Contabilitatea Decontarilor cu Clientii la S.c. Eta S.a

APLICAȚIE INFORMATICĂ

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENȚII

LA SC ETA SA

CUPRINS:

INTRODUCERE

Cap. 1. Studiul și analiza sistemului existent

1.1. Prezentarea succintă a unității economico-sociale

1.2. Structura organizatorică

1.3. Serviciile oferite de societate

1.3.1. Activitatea de reparații

1.4. Studiul sistemului informațional Microsoft Access

1.4.1. Proceduri

14.2. Documente utilizate

1.5. Direcții de perfecționare

1.5.1. Măsuri pentru acoperirea cheltuielilor

1.5.2. Drepturi și obligații decurgând din acțiuni

Cap. 2 Proiectarea de detaliu a aplicației informatice

2.1. Obiectivele aplicației

2.2. Proiectarea de detaliu a ieșirilor

2.2.1. Prezentarea formei și conținutului situațiilor finale de raportare

2.3. Proiectarea de detaliu a videoformatelor de introducere a datelor

2.3.1. Jurnal încasări

2.3.2. Cont și denumire

2.3.3. Balanță

2.4. Proiectarea Bazei de date

2.4.1. Proiectarea tabelelor, formularelor și rapoartelor

Cap. 3 Descrierea aplicației informatice

3.1. Prezentarea funcțiunilor aplicației

3.1.1. Procedura de culegere conturi

3.1. 2. Procedura de creare balanță

3,1.3. Procedura de culegere date în jurnalul încasări

3.1.4. RAPOARTE

Cap. 4 Eficienta si utilitatea aplicatiei informatice

4.1 Concluzii privind eficienta si utilitatea aplicatiei informatice

BIBLIOGRAFIE

Anexe

INTRODUCERE

Oportunitatea și importanța temei propuse

Creanțele și datoriile față de terțe persoane juridice și fizice, constituie două categorii importante de elemente patrimoniale de activ și de pasiv, având o structură eterogenă și implicații semnificative în ceea ce privește situația financiară a oricărei entități.

Există o mare diversificare a creanțelor și datoriilor, considerent pentru care se pot grupa în funcție de mai multe criterii.

Sub aspect financiar contabil, creanțele curente reprezintă valori economice avansate temporar altor persoane fizice sau juridice pentru care urmează să se primească o prestație, numerar sau echivalente în numerar.

Creanțele curente ca active sunt prezente în contabilitate din momentul nașterii drepturilor față de terți și până în momentul încasării lor.

Din punct de vedere financiar contabil, datoriile curente reprezintă resursele furnizate de terți pentru care entitatea trebuie să acorde o prestație, numerar sau echivalente în numerar.

Datoriile curente ca surse atrase de finanțare, sunt prezente în contabilitatea entității din momentul creării angajamentelor față de terți și până în momentul achitării lor.

Volumul și diversitatea acestor relații sunt influențate, în mare măsură, de natura și complexitatea activităților desfășurate, care impun existența unor colaborări permanente cu numeroși furnizori și clienți.

Evaluarea creanțelor și datoriilor prezintă importanță deosebită pentru gestionarea și reflectarea în contabilitate.

Operațiile de decontare cu furnizorii provin în principal din aprovizionări cu imobilizări, cu active circulante materiale, din lucrări execuate și servicii prestate de terți, precum și din alte operații efectuate de regulă, în baza unor contracte încheiate cu diverse persoane fizice sau juridice.

Operațiunile de cumpărări curente de bunuri și servicii se delimitează, așa cum este reținut în literatura de specialitate, în două categorii ce privesc bunurile stocabile și bunurile nestocabile inclusiv serviciile.

În categoria serviciilor se includ printre altele, prestațiile pentru care se primesc indemnizații de către membrii consiliilor de administrație, cenzorii, membrii adunării generale a acționarilor precum și lucrările specifice experților contabili autorizați și alte lucrări sau activități ce se execută de persoane asimilate cu cele încadrate pe bază de contracte de prestări servicii.

În categoria operațiilor privind decontările cu furnizorii sunt incluse de asemenea, avansurile care se acordă acestor entități și efectele comerciale utilizate pentru stingerea parțială sau totală a datoriilor privind cumpărările de bunuri, executările de lucrări și prestările de servicii.

Evidența analitică se organizează pe categorii de creanțe, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică. Totodată, clienții se grupează în clienți interni și externi, iar în cadrul fiecareia din aceste categorii se face delimitarea pe termene de încasare și anume termen scurt (sub un an) și termen lung (peste un an). De asemenea se delimitează creanțele izvorâte din tranzacții cu clauze de rezervă de proprietate și cele privind unitățile beneficiare la care furnizorii dețin participații.

Conturile privind operațiile de decontare cu clienții, pe lângă trăsăturile comune pe care le au, prezintă și unele aspecte specifice, care se pot reliefa prin intermediul analizei metodologiei de utilizare a lor.

Competiția dură care se manifestă în domeniul tehnologiei informatice trebuie să-l oblige pe manager să ia în considerare că noile tehnologii informatice nu sunt rezervate doar marilor organizații. Funcțiunea strategică a organizației are ca obiectiv gestiunea inteligentă a raporturilor de forțe, în scopul satisfacerii fiabilității stabilite de către manager. Inteligența economică devine o resursă strategică, îmbogățită continuu de utilizarea tehnologiei informatice.

Lucrarea prezintă implementarea sistemului informatic Microsoft Access, care permite planificarea activităților societății ETA SA, pentru îndeplinirea și respectarea obiectivelor care trebuie atinse de un management eficient, astfel încât să păstreze un climat sănătos.

Capitolul 1 cuprinde partea teoretică, unde sunt prezentate pe scurt date despre societate și modelul de implementare a aplicației informatice Microsoft Access .

În Capitolul 2 se descrie proiectarea și implementarea aplicației informatice.

Partea practică conține în Capitolul 3, descrierea aplicației informatice destinată unei firme de transport, iar in Capitolul 4 se descrie eficienta si utilitatea aplicatiei informatice.

Cap. 1. STUDIUL ȘI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT

1.1. Prezentarea succintă a unității economico-sociale

Societatea comercială SC ETA SA Rm Vâlcea este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni, de la data de 01.05.1998, când a fost înregistrată la Registrul Comerțului sub numarul J 38/212/1998, cu codul unic de înregistrare RO10524177.

SC ETA SA Rm Vâlcea are ca scop furnizarea serviciilor publice de transport urban și preorășenesc în localitățile limitrofe municipiului Rm Vâlcea și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu actul constitutiv, pe bază de gestiune economică și autonomie financiară.

Sediul social al societății comerciale este în România, municipiul Rm Vâlcea, strada Depozitelor, nr. 5, judetul Vâlcea. Sediul societății, aparținând domeniului public al municipiului Rm Vâlcea este concesionat de către acesta societății comerciale SC ETA SA Rm Vâlcea. Sediul societății poate fi schimbat prin hotarârea Adunării Generale a Acționarilor conform legislației în vigoare. Societatea comercială poate avea sucursale, filiale situate și în alte localități din țară și străinătate, cu aprobarea Adunării Generale a Acționarilor.

Durata societății este nelimitată începând de la data înregistrării la Oficiul Registrului Comerțului.

Societatea comercială ETA SA, își desfașoară activitatea în domeniul principal de activitate Grupa 493 ”Alte transporturi terestre de călători”, activitatea principală fiind cea din clasa 4931 Transporturi urbane, suburbane și metropolitane de călători.

Capitalul social este de 4739305 lei integral vărsat, împărțit în 1895722 acțiuni nominative în valoare de 2,5 lei. Societatea Comercială ETA SA Rm.Vâlcea este unul dintre operatorii publici din municipiul Rm.Vâlcea și execută transport public local de călători. Transportul public local de călători a fost înființat în Rm. Vâlcea în anii ‘50 și a fost asigurat în permanență de aceeași societate, care începînd din anul 1998 poartă denumirea de ETA.

Societatea își desfășoară activitatea in baza contractului de delegare de gestiune , încheiat între SC ETA SA și MUN. RM VÂLCEA contract prin care se concesionează serviciul public de transport local.

Societatea este înregistrată la registrul comerțului cu numărul J38/212/1998, activitatea principală (conform cod CAEN 4931), fiind transportul urban, suburban și metropolitan de călători.

Consiliul Local al Municipiului Rm.Vâlcea este reprezentat în cadrul Adunării Generale a Acționarilor la ETA SA de 5 membri numiți prin HCL 140/27 din 22.07.2004, cu modificările ulterioare. In prezent capitalul social al unității este de 4739305 lei , divizat in 1895722 acțiuni.

1.2. Structura organizatorică

Pentru cele 1895722 acțiuni nominative ale societății nu s-au emis și nu s-au eliberat acțiuni în formă materială.

Adunarea Generala a Acționarilor decide forma și data la care vor fi imprimate titlurile individuale, ori cumulative care atestă calitatea de acționar.

Acțiunile vor purta numere de ordine, timbrul sec al SC ETA SA, semnătura președintelui Consiliului de Administrație și a unui membru al acestuia.

Societatea ține evidenta acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de către președintele Consiliului de Administrație, care se păstrează la sediul acestuia.

Capitalul social al societății ETA SA poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii Adunării Generale a Acționarilor, în conditiile actului constitutiv și cu aprobarea Consiliului Local al municipiului, în calitate de acționar unic al acestei societăți.

Capitalul social poate fi redus prin următoarele modalități prevăzute de lege:

a) – micșorarea numărului de acțiuni sau părți sociale

b) – reducerea valorii nominale a acțiunilor sau a părților sociale

Aceste modalități pot fi folosite simultan pentru micșorarea capitalului societății.

De asemenea, capitalul social mai poate fi redus, atunci când reducerea nu este motivată de pierderi, prin alte procedee prevazute de lege.

În cazul în care administratorii constată pierderea a jumătate din capitalul social, aceștia sunt obligați să convoace în termen de maxim 60 de zile Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor, care va decide fie reconstituirea capitalului social, fie limitarea sa la valoarea rămasă, fie dizolvarea.

Reducerea capitalului social va putea fi facută numai după trecerea a două luni din ziua în care hotarârea a fost publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV –a.

Majorarea capitalului social se face conform prevederilor legale în baza hotărârii Adunării Generale a Acționarilor, cu acordul Consiliului Local, în calitate de acționar unic al acestei societăți.

Conducerea tehnico-operativă a societății este asigurată de Directorul General și Directorul Economic.

Societatea comerciala ETA SA funcționează (conform organigramei) cu patru departamente:

Economic

Transport

Juridic-Resurse Umane-Organizare

Diagnostificare, întreținere auto , service

Pe lângă aceste departamente se mai găsește si un compartiment de servicii interne. Acestea sunt subordonate Directorului General si au între ele relații de colaborare In prezent tarifele pentru călătoria pe transportul urban se stabilesc ținând cont si de protecția sociala a călătorului. Gradul de acoperire a cheltuielilor prin încasările din vânzarea titlurilor de călătorie este de cca 55%. Operatorul de transport în comun, datorită modului de acoperire prin subvenție a diferenței de tarif, nu înregistrează profit din activitatea de transport local.

Sistemul de transport în comun are costuri de exploatare și întreținere care pot depăși uneori limita de suportabilitate a utilizatorilor și nu oferă in totalitate un serviciu de calitate la un preț acceptabil, așa cum este definit un serviciu public prin normele Uniunii Europene

Unitatea este ora hotărârii Adunării Generale a Acționarilor, cu acordul Consiliului Local, în calitate de acționar unic al acestei societăți.

Conducerea tehnico-operativă a societății este asigurată de Directorul General și Directorul Economic.

Societatea comerciala ETA SA funcționează (conform organigramei) cu patru departamente:

Economic

Transport

Juridic-Resurse Umane-Organizare

Diagnostificare, întreținere auto , service

Pe lângă aceste departamente se mai găsește si un compartiment de servicii interne. Acestea sunt subordonate Directorului General si au între ele relații de colaborare In prezent tarifele pentru călătoria pe transportul urban se stabilesc ținând cont si de protecția sociala a călătorului. Gradul de acoperire a cheltuielilor prin încasările din vânzarea titlurilor de călătorie este de cca 55%. Operatorul de transport în comun, datorită modului de acoperire prin subvenție a diferenței de tarif, nu înregistrează profit din activitatea de transport local.

Sistemul de transport în comun are costuri de exploatare și întreținere care pot depăși uneori limita de suportabilitate a utilizatorilor și nu oferă in totalitate un serviciu de calitate la un preț acceptabil, așa cum este definit un serviciu public prin normele Uniunii Europene

Unitatea este organizată în sistem radial datorită modului de așezare al orașului si a configurației stradale.

Parcarea autobuzelor și microbuzelor se face la sediul operatorului de transport, iar staționările pe timpul zilei la dispeceratele organizate pe raza municipiului.

Sediul operatorului de transport se află la extremitatea sudică a municipiului,ceea ce generează multe curse în gol si implicit costuri suplimentare.

Activitatea se desfășoară cu un personal format din 205 angajați constituit în special din persoane care activează și întreține parcul de mijloace de transport și anume: șoferi, dispeceri, controlori trafic, mecanici de întreținere și reparații. Salariații ETA sunt angajați pe baza de contract individual de muncă (pe perioada nedeterminată) încheiat conform dispozițiilor Legii 53-Codul Muncii si in baza Contractului Colectiv de Munca la nivel de SC ETA SA .

Contractul Colectiv de Muncă se negociază , de regulă anual , între Sindicatul din cadrul SC ETA SA si conducerea societății.

Societatea comerciala ETA SA are conturi deschise la trei bănci comerciale ( BRD , BCR , RAIFFEISEN BANK ) , si la TREZORARIA MUN. RM. VALCEA .

ETA SA are ca obiect principal de activitate transportul public de călători în municipiul Rm.Vîlcea și localitățile limitrofe.

Printre acitivitățile secundare ale societății sunt de menționat:

întreținerea și repararea autovehiculelor în regim de service;

activități de testări și analize tehnice periodice.

Societatea funcționează cu 2 secții:

secția de exploatare auto;

secția de reparații.

Societatea Comercială are în dotare un parc de autovehicule format din 45 de autobuze tip urban și 9 microbuze, structurat pe capacități, astfel:

AUTOBUZE – 5320 locuri capacitate

100 locuri – 20 buc

107 locuri – 10 buc

150 locuri – 15 buc.

MICROBUZE – 131 locuri capacitate

13 locuri – 6 buc

15 locuri – 1 buc

19 locuri – 2 buc

Totalul capacității de transport este de 5.451 locuri.

ETA este nevoită să mențină în circulație un parc de autobuze care nu corespunde în totalitate normelor impuse în transportul de călători prin multiple acte normative.

Cu toate aceste dificultăți majore societatea ETA SA a fost și este preocupată să desfășoare un transport de călători civilizat, fără evenimente rutiere, reușind prin promptitudine și seriozitate să satisfacă cerințele locuitorilor municipiului Rm.Vâlcea.

La data acestei analize societatea are o situație financiară curată, fără datorii la bugetul consolidat al statului, la bugetul local ori plăți restante la furnizori. Societatea nu are litigii comerciale ori de alt fel, nu are debitori ori creanțe vechi. De asemenea societatea nu are credite ori altfel de împrumuturi și nu are gajuri pe patrimoniu. Prin activitatea desfășurată, societatea ETA și-a creat un nume comercial respectat pe piață de către toți parteneri .

1.3. Serviciile oferite de societate

Serviciul de transport local este un serviciu de utilitate socială care influențează direct calitatea vieții într-un oraș, prin asigurarea dreptului fundamental la mobilitate a oricărui cetățean. Având în vedere că transportul local este asemănător cu sistemul sanguin al corpului uman, el este foarte sensibil la orice modificări ale structurii economice și sociale ale unui oraș. Prevederile standardului ISO 9001/2000 așează clientul în centrul oricărei activități iar nivelul calitativ al acestei activități trebuie să primeze. Furnizarea serviciului de transport local de persoane, oricărui cetățean indiferent de vârstă, origine socială, sex, etnie, etc., de o manieră performantă și nediscriminatorie, reprezintă o condiție importantă pentru îndeplinirea integrării a țării în Uniunea Europeană, contribuind astfel la apropierea noastră de tipul de cetățean european.

Municipiul Rm. Vâlcea este un oraș situat în proporție de 90% pe malul drept al rîului Olt. Datorită formei alungite pe axa Nord – Sud a orașului, rețeaua de transport în comun nu poate fi dezvoltată radial. Ea este dezvoltată pe această axă iar ramificațiile sunt puține.

În municipiul Rm. Vâlcea și localitățile învecinate, operatorul de transport ,execută în zilele lucrătoare transportul cu autobuzele pe 9 trasee de bază și 19 suplimentare (trasee efectuate de regulă la orele de vîrf ) iar cu microbuzele pe 5 trasee. Lungimea traseelor de bază este cuprinsă între 8 și 20 km.

Ritmicitatea de circulație a autobuzelor pe trasee de bază este specifică fiecărui traseu și este cuprinsă între 30 și 60 de minute, iar pe traseele microbuzelor între 8 și 60 min.

În afara traseelor de bază mai execută, la orele de vîrf, transport suplimentar pe traseele necesare personalului salariat de pe cele două platforme industriale ale municipiului. De asemenea transportul este suplimentat la orele de începere și terminare a cursurilor școlare. O caracteristică a transportului local din municipiul Rm. Vâlcea este discontinuitatea accentuată a necesarului de parc auto pe întreaga perioadă a zilei. În perioada orelor de vîrf (6.00 – 8.00 și 14.00 – 16.00) este nevoie de 32 de autobuze iar în celelalte perioade ale zilei între 8 și 15 autobuze. Acest lucru determină greutăți în asigurarea programului de 8 ore de muncă pentru șoferi și în consecință cheltuieli salariale care nu au corespondent în venituri .

Numărul de autobuze utilizate corespunzător orelor de circulație:

Transportul local de persoane din RM –Vâlcea are următoarele componente: 321 km cale dublă din care:

– 272 km cale dublă lungimea totală a traseelor și suplimentarelor efectuate cu autobuze;

– 49 km cale dublă lungimea totală a traseeelor cu microbuze.

613 semicurse din care :

– 320 semicurse cu autobuze;

– 293 semicurse cu microbuze

17.000 locuitori transportați zilnic din cei 120.000 de locuitori ai municipiului Rm. Vâlcea

Programul de transport efectuat a fost întocmit avându-se în vedere necesitățile de transport ale locuitorilor municipiului Rm. Vâlcea, ale celor din localitățile limitrofe Mihăești și Fedeleșoiu, ale salariaților de pe platforma sud a orașului, ale elevilor și studenților care învață în municipiu. Transportul urban de călători a avut un caracter profund social ceea ce a determinat un program de transport care a ținut cont de necesitățile locuitorilor municipiului. Programul a acoperit întreaga perioadă a zilei cu toate că sunt ore la care fluxul de călători este foarte scăzut. În program au fost prevăzute a se efectua trasee sau curse a căror eficiență este foarte scăzută (Fețeni, Morilor) dar care a reprezentat o necesitate pentru locuitorii din zona respectivă.

Programul de transport cu autobuzele și microbuzele societății comerciale ETA începe la orele 5:00 și se încheie la ora 0:30.

O altă caracteristică a transportului local de călători din municipiul Rm Vâlcea este discontinuitatea accentuată a necesarului de parc auto pe întreaga perioadă a zilei. În perioada orelor de vârf (6:00 – 8:00 și 14: – 16:00) este nevoie de 32 de autobuze iar în celelalte perioade ale zilei între 8 și 15 autobuze. Acest lucru determină greutăți în asigurarea programului de 8 ore de muncă pentru șoferi și în consecință, cheltuieli salariale care nu au corespondent în venituri.

Activitatea de exploatare a serviciului de transport public local de călători se desfășoară cu un personal format din 126 angajați, constituit în special din personal care activează, verifică și coordonează activitatea și anume: șoferi, controlori trafic, dispeceri, operatori bileterie, lucrători salubrizare .

Pe toată perioada zilei, activitatea de transport este supravegheată și coordonată de un dispecerat central cu program permanent.

În anul 2013 au fost transportați 4.510.050 călători plătitori, din care 2.425.962 cu bilete și 2.084.088 cu abonamente și au fost efectuați 2.139.607 km, din care 700.081 cu microbuzele.

Cota de piață a transportului public local de călători cu autobuzele și microbuzele aparținînd societății este de aproximativ 14%, cotă calculată ca raport al călătorilor transportați la numărul total de locuitori ai municipiului Rm Vâlcea.

Călătorii transportați de către ETA SA reprezintă o paletă largă și variată ca venituri și ocupație, constând în general în salariați, elevi, pensionari, persoane cu dizabilități, predominând cei cu venituri medii și mici.

1.3.1. Activitatea de reparații

Această activitate se desfășoară în două schimburi, respectiv schimbul 1 format din 24 persoane și schimbul 2, format din 3 persoane, acesta fiind foarte redus, având ca principală activitate cea de intervenții în trafic și în ateliere în vederea activării parcului de autobuze și microbuze pentru ziua următoare. Acest schimb este susținut și de către 1 depanator – cauciucar împreună cu un autoatelier mobil. Personalul ce execută această activitate cuprinde mai multe meserii: mecanici auto, sudori, electricieni, vopsitori, tinichigii, coordonați de către 1 maistru.

Ca pondere în activitatea de reparații, o reprezintă reparațiile generale și curente ale mijloacelor de transport proprii, în vederea menținerii parcului în stare de funcșionare.

În același timp, în limita timpului și a personalului disponibil, această formație execută și reparații la terți, pe bază de deviz.

Societatea mai dispune și de un service auto, deservit de 3 mecanici, a căror activitate se bazează în special pe reparațiile curente ale microbuzelor și terți.

De asemenea, în cadrul secției de reparații societatea dispune de o stație de inspecții tehnice, asigurând inspecțiile tehnice periodice atât la mijloacele de transport proprii cât și la terți.

Considerăm că importanța acestei activități este esențială ținând cont de faptul că întreținerea și repararea mijloacelor de transport călători trebuie să asigure siguranță în exploatare prin menținerea în permanență a parametrilor funcționali ai mijloacelor de transport, în condițiile în care inspecțiile tehnice periodice la mijloacele de transport persoane se fac din 6 în 6 luni, degrevând astfel societatea de niște costuri ridicate și suplimentare.

Activitatea de reparații este îngreunată de faptul că la momentul actual piața de desfacere la nivel național a pieselor și subansamblelor este foarte scăzută, determinată fiind de dispariția societăților furnizoare, aceasta ca urmare a dispariției societăților fabricante de autobuze gen UD și UDA.

În această situație, ETA este nevoită să mențină în circulație un parc de autobuze care nu corespunde în totalitate normelor impuse în transportul de călători prin multiple acte normative.

Cu toate aceste dificultăți majore societatea ETA SA a fost și este preocupată să desfășoare un transport de călători civilizat, fără evenimente rutiere, reușind prin promptitudine și seriozitate să satisfacă cerințele locuitorilor municipiului Rm Vâlcea.

Nu este lipsit de interes să menționăm că datorită preocupării societății de a efectua un transport în depline condiții de siguranță și confort în anul 2013 și până în prezent societatea nu a înregistrat nici un eveniment rutier care să pună în pericol publicul călător, ceea ce a situat-o pe primul loc într-un sondaj efectuat de IPJ Vâlcea – serviciul rutier, demonstrând astfel încrederea călătorilor în serviciul prestat de societate.

Studiul sistemului informațional Microsoft Access

Conceptul original de Access a fost pentru utilizatorii finali să poată să “acceseze” date

din orice sursă. Alte caracteristici: importul și exportul de date de mai multe formate, cum ar fi Excel, Outlook, ASCII, dBase, Paradox, FoxPro, SQL Server, Oracle, ODBC, etc. De asemenea, Access are și posibilitatea de a folosi baze de date externe, neînglobate, în formatele: Microsoft Excel, Liste SharePoint, text, XML., inclusiv: Microsoft Outlook, HTML, dBase, Paradox, Lotus 1-2-3, ODBC – conforme cu containerele de date, inclusiv: Microsoft SQL Server, Oracle, MySQL, PostgreSQL, – având aceleași posibilități de utilizare

aceasta pentru vizualizare, interogare, editare și de raportare. Acest lucru permite apelarea datelor existente cele mai recente date. Se pot efectua operații de join SQL între seturile de date de diferite formate, stocate pe diferite platforme.

Access stochează toate tabelele de baze de date, interogări, formulare, rapoarte, macrocomenzi și module în baza de date Jet Access ca un singur fișier. Microsoft Access utilizează atât formatul ACCDB, cât și MDB.

Un fișier MDE/ACCDE este o bază de date Microsoft Access fișier cu toate modulele compilate și tot codul sursă editabil eliminat, care cuprinde toate componentele: tabele, interogări, module, macrocomenzi, formulare și rapoarte.

Utilizatorii pot crea tabele, interogări, formulare, rapoarte și macrocomenzi. Utilizatorii avansați pot folosi Visual Basic pentru a scrie soluții bogate cu avansate de

manipulare a datelor și de control al utilizatorului.

Există șabloane pentru baze de date, atât în cadrul programului cât și pe site-ul oficial. Acestea permit utilizatorilor să construiască o bază de date cu tabele, interogări, formulare, rapoarte și macrocomenzi predefinite. Șabloanele nu includ cod Visual Basic.

De asemenea, are și modul de lucru în multiutilizator în rețea.

Access poate importa/exporta tabele în format Excel, CSV, text, etc. Comenzile se află în meniul File, submeniul Import sau Export.

1.4.1. Proceduri

Situația financiară a companiei în perioada 2012-2013

Costul reprezintă unul dintre elementele de bază în luarea unei decizii privind executarea unui produs sau efectuarea unui serviciu. În situația transportului urban acest cost se definește ca fiind efortul financiar pe care-l face operatorul de transport pentru a pune la dispoziția municipalității, respectiv a locuitorilor, un serviciu regulat de transport, cu capacități adecvate și la ore care să deservească optimal nevoia de transport.

Caracteristici ale costului în transporturi :

costuri mari cu mijloace de transport moderne, care să corespundă cerințelor de confort, de poluare a mediului, de informare, de acces nediscriminatoriu al

persoanelor cu dizabilități, etc;

costuri mari ale carburantului, de regulă motorină;

costuri ridicate cu asigurările parcului de transport și al călătorilor;

o anumită sezonalitate, în sensul unor costuri sporite pentru sezonul rece;

S-ar putea concluziona că, pe piața românească, transportul utilizează o mare parte costuri europene (autovehicule – inclusiv întreținerea acestora, carburanții, asigurările) și se adresează unei populații care realizează venituri poate chiar sub media veniturilor din România.

Prezentăm, mai jos principalele elemente de cost anual estimate ale transportului efectuat de SC ETA SA. Precizez că situația anului 2012 este prezentată spre comparația elementelor de evaluare ale anului 2013.

– mii lei –

Veniturile societății SC ETA SA

Veniturile din transport sunt componenta esențială a veniturilor societății, respectiv cca 93%, motiv pentru care analiza se va îndrepta cu prioritate asupra acestora.

Caracteristici ale transportului efectuat pe bază de grafic, prin curse regulate, care au influență asupra veniturilor :

activitatea se supune riscului de neîncasare a tarifului prestației, deoarece dacă încasarea nu s-a efectuat anterior sau în timpul transportului aceasta nu mai poate fi

făcută după consumarea prestației;

piața transportului nu este o piață cert dimensionată; numărul călătorilor variază în funcție de diverse evenimente locale, de întreruperi temporare ale unor activități, de sărbători legale sau religioase, de vacanțe, de sezon, de starea meteo, de repaosul săptămînal, sau chiar de perioada din săptămînă;

evaluarea călătoriilor într-o anumită perioadă viitoare se face pe baze statistice, avînd în vedere corecțiile necesare pentru tendințele previzibile;

Veniturile din transportul efectuat pe bază de grafic se încasează prin tarifarea călătoriilor, prin următoarele titluri de călătorie:

bilete pentru o călătorie;

abonamente pentru perioade de timp de 7 zile, 14 zile, 21 zile,30, respectiv 31 zile;

Pe baza datelor statistice ale anului 2012, apreciem că pentru anul 2013 se vor efectua un număr de cca 5.000.000 călătorii plătite. În aceste călătorii se includ și cele cu facilități de tarif, respectiv călătorii efectuate de către pensionari și elevi cu reduceri de 50% , veterani de război și alte categorii de călători cu gratuități, facilități pe care societatea le-a evaluat la cca 1.000.000 călătorii anuale.

– mii lei –

Din estimările asupra costurilor și veniturilor se apreciază un deficit de resurse financiare de 2.745 mii lei.

1.4.2. Documente utilizate

Jurnal încasări

Balanță

Conturi

1.5. Direcții de perfecționare

Situația acoperirii cheltuielilor din venituri a fost și rămîne o preocupare permanentă a societății, avînd în vedere că în anii ’90 s-a redus semnificativ, anual, numărul de călători, prin apariția altor forme de transport și prin reduceri periodice a locurilor de muncă. Ca urmare, această piață fiind într-o permanentă mișcare societatea a luat permanent măsuri care să asigure minimizarea cheltuielilor și maximizarea veniturilor, astfel:

reanalizarea programului de transport și anularea curselor cu călători puțini;

analizarea permanentă a consumului normat de carburant, prin măsuri de inventariere zilnică, remăsurare de trasee, normări de consum cu aparatura specializată;

trecerea de la sistemul de încasare, cu taxator, a călătorilor în autobuze la sistemul de cumpărare prealabilă a titlurilor de călătorie, cu posibilitatea cumpărării de bilet, în cazuri excepționale, de la șofer;

elaborarea turnusului care să reducă orele suplimentare ale șoferilor;

înființarea de noi trasee în funcție de nevoile de deplasare ale călătorilor;

înființarea de trasee rapide deservite de microbuze;

mărirea frecvenței de circulație pe trasee care pot genera creșteri de venituri;

scăderea călătorilor neplătitori prin investiții într-un sistem electronic, modern, de validare a călătoriilor pe bază de bilet;

construirea unei rețele extinse de vînzare a biletelor, prin 5 puncte proprii, și 45 agenți economici, situați în apropierea stațiilor de urcare-coborîre;

informarea călătorilor cu date de interes public privind transportul, în autobuze, în stații, la dispeceratele societății, și deschiderea unei pagini pe internet;

emiterea de abonamente, cu legitimație personalizată, cu dată de începere a valabilități în funcție de solicitarea călătorului;

integrarea tarifară a transportului de microbuze și autobuze prin același preț al biletului;

emiterea abonamentelor și validarea biletelor de călătorie printr-un sistem care permite evaluarea încasărilor pe trasee.

1.5.1. Măsuri pentru acoperirea cheltuielilor

Măsurile pe care le-a luat societatea au avut la bază analize proprii, fără a se efectua studii specializate pentru informații cu privire la tendințe și oportunități în transportul din Rm. Vâlcea. Ca urmare, s-a testat eficiența unor noi trasee prin încercări efective, cu costuri de exploatare. Unele din trasee nu au întrunit condițiile minime necesare de a fi menținute și s-au desființat.

Pentru cele 1895722 acțiuni nominative ale societății nu s-au emis și nu s-au eliberat acțiuni în formă materială.

Adunarea Generala a Acționarilor decide forma și data la care vor fi imprimate titlurile individuale, ori cumulative care atestă calitatea de acționar.

Acțiunile vor purta numere de ordine, timbrul sec al SC ETA SA, semnătura președintelui

Consiliului de Administrație și a unui membru al acestuia.

Societatea ține evidența acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de către președintele Consiliului de Administrație, care se păstrează la sediul acestuia.

Capitalul social al societății ETA SA poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii Adunării Generale a Acționarilor, în condițiile actului constitutiv și cu aprobarea Consiliului Local al municipiului, în calitate de acționar unic al acestei societăți.

Capitalul social poate fi redus prin următoarele modalități prevăzute de lege:

a) – micșorarea numărului de acțiuni sau părți sociale

b) – reducerea valorii nominale a acțiunilor sau a părților sociale

Aceste modalități pot fi folosite simultan pentru micșorarea capitalului societății.

De asemenea, capitalul social mai poate fi redus, atunci când reducerea nu este motivată de pierderi, prin alte procedee prevazute de lege.

În cazul în care administratorii constată pierderea a jumătate din capitalul social, aceștia sunt obligați să convoace în termen de maxim 60 de zile Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor, care va decide fie reconstituirea capitalului social, fie limitarea sa la valoarea rămasă, fie dizolvarea.

Reducerea capitalului social va putea fi facută numai după trecerea a două luni din ziua în care hotarârea a fost publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV –a.

Majorarea capitalului social se face conform prevederilor legale în baza hotărârii Adunării Generale a Acționarilor, cu acordul Consiliului Local, în calitate de acționar unic al acestei societăți.

1.5.2. Drepturi și obligații decurgând din acțiuni

Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari portivit legii, conferă acestora dreptul la un vot în Adunarea Generala a Acționarilor, dreptul de a alege și de a fi aleși în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului conform prevederilor prezentului act constitutiv și dispozițiilor legale, precum și alte drepturi prevăzute de acesta.

Obligațiile societății sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarul Consiliul Local al municipiului, răspunde în limita valorii pe care o deține.

Cap. 2 PROIECTAREA DE DETALIU A APLICAȚIEI INFORMATICE

2.1. Obiectivele aplicației

Proiectul de față își propune să evidențieze câteva din oportunitățile pe care ni le oferă aplicația Microsoft Access conținută în pachetul Microsoft Office în gestionarea și prelucrarea datelor introduse de utilizator; gestionarea lor fiind făcută în baza de date, prelucrarea lor fiind realizată cu ajutorul interogărilor, iar interfața cu utilizatorul fiind creată prin intermediul formularelor, a rapoartelor și modulelor. Pentru a evidenția clar aplicativitatea practică s-a ales o aplicație care permite gestionarea și prelucrarea datelor rezultate în urma unei activități desfășurate de o societate de transport.

Microsoft Access este unul din cele mai cunoscute sisteme de gestiune a bazelor de date relaționale pe platforme de calculatoare personale. Microsoft Access dispune de un sistem de control al bazei de date (database engine) și o interfață grafică pentru interacțiunea cu utilizatorul. Aplicațiile de baze de date în MS Access se pot dezvolta cu multă ușurință datorită generatoarelor de aplicații (wizards) care permit proiectarea vizuală a bazelor de date, a formularelor (forms) pentru interfețele grafice și a rapoartelor (reports).

Programul Microsoft Access oferă o posibilitate avantajoasă pentru gestiunea datelor în interiorul oricărei instituții sau întreprinderi, într-un mod simplu și accesibil oricui. Acest program deține mai multe avantaje cum ar fi:

▪ Independența datelor față de aplicație, astfel că descrierea datelor este separată de utilizarea

acestora;

▪ Posibilitatea de a aplica restricții și securitate a datelor împotriva acceselor neautorizate;

▪ Integrarea datelor ce se manifestă prin asigurarea corectitudinii în momentul creării;

▪ Bazele de date pot fi accesate de la distanțe prin Windows existente și conectate la o rețea de

calculatoare;

▪ Alte programe sunt mai costisitoare și este nevoie de personal instruit.

Access permite stocarea și administrarea unor volume mari de date, organizate în unități numite înregistrări.

Obiectivele sistemelor de gestiune a bazelor de date sunt următoarele:

◦ Independența fizică – presupune realizarea independenței structurilor de stocare în raport cu structurile de date din lumea reală;

◦ Independența logică a datelor – se referă la posibilitatea adăugării de noi articole sau extinderea structurii conceptuale, fără ca aceasta să impună rescrierea programelor existente;

◦ Manipularea datelor de către neinformaticieni – presupune utilizarea unui limbaj cât mai apropiat de limbajul natural, ceea ce permite exploatarea cu ușurință a bazei de date de către utilizatorii finali;

◦ Eficacitatea accesului la date se realizează prin:

– limbaje de manipulare a datelor

– limbaj neprocedural, care permite utilizatorului să descrie ceea ce vrea să obțină fără a da

modul în care poate să obțină.

◦ Administrarea centralizată a datelor – presupune definirea structurii datelor și a modului de stocare a acestora, permițând organizarea coerentă și eficace a informației.

◦ Coerența datelor – presupune satisfacerea constrângerilor statice sau dinamice, locale sau generale.

◦ Partajabilitatea datelor – presupune utilizarea datelor de mai multe aplicații ce efectuează operații asupra bazelor de date

Proiectarea de detaliu a ieșirilor

Pentru a crea o bază de date nouă în bara de instrumente Database, se dă click pe butonul New.

– În panoul de sarcini New File, se dă click pe Blank Database, click pe OK.

Pentru a crea o bază de date nouă fundamentală pe una existentă:

– În panoul de sarcini New File, se dă click pe From Existing File

– În caseta de dialog New from Existing File, se dă click pe o bază de date, răsfoind, dacă este

necesar, până la dosarul corespunzător

– Se dă click pe butonul Create New.

Cele două proiecte Access din tabul General al casetei de dialog Templates sunt baze de date care se

fundamentează pe un server bază de date din rețea, numit SQL Server.

Atunci când se crează o bază de date nouă, se salvează.

Tabele

Tipuri de date Datele din tabele sunt de următoarele tipuri:

▪ TEXT – secvență simplă de caractere care poate include cifre, litere și simboluri. Un câmp text

poate conține până la 255 de caractere.

▪ MEMO – text simplu, obișnuit, exceptând faptul că nu se stabilește o lungime maximă de câmp, așa

că se poate tasta aproape orice cantitate de text (64 000 de caractere).

▪ NUMBER – destinat pentru valori întregi sau fracționare.

▪ DATE/TIME – o dată calendaristică sau o oră.

▪ CURRENCY – un număr formatat ca o valoare monetară.

▪ AUTONUMBER – Access îl completează automat cu numere consecutive, pentru fiecare

înregistrare.

▪ YES/NO – poate primi valori logice de tipul YES/NO, TRUE/FALSE sau ON/OFF.

▪ OLE OBJECT – câmp capabil a primi ca valoare un obiect (ex. imagine); obiectul poate fi legat sau

inserat.

▪ HYPERLINK – o legătură la o locație Web.

▪ LOOKUP WIZARD – permite să creezi o listă selectând o valoare din alt tabel sau listă de valori

într-o casetă combinată, pentru fiecare înregistrare. Este o caracteristică avansată.

Stabilirea cheii principale Fiecare tabel ar trebui să aibă cel puțin un câmp a cărui valoare este unică pentru fiecare înregistrare (câmp cheie principală). Acest câmp este util pentru a identifica în mod unic fiecare înregistrare. Pentru a stabili o cheie principală trebuie să se parcurgă următorii pași:

▪ Se deschide tabelul afișând structura acestuia.

▪ Se selectează câmpul care vrei să fie cheie principală.

▪ Se alege meniul EDIT opțiunea PRIMARY KEY.

Relațiile dintre tabele Relația între două tabele un este obligatorie, dar este necesară, în general, pentru construirea interogărilor care acționează asupra acestor tabele (deși relația s-ar putea construi și când se construiește interogarea). Tipuri de relații:

▪ Relația One-To-Many – Este cea mai frecventă în proiectarea bazelor de date ACCESS și are

următoarele caracteristici:

Dacă T1 (Tabela CLIENȚI) și T2 (Tabela Operații) sunt două tabele în care există o relație One-To-Many atunci: Tabela T1 este tabela primară iar T2 este tabela legată. Cheia de legătură din tabela primară trebuie să fie declarată cheie primară. Tabela legătură poate avea cheie primară dar diferită de cea de legătură. Fiecărei înregistrări din tabela One îi corespunde 0,1 sau mai multe înregistrări din tabela Many; Fiecărei înregistrări din tabela Many îi corespunde cel mult o înregistrare din tabela One.

▪ Relația One-To-One – Este utilizată mai rar în proiectarea bazelor de date ACCESS și are

următoarele caracteristici:

Cheile de legătură din ambele tabele sunt chei primare; fiecărei înregistrări din una din tabele îi corespunde cel mult o înregistrare din cealaltă. Una din tabele este primară iar cealaltă legată.

▪ Relația Many-To-Many – Este nerecomandată în baze de date ACCESS dar existentă în realitate.

Două tabele se află în relația Many-To-Many dacă fiecărei înregistrări din prima tabelă îi corespunde 0,1 sau mai multe înregistrări din a doua și invers. În ACCESS astfel de relații pot fi introduse prin crearea unei a treia tabele, numită de legătură (de joncțiune) cu existența a două relații de tip One-To-Many.

S-a creat o bază de date care să monitorizeze informațiile în cadrul societății ETA SA.

Au fost create 13 tabele: 1_RL_CR, 1_RL_DB, Bal CR, Bal DB, Balanta, BVC. Clienti, Conturi, Credit, Debit, Den_doc, Jurnal incasari, Tip document.

Fiecare tabel conține un număr de atribute după cum urmează:

Tabela 1_RL_CR: – Cont_creditor

– Rulaj_crt_DB

Tabela 1_RL_DB: – Cont_debitor

– Rulaj_crt_CR

Tabela Bal CR: – Cont_creditor

– Rulaj_crt_DB

– CR_curent

Tabela Bal DB: – Cont_debitor

– DB_curent

– Rulaj_crt_CR

Tabela Balanță: – Nr_cont

– Den_cont

– SiDB

– SiCR

Tabela BVC: – Nr_cont, Den_cont, SiDB, SiCR, Rulaj_crt_DB, Rulaj_crt_CR, Total_DB,

Total_CR, Sold_final_DB, Sold_final_CR

Tabela Clienți: – Den_client, Adresa, Telefon, Banca, Cont bancar

Tabela Conturi: – Nr_cont, Den_cont

Tabela CREDIT: – Cont_creditor

– CR_curent

Tabela DEBIT: – Cont_debitor

– DB_curent

Tabela Den_doc: – Denumire document

Tabela Jurnal încasări: – Nr_document, Data, Den_client, Cont_debitor, Cont_creditor, Val_totala,

Tip document

Tabela Tip document: – Tip_document, Nr_document, Data_document, Suma_document, Den_client

Observație:

Se apreciază adeseori că numărul de rapoarte obținute în cadrul unei aplicații informatice este în strânsă legătură cu utilitatea, cu eficiența ei. Cu cât numărul rapoartelor de ieșire este mai mare, cu atât aplicația este mai utilă, mai mulți decidenți au nevoie de ele pentru fundamentarea sau asistarea actului decizional¹.

Indexarea tabelelor

Pentru un tabel, se poate preciza o cheie primară și una sau mai multe chei secundare.

O cheie este formată din una sau mai multe coloane.

Valorile unei chei se păstrează într-un index.

Rolul unui index este ca al unui catalog.

Orice operație de actualizare într-un tabel generează și actualizarea indecșilor.

În fereastra Indexes, se pot gestiona informațiile necesare unui index (ordine Ascending/Desceding, Unique, Primary, Ignore Nulls).

2.2.1. Prezentarea formei și conținutului situațiilor finale de raportare

Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei unități trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, controlul și păstrarea acestora pe suporturi tehnice.

La elaborarea și adaptarea programului informatic au fost avute în vedere următoarele:

a) cuprinderea în procedurile de prelucrare a reglementărilor în vigoare și a posibilității de actualizare a acestor proceduri, în funcție de modificările intervenite în legislație;

b) cunoașterea adecvată a funcțiilor sistemului de prelucrare automată a datelor de către personalul implicat și respectarea acestora;

c) gestionarea pachetelor de produse-program, asigurarea protecției lor împotriva accesului neautorizat, realizarea confidențialității datelor din sistemul informatic;

d) stabilirea tipului de suport pentru păstrarea datelor de intrare, intermediare sau de ieșire;

e) soluționarea eventualelor erori care pot să apară în funcționarea sistemului informatic;

f) verificarea completă sau prin sondaj a modului de funcționare a procedurilor de prelucrare prevăzute de sistemul informatic;

g) verificarea totală sau prin sondaj a operațiunilor economico-financiare înregistrate în contabilitate, astfel încât acestea să fie efectuate în concordanță strictă cu prevederile actelor normative care le reglementează;

h) verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat.

¹Botezatu, Cornelia, Paulina, Proiectarea sistemelor informatice, SUPORT DE CURS Nr. 9, an. 3, sem. 2

Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor în domeniul financiar-contabil răspunde la următoarele criterii considerate minimale:

a) asigură concordanța strictă a rezultatului prelucrărilor informatice cu prevederile actelor normative care le reglementează;

b) precizează tipul de suport care asigură prelucrarea datelor în condiții de siguranță;

c) fiecare dată înregistrată în contabilitate se regăsește în conținutul unui document, la care să poată avea acces atât beneficiarii, cât și organele de control;

d) asigură listele operațiunilor efectuate în contabilitate pe bază de documente justificative, care sunt numerotate în ordine cronologică, interzicându-se inserări, intercalări, precum și orice eliminări sau adăugări ulterioare;

e) asigură reluarea automată în calcul a soldurilor conturilor obținute anterior;

f) asigură conservarea datelor pe o perioadă de timp care să respecte prevederile <LLNK 11991 82 11 241 0 17>Legii nr. 82/1991, republicată;

g) precizează procedurile și suportul magnetic extern de arhivare a produselor-program, a datelor introduse, a situațiilor financiare sau a altor documente, cu posibilitatea de reintegrare în sistem a datelor arhivate;

h) nu permite inserări, modificări sau eliminări de date pentru o perioadă închisă;

i) asigură următoarele elemente constitutive ale înregistrărilor contabile:

– data efectuării înregistrării contabile a operațiunii;

– jurnalul de origine în care se regăsesc înregistrările contabile;

– numărul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent);

j) asigură respectarea conținutului de informații prevăzut pentru formulare;

k) permite, în orice moment, reconstituirea conținutului conturilor, listelor și informațiilor supuse verificării; toate soldurile conturilor trebuie sunt rezultatul unei liste de înregistrări și al unui sold anterior al acelui cont; fiecare înregistrare are la bază elemente de identificare a datelor supuse prelucrării;

l) nu permite:

– deschiderea a două conturi cu același simbol;

– modificarea simbolului de cont în cazul în care au fost înregistrate date în acel cont;

– suprimarea unui cont în cursul exercițiului financiar curent sau aferent exercițiului financiar precedent, dacă acesta conține înregistrări sau sold;

– editarea a două sau a mai multor documente de același tip, cu același număr și conținut diferit de informații;

m) permite culegerea unui număr nelimitat de înregistrări pentru operațiunile contabile.

Proiectarea de detaliu a videoformatelor de introducere a datelor

Interogări

Pentru dezvoltarea de interogări, Access oferă un “Designer de interogare”, o interfață grafică de utilizator, care permite utilizatorilor de a construi interogări fără cunoașterea limbajului de programare SQL. În Query Designer, pot “arăta” sursele de date de interogare (care pot fi tabele sau interogări) și selecta câmpurile pe care le doresc, printr-un simplu clic de mouse. Unul dintre beneficiile Access din perspectiva unui programator este compatibilitatea relativă cu SQL (Structurat Query Language) – interogări pot fi vizualizate grafic sau editat ca declarații SQL, iar declarațiile SQL pot fi folosite direct în Macrocomenzi și Visual Basic pentru a manipula tabele Access.

Interogările în Access pot fi de următoarele tipuri:

O interogare de selecție este o interogare SQL care are ca efect numai afișarea datelor dintr-un tabel sau mai multe tabele conform unor criterii de selecție (comanda SQL SELECT fără INTO sau

comanda din meniu echivalentă).

O interogare de actualizare se folosește pentru actualizarea tabelei prin comanda SQL UPDATE (sau comanda din meniu echivalentă).

O interogare de tip tabel încrucișat aranjează un set de înregistrări pentru a-l face mai simplu de vizualizat, utilizând atât anteturi de rând cât și anteturi de coloane. Datele pot fi văzute în același timp în raport cu două categorii.

O interogare de acțiune creează un nou tabel sau modifică un tabel existent adăugând date în el, ștergând date din el sau actualizându-l. Deoarece o interogare de acțiune este atât de puternică încât modifică datele tabelelor, este recomandat să se facă o copie de rezervă a datelor înainte de a executa o interogare de acțiune.

Microsoft Access oferă în plus față de SQL, interogările cu parametri.

O interogare cu parametri afișează o casetă de dialog atunci când se execută, solicitând utilizatorului să introducă informații care se vor utiliza drept criterii pentru interogare.

2.3.1. Jurnal încasări

Servește ca:

– document de înregistrare a încasărilor;

– document de stabilire a situației financiare a contribuabilului care conduce evidența contabilă în partidă simplă;

– probă în litigii.

Se întocmește într-un singur exemplar, făcându-se înregistrarea operațiunilor efectuate pe baza documentelor justificative, distinct, pe fiecare operațiune, fără a se lăsa rânduri libere.

În Jurnalul de încasări se înregistrează nu numai operațiunile în numerar, ci și cele efectuate prin contul curent de la bancă.

Operațiunile înregistrate în jurnal de încasări se totalizează anual.

Fiecare operațiune economico-financiară se va înregistra în ordine cronologică, în funcție de data de întocmire sau de intrare a documentelor. În această situație jurnalul de încasări se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor.

Jurnalul încasări este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează cronologic toate operațiunile economico-financiare.

Operațiunile de aceeași natură, realizate în același loc de activitate (atelier, secție etc.), pot fi recapitulate într-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care stă la baza înregistrării în jurnal.

Orice înregistrare în jurnal trebuie să cuprindă elemente cu privire la: numărul și data documentului justificativ, denumirea clientului; conturile sintetice debitoare și creditoare în care s-au înregistrat sumele corespunzătoare operațiunilor efectuate; valoarea totală; tipul documentului.

Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.

Se arhivează împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.

2.3.2. Cont și denumire

Conturile sintetice din planul de conturi se pot dezvolta pe conturi analitice în funcție de necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale fiecărei entități.

Conturile pot avea funcțiune contabilă de activ (A), pasiv (P) sau sunt bifuncționale (A/P). În general, conturile cu funcțiune contabilă de activ corespund elementelor de natura activelor și cheltuielilor, iar conturile cu funcțiune contabilă de pasiv corespund elementelor de natura datoriilor, capitalurilor proprii și veniturilor sau sunt aferente ajustărilor de valoare.

În conturile cu trei cifre, cifra terminală 9 semnifică operațiuni de sens contrar celor acoperite în mod normal de conturile de nivel superior din grupa din care fac parte.

Conturile în afara bilanțului sunt conturi care se debitează și se creditează în funcție de modalitatea de înregistrare în conturile de bilanț a operațiunii, la scadență sau la data realizării acesteia.

Contul 411 “Clienți”

În debitul contului 411 “Clienți” se înregistrează:

valoarea la preț de vânzare a mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate și serviciilor prestate, precum și taxa pe valoarea adaugată aferentă (701 la 708, 4427);

valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, evidențiate anterior în contul “Clienți – facturi de întocmit” (418);

creanța reprezentând ratele aferente leasingului financiar (267);

dobânda cuvenită locatorului pentru ratele de leasing financiar (766);

venituri înregistrate în avans sau de realizat, aferente perioadelor sau exercițiilor financiare următoare (472);

valoarea avansurilor facturate clienților (419, 4427);

valoarea creanțelor reactivate (754);

valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clienților (419);

valoarea despăgubirilor, amenzilor și penalităților datorate de terți (758);

diferențele favorabile de curs valutar, aferente creanțelor în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (765);

diferențele favorabile aferente creanțelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (768);

rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile aferente exercițiilor financiare anterioare (117).

În creditul contului 411 “Clienți” se înregistrează:

sumele încasate de la clienți (512, 531);

decontarea avansurilor încasate de la clienți (419);

valoarea garanțiilor reținute de terți (267);

valoarea cecurilor și efectelor comerciale acceptate (511, 413);

valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (709);

valoarea sconturilor acordate clienților (667);

sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderii din evidență a clienților incerti sau în litigiu (654);

creanțe prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (658);

valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienți (419);

diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor în valută, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (665);

diferențele nefavorabile aferente creanțelor exprimate în lei, a caror decontare se face în funcție de cursul unei valute, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluarii lor la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (668).

Soldul contului reprezintă sumele datorate de clienți.

2.3.3. Balanța

Balanța de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operațiunilor efectuate și controlul concordanței dintre contabilitatea sintetică și cea analitică, precum și principalul instrument pe baza căruia se întocmesc raportările contabile stabilite potrivit legii.

Balanța de verificare a conturilor sintetice, precum și balanțele de verificare ale conturilor analitice se întocmesc cel puțin anual, la încheierea exercițiului financiar sau la termenele de întocmire a raportărilor contabile, la alte perioade prevăzute de actele normative în vigoare și ori de câte ori se consideră necesar.

Proiectarea Bazei de date

Schema de ansamblu a aplicației este prezentată în fig.1 de mai jos:

Fig. 1

Schema de generală de funcționare a aplicației este prezentată în fig.2 de mai jos:

Fig. 2

Formulare

O metodă foarte bună pentru introducerea datelor este crearea de formulare. Cu ajutorul unui formular, se poate aloca exact atât spațiu cât este necesar pentru fiecare câmp și se pot introduce informații în mai multe tabele simultan. Formularele pot realiza interoga o bază de date MS Access, regăsirea înregistrărilor și afișarea pe browser.

O aplicație Access este, în general, o formă principală pe care se pot afla controalele.

Atunci când se lucrează cu date relaționale, (unde datele sunt stocate în tabele separate), de obicei este nevoie să se vizualizeze datele din mai multe tabele sau interogări în același formular. De exemplu, dorim să vedem date despre client, dar, în același timp, să vedem și informații despre comenzile clientului. Subformularele sunt un instrument util pentru acest lucru.

Un subformular este un formular care se inserează în alt formular. Formularul primar se cheamă formular principal, iar formularul din interiorul formularului se numește subformular. O combinație formular/subformular este denumită uneori formular ierarhic, formular coordonator/detaliu sau formular părinte/fiu.

Formularul principal și subformularul din acest tip de formular sunt legate, entru ca subformularul să afișeze doar înregistrări relaționale cu înregistrarea curentă din formularul principal.

Se poate crea un formular în trei moduri:

▪ Autoforms oferă foarte rapid formulare care conțin toate câmpurile într-un singur tabel.

▪ Form Wizard ajută să creezi un formular furnizându-se o serie de casete de dialog din care se

pot alege câmpurile și stilul pentru formular.

▪ Creând un formular pornind de la zero, se are la dispoziție o grilă de machetare în care se

plasează câmpuri. Este modul cel mai dificil, dar asigură cel mai bun control (Design View).

Aceasta este cea mai folosită metodă, și se aplică inclusiv pentru editarea formularelor care au

fost create cu primele două metode.

Adăugarea etichetelor Pentru a putea adăuga formularului titluri, subtitluri, text explicativ și altele trebuie să adăugăm în formular un obiect care se numește etichetă. În cazul în care bara de instrumente nu este afișată, se alege opțiunea TOOLBOX din meniul VIEW sau se execută clic pe butonul TOOLBOX de pe bara de instrumente.

Tot cu metoda Design View se pot edita și

Secțiunile unui formular

▪ DETAIL – conține câmpurile care se repetă în formular, împreună cu informațiile de formatare

și alte obiecte auxiliare.

▪ FORM HEADER/FOOTER – reprezintă antetele și subsolurile formularului.

▪ PAGE HEADER și PAGE FOOTER – sunt zone care se repetă în partea de sus sau de jos a

fiecărei paginia formularului atunci când se tipărește.

▪ GROUP HEADER și GROUP FOOTER – reprezintă antetele și subsolurile unui grup de date

atunci când datele sursei de date ale formularului sunt grupate prin clauza SQL “GROUP BY”,

sau prin butonul de grupare. De obicei, aici este locul unde se introduc titluri și subsoluri care

conțin câmpul după care se face gruparea.

2.4.1. Proiectarea tabelelor, formularelor și rapoartelor

Rapoarte

Rapoartele sunt obiecte prin intermediul cărora se generează rezultate profesionale care pot fi afișate pe ecran, tipărite pe hârtie sau pe Internet. Există următoarele metode de generare a rapoartelor:

▪ Autoreport – indicat pentru crearea unui raport simplu, bazat pe un singur tabel sau pe o

singură interogare.

▪ Report Wizard asigură un compromis acceptabil între ușurința de utilizare și flexibilitate. Cu

Report Wizard, se pot utiliza mai multe tabele și interogări și se poate alege o machetă și un

format pentru raportul respectiv.

▪ Creând un raport pornind de la zero, se are la dispoziție o grilă de machetare în care se

plasează câmpuri. Este modul cel mai dificil, dar asigură cel mai bun control (Design View).

Aceasta este cea mai folosită metodă, și se aplică inclusiv pentru editarea rapoartelor care au

fost create cu primele două metode.

Adăugarea controalelor Lucrul cu controalele din raport în modul de vizualizare Report Design este similar cu modul de lucru cu controalele în modul Form Design. Selectarea controalelor se face executând un clic pe control. În jurul său apar mânere de selecție. Mutarea obiectelor – se selectează obiectul respectiv, apoi se poziționează indicatorul mouse-ului deasupra unei laturi a chenarului astfel încât acesta să se transforme într-o palmă deschisă și neagră. Apoi se execută clic și se trage controlul în noua poziție.

Redimensionarea obiectelor – se selectează obiectul, apoi se poziționează indicatorul mouse-ului deasupra unui mâner de selecție și se trage pentru a dimensiona obiectul. Formarea obiectelor de text – utilizează listele derulante Font și Font Size de pe bara cu instrumente pentru a alege fonturi, apoi se utilizează butoanele Bold, Italic sau Underline de pe bara cu instrumente pentru a aplica anumite atribute. Se pot adăuga, de asemenea, linii și imagini în rapoarte, la fel ca în formulare.

Tot cu metoda Design View se pot edita și

Secțiunile unui raport

▪ DETAIL – conține câmpurile care se repetă în formular, împreună cu informațiile de formatare

și alte obiecte auxiliare.

▪ FORM HEADER/FOOTER – reprezintă antetele și subsolurile formularului.

▪ PAGE HEADER și PAGE FOOTER – sunt zone care se repetă în partea de sus sau de jos a

fiecărei paginia formularului atunci când se tipărește.

▪ GROUP HEADER și GROUP FOOTER – reprezintă antetele și subsolurile unui grup de date

atunci când datele sursei de date ale formularului sunt grupate prin clauza SQL “GROUP BY”,

sau prin butonul de grupare. De obicei, aici este locul unde se introduc titluri și subsoluri care

conțin câmpul după care se face gruparea, precum și expresii care conțin funcții de agregare

SQL (sume, medii, contoare, …).

Pentru a realiza modelul conceptual al aplicației „Contabilitatea decontărilor cu clienții” s-au construit tabele prezentate anterior și s-a procedat apoi la generarea formularelor de culegere date:

Formularul Clienți: – Culege datele din Tabela Clienți prezentată anterior:

Formularul Conturi și formularul Cont si den: – Culeg datele din Tabela Conturi prezentată anterior:

Formularul Jurnal de încasări: – Culege datele din Tabela Jurnal de încasări prezentată anterior:

Macrocomenzi

Macrocomenzile sau macro-urile permit utilizatorilor cu ușurință înlănțuirea de comenzi ușoare, cum ar fi rularea interogări, importul sau exportul de date, de deschidere și închidere forme, previzualizare și tipărirea de rapoarte, macrocomenzi etc. Pot conține logica de bază (IF condiții) și capacitatea de a apela alte macro. Macro-urile pot conține, de asemenea, sub-macro-uri, care sunt similare cu subrutinele.

În Access 2007, au fost introduse macromenzile încorporate care sunt, în esență proprietățile de eveniment a unui obiect. Aceasta a eliminat necesitatea de a stoca macrocomenzi ca obiecte individuale. Macro-urile cu toate acestea, sunt limitate în funcționalitatea lor, de lipsa de bucle de programare și de logica avansate de codare. Dezvoltatorii cei mai profesioniști de access utilizează limbajul de programare Visual Basic pentru o mai bogată și mai puternic mediu de dezvoltare.

Limbaj de programare disponibil în Access este, ca și în alte produse ale Microsoft Office Suite, Microsoft Visual Basic for Applications, care este aproape identic cu Visual Basic 6.0 (VB6). Codul Visual Basic pot fi stocate în module și codul din spatele formularelor și rapoartelor.

Module

Într-un program procedural clasic, execuția începe cu prima instrucțiune din program și urmează un traseu bine determinat. În programarea dirijată pe evenimente, – așa cum este Access, – un eveniment este o testare, acționare de mouse, modificarea datelor unui form, închiderea unei ferestre etc. – ce duce la execuția unei părți de aplicație (macro, procedură,…). Ordinea în care se execută instrucțiunile depinde de ordinea în care au apărut evenimentele recunoscute de aplicație.

Într-o bază Access un există un program principal; textul sursă este organizat în proceduri și funcții, și păstrat în module.

Orice modul conține o singură secțiune de declarații de variabile și constante, folosită în toate procedurile și funcțiile din modul, și una sau mai multe proceduri sau funcții.

Modulele pot fi:

▪ atașate formularelor/rapoartelor (mai bine zis fiecărui formular/raport), – căruia se creează un

modul automat; toate declarațiile și procedurile acestora sunt locale/private acestora;

▪ modulele globale, care sunt obiecte separate în baza de date. Variabilele, constantele, procedurile

funcțiile, – se pot folosi în orice parte a aplicației, deci sunt globale.

Evenimente

Un eveniment este un proces care are loc atunci când utilizatorul întreprinde o acțiune asupra unui formular sau unui raport. Evenimentele reprezintă o modalitate de a răspunde la o acțiune, cum ar fi efectuarea unui clic pe un buton.

Protecția bazei de date

Securitatea și protecția datelor din baza de date constituie un domeniu foarte vast, care prezintă două aspecte principale: pe de o parte, elementele legale și etice privind drepturile de acces la anumite informații, iar pe de altă parte, elementele legate de organizarea sistemelor informatice din punct de vedere al posibilităților de acces la datele stocate.

Unele informații care există în baza de date sunt strict private și nu pot fi accesate legal de către persoane neautorizate. Diferite reglementări guvernamentale sau legi existente în majoritatea țărilor stabilesc ce informații privind activitatea instituțiilor sau a persoanelor pot fi făcute publice și în ce condiții.

La nivelul sistemelor informatice se pot diferenția aspecte de securitate la nivel fizic (hardware), la nivelul sistemului de operare și la nivelul sistemului de gestiune al bazei de date.

În principal, de problemele de protecție și securitate este responsabil administratorul bazei de date, care are un cont privilegiat în sistemul de gestiune ( numit în general cont de sistem – system account) care prevede capabilități foarte puternice, pe care alte conturi sau utilizatori un le au. Prin intermediul contului de sistem administratorul bazei de date poate efectua mai multe operații: crearea conturilor, acordarea sau retragerea privilegiilor, etc.

Cea mai simplă formă de protecție este parolarea bazei de date. Aceasta este o formă relativ slabă de protecție care poate fi ușor de spart.

Un nivel mai ridicat de protecție este folosirea unui grup de securitate, care necesită un nume de utilizator și o parolă. Utilizatorii și grupurile pot fi specificate împreună cu drepturile lor la tipul de obiect sau nivel de obiect individual.

Prin securitatea bazei de date se înțelege o multitudine de măsuri destinate protecției informațiilor conținute în baza de date împotriva unor alterări, distrugeri sau divulgări neautorizate.

Cap. 3 DESCRIEREA APLICAȚIEI INFORMATICE

3.1. Prezentarea funcțiunilor aplicației

Pentru o accesare rapidă s-au proiectat două formulare de interfață:

I. Formularul "Interfață":

Formularul este compus din:

o etichetă care afișează titlul aplicației: “Balanța de verificare contabilă CLIENȚI”

5 butoane de comandă care permit apelarea formularelor de culegere și actualizare a datelor memorate în tabelele permanente ale aplicației:

"Conturi" – care dacă este activat se va afișa formularul "Cont si den" – prezentat anterior.

“Balanță”- care dacă este activat se va afișa formularul "Balanța" – care culege datele din tabelul "Balanța", prezentat anterior.

“Jurnal încasări”, care dacă este activat se va afișa formularul "Jurnal încasări", prezentat anterior.

"Raport BVC" – care dacă este activat se va afișa "Raportul BVC" din meniul Rapoarte.

Si butonul "Ieșire" – este butonul care face ca aplicația Microsoft Access să se închidă.

II. Formularul Rapoarte:

Formularul "Rapoarte" este un formular interactiv compus din 8 butoane de comandă:

1. "Jurnal încasări", care dacă este activat se va afișa Raportul "Jurnal încasări".

2."Clienti" , care daca este activat se va afisa Raportul ”Clienti" din meniul Rapoarte.

3.Plan de conturi" , care daca este activat se va afisa Raportul "Conturi" din meniul Rapoarte.

4."Lista soldurilor creditoare", care daca este activat se va afisa Raportul "Lista soldurilor creditoare", din meniul Rapoarte.

5."Lista documentelor", care daca este activat se va afisa Raportul "Lista documentelor inregistrate in contabilitate" din meniul Rapoarte.

6."Lista soldurilor debitoare", care daca este activat se va afisa Raportul "Lista soldurilor debitoare" din meniul Rapoarte

7.”Balanța BVC", care dacă este activat se va afișa Raportul "BVC" din meniul Rapoarte.

8."Meniu precedent" care dacă este activat se va închide formularul interfață "Rapoarte" si vom reveni la fereastra inițială cu formularele prezentate anterior.

3.1.1. Procedura de culegere conturi.

Utilizatorul va accesa prin dublu click de mouse pe shortcut formularul de interfață.

Apelând la primul buton al ferestrei de interfață se poate apela formularul de culegere și actualizare a tabelei Conturi.

Procedura de culegere conturi – procedură manuală care are drept obiectiv stocarea în baza de date a informațiilor referitoare la conturile contabile.

Pentru evidențierea în contabilitate a operațiunilor, acestea sunt transpuse în înregistrări contabile care se materializează în formule de contabilitate. În alcătuirea acestora intră simboluri numite conturi și valori rezultate direct din documente sursă (primare) sau din calcule.

Simbolurile conturilor și semnificația acestora sunt introduse apelând butonul de comandă “Conturi” al interfeței prin deschiderea formularului “Cont și den” unde se pot introduce conturi din planul de conturi, fiecare dintre acestea este identificat printr-un cod al contului, semnificația și tipul contului respectiv.

Conturile contabile se identifică prin următoarele caracteristici:

codul contului este un număr format din cel puțin trei cifre (cont sintetic), unde prima cifră a contului este numită clasă, iar grupul primelor două, grupă;

denumirea (semnificația) – indică denumirea elementului patrimonial a cărui evidență o înregistrează contul respectiv ( bun, proces economic, venit, cheltuială, rezultat);

Prin procedura de culegere conturi se actualizează tabela conturi.

3.1.2. Procedura de creare balanță

Procedura creare balanță – procedura semiautomatizată care permite utilizatorului aplicației să aleagă conturile contabile cu care va lucra în balanța contabilă; prelucrarea se face prin prelucrare selectivă a conturilor existente în baza de date.

Se execută click de mouse pe butonul “Balanță” din formularul de interfață și se culeg datele existente în formularul cu același nume.

Soldul inițial debit reprezintă existentul elementului patrimonial la începutul perioadei, de obicei o lună.

Soldul inițial credit reprezintă existentul elementului patrimonial la începutul perioadei, de obicei o lună.

Actualizarea balanței – procedură automatizată care preia rulajele curente și le cumulează pe conturi în balanță, actualizînd rulajele curente pe debit și pe credit.

Relaționarea se realizează prin intermediul câmpurilor: Număr cont, Denumire cont, Sold inițial debit, Sold inițial credit, Rulaj curent debit, Rulaj curent credit;Total debit; Total credit; Sold final debit; Sold final credit.

Pentru elaborarea și editarea balanței de verificare lunară trebuie realizată actualizarea tabelului Balanță cu informațiile din tabela Jurnal încasări și accesarea butonului de comandă Raport BVC. Editarea balanței se face prin accesarea butonului de comandă Reports, dublu clik pe BVC

3.1.3. Procedura de culegere date în jurnalul încasări

Procedura de culegere date în jurnalul încasări – procedură manuală care are ca funcție preluarea din documentele primare, prin înregistrări cronologice și sistematice.

Contul debitor – indică, în mod convențional, parte stângă a contului și reprezintă suma ce se înscrie pe debit pentru acesta.

Contul creditor – indică, în mod convențional, parte dreaptă a contului și reprezintă suma ce se înscrie pe credit pentru acesta.

Debitarea și creditare – înregistrarea de sume în debitul și respectiv creditul contului.

În cadrul activităților de evidență contabilă în compartimentul de contabilitate, funcționează principiul dublei înregistrări; reflectarea simultană a unei operațiuni economico-financiare în debitul unui cont și în creditul altui cont, care poartă numele de dublă înregistrare. Legătura ce se stabilește între cele două conturi reprezintă corespondența conturilor, iar conturile se numesc corespondente. O operație economico-financiară se înregistrează în contabilitate prin intermediul formulelor contabile. Aceasta este reprezentată prin relația: DB = CR suma.

Pentru elaborarea “Jurnalului încasări” relaționarea se realizează prin intermediul cîmpurilor: Număr document, Data, Denumire client, Cont debitor, Cont creditor, Valoare totală, Tip document.

Editarea “Jurnalului încasări” se face prin accesarea butonului de comandă Reports, dublu clik pe Jurnal încasări.

3.1.4. Rapoarte

Prelucrarea finală a aplicației conduce la obținerea a două rapoarte importante si alte 5 rapoarte cu date importante prezentate sub forma de lista:

Raportul "BVC" – care prezintă situația financiară a societății la momentul consultării lui, balanța contabilă fiind actualizată de fiecare dată când în program se execută modificări.

Raportul "Jurnal încasări" – care prezintă situația tuturor încasărilor, modificarea conturilor debitoare, cât și creditoare, informații despre documentele eliberate și date despre clienții cu care s-au operat tranzacțiile.

Raportul "Clienti" – lista cu datele clientilor, prezentati in ordine alfabetica, cu toate datele de contact ale fiecaruia.

Raportul " Lista soldurilor debitoare" – afiseaza conturile de debit folosite cu soldurile curente si rulajul creditor al conturilor de credit.

Raportul "Conturi" – afiseaza planul de conturi folosite in aplicatia noastra contabila.

Raportul "Lista soldurilor creditoare"- afiseaza conturile de credit folosite, rulajul curent debitor si soldul curent creditor.

Raportul "Lista documentelor inregistrate in contabilitate"- afiseaza documentele folosite in contabilitate in perioada "03 – 11 Septembrie 2013"

Cap. 4 EFICIENTA SI UTILITATEA APLICATIEI INFORMATICE

4.1 Concluzii privind eficienta si utilitatea aplicatiei informatice

SC ETA SA Rm Vâlcea este angrenată în mediul economico social în care activează și prin legăturile stabilite cu terți se concentrează pe raporturi economico – juridice și anume datorii și creanțe economice.

Ponderea cea mai mare în cadrul datoriilor o reprezintă furnizorii de carburanți și piese de schimb, datorită specificului activității.

O altă categorie importantă o reprezintă furnizorii de imobilizări prin derularea contractului de leasing încheiat de ETA SA pentru achiziționarea de mijloace de transport.

În cadrul creanțelor comerciale ponderea cea mai mare o reprezintă persoanele juridice care distribuie titluri de călătorie pe baza contractelor încheiate.

Evidența contabilă a operațiunilor de decontare cu furnizorii la ETA SA se realizează pe tipuri de furnizori, la sfârșitul fiecarei luni întocmindu-se jurnale auxiliare pentru fiecare categorie de furnizori, iar pentru clienți jurnale auxiliare privind facturile emise.

Evidența analitică se ține folosind balanțe analitice și fișe analitice întocmite lunar pentru furnizori și clienți. Este știut că în societatea informațională informația reprezintă activul cel mai important al oricărei firme, ce poate genera beneficii semnificative și avantaj competitiv oricărei organizații care știe să o folosească.

Creșterea volumului de date, existente în formate foarte diferite, la care o firmă are acces a determinat sporirea dificultății accesului și utilizării lor.

Un depozit de date reprezintă o bază de date în care datele sunt colectate în scopul analizei lor ulterioare. Implementarea unei astfel de tehnologii într-o firmă ridică însă griji în ceea ce privește securitatea depozitului de date, care este o colecție de informații istorice, foarte prețioase.

Securitatea conținutului și accesului la date este la fel de important în ceea ce privesc depozitele de date ca în oricare alt mediu pentru procesarea informațiilor. Accesul neautorizat la datele sensibile dintr-un depozit de date poate produce rezultate devastatoare.

Securitatea depozitelor de date este un paradox datorită faptului că nivelul de securitate asigurat trebuie bine ales. Depozitul de date este un eșec atâta timp cât nu oferă acces simplu la informație persoanelor în măsură să le vizualizeze. Dar, pe de altă parte, securitatea datelor din depozitul de date cere accesul la date să fie limitat și controlat. De aici se naște un conflict între tehnologiile și interfețele care fac un depozit de date accesibil și necesitatea securității datelor din depozitul de date.

BIBLIOGRAFIE

Botezatu, Cezar., “Informatică economică MS Office 2010”, Editura Universitară, 2011

Botezatu, Cornelia., (primautor), Iacob, Ionel., “Proiectarea sistemelor informatice. Studii

de caz pentru managementul activităților unei societăți”, Editura Universul Juridic, București, 2005

Balter, Alison., “Învață singur Microsoft Office Access 2003 în 24 de ore”, Editura

Niculescu, București, 2008

Botezatu, Cornelia., (coord. și autor), Mihălcescu, Cezar., Iacob, Ionel., “Sisteme

informatice cu baze de date Access. Aplicații practice în turism”, Editura Universitară,

București, 2005

Botezatu, Cezar., (autor unic), “Arhitectura Calculatoarelor și Sisteme de Operare”,

Editura Sylvi, București, 2001

Boyce, Jim, T., “Microsoft Office 2003 pentru începători”, Editura All, București, 2007

Botezatu, Cornelia, Paulina., “Proiectarea sistemelor informatice”, SUPORT DE CURS

Botezatu, Cezar., Căruțașu, George., Chetrariu, Doru., “Arhitectura Calculatoarelor

Personale și Sisteme de Operare Specifice”, Editura Universul Juridic, București, 2005

Botezatu, Cornelia., Botezatu, Cezar., “Visual Basic. Fundamente ale programării pe

obiecte” , Editura Universitară, București, 2004

Botezatu, Cornelia., (autor unic), “Proiectarea sistemelor informatice. Metode sistemice”,

Editura Sylvi, București, 2004

Chichernea, Virgil., Botezatu, Cezar., “Baze de date. Sistemul FoxPro”, Editura Sylvi,

București, 1999

Chichernea, Virgil., Fabian, C., Botezatu, Cornelia., Mihalca, R., Iacob, Ionel., Goron, S

“Proiectarea sistemelor informatice. Metode de realizare”, Editura Sylvi, București, 2001

Căruțașu, George., Botezatu, Cezar., Ionescu, Sorin., Botezatu, Cornelia., Joița, Alin.

Cristian., “Sisteme integrate informatice pentru management”, Editura Universitară, 2011

Căruțașu, George., “Aplicații Software în Business”, Editura Universitară, București, 2007

Gunderloy, Mike., Harkins, Susan, Sales., “Office Access 2003 pentru începători”,

Editura All, București, 2004

Sagman, Steve., “Microsoft Office 2003 pentru Windows”, Editura Corint, București,

2007

Legea serviciilor de transport public local nr. 92-2007

Legea nr. 571-2003, privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare

Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 90-2010, pentru modificarea Legii nr. 31/1990,

privind societățile comerciale.

Microsoft Press – MICROSOFT ACCESS 2000, Manualul începătorului, Editura Teora

Reviste:

Market Watch – http://www.marketwatch.ro

Gazeta de Informatică

Internet Magazin

Surse de informații din domeniul IT:

PC News

PC World

Chip

Date furnizate din Evidențele S.C. ETA SA.

Anexa 1: Jurnal încasări

Anexa 2: Cont și denumire

Anexa 3: Balanță

Anexa 4: Raport BVC

Anexa 5: Secvențe de cod sursă folosite în aplicație

Option Compare Database

Private Sub Conturi_Click()

On Error GoTo Err_Conturi_Click

Dim stDocName As String

Dim stLinkCriteria As String

stDocName = "Cont si den"

DoCmd.OpenForm stDocName, , , strCriteria

Exit_Conturi_Click:

Exit Sub

Err_Conturi_Click:

MsgBox Err.Description

Resume Exit_Conturi_Click

End Sub

Private Sub Command4_Click()

DoCmd.OpenForm ("Cont si den")

End Sub

Private Sub Jurnal_Incasari_Click()

On Error GoTo Err_Jurnal_Incasari_Click

Dim stDocName As String

Dim stLinkCriteria As String

stDocName = "Jurnal Incasari"

DoCmd.OpenForm stDocName, , , stLinkCriteria

Exit_Jurnal_Incasari_Click:

Exit Sub

Err_Jurnal_Incasari_Click:

MsgBox Err.Description

Resume Exit_Command8_Click

End Sub

Private Sub Command8_Click()

DoCmd.OpenForm ("Jurnal Incasari")

End Sub

Private Sub Balanta_Click()

On Error GoTo Err_Conturi_Click

Dim stDocName As String

Dim stLinkCriteria As String

stDocName = "Balanta"

DoCmd.OpenForm stDocName, , , strCriteria

Exit_Balanta_Click:

Exit Sub

Err_Balanta_Click:

MsgBox Err.Description

Resume Exit_Balanta_Click

End Sub

Private Sub Command10_Click()

DoCmd.OpenForm ("Balanta")

End Sub

Private Sub Command5_Click()

Rem DoCmd.DeleteObject acTable, "DEBIT"

Rem DoCmd.DeleteObject acTable, "CREDIT"

Rem DoCmd.DeleteObject acTable, "1_RL_DB"

Rem DoCmd.DeleteObject acTable, "1_RL_CR"

Rem DoCmd.DeleteObject acTable, "Bal DB"

Rem DoCmd.DeleteObject acTable, "Bal CR"

DoCmd.OpenQuery ("Deb")

DoCmd.OpenQuery ("Cred")

DoCmd.OpenQuery ("RL_DB_1")

DoCmd.OpenQuery ("RL_CR_1")

DoCmd.OpenQuery ("RL DB")

DoCmd.OpenQuery ("RL CR")

DoCmd.OpenQuery ("Rulaj")

DoCmd.OpenQuery ("Bal 1")

DoCmd.OpenQuery ("Bal")

DoCmd.Close

DoCmd.OpenQuery ("Bal")

j = MsgBox("Calcul EFECTUAT" + Chr(13) + "Vizualizati / listati actionand butonul Rapoart BVC", 64, "Balanta Incasari")

End Sub

Private Sub Command7_Click()

Quit

End Sub

Private Sub Command9_Click()

Dim stDocName As String

stDocName = "BVC"

DoCmd.OpenReport "BVC", acPreview

End Sub

BIBLIOGRAFIE

Botezatu, Cezar., “Informatică economică MS Office 2010”, Editura Universitară, 2011

Botezatu, Cornelia., (primautor), Iacob, Ionel., “Proiectarea sistemelor informatice. Studii

de caz pentru managementul activităților unei societăți”, Editura Universul Juridic, București, 2005

Balter, Alison., “Învață singur Microsoft Office Access 2003 în 24 de ore”, Editura

Niculescu, București, 2008

Botezatu, Cornelia., (coord. și autor), Mihălcescu, Cezar., Iacob, Ionel., “Sisteme

informatice cu baze de date Access. Aplicații practice în turism”, Editura Universitară,

București, 2005

Botezatu, Cezar., (autor unic), “Arhitectura Calculatoarelor și Sisteme de Operare”,

Editura Sylvi, București, 2001

Boyce, Jim, T., “Microsoft Office 2003 pentru începători”, Editura All, București, 2007

Botezatu, Cornelia, Paulina., “Proiectarea sistemelor informatice”, SUPORT DE CURS

Botezatu, Cezar., Căruțașu, George., Chetrariu, Doru., “Arhitectura Calculatoarelor

Personale și Sisteme de Operare Specifice”, Editura Universul Juridic, București, 2005

Botezatu, Cornelia., Botezatu, Cezar., “Visual Basic. Fundamente ale programării pe

obiecte” , Editura Universitară, București, 2004

Botezatu, Cornelia., (autor unic), “Proiectarea sistemelor informatice. Metode sistemice”,

Editura Sylvi, București, 2004

Chichernea, Virgil., Botezatu, Cezar., “Baze de date. Sistemul FoxPro”, Editura Sylvi,

București, 1999

Chichernea, Virgil., Fabian, C., Botezatu, Cornelia., Mihalca, R., Iacob, Ionel., Goron, S

“Proiectarea sistemelor informatice. Metode de realizare”, Editura Sylvi, București, 2001

Căruțașu, George., Botezatu, Cezar., Ionescu, Sorin., Botezatu, Cornelia., Joița, Alin.

Cristian., “Sisteme integrate informatice pentru management”, Editura Universitară, 2011

Căruțașu, George., “Aplicații Software în Business”, Editura Universitară, București, 2007

Gunderloy, Mike., Harkins, Susan, Sales., “Office Access 2003 pentru începători”,

Editura All, București, 2004

Sagman, Steve., “Microsoft Office 2003 pentru Windows”, Editura Corint, București,

2007

Legea serviciilor de transport public local nr. 92-2007

Legea nr. 571-2003, privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare

Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 90-2010, pentru modificarea Legii nr. 31/1990,

privind societățile comerciale.

Microsoft Press – MICROSOFT ACCESS 2000, Manualul începătorului, Editura Teora

Reviste:

Market Watch – http://www.marketwatch.ro

Gazeta de Informatică

Internet Magazin

Surse de informații din domeniul IT:

PC News

PC World

Chip

Date furnizate din Evidențele S.C. ETA SA.

Anexa 1: Jurnal încasări

Anexa 2: Cont și denumire

Anexa 3: Balanță

Anexa 4: Raport BVC

Anexa 5: Secvențe de cod sursă folosite în aplicație

Option Compare Database

Private Sub Conturi_Click()

On Error GoTo Err_Conturi_Click

Dim stDocName As String

Dim stLinkCriteria As String

stDocName = "Cont si den"

DoCmd.OpenForm stDocName, , , strCriteria

Exit_Conturi_Click:

Exit Sub

Err_Conturi_Click:

MsgBox Err.Description

Resume Exit_Conturi_Click

End Sub

Private Sub Command4_Click()

DoCmd.OpenForm ("Cont si den")

End Sub

Private Sub Jurnal_Incasari_Click()

On Error GoTo Err_Jurnal_Incasari_Click

Dim stDocName As String

Dim stLinkCriteria As String

stDocName = "Jurnal Incasari"

DoCmd.OpenForm stDocName, , , stLinkCriteria

Exit_Jurnal_Incasari_Click:

Exit Sub

Err_Jurnal_Incasari_Click:

MsgBox Err.Description

Resume Exit_Command8_Click

End Sub

Private Sub Command8_Click()

DoCmd.OpenForm ("Jurnal Incasari")

End Sub

Private Sub Balanta_Click()

On Error GoTo Err_Conturi_Click

Dim stDocName As String

Dim stLinkCriteria As String

stDocName = "Balanta"

DoCmd.OpenForm stDocName, , , strCriteria

Exit_Balanta_Click:

Exit Sub

Err_Balanta_Click:

MsgBox Err.Description

Resume Exit_Balanta_Click

End Sub

Private Sub Command10_Click()

DoCmd.OpenForm ("Balanta")

End Sub

Private Sub Command5_Click()

Rem DoCmd.DeleteObject acTable, "DEBIT"

Rem DoCmd.DeleteObject acTable, "CREDIT"

Rem DoCmd.DeleteObject acTable, "1_RL_DB"

Rem DoCmd.DeleteObject acTable, "1_RL_CR"

Rem DoCmd.DeleteObject acTable, "Bal DB"

Rem DoCmd.DeleteObject acTable, "Bal CR"

DoCmd.OpenQuery ("Deb")

DoCmd.OpenQuery ("Cred")

DoCmd.OpenQuery ("RL_DB_1")

DoCmd.OpenQuery ("RL_CR_1")

DoCmd.OpenQuery ("RL DB")

DoCmd.OpenQuery ("RL CR")

DoCmd.OpenQuery ("Rulaj")

DoCmd.OpenQuery ("Bal 1")

DoCmd.OpenQuery ("Bal")

DoCmd.Close

DoCmd.OpenQuery ("Bal")

j = MsgBox("Calcul EFECTUAT" + Chr(13) + "Vizualizati / listati actionand butonul Rapoart BVC", 64, "Balanta Incasari")

End Sub

Private Sub Command7_Click()

Quit

End Sub

Private Sub Command9_Click()

Dim stDocName As String

stDocName = "BVC"

DoCmd.OpenReport "BVC", acPreview

End Sub