. Contabilitatea Decontarilor CU Clientii

CUPRINS

1.Prezentarea firmei…………………………..………….…………………2

2.Obiectul și metoda contabilități………………………………….……….3

2.1Obiectul de studiu al contabilități…………………….…………………4

2.2.Metoda contabilități ……………………………………………………5

2.3.Documente contabile și justificative ……………………………………6

3.Introducere în contabilitatea Clienților……………………………………7

3.1.Structura creanțelor………………………………………………………9

4.Contabilitatea decontărilor cu clienți …………………………………….12

4.1.Contul 411 „Clienți”……………………………………………………12

4.2. Contul 418 „ Clienți – facturi de întocmit „……………………………18

4.3. 4.3.Contul 413 „Efecte de primit”………………………………………20

4.4. Contul 416 „ Clienți incerți ” …………………………………….…….22

4.5.Contul 419 „ Clienți – creditori”……………………..…………….……24

5. Monografia contabilă………………………………………………………27

6. CONCLUZII………………………………………………………………30

7. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………..31

1.Perzentarea firmei

SC BUSTER SRL a fost a luat naștere în 25.12.1998, ca urmare a asocierii a două persoane Badea Mircea și Ștefănescu Mihai. Fiecare acționar vărsându-și aportul subscris atât în numerar cât și în natură.

Unitatea are ca principale activități prelucrarea materiilor prime în vederea comercializării acestora pe piață, creșterea de animale și păsări în scopul valorificări lor, precum și comercializarea diferitelor mărfuri achiziționate la un preț mai mic de la diferiți furnizori. Adaosul comercial practicat fiind de 20%.

În anul 1999, societatea și-a mărit capitalul social cu încă 5.000.000 lei prin aportul în natură și numerar al celor doi asociați. Prin urmare, gama de servicii oferite clienților s-au diversificat, urmată fiind de creșterea cifrei de afaceri și ocuparea unor noi segmente ale pieței, care au dus la creșterea profitului și a importanței firmei.

Unitatea promovează produsele de calitate superioară deservind o masă mai pretențioasă de clienți.

Principalele date referitoare la societate

SC BUSTER SRL, Strada Galaxy Nr.88

Numărul de înregistrare la registrul comerțului J40/286596/1998

Numărul de înregistrare fiscală R 1234567

Telefon / Fax : 056/ 20 63 15

Atenție datele referitoare la firmă din monografia contabila aferentă lucrări sunt ireale și au fost inventate de către autorul acestei lucrări.

Această lucrare a fost creată tehnoredactată de către Mirci Ciprian.

2.Obiectul si metoda contabilității

Obiectul și metoda contabilității. Contabilitatea face parte din evidența economică. Evidența economică reprezintă un sistem de înregistrare, de urmărire cantitativă, calitativă și valorică a activității și fenomenelor social economice ce se produc intr-un anumit timp și loc. Ea ocupă un loc central în sistemul informațional și constituie o pârghie deosebit de importantă în conducerea activității economice. Pentru a-și îndeplini rolul, ea trebuie să fie clară, precisă, simplă și ținută la zi.

Evidența economică cuprinde trei forme:

Evidența operativă

Evidența statistică

Evidența contabilă

Evidența operativă se înregistrează la locul și în momentul în care se produc procesele ce se desfășoară în cadrul unităților patrimoniale și furnizează informațiile necesare contabilității și statisticii.

Statistica realizează o informare postoperativă a rezultatelor activității de ansamblu a unităților patrimoniale, pe baza datelor furnizate de evidența operativă, contabilă sau culese direct.

Contabilitatea furnizează cele mai multe și importante informații ale activității manageriale și constituie principalul instrument de cunoaștere, gestiune și control al patrimoniului unității și activității desfășurate, ocupând locul central în cadrul evidenței economice.

Contabilitatea are două funcții importante:

Funcția de reflectare, oglindire fidelă a patrimoniului și proceselor economice care au loc, de gestiune și control al patrimoniului unităților și al rezultatelor obținute de către acestea.

Funcția de informare cu date certe, a conducerii unității patrimoniale, cât și a asociaților, acționarilor, băncilor, organelor fiscale, clienților , furnizorilor, altor persoane juridice sau fizice.

În condițiile economiei de piață, o parte din informațiile contabile devin transparente. Ele privesc situația patrimonială, rezultatele și situația financiară, relațiile unități cu terți și sunt produsul contabilității financiare. Cealaltă parte a informațiilor contabile sunt confidențiale , privesc numai conducerea unității și sunt produsul contabilității de gestiune. Separarea celor două categorii de informații contabile generează dualismul în contabilitate.

Pentru a-și îndeplini funcțiile contabilitatea trebuie să satisfacă anumite cerințe: să fie organizată și condusă în mod corespunzător normelor legale, să fie ținută la zi, să fie clară și precisă să cuprindă date complete care să fie furnizate la timp conducerii unității și celor interesați în cunoașterea rezultatelor obținute și gestionarea patrimoniului.

Dat fiind importanța contabilității, atât pentru conducerea activității unităților patrimoniale cât și pentru îndeplinirea datoriilor față către bugetul de stat și a altor obligații, ea trebuind să fie condusă și organizată după principii unitare pe întreaga economie națională. La noi în țară, prin Legea contabilității nr. 82 din 24 Decembrie din anul 1991, prin regulamentul de aplicare al acestei legi și alte acte normative elaborate de Ministerul Finanțelor, sunt stabilite normele generale și unitare de organizare și conducere a contabilității generale, obligatorii pentru toți agenții economici, persoane fizice sau juridice care au calitatea de comerciant.

2.1.Obiectul de studiu al contabilității

Obiectul de studiu al contabilității îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile și imobile, a disponibilităților bănești, a titlurilor de valoare, a drepturilor și obligațiilor unităților patrimoniale, precum și mișcările și modificările intervenite, cheltuielile, veniturile și rezultatele obținute, în urma operațiunilor patrimoniale efectuate.

Unitatea patrimonială este o colectivitate care dispune de un patrimoniu și desfășoară o activitate specifică ei. Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor materiale și bănești exprimate valoric precum și relațiile determinate de formarea și micșorarea permanentă a acestora; care dă naștere la drepturi și obligații.

Din punct de vedere al componenței elementele patrimoniale se împart în:

Elemente patrimoniale de tipul activelor imobilizate: imobilizările ne corporale ( cheltuieli de constituire și de cercetare, concesiuni, brevete și alte drepturi și valori asimilate), de tipul imobilizărilor corporale (terenuri, clădiri și construcții speciale, mașini și utilaje, alte bunuri imobiliare), imobilizări financiare (titluri de participație, creanțe imobilizate).

Elemente patrimoniale de tipul activelor circulante formate din: stocuri (materii și materiale, obiecte de inventar, mărfuri etc.); mijloace bănești; creanțe (clienți, debitori..) și alte elemente de tipul bunurilor și relațiilor care se găsesc în activul posedat la unități;

Elementele patrimoniale de tipul relațiilor de pasiv: ale capitalurilor proprii (capital social și individual, prime legate de capital, fond de rezervă, fond de dezvoltare, rezultatul exercițiului, alte fonduri) și ale datoriilor ( împrumuturi și credite, furnizori, creditori, obligați de plată către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, către salariați, acționari sau asociați și alte persoane fizice sau juridice) care formează pasivul unității exceptând sursele de proveniență ale elementelor de activ.

2.2.Metoda contabilități

Metoda contabilități cuprinde ansamblul de procedee și tehnici de lucru, folosite pentru reflectarea și urmărirea în mod sistematic , exact și neântrerupt a patrimoniului unități, a proceselor economice care au loc și a rezultatelor activități desfășurate.

Unele procedee sunt specifice contabilități: bilanțul contabil, contul, dubla înregistrare, inventarul, balanța de verificare, tehnicile de înregistrare, iar altele sunt comune altor științe: documentele, evaluarea, calculația, autocontrolul. Ele prezintă unele trăsături caracteristice și servesc la realizarea obiectivelor contabilității, astfel:

Documentele sunt actele scrise , întocmite în momentul efectuări operațiunilor economice cu scopul de a servi ca dovadă a înfăptuiri lor. După ce documentele au fost întocmite, potrivit anumitor reguli, după ce au fost verificate și prelucrate, ele servesc ca bază de înregistrare în contabilitate a operațiunilor patrimoniale și poartă numele de documente justificative.

Dubla înregistrare constă în înregistrarea concomitentă a fiecărei operațiuni economice patrimoniale, în două sau mai multe conturi diferite, între care se stabilește o legătură reciprocă. Ea derivă din faptul că orice operațiune economică produce o dublă modificare în situația patrimoniului unități. De aici provine și numele de contabilitate în partidă dublă sau dublă înregistrare.

Contul ține evidența scrisă a fiecărui element patrimonial reflectând existența și mișcarea lui în mod continuu. Contul are o anumită formă care permite înregistrarea în expresie bănească, în coloane distincte a existenței și mișcări elementelor patrimoniale.

Evaluarea constituie un element de bază a metodei contabilități, deoarece nici o operațiune economică patrimonială nu poate fi introdusă în circuitul informațional contabil, decât după ce s-a făcut exprimarea ei în unități valorice.

Calculația reprezintă procedeul folosit în contabilitate pentru stabilirea costului produselor, lucrărilor executate și serviciilor prestate, costului de achiziție, cheltuielilor pe activități, veniturilor și rezultatelor financiare.

Inventarierea patrimoniului este procedeul folosit în contabilitate pentru constatarea existenței, cantității, calității și a valori elementelor patrimoniale aflate în gestiunea unități, atât cele proprii cât și cele aparținând terților personale, deținute cu orice titlu la un moment dat. Prin inventariere, contabilitatea își pune mereu în acord datele din conturi cu realitatea din teren. Inventarierea are ca scop stabilirea situației reale a patrimoniului unități, care se referă și la evaluarea lor la nivelul valori curente.

Balanța de verificare servește pentru verificarea corectitudini înregistrărilor în contabilitate, se întocmește la sfârșitul unei perioade, de regulă lunar și precede obligatoriu întocmirea bilanțului contabil și rapoartele financiar-contabile.

Bilanțul contabil este documentul contabil de sinteză oficial, în care sunt oglindite, la un moment dat în expresie bănească elementele patrimoniale ale unități, sub un dublu aspect, al componenței și al surselor de proveniență.

2.3.Documente contabile și justificative

Datele și informațiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt consemnate în documentele contabile. După modul de întocmire și rolul lor în cadrul sistemului informațional, decizional, documentele contabile se clasifică în:

Documente justificative

Documente de evidență contabilă

Documente de sinteză și raportări

3.Introducere în contabilitatea Clienților

Relațiile unităților patrimoniale cu alte persoane juridice și fizice, conduc la creanțe și datori. Cea mai mare parte a creanțelor agenților economici sunt legate direct de exploatare, adică din acel domeniu care face obiectul principal al funcționării lor. Creanțele față de clienți rezultă ca urmare a vânzării producției, respectiv realizări lucrărilor și a serviciilor și au în contrapartidă venituri din exploatare.

Creanțele inteprinderi față de clienți ei își au izvorul în schimbul de consimțământ concretizat într-o comandă fermă din partea clientului și acceptată de către producător sau având ca bază contractele încheiate. Creanțele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate pentru vânzări și în momentul realizării lor pentru lucrări și servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizări lucrărilor sau prest contabilitatea Clienților

Relațiile unităților patrimoniale cu alte persoane juridice și fizice, conduc la creanțe și datori. Cea mai mare parte a creanțelor agenților economici sunt legate direct de exploatare, adică din acel domeniu care face obiectul principal al funcționării lor. Creanțele față de clienți rezultă ca urmare a vânzării producției, respectiv realizări lucrărilor și a serviciilor și au în contrapartidă venituri din exploatare.

Creanțele inteprinderi față de clienți ei își au izvorul în schimbul de consimțământ concretizat într-o comandă fermă din partea clientului și acceptată de către producător sau având ca bază contractele încheiate. Creanțele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate pentru vânzări și în momentul realizării lor pentru lucrări și servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizări lucrărilor sau prestațiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

Pe baza facturii, creanțele se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare în patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul de plată adică valoarea sau prețul negociat plus TVA care se va aplica doar operațiilor supuse impozitări. In cazul în care se acordă reduceri comerciale, valoarea nominală este dată de netul comercial, la care se va adăuga și TVA. În situația în care se acordă clienților și reduceri financiare, valoarea nominală a creanței este dată tot de netul comercial, scontul acordat înregistrându-se separat ca și o cheltuială financiară. Scontul va reduce valoarea creanței inițiale printr-o înregistrare ulterioară, cel mai adesea sconturile de decontare se acordă a posterior printr-o factură de reducere.

Creanțele în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuări operațiunilor. Diferențele de curs valutar, între data înregistrări creanțelor în devize și data încasări lor, se înregistrează ca și venituri sau cheltuieli financiare, după cum diferențele sunt favorabile sau nefavorabile.

După perioada de timp la care se referă, creanțele și datoriile se împart în:

creanțe și datori pe termen scurt , cu perioadă de decontare mai mică de un an;

creanțe și datori pe termen mijlociu, cu o perioadă de decontare între 1-5 Ani;

creanțe și datori pe termen lung, cu o perioadă de decontare mai mare de 5 ani.

Creanțele și datoriile pe termen lung și mijlociu se încadrează în categoria imobilizărilor financiare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activității de portofoliu, creanțe legate de participații, împrumuturi acordate pe termen lung).

Creanțele pe termen scurt sunt generate de desfășurarea activități de exploatare și creanțele asimilate, care au în contrapartidă veniturile din exploatare și conturile fără incidență asupra contului de rezultate și cuprind: creanțe comercial; creanțe din gestiunea titlurilor de plasament și alte titluri de valori reprezentând componente ale trezoreriei; creanțe din decontări în cadrul grupului și cu asociații, care mai sunt denumite și creanțe în afara grupului de exploatare.

Pentru înregistrarea creanțelor se folosesc conturi din clasa 4 „ Conturi de terți” din care face parte și grupa de conturi: 41 „Clienți și conturi asimilate”.

Pentru evaluarea creanțelor și a datoriilor se folosesc trei metode sau reguli în funcție de factorul timp la care se referă.: valoarea de înscriere cu ocazia intrări în patrimoniu a creanței sau a datoriei la valoarea curentă sau contabilă; valoarea de inventar sau valoarea bilanțieră.

Evaluarea curentă, prin aplicarea principiului nominalismului, după care creanțele sunt înscrise în contabilitate la valoarea lor nominală de rambursare, iar datoria la intrarea în patrimoniu la valoarea ei normală de rambursare. Eventualele diferențe ce apar în timpul încasări creanțelor respectiv plăților datoriilor , vor fi evidențiate în contabilitate în conturile de cheltuieli pentru diferențele nefavorabile, respectiv în conturile de venituri pentru diferențele favorabile.

Evaluarea de inventar presupune evaluarea creanțelor și a datoriilor la valoarea care se stabilește după valoarea de utilitate, în funcție de loc și de prețurile actualizate. Valoarea de inventar a creanțelor tine seama de posibilitățile concrete de încasare și pot exista clienți în litigiu, debitori incerți, ale căror posibilități de încasare sunt incerte.

Dacă comparăm valoarea de inventar cu valoarea contabilă, putem avea trei situați:

Egalitate

Valoarea de inventar depășește valoarea contabilă, dar potrivit principiului prudenței deși putem încasa mai mult această diferență nu o vom înregistra

Valoarea de inventar este sub valoarea contabilă Suntem nevoiți să crem un provizion pentru depreciere.

Evaluarea bilanțieră se face cu respectarea principiului fidelități. Creanțele sunt înregistrate în contabilitate la valoarea lor nominală și din prudență se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când apare o pierdere probabilă. Dacă sa constituit provizionul la valoarea curentă atunci se va deduce provizionul.

La creanțele și datoriile exprimate în valută, evaluarea de bilanț se face la cursul valutar existent. Diferențele de curs valutar se vor înregistra folosind conturile de diferențe de conversie de activ și de pasiv. Aceste diferențe la începutului exercițiului următor se vor relua.

3.1.Structura creanțelor

Creanțele comerciale sunt determinate de vânzările de bunuri (produse, mărfuri, materiale), de prestări de servicii și de executarea de lucrării către terți. Aici se încadrează clienții și conturile asimilate:

411 „Clienți”

413 „Efecte de primit”

416 „Clienți incerți sau în litigiu”

418 „Clienți – facturi de întocmit”

409 „Avansuri acordate furnizorilor”

Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanță stabilite pe bază de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri și alte efecte comerciale primite de la clienți în contul creanțelor. Ele reprezintă forme de credit comercial acordat de unitățile patrimoniale terților și instrumente de plată.

Cambia este titlul de credit în temeiul căruia o persoană (emitentul) se obligă să plătească necondiționat sau dispune să se plătească necondiționat de către o altă persoană, la data și locul indicat, o sumă de bani, aceluia pe care cambia îl desemnează. Cambia este de două feluri:

Biletul la ordin este o cambie eliberată de către un debitor (tras) unui creditor (trăgătorul) prin care debitorul (trasul) se obligă să plătească necondiționat creditorului (trăgătorului) intr-un anumit loc și la o anumită dată o sumă de bani.

se obligă

Debitorul (trasul) ––––––> Creditorului(trăgătorului)

să plătească

necondiționat

Trata este o cambie prin care o persoană fizică sau juridică în calitate de creditor (trăgător), dispune unui debitor al său (tras) să plătească o sumă de bani unei alte persoane ( a treia) în calitate de beneficiar, la data și în locul stabilit o sumă de bani .

Cecul este un înscris solemn prin care o persoană numită trăgător (plătitor) în baza unui depozit de bani constituit în prealabil la bancă devenită astfel tras, dă ordin să se plătească la o anumită dată sau la prezentare o sumă determinată unei terțe persoane, în calitate de beneficiar, intervenind astfel trei părți. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri din carnetele cu limită de sumă ca instrument de decontare, cecuri de decontare în numerar a banilor de la bancă, cecuri de călătorie si altele. În acest caz: trăgătorul este persoana care dispune plata, trasul este acela care efectuează plata iar beneficiarul este persoana în favoarea căreia se efectuează plata.

Ca și în cazul celorlalte două instrumente de plată, alături de biletul la ordin și trată, cecul cuprinde următoarele elemente: denumirea de CEC, înscrisă în textul titlului; ordinul necondiționat de a plăti o sumă determinată inclusă în textul tipărit al formularului de CEC; numele aceluia care trebuie să plătească prin denumirea bănci pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectuează plata – locul desemnat alături de numele trasului; indicarea datei și a locului unde a fost emis cecul; semnătura aceluia care emite cecul, trăgătorul fiind acela care garantează plata.

Warantul este recipisa primita de către posesorul unei mărfi depusă într-un depozit, prin care garantează efectuarea unei plăți. Dacă nu efectuează plata nu poate ridica marfa. Până la scadența efectelor comerciale putând interveni operațiuni de andosare și avalizare, legate de circulația lor.

Andosarea sau girarea reprezintă scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului a obligației de plată a noului debitor, față de creditor. Dacă un client emite un bilet la ordin în care se stabilește „ Plătiți suma de la data de persoanei”. Dacă acesta are nevoie de bani mai repede decât data stabilită prin ordinul de plată îl va putea folosi ca instrument de plată dacă face andosarea ordinului de plată. Dar pentru aceasta este necesar să existe o garanție a plății datoriei noului debitor către creditor și se face avalizarea.

Avalizarea reprezintă garanția înscrisă pe cambie sau în afara acesteia de către o persoană fizică sau juridică care se angajază să achite contravaloarea tranzacției în cazul în care nici unul din ceilalți debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat cambia garantează până la scadență . Avalizarea se poate face o singură dată iar andosarea de câte ori este posibil.

Pentru tras datoria înregistrată în conturile Furnizori Efecte de plată nu poate fi modificată prin andosări și nici o înregistrare nu se face înaintea decontări la scadență sau anulări efectelor. Trăgătorul , beneficiarul inițial contabilizează andosarea.

Decontarea efectelor comerciale se poate face prin încasarea contravalori lor de către beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei bănci, în care caz se suportă o taxă de scont pentru serviciile bancare. În acest caz bancherul cumpără efectele remitentului și plătește acestuia imediat suma cuvenită valoarea scontată, reținând scontul după relația:

Valoarea scontată = Valoarea nominală- Aigo

Unde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului

În cadrul decontări efectelor comerciale poate interveni și situația în care clientul plătește datoria înainte de scadență, iar furnizorul îi acordă un comision pentru încasarea mai devreme a creanței.

Avansurile acordate furnizorilor reprezintă sumele plătite acestora de către clienți înainte de derularea tranzacțiilor pentru livrări de bunuri, executări de lucrări și prestări de servicii.

Creanțele din reclamații, pagube materiale create de terți și alte creanțe de orice fel nelegate de activitatea de exploatare propriu – zisă sunt asimilate activităților financiare sau extraordinare și sunt înregistrate în contabilitate în categoria „ Debitorilor diverși”

4.Contabilitatea decontărilor cu clienți

Evidența sumelor datorate de clienți interni și externi pentru livrări de produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc ,lucrări executate sau prestări de servicii, sumele plătite de aceștia ca acont sau decontate și cele rămase de plată, se ține cu ajutorul conturilor din grupa 41 „Clienți și conturi asimilate”

Grupa 41 „Clienți și conturi asimilate”

411. CLIENȚI

4111. Împrumuturi acordate membrilor asociațiilor (la cooperativele de credit)

413. EFECTE DE PRIMIT

416. CLIENȚI INCERȚI

418. CLIENȚI – FACTURI DE ÎNTOCMIT

419. CLIENȚI – CREDITORI

4191. Clienți – creditori din operațiuni de mandat (la cooperativele de credit)

4.1.Contul 411 „Clienți”

Contul 411este un cont activ.

Contul 411 „Clienți” ține evidența decontărilor cu clienți interni și externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor mărfurilor etc, vândute, lucrări executate și servicii prestate pe bază de facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea la preț de vânzare a bunurilor livrate și serviciilor prestate, precum și taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu sumele încasate de la clienți. Soldul contului este debitor și reprezintă sumele datorate de clienți.

În debitul contului 411 „Clienți” se înregistrează:

prețul de vânzare al mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrărilor executate și serviciilor prestate, la care se adaugă TVA colectată aferentă prin creditul conturilor :

701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”;

702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”;

703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”;

704 „Venituri din lucrări executate și servicii prestate”

705 „ Venituri din studii și cercetări”

706 „ Venituri din redevențe, locații de gestiune, chiri”

707 „ Venituri din vânzarea de mărfuri”

708 „ Venituri din activități anexe”

4427 „ TVA colectată”

4428 „TVA neexigibilă” pentru livrările cu plata în rate.

valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior și care abia acum se facturează, prin creditul contului 418 „ Clienți – facturi de întocmit ”

la deschiderea exercițiului cu reluarea sumelor înregistrate la sfârșitul exercițiului precedent ca diferențe nefavorabile de curs valutar, prin creditul contului 476 „ Diferențe de conversie – cont de activ „

la sfârșitul exercițiului, cu diferențe favorabile de curs valutar, rezultate in urma creșteri cursului valutar, aferent creanțelor exprimate în devize, prin creditul contului 477 „ Diferențe de conversie – cont de pasiv”

contravaloarea creanțelor reactivate, prin creditul contului 754 „ Venituri din creanțe recuperate”

valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienților, prin creditul contului 419 „ Diferențe de conversie – cont de pasiv ”

În creditul contului 411 „ Clienți ”se înregistrează:

valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienților , prin creditul conturilor:

512 „ Conturi curente la bănci „

531 „ Casa „

contravaloarea efectelor comerciale acceptate și preluate în contul livrărilor sau prestațiilor făcute, prin debitul contului 413 „ Efecte de primit „

sume datorate de clienți rău platnici , dubioși sau cu care unitatea se află în litigiu, prin debitul contului 416 „ Clienți incerți „

contravaloarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate și a serviciilor prestate, decontate pe seama avansurilor primite de la clienți prin debitul contului 419 „Clienți – creditori „

diferențe nefavorabile de curs valutar stabilite la închiderea exercițiului, aferente creanțelor exprimate în devize, prin debitul contului 476 „ Diferențe de conversie – cont de activ ”

reluarea la începutul exercițiului a sumelor înregistrate în exercițiul precedent ca diferențe favorabile de curs valutar , prin debitul contului 477 „ Diferențe de conversie – cont de pasiv „

diferențe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasări creanțelor exprimate în devize, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din diferențe de curs valutar„

valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire , primite de la clienți , prin debitul contului 419 „ Clienți – creditori „

valoarea sconturilor acordate clienților, prin debitul contului 667 „ Cheltuieli privind sconturile acordate „

Soldul contului este debitor și reprezintă sumele datorate de clienți, deci creanțe față de aceștia neâncasate încă.

În , mod obișnuit livrarea este însoțită de factură, dar nu este tot timpul așa fiind și unele excepții. De acea , trebuiesc făcute eventualele regularizări care să țină cont între decalajele existente între livrări și facturări. Livrările efectuate sau lucrările executate si serviciile prestate , inclusiv TVA aferentă , pentru care nu s-au întocmit facturi , dar a căror valoare este bine determinată, reprezintă venituri ale perioadei în care s-au făcut aceste livrări și trebuie înregistrate la creanțe într-un cont distinct 418 „ Clienți – facturi de întocmit” care este un cont de activ.

Exemple de operațiuni cu contul 411 „Clienți”:

1. Creșterea ( nașterea ) creanțelor

la livrarea produselor, cu facturi

la livrarea produselor fãrã facturi

Și ulterior la întocmirea facturii

Pentru alte livrări am exemplificat la clasa a 3-a și voi mai da exemple la clasa a 7-a

diferențele favorabile de curs valutar la încheierea exercițiului

reluarea diferențelor nefavorabile de curs valutar la încheierea exercițiului

valoarea creanțelor reactive

valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienților

2. Scăderea ( micșorare ) creanțelor

cu sumele încasate prin contul curent și prin casã

diferența nefavorabilã de curs valutar la încheierea exercițiului

diferențe de curs valutar aferente creanțelor, exprimatã în devize

valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate

valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate

valoarea sconturilor acordate clienților cu ocazia încasării clienților

valoarea clienților incerți, insolvabili, dubioși și în litigii

reluare diferențelor favorabile de curs valutar la încheierea exercițiului

valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienți

decontarea avansurilor încasate de la clienți

Alte operații cu codul 411- „Clienți”:

Evidențierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe piața internã sau externã.

Evidențierea diferenței dintre valoarea CIF și FOB a mărfurilor exportate, respectiv cheltuielile de asigurare și cele de transport extern.

Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt sau / și mediu.

Comisionul cuvenit întreprinderii de comerț exterior, la facturarea mărfurilor exportate în comision.

Valoarea cuvenitã unităților producătoare din țarã, înscrise în facturile pentru exportul de mărfuri în comision.

Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reținut de intermediar

-Facturarea bunurilor.

-La încasarea creanței comision 10%

Evidențierea unor reduceri comerciale de prețuri acordate ulterior facturării (rabaturi, risturnuri, bonificații, remize) la servicii, lucrări, livrările de produse finite, semifabricate, mărfuri.

Sconturi acordate clienților.

La agentul economic care a efectuat conversia creanțelor în acțiuni sau pãrți sociale cu valoarea acestor titluri obținute în urma conversiei (OG 10/97 pentru blocajul financiar).

Pentru diferențele între valoarea negociatã a creanței și valoarea contabilã a acestora

-când diferența este negativã

-când diferența este pozitivã

Taxa forfetarã reținutã din valoarea creanței vândute

4.2. Contul 418 „ Clienți – facturi de întocmit „ cont de activ

Contul 418 Clienți facturi de întocmit evidențiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoare adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea livrărilor către clienți, aferente exercițiului financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu valoarea facturilor întocmite către clienți. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 418 de debitează cu:

contravaloarea bunurilor livrate , a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate către clienți aferente exercițiului în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi , inclusiv TVA aferentă , prin creditul conturilor 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708 și 4428 „ TVA neexigibilă „

diferențele favorabile de curs valutar constatate la închiderea exercițiului, aferente creanțelor în devize pentru care nu s-au întocmit facturi, prin creditul contului 477 „ Diferențe de conversie – cont de pasiv „

reluarea la începutul anului a diferențelor nefavorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exercițiului precedent, prin creditul contului 476 „ Diferențe de conversie – cont de activ „ .

Contul 418 se creditează în momentul facturării bunurilor livrate anterior sau a lucrărilor executate și serviciilor prestate anterior, prin debitul contului 411 „ Clienți” precum și cu următoarele conturi:

diferențe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturări, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli di diferențe de curs valutar „

diferențe nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor în devize, ne facturate până la închiderea exercițiului financiar, prin debitul contului 476 „ Diferențe de conversie” cont de activ

reluarea la începutul anului a diferențelor favorabile de curs valutar înregistrate la finele anului precedent, prin debitul contului 477 „ Diferențe de conversie „ cont de pasiv

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea bunurilor livrate , a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate pentru care nu s-au întocmit facturi.

Dacă se constată la sfârșitul; exercițiului că anumite creanțe față de anumiți clienți devin dubioase sau incerte, adică încasarea lor în parte sau în totalitate este îndoielnică, ținând cont de situația financiară nesatisfăcătoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 411 „Clienți ” în contul 416 „ Clienți incerți ” . Creanța se va transfera cu nivelul ei total, deci inclusiv cu cota ei de TVA.

Exemple de operațiuni cu contul 418 „ Clienți facturi de întocmit”

Creșterea creanțelor

1. Reluare diferențelor de curs valutar, aferente creanțelor în devize, pentru care nu s-au întocmit facturi la închiderea exercițiului.

2. Valoarea livrărilor de mărfuri

și la întocmirea facturii

3. Diferențele favorabile de curs valutar, la închiderea exercițiului

b) Micșorarea creanțelor

Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2)

Diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor

Diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor în devize la închiderea exercițiului

Reluarea diferențelor favorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea exercițiului

4.3.Contul 413 „efecte de primit”

Contul 413 „Efecte de primit” ține evidența drepturilor de creanță stabilită pe bază de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele datorate de clienți reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienți și cu sumele primite de la clienți prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.

Se debitează cu:

Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienți la plată prin creditul contului 403 „Efecte de plata

Diferențele favorabile de curs valutar la închiderea exercițiului

Reluarea diferențelor de curs valutar nefavorabile de la începutul exercițiului

Se creditează cu:

Efectele comerciale primite de la clienți ,respectiv la avalizarea cambiilor și a biletelor la ordin

Reluarea diferențelor favorabile de curs valutar

Diferențele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize

Diferențe nefavorabile de curs valutar la închiderea exercițiului

Sumele încasate de la clienți prin contul curent

Exemple de operațiuni cu contul 413 „ Efecte de primit”

Creșterea creanțelor

1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienți la platã

2. Diferențele favorabile de curs valutar la închiderea exercițiului

3. Reluarea diferențelor de curs valutar nefavorabile de la închiderea exercițiului

Micșorarea creanțelor

1. Cu efectele comerciale primite de la clienți, respectiv la avalizarea cambiilor și biletelor de ordin.

2. Reluarea diferențelor favorabile de curs valutar

3. Diferențele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize

4. Diferențele nefavorabile de curs valutar la închiderea exercițiului

5. Sumele încasate de la clienți prin contul curent.

4.4.Contul 416 „ Clienți incerți ”

Contul 416 „Clienți incerți” ține evidența clienților incerți, rău platnici dubioși sau aflați în litigiu. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestațiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienților care se dovedesc rău platnici, dubioși, incerți sau în litigiu.

Se creditează cu sumele încasate de la clienți incerți sau în litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderi din evidență a clienților incerți sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienți incerți sau în litigiu.

Contul 416 se debitează cu :

contravaloarea creanțelor față de clienți care se dovedesc rău platnici , dubioși , incerți, sau cu care unitatea este în litigiu, preluate în acest cont prin creditul contului 411 ” Clienți „ ;

reluarea sumelor înregistrate ca diferențe nefavorabile de curs valutar la închiderea exercițiului anterior pentru creanțe incerte în valută , prin creditul contului 476 „ Diferențe de conversie – cont de activ „

diferențe favorabile de curs valutar între valoarea de intrare și cea de la sfârșitul exercițiului , aferente creanțelor incerte în valută , prin creditul contului 477 „ Diferențe de conversie – cont de pasiv ”

Contul 416 se creditează cu:

sume recuperate încasate în conturile de disponibilități sau în numerar de la clienți incerți sau în litigiu, prin debitul conturilor :

5121 „ Conturi la bănci în lei”

5124 „ Conturi la bănci în devize”

531 „Casa”

diferențe nefavorabile de curs valutar, rezultate la închiderea exercițiului, aferente creanțelor incerte sau în litigiu, exprimate în devize , prin creditul contului 476 „ Diferențe de conversie – activ „

reluarea la începutul anului a sumelor înregistrate ca diferențe favorabile de curs valutar, la închiderea exercițiului anterior, prin debitul contului 477 „ Diferențe de conversie – cont de pasiv „

creanțe ce se constată a fi definitiv nerecuperabile , scoase din activ prin debitul conturilor:

654 „ Pierderi din creanțe”

4427 „TVA colectată” deoarece TVA a fost înregistrată la 4427 în momentul facturări și a fost decontată bugetului de stat în luna respectivă, la constatarea pierderi creanței se va diminua obligația față de buget prin debitarea contului 4427

diferențe de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a încasări unor creanțe în devize, ce figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din diferențe de curs valutar”

Soldul debitor reprezintă sumele datorate de clienți dubioși, incerți sau cu care unitatea patrimonială se află în litigiu.

Concomitent cu constatarea caracterului incert al creanței și transferarea ei în contul 416, aplicând principiul prudenței, se va proceda la constituirea unui provizion pentru deprecierea creanțelor, cu suma probabilă a pierderilor. Nivelul acestui provizion se va stabili fără a lua în calcul TVA și se va aprecia pentru fiecare creanță în parte ținând cont de circumstanțe, provizionul constituit se va reflecta în contabilitate cu ajutorul contului 491 „ Provizioane pentru deprecierea creanțelor – clienți „

Exemple de operațiuni cu contul 416 „ Clienți incerți”

Creșterea creanțelor

1. Clienți rãi platnici, dubioși, etc.

2. Reluarea diferențelor de curs valutar la închiderea exercițiului

Micșorarea creanțelor

1. Diferențele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exercițiului

2. Diferențelor nefavorabile de curs valutar aferente clienților incerți

Diferențelor nefavorabile de curs valutar la închiderea exercițiului

Sumele încasate prin contul curent și prin casã

Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã

4.5.Contul 419 „ Clienți – creditori”

Contul 419 „ Clienți – creditori” este un cont de pasiv care exprimă obligațiile unităților patrimoniale fața de clienți lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceștia. Aceștia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor sau prestațiilor ulterioare, urmând a se încasa doar diferența între nivelul total al facturări și avansul sau acontul deja primit. Se creditează cu sumele încasate de la clienți reprezentând avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări și se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienți. Soldul contului este creditor și reprezintă sumele datorate clienților

Contul 419 se creditează cu:

sumele încasate de la clienți, sub formă de avansuri sau de aconturi pentru livrări, executări sau prestări viitoare, prin debitul conturilor care arată modalitatea de încasare: 512 „Conturi curente la bănci” și 531 „Casa”;

valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienților prin debitul contului 411 „Clienți”;

diferențele nefavorabile de curs valutar, la închiderea exercițiului, aferente avansurilor primite în devize și nedecontate încă, prin debitul contului 476 „Diferențe de conversie- activ”;

la începutul anului următor, cu reluarea sumelor reprezentând diferențele favorabile de curs valutar, înregistrate la sfârșitul anului precedent, prin debitul contului 477 „Diferențe de conversie -pasiv”

Se debitează cu:

valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clienților pe seama livrărilor de bunuri, a prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări, facturate acestora, prin creditul contului 411 „Clienți”;

diferențele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării avansurilor în devize, prin contul 765 „Venituri din diferențele de curs valutar”;

valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire primite de la clienți, prin creditul contului 411 „Clienți”;

valoarea ambalajelor care circulă în sistem de redistribuire nerestituite de clienți, prin contul 708 „Venituri din activități diverse”;

diferențele favorabile de curs valutar aferente avansurilor primite în depozite, și nedecontate până la sfârșitul anului, prin creditul contului 477 „Diferențe de conversie -pasiv”;

reluarea la începutul anului a sumelor reprezentând diferențele nefavorabile de curs valutar înregistrate la sfârșitul exercițiului precedent, prin creditul 476 „Diferențe de conversie -activ”;

Soldul creditor al contului reprezintă datoriile unității față de clienți pentru avansurile sau aconturile primite și nedecontate încă.

Exemple de operațiuni cu contul 419 „ Clienți-creditori”:

Creșterea obligațiilor ( datoriilor )

Sumele încasate de la clienți (avans) prin contul curent sau prin casã

Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clienților

Diferențele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienți, la închiderea exercițiului

Reluarea diferențelor de curs valutar la închiderea exercițiului

Scăderea obligațiilor ( datoriilor )

1) Diferențele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienți

2) Diferențele favorabile de curs valutar la închiderea exercițiului

3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primire de la clienți

4) Reluarea diferențelor nefavorabile de curs valutar

5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienți.

MONOGRAFIA

În datam de 15.01.2001 produsele finite obținute se vând cu facturi ce urmează a se definitiva ulterior către S.C. Media SRL, plata fiind făcută prin efecte comerciale.

Se definitivează factura și se primește efectul:

Se înregistrează efectele de primit:

Primirea efectului:

Încasarea efectelor:

Transferul TVA neexigibilă la TVA colectată

În data de 15.02.2001 se vând către SINGLE SRL produsele reziduale rezultate în urma procesului de producție care au fost recondiționate plata făcânduse în numerar:

În data de 16.02.2001 se descarcă gestiunea pentru producția stocată care a fost valorificată

În data de 17.02.2001 se vând către USAB animale și păsări obținute din producție proprie cu factură:

În data de 17.02.2001 se descarcă gestiunea pentru animalele și păsările care au fost obținute din propria producție:

În data de 20.02.2001 se efecuează un pentru CIFA SA de mărfuri:

În vederea executări unei lucrări SC TRONIC SRL depune un avans :

Evidența facturi pentru lucrarea prestată pentru SC TRONIC SRL:

Încasarea facturii SC TRONIC SRL mai puțin avansul care a fost încasat:

Vânzarea de mărfuri prin magazinul propriu:

Descărcarea gestiuni pentru mărfurile care au fost vândute de magazin:

6. CONCLUZII

Unitatea SC BUSTER SRL are mai multe planuri pe care își desfășoară activitatea. Are ca obiect de activitate atât achizționarea de materii prime în vederea prelucrări, în urma acestui proces rezultând produsele finite pe care le desface atât prin magazinele proprii cât și către alți comercianți precum și creșterea de animale pe care le comercializează. Mai activează și în comerțul de mărfuri asigurând și transportul pentru acestea și pentru alte unități contra cost. De asemenea mai prestează servicii diferiților terți.

Calitatea produselor livrate și a serviciilor au impus unitatea în fața concurenței, gama de produse oferite fiind corespunzătoare unor înalte standarde de calitate. Produsele comercializate adresânduse unei clientele mai pretențioase, amplasarea firmei în acest sens fiind chiar în locul potrivit.

Din monografie se observă că:

unitatea înregistrează profit;

societatea colaborează cu mai multe firme în vederea comerțului cu acestea;

societatea deține monopolul în zonă pentru anumite servicii și produse;

unitatea are o ofertă vastă de produse și servicii oferite clienților;

7. BIBLIOGRAFIE