii curente față de furnizori, personal, bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale, acționari etc., adică, sunt antrenate pe parcursul unui exercițiu financiar, dar pentru o mai bună desfășurare a activității putându-se apela ți la credite bancare pe termen scurt

5.În funcție de moneda în care sunt exprimate:

a)datorii în lei, respectivi furnizori interni;

b)datorii în devize, respectiv furnizori externi ;

6. În funcție de modalitatea de decontare:

a)decontări prin mijloace curente de plată (CEC, numerar, virament)

b)decontări prin efecte comerciale (titluri de valoare : cambia, biletul la ordin, warantul, etc.)

7. După natura creditelor care stau la baza apariției datoriilor :

a)datorii din cumpărări pe credit comercial;

b)datorii din cumpărări pe credit cambial;

8. Din punct de vedere al remunerării datoriilor:

a)datorii remunerabile sub forma dobânzilor (datorii financiare, datorii față de grup și asociați)

b)datorii neremunerabile ( datorii aferente exploatării);

9. În funcție de data facturării:

a)Datorii exigibile: – pentru acele mărfuri care la data sosirii de la furnizori sun însoțite de factură;

b)Datorii neexigibile:- pentru acele mărfuri care la data sosirii de la furnizori, datorită unor forme de decontare specifice, nu sunt însoțite de factură. Ele devin exigibile odată cu primirea facturii.

CAPITOLUL2

CONTABILITATEA DATORIILOR SI A CREANTELOR COMERCIALE

2.1 CONTABILITAREA CREANTELOR

Odată cu finalizarea fiecărui ciclu de exploatare, diferitele forme concrete de active circulante sunt înlocuite continuu cu exemplare noi de același fel.Astfel, în faza de aprovizionare, activele circulante sub forma de bani se transformă în stocuri de materii prime și materiale, în faza de producție, stocurile de materii prime și materiale se consumă integral, rezultând stocuri de producție în curs de execuție, care, dupa ultima operație de prelucrare, devin produse finite, iar în faza de desfacere sunt vândute clienților, operație care genereaza drepturi față de aceștia.

În raport cu forma pe care o „îmbraca și destinația pe care o au în cadrul ciclurilor de exploatare, activele circulante se împart în: stocuri și producție în curs de execuție, creanțe, plasamente și disponibilități bănești.”(M.Ristea si Corina Gratiella,2009)

Creanțele pe termen scurt sau activele în curs de decontare reprezintă „valorile economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice și pentru care urmează să primească un echivalent valoric”.(M.Ristea si colectiv,2009). Acest echivalent poate reprezenta o sumă de bani, o lucrare sau serviciu. De exemplu, pentru mărfurile vândute clienților echivalentul valoric constă dintr-o sumă de bani egală cu valoarea mărfii facturate, în schimb, pentru un avans de bani acordat salariaților care se deplasează în interes de serviciu, echivalentul valoric primit constă în munca prestată care este evaluată prin însumarea cheltuielilor privind transportul, cazarea și diurna delegatului.

Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansată , urmând să dea echivalentul corespunzator , sunt denumite generic prin noțiunea de debitori. Deci debitorul reprezintă persoana care „în cadrul unui raport patrimonial a primit o valoare și urmează să dea un echivalent valoric sau o contraprestație”.(Mihai Ristea si Corina Graziella Dumitru,2009)

Toți debitorii unitătii sub forma creanțelor comerciale legate de vânzarea de bunuri, lucrări sau servicii proprii ciclului de exploatare al întreprinderii sunt delimitați prin structura de “Clienti si valori asimilate”.

În cadrul acestora, clieții reprezintă creanțele față de terți, determinate de vânzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrărilor și serviciilor care fac obiectul activității întreprinderii. În cadrul acestei forme de vînzare decontarea dintre întreprindere și client intervine ulterior.

Sunt asimilate clienților creanțele privind efectele comerciale de primit. „Acestea reprezintă titlurile de valoare negociabile care atestă existența unei creanțe în cadrul relațiilor comerciale ce poate fi decontată imediat sau pe termen scurt. Ele circulă sub diferite denumiri, cum ar fi înscrisuri, polițe, cambii, instrumente de plată și de credit”.(Iacob Petru Pantea,2008). Fiind negociabile, pot fi cedate, vândute ori transmise.

Cambia „este un titlu de credit autonom, susceptibil de a circula pe calea girului, cuprinzând ordinul dat de o persoana numită tragător , către o persoană numită tras de a plăti necondiționat, o sumă de bani determinată, la scadența și locul menționat în cuprinsul titlului. În limbaj comercial cambia mai este denumită și trată”.(M.Ristea si colectiv,2005)

Biletul la ordin este un înscris sau un titlu de credit, „prin care o persoană, numită subscriitor, semnatar sau emitent, se obligă expres și necondiționat să plătească într-un anumit loc și la o dată precis stabilită, o sumă de bani datorată unei persoane, numită beneficiar".(Dumitru Matis,2010).

În contabilitate sunt delimitate și evidențiate, ca o structură diferită, toate creanțele sub forma clienților incerți și în litigii. Clienții devin incerți în cazul în care creanțele nu s-au încasat la termenul fixat și există condiții care determină lipsa de încredere în solvabilitatea acestor parteneri comerciali (se află în situația de lichidare, succesiune). Clienții sunt litigioși în situația în care s-a deschis o acțiune juridică pentru decontarea creanțelor. De asemenea, se mai utilizează și noțiunea de creanțe dubioase în cazul clienților incerți care pot deveni irecuperabili.Creanțele incerte „se înregistrează distinct în contabilitate (contul 4114 „Clinți incerți sau în litigiu”) sau în conturi analitice ale conturilor de creanțe pentru alte creanțe decât clieți.”(OMFP 3055/2009,Art 179-211)

Evidența relațiilor de decontare cu terții se realizează cu ajutorul conturilor ce formează conținutul clasei a 4-a din Planul de conturi general, denumită “Conturi de terți”. În cadrul acestei clase se evidențiază subgrupa 41 “Clienți și conturi asimilate”.

411 “Clienți”

413”Efecte de primit”

416 “Clienși incerți”

418 “Clienți facturi de întocmit”

419 ”Clienți – creditori”.

Conturile de creanțe au funcție contabilă de activ. În debitul lor se înregistrează crearea creanțelor asupra terților privind bunurile vândute, efectele comerciale primite, avansurile și aconturile acordate, precum cele asupra acționarilor din operațiunile privind capitalul subscris și nevarsat. Se creditează la decontarea creanțelor prin încasare sau anulare. Soldul conturilor este debitor și reprezintă creanțele unității patrimoniale asupra terțelor persoane.

A. In condițiile unor facturi simple (care nu conține reduceri de preț sau majorări atunci cand vânzarea se va efectua pe credit sau cu plata imediată).

1.În cazul în care vânzarea se efecuează pe credit, ceea ce presupune un interval semnificativ (30, 60, 90 de zile) pentru decontarea facturii se va înregistra prin debitarea contului „Clienți” și creditarea conturilor „Venituri din vânzarea produselor finite respectiv al contului de „TVA Colectat”.La finalul lunii respective se va înregistra ieșirea produselor finite din stoc cu ajutorul conturilor „Varația stocurilor” și a „Produselor finite”,urmând ca încasarea facturii la scadență să se efectueze prin „Conturi la banca în lei” și „Clienti”

2.Cel de-al doilea caz este vânzarea cu plata imediată.

a) Pentru vânzarea de produse finite se va înregistra concomitent și încasarea imediată a facturii de vanzare în numerar.Procedam la fel ca și în cazul 1 doar că vom înregistra încasarea imediată a facturii în numerar în contul „Casa în lei”.

B. Facturi care comportă reduceri și majorări

Derularea tranzacțiilor de vânzări-cumpărări presupune, într-un mediu de piață concurențial, operarea cu reduceri de preț, destinate să plătească fidelitatea unui client, nerespectarea unor clauze contractuale, achitarea înainte de termen a unei datorii,etc.

În literatura de specialitate și în parctica afacerilor sunt întalnite două categorii de reduceri de preț:

1.reduceri de natura comercială (sau reduceri comerciale) care au o influență directă asupra mărimii nete a unei facturi.

2.reduceri de natură financiară (sau reduceri financiare) care poartă denumirea de sconturi (numite și sconturi de decontare sau sconturi de casă).

În categoria reducerilor comerciale se înclud: rabatul, remiza și risturnul.

Rabatul reprezintă reducerea practicată „asupra prețului de vanzare convenit anterior între furnizor și client, ținându-se cont de unele defecte de calitate sau neconformitate a bunurilor comercializate, față de clauzele prevăzute în contract”.( M.Ristea si colecti,2005).

Remiza este o reducere practicată, în mod excepțional, asupra „prețului curent de vânzare, ținându-se cont de volumul vânzărilor sau de importanța cumpărătorului în clientela vânzătorului”. (Iacob Petru Pantea,2011).

Remiza corespunde, în general, „unui procent aplicat asupra prețului brut, procent prevazut în oferta de prețuri a întreprinderii sau care rezultă din negociere între cei doi parteneri comerciali.”(Dumitru Matis,2010).

Risturnul reprezintă o reducere de preț calculată asupra ansamblului operațiilor efectuate cu același cumpărător pe o perioadă determinată.

De regula, reducerile comerciale se acordă sub forma unui procent din prețul brut, dar se pot acorda și în sumă fixă.

Scontul de decontare este reducerea financiară acordată „procentual asupra unei creațe decontate înainte de scadență normală”. (Dumitru Matis,2010)

Altfel spus, scontul de decontare reprezintă o bonificație acordată clientului de catre furnizor pentru plata cu anticipație a unei sume datorate de client.

Scontul de decontare este o cheltuială financiară pentru furnizor, care este beneficiarul plății (încasează o sumă înainte de scadență) și un venit financiar pentru client, care efectuează o plată înainte de scadență.

Sub aspectul metodologiei de calcul și contabilizare trebuie reținute urmatoarele reguli:

– toate reducerile de preț sunt înscrise în factură

– reducerile comerciale premerg reducerilor financiare

– reducerile sunt determinate în cascadă, ceea ce înseamnă că procentele sau sumele absolute ale fiecărei categorii de reducere se aplică asupra netului anterior.

– în cadrul reducerilor comerciale mai întai se calculează rabaturile și apoi remizele și risturnurile

– scontul de decontare se aplică după ultima reducere de natură comercială, adica la netul comercial.

-taxa pe valoarea adaugată se calculează la ultimul net determinat (fie la netul comercial, dacă nu există reduceri financiare, fie la netul financiar, în caz contrar) și se adună cu acesta pentru a obține totalul facturii.

-reducerile comerciale, acordate inițial, adică în momentul întocmirii facturii de vânzare-cumpărare, deși înscrise în factura, nu se contabilizează nici la furnizor, nici la client.

-reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizează ca o cheltuială financiară la cel care îl acordă (furnizorul) și ca un venit financiar la cel care îl primește (clientul).

Facturile de vânzare-cumparare comportă adesea majorări datoriăa cheltuielilor de transport adăugate la prețul bunurilor cumpărate (în varianta suportării lor de client).

În contabilitatea vânzătorului aceste cheltuieli pot fi înregistrate fie în creditul contului 708 “Venituri din activități diverse”, cu marimea cheltuielilor recuperate sau facturate,fie în creditul contului 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal” atunci când vânzătorul recuperează mărimea cheltuielilor externe de transport pe care el însuși a trebuit să le plătească.

C. Reduceri de preț efectuate după facturarea și returnarea marfurilor la furnizori

1.Reduceri de preț efectuate după facturare.

În practica comercială se întalnesc situații când reducerile de preț sunt acordate ulterior facturării, deci după derularea tranzacției de vânzare-cumpărare. Conform acesteia , reducerile comerciale și financiare fac obiectul unor facturi de reducere.

“În momentul în care reducerile comerciale fac obiectul facturilor de reducere, ele trebuie contabilizate deoarece modifică efectele facturii inițiale. Astfel, în contabilitatea clientului trebuie contabilizată o reducere a costului de achiziție aferentă stocului pentru care s-a primit o reducere comercială ulterior facturării, pentru reflectarea stocurilor din cumparari, în bilanț, la valoarea lor reală de achiziție. În schimb, furnizorul trebuie să înregistreze o diminuare a venitului din vânzări, cu valoarea reducerii comerciale acordate ulterior facturarii, pentru a prezenta în contul de pierdere cifra de afaceri la valoarea netă, exclusiv reducerile comerciale acordate” (Pantea.P.I.,2005)

De exemplu furnizorul trimite clientului o factură de reducere a risturnirilor aferente livrărilor de mărfuri efectuate.În acest caz în contabilitatea furnizorului se înregistrează reducerea comercială acordată ca o diminuare a contului de venituri respective al TVA-ului.

Față de aceasta soluție, în literatura de specialitate românească, există opinia dupa care reducerile comerciale acordate ulterior facturarii trebuie să fie contabilizate în contul 658 “Alte cheltuieli de exploatare”, la furnizor, pentru reducerile acordate și respectiv în contul 758 “Alte venituri din exploatare” la clienți, pentru reducerile primite.

Însa considerăm că o astfel de soluție este discutabilă deoarece nu are ca efect corectarea costului de achiziție al stocurilor cu reducerile comerciale primite ulterior facturării, la client, și nici diminuarea veniturilor din vânzare, cu reducerile comerciale acordate ulterior facturării, la furnizor.

Acordate printr-o factură de reducere, “sconturile de decontare sunt contabilizate similar cazului facturilor inițiale, adica sunt înregistrate drept cheltuieli financiare, la furnizorul care le acordă și sunt înregistrate ca venituri financiare la clientul care beneficiază de aceste sconturi.”(Pantea.P.I.,2005)

De exemplu un furnizor adresează clientului său o factură reprezentând livrări de mărfuri.Clientul îl înștiintează pe vânzător că dorește să își deceonteze datoria mai devreme cu condiția de a beneficia de un scont.Astfel furnizorul întocmește o factură de reducere.Vânzarea mărfurilor se va înregistra în mod obișnuit prin debitarea contului conturilor de venituri,creditarea contului de clienâi,urmand ca la înregistrarea facturii de reducere cu scontul de decontare să se debiteze contul de  Cheltuieli privind sconturile “ 

2. Returnarea mărfurilor la furnizor.

Returnarea mărfurilor de catre client furnizorului său (mărfuri cu defecte sau neconforme comenzii) au drept efect contabil anularea parțială sau totală a operației de cumpărare, deci rezultă o creanță a clientului asupra furnizorului, creanță care diminuează parțial sau total dreptul inițial al furnizorului față de client.

Creanța clientului asupra furnizorului este contestată printr-o factură de reducere (clientul refacturează mărfurile refuzate către furnizor).

Returnările sunt contabilizate ca o “diminuare a valorii stocurilor la client, prin creditarea unui cont de stocuri din cumpărări și ca o diminuare a veniturilor, la furnizor, prin debitarea unui cont de vânzari. În acest mod, returnările sunt contabilizate invers față de cumpararile / vânzările inițiale”.(M.Ristea si Corina Gratziella,2005)

În practica contabilă din țara noastră returnările de mărfuri sunt înregistrate și prin stornare în roțu, adică prin efectuarea unei înregistrări contabile identice cu care urmează să fie corectată, dar cu sumele în roșu (sau cu sumele în negru, încadrate în chenar. În contabilitate, o sumă înscrisă “în roșu” are semnificația unei sume care se scade).

2.2 CONTABILITATEA DATORIILOR

Din punct de vedere teoretic, datoriile reprezintă surse externe de finațare puse la dispoziția întreprinderii fie de o instituție de credit (datorii financiare), fie de un furnizor (datorii comerciale), fie de terți (datorii fiscale, salariale).

Datoriile sau capitalul străin exprimăfondurile sau capitalurile furnizate de terți  pentru care unitatea trebuie să acorde o prestație sau un echivalent valoric . ”Este vorba de credite contractate de la bănci sau alte instituții financiare, împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, precum și datoriile creațe în cadrul relațiilor de decontare ale unitătii patrimoniale cu alte persoane fizice sau juridice”. (Iacob Petru Pantea,2008). Datoriile ca sumă de finanțare sunt prezente și funcționează din momentul nașterii obligațiilor față de terți și până în momentul rambursării (în cazul creditelor).

Din masa patrimonială a datoriilor mai semnificative sunt următoarele structure:

-datorii financiare

-datorii comerciale

-datorii fiscale, salariale și sociale

-datorii privind relațiile de decontare cu alți asociați și creditori diverși.

Datoriile comerciale se creează în cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionări de bunuri și servicii primite.Acestea se delimitează patrimonial sub forma” Furnizorilor  și ” Efectelor de plătit” 

Furnizorii reprezintă ” datoriile echivalente valorii bunurilor materiale, lucrărilor și serviciilor primite de la terți ”.( Iacob Petru Pantea ,2008).

Înregistrarea datoriei față de furnizori se face pe baza de factură.  ”Operatiile care afecteaza contul “Furnizori” sunt legate exclusiv de cumpararea  de bunuri si servicii” .(Dumitru Matis, 2010). În consecință, dacă întreprinderea  a obținut de la un furnizor un împrumut, această datorie se înregistreaăa într-un cont corespunzător de împrumuturi.

Avansurile primite de la clienți reflectă sumele datorate clienților pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceștia.Efectele de plătit reprezintă ”titlurile de valoare care atestă obligțtia de plată a întreprinderii în cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii” ( Iacob Petru Pantea ,2008).

Creditorii diverși cuprind toate obligațiilor care prin natura lor nu se includ țn categoriile prezentate. În această situație se află datoriile privind achiziționarea titlurilor de plasament, sumele încasate și necuvenite

Datoriile pe termen scurt exprimă fondurile furnizate de terți pentru care unitatea trebuie să acorde o prestație sau un echivalent valoric.

Este vorba de categoriile create în cadrul relațiilor de decontare ale unitătii cu alte persoane fizice sau juridice. ” Persoanele fizice și juridice față de care unitatea are obligații bănești sunt denumite generic creditori.” ( Maria Popan, 2009).

Datoriile comerciale  ”creațe în cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri materiale, lucrări și servicii se delimitează patrimonial sub formă furnizorilor, efectelor de plătit și avansurilor acordate furnizorilor. ” ( M.Ristea si colectiv,2005)

În funcție de natura activelor cumpărate pe credit vom distinge:

-datorii provenind din cumpărări de bunuri și servicii

-datorii provenind din cumpărări de imobilizări

În funcție de natura creditelor obținute la cumpărare și de documentele ce stau la baza înregistrării creditelor distingem :

-datorii din cumpărări pe credit comercial

-datorii din cumpărări pe credit cambial.

Fiecare din aceste credite – comercial sau cambial – pot fi acordate atat pentru cumpărări de bunuri și servicii, căt și pentru cumpărări de imobilizări.

În funție de scadență datoriilor vom avea:

-datorii din cumpărări pe credit comercial, care au un termen de plată stabilit pe baza de documente

-datorii din cumpărări pe credit comercial, neexigibile.

Remarcăm, de asemenea, faptul că în cadrul relațiilor economice pe care cumpărătorul le are cu furnizorul se pot naște creanțe provenind din relațiile de cumpărare cum sunt:avansuri acordate furnizorilor și ambalajele primite odată cu marfa, care circulă pe principiul restituirii.

Contabilitatea datoriilor provenind din cumpărări pe credit comercial se ține cu ajutorul a două conturi sintetice, în funcție de natura cumpărărilor, adică: contul 401 “Furnizori”, cont de datorii provenind din cont de datorii provenind din cumpărări de bunuri și servicii pe credit comercial și contul 404 “Furnizori de imobilizări”, cont de datorii provenind așa cum rezultă și din denumire din cumparari de imobilizari.

La baza înregistrării datoriilor stau factura furnizorului și documentele de recepție specifice activelor cumpărate. În funcție de moneda în care se evaluează cumpărările, în factura furnizorului vom distinge :

-datorii față de furnizori interni, a caror exprimare valorică se face în lei

-datorii față de furnizori externi, a căror exprimare valorică se face în devize.

Datorită exprimării specifice, înregistrarea în contabilitate a acestor datorii necesită unele operații specifice. În Regulamentul de aplicare a Legii contabilității se menționează că “este necesară deschiderea a două serii de conturi analitice, una pentru furnizorii interni, iar alta pentru furnizorii externi”, tocmai datorită operațiilor specifice privind datoriile în devize, precum și pentru obtinerea unor informați contabile detaliate necesare unei analize complexe.

Operatii privind datoriile:

1.Crearea datoriei se inregistrează în contabilitate în creditul contului “Furnizori”, având în contrapartidă un cont de activ, respectiv obiectul aprovizionării (materii prime, materiale, mijloace fixe etc.). Valoarea înregistrată ca datorată catre furnizorul respectiv este formată din valoarea elementului achiziționat la care se adaugă procentul de taxă pe valoarea adaugată.

2.Valoarea TVA se înregistrează în debitul contuluil 4426 “TVA deductibilă”, urmând ca aceasta valoare să fie dedusă din TVA datorată de întreprindere statului.

3.Contabilizarea operațiilor privind intrarea stocurilor cumpărate are în vedere situațiile de intrare cu documente privind achiziția, precum și problemele legate de sosirea valorilor materiale cu lipsuri, refuzuri la plată, precum și intrarea fară facturi. Contabilizarea intrării valorilor materiale cu facturi care se acceptă integral la plată, în sensul că nu au fost constatate lipsuri la recepție pe baza facturii și a notei de recepție și constatare de diferențe se efecuează în raport de natura elementului și prețul de înregistrare, precum și în raport de metoda inventarului permanent sau intermitent.

4.Aprovizionarea de la furnizorii interni care au facturat și TVA, înregistrarea intrării elementelor de natura stocurilor, evaluate la costul de achiziție după metoda inventarului permanent se va înregistra în creditul contului ” Furnizori ”, în concordanță cu un cont de activ(materii prime,materiale,etc),plus procentul de taxă pe valoare adaugată. În ipoteza că se utilizează ca preț de înregistrare un preț prestabilit, atunci va fi utilizat și contul de diferențe (”Diferențe de preț” )  și în raport de semnificația diferenței, suma poate fi înscrisă în negru sau în roșu în raport de natura elementului (materii prime,materiale,etc.)

5.Dacă spre exemplu se utilizează inventarulul intermitent, atunci operațiunea de contabilizare a intrarilor se efectuează prin utilizarea conturilor din clasa 6, în funcție de natura elementului.

6.În procesul de aprovizionare cu valori materiale de natura stocurilor pot fi constatate și diferențe între valoarea facturată, precum și a cantității facturate cu recepția efectivă, care se consemează în documentele de intrare, respectiv în nota de recepție și constatare de diferențe.

“Din punct de vedere juridic, lipsurile constatate în procesul de aprovizionare pot fi încadrate fie la lipsuri soluționate, fie la lipsuri nesoluționate.

Lipsurile soluționate sunt stabilite în momentul recepției în sarcina unei persoane fizice sau juridice și în acest context, aceste lipsuri pot fi datorate furnizorului, organizației de transport, delegatului cumpărător sau pierderi normale pe timpul transportului.

În funcție de aceste situații urmează că în contabilitate să se înregistreze cantitatea și valoarea efectiv primită, precum și lipsurile care au fost constatate în raport de situația existent” (Pantea.P.I,2009).

Dacă lipsurile sunt din vina furnizorului se creeaza ca drepturi de primit de la cumpărător doar la nivelul valorii privind cantitatea efectiv recepționată.

Dacă ne referim la contabilizarea materiilor prime cumpărate, în situația existenței lipsurilor din vina furnizorului se va înregistra valoarea bunurilor primite la nivelul cantitații efectiv recepționate și a TVA-ului aferent.

Pentru diferenta constatata, furnizorul nu se constituie ca un debitor pe motiv ca nu i s-a plătit suma și în această situație se solicită de catre cumpărător furnizorului să întocmească o factură cu suma în roșu pentru diferența constatată la recepție.

7.O alta solutie ar fi intocmirea facturii cu suma in rosu integral, asa cum a fost emisa la livrarea valorilor materiale, urmand a se intocmi o noua factura la nivelul cantitatii care a fost receptionata efectiv de cumparator.

8.Daca furnizorul a fost platit cu anticipatie sub forma unor avansuri, atunci inregistrarea poate fi efectuata tot prin aceiasi formula, urmand ca decontarea dintre furnizor si cumparator a avansului platit si respectiv avansat sa tina cont de lipsurile care au fost constatate la receptia bunurilor materiale.

9.Daca lipsurile sunt din vina organizatiei de transport, de principiu litigiul se solutioneaza de cumparator si organizatia de transport, furnizorul urmand sa-si primeasca integral drepturile banesti, conform datelor din factura emisa.Pentru lipsurile constatate, organizatia de transport se constituie ca un debitor in contabilitatea cumparatorului, urmand ca acesta sa recupereze debitul de la organizatia de transport.

Pornind de la aceste considerente, in contul de marfuri sau alte elemente de stocuri se va inregistra tot valoarea corespunzatoare cantitatii efectiv receptionate, precum si TVA-ul aferent acestei valori, iar diferenta se inregistreaza prin contul 461 “Debitori diversi”, pentru suma constatata lipsa inclusiv TVA-ul aferent.

Inregistrarea sumei de recuperat de la organizatia de transport se efectueaza de principiu la nivelul pretului de facturare a acestor valori materiale.

Daca suma de recuperat peste nivelul acestui pret de aprovizionare, atunci suma respectiva se poate constitui ca un venit care poate fi incadrat la “Alte venituri din exploatare”(758) sau poate fi incadrat si in categoria “Venituri exceptionale din operatiuni de gestiune”(771).

10.In ipoteza ca lipsurile sunt din vina delegatului cumparator, care a insotit transportul bunurilor ce au fost ridicate de la furnizor, atunci drepturile furnizorului sunt platite de asemenea integral la nivelul documentelor de facturare acestor valori materiale.

Pentru lipsurile constatate, delegatul se constituie ca un debitor al unitatii si in acest caz, reflectarea in contabilitate se realizeaza ca si in cazul lipsurilor din vina organizatiei de transport.

Pentru lipsurile constatate din vina delegatului, mai ales la unitatile cu capital de stat, suma imputata nu ramane la nivelul pretului facturat de catre furnizor, ci se pretinde o suma peste nivelul acesteia, ca pret de imputare care poate fi stabilit la nivelul pretului de vanzare cu amanuntul sau care prin comparatie, daca nu exista bunuri care sa faca obiectul vanzarii cu amanuntul.

Pentru diferenta care se imputa delegatului peste pretul de facturare a furnizorului se constituie ca un venit si se va inregistra prin debitarea contului “Debitori diversi” respectiv prin creditarea contului “Alte venituri din exploatare”.

Exista si alte solutii de inregistrare a acestei diferente, in sensul de utilizare a conturilor din clasa 7, dar ideea de baza ramane contabilizarea acestei diferente ca un venit care urmeaza sa fie recuperat de la delegat, precum si pretul de facturare a lipsurilor constatate.

11.Daca sunt constatate lipsuri care au fost generate de pierderi normale in procesul de aprovizionare, furnizorul urmeaza sa-si primeasca integral drepturile banesti conform facturii emise.Pentru asemenea lipsuri, pot fi utilizate conturile din clasa 6, incluzandu-se in volumul cheltuielilor aceste lipsuri generate de procesul de aprovizionare.

Sub aspectul contului care trebuie utilizat, se poate apela la conturi care au legatura directa cu natura elementului aprovizionat, respectiv 600 in cazul materiilor prime, 6011 pentru materiale auxiliare etc., sau se poate apela la conturi din structura cheltuielilor exceptionale, ca de exemplu 678 “Alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune.

12.Cu privire la pierderile care sunt generate de procesul de aprovizionare cu valori materiale si sunt inerente in anumite situatii, la ora actuala nu exista o reglementare juridica care sa stabileasca nivelul acestor pierderi, precum si modul de contabilizare si recuperare a acestora. Pornind de la acest considerent, rezulta ca aceste pierderi normale ce sunt trecute pe seama cheltuielilor nu vor fi recunoscute fiscal de catre organele care efectueaza controlul, deoarece nu exista un act normativ care sa le incadreze juridic.

Lipsurile nesolutionate reprezinta lipsuri pentru care, in momnetul cand s-a efectuat receptia valorilor materiale, nu s-a putut stabili incadrarea lor juridica.

Pentru contabilizarea operatiilor de intrare in gestiune a valorilor materiale cu lipsuri nesolutionate, suma ca atare se inregistreaza prin contul 473 “Decontari din operatii in curs de clarificare”.Sumele care sunt contabilizate prin intermediul contului 473 nu pot ramane in acest statut decat un anumit interval de timp, urmand ca in urma analizei efectuate sa se stabileasca solutionarea lor, in sensul de vinovatie a furnizorului, delegatului, organizatiei de transport sau a pierderilor normale pe timpul transportului. Pe masura solutionarii acestor lipsuri, contul 473 urmeaza sa fie creditat in corespondenta cu contul 461 pentru sumele care se imputa sau in corespondenta cu contul din clasa 6 pentru sumele care sunt trecute ca pierderi normale pe timpul transportului.

“Debitori diversi= Decontari din operatii in curs de clasificare”

Sau

“Cheltuieli cu materii prime=Decontari din operatii in curs de clasificare”

13.In procesul de aprovizionare cu valori materiale pot exista si situatii de constatare a unor plusuri cantitative si, implicit, valorice, care din punct de vedere al acceptului de catre cumparator pot fi incadrate ca plusuri acceptate sau plusuri neacceptate.

Daca plusurile sunt acceptate de catre cumparator , pentru valorile acceptate care corespund cu datele din factura se contabilizeaza suma ca atare, in mod obisnuit.Pentru plusul acceaptat pentru care nu exista documente emise de furnizor, atunci suma ca atare se contabilizeaza prin relatia cu contul 408 “Furnizori-facturi nesosite”, iar TVA-ul aferent se considera ca TVA neexigibil, devenind deductibil pe masura primirii documentelor de la furnizori. Cumparatorul va solicita furnizorului sa-i transmita factura pentru acest plus si in momentul primirii facturii, furnizorul inregistrat prin contul 408 se transfera la contul 401, inregistrandu-se:

“Furnizori facuri de primit” = “Furnizori”

Concomitent cu aceasta inregistrare, TVA-ul neexigibil devine deductibil:

“TVA deductibil = TVA neexigibil”

Diferenta constatata in plus nefiind acceptata de catre cumparator nu face obiectul inregistrarii prin conturile bilantiere, ci aceste valori sunt preluate in pastrare sau in custodie de catre cumparator si suma ca atare este evidentiata prin conturile din clasa 8 de ordine si evident Debit 8033.Aceste valori reflectate in conturile de ordine si evidenta vor ramane inregistrate pana la clarificarea problemelor dintre furnizor si cumparator, in sensul de trimitere a acestora inapoi la furnizor sau la un alt client al furnizorului.Indiferent ca sunt restituite furnizorului sau livrate unui alt client al acestuia, valorile materiale sunt scoase din contul de ordine si evidenta, inregistrandu-se Credit 8033.

14.Cu privire la returnarea marfurilor materiale catre furnizor sau unui alt client pot sa apara probleme legate de eventualele cheltuieli de transport referitoare la marfurile sau alte elemente de natura stocurilor primite in plus, transport pe care il solicita furnizorul sa-l efectueze cumparatorul, urmand ca suma ca atare sa fie restituita de catre furnizor.

In aceasta situatie, cumparatorul efectueaza numai un oficiu in contul furnizorului si cheltuielile pe care le efectueaza trebuie contabilizate ca un debit de recuperat, fara a afecta volumul cheltuielilor din contabilitatea cumparatorului.

Daca furnizorul intreprinde demersuri pentru ridicarea valorii materiale cu mijloacele sale proprii sau cu mijloace inchiriate, atunci in contabilitatea cumparatorului nu intervine decat scaderea din contul de ordine si evidenta a valorilor materiale restituite.

15.O alta problema a procesului de aprovizionare cu valori materiale de natura stocurilor o reprezinta refuzurile din partea cumparatorului. Acestea pot fi totale sau partiale.

Refuzul total poate avea loc in situatia in care cumparatorul a primit valori materiale ce nu au facut obiectul contractului incheiat intre parti si nu-i sunt necesare. Cumparatorul are obligatia de a anunta furnizorul si valorile materiale primite nu vor fi inregistrate in conturile bilantiere. Ele raman in custodie cumparatorului si vor fi inregistrate in conturi extrabilantiere, cum ar fi 8033 “Valori materiale primite in pastrare sau custodie”.

Cumparatorul solicita furnizorullui sa emita o noua factura cu suma in rosu astfel incat sa se anuleze documentul de decontare (factura) ce a fost emisa initial pe adresa cumparatorului.

Valorile materiale ce au fost refuzate si sunt evidentiate prin contul 8033 fac obiectul gestionarii si raspunderii cumparatorului. Furnizorul poate solicita restituirea valorilor materiale sau livrarea lor pentru un alt client. Indiferent de destinatie, in momentul restituirii lor, in contabilitate se crediteaza contul 8033. Referitor la restituirea acestor valori materiale, pot surveni operatii legate de eventualele cheltuieli de transport facute de unitatea cumparatoare in numele furnizorului, suma fiind recuperata de la furnizor.

Pentru a nu afecta volumul cheltuielilor unitatii cumparatoare, suma platita in numele furnizorului ca urmare a transportului efectuat se considera ca un debit de recuperate “Debitori diversi”461 si contul contul de plata spre creditare “Casa in lei” sau “Conturi curente la banci”

16.Refuzul partial de plata a documentelor de decontare dintre furnizor si cumparator, poate fi generat de situatii ca:

-facturarea unor valori materiale ce nu au facut obiectul contractului incheiat intre parti. Valorile materiale, pentru ca nu sunt necesare cumparatorului, nu accepta la plata toata suma aferenta si ele sunr preluate tot in custodia cumparatorului pana la clarificarea situatiei, inregistrand prin conturile de bilant numai valorile materiale acceptate si receptionate ca atare, reflectandu-se intrarea dupa principiile cunoscute.

Pentru cantitatea neacceptata de cumparator, suma corespunzatoare face obiectul inregistrarii in debitul contului 8033 si in acest caz, cumparatorul solicita de la furnizor sa intocmeasca o factura de rectificare s sumei ce nu a fost acceptata de cumparator exista doua posibilitati>

-furnizorul poate emite o noua factura cu suma acceptata, si, totodata, o factura cu suma in rosu pentru a o anula pe cea initiala

-furnizorul poate emite numai o factura cu suma in rosu pentru diferenta neacceptata de cumparator.

Valorile materiale neacceptate urmeaza sa se restituie furnizorului sau transmise unui alt client al furnizorului si, in contabilitatea cumparatorului iesirea valorilor materiale se va reflecta astfel “Credit 8033”.

Si pentru aceste valori materiale se pune problema eventualelor cheltuieli de transport pe care le efectueaza unitatea cumparatoare in numele furnizorului.

Refuzul partial de plata poate interveni si atunci cand se constata erori de calcul comise de furnizor la intocmirea facturii. Deci, valorile materiale sunt acceptate de cumparator, dar in factura emisa se constata erori de calcul sau alte preturi decat cele stabilite. In aceasta situatie, unitatea cumparatoare accepta valorile materiale si le inregistreaza la nivelul sumelor reale, conform principiului cunoscut.

Cumparatorul solicita furnizorului sa transmita diferenta constatata ca o eroare printr-o noua factura sau poate fi anularea integrala a facturii initiale, prin intocmirea uneia noi cu suma in rosu si una cu suma corecta.

17.In procesul de aprovizionare cu valori materiale exista si situatia primirii de valori materiale pentru care nu a fost primita si factura. In aceasta situatie receptia poate fi realizata de cumparator pe baza preturilor convenite intre cumparator si vanzator existand un provizorat pentru valorile inregistrate fara documente de decontare. TVA-ul aferent acestor valori materiale nu este recunoscut ca deductibil pentru ca in reglementarile legale, factura si chitanta fiscala se constituie ca documente ce opereaza cu TVA deductibil sau colectat.

La inregistrarea valorilor materiale ce au la baza numai nota de receptie, fara factura, furnizorul se constituie ca unul ce urmeaza a intocmi factura si TVA-ul neexigibil( 408 “ Furnizori-facturi de intocmit” si 4428 “TVA neexigibil)

La primirea facturii, daca valoarea din factura emisa de furnizor coincide cu valoarea cu care s-a inregistrat in faza initiala operatiei sub raport contabil se poate inregistra stornarea operatiei initiale cu sumele integral>

Datele primite prin factura se vor inregistra cu suma in negru, operandu-se la fel ca la intrarea valorilor materiale cu factura intocmita dupa operatie contabila cunoscuta.

Daca nu se opteaza pentru solutia stornarii atunci se vor inregistra urmatoarele operatii, conform datelor din factura primita de la furnizor:

“Furnizori-facturi de intocmit”= “Furnizori”

“TVA deductibila”=TVA neexigibila”

In cazul in care la primirea facturii valoarea primita este mai mare sau mai mica decat suma cu care s-a efectuat inregistrarea in faza initiala, si in aceasta situatie se poate admite varianta de stornare integrala a operatiei prin care s-a reflectat intrarea fara factura, anulandu-se astfel prima inregistrare, dupa care se reflecta intrarea in gestiune in mod obisnuit, la nivelul facturii primite. Daca nu se admite aceasta varianta, arunci pentru diferenta in plus sau in minus ce a fost constatata, urmeaza sa se efectueze rectificarea prin stornare sau cu suma in negru in situatia unei diferente de adaugat. Totodata, se efectueaza operatiile de decontare de la contul 408 la contul 401 si a TVA-ului neexigibil la TVA deductibil.

18.In cazul in care obiectul facturii primite din partea furnizorului nu il reprezinta materii prime, materiale, obiecte de inventar sau alte elemente de activ supuse amortizarii sau uzurii ulterioare, se folosesc in contrapartida contului de furnizori si conturile de cheltuieli corespunzatoare.Spre exemplu daca am avea de inregistrat o facutura de energie electrica,folosim in contrapartida contul de “Furnizori” 401 si “Contul de cheltuieli cu energiea electrica “605

Inregistrarea datoriei catre furnizor trebuie sa respecte principiul independentei exercitiilor. Aceasta presupune ca o datorie sa fie contabilizata in perioada careia corespunde.De multe ori, facturile de la furnizori nu sosesc la timp pentru a putea fi retinute in luna corespunzatoare. In acest caz, daca sosirea facturii de la furnizorul respectiv este sigura si se poate aprecia valoarea acesteia, inregistrarea datoriei se face cu ajutorul contului 408 “Furnizori – facturi nesosite”. La primirea facturii contul 408 se inchide, creditandu-se contul de furnizori.Atunci cand se opteaza pentru utilizarea contului 408, taxa pe valoarea adaugata se inregistreaza in contul de TVA neexigibila, urmand ca la primirea facturii sa devina exigibila prin debitarea contului 4426 “TVA deductibila”.

In cazul in care societatii i se acorda sconturi (reduceri financiare) acestea sunt contabilizate in mod distinct, sub forma de cheltuieli financiare, in contabilitatea furnizorului, si de venituri financiare in contabilitatea clientului. Prin diminuarea sumei de platit de catre cumparator, scontul de decontare constituie

-o cheltuiala financiara pentru furnizorul care a acceptat sa acorde aceasta reducere (el consimte sa suporte scontul, dar incaseaza creanta fata de client cu o luna sau mai multe luni mai devreme)

-un venit financiar pentru clientul care beneficiaza de reducere (deoarece el plateste inainte ca angajamentul sau financiar sa fi devenit scadent).

Contabilitatea trebuie sa evidentieze reducerile acordate de furnizor sub forma sconturilor acordate. Aceste sume se inregistreaza in debitul contului 767 “Venituri din sconturi obtinute”.

In cazul taxei de scont, pentru contabilitate prezinta interes analiza raportului dintre rata dobanzii si scontul de decontare. Relatia folosita este de forma:

Rata dobanzii (Rata scontului x 12 luni) / Numarul de luni de decontare in avans

2.Rabat,remiza si risturnuri

Se pune problema inregistrarii rabaturilor, remizelor si resturnurilor obtinute care s-au acordat ulterior intocmirii facturii de catre furnizor.

Inregistrarea reducerilor comerciale ulterioare se realizeaza prin debitarea contului 658 “Alte cheltuieli din exploatare”. Solutia folosirii acestui cont este discutabila. Ar fi recomandabila utilizarea unui cont distinct de cheltuieli cu functie de pasiv 609 “Cheltuieli cu rabaturile, remizele si risconturile obtinute”, dar in lipsa acestuia este indicat ca reducerile comerciale obtinute ulterior prin facturi distincte sa se inregistreze in creditul conturilor de cheltuieli corespunzatoare facturii initiale. De asemenea, in cazul metodei inventarului permanent pentru cumpararile stocate este necesar si indicat sa se foloseasca contul de stocuri in care s-a inregistrat factura initiala.

In practica economica este cunoscut si conceptul de efecte comerciale, in care sunt cuprinse in general cambiile, iar in functie de conditiile (cauzele) pe care le cuprind se pot clasifica in cambii propriu-zise, trate, bilete la ordin.

Forma de cambie cea mai adecvata si cea mai utilizata in relatiile de creditare in procesul de vanzare-cumparare o constituie biletul la ordin. Creditul cambial este acel tip de credit care are la baza o cambie.

Pentru departajarea informatiilor privind datoriile pe credit cambial in vederea unor analize complexe in functie de natura activelor cumparate, in contabilitate se utilizeaza conturile:

403 “Efecte de platit” care tine evidenta biletelor la ordin emise de client, acceptate de furnizor, pentru datorii comerciale.

405 “Efecte de platit pentru imobilizari ” cont de datorii provenind din cumparari de imobilizari, datorii pentru care au fost emise bilete la ordin acceptate de furnizor.

In anumie situatii, stabilite de regula prin contracte, clientul acorda furnizorului avansuri banesti in vederea livrarii unor bunuri sau servicii, iar in aceste cazuri se constituie o creanta fata de furnizor, adica acesta devine creditor.

Contabilitatea creantelor din avansurile acordate furnizlorilor se tine cu ajutorul contului 409 “Furnizori-debitori”. Faptul ca este un cont de creante, de activ, rezulta din denumirea sa, precum si din ultima cifra a simbolului, noua, de unde reiese ca, facand parte dintr-o clasa de pasiv, are o functie de activ.

Achitarea datoriilor contractate de intreprindere presupune debitarea contului de furnizori avand in contrapartida un cont de disponibilitati cont bancar, casa.

CAPITOLUL 3.STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA DATORIILOR ȘI CREANȚELOR COMERCIALE LA SC FRAGUS SRL BAIA MARE

3.1 NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ENTITATEA

SC FRAGUS SRL Baia Mare s-a construit ca societate comercială în baza legii 31/1990 în 20 iulie 1992l, cu un capital social inițial de 100.000 lei. La constituire, obiectul de activitate al societății era comerțul cu amănuntul de produse alimentare- legume, fructe, conserve, cafea, țigări, băuturi alcoolice și produse nealimentare pentru uzul menajer.

Firma a avut un start pozitiv ca societate privată, datorat plasamentului comercial bun, într-o zonă centrală, populată a orașului. La acești factori favorabili s-a adăugat și experiența administratorului societății dobândită pe parcursul a 10 ani de activitate în comerț. Un alt element care a favorizat ascendența firmei pe piața locală a fost lipsa concurenței în acel moment, ceea ce a atras o clientelă dornică de un nou tip de comerț. Piața era lipsită de o concurența reală, având în vedere procesul de privatizare aflat la început de drum, unitățile de profil având aceleași structuri ca înainte de 1989.

Avantajul firmei l-a construit și spațiul mare de care beneficia- cca. 250 m² ceea ce a permis dezvoltarea unui profil mixt de comerț de produse alimentare și nealimentare.

În 1993 SC FRAGUS SRL achiziționează printr-un efort financiar spațiul din B-dul Unirii 12, Baia Mare. Resursele financiare necesare au fost alcătuite din 30% fonduri proprii ale administratorului, 30% fonduri proprii firmei și 40% credite bancare. Această investiție a fost o necesitate pentru societate și a condus la scăderea costurilor, eliminându-se cheltuielile mari pentru chirie, având și avantajul dreptului de proprietate. Aceasta a facilitat realizarea unor modificări și reamenajări în spațiul comercial.

În perioada 1994-1995 a avut loc renovarea generală a unității și schimbarea tuturor mijloacelor fixe – introducerea de mobilier nou, recompartimentarea spațiului unității, refacerea instalațiilor de utilitate apă – canal- salubrizare-căldură, etc. La această schimbare, beneficiarii serviciilor firmei au reacționat pozitiv, înregistrându-se o creștere a numărului clienților și implicit o creștere a rentabilității firmei.

În anul 1996 firma a achiziționat o mașină de transport de 7 tone și o dubiță de 1,8 tone care au asigurat o aprovizionare rapidă a unității. La aceste mijloace de transport s-a adăugat și o izotermă de 10 tone, achiziționată în anul 1997, atât de necesară transportului de mărfuri perisabile.

Pe parcursul activității, în firmă a fost creat un raion special care ocupă aproximativ 40% din suprafața comercială, având ca specific de activitate comercializarea legumelor și fructelor, proaspete și conservate.Acesta a contribuit la creșterea economică a societății într-un procent semnificativ.

Aprovizionarea cu produse agroalimentare se face de la firmele agricole situate în zone limitrofe orașului, cât și de la producători particulari. Aprovizionarea se face și din alte zone ale țării, de exemplu de la serele Codlea Brașov, Popești- Leordeni, Oradea, Arad, furnizori cunoscuți de administrația firmei FRAGUS din experiența în comerț înainte de 1989.

Din anul 1997 s-au schimbat semnificativ și condițiile de concurență pe piață, atât în zonă cât și la nivel național. Aceasta a stimulat cererea și calitatea produselor, obligând firma la dezvoltarea bazei tehnico- materiale proprii. Ca răspuns, a fost construit un depozit de depozitare și păstrare a produselor agricole, în cantități mai mari. Aceasta a permis însilozarea unor produse care se achiziționează în cantități mari, toamna, pentru a fi depozitate în vederea desfacerii către cumpărători în toată perioada iernii. Acest procedeu de însilozare a adus noi beneficii firmei, asigurând totodată și continuitatea în procesul de vânzare.

În anul 1999 din resurse proprii, societatea a efectuat o nouă renovare generală a unității, impusă și modernizarea, diversificarea altor produse achiziționate. Cu această ocazie, au fost cumpărate noi utilaje frigorifice, multifuncționale și cu un aspect plăcut.

Toate eforturile de dotare și modernizare au situat firma SC FRAGUS SRL în topul celor mai bune unități comerciale băimărene pe anul 2000.

În anul 2001 s-a elaborat o nouă strategie pentru firmă, care prevedea achiziționarea unui nou depozit de comerț engross de produse agroalimentare și nealimentare, dar cu accent pe produsele legume- fructe proaspete. Acest nou depozit a permis aprovizionarea mai rapidă a magazinului situat central, fenomen reflectat în creșterea economică, cât și alocarea unor sume semnificative din profitul obținut pentru dezvoltarea firmei în anul 2001.

Profitul obținut a permis și cumpărarea unui apartament în aceeași clădire în care se află magazinut. Noul spațiu a fost amenajat ca micro-cantină, cu toate serviciile necesare pentru asigurarea angajaților cu o masă zilnică. Deasemeni, noul spațiu a mai permis și amenajarea sediului de contabilitate și a unor vestiare pentru angajați. Prin aceste măsuri, au putut fi disponibilizate spații din magazin pentru activități comerciale.

Beneficiind de o bază tehnico-materială solidă, de o muncă perseverată, și un magagement adecvat, corespunzător condițiilor și cerințelor concrete, societatea comercială FRAGUS SRL a reușit să se capitalizeze fără a avea probleme serioase.

Situația a făcut posibilă o investiție considerabilă pentru îmbogățirea parcului auto, cât și de achiziționarea unor mijloace birotice, case fiscale de marcat, calculatoare, etc.

Întreaga evoluție a firmei de la înființare și până în prezent demonstrează motivația de a satisface nevoile populației, de a realiza profit și de a înscrie în rândul societăților comerciale de frunte din orașul Baia Mare.

Activitatea și punctele de lucru.

Obiectul principal de activitate al SC FRAGUS SRl este: comerț en detail și en gross cu produse agroalimentare – legume, fructe. carne, etc și produse nealimentare . Firma FRAGUS aprovizionează prin intermediul depozitului engross propriu și alte unități comerciale din Baia Mare ca: centre de plasament, cantine, restaurante, spitale, etc.

SC FRAGUS SRL are sediul pe B-dul Unirii nr 12, Baia Mare. Punctele de lucru ale societății sunt:

1.Magazinul de pe B-dul Unirii nr 12, Baia Mare- unde se desfășoară activitatea de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare- legume, fructe, produse de carne, produse de patiserie, produse de uz casnic.

2.Depozitul engross din B-dul București 106 A Baia Mare- unde se depozitează pentru iarnă legume, fructe din silozuri.

3.Laboratorul de patiserie din comuna Tăuții Magherăuș nr 921

4.B-dul Unirii 12/39, Baia Mare – spațiu destinat activității de contabilitate, birotică, vestiare, sală de arhivare, microcantină și sală de mese

Având ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul, magazinul FRAGUS se adresează în mod direct populației. Prin sistemul de desfacere care îmbină armonios sistemul clasic de comerț prin vânzători cu sistemul modern de autoservire, magazinul FRAGUS este unul dintre cele mai vizitate magazine din orașul Baia Mare.

Câteva din caracteristicile magazinului care au condus la această impunere pe piață sunt:

1.Este situat într-o zonă comercială, populată și are front puternic la stradă, cu o fațadă luminoasă și transparentă.

2.Are un specific aparte, cu raioane bine organizate și delimitate, conform legislației în vigoare

3.Beneficiază de încrederea clienților față de serviciile oferite, având o clientelă stabilă și loială.

4.Programul de funcționare cu plajă largă de acoperire de la 7ºº- 22ºº, inclusiv sâmbătă și duminică.

5.Beneficiază de un sistem computerizat de gestiune și evidență contabilă, având în dotare aparate de marcare electronice , fiscale, conforme legislației în vigoare și un sistem de aparate de măsură și control pentru operațiile comerciale conform standardelor

6.Sistem de supraveghere 24 din 24 ore prin camere de supraveghere cu bandă computerizată.

7.Stoc de marfă mare și sortimentație diversă

8.Bază tehnico-materială puternică, fixă, specifică obiectului de activitate și un sistem propriu de încălzire cu utilități racordate la rețeaua locală și națională.

9.Are un management eficient, asigurat de directorul general care este și administratorul firmei și are și calitatea de asociat unic. Prin departamentele de subordine directă, administratorul își exercită dreptul de administrare, conform statutului societății sale, cu respectarea legislației în vigoare.

În ceea ce privește conducerea executivă a depozitului en gross, aceasta asigură o informare la zi cu privire la:

1.Ofertă de produse disponibile la ceilalți concurenți;

2.Nivelul prețurilor practicate de aceștia pe piață;

3.Nivelul cantităților și calității produselor oferite de concurenți;

4.Modul de prezentare și desfacere a produselor concurenților;

Structura de personal cuprinde 36 de persoane, fiind diversă, având în vedere specificul activităților firmei, conform organigramei.

Organigrama SC FRAGUS SRL

Fig1.Organigrama sociatății SC FRAGUS SRL

1 manager – administrator general

1 asistent manager

20 angajați la magazinul de desfacere din care:

2 gestionari

16 lucrători comerciali

2 muncitori manipulatori

4 angajați la depozitul engross din care:

1 șef depozit

2 lucrători comerciali

1 muncitor manipulator

3 angajați în departamentul economic din care:

1 director economic

1 contabil

1 specialist marketing

2 angajați pentru microcantină din care:

1 bucătar specializat

1 femeie de serviciu

persoane pentru activitatea de transport din care:

4 conducători auto

2 având categoria A,B,C,D și 2 având categoria A,B

1 mecanic de întreținere

Politica firmei prevede că între angajații firmei și populația beneficiară trebuie să existe o relație comercială materializată prin:

-servicii comerciale de calitate;

-direcționarea atenției vânzătorului spre client;

-angrenarea unor discuții comerciale cu clienții;

-aplicarea principiului cinstei și corectitudinii;

-implementarea unui principiu de respect reciproc față de client;

-receptarea dorințelor clienților și satisfacerea lor în timpul cel mai util;

-rezolvarea – pe cât posibil – pe cale amiabilă a reclamațiilor clienților, pentru care firma a expus un ”Caiet de Sugestii și Reclamații” la vedere;

Pentru a crește randamentul și productivitatea muncii, managementul firmei a făcut o analiză economică și a ajuns la concluzia că înființarea unei microcantine ar fi benefică pentru personalul din subordine. S-au alocat fonduri pentru a înființa această microcantină care se află situată la etaj, deasupra unității, achiziționând un apartament de cca. 90m² și care a fost reamenajat printr-o dotare tehnico-materială cu cele necesare, specifice activității unei cantine. Zilnic, fiecare angajat beneficiază gratuit de un bon de masă, cu care servește masa în incinta cantinei. Această facilitate se acordă numai celor prezenți în firmă la acel moment.

Pentru a asigura un climat ambiant plăcut în acest sector de adimistrare, conducerea, prin intermediul gestionarilor din subordine, întocmește și afișează rețetarul zilnic, pentru fiecare săptămână în curs, tocmai pentru a veni în sprijinul angajaților și de a-i satisface.

Pentru angajații care sunt trimiși în delegații sau deplasări temporare în țară, firma acordă indemnizații de deplasare materializate în: diurnă, bilete transport, alocație pentru cazare hotel.

Măsurile economice întreprinse au avut efectul scontat – realizarea unui colectiv unit și serios, profesionist și stabil, care cunoaște bine specificul activității firmei și politica firmei.

âAdoptarea unei politici manageriale în ceea ce privește politica de personal, de încredere și de valorificare a potențialului fiecăruia, în mod constructiv, a determinat și creșterea respectului față de muncă, a responsabilității fiecăruia pentru activitatea lui, dar și eliminarea acelor persoane care nu-și însușesc politica firmei.

Politici și strategii funcționale

Departamentul economic este organizat și condus conform legislației în vigoare, într-un spațiu special amenajat pentru arhivă, contabilitate primară, contabilitate financiară. Directorul economic conduce acest departament al firmei și este o persoană dinamică, profesionistă, cu pregătire în domeniu, care are și o vechime în firmă de 10 ani, persoană care supervizează tot procesul de evidență contabilă. Acest departament este computerizat, firma a achiziționat 4 calculatoare moderne și programe de contabilitate performante în vederea realizării unei activități financiar-contabile moderne.

Departamentul desfacere se asigură de către personalul direct implicat în acest proces de la gestionari și până la lucrători comerciali – vânzători

Activitatea comercială este subordonată obiectivelor fundamentale de a se crea profit, de creștere economică, de prosperitate și stabilitate, de menținere a obiectivului de activitate. Toate aceste eforturi sunt subordonate în același timp satisfacerii clienților, asigurării stabilității acestora, care în primul rând sunt cel mai mare capital al firmei.

Politica comercială fiind subordonată acestui scop, ea este îndreptată spre menținerea fluxului comercial, și de atragere a noi beneficiari de produse și servicii, motiv pentru care procesul de servire este:

Rapid și eficient

Clientul poate plăti cash, prin card, cec, bon valoric, virament.

Furnizorii

Există un număr mare de furnizori – persoane juridice – cu care firma colaborează, având posibilitatea de a selecta pe cei mai buni producători direcți și de a elimina intermediarii. Sunt analizate astfel oferte de produse de la diverși distribuitori autorizați, în special de la cei care desfac produse de monopol ca: alcool, tutun, cafea.

Principalele produse agricole se aprovizionează la magazin din depozitul central al firmei. Există oferte de marfă și de la producătorii particulari de legume și fructe – persoane fizice – pe care firma le achiziționează pe baza contractului de producărtor și pe baza buletinului de analiză fito-sanitară.

Relații de colaborare mai sunt stabilite și cu producători agricoli autorizați ca: IAS Gherla, IAS SERE HOLLAND, SC SERE Oradea, SC SERE Popești Leordeni, etc., societăți cu care FRAGUS are contracte ferme de aprovizionare cu produse proaspete.

1.SC ORSER SA Oradea – producător de legume proaspete.

Este o firmă specializată cu potențial economic mare și bază tehnico-materială puternică, capabilă să asigure satisfacerea comenzilor în timp util, cu produse diverse și de calitate superioară. Cu acest furnizor, SC FRAGUS are relații comerciale tradiționale din 1992, fiind considerat un furnizor stabil, loial și competitiv pe piața românească. Activitatea comercială se bazează pe întocmirea de contracte de livrare, care cuprind cantitatea și calitatea produselor care urmează să fie desfăcute.

2.SC SERE HOLLAND – producător de legume diverse cu prioritate ciuperci comestibile, este un producător serios și constant, asigurând aprovizionarea în mod curent cu ciuperci proaspete.

3.SC POMICOLA Șomcuta Mare – producător de fructe proaspete. Acest furnizor este specializat pe producția de cireșe, pere, mere, prune, produsele fiind de calitate superioară. Livrarea se face pe bază de comandă fermă, cu 8 ore înaite de recoltare, condiție impusă de caracterul perisabil al produselor care cer o viteză rapidă de manipulare și desfacere.

4.SC AVICOLA – producător de ouă de consum și produse de carne de pasăre. Este cel mai puternic producător al acestor produse din zonă. Între SC FRAGUS SRL și această firmă există contract ferm de colaborare care cuprinde anumite cerințe specifice comerțului cu aceste produse, anume: condiții de calitate, volumul tranzacțiilor, decade de aprovizionare, cantitatea livrată, prețul produselor, condiții de plată. Aprovizionarea este curentă în funcție de necesitate și de cererea pieței, deoarece produsele prezintă un grad ridicat de perisabilitate și impun condiții de păstrare deosebite – temperatura de 4˚ în condiții de frigider.

5.SC SALAMANDRA SA – fabricant de produse de carne și diverse mezeluri. Este unul dintre cei mai puternici producători de pe piața locală, iar produsele sale sunt de calitate superioară, diversificate. Producătorul este orientat cu prioritatea spre obținerea de produse naturale, cât și spre folosirea ingredientelor admise, ce oferă atât calitate, rafinament dar și atracție. Livrarea se face zilnic, în fiecare dimineață, pe baza unei comenzi ferme.

6.SC MEDGIDIA SA Constanța – producător de struguri, caise, piersici, vinuri și alte produse derivate din fructe. Relațiile comerciale cu acest producător tradițional și cunoscut sunt foarte bune începând cu anul 1992.

7.SC SOMEȘANA SA Satu Mare – este profilată pe produse lactate și derivate din lapte, fiind un furnizor foarte puternic. Relațiile comerciale sunt bune, existând o tradiție în acest sens și cu acest furnizor pe baza contractelor de colaborare. Principalele produse pe care le oferă sunt: lapte, smântână, chefir, sana, iaurt, variate branzeturi – proaspete sau fermentate – unt, diferite creme și alte specialități. Volumul tranzacțiilor comerciale a crescut an de an, având la bază: creșterea calității, dotarea raionului specializat cu vitrine frigorifice de expunere, mărirea gamei de produse diversificate, prețuri promoționale, adaosuri comerciale acceptabile – constant de 10%.

8.SC SERE Popești Leordeni – este un producător de legume proaspete ca: salată, roșii, castraveți, conopidă, altele. Este o firmă serioasă, care onorează comenzile promt, respectând calitatea și prospețimea. Volumul tranzacțiilor comerciale a înregistrat o evoluție ascendentă de la an la an.

9.SC PAPP SRL – furnizează produse de patiserie și cofetărie. Este un furnizor care asigură firma cu produse specifice culinare: tăiței pentru supă, papanași, colțunași, musli, brânzoaice, covrigei, turtă dulce, altele, sortimente care complectează varietatea produselor firmei SC FRAGUS.

10.SC DORNA APEMIN SA – este un furnizor de apă minerală, sucuri, dar și brânzeturi și alte produse derivate lactate. Colaborarea cu această firmă are tradiție, asigurând aprovizionarea ritmică și în funcție de necesități.

11.SC MILENIUM FRUIT SRL – este importator puternic de produse exotice ca: citrice, banane, kiwi, ananas, nectarine și altele. Valoarea tranzacțiilor a crescut datorită competitivității produselor oferite.

12SC ELISON 2000 SRL București – este o firmă profilată pe import de produse agricole, în speță citrice. Varietatea sortimentală, calitatea, promptitudinea fac ca această firmă să fie un colaborator serios. Furnizorul oferă în raport cu cererea un volum mare de produse italienești: struguri, portocale, lămâi, cât și legume, morcovi, ceapă, usturoi. De menționat este faptul că produsele oferite sunt valorificate atât de depozitul engross al firmei – 75% – cât și de magazinul FRAGUS endetail – 25%.

13.SC MARCOM SRL Baia Mare – engrossist de produse alimentare care completează sortimentația necesară firmei SC FRAGUS. Aprovizionarea se face tot pe bază de comenzi ferme.

14.SC METRO SRL Baia Mare – engrossist de produse diverse. Firma face parte dintr-o rețea puternică de magazine cu extindere europeană. Este un furnizor atractiv prin baza tehnico-materială modernă, prim gama produselor deosebit de variată, cât și prin prețurile competitive.

15.SC 1001 ARTICOLE Baia Mare – este un furnizor engrossist specializat în produse de carne congelate, respectiv pui și specialități de pasăre.

16.SC TIP GEX SRL Baia Mare – este un producător autorizat și cunoscut pentru furnizarea de preparate din carne, specialități și mezeluri, respectiv salamuri fine, aperitive, afumături, cât și carne proaspătă.

17.SC INTERBRANS SRL Baia Mare – firmă importatoare de produse chimice și cosmetice. Oferta cuprinde: săpunuri, șampoane, detergenți, etc. Este unul dintre furnizorii puternici atât pe bază tehnico-materială cât și datorită unui management performant.

Lista furnizorilor este foarte mare, firma urmărind prin politica sa comercială selectarea celor mai buni furnizori, achiziționarea de produse de calitate superioară la prețuri accesibile pieței în condiții avantajoase, urmărindu-se obiectivul principal de satisfacere al nevoilor populației, care sunt principalii beneficiari ai firmei FRAGUS.

Activitatea de aprovizionare a depozitului se realizează cu mașinile de dotare proprie, iar in situații speciale cu mijloace auto închiriate de la firme specializate în transport.

Asigurarea relației de aprovizionare de la furnizor la depozit este realizată de un lucrător comercial specializat, care are cunoștințe necesare economice și juridice. Acesta răspunde față de conducerea societății de calitatea, cantitatea produselor aprovizionate, de legalitatea procesului de aprovizionare și gestionare.

Clienții

Principalul obiectiv al administrației este grija permanentă de a trata în mod egal orice client, pornind de la principiul conform căruia ”orice consumator de azi poate deveni clientul de mâine”.

Pentru magazinul situat pe B-dul Unirii nr. 12 Baia Mare unde se practică comerțul cu amănuntul de legume, fructe, produse lactate, mezeluri, produse din carne și de patiserie, cât și produse nealimentare, principalul beneficiar este populația orașului, iar într-un procent mai mic și populația din alte județe.

Faptul că magazinul este situat într-o zonă cu un flux mare de consumatori, alcătuit cu precădere din populație activă, oferă o cerere constantă și echilibrată față de ofertă. Acest segment de clienți sunt cumpărătorii zilnici ai unității, mai cu seamă la produsele de consum imediat – pâine, lapte, oua, legume, fructe, mezeluri, etc. Principalul beneficiar al magazinului de prezentare-desfacere cu amănuntul FRAGUS este așadar populația locală.

În ceea ce privește beneficiarii alcătuiți din populația județului, procentul acestora este mai mic, iar volumul achizițiilor acestora este ocazional și cuprinde doar unele produse alimentare și nealimentare. Din alte județe, firma are clienți, dar nu în mod constant sau curent.

O altă categorie de clienți sunt persoanele juridice, în categoria cărora intră hotelurile, restaurantele, cantinele sociale și spitalele.

De exemplu clienții din categoria cantine sunt:

Cantina de ajutor social Baia Mare, cantine școlare, cantine de grădinițe;

Cantina centrului de plasament școlar;

Spitalul TC Baia Mare, Spitalul județean Baia Mare, Spitalul de boli infecțioase Baia Mare

Toate cantinele, spitalele și grădinițele se aprovizionează atât cu produse alimentare – legume, fructe, lactate, produse de carne cât și cu o varietate de produse alimentare, aflate în oferta magazinului FRAGUS.

Fidelitatea acestor clienți este întemeiată pe o colaborare mai veche, ce datează dinainte de 1989, pe baza relațiilor cu actuala administrație a firmei FRAGUS. Acești clienți, fiind consumatori constanți și fideli, achiziționează produsele firmei pe bază de comenzi ferme, iar contravaloarea facturilor emise se onorează prin viramente în contul societății FRAGUS.

O altă categorie de clienți o constituie complexele hoteliere MARA, CARPAȚI, MARAMUREȘ, DIAMANT situate în Baia Mare.

Restaurant-hotel CARPAȚI cotat cu 3 stele, este un client permanent începând cu anul 1992, care achiziționează curent produse proaspete, de legume-fructe.

Restaurant-hotel MARA situat tot în Baia Mare prezintă avantajul de a se afla în vecinătatea magazinului, de unde își procură produse alimentare, lactate și din carne, cât și legume-fructe din 1992.

Restaurant-hotel MARAMUREȘ este un client fidel al magazinului, consumator de produse alimentare și nealimentare, necesare restaurantului și întreținerii hotelului.

Restaurantul DIAMANT este de asemenea un client serios și constant care se aprovizionează cu o gamă variată de produse alimentare și nealimentare.

Există o serie de firme din județul Maramureș și din județele învecinate care se aprovizionează de la depozitul engross al firmei situat în B-dul București 106 A. Lista clienților este mult mai amplă, au fost menționați cei stabili, serioși, pentru că există și o serie de beneficiari care sunt ”migratori”.

Modul de selecție al clienților s-a făcut pe principiul respectării contractelor încheiate și a onorării plăților la timp.

Pentru clienții fideli, societatea acordă discounturi, bonificații și premii cu prilejul unor aniversări, sărbători, acțiuni care contribuie la îmbunătățirea atmosferei și a relațiilor furnizor- client.

3.2 COORDONATE PRIVIND ACTIVITATEA ECONOMICO- FINANCIARA A ENTITĂȚII

Masurarea rezultatelor contabile si financiare si aprecierea lor presupune efectuarea unor comparatii între rezultatele obtinute în trecut si în prezent si fluxul de activitate (vânzari, productie).

TABEL1. TABEL PRIVIND PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI

( Sursa proprie)

În practica societatilor comerciale, pentru caracterizarea activitatii de productie si comercializare se folosesc urmatorii indicatori valorici> cifra de afaceri, valoarea adaugata si productia exercitiului.

CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI.

I Indicatori de lichiditate:

a)Indicatorul lichiditatii curente- este una dintre cele mai importante rate financiare ale unei companii si masoara capacitatea acesteia de a plati datoriile pe termen scurt utilizand activele pe termen scurt din bilant. Se calculeaza ca raport intre Active circulantesi totalul si Datorii pe termen scurt.

b)Indicatorul lichiditatii immediate- masoara capacitatea companiei de a plati datoriile pe termen scurt utilizand activele cu cel mai mare grad de lichiditate din bilant. Formula este asemanatoare cu cea a lichiditatii curente, insa de data aceasta sunt excluse stocurile, acestea fiind considerate mai greu de valorificat si cu o valoare incerta.

II Indicatorii de activitate-furnizeaza informatii cu privire la : viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorarie ale entitatii,capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale entitatii,viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor),aproximeaza de cate ori a fost rulat stocul de-a lungului exercitiului financiar.

a)Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorarie ale entitatii se calculeaza ca raport intre Costul vanzarilor si Stocul mediu sau ca raport intre Stocul mediu si costul vanzarilor inmultit cu 12 sau 365 de zile depinde pe ce perioada se calculeaza acest indicator.Costul mediu se formeaza din Rulajul contului 607 plus TVA-ul aferent marfurilor.Stocul mediu reprezinta rulajele debitoare ale contului 371”Marfuri”.

b)Viteza de rotatie a debitelor- clienti se calculeaza ca si raport intre Stoc mediu clienti(media aritmetica a soldurilor clienti) si Cifra de afaceri.

c)Viteza de rotatie a creditelor-clienti se calculeaza ca si raport intre Stocul mediu clienti si Achizitiile de bunuri.

d)Viteza de rotatie a activelor totale se calculeaza ca si raport intre Cifra de afaceri si Totalul activelor.

III Indicatori de profitabilitate indica capacitatea firmei de a genera profit,rentabilitatea firmei pe termen mediu si lung

a)Marja bruta din vanzari se calculeaza ca si raport intre Profitul brut din vanzari si Cifra de afaceri.Profitul brut din vanzri reprezinta diferenta dintre Veniturile aferenta vanzarilor de marfuri si costul marfurilor.

b)Productivitatea muncii se calculeaza ca si raport intre Cifra de afaceri neta si Numarul mediu de salariati.

c)Stabilitatea patrimoniala este rezultatul raportului din Capitalurile proprii ale entitatii si Activul bilantier

Am realizat in randurile urmatoare o analiza grafica a principalilor indicatori cu ajutotul Microsft Office Excel 2007.Situatia se prezinta astfel:

Fig2.Grafic privind evolutia Cifrei de afaceri in perioadele analizate (Sursa proprie)

Fig.3 Grafic privind evoluția Valorii adaugata in perioadele analizate (Sursa propie)

Fig4.Grafic provind evoluția productivității muncii (Sursă propie)

Fig5.Grafic privind evoluția Marjei Brute din vanzari (Sursă propie)

Fig 5. Grafic privin Viteza de rotație pentru totalul Activelor (Sursa propie)

Fig6. Grafic privind viteza de rotație a creditelor furnizori (Sursă propie)

Fig7.Grafic privind viteya de rotatie a debitelor furnizori (Sursă propie)

Fig8.Grafic privin Veniurile totale ale entității si evoluția lor in perioadele analizate (Sursa propie)

Fig.9 Grafic privind Cheltuielile totale ale entității si evoluția acestora in perioadele analizate (Sursă propie)

Fig10.Evolutia Ratei Lichidității imediate ( Sursa propie)

Fig 11. Grafic privind evolutia Lichidității imediate asupra entității (Sursă propie)

Pe baza datelor prezentate se poate explica evolutia fiecarei categorii de venituri, contributia acestora la cifra de afaceri, precum si modificarile intervenite în structura acesteia. Se constata ca fata de perioada precedenta, veniturile totale au înregistrat diminuari accentuate, ceea ce va influenta negativ cifra de afaceri.

Evolutia cifrei de afaceri se înscrie pe o linie descendenta.

Se constata o scadere a valorii adaugate în 2011 fata de 2010 si o crestere în 2012 fata de 2011, fapt ce se apreciaza în general ca o situatie favorabila, deoarece s-a obtinut în cea mai mare masura pe seama rezultatului exploatarii (profitul brut).

Productia exercitiului a scazut in anul 2011 si a inregistrat o crestere semnificativa în anul 2012.

Pe acest fond, profitul brut s-a diminuat simtitor în 2011 fata de 2010, fapt ce s-a datorat scaderii puterii de cumparare a populatiei.

Firma a redus în fiecare an numarul de salariati, iar productivitatea anuala au crescut în fiecare an.

Ratele lichiditatii curente si immediate se situeaza in anii precedent in jurul valorii de 1,5 si 2 ceea ce inseamna ca entitatea plateste la termen datoriile pe termen scurt.Cu cat valoarea este mai mare,cu atat compania are o capacitate mai mare de a-si plati datoriile curenta fara sa apeleze la resurse pe termen lung sau la noi imprumuturi.

Activele circulante sunt constituite în cea mai mare parte din stocuri care si-au diminuat volumul în anul 2011 dar eu crescu in anul 2012 si din creante care nu au fost recuperate acestea au inregistrat o crestere semnificativa fata de anul 2010

Capitalul propriu a suferit mici modificari în perioada analizata.

Cheltuielile totale au crescut pe seama cheltuielilor de exploatare în cea mai mare proportie au inregistrat micsorari semnificative pe parcursul anilor.

Referitor la Viteza de rotatie a debitelor clienti,indicator care calculeaza eficacitatea entitatii in colectatarea creantelor si care exprima numarul de zile pana la data in care debitorii isi achita datoriile catre persoana juridica,putem spune ca acesta creste dar nu semnificativ incat sa indice probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si creante mai greu de incasat(clienti rau platnici).Entitatea isi incaseaza creantele in medie la 14,56 de zile.

Aproximarea numarului de zile de creditare pe care entitatea o obtine de la furnizorii sai (Viteza de rotatie a creditelor-clienti) creste pe parcursul perioadelor analizate.Societatea isi achita datoriile fata de furnizori in medie la aproximativ 21,53 de zile

3.3 REFLECTAREA IN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR OPERAȚIUNI ECONOMICE PRIVIND CREANȚELE ȘI DATORIILE COMERCIALE LA SC FRAGUS SRL.

1.SC FRAGUS.SRL încaseaza de la SC.CARPATI.SRL 500 lei in vederea livrarii de marfuri.Se livreaza clientului care a acordat un avans de 250 lei ,TVA 24%.Se incaseaza sumele de catre client prin virament.

-incasare avans:

5121”Conturi la banci in lei”= 419 „Clienti-creditori” 250 lei

-livrare marfuri: 4111” Clienti” = % 620 lei

707 „Venituri din vz.marfurilor” 500 lei

4427 „TVA colectata” 120lei

-incasare contravaloarea marfurilor

% = 4111 „Clienti” 620 lei

419 „Clienti creditori” 500 lei

5121 ”Conturi la banci” 120 lei

2.Se vand marfuri in valoare de 300 lei ,TVA 24%.Se incaseaza suma de la client,acordandu-se un scont de 2%.

-vanzare marfuri: 4111 „Clienti” = % 372 lei

707 „Venituri din vanzarea marfurilor” 300 lei

4427” TVA colectata” 72 lei

-incasare contravaloare marfa

% = 4111 „Clienti” 372 lei

667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” 6

5121 „Conturi la banci in lei” 366 lei

SCONT= 300 lei x 2%

3.Se presteaza servicii pentru un client,constand in transportul de marfuri pe ruta Baia Mare-Cluj Napoca si retur in valoare de 1400 lei.

-prestare servicii:

4111 „Clienti”= % 1736lei

707 „Venituri din vanzarea marfurilor” 1400lei

4427 „TVA colectata” 336lei

4.Se inregistreaza livrari de marfuri la incheierea exercitiului financiar pe baza avizului de expediere,in valoare de 336 lei,TVA 24% pentru care nu s-a intocmit factura.

-livrari fara factura:

418 „Clienti facturi de intocmit” = % 416,64lei

707 „Venituri din vanzarea marfurilor” 336lei

4428”TVA neexigibil” 80,64

-ulterior se primeste factura :

4111 „ Clienti”= 418 „Clienti facuti de intocmit” 416,64lei

4428 „TVA neexigibila”=4427 TVA colectata” 80,64 lei

5,Pentru prestari de transporturi se primeste un cec de 1000 lei.

5112 „Cecuri de incasat”= 4111 „Clienti” 1000 lei

5311 „Casa in lei”=Cecuri de incasat” 1000 lei

6. Se primesc marfuri pe baza de factura de la SC SERE HOLAND .SA in valoare de 4000 lei ,TVA 24 %.La receptia marfurilor de catre client se constata ca o parte din acestea nu corespund comenzii,fiind restituite furnizorului.In aces caz se intocmeste o factura de reducere in valoare de 1000 lei,TVA 24 %.

-la vanzarea produselor se inregistreaza:

4111 „ Clienti” = % 4960lei

707 „Venituri din vanzarea marfurilor” 4000lei

4427 „TVA colectata” 960 lei

-factura de reducere pentru stocurile returnate

%= 4111”Clienti” 1240lei

771 „Venituri din subventii extraordinare” 1000lei

4427”TVA colectata” 240lei

7.La sfarsitul anului furnizorul „SC POMICOLA SA” trimite o factura fiscala de reducere reprezentand risturnurile in suma de 358 lei,TVA 24 %,aferenta livrarilor de marfuri efectuate in cursul anului.

– primire factura de reduceri:

% = 4111 „Clienti” 367,12lei

707” Venituri din vanzarea marfurilor” 358lei

4427 „TVA colectata” 9,12lei

8.Furnizorul „SC CARPATI SA” adreseaza o factura reprezentand livrari de marfuri in suma de 450 lei,TVA 24 % cu decontarea dupa 3 luni.Ulterior se instiinteaza firma ca se va plati factura cu 2 luni mai devreme,daca se va beneficia de un scont.Se intocmeste factura cu un scont de 10%.

-vanzare marfuri:

4111 „Clienti” = % 558 lei

707 „Venituri din vanzarea marfurilor” 450 lei

4427 „TVA Colectata” 108lei

-inregistrarea facturii de reducere cu scontul de decontare acordat ulterior

% = 4111 „Clienti” 496lei

667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” 400lei

4427 „TVA colectata” 96lei

9.In decursul perioadei analizate SC FRAGUS SRL s-a aprovizionat cu marfuri de la furnizori in valoare de 654 lei.

-aprovizionare marfuri:

% = 401 „Furnizori” 810,95lei

371 „Marfuri” 654lei

4426 „TVA deductibila” 156,95lei

10.Se constata lipsuri din cauza furnizorului „SC DORNA APENIN” in momentul livrarii marfurilor.Valoarea marfurilor a fost de 350 lei.Lipsa constata este de 150 lei.

%= 401 „Furnizori” 584 lei

371”Marfuri” 350 lei

4426”TVA deductibila” 84 lei

461”Debitori diversi” 150 lei

11.Se inregistreaza factura pentru reparatii efectuate la combinele frigorifice din cadrul magazinului in valoare de 500 lei.Plata se face in numerar.

-cheltuieli cu reparatiile

% = „Furnizori” 620 lei

611 „Cheltuieli cu intretinerea” 500 lei

4426 „ TVA colectata” 120 lei

12. Pe baza facturii si a receptiei bunurilor se inregistreaza aprovizionarea unitatii cu legume si fructe pentru preparea salatelor ce se dau in consum in unitate.Total factura 374lei plus TVA.

% = 401 „Furnizori” 374 lei

300 „Materii prime” 284,24lei

4426 „Tva deductibila” 89,76lei

13.In data de 23.05.2013 SC FRAGUS SRL isi monteaza un post telefonic prin intermediul ROMTELECOM SA Baia Mare care remite factura aferenta lumii in valoarea de 750 lei Tva 24 %.Plata prin virament.

-receptie mijloc fix si inregistrarea lui.

% = 404 „Furnizori” 930 lei

2128 „Unelte instalatii” 750 lei

4426”TVA deductibil” 180 lei

-plata furnizor

404=5121 930lei

14.SC FRAGUS SRL receptioneaza marfurile sosite fara factura fiscala in valoare de 1750 lei,tva 24%.La sosirea facturii se constata ca val facturata este de 1800 lei,tva 24 %.

a) –receptie marfuri fara factura

%= 404”Furnizori de imobilizări” 2170lei

307”Mărfuri” 1750lei

4428 „ TVA neexigibilă” 420lei

-stornare inregistrare

408 „Furnizori-facturi nesosite” = % 2170 lei

307 „Mărfuri” 1750lei

4428 „TVA neexigibilă” 420lei

-sosire factura

%= 401 „ Furnizori” 2232 lei

307 „ Mărfuri” 1800lei

4428 „TVA neexigibilă” 432lei

b)- receptiea materialelor nesosite fara factura

% = 408 2232 lei

307 1800 lei

4428 432 lei

-sosirea facrurii fiscale

% = 401 „Furnizori” 2232 lei

307 „Marfuri” 18lei

4426 „TVA deductibilă” 432 lei

4426 „TVA deductibilă” = „TVA neexigibilă „4428 432 +420 =852 lei.

CONCLUZII

Situațiile financiare și calculul principalilor indicatori economici calculați și analizați pe baza studiului de caz de SC FRAGUS SRL,arată atât punctele forte in economia societatii cat si dezechilibrul pe care societatea il are in perioada analizata din punct de vedere economic.

Cifra de afaceri scade semnificativ pe parcursul anilor acest fapt fiind datorat in principal si de instalarea tot mai puternica a crizei economice si de scaderea puterii de cumparare.

Cheltuielile inregistrate de firma cresc pe parcursul anilor ceea ce arată faptul ca SC FRAGUS SRL ar trebui sa reduca cheltuielile care au produs aceasta crestere si sa consume mult mai eficient resursele.

Pe de alta parte entitatea isi achita la timp datoriile,nu inregistreaza credite bancare si datorii pe termen mediu si lung,plateste la timp furnizorii,ceea ce duce la consolidarea legeturii entitatii cu furnizorii de la care se aprovizioneaza acumuland astfel puncte forte pentru viitoarele relatii economice.

Datoriile se achita in medie dupa 22 de zile iar creantele se recupereaza in medie de 15 zile ceea ce inseamna ca societatea isi incaseaza creantele mai repede decat termenul scadentei datoriilor.Astfel spus furnizorii finantiaza o parte semnificativa din activitatile curente.

REFERIRI BIBLIOGRAFICE

1.Legea 571/2003 coroborâtă cu HG44/2004 privind CODUL FISCAL cu normele metodologice de aplicare

2.Matiș.D „Bazele Contabilității”Editura Alma Mater,Cluj Napoca

3.Matiș.D „Contabilitate financiară” Editura Alma Mater,Cluj Napoca

4.Pântea.P.I „ Contabilitate financiară românească conformă cu Directivele Europene”2008

5.Popan M. „Manual pentru filiela tehnologică,profil servicii”2005

6.Ristea M.și colectiv „Contabilitatea financiară a întreprinderii” Educația Universitară Bucuresti 2005

7.Ristea.M. și colectiv „Contabilitate financiară a întreprinderii” Educația Universitară Bucuresti 2009

8.Ristea. M. & Dumitru.G.C „Contabilitate aprofundată”

9.OMFP3055-2009

REFERIRI BIBLIOGRAFICE

1.Legea 571/2003 coroborâtă cu HG44/2004 privind CODUL FISCAL cu normele metodologice de aplicare

2.Matiș.D „Bazele Contabilității”Editura Alma Mater,Cluj Napoca

3.Matiș.D „Contabilitate financiară” Editura Alma Mater,Cluj Napoca

4.Pântea.P.I „ Contabilitate financiară românească conformă cu Directivele Europene”2008

5.Popan M. „Manual pentru filiela tehnologică,profil servicii”2005

6.Ristea M.și colectiv „Contabilitatea financiară a întreprinderii” Educația Universitară Bucuresti 2005

7.Ristea.M. și colectiv „Contabilitate financiară a întreprinderii” Educația Universitară Bucuresti 2009

8.Ristea. M. & Dumitru.G.C „Contabilitate aprofundată”

9.OMFP3055-2009