Contabilitatea Decontarilor cu Furnizorii Pe Exemplul S.c. Ambro S.a. Suceava

Contabilitatea decontărilor cu furnizorii

Pe exemplul S.C. Ambro S.A. Suceava

CUPRINS

Capitolul 1.Delimitari conceptuale privind contabilitatea decontărilor cu furnizorii

1.1. Noțiuni privind decontările cu furnizorii

1.2. Structura datoriilor și creanțelor comerciale față de furnizori

1.3. Evaluarea datoriilor comerciale conform Ordinului 1802/2014

Capitolul 2. Studiul sistemului informațional și al cadrului juridic contabil-financiar al societății Ambro S.A. Suceava

2.1. Scurt istoric

2.2. Descrierea structurii organizatorice

2.3. Relațiile compartimentului financiar-contabil cu celelalte compartimente

2.4. Principalii furnizori ai S.C. Ambro S.A.

2.5. Evolutia principalilor indicatori economico-financiari

Capitolul 3. Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu furnizorii

3.1. Obiectivele contabilității decontărilor cu furnizorii

3.2. Principalele documente contabile care atestă decontarea datoriilor față de furnizori

3.3. Conturile utilizate și funcția lor contabilă

3.4. Aplicații privind decontarea cu furnizorii prin intermediul creditului comercial clasic

3.5. Aplicații privind decontarea cu furnizorii prin intermediul creditului comercial cambial

3.6. Operațiuni privind decontarea datoriilor față de furnizorii de la care nu s-au primit facturile

3.7. Operațiuni privind avansurile acordate furnizorilor

3.8. Indicatori privind furnizorii

3.9. Reflectarea în situațiile financiare anuale a operațiunilor privind furnizorii

Concluzii

Bibliografie

Anexa 1. Organigrama societății Ambro S.A. Suceava

 Introducere

Am ales pentru lucrarea de licență tema „Contabilitatea decontărilor cu furnizorii” S.C. pe exemplul societății Ambro S.A. deoarece am considerat interesant să analizez relațiile comerciale ale societății mai sus menționate cu partenerii săi de afaceri. În cadrul firmei luate în studiu, achizițiile de materii prime sunt atipice. Ele nu se realizează pe bază de calcule și comenzi, ca la majoritatea întreprinderilor. Societatea achiziționează deșeuri celulozice oricând, de la orice furnizor, fără a face comenzi. Practic, se achiziționează tot ce se oferă de către partenerii de afaceri, fără a se ține cont de cheltuielile de depozitare, de sumele necesare plății datoriilor față de furnizori, întrucât piața pe care activează Ambro este una fără o concurență acerbă, și deoarece întreprinderea urmărește protejarea mediului înconjurător.

Prezenta lucrare este structurată pe trei capitole, prezentate pe scurt în cele ce urmează. Primul capitol prezintă aspectele teoretice privind furnizorii și modalitățile de stingere a datoriilor societății față de aceștia, clasificarea tipurilor de furnizori, dar și a modalităților de decontare. Întrucât Ordinul MFP nr. 1802 din 2014 prezintă trei momente ale evaluării activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, am prezentat valorile la care se pot evalua datoriile comerciale în funcție de momentul intrării în unitate, momentul închiderii exercițiului financiar și de cel al ieșirii din unitate a datoriilor față de furnizori. Parcurgând primul capitol, vom afla și de reducerile pe care furnizorii le pot acorda clienților, care pot fi: reduceri comerciale și reduceri financiare. Definițiile și modul de acordare a acestor reduceri sunt detaliate la sfârșitul primului capitol.

Cel de-al doilea capitol cuprinde prezentarea, pe scurt, a S.C. Ambro S.A., care se numără printre principalii producători de carton, hârtie, și derivate ale acestora. Societatea își desfășoară activitatea în localitatea Suceava, județul Suceava. Acest capitol conține și descrierea organigramei și a relațiilor dintre compartimentul financiar-contabil cu celelalte compartimente.

Întrucât înregistrările în contabilitate se fac doar pe baza documentelor justificative, în capitolul 3 sunt prezentate documentele care atestă datoriile față de furnizori și cele care fac dovada plății acestor datorii. Sunt prezentate și conturile de terți utilizate și funcția lor contabilă care sunt, în general, conturi de pasiv, cu excepția contului 409. Următoarele subcapitole evidențiază înregistrarea în contabilitate a datoriilor față de furnizori și modalitățile de stingere a acestora, grupate în: operațiuni privind decontarea prin credite comerciale clasice, decontarea prin intermediul creditelor comerciale cambiale, decontarea datoriilor față de furnizorii de la care nu s-au primit facturile și decontarea datoriilor față de furnizorii debitori.

Concluziile cuprind punctele tari și punctele slabe ale S.C. Ambro S.A., la care s-a ajuns în urma analizei efectuate pentru lucrarea de față.

Capitolul 1. Delimitari conceptuale privind contabilitatea decontările cu furnizorii

1.1. Noțiuni privind decontările cu furnizorii

Datoriile față de terți, care sunt menționate separat de către contabilitate sub formă de resurse străine, sunt următoarele: datoriile financiare, datoriile comerciale, datoriile salariale, fiscale și sociale, datoriile față de asociații întreprinderii și datoriile față de creditorii diverși.

În prezenta lucrare vom analiza datoriile comerciale, care reprezintă rezultatul ce apare ca urmare a relațiilor de decontare față de furnizorii de la care s-au achiziționat bunuri, care au prestat servicii sau au executat lucrări întreprinderii.

Datoriile, la modul general, sunt ”obligații care rezultă din relații contractuale sau sunt impuse de lege”.

Datoriile comerciale iau forma datoriilor flotante prin următoarele structuri: furnizori și efecte de plătit. Furnizorii ”exprimă echivalentul bănesc datorat de firmă pentru bunurile achiziționate, lucrările sau serviciile prestate de terți.” Efectele de plată sunt reprezentate de titlurile de valoare care atestă o obligație de plată a cumpărătorului sau clientului (debitorului) față de creditor (furnizor). Avansurile acordate furnizorilor dar și efectele comerciale folosite pentru stingerea totală sau parțială a datoriilor față de aceștia se includ în categoria operațiilor referitoare la decontările cu furnizorii.

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, furnizorii reprezintă persoanele fizice sau juridice care procură sau furnizează diverse materiale.

Furnizorul mai poate fi definit ca fiind o persoană juridică sau fizică ce furnizează unei alte persoane fizice sau juridice, numită client, o marfă, un produs, prestează un serviciu, sau execută o lucrare.

Furnizorii ”sunt persoane juridice sau fizice cărora unitățile patrimoniale le sunt datoare valori pentru materialele, mărfurile, sau serviciile de care au beneficiat de la acele persoane și pentru care plata se face ulterior”.

O altă abordare a noțiunii de furnizori îi definește ca fiind o sursă externă de finanțare, pe termen scurt, a întreprinderii.

Din punct de vedere contabil, furnizorul reprezintă persoana fizică sau juridică față de care entitatea are ca datorie echivalentul, în bani sau natură, al bunurilor primite, serviciilor prestate, și lucrărilor executate. Față de furnizori se creează obligații comerciale care provin, în cea mai mare parte, din aprovizionarea (cumpărarea) de imobilizări, de active circulante materiale (materii prime, consumabile, mărfuri, ambalaje, materiale de natura obiectelor de inventar, animale și păsări, etc.).

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, decontarea este ”operația contabilă prin care se justifică întrebuințarea unei sume primite”. O altă abordare a acestei noțiuni o definește ca fiind lichidarea obligațiilor ce trebuie plătite.

Decontarea cu furnizorii reprezintă stingerea datoriei instituției care a achiziționat (client) față de furnizorul său, pentru bunurile cumpărate, lucrările care s-au executat, sau serviciile care s-au prestat.

Datoriile comerciale se pot deconta prin unul dintre următoarele moduri: prin plata imediată cu numerar, lucru care nu poate duce la datorii comerciale și prin intermediul creditului comercial, care poate fi clasic sau cambial, atunci când plata datoriilor se face la o dată ulterioară livrării bunurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor. ”Dacă plata aprovizionărilor se face pe loc, unitatea cumpărătoare nu înregistrează obligații față de cumpărător”. Însă, în cele mai multe cazuri, plata valorii serviciilor sau bunurilor achiziționate se realizează la o dată ulterioară recepției, relațiile comerciale dintre cumpărător și furnizor efectuându-se pe credit comercial. Față de furnizori se creează obligații comerciale în urma cumpărărilor (aprovizionărilor) de active circulante materiale, cum ar fi: materii prime, consumabile, ambalaje, mărfuri, materiale de natura obiectelor de inventar, animale și păsări etc., de imobilizări, din serviciile prestate și lucrările executate, și după ce s-au efectuat alte operații pe baza unor convenții de natură civilă, sau a unor contracte încheiate cu anumite persoane juridice sau fizice. Printre aceste activități amintite anterior se numără și prestațiile la nivelul cărora se pot primi indemnizații de către cenzori, membrii consiliilor de administrație sau cei ai adunării generale a acționarilor ș.a., dar și lucrările care se pot realiza de către experții contabili și de către contabilii autorizați precum și cele care se execută de către persoanele asimilate celor care sunt încadrate pe baza unei convenții civile de prestări de servicii.

Operațiile comerciale presupun existența unei relații între două entități economico-financiare, și anume: client- care achiziționează bunuri sau servicii contra cost, în calitatea lui de cumpărător- și furnizor- care pune, contra cost și în baza unui contract, la dispoziția clienților, bunuri sau servicii.

Furnizorii pot fi interni (facturile se primesc în lei) și/sau externi (facturile de la aceștia se primesc în valută), sau furnizori de imobilizări, de stocuri sau de servicii.

Figura nr. 1. Gruparea operațiunilor de achiziții după modul de reflectare în contabilitate

Sursa: Horomnea, E. (coordonator), Budugan, D., Georgescu, I., Istrate, C., Păvăloaia, L., Dicu, R., Introducere în contabilitate. Concepte și aplicații, Ediția a III-a, revăzută și completată, Editura Tipo Moldova, Iași, 2014, p. 158

În practică, achizițiile se referă la totalitatea aprovizionărilor care, contabil privind, fac referire la achiziții de: consumabile (activele circulante materiale), valori durabile (activele imobilizate), servicii și lucrări și titluri de plasament, operațiune reprezentată schematic în figura numărul 1.

1.2. Structura datoriilor și creanțelor comerciale față de furnizori

Furnizorii se împart în mai multe categorii, putând fi clasificați în funcție de unele criterii, pe care le vom dezvolta în cele ce urmează.

Funcție de localizarea furnizorilor, aceștia pot fi interni și externi. Furnizorii interni ai firmei se află în țara în care își desfășoară aceasta activitatea, cei externi se situează în alte state.

Furnizorii mai pot fi clasificați și în funcție de forma juridică în persoane juridice și persoane fizice. Furnizorii persoane juridice se împart, la rândul lor, în funcție de modul de organizare, în: societăți comerciale, societăți pe acțiuni, societăți cu răspundere limitată, societăți în nume colectiv.

Datoriile întreprinderii se clasifică după următoarele criterii:

După natura operațiilor economice care le generează, astfel: datorii comerciale, financiare, fiscale, salariale, sociale și alte datorii.

După conținutul lor economic, astfel: datorii față de furnizori, față de clienți pentru avansurile primite, față de bugetul de stat privind plata impozitelor și taxelor, față de salariați, datorii privind asigurările și protecția socială și alte datorii.

În funcție de modul de stingere a datoriilor față de furnizori, se disting: datoriile din achiziții pe bază de credit comercial și datoriile din achiziții pe bază de credit cambial.

Datoriile ce derivă din achiziții pe baza creditului comercial se vor achita cu ajutorul instrumentelor obișnuite de decontare (chitanță, ordin de plată, cec). Cele care rezultă din acă de furnizori

Furnizorii se împart în mai multe categorii, putând fi clasificați în funcție de unele criterii, pe care le vom dezvolta în cele ce urmează.

Funcție de localizarea furnizorilor, aceștia pot fi interni și externi. Furnizorii interni ai firmei se află în țara în care își desfășoară aceasta activitatea, cei externi se situează în alte state.

Furnizorii mai pot fi clasificați și în funcție de forma juridică în persoane juridice și persoane fizice. Furnizorii persoane juridice se împart, la rândul lor, în funcție de modul de organizare, în: societăți comerciale, societăți pe acțiuni, societăți cu răspundere limitată, societăți în nume colectiv.

Datoriile întreprinderii se clasifică după următoarele criterii:

După natura operațiilor economice care le generează, astfel: datorii comerciale, financiare, fiscale, salariale, sociale și alte datorii.

După conținutul lor economic, astfel: datorii față de furnizori, față de clienți pentru avansurile primite, față de bugetul de stat privind plata impozitelor și taxelor, față de salariați, datorii privind asigurările și protecția socială și alte datorii.

În funcție de modul de stingere a datoriilor față de furnizori, se disting: datoriile din achiziții pe bază de credit comercial și datoriile din achiziții pe bază de credit cambial.

Datoriile ce derivă din achiziții pe baza creditului comercial se vor achita cu ajutorul instrumentelor obișnuite de decontare (chitanță, ordin de plată, cec). Cele care rezultă din achiziții pe baza creditului cambial, se vor plăti pe baza efectelor de comerț (cambie, bilet la ordin).

Funcție de momentul în care se decontează, datoriile se pot grupa în: decontarea se face imediat, în numerar (banii lichizi), și decontarea se face la o data ulterioară, pe credit comercial cambial sau clasic.

În funcție de exigibilitate, distingem: datoriile neexigibile și datoriile exigibile. În cazul datoriilor exigibile, termenul lor de plată se află înscris în documentele furnizorilor și pe cele de decontare. Datoriile neexigibile pentru achiziții nu sunt însoțite de facturile de la furnizori. În cazul lor, termenul de plată se va afla ulterior de la furnizor

Obligațiile față de furnizori se pot plăti prin mijloacele tradiționale (formele decontării cu sau fără folosirea numerarului), completate de instrumentele de plăți ca: cecurile, dispozițiile de plată, efectele comerciale, etc. În ultimii ani, au câștigat din ce în ce mai mult teren operațiile fără numerar prin intermediul cărora se decontează datoriile față de furnizori, acest lucru datorându-se atât ușurinței în utilizare cât și siguranței folosirii acestora.

1.3. Evaluarea datoriilor comerciale conform Ordinului MFP nr. 1802/2014

Evaluarea elementelor prezentate în situațiile financiare anuale se face, conform Ordinului 1802/2014, în trei momente: la data intrării în unitate , la data inventarierii și la data ieșirii din unitate.

Datoriile față de furnizor se înregistrează în contabilitate și se evaluează, la data intrării în unitate, la valoarea de intrare care, în cazul datoriilor, reprezintă suma înscrisă în documentele ce le atestă (facturi, avize), valoare ce reprezintă costul îndatorării.

Evaluarea datoriilor la data inventarierii se face la valoarea lor probabilă de plată. Evaluarea datoriilor în valută stabilite cu ocazia întocmirii bilanțului se face la cursul de schimb valutar comunicat de BNR valabil la data încheierii exercițiului financiar.

Evaluarea datoriilor la data ieșirii din unitate se face la valoarea de intrare sau la valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate.

Furnizorii pot acorda clienților reduceri financiare și comerciale. Reducerile comerciale acordate de către furnizori și înscrise în factura de achiziție ajustează costul de achiziție al bunurilor. Reducerile comerciale primite ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidențiază în mod distinct în contabilitate prin intermediul contului 609. Reducerile comerciale se împart în trei categorii:

Rabaturile: se primesc pentru defectele de calitate și se practică asupra prețului de vânzare;

Remizele: se primesc în cazul în care vânzările depășesc volumul convenit sau dacă i se oferă cumpărătorului un statut preferențial;

Risturnele: sunt acele reduceri de preț care se calculează asupra tuturor tranzacțiilor efectuate cu același terț în decursul unei anumite perioade.

Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri indiferent de perioada de timp la care fac referire (contul 767).

Capitolul 2. Studiul sistemului informațional și al cadrului juridic contabil-financiar al societății Ambro S.A. Suceava

2.1. Scurt istoric

Societatea comercială Ambro S.A. își are sediul în municipiul Suceava, județul Suceava, strada Calea Unirii, nr. 24. Firma este înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului din județul Suceava având numărul J33/6/1991 și codul de înregistrare fiscală 2691530. În 1997 firma a fost preluată de grupul Rossman, de origine franceză, urmând un amplu proces de restructurare. Capitalul social al societății este de 254.397.826 lei.

Situațiile financiare anuale se supun auditului financiar, conform prevederilor legale. Firma organizează și auditul intern, conform normelor emise de Camera Auditorilor Financiari. Procedura de raportare este aplicată în conformitate cu reglementările profesiei. Auditorul financiar al S.C.Ambro S.A. este firma S.C. Expert Contab-Line S.R.L. din Buftea.

Consiliul de administrație care organizează societatea este alcătuit din 3 membri, toți de profesie economiști.

S.C.Ambro S.A. are ca principal obiect de activitate procurarea și comercializarea de produse din celuloză de tipul: carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat, ambalaje din carton, hârtie pentru tuburi, prosoape de bucătărie, role profesionale, hârtii igienico-sanitare, și alte derivate și produse cu aceleași utilități cu cele menționate anterior. Ca activități complementare, întreprinderea deține, în Adjud, magazine de desfacere, prin intermediul cărora comercializează produsele proprii, dar și produse alimentare, de curățenie, etc. destinate exclusiv angajaților entității; și o cantină a cărei servicii se adresează tot angajaților și, în sezon, se închiriază pentru organizarea de evenimente (nunți, botezuri, banchete, etc.).

Ambro S.A. se prezintă ca situându-se printre cele mai mari firme producătoare și distribuitoare de produse din celuloză din România, având o vechime considerabilă în acest domeniu: peste 40 de ani de experiență în fabricarea acestor tipuri de produse. Succesul de care se bucură se datorează atât produselor calitative, cât și interesului producătorului față de protecția mediului înconjurător, comercializând produse biodegradabile și reciclând deșeurile. Se cunoaște că, în prezent, Ambro reciclează mai mult de 30% din maculatura adunată din toată România, de către propriii angajați, în centrele deschise în 11 județe ale României.

În anul 2012, Ambro S.A. a înregistrat o creștere a adaptabilității la greutățile mediului economic, care este sub influența crizei mondiale. Tot în acest an, s-a înregistrat creșterea numărului de persoane angajate, ca urmare a înființării unor noi centre de colectare a maculaturii, și în urma dezvoltării acestei activității.

Chiar dacă Ambro își desfășoară activitatea pe o piață caracterizată de o concurență puternică, firma a continuat să se dezvolte livrând, de la an la an, din ce în ce mai multe produse.

Preocuparea primordială a entității a fost realizarea profitului programat, prin asigurarea continuă a unui control eficient al costurilor producției, al forței de muncă și prin asigurarea unei politici eficiente a prețurilor bunurilor livrate.

Piața pe care acționează Ambro pentru produsele din carton ondulat este cea internă formată din utilizatorii si prelucrătorii ambalajelor. Metoda de distribuție utilizată este una directă, fără existența intermediarilor.

Dintre clienții firmei, putem enumera: producătorii ambalajelor din carton, producătorii bunurilor de larg consum (aparatură electrocasnică, încălțăminte, produse din sticlă, industria alimentară, etc.).

Concurenții acesteia sunt: din România: Petrocart din Piatra Neamț, Comceh din Călărași, Monte-Bianco- Târgoviște, Pehrt Tec- Petrești; din străinătate: import-produse finite: Bulgaria, Italia, Ungaria, Slovenia, Polonia, și import-semifabricate: Republica Moldova, Ucraina, Italia, Polonia.

Din totalul produselor destinate vânzării, 30% sunt pentru export.

2.2. Descrierea structurii organizatorice

În toate centrele din țară, ale Ambroului, sunt angajate 1378 de persoane. Din acest total, 49 de angajați fac parte din personalul de coordonare, și restul de 1379 de angajați fac parte din personalul de execuție. Din cel din urmă amintit, 925 de persoane sunt calificate pentru activitatea desfășurată, iar 404 angajați reprezintă personal necalificat.

Departamentele care conferă personalului angajat atribuții de conducere din cadrul Ambroului, conform organigramei atașate ca Anexa 1, sunt AGA, Consiliul de Administrație și Directorul general. După cum am specificat mai sus, în lucrarea de față, Consiliul de Administrație este de alcătuit din trei persoane. Directorul general este economistul Mihai Botez.

În cadrul compartimentului carton ondulat se produce și se comercializează produsul al cărui nume îl poartă. Compartimentele carton ondulat, hârtie și hârtie igienică sunt coordonate de câte un șef de secție, în subordinea căruia se află mai mulți angajați, în general necalificați.

Cantina asigură mesele angajaților, ocupându-se cu aprovizionarea, producerea și servirea alimentelor în regim de restaurant. Personalul angajat în cadrul acestui compartiment este unul calificat. Pe lângă întrebuințarea de bază a cantinei societatea obține profit pe urma închirierii acesteia pentru diverse evenimente. Ambro S.A. deține și un magazin, destinat exclusiv angajaților, care se pot aproviziona cu o gamă variată de produse pe baza tichetelor de masă.

În cadrul compartimentului utilități își desfășoară activitatea doi angajați a căror atribuție constă în asigurarea alimentării întreprinderii cu energie electrică, apă și gaze naturale, necesare desfășurării activităților zilnice.

Fiind o societate bazată pe producție și cu un grad mare de automatizare a procesului de producție, compartimentul mecanic joacă un rol deosebit de important în desfășurarea activității, asigurând funcționarea în condiții optime și mentenanța utilajelor aflate în dotare. Întreținerea este asigurată de 10 mecanici și 2 maiștri cu studii de specialitate în domeniu.

Întrucât societatea dispune de centre de colectare a deșeurilor în majoritatea zonelor țării, transportul este o componentă importantă a asigurării resurselor necesare procesului de producție, asigurând transportul atât al materiilor prime de la centre către unitatea de producție, cât și al produselor finite către consumatorul final. Transportul se asigură și cu mașinile proprii ale unității și în colaborare cu alte firme de transport, pentru a se putea onora toate comenzile în timp util.

Compartimentul Electroama se ocupă cu întreținerea și repararea motoarelor electrice, constând în rebobinarea acestora, înlocuirea părților mobile și imobile și a sistemelor de prindere. În cadrul acestuia își desfășoară activitatea 5 electricieni și un maistru cu studii de specialitate.

Angajații din cadrul compartimentului tehnic de control (CTC) se ocupă cu determinarea calității produselor finite, prin realizarea de teste și măsurători la locul, în timpul sau uneori după producerea acestora. Personalul acestui compartiment este unul special instruit în această direcție.

Legată de activitatea compartimentului de control tehnic este și activitatea laboratorului, în cadrul căruia angajații efectuează lucrări de laborator pentru determinarea calității producției. Laboranții sunt persoane cu vaste cunoștințe în domeniul chimiei. Între aceste două compartimente există o strânsă colaborare și cooperare, neputându-și desfășura activitatea unul în absența celuilalt.

Compartimentul achiziții maculatură se ocupă cu aprovizionarea cu materiile prime necesare procesului de producție atât de la centrele societății comerciale din teritoriu cât și direct la sediul firmei.

Compartimentele prezentate mai sus reprezintă pilonul principal în cadrul desfășurării activității unității patrimoniale.

Compartimentul financiar-contabil se ocupă cu întocmirea situațiilor financiare pe baza documentelor justificative puse la dispoziție de compartimentele mai sus menționate. Activitatea acestuia este desfășurată de către 12 economiști contabili și un șef de birou cu studii superioare de specialitate.

Recrutarea personalului, întocmirea fișei postului pentru fiecare angajat, stabilirea drepturilor și libertăților angajaților prevăzute de Codul Muncii (concedii, salarii, indemnizații, sporuri și alte beneficii), evaluarea în mod continuu și constant a angajaților, precum și desfășurarea oricăror altor activități menite să sprijine salariații sunt activități realizate de către angajații compartimentului de resurse umane.

În cadrul compartimentului juridic își desfășoară activitatea un jurist și 3 secretari care se ocupă cu problemele de natură jurisdicțională căutând soluții și cele mai avantajoase căi de urmat pentru rezolvarea eventualelor litigii. Juriștii concep clauzele contractuale care să aducă cât mai multe beneficii în contractele de natură civilă dintre societate și partenerii săi de afaceri.

Principala activitate a compartimentului administrativ este cea de administrare, în cele mai bune condiții, a patrimoniului unității (mijloace fixe, mijloace mobile).

Compartimentul Sisteme de Management de Calitate-Mediu-Sănătate și Securitatea Muncii (SICMS) se ocupă cu aplicarea prevederilor standardelor implementate de Ambro ( ISO 9001/2000, ISO 14001/2004 și OHSAS 18001/1999), referitoare la protecția mediului înconjurător, la calitate producției obținute și la protecția muncii. Angajații acestui compartiment veghează la respectarea normelor impuse de aceste standarde.

Salariații care activează în cadrul compartimentului Integrare informațională și marketing se ocupă cu elaborarea, proiectarea, întreținerea și cosmetizarea site-ului web al Ambroului și a programului contabil VNCD, cu ajutorul căruia se organizează contabilitatea firmei.

În cadrul departamentului achiziții materiale se realizează, în general, cumpărarea consumabilelor necesare. Aici se comandă și se recepționează materialele, care se depozitează în magazia centrală a unității, urmând a fi, ulterior, distribuite pentru a fi utilizate de către personalul unității atât în procesul de producție cât și pentru desfășurarea activității birourilor.

Compartimentul Management Proiecte se ocupă cu depistarea punctelor slabe ale întreprinderii și conducerea de noi proiecte pentru înlăturarea celor dintâi. Personalul angajat în cadrul acestui compartiment este unul încadrat cu studii de specialitate în domeniu.

Compartimentul Servicii de prevenire și protecție, Servicii privind situațiile de urgență, Forme de pază și ordine se ocupă cu paza și protecția obiectivelor din patrimoniul societății și cu prevenirea eventualelor situații de natură să perturbe activitatea întreprinderii. În cadrul acestui compartiment își desfășoară activitatea personal special instruit pentru a gestiona, preveni și combate eventualele situații de urgență (cutremure, incendii, inundații, furturi).

Compartimentul Mentenanță Predictivă-Proiectări asigură funcționarea echipamentelor tehnologice care sunt folosite în desfășurarea procesului de producție în condiții tehnice optime.

2.3. Relațiile compartimentului financiar-contabil cu celelalte compartimente

Compartimentul financiar-contabil intră, în procesul de desfășurare a activității sale, în relații cu majoritatea compartimentelor firmei. E necesar să menționăm că, în cadrul compartimentului financiar contabil, sarcinile sunt împărțite pe birouri astfel: facturare, achiziții, plăți. Pot să apară relații și între birourile aceluiași compartiment, aspect pe care îl vom detalia mai târziu.

Pentru a lansa comenzile de materiale consumabile, personalul de la contabilitate întocmește un Raport privind necesarul de consumabile. Acest document este vizat și aprobat de către director. După aprobare, se va efectua comanda. Recepția este realizată de către personalul de la Achiziții materiale. Bunurile vor fi date în consum pe baza bonului de consum. De la departamentul producție, se primește Bonul de consum.

De la departamentul Recepție, contabilitatea primește facturile fiscale, avizele de însoțire a mărfii, notele de recepție și constatare de diferențe care însoțesc materiile prime, consumabilele, etc. achiziționate.

De la compartimentul Mecanică, contabilii trebuie să afle numărul de ore lucrate pentru reparațiile utilajelor, întreținerile ce se efectuează asupra lor, pentru a calcula cheltuielile aferente.

Contabilii preiau informații și de la compartimentul Vânzare referitoare la volumul vânzărilor, necesarul de aprovizionat, precum și pe cele necesare stabilirii prețurilor.

Departamentul financiar-contabil desfășoară întreaga activitate pentru a raporta directorului general, Consiliului de Administrație și Adunării Generale a Acționarilor informațiile necesare stabilirii poziției financiare a întreprinderii și a performanțelor acesteia. Raportări se fac și către organele statului. Toată activitatea desfășurată de către contabili este destinată raportării către conducere. Acesta este punctul final la sfârșitul exercițiului financiar. Acționarii sunt interesați de situațiile financiare anuale pentru a cunoaște poziția firmei, pentru a stabili dacă aceasta este rentabilă și dacă vor încasa dividende. Statul este interesat de activitatea întreprinderii deoarece urmărește încasarea impozitelor (pe profit sau pe venit, pe dividende, etc.).

Situațiile realizate de către contabilitate ajută la desfășurarea activității de producție, desfacere, mentenanță.

2.4. Principalii furnizori ai S.C. Ambro S.A.

S.C. Ambro S.A. Adjud stabilește relații comerciale atât cu furnizorii interni cât și cu cei din afara României. Majoritatea furnizorilor externi sunt aceia ce furnizează întreprinderii imobilizări.

Principalii furnizori din afara României sunt:

Rochling Leripa Austria: furnizează piese de înaltă calitate pentru industria producerii de hârtie (prese de carton, de carton ondulat, topitoare etc.);

Norecom Forest Austria care este acționar majoritar al Velpa Bulgaria, furnizează firmei piese necesare utilajelor prelucrătoare (valțuri ondulate, valțuri, bobine, role);

John Crane Sigma Cehia furnizează sisteme de etanșare necesare procesului de producție a hârtiei;

Albany International Suedia este principalul furnizor de curele și țesături necesare preselor de carton;

de la Neuberger SLR Italia Ambro a achiziționat aparaturi de reducere a zgomotului utilajelor cât și a poluării mediului înconjurător;

Comer Spa Italia furnizează matrițe de injecție, vane și fitinguri de presiune turnate, pentru a asigura transportul apei la utilajele ce se folosesc în procesul de producție;

Scanpump AB Suedia se ocupă cu furnizarea de pompe de evacuare a apelor uzate, agitatoare, aeratoare precum și piese de schimb necesare acestora;

de la Simco-Euro SRL Chișinău întreprinderea achiziționează deșeuri, recepționate ca materie primă. Simco-Euro se ocupă, la fel ca și Ambro cu producerea de ambalaje de carton ondulat.

În categoria furnizorilor interni de deșeuri care, pentru Ambro, sunt materii prime, se încadrează:

Celuloză și oțel Timișoara;

Tango Scraps Galați;

Biblioteca Centrală Iași;

Tripoflex SRL Iași;

Polirom ABB Iași;

Mara Serv SRL Ploiești;

Arca SA Botoșani;

Billa;

Kaufland;

Metro, precum și multe alte firme din al căror proces de producție sau desfacere rezultă deșeuri celulozice reciclabile.

Furnizorii interni sunt reprezentați și de firmele de transport, precum și acele firme care furnizează produsele necesare magazinului de desfacere și cantinei întreprinderii.

2.5. Evolutia principalilor indicatori economico-financiari

Analiza financiară este percepută ca fiind analiza bazată pe studiul situațiilor financiare (bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificărilor capitalurilor proprii, situația fluxurilor de trezorerie etc.) și care presupune efectuarea unui complex de raționamente în vederea studierii aspectelor particulare ale unei entități economice: poziția financiară, performanțele economico-financiare, riscuri (economice, financiare și de faliment), fluxuri financiare și de trezorerie etc.

Performanțele activității entităților economice sunt prezentate explicit în Nota Explicativă 9 la Situațiile financiare anuale. Modelul de redactare a acesteia se regăsește în OMFP nr. 1802/2014 din 29 Decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 963 din 30.12.2014.

Conform datelor din situațiile financiare a ultimelor trei exerciții financiare, indicatorii economico-financiari ai societății Ambro S.A. se prezintă astfel.

Tabelul nr. 2.1 Evoluția indicatorilor economico-financiari la SC Ambro S.A. în perioada 2012 – 2014

Interpretarea rezultatelor:

rata lichidității generale este subunitară și negativă, atât în exercițiul 2013 (-3,51%), cât și în exercițiul 2014 (6,29%). Rata exprimă un fond de rulment negativ și un dezechilibru financiar pe termen scurt datorită scăderii activelor circulante și a creșterii datoriilor societății Ambro S.A..

rata lichidității reduse prezintă o tendință descrescătoare în 2013 față de exercițiul precedent (-7,36%) ca urmare a diminuării activelor realizabile și disponibile din firmă, insuficiente pentru a finanța datoriile curente. În 2014, indicatorul prezintă în continuare o valoare negativă (-5,30%) pe fondul incapacității activelor de a finanța datoriile curente.

indicatorul privind acoperirea dobânzilora scăzut în 2013 cu 6,52%, respectiv cu 9,3% în 2014. Acest fapt indică creșterea cheltuielilor cu dobânda și scăderea profitului obținut în cele două exerciții financiare. Societatea Ambro S.A. prezintă o serie de credite restante, fapt care se reflectă negativ la nivelul acestui indicator.

viteza de rotație a stocurilora scăzut cu 8,33% în 2013, respectiv 2,18% în 2014, fapt care indică creșterea stocului mediu și scăderea cifrei de afaceri. Concomitent, durata de rotație a stocurilor a crescut cu 20,83% în 2012, respectiv cu 2,45% în 2013, aspect care indică creșterea perioadei de timp în care stocurile sunt transformate în bani.

termenul mediu de recuperare a creanțelor comerciale este foarte mare și în creștere, față de media recomandată de literatura de specialitate (35-45 de zile). Dinamica acestui indicator, 44,86% în 2013 și 17,16% în 2014 indicând o situație nefavorabilă pentru trezoreria entității. De asemenea, termenul de plată al datoriilor către furnizori este superior termenului mediu de recuperare a creanțelor comerciale, 47,6% în 2013 și 29,96% în 2014, indicând un necesar de finanțat în creștere al întreprinderii al ciclului de exploatare, care trebuie acoperit din alte surse.

viteza de rotație a activelor imobilizate și a activelor totale în cifra de afaceri are valori crescătoare, indicând sporirea intensității utilizării activelor. Astfel, activele imobilizate participă de mai multe ori (0,42 în 2012, 0,53 în 2013 și 0,64 în 2014) la realizarea cifrei de afaceri, aceeași situație fiind valabilă și în cazul activului total (1,34 în 2012, 1,39 în 2013 și 1,48 în 2014).

rata rentabilității capitalului angajat indică o creștere în cele două exerciții financiare. Astfel, față de 2012 rata rentabilității capitalului a crescut cu 11,76% în 2013, iar față de anul 2013, rata a înregistrat un trend ascendent, urcând cu 18,42% în 2014. Acest fapt indică că, pe ansamblu, resursele angajate acoperă cheltuielile societății.

marja brută din vânzări evidențiază faptul că rentabilitatea vânzărilor a scăzut în 2013 față de 2012 cu 2,29% fapt care indică, că rezultatul brut rămas a fost mai mic decât cifra de afaceri realizată. În 2014 situația se schimbă, rezultatul brut rămas după ce din cifra de afaceri au fost acoperite cheltuielile aferente cifrei de afaceri crescând cu 4,7% comparativ cu anul 2013.

Capitolul 3. Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu furnizorii

Datoriile față de furnizori se înregistrează în contabilitatea clienților în baza documentelor justificative ca: factura fiscală, aviz de însoțire a mărfii, nota de recepție și constatare de diferențe. Decontarea acestor datorii se înregistrează pe baza documentelor de plată ca: bilet la ordin, cec, chitanță, ordin de plată. În acest capitol vom determina principalele înregistrări contabile efectuate la S.C. Ambro S.A. privind decontarea datoriilor furnizorilor specifici unității, și vom contura principalele aspecte teoretice legate de conturile utilizate, funcțiunea lor contabilă, principalele documente utilizate pentru stingerea datoriilor față de furnizori.

3.1. Obiectivele contabilității decontărilor cu furnizorii

Contabilitatea decontărilor cu furnizorii urmărește, în primul rând, determinarea datoriilor față de partenerii de afaceri de la care întreprinderea achiziționează cele necesare desfășurării activității sale, precum și a termenelor de plată, și achitarea la timp a datoriilor.

Atunci când se ține contabilitatea decontărilor cu furnizorii e important și obligatoriu să se respecte două principii general admise contabile: cel al continuității activității și cel al necompensării.

În conformitate cu principiul continuității activității, unitatea patrimonială ar trebui să nu intre în viitor în starea de imposibilitate de continuare a activității curente, sau să ajungă la reducerea acesteia. Așadar, acest principiu presupune ca entitatea să fie capabilă să își continue activitatea în mod normal în viitor. Acest postulat se poate asigura doar dacă există un echilibru financiar atât între venituri și cheltuieli, cât și în ceea ce privește latura plăților și încasărilor. Aceste egalități se constituie în obiectivul principal/primordial al contabilității relațiilor cu furnizorii; constă în:

Să furnizeze informațiile referitoare la stadiul datoriilor entității, în orice moment;

Să ofere informațiile privind plata obligațiilor către furnizori;

Să asigure informații vizând operațiunile de soluționare în mod corect și în cel mai scurt timp a acelor operații ce se află în curs de clarificare;

Să furnizeze informațiile necesare pentru determinarea deprecierilor datoriilor față de furnizori.

În ceea ce privește cel de-al doilea principiu, cel al necompensării, afirmăm că acesta nu admite efectuarea de compensări „între datoriile și creanțele acelorași terți, cu excepția cazurilor prevăzute printr-un acord scris de compensare”.

Atunci când se organizează contabilitatea decontărilor cu furnizorii e important sa se țină cont de anumiți factori, cum ar fi: natura relațiilor decontărilor, formele acestora, instrumentele prin care se poate face decontarea, sistemul de creditare precum și de regimul reducerilor acordate și momentul în care se acordă clienților.

Funcție de acești factori enumerați mai sus se va determina fluxul informațional contabil (subsistemul de documente, cel de evidențe operative, și cel al conturilor folosite).

3.2. Principalele documente contabile care atestă decontarea datoriilor față de furnizori

În ceea ce privește relațiile unității patrimoniale cu furnizorii, întâlnim două tipuri de documente: cele care atestă datoria unității față de furnizori, și cele care confirmă plata acestora.

Principalele documente care atestă existența unei datorii față de furnizorii de bunuri, lucrări sau servicii, sunt: factura, avizul de însoțire a mărfii și nota de recepție și constatare de diferențe.

Factura este, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, documentul contabil sau comercial ce atestă cantitatea, calitatea și prețul produselor, serviciilor sau lucrărilor înscrise în aceasta. Factura este documentul contabil care e emis de către o societate (furnizor) către altă persoană sau societate (cumpărător). Aceasta trebuie să includă lista produselor vândute sau a serviciilor prestate clientului de către furnizor. Factura trebuie să mai cuprindă și date utile identificării fiscale a cumpărătorului, date despre furnizor, cota TVA precum și date despre produsele vândute ca: preț, cantitate și valoare. Odată cu intrarea României în UE, la 1 ianuarie 2007, s-a modificat articolul 155 din Codul fiscal al României. Modificarea face referire la posibilitatea emiterii facturilor și chitanțelor și de către firmele în cauză, față de situația inițială, de până în 2007, când era obligatoriu ca aceste documente să fie emise de către Imprimeria Națională și tipografiile autorizate. Este obligatoriu ca, în momentul emiterii documentelor menționate de către firme, să se mențină informațiile obligatorii impuse de Codul fiscal prin articolul 155. Semnătura și ștampila au devenit, acum, opționale. Conform Codului fiscal, articolul 155, alineatul 8, sunt obligatorii următoarele mențiuni: seria și numărul facturii, data emiterii, codul de înregistrare fiscal, numele și adresa emitentului și ale cumpărătorului, denumirea și cantitatea bunurilor vândute sau denumirea serviciilor prestate ori lucrărilor executate, după caz, valoarea fără TVA a acestora, cota TVA, și valoarea TVA. Factura se emite în 3 exemplare, care circulă: unul la contabilitate, unul la client, și unul la cotor.

Avizul de însoțire a mărfii este documentul care se emite în cazul în care nu se poate întocmi factura. Avizul este acel document care însoțește marfa de la furnizor la client; poate servi și pe parcursul transportului mărfurilor de la o gestiune la alta, în cadrul aceleiași entități sau, cu ocazia donațiilor, ajută la scoaterea din gestiune a bunurilor. Se emite în aceleași număr de exemplare ca și factura.

Un alt document, care trebuie întocmit în momentul în care se constată diferențe între înscrisurile existente pe factura sau avizul de însoțire a mărfii și situația faptică, constatată cu ocazia recepției la client este nota de recepție și constatare de diferențe (NRCD-ul). Acesta este un formular tipizat care nu este supus unui regim special. Se întocmește de către gestionar sau de comisia de recepție, după caz. Servește pentru: recepția bunurilor cumpărate, act în cazul în care apar litigii între furnizori, cărăuși și client, în ceea ce privește diferențele ce au fost constatate cu ocazia recepției și ca document justificativ la înregistrarea în contabilitate. NRCD-ul se întocmește în 3 exemplare de către gestionar sau comisia de recepție, care circulă: la gestiune-la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea diferențelor constatate, la unitatea de transport și la unitatea furnizoare.

Documentele care confirmă plata datoriilor față de furnizori sunt: chitanța, ordinul de plată, cecul, biletul la ordin, cambia, acreditivul.

Chitanța este acel document care justifică plata unei sume în numerar. Cu ajutorul acesteia se pot justifica și depunerile în numerar la bancă. Se întocmește în 2 exemplare: unul rămâne la plătitor, celălalt ajunge la beneficiarul sumei.

O formă a decontărilor fără numerar este acreditivul. Acesta este reprezentat de forma de achitare a datoriilor față de furnizori, prin intermediul căruia plata se face treptat, odată cu livrarea mărfurilor, prestării serviciilor sau executării lucrărilor din contul care se află la dispoziția furnizorilor, la banca unde își are acesta din urmă deschis contul bancar. În contul clientului se află o sumă special rezervată pentru furnizori. Clientul va întocmi o dispoziție de plată, pe baza căreia se va deschide acreditivul la banca furnizorului, prin transferarea sumei de bani din contul curent al clientului, în cel de acreditiv. Plata cu acreditiv este cel mai adesea utilizată în cazul achiziției de mărfuri de la furnizori externi. Desigur, acreditivul este deschis și în cazul relațiilor interne, în situațiile în care clienții au întâmpinat adesea probleme în ceea ce privește onorarea datoriilor către furnizori. Acreditivul se poate închide în momentul în care s-au folosit toți banii din acreditiv, odată cu data expirării termenului de valabilitate (în majoritatea cazurilor este de 15 zile de la data deschiderii acreditivului) sau la cererea clientului anunțând, în prealabil, furnizorul. Sumele de bani din acreditiv care nu au fost utilizate se vor returna clientului, în contul său.

Avansurile de trezorerie sunt acele sume din care se vor efectua plăți în numele întreprinderii care sunt gestionate de persoanele împuternicite sau administratorii firmei.

Carnetele de cec intră tot în categoria acelor decontări care se efectuează fără numerar. Cecurile se emit de către bancă în baza unei dispoziții de plată. Aceasta din urmă este emisă de către client și, prin intermediul ei, din contul curent se mobilizează banii într-un cont separat. Pe baza depunerii filei de cec la bancă, furnizorul poate încasa suma înscrisă pe aceasta.

Extrasul de cont este un document care confirmă efectuarea mișcărilor bănești fără numerar prin intermediul viramentului bancar.

După cum am specificat mai sus, decontarea datoriilor față de furnizori se poate realiza și cu ajutorul efectelor de comerț cum sunt: biletul la ordin, cambia, cecul. Acestea din urmă sunt înscrisuri care, în baza textului conținut, pot fi operate fără a fi necesare alte date sau documente care să ateste veridicitatea lor.

Cambia este o obligație înscrisă de a se realiza, la scadență, plata unei anumite sume de bani. Aceasta este, în esență, un titlu de credit. Cambia antrenează trei persoane: beneficiarul, trasul și trăgătorul. Trăgătorul este persoana care dă un ordin trasului să efectueze, în numele lui, plata unei sume de bani beneficiarului. Trasul își asumă obligația de a plăti acea sumă în momentul în care acceptă cambia, moment din care trasul devine debitorul principal.

Cambia se poate transmite altei persoane prin gir sau prin cesiune de creanță ordinară. Girul este acel document prin intermediul căruia posesorul (girantul) cambiei transferă drepturile asupra acesteia unei alte persoane (giratar). Cambia trebuie sa conțină mențiunea ”la ordin”. În momentul în care se va înscrie mențiunea pe cambie ”nu la ordin”, titlul de credit se va putea transmite prin cesiune de creanță ordinară. Aceasta din urmă reprezintă acel act prin intermediul căruia cedentul (creditorul) își transferă dreptul de creanță cesionarului. Aceasta devine valabilă doar începând cu momentul acceptării ei printr-un act de către debitor sau de atunci de când se transmite o notificare acestuia. Cambia poate fi încasată înainte de scadență. În acest caz, suma înscrisă pe document este achitată de către bancă, operațiune ce poartă numele de scontare. La plata sumei, banca reține un comision, care poartă numele de taxă a scontului.

Biletul la ordin este un instrument prin intermediul căruia cel care l-a emis se angajează să achite, la o data prestabilită, o anumită sumă de bani posesorului acestui instrument sau beneficiarului lui. În procesul emiterii și circulației lui, instrumentul intermediază două persoane: beneficiarul și emitentul. Debitorul (emitentul) creează titlul prin intermediul căruia își ia obligația de a plăti o anumită sumă, la o anumită dată beneficiarului (creditorului).

3.3. Conturile utilizate și funcția lor contabilă

Conturile care folosesc la înregistrarea datoriilor față de furnizori sunt cele din clasa 4- ”Conturi de terți”, grupa 40- ”Furnizori și conturi asimilate”.

Contul 401- ”Furnizori”: ca și conținut economic este un cont de datorii pe termen scurt. Din punct de vedere contabil este cont de pasiv și este folosit de client pentru a evidenția datoriile față de furnizori pentru achizițiile de bunuri sau servicii. În creditul contului se pot înregistra: valoarea bunurilor achiziționate, a serviciilor prestate sau lucrărilor executate de către furnizori, a ambalajelor primite în sistem de restituire de la furnizori, consumul de energie și apă facturat de furnizori, materialele achiziționate incluse direct pe cheltuieli, facturile care anterior au fost trecute la facturi nesosite precum și diferențele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută față de furnizori, la cursul practicat de BNR la data la care se închide exercițiul financiar. În debit se pot înregistra: plata furnizorilor în lei sau valută, în numerar sau prin contul de corespondent, ori prin intermediul acreditivului, efectele de comerț acceptate, regularizarea avansurilor acordate furnizorilor, diferențele de curs valutar favorabile aferente datoriilor în valută stabilite la închiderea exercițiului sau la data plății lor, valoarea ambalajelor restituite furnizorilor, sconturile primite de la furnizori. Contul poate avea sold final creditor, care reprezintă sumele care se datorează furnizorilor.

Contul 403-”Efecte de plătit” este un cont de pasiv. ”Cu ajutorul acestui cont se ține evidența obligațiilor de plătit pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie, etc.).”În creditul acestui cont se pot înregistra: valoarea efectelor comerciale acceptate ce trebuie plătite, diferențele de curs valutar nefavorabile aferente efectelor comerciale de plătit stabilite la încheierea exercițiului financiar. În debitul contului se înregistrează: plățile ce se fac pe baza efectelor comerciale la scadență, valoarea diferențelor de curs valutar favorabile ce corespund efectelor de plătit, și care se stabilesc la închiderea exercițiului sau cu ocazia decontării. Contul poate avea sold final creditor; acesta semnifică valoarea efectelor comerciale care nu au fost plătite încă.

Contul 404-”Furnizori de imobilizări” este, după funcția contabilă, un cont de capitaluri proprii și datorii cu ajutorul căruia se evidențiază datoria entității față de furnizorii de la care se achiziționează imobilizări necorporale și corporale. Din punct de vedere economic, acesta este un cont al datoriilor pe termen scurt. În creditul acestuia se evidențiază: imobilizările facturate, lucrările executate de către terți și serviciile prestate, taxa pe valoarea adăugată care este înscrisă în facturile emise de către furnizorii de imobilizări, diferențele de curs valutar nefavorabile care corespund datoriilor în monede străine, stabilite odată cu încheierea exercițiului. În debitul contului se vor înregistra: plățile furnizorilor de imobilizări cu numerar, din contul curent sau din disponibilul obținut din credite bancare, valoarea efectelor comerciale care trebuie plătite acceptate, regularizarea avansurilor acordate furnizorilor, diferențele de curs valutar favorabile care corespund datoriilor în monedă străină la data închiderii exercițiului sau la data achitării lor, valoarea sconturilor primite de la furnizorii de imobilizări, valoarea acelor datorii care au fost anulate sau prescrise. Contul poate avea sold final creditor care reflectă sumele ce se datorează furnizorilor de imobilizări.

Contul 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări” este, din punct de vedere economic, un cont care evidențiază datoriile pe termen scurt. După funcția contabilă, contul este de pasiv reflectând obligațiile ce trebuie plătite furnizorilor de imobilizări, cu ajutorul efectelor comerciale (bilet la ordin, cambie). În credit se va înregistra:valoarea de plătit, pentru imobilizările achiziționare, prin efecte de comerț, diferențele de curs valutar nefavorabile, care corespund efectelor de comerț de achitat, constatate cu ocazia închiderii exercițiului financiar. În debitul contului vom înregistra:plata, la scadență, a datoriilor cu ajutorul efectelor comerciale, diferențele de curs valutar favorabile calculate la data decontării, sau cu ocazia închiderii exercițiului financiar, care corespund efectelor de comerț de achitat.Contul poate prezenta un sold final creditor, care reflectă existența, la un anumit moment, a efectelor de comerț de achitat.

Contul 408 “Furnizori-facturi nesosite” economic privit, reprezintă datoriile pe termen scurt. Contabil însă, acesta reflectă datoriile apărute ca urmare a achiziției de bunuri, lucrări sau servicii, achiziție pentru care furnizorul nu a emis, încă, factura. Este cont de pasiv. În creditul contului înregistrează: valoarea lucrărilor executate, a bunurilor cumpărate sau a serviciilor prestate pentru care furnizorii nu au emis factură, diferențele de curs valutar nefavorabile determinate la încheierea exercițiului financiar. În debitul contului se înregistrează: valoarea facturilor primite de la furnizori, diferențele de curs valutar favorabile stabilite odată cu încheierea exercițiului financiar. Contul poate prezenta sold final creditor, care reflectă existența, la un anumit moment, a unor datorii față de furnizorii de la care nu s-au primit, încă, facturile.

Conturile 4091 “Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor” și 4092 “Furnizori- debitori pentru prestări de servicii și executări de lucrări”. Acestea, din punct de vedere economic, reflectă create comerciale. Contabil însă, înregistrează avansurile acordate de firmă furnizorului. Sunt conturi de activ. În debitul lor se înregistrează: avansurile plătite de întreprindere furnizorilor, diferențele de curs valutar favorabile care corespund avansurilor în monedă străină, stabilite cu ocazia închiderii exercițiului financiar sau la data achitării lor, valoarea facturilor emise de către furnizori pentru ambalajele care circulă în sistem de returnare. În creditul conturilor se înregistrează: regularizarea, efectuată la data plății, a avansurilor, dar și ambalajele care se returnează furnizorilor, diferențele de curs valutar nefavorabile care corespund datoriilor în valută, și care se determină cu ocazia închiderii exercițiului financiar sau la data decontării, ambalajele ce se rețin de către client și care circulă în sistem de returnare. Contul poate prezenta sold final debitor ce reprezintă valoarea ambalajelor care circulă în sistem de returnare și avansurile care s-au acordat furnizorilor.

3.4. Aplicații privind decontarea cu furnizorii prin intermediul creditului comercial clasic

1. La 1.02.2015, S.C. Ambro S.A. achiziționează, în baza facturii numărul 23514, maculatură, care la firmă se înregistrează ca fiind materie primă, în valoare de 3753 lei, TVA 24%, de la furnizorul KAUFLAND Suceava. Datoria față de furnizor se va achita peste 15 zile, cu ordinul de plată numărul 72650.

Registrul jurnal nr. 1 din Februarie 2015

2. Se achiziționează, la 3.02.2015, consumabile (hârtie, pixuri, corectoare, agrafe de hârtie), care se vor da imediat în folosință, în valoare de 500 lei, TVA 24%, de la librăria Knap, conform facturii fiscale numărul 205. Se plătește, în aceeași zi,conform chitanței numărul 179, datoria față de librărie.

Registrul jurnal nr. 2 din Februarie 2015

3. Se primește factura numărul 155398, pe 10.02, de la furnizorul de energie electrică S.C. Electrica Muntenia Nord în valoare de 25758 lei, TVA 24%. Plata acestuia se va face pe 23.05, conform ordinului de plată numărul 200750

Registrul jurnal nr. 3 din Februarie 2015

4. În aceeași zi se primește factura cu numărul 230018 de la S.C. Urbis S.A. pentru apă, în valoare de 4335 lei, TVA 24%. Plata se va face pe 15.02, conform ordinului de plată numărul 180256.

Registrul jurnal nr. 4 din Februarie 2015

5. Pe 11.02.2015,se înregistrează factura numărul 3201 pentru reparațiile efectuate de către o firmă specializată la o presă de carton ondulat, în valoare de 5500 lei, TVA 24%. Acesta se va achita după 15 zile, prin virament bancar.

Registrul jurnal nr. 5 din Februarie 2015

6. Se achiziționează, pe 13.02, de la Norecom Forest Austria, valțuri ondulate pentru presa de carton, în valoare de 8000 euro. Cursul oficial este de 4,54 lei/euro. â În vamă se plătește TVA aferentă pieselor de schimb achiziționate. Se plătește furnizorul de piese de schimb, peste 15 zile, la un curs valutar de 4,50 lei/euro.

Registrul jurnal nr. 6 din Februarie 2015

7. Pe 15.02 se achiziționează din Chișinău, de la Simco-Euro SRL, materii prime în valoare de 5000 euro. Transportul este asigurat de o firmă specializată care percepe 1500 euro. Asigurarea antecalculată este de 1% din valoarea materiilor prime. Pe 16.23 se primește factura pentru asigurare, care este de 100 euro, curs valutar 4,5 lei/euro. Cursul valutar este de 4,45 lei/euro. Furnizorul se plătește peste 10 zile. Cursul valutar este 4,4 lei/euro.

Factura de comerț intern

Registrul jurnal nr. 7 din Februarie 2015

8. Pe 17.02 înregistrează factura numărul 3001 privind achiziția de ulei de floarea soarelui, 100 sticle a câte 2 litri valorând 12,5 lei/sticlă, fără TVA, destinate revânzării în magazin, în valoare de 1250 lei, TVA 24%, de la LIDL Suceava. Cu ocazia efectuării recepției, responsabilul constată că mărfurile achiziționate nu corespund calitativ (uleiul va expira în 2 zile). Din această cauză, se refuză plata mărfii.

Registrul jurnal nr. 8 din Februarie 2015

9. Pe 10.02 se achiziționează o instalație de lucru (de răcire) de la Metcon S.R.L., în valoare de 2500 lei, TVA 24%, conform facturii numărul 21015. Plata se va face pe 25.05 conform ordinului de plată 359109.

Registrul jurnal nr. 9 din Februarie 2015

3.5. Aplicații privind decontarea cu furnizorii prin intermediul creditului comercial cambial

1. Pe 15.02 se înregistrează factura numărul 1005 privind serviciile executate de terți în valoare de 1000 lei, TVA 24%. Pentru decontare, furnizorul acceptă un bilet la ordin scadent peste 60 de zile. Se plătește furnizorul înainte de termen, pe 25.02, situație în care se obține și un scont de 5%.

Registrul jurnal nr. 10 din Februarie 2015

2. Se cumpără pe 17.02 materii prime în valoare de 500 lei, TVA 24%. Din considerente pentru Ambro, furnizorul Billa Bacău îi acordă o remiză de 6% din valoarea facturii. Furnizorul dorește plata imediată, fapt pentru care emite o trată de 620 lei, care este acceptată de Ambro. Plata furnizorului se face înaintea termenului contractual (pe 20.02). În această situație s-a obținut un scont de 10%.

Registrul jurnal nr. 11 din Februarie 2015

3. Ambro achiziționează, pe 17.02, de la reprezentanța Manitou în România un transpalet electric în valoare de 2500 lei, TVA 24%, conform facturii. Pentru decontare, furnizorul acceptă un cec.

Registrul jurnal nr. 12 din Februarie 2015

3.6. Operațiuni privind decontarea datoriilor față de furnizorii de la care nu s-au primit facturile

1. Se achiziționează, pe 22.02.2015, de la S.C. Magazinul Extra Adjud următoarele consumabile necesare cantinei:

20 kilograme zahăr la 4,39 lei/kilogram = 87,80 lei

20 kilograme faină de grâu la 2,79 lei/ kilogram = 55,80 lei

10 kilograme mălai la 3,17 lei/kilogram = 31,70 lei

20 kilograme de carne tocată de porc la 15,75 lei/ kilogram =315,00 lei

50 litri de ulei la 5,25 lei/litru =105,00 lei

Prețurile includ TVA. Nu s-a primit factura. Recepția se face pe baza avizului de însoțire a mărfii numărul 23501. După 2 zile se primește factura pentru consumabilele achiziționate numărul 500265. Furnizorul se va plăti conform chitanței numărul 35470.

Registrul jurnal nr. 13 din Februarie 2015

2. Se achiziționează, pe 23.02, conform avizului de însoțire a mărfii numărul 358, de la SC Iris SA Adjud, materii prime în valoare de 3420 lei, TVA 24%. În ziua următoare se primește factura numărul 3254. Pe 30.05 se achită datoria conform ordinului de plată numărul 35479.

Registrul jurnal nr. 14 din Februarie 2015

3.7. Operațiuni privind avansurile acordate furnizorilor

1. Pe 15.02 se acordă un avans furnizorului de materii prime Carrefour, în valoare de 1000 lei, conform ordinului de plată numărul 354620. Se recepționează pe 25.05 materiile prime, în valoare de 2000 lei, TVA 24%, conform facturii numărul 369200. După 3 zile se plătește furnizorul și se regularizează avansul acordat.

Registrul jurnal nr. 15 din Februarie 2015

2. Se achiziționează, pe 18.05, 200 de sticle de vin ”Sânge de taur” pentru un eveniment organizat la cantina societății. Prețul unei sticle de vin este de 10,5 lei, TVA 24%. Cele 200 de sticle goale trebuie să se returneze furnizorului (200 sticle*1,5 lei/sticlă=300 lei+TVA= 372 lei). Din cele 200 de sticle 75 s-au spart, nemaiputând fi returnate (75 sticle*1,5 lei/sticlă= 112,5 lei+ TVA= 139,50). Din cele 125 de sticle goale rămase, pot fi returnate doar 100 (100 sticle*1,5 lei/sticlă=150 lei+ TVA= 186 lei). Restul de 25 de sticle sunt pline și se rețin de Ambro (25 sticle*1,5 lei/ sticlă= 37,5 lei+ TVA 46,50 lei). Se plătește obligația față de furnizor prin ordinul de plată numărul 355213, pe 28.03.2013.

Registrul jurnal nr. 16 din Februarie 2015

3.8.Indicatori privind furnizorii

Datoria față de furnizori se regăsește, în Situațiile Financiare Anuale, în Bilanțul contabil, la partea de resurse, la datorii.

Furnizorii pot aprecia bonitatea clienților lor apelând la analiza lichidității lor. Lichiditatea se definește ca fiind ”aptitudinea întreprinderii de a face față, în mod aproape intempestiv, obligațiilor financiare care ajung la scadență pe termen scurt, ca urmare a transformării activelor circulante în disponibilități, în același arc temporar”.

Derivate din fondul de rulment net sunt două rate: cea a lichidității generale și cea a lichidității reduse. Din analiza trezoreriei nete rezultă rata lichidității imediate.

Current Ratio (Rata lichidității generale) se determină după relația:

Rlg=Ac/Dc, unde:

Rlg- rata lichidității generale

Ac-activele curente

Dc-datoriile curente, adică acele datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an.

Acest indicator stabilește măsura în care se pot acoperi din activele curente datoriile ce trebuie achitate într-o perioadă mai mică de un an.

Este recomandat ca valoarea acestui indicator să fie mai mare decât 1, și să înregistreze o evoluție de la o perioadă la alta. Dacă aceste condiții sunt atinse, fondul de rulment net va înregistra o valoare pozitivă, iar întreprinderea va dovedi existența unui echilibru financiar, dar pe termen scurt.

Rata lichidității reduse poartă și denumirea anglo-saxonă de „Acid Testo Ratio”(test acid). Se determină după relația:

Rlr=(Ac-S)/Dc, unde:

Rlr- rata lichidității reduse

Ac-active circulante

S-stocuri

Dc-datorii curente.

Situația lichidității normale a întreprinderii este indicată prin valoarea indicatorului cuprinsă între 0,8 și 1. Acest indicator este unul mai „sever”, deoarece se calculează măsura în care activele realizabile dar și disponibile pot acoperi datoriile ce trebuie achitate într-o perioadă mai mică de un an.

Rata lichidității imediate se determină după relația:

Rli=AT/Dc, unde:

Rli- rata lichidității imediate

AT- active totale

Dc- datorii curente.

Rata este cunoscută și sub numele de raportul capacității imediate de plată.

Calculul și interpretarea ratelor de lichiditate pe sumele din bilanțul S.C.Ambro S.A.

Calculul și interpretarea ratei de lichiditate generală

Rlg 2011= 61.946.694/62.852.758= 0,99

Rlg 2012= 66.947.288/72.296.188= 0,93

Rata lichidității generale înregistrează o descreștere în perioada curentă față de perioada de referință, ca urmare a creșterii datoriilor curente într-un ritm superior creșterii activelor circulante. Coborârea sub unitate, în ambele perioade, ridică semne de întrebare, firma aflându-se în starea de instabilitate financiară fapt care se datorează, în primul rând, imobilizării resurselor disponibile în bunuri de natura stocurilor. Recuperarea creanțelor comerciale se poate face într-un termen mai lung decât plata datoriilor față de furnizori. Analizând sumele din bilanț, referitoare la datoriile comerciale-furnizori, observăm că, în ambele perioade, valorile acestora ating un nivel apropiat, infirm inferior, de sumele datorate instituțiilor de credit. Acest rezultat nu apare neparat ca urmare a incapacității de plată a datoriilor față de furnizori de către Ambro, ci mai degrabă este un rezultat al dependenței și al legăturilor strânse ale firmei cu furnizorii săi. Desigur, putem deduce și că Ambro a câștigat încrederea furnizorilor săi, din moment ce i s-au vândut produse a căror valoare totalizează 20 910 611 lei pentru anul 2010 și 21 787 792 lei pentru 2011. O mare parte a acestei sume este datorată și investițiilor întreprinderii în mașini, utilaje, inovație tehnologică.

Calculul și interpretarea ratei lichidității reduse

Rlr2011=(61.946.694-22.113.628)/62.852.758=0,63

Rlg2012=(66.947.288-23.050.579)/72.296.188=0,61

Rata lichidității reduse a înregistrat o descreștere de 0,04 în perioada curentă față de cea anterioară deoarece activele disponibile și realizabile s-au majorat într-un ritm inferior majorării datoriilor curente, neputându-le acoperi în întregime. Rata nu se încadrează în limitele impuse de literatura de specialitate (între 0,8 și 1); putem aprecia că datoriile curente ale întreprinderii, printre care regăsim și datoriile față de furnizori, înregistrează valori prea ridicate, fapt care duce la diminuarea rezultatului ratei (prin împărțirea la o sumă cu mult mai mare decât activele circulante).

Calculul și interpretarea ratei de lichiditate imediată

Rli2011=223.781.639/62.852.758=3,56

Rli2012=227.742.000/72.296.188=3,15

Și rata lichidității imediate a înregistrat, de asemenea, o reducere în 2012 față de 2011, tot ca urmare a majorării datoriilor curente(IRli=15,02%) într-un ritm superior ritmului de majorare a activului total(IAT=1,02%). Valorile ratei sunt deosebit de mari, fapt ce semnifică existența de resurse lichide în exces, neutilizate în scopul creșterii eficienței activității întreprinderii (plata datoriilor față de furnizori, acordarea de credite clienților, investirea în materii prime, consumabile, etc.).

3.9.Reflectarea în situațiile financiare anuale a operațiunilor privind furnizorii

Operațiunile privind furnizorii se regăsesc înregistrate în registrul jurnal care se generează de către economiștii întreprinderii lunar. La sfârșitul exercițiului financiar, întreprinderea întocmește situațiile financiare anuale (SFA), care vizează perioada dintre sfârșitul exercițiului precedent (începutul exercițiului curent) și până în momentul de față. Situațiile financiare anuale cuprind, conform OMFP 1802/2014 obligatoriu următoarele: bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificărilor capitalurilor proprii, situația fluxurilor de numerar și notele explicative la situațiile financiare anuale. S.C. Ambro S.A. întocmește aceste situații deoarece îndeplinește, conform legii, două din următoarele criterii: ”total active: 3.650.000 euro, cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro și numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50”. Celelalte întreprinderi care nu îndeplinesc două dintre criterii vor întocmi situații anuale simplificate care cuprind: bilanțul prescurtat, contul de profit și pierdere și notele explicative la situațiile anuale simplificate.

Detalii despre datoria unității față de furnizori se regăsesc în bilanț, la litera D. Datorii: sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an, cifrele 4.datorii comerciale-furnizori și 5.efecte de comerț de plătit, și la litera G. Datorii: Sumele ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an, aceleași litere. În bilanț, la literele amintite mai sus, se vor regăsi înregistrate sumele pentru perioada de început a exercițiului financiar (1.01.exN) și cele existente la închiderea exercițiului financiar (31.12.exN).

Concluzii

Furnizorii reprezintă datoria unității față de terțe persoane de la care a achiziționat bunuri sau care au prestat acesteia servicii sau au executat lucrări. Datoria față de furnizori se poate achita în diferite moduri: prin intermediul creditului comercial clasic sau a creditului comercial cambial. Creditul comercial clasic reprezintă plata datoriei prin intermediul chitanței, atunci când se achită în numerar, sau prin ordin de plată, atunci când plata se face din contul deschis de client la anumită bancă. În cazul creditului comercial cambial, plata se face prin intermediul efectelor de comerț ca: bilet la ordin, cambie, etc.

Analizând modalitățile de decontare practicate de S.C. Ambro S.A., am observat că întreprinderea folosește toate modalitățile de plată a furnizorilor prezentate mai sus. În ceea ce privește furnizorii, în cazul celor care îi asigură întreprinderii materia primă, adică deșeurile celulozice, aceștia sunt oricare persoane fizice sau juridice care dețin astfel de materii. Menționăm faptul că, în cazul achiziției de la persoane fizice, aceștia din urmă nu primesc contravaloarea deșeurilor în bani, ci produse finite din hârtie. Furnizorii de imobilizări sunt, în mare parte, externi. Consider că acest lucru se datorează și faptului că în România nu există foarte mulți furnizori care să producă imobilizările de care are nevoie Ambro sau, dacă există, nu au tradiție în acest domeniu; fiind investiții importante, firma alege să achiziționeze utilaje, mașini la un preț poate mai ridicat, dar care sunt calitative și durabile.

Activele, datoriile și capitalurile proprii se evaluează și contabilizează, conform OMFP 3055/2009, în trei momente: la data intrării în unitate, la data inventarierii și la data ieșirii. La data intrării în unitate, datoriile față de furnizori se evaluează la valoarea înscrisă în documentele justificative. La data inventarierii, aceste datorii se evaluează la valoarea probabilă de plată, iar la ieșirea din unitate, datoriile se evaluează la valoarea de intrare sau valoarea de înregistrare în contabilitate. Clientul poate primi de la furnizori reduceri, care sunt de două feluri: comerciale și financiare. Cele comerciale pot fi de trei tipuri: rabat, remiză, risturn, iar din categoria celor financiare amintim scontul. Rabaturile sunt reducerile care se acordă clientului pentru defectele de calitate ale produselor livrate și se practică asupra prețului de vânzare. Remizele se primesc de către client în cazul în care vânzările depășesc volumul convenit sau dacă i se acordă un statut privilegiat clientului. Risturnele sunt acele reduceri de preț care se calculează asupra tuturor tranzacțiilor efectuate cu același terț, în decursul unei anumite perioade. Scontul este reducerea financiară care se acordă clientului în cazul în care clientul plătește datoria față de furnizor înainte de scadență.

Conturile utilizate pentru înregistrarea în contabilitate a datoriilor față de furnizori sunt cele din clasa 4-”Conturi de terți”, grupa 40-”Furnizori și conturi asimilate”. Toate conturile sunt de pasiv, excepție făcând contul 409, care este de activ. Plata datoriei față de furnizori se face cu ajutorul efectelor comerciale clasice (chitanță, ordin de plată) sau cambiale (cambie, bilet la ordin).

Datoria față de terți se înregistrează în contabilitate în baza documentelor justificative ca: factura, aviz de însoțire a mărfii. Documentele care atestă stingerea datoriei față de furnizori sunt: chitanța, ordinul de plată, biletul la ordin, cambia etc., funcție de posibilitățile financiare ale întreprinderii și funcție de locul în care se află lichiditățile (în casieria unității sau sub forma depozitului bancar).

Întreprinderea care a servit la analiza efectuată în lucrarea de față este S.C. Ambro S.A. Adjud. Firma are ca obiect de activitate producerea și comercializarea produselor din carton și hârtie și a derivatelor acestora. Ambro are o vechime de peste 40 de ani în acest domeniu, timp în care a avut ca obiectiv protejarea și chiar îmbunătățirea calității mediului înconjurător, prin colectarea deșeurilor și folosirea utilajelor de producție nepoluante. Producerea de produse ieftine și calitative a ajutat Ambroul să ajungă printre liderii acestei piețe.

Societății i se furnizează deșeuri celulozice de către majoritatea societăților, de la magazine de cartier la hypermarketuri. Singura condiție pentru a deveni furnizor al Ambroului este să deții deșeuri de hârtie. Așadar, amintim dintre furnizorii cei mai importanți pe: Kaufland, Metro, Profi, Carrefour, Lidl. Furnizorii de imobilizări sunt, în general, firme din alte state ca: Austria, Cehia, Italia și Suedia.

Ambro achiziționează materii prime fără comandă, fără a efectua calcule. Practic, cumpără tot ce i se oferă. În urma interpretării indicatorilor de lichiditate, pot afirma că această modalitate de achiziție aduce unele dificultăți în ceea ce privește plata datoriei față de furnizori; indicii lichidității nu se află în limitele recomandate de literatura de specialitate, ceea ce semnifică faptul că Ambro nu poate acoperi datoriile curente din activele curente. În această situație, întreprinderea se vede nevoită să apeleze la credite comerciale pe un termen de 30 de zile, sau să ajungă la contractarea de credite. Nu este o situație favorabilă, deoarece apelarea la credite bancare aduce cu sine și anumite costuri. Vorbim aici despre costurile îndatorării (rata dobânzii).

Ambro are ca punct forte faptul că activează pe o piață unde nu este o concurență foarte mare, materiile prime sunt ieftine iar produsele pe care le comercializează sunt foarte căutate de către clienți. Întrucât a investit pentru a se extinde în cele mai importante zone ale țării, construind centre de colectare, Ambro nu duce lipsă de materii prime. Întreprinderea este un important investitor al Mun. Adjud, oferind locuri de muncă a sute de oameni, și contribuind, prin plata taxelor, la dezvoltarea orașului. Tot ca punct tare, Ambro deține cele mai noi utilaje de producție, axându-se pe automatizarea procesului productiv, sporind capacitatea de producție și ușurând munca angajaților. Deși, în ultimii ani s-a înregistrat o scădere a profitului, aceasta se datorează în mare parte investițiilor masive făcute de firmă în utilaje. A fost un risc mare pe care și l-a asumat conducerea de a investi în tehnologizare mai ales în condițiile crizei economice mondiale actuale. Personalul angajat pe funcții de conducere, sau alte funcții importante din cadrul compartimentelor sau birourilor este, în mare parte, unul calificat, cu studii superioare în domeniul în care activează.

Ca punct slab amintesc faptul că investițiile au condus, într-un final, la neremunerarea acționarilor, fapt care nu poate fi decât neplăcut pentru aceștia. Ambro a contractat credite bancare, putătoare de dobânzi, pentru a putea investi. Trebuie să producă mult pentru a acoperi cheltuielile cauzate de investiții.

Remunerarea personalului cu studii superioare angajat în firmă este una, conform legii, mai mare decât la personalul necalificat. Această problematică este una subiectivă. Angajezi oameni buni, cu vaste cunoștințe în domeniu, cu studii superioare, îi plătești mai mult, dar ai garanția că vor face lucrurile să meargă bine în firmă. Dacă lucrurile vor merge bine, vei avea venituri mai mari. În schimb dacă angajezi persoane necalificate pentru posturi care cer cunoștințe variate într-un anumit domeniu, ori vei investi, ca firmă, în cursuri de calificare, ori rezultatele acestor angajați nu vor fi pe măsura așteptărilor. Este sigur că Ambro a ales prima variantă: să investească în remunerații mai mari, dar să aibă garanția unor rezultate bune. Acest comportament este aplicat și în cazul utilajelor, instalațiilor de lucru necesare procesului de producție. După cum am mai amintit, Ambro a investit și investește mult în tehnologie. Acest lucru se reflectă în calitatea produselor obținute, în atragerea cât mai multor clienți și, evident, în sporirea vânzărilor.

Consider că Ambro dezvoltă relații de calitate cu furnizorii, câștigându-le încrederea și manifestând devotament. Înconjurat de oamenii cei mai pregătiți și, îndrăznesc să afirm, cei mai buni, managerul ia deciziile cele mai oportune în privința selectării celor mai potriviți furnizori de imobilizări sau de mărfuri.

Bibliografie

Cărți

Berheci, M., Valorificarea raportărilor financiare, Sinteze contabile, teorie, analize, studii de caz, Editura CECCAR, București, 2010

Bojian, O., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, București, 2004

Budugan, D., Georgescu, I.E., Bazele contabilității,Editura Sedcom Libris, Iași, 2003

Dumitrean, E., Contabilitate financiară, Editura Sedcom Libris, Iași, 2008

Epuran, M., Băbăiță, V., Imbrescu, C., Teoria contabilă, Editura Economică, București, 2004

Feleagă, N., Ionașcu, I., Tratat de contabilitate, Vol. I, Editura Economică, București, 1998

Georgescu, I., Istrate, C., Huian, C.M., Impactul reorganizării societăților comerciale asupra calității informației contabile, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009

Horomnea, E. (coordonator), Budugan, D., Georgescu, I., Istrate, C., Păvăloaia, L., Dicu, R., Introducere în contabilitate. Concepte și aplicații, Ediția a III-a, revăzută și completată, Editura Tipo Moldova, Iași, 2014

Horomnea, E. (coordonator), Tabără, N., Budugan, D., Georgescu, I., Bețianu , L., Dicu, R., Introducere în contabilitate, Concepte și aplicații, Editura TipoMoldova, Iași, 2012

Horomnea, E., Fundamentele științifice ale contabilității. Doctrină.Concepte. Lexicon, Editura Tipo Moldova, Iași, 2013

Horomnea, E., Berheci, M., Normalizarea contabilității întreprinderii, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2007

Horomnea, E.,Tratat de contabilitate. Teorii, concepte, principii, standarde, Editura Sedcom Libris, Iași, 2001

Matiș, D., Pop, A., (coordonatori), ș.a., Contabilitate financiară, Editura Alma Mater, Cluj–Napoca, 2010

Moroșan, I., Contabilitate financiară și de gestiune. Studii de caz și sinteze de reglementări, Editura CECCAR, București, 2010

Mironiuc, M., Analiza economico-financiară. Performanță. Poziție financiară. Risc, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009

Paraschivescu, M.D., Radu, F.,Managementul contabilității financiare, Editura Tehnopress, Iași, 2008

Păvăloaia, W., Paraschivescu, M., Olaru, G., Radu, F., Analiză financiară. Studii de caz, Editura Tehnopress, Iași, 2006

Pântea, I.P., Bodea, Gh.,Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2011

Petrescu, S.,Analiză și diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, București, 2010

Ristea, M. (coordonator), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, București, 2005

Rus, I., Bazele contabilității, Editura Economica, București, 2005

Tabără, N., Horomnea, E., Mircea, M., C., Contabilitate internațională, Editura Tipo Moldova, Iași, 2009

Tabără, N., Horomnea, E., Toma, C., Conturile anuale în procesul decizional.Elemente de contabilitate, analiză financiară și evaluarea performanțelor întreprinderii, Editura Tipo Moldova, Iași, 2001

Toma, C.,Contabilitate financiară, Editura Tipo Moldova, Iași, 2011

Toma, C., Managementul contabilității financiare, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012

Toma, C., Istrate, C. (coordonatori),Informarea financiar-contabilă în condiții de criză: 15 ani de la implementarea noului sistem contabil din România, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009

Toma, C., Contabilitatea în comerțul exterior, Editura Sedcom Libris, Iași, 2005.

Țăran, M., Contabilitate financiară, Editura Tipo Moldova, Iași, 2011

Legislație

***, Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 454/18.06.2008, modificată și completată de OUG nr. 37/2011 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr. 82/1991 și pentru modificarea altor acte normative incidente, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 285/22.04.2011

***, Ordinul nr. 1802/2014 din 29 Decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 963 din 30.12.2014

Webografie

http://www.romcarton.ro/index.html

http://www.ambro.ro/contact_us.html#

Anexa 1. Organigrama societății Ambro S.A.Suceava

Bibliografie

Cărți

Berheci, M., Valorificarea raportărilor financiare, Sinteze contabile, teorie, analize, studii de caz, Editura CECCAR, București, 2010

Bojian, O., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, București, 2004

Budugan, D., Georgescu, I.E., Bazele contabilității,Editura Sedcom Libris, Iași, 2003

Dumitrean, E., Contabilitate financiară, Editura Sedcom Libris, Iași, 2008

Epuran, M., Băbăiță, V., Imbrescu, C., Teoria contabilă, Editura Economică, București, 2004

Feleagă, N., Ionașcu, I., Tratat de contabilitate, Vol. I, Editura Economică, București, 1998

Georgescu, I., Istrate, C., Huian, C.M., Impactul reorganizării societăților comerciale asupra calității informației contabile, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009

Horomnea, E. (coordonator), Budugan, D., Georgescu, I., Istrate, C., Păvăloaia, L., Dicu, R., Introducere în contabilitate. Concepte și aplicații, Ediția a III-a, revăzută și completată, Editura Tipo Moldova, Iași, 2014

Horomnea, E. (coordonator), Tabără, N., Budugan, D., Georgescu, I., Bețianu , L., Dicu, R., Introducere în contabilitate, Concepte și aplicații, Editura TipoMoldova, Iași, 2012

Horomnea, E., Fundamentele științifice ale contabilității. Doctrină.Concepte. Lexicon, Editura Tipo Moldova, Iași, 2013

Horomnea, E., Berheci, M., Normalizarea contabilității întreprinderii, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2007

Horomnea, E.,Tratat de contabilitate. Teorii, concepte, principii, standarde, Editura Sedcom Libris, Iași, 2001

Matiș, D., Pop, A., (coordonatori), ș.a., Contabilitate financiară, Editura Alma Mater, Cluj–Napoca, 2010

Moroșan, I., Contabilitate financiară și de gestiune. Studii de caz și sinteze de reglementări, Editura CECCAR, București, 2010

Mironiuc, M., Analiza economico-financiară. Performanță. Poziție financiară. Risc, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009

Paraschivescu, M.D., Radu, F.,Managementul contabilității financiare, Editura Tehnopress, Iași, 2008

Păvăloaia, W., Paraschivescu, M., Olaru, G., Radu, F., Analiză financiară. Studii de caz, Editura Tehnopress, Iași, 2006

Pântea, I.P., Bodea, Gh.,Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2011

Petrescu, S.,Analiză și diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, București, 2010

Ristea, M. (coordonator), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, București, 2005

Rus, I., Bazele contabilității, Editura Economica, București, 2005

Tabără, N., Horomnea, E., Mircea, M., C., Contabilitate internațională, Editura Tipo Moldova, Iași, 2009

Tabără, N., Horomnea, E., Toma, C., Conturile anuale în procesul decizional.Elemente de contabilitate, analiză financiară și evaluarea performanțelor întreprinderii, Editura Tipo Moldova, Iași, 2001

Toma, C.,Contabilitate financiară, Editura Tipo Moldova, Iași, 2011

Toma, C., Managementul contabilității financiare, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012

Toma, C., Istrate, C. (coordonatori),Informarea financiar-contabilă în condiții de criză: 15 ani de la implementarea noului sistem contabil din România, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009

Toma, C., Contabilitatea în comerțul exterior, Editura Sedcom Libris, Iași, 2005.

Țăran, M., Contabilitate financiară, Editura Tipo Moldova, Iași, 2011

Legislație

***, Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 454/18.06.2008, modificată și completată de OUG nr. 37/2011 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr. 82/1991 și pentru modificarea altor acte normative incidente, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 285/22.04.2011

***, Ordinul nr. 1802/2014 din 29 Decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 963 din 30.12.2014

Webografie

http://www.romcarton.ro/index.html

http://www.ambro.ro/contact_us.html#