Contabilitatea Decontarilor cu Bugetul Privind Taxa pe Valoare Adaugata
Plan-model al proiectului la contabilitate cu tema
Introducere…………………………………………………….…………3
Noțiuni generale privind taxa pe valoare adăugată…………………………6
Contabilitatea T.V.A aferentă procurărilor de bunuri și servicii,
și importul acestora………………………………………………….20
Contabilitatea T.V.A aferentă livrărilor de bunuri și servicii,
și exportul acestora……………………………………………………25
Modul de întocmire și de prezentare a Declarației privind taxa
pe valoare adăugată……………………………………………………. 31
Încheiere………………………………………………………………….35
Bibliografie………………………………………………………………37
Anexe………………………………………………………………….…38
INTRODUCERE
Aplicarea iscusită a impozitelor este o cale sigură spre prosperarea afacerii. Cunoaștem că impozitele reprezintă principala resursă financiară necesară pentru acoperirea cheltuielilor publice și un instrument important prin care statul influențează procesele economice. Datorită acestui fapt, statul acordă o atenție deosebită asupra aplicării corecte și oneste a impozitelor în activitatea de antreprenoriat.
Unul din impozitele principale, ce poartă un caracter internațional și deține o pondere considerabilă în bugetul statului este taxa pe valoare adăugată, iar luînd în considerație mărimea amenzilor aplicate pentru cele mai mici abateri ce țin de acest impozit putem constata importanța acestuia pentru stat.
În prezentul proiect este expusă esența generală a taxei pe valoare adăugată, modul de calculare și achitare, condițiile de restituire, termenele obligției fiscale, contabilitatea taxei pe valoare adăugată aferentă operațiunilor de cumpărare – vînzare, modul de întocmire și prezentare a Declarației privind taxa pe valoare adăugată. Proiectul este structurat în patru paragrafe întitulate corespunzător subiectului abordat în ele. Scopul lucrării constă în aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind taxa pe valoare adăugată pe baza materialelor C.C. ”Camelia” S.A (în continuare Societate), care este o întreprindere cu experiență mare de activitate în domeniu, fiind fondată în anul 1992 ca societate cu răspundere limitată, apoi în urma reorganizării în anul 1994 devenind societate pe acțiuni. Conform Statutului C.C.“Camelia“ S.A, Societatea este înființată și activează în conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi Nr. 845-XII din 03.01.1992, Legea R.M. cu privire la societățile pe acțiuni Nr. 1134-XIII din 02.04.1997, Legea cu privire la proprietate Nr. 459-XII din 22.01.1991 aprobate de Parlamentul Republicii Moldova. C.C. “Camelia” S.A. a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat la data de 03.06.1994 cu numărul de indentificare de stat- 1003600020189 (Anexa 1) și își are sediul în Republica Moldova, Chișinău, bulevardul Moscovei 11/1, în complexul de clădiri propriu . În conformitate cu Codul Fiscal privind taxa pe valoare adăugată, articolul 112, alin.4), Societatea este înregistrată ca subiect al impunerii cu T.V.A cu codul TVA – 0600952 (Anexa 2).
Pentru îndeplinirea scopului statutar Societatea desfășoară următoarele tipuri de activități:
Comerțul cu amănuntul a tehnicii de uz casnic (Anexa 3);
Servicii de reparație a tehnicii de uz casnic (Anexa 4);
Comerțul cu amănuntul a producției de alimentație publică, producție alcoolică (Anexa 5).
Contabilitatea în C.C. “Camelia” S.A. se ține de serviciul contabil. Responsabilitatea pentru ținerea contabilității și întocmirea rapoartelor financiare revine Consiliului director al Societății. Societatea aplică sistemul contabil complet în partidă dublă. Contabilitatea se ține cu utilizarea tehnicii computerizate și programului contabil 1C versiune 8.2. Faptele economice se perfectează prin formulare-tip de documente primare, precum și formulare elaborate de întreprindere de sine stătător. Documentele primare și rapoartele financiare se întocmesc și se păstrează pe suport de hîrtie, iar registrele contabile în formă electronică. Registrul contabil obligatoriu care servește drept bază pentru întocmirea rapoartelor financiare este Cartea Mare.
Contabilitatea stocurilor se ține în expresie valorică în conformitate cu standardele de contabilitate. Evidența bunurilor materiale se efectuează pe fiecare obiect cantitativ și sumar. Societatea aplică Planul de conturi aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor al RM nr.174 din 25.12.1997 . Perioada de gestiune coincide cu anul calendaristic.
[Conform Ordinului Nr.59 din 30 dec. 2013 cu privire la politica de contabilitate pe anul 2014]
Pentru realizarea analizei activității economice a Societății vom utiliza Tabelul nr. 1 (Anexa6)
Tabel 1
Aprecierea în dinamică a indicatorilor activității economice a entității C.C. “Camelia” S.A.
Sursa: Raportul financiar pe anul 2013
În baza datelor din tabel se poate constata că la întreprinderea analizată se înregistrează o tendință pozitivă a venitului din vânzări de la 18 708 mii lei anul precedent la 19697 mii lei anul curent sau cu 989 mii lei în unități relative, cu 5,28 % supraplan. Un alt indicator este costul vînzărilor, datele căruia ne relevă că acesta a crescut de la 15 118 mii lei la 15 756 mii lei , sau cu 638 mii lei, ceea ce constituie 104,22 % și se apreciază pozitiv.
Analizînd profitul brut putem concluziona că acesta la fel este în creștere față de anul precedent de la 3 590 mii lei la 3941mii lei, sau cu 351 mii lei, ritmul creșterii fiind cu 9,77 % supraplan ceea ce se apreciază pozitiv.
Totodată, putem observa că activitatea operațională posedă o creștere a rezultatului de la 3 715 mii lei la 3 575 mii lei, sau cu 140 mii lei și are un ritm al creșterii egal cu 96,23%.
Analizînd atît profitul pînă la impozitare cît și profitul net putem concluziona că acesta este în diminuare, de la 5 917 mii lei anul precedent la 7 762 mii lei anul curent, sau cu 1845 mii lei, având un ritm al creșterii de 131,18 %.
Analizînd valoarea medie a activelor la întreprinderea dată putem concluziona că aceasta s-a majorat de la 43 439 mii lei la 52 182 mii lei, sau cu 8 743 mii lei și un ritm al creșterii egal cu 120,12%. Concomitent analizînd și valoarea medie a capitalului propriu putem constata că acesta are o tendință crescătoare de la 898 mii lei anul precedent la 3 266 mii lei anul curent, sau cu 2 368 mii lei și un ritm al creșterii egal cu 363,69 %.
În continuare, analizînd rentabilitatea venitului din vînzări putem spune că acesta are o tendință crescătoare de la 19,18% anul precedent la 20% anul curent și un ritm al creșterii egal cu 104,27 % ceea ce reprezintă o creștere a profitului brut la fiecare 1 leu din venitul din vânzări. Această situație se apreciază pozitiv și este o situație favorabilă pentru Societate.
Dacă analizăm rentabilitatea economică a activelor, observăm că acestea s-au diminuat pe parcursul anului de la 13,62 % la 14,87 %, sau cu 1,25 % și un ritm al creșterii de 109,17 %. Chiar dacă se observă un supraplan, această situație reflectă utilizarea neefecientă a activelor aflate la dispoziția întreprinderii. Totodata, se observă o majorare al indicatorului de rentabilitatea a capitalului propriu calculat în baza profitului net de la 658,9% la 237,66 %, sau cu 421,24%. Situația dată se apreciază pozitiv și dovedește majorarea eficienței utilizării capitalului propriu.
În baza analizei efectuate putem menționa necesitatea întreprinderii de a-și gestiona mai efecient activele, de a elabora decizii în domeniul economic-financiar pentru ameliorarea situației nefavorabile și de a acționa corespunzător.
Pentru facilitarea înțelegerii de către cititor a practicii fiscale și contabile privind taxa pe valoare adăugată sunt prezentate următoarele paragrafe ce descriu esența generală a taxei pe valoare adăugată, contabilitatea T.V.A aferentă procurărilor de bunuri și servicii, și importul acestora, contabilitatea T.V.A aferentă livrărilor de bunuri și servicii, și exportul acestora, iar în final modul de întocmire și prezentare a Declarației privind T.V.A.
Noțiuni generale privind taxa pe valoare adăugată
Taxa pe valoare adăugată (în continuare – T.V.A) este un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părți din valoarea mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a unei părți din valoarea mărfurilor și serviciilor impozabile importate în Republica Moldova (potrivit art.93, alin.(1) din Codul fiscal).
Conform articolului 94 din Codul Fiscal, subiecții impozabili cu T.V.A sunt persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, nerezidenții care desfășoară activitatea de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanței permanente conform art.5 pct.15), care:
a) sînt înregistrați sau trebuie să fie înregistrați în calitate de plătitori de T.V.A;
b) importă mărfuri, cu excepția persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare nu depășește limita stabilită de legislația în vigoare;
c) importă servicii, indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistrați în calitate de plătitori de T.V.A.
Subiectul impozabil este obligat să se înregistreze în calitate de plătitor de T.V.A dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depășește 600 000 lei, cu excepția livrărilor scutite de T.V.A sau beneficiază de servicii de import a căror valoare, fiind adăugată la valoarea livrărilor de mărfuri, servicii, efectuate pe parcursul oricăror 12 luni consecutive, depășește 600 000 lei. Subiectul este obligat să înștiințeze oficial organul fiscal, completînd formularul respectiv și să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a avut loc depașirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc depășirea.
Subiectul impozabil are dreptul să se înregistreze în calitate de plătitor de T.V.A dacă el, într-o oarecare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări impozabile de mărfuri și servicii (cu excepția celor de import) în sumă ce depășește 100 000 lei, cu condiția că achitarea pentru aceste livrări se efectuează de cumpărători sub formă de decontare prin virament la conturile bancare ale subiectului activității de întreprinzător, deschise în instituțiile financiare ce au relații fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a fost depusă la organul fiscal cererea de înregistrare. La înregistrarea subiectului, organul fiscal este obligat sa-i elibereze certificatul de înregistrare (exemplu Anexa 2), aprobat în modul stabilit, cu indicarea denumirii și adresei juridice, data înregistrării și codul fiscal al subiectului impozabil. [ Conform art. 112 al Codului Fiscal ]
În cazul suspendării livrărilor supuse T.V.A, subiectul impozabil este obligat să informeze despre aceasta organul fiscal pentru ai fi anulată înregistrarea ca contribuabil al T.V.A, de asemenea organul fiscal este în drept să anuleze de sine stătător înregistrarea contribuabilului T.V.A în cazul în care valoarea totală a livrărilor impozabile ale subiectului impunerii într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive nu a depășit plafonul de 100 000 lei, sau în cazul în care subiectul impunerii nu a prezentat declarație privind T.V.A pentru fiecare perioadă fiscală sau dacă informația prezentată în declarație este neveridică. În momentul anulării înregistrării, contribuabilul T.V.A se consideră ca subiect ce a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri și a mijloacelor fixe pentru care, la momentul procurării lor, T.V.A a fost trecută în cont și trebuie să achite datoria T.V.A pentru această livrare, valoarea impozabilă a livrării respective se consideră valoarea ei de piață. Data anulării înregistrării ca contribuabil al T.V.A se consideră data întocmirii actului de control în a cărui bază este emisă decizia șefului (șefului adjunct) al organului fiscal privind anularea înregistrării. Înregistrarea în calitate de contribuabil al T.V.A nu se anulează în cazul suspendării activității subiectului impozabil în conformitate cu legislația în vigoare, iar în cazul efectuării livrărilor în perioada de suspendare a activității, obligațiile și drepturile contribuabilului T.V.A se restabilesc din prima zi a lunii în care a fost efectuate aceste livrări. [ Conform art.113 al Codului Fiscal ]
Obiecte ale impunerii cu T.V.A conform art. 95 al Codului Fiscal sunt:
livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentînd rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova;
importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepția mărfurilor de uz sau consum personal a căror valoare nu depășește limita stabilită de legislația în vigoare, importate de către persoanele fizice;
importul serviciilor în Republica Moldova.
Nu constituie obiecte impozabile:
livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere sau în cadrul regimului de antrepozit vamal;
venitul sub formă de dobândă obținut de către locator în baza unui contract de leasing;
livrarea de mărfuri și servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate și/sau de promovare a vânzărilor în mărime de 0,2% din venitul din vânzări, obținut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare;
transmiterea proprietății în cadrul reorganizării agentului economic.
După înregistrarea subiectului impozabil ca plătitor de T.V.A și stabilirea obiectului impozabil este necesar de determinat cotele de impunere cu T.V.A a operațiunilor economice în baza cărora se va determina T.V.A colectată și cea deductibilă. Conform art. 96 al Codului fiscal pe anul 2014, se stabilesc următoarele cote de impunere cu T.V.A:
Cota standard – în mărime de 20 % din valoarea impozabilă a mărfurilor și serviciilor importate și a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;
Cote reduse în mărime de 8 % la:
– pîinea și produse de panificație, la laptele și produsele lactate livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu excepția, produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2) din Codul fiscal;
– medicamentele de la pozițiile tarifare 3001-3004, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît și autorizate de Ministerul Sănătății, importate și/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum și medicamentele preparate în farmacii conform prescripțiilor magistrale, cu conținut de ingredient (substanțe medicamentoase) autorizate;
– la gazele naturale și gazele lichifiate de la poziția tarifară 2711, atît la cele importate, cît și la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova;
– la producția de fitotehnie și horticultură în formă naturală și producția de zootehnie în formă naturală, masă vie și sacrificată, produsă și/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova;
– la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat și/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova;
cota zero – la mărfurile și serviciile livrate în conformitate cu art. 104 al Codului Fiscal, cum ar fi mărfurile, serviciile pentru export, toate tipurile de transporturi internaționale de mărfuri (inclusiv de expediție) și pasageri, serviciile de transport internațional al gazelor naturale prestate de către SA “Moldova-Gaz”, serviciile operatorului aerodrom, precum și mărfurile și serviciile destinate folosinței oficiale misiunilor deplomatice în Republica Moldova, mărfurile și serviciile organizațiilor internaționale în limitele acordurilor la care Republica Moldova face parte, mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum și cele livrate de către rezidenții diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia, mărfurile livrate în magazinele duty-free.
Atenționăm că, descifrarea pozițiilor tarifare se efectuează în baza Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1525 din 29 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.112-114 din 27 iunie 2008 .
Livrările scutite de T.V.A se reglementează de art. 103 al Codului Fiscal dintre care se menționează că sînt scutite de T.V.A următoarele:
locuința, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare și arendare a acestora;
proprietatea de stat, răscumpărată în procesul privatizării;
instituțiile preșcolare, sanatoriile și alte obiecte cu destinație social-culturală, precum și drumurile, rețelele electrice, rețelele de gaz, instalații pentru extragerea apelor subterane și alte obiecte similare transferate gratuit autorităților publice, precum și cele transmise întreprinderilor, organizațiilor și instituțiilor de către autoritățile publice;
mărfurile, serviciile instituțiilor de învățămînt, legate de procesul instructiv de producție și educativ, serviciile legate de întreținerea copiilor în instituții preșcolare, serviciile de pregătire și perfecționare a cadrelor;
toate tipurile de activități legate de taxele și plățile încasate de stat, serviciile acordate de avocați și notari, de către executori judecătorești;
serviciile legate de operațiunele de acordare de licențe și eliberare de brevete (cu excepția celor de intermediere);
proprietatea confiscată, proprietatea fără stăpîn, proprietatea trecută în posesiunea statului cu drept de succesiune, comorile;
serviciile legate de îngrijirea bolnavilor și bătrînilor, precum și mărfurile din contul organizațiilor de binefacere;
serviciile medicale, cu excepția celor cosmetice, materia primă medicamentoasă, biletele de tratament și de odihnă în stațiunile balneoclimatice, pachetele de servicii turistice;
produsele de fabricație proprie a cantinelor studențești, școlare și altor instituții de învățămînt, ale spitalelor, precum și ale cantinelor specializate în alimentarea bătrînilor nevoiași din contul organizațiilor de binefacere;
serviciile financiare, cum ar fi acordarea sau transmiterea creditelor, garanțiilor de credit, operațiile legate de evidența conturilor de depozit, de depunere, de decontare și bugetare, viramentele etc.;
serviciile poștale, inclusiv distribuirea pensiilor, subvențiilor, indemnizațiilor;
serviciile legate de jocurile de noroc prestate de către subiecții care desfășoară activitatea de întreprinzător în sfera jocurilor de noroc;
serviciile de înhumare și incinerare a corpurilor umane sau animale;
cazarea în cămine, serviciile comunale acordate populației, închirierea spațiului locativ;
serviciile de transportare a pasagerilor pe teritoriul țării;
energia electrică importată și livrată către rețelele de distribuție sau importată de acestea;
timbrele de acciz importate și destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;
autoturismele și alte autovehicule;
alte livrări de mărfuri și servicii specificate în articolul 103 al Codului Fiscal.
T.V.A nu se aplică:
mărfurilor introduse pe teritoriul vamal și plasate sub regimurile vamale de tranzit, transformare de control vamal și sub destinațiile vamale de distrugere și abandon în folosul statului;
mărfurilor autohtone anterior exportate și reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeași stare;
la importul mărfurilor, serviciilor destinate acordării de asistență în caz de calamitate naturală, de conflict armat;
la plasarea și comercializarea mărfurilor în magazinele duty-free;
mărfurilor importate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale dacă valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depășește suma de 100 euro;
alte prevederi specificate în articolul 103 al Codului Fiscal.
Pentru calcularea T.V.A ce trebuie vărsată la buget este necasar de determinat suma T.V.A la livrările și procurările efectuate într-o perioadă fiscală, iar pentru achitarea T.V.A aferente unei perioade fiscale este necesar de determinat obligația fiscală și termenele acesteia.
Perioada fiscală conform art. 114 al Codului Fiscal, constituie o luna calendaristică, începînd cu prima zi a lunii. Iar în cazul anulării înregistrării, ultima perioadă fiscală începe în prima zi a lunii în care a avut loc anularea și se termină în ultima zi a lunii cînd a intrat în vigoare actul cu privire la anularea înregistrării ca contribuabil al T.V.A.
Pentru determinarea obligației fiscale ale întreprinderii este important de a stabili corect valoarea impozabilă, aceasta se determină în funcție de tipul operației. Conform prevederilor art. 97 al Codului Fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile reprezintă:
valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără T.V.A);
dacă plata pentru livrare este, în totalitate sau parțial achitată în expresie naturală, valoarea impozabilă a livrării impozabile constituie valoarea ei de piață;
valoarea impozabilă a livrării impozabile include suma totală a tuturor impozitelor și taxelor care urmează a fi achitate, cu excepția T.V.A;
valoarea impozabilă a livrării impozabile de mărfuri, servicii efectuate de un subiect al impunerii, nu poate fi mai mică decît consumurile pentru producerea lor sau decît de prețul mărfurilor livrate sau decît de prețul de cost al serviciilor prestate, cu excepția cazurilor cînd marfa și-a pierdut calitățile de consum; prevederile prezentului punct nu se aplică în cazul în care se efectuează livrări pentru care prețurile sînt stabilite de stat, în cazul vînzării la licitație a bunurilor debitorilor în contul stingerii restanțelor acestora, și pentru livrările producției de fabricație proprie din fitotehnie, horticultură și din zootehnie efectuate de producătorii agricoli;
Valoarea impozabilă pentru mărfurile importate, conform art. 100 al Codului Fiscal, reprezintă:
valoarea lor vamală, determinată în conformitate cu legislația vamală, precum și impozitele și taxele care urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri, cu excepția T.V.A;
în cazul absenței documentelor care confirmă valoarea mărfurilor importate sau în cazul diminuării de către importator a valorii mărfurilor, valoarea impozabilă este determinată de către autoritățile vamale.
Valoarea impozabilă a livrării impozabile a mărfurilor și serviciilor poate fi ajustată, după livrarea sau achitarea lor, cu condiția prezentării documentelor de confirmare, conform art. 98 al Codului Fiscal, dacă:
valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat ca rezultat al schimbării prețurilor;
livrarea impozabilă a fost, în totalitate sau parțial, restituită subiectului impozabil care a efectuat livrarea;
valoarea impozabilă a livrării impozabile a fost redusă în urma acordării discontului.
Termenele obligației fiscale, conform art. 108 al Codului Fiscal, se consideră:
data obligației fiscale privind T.V.A este data livrării, data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor;
pentru mărfuri, data livrării se consideră data predării mărfurilor cumpărătorului sau dacă mărfurile sînt transportate – data la care începe transportarea, cu excepția mărfurilor de export;
în cazul livrării de bunuri imobiliare, data livrării este data trecerii bunurilor imobiliare în proprietatea cumpărătorului la data înscrierii lor în registrul bunurilor imobiliare;
pentru servicii, data livrării este data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil, parțial sau în întregime, în dependență de ce are loc mai înainte;
dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plății, în dependență de ce are loc mai înainte;
dacă mărfurile, serviciile sînt livrate regulat pe parcursul unei anumite perioade de timp stipulate în contract, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii fiecărei plăți regulate, în dependență de ce are loc mai înainte.
În cazul importurilor de marfă, termenele obligației fiscale, conform art.109 al Codului Fiscal sunt:
pentru mărfurile importate utilizate pentru desfășurarea activității de întreprinzător – data declarării mărfurilor la punctele de frontieră, iar data achitării – data depunerii de către importator sau de către un terț a mijloacelor bănești la casieria organului vamal sau la Contul Unic Trezorerial; la serviciile importate utilizate pentru desfășurarea activității de întreprinzător, termenul obligației fiscale și data achitării T.V.A – data efectuării plății, inclusiv a plății prealabile pentru serviciul de import;
marfa se consideră importată dacă importatorul respectă toate cerințele prevăzute de legislația vamală la importul mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova și dacă marfa a fost supusă taxei vamale, în cazul în care taxa vamală pentru marfa importată nu trebuie achitată, marfa se consideră importată, ca și cum ea ar fi fost supusă taxei vamale, cu respectarea procedurilor prevăzute în legislația vamală.
Modul de calculare și achitare a T.V.A este stipulat în art. 101 al Codului Fiscal, care prevede că subiecții impozabili stipulați la art. 94, lit. a) din Codul Fiscal, sînt obligați să declare și să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală, suma T.V.A care se determină ca diferență dintre sumele T.V.A achitate sau ce urmează a fi achitate de către cumpărători pentru mărfurile, serviciile livrate lor și sumele T.V.A achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale, serviciilor (inclusiv T.V.A la valorile importate) folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ținîndu-se cont de dreptul de trecere în cont.
Dacă suma T.V.A achitată sau ce urmează a fi achitată furnizorului la procurarea valorilor materiale, serviciilor depășește suma T.V.A primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători pentru mărfurile, serviciile livrate, diferența se raportează în următoarea perioadă fiscală și devine o parte a sumei T.V.A ce urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în această perioadă.
Dacă depășirea sumei T.V.A la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare ce se impozitează la cota „zero”, acesta are dreptul la restituirea sumei cu care a fost depășită T.V.A la valorile materiale, serviciile procurate achitată prin intermediul contului de decontare, în limitele cotei-standard a T.V.A, înmulțită cu valoarea livrării, ce se impozitează la cota zero. Restituirea T.V.A se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-un termen care nu depășește 45 de zile.
Subiecții impozabili care importă servicii achită T.V.A la data efectuării plății, inclusiv plății prealabile pentru serviciul de import. Persoanele juridice și fizice care importă mărfuri pentru desfășurarea activității de întreprinzător achită T.V.A pînă la sau în momentul prezentării declarației vamale, adică pînă la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri a căror valoare depășește limita neimpozabilă de 300 euro achită T.V.A în funcție de valoarea impozabilă a mărfurilor (limita neimpozabilă nu micșorează valoarea impozabilă a mărfurilor).
Restituirea T.V.A se poate efectua în contul stingerii datoriilor agenților economici (sau a creditorilor lor) față de bugetul public național sau în caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligații ale acestuia față de bugetul public național sau la contul bancar al agentului economic. Modul de restituire a T.V.A a fost stabilit prin Regulamentul privind restituirea taxei pe valoare adăugată, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 287 din 11.03.2008, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 57-60 din 21.03.2008 .
În toate operațiunile de cumpărare și de import se reflectă trecerea în cont a taxei pe valoare adăugată, indiferent de faptul dacă a fost plătită suma T.V.A de cumpărător sau urmează a fi plătită. Conform art. 102 din Codul Fiscal, subiecților impozabili înregistrați în calitate de plătitori de T.V.A, în cazul achitării T.V.A la buget, li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori de T.V.A pe valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător. Se permite trecerea în cont a T.V.A la serviciile importate, procurate de către subiecții impozabili pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător, numai în cazul achitării T.V.A la buget pentru serviciile menționate.
Faptul că T.V.A a fost achitat la buget încă nu înseamnă că cumpărătorului înregistrat în calitate de plătitor de T.V.A, i se va acorda dreptul de a-l trece în cont. Pentru a avea dreptul la trecerea în cont a T.V.A pe valorile materiale, serviciile procurate trebuie respectate următoarele condiții:
cumpărătorul, la momentul efectuării tranzacției trebuie să fie înregistrat în calitate de plătitor de T.V.A, potrivit art. 112 din Codul Fiscal;
vînzătorul, la momentul efectuării tranzacției trebuie să fie înregistrat în calitate de plătitor de T.V.A, deoarece în cazul anulării acestuia ca plătitor de T.V.A, cumpărătorul nu va mai avea dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A, informația referitor la înregistrarea sau anularea furnizorului în calitate de plătitor de TVA poate fi verificată pe site-ul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat – www.fisc.md / verificarea înregistrării agentului economic în calitate de plătitor de TVA;
valorile materiale, serviciile procurate trebuie să fie efectuate de către cumpărător în procesul desfășurării activității de întreprinzător, potrivit art. 5, pct. 16), titlului I al Codului Fiscal;
subiectul impozabil trebuie să dispună de:
factură fiscală, eliberată în modul stabilit de organul autorizat (articol 102, alin.(7) din Codul Fiscal), organul autorizat în acest sens este Inspectoratul Fiscal Principal de Stat ( pct.4 din Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17.03.1998 cu privire la executarea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23.12.1997, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.30-33 din 09.04.1998), astfel în caz de stabilire că facturile fiscale eliberate de furnizor sînt false, organele fiscale micșorează trecerea în cont a T.V.A în baza acestor facturi;
documentul, eliberat de autoritățile vamale, care confirmă achitarea T.V.A la mărfurile importate sau pentru serviciile importate, potrivit art. 102, alin.(6) din Codul Fiscal.
Suma T.V.A, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît și scutite de T.V.A se trece în cont dacă se referă la livrările impozabile.
Mărimea trecerii în cont a T.V.A se determină lunar prin aplicarea proratei față de suma T.V.A, achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît și scutite de T.V.A.
Prorata se determină prin aplicarea următorului raport:
la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără T.V.A), cu excepția avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză;
la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără T.V.A) și a livrărilor scutite, cu excepția avansurilor primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză.
Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus la completarea declarației privind TVA pentru ultima perioadă fiscală a anului și se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Diferența dintre suma T.V.A trecută în cont în perioadele fiscale precedente și suma T.V.A determinată drept urmare a aplicării proratei definitive se reflectă în declarația pentru ultima perioadă fiscală a anului (potrivit art. 102, alin.(3) din Codul Fiscal).
Conform articolului 102, alin. (2), (4) și (5) din Codul Fiscal, T.V.A nu se trece în cont pentru:
valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de T.V.A, în acest caz suma T.V.A se va raporta la consumuri sau la cheltuieli;
valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător, valorile materiale, serviciile procurate care în procesul desfășurării activității de întreprinzător au fost sustrase sau au constituit pierderi supranormativ conform legislației, precum și pe valoarea care nu a fost supusă uzurii mijloacelor fixe casate, în acest caz suma T.V.A se va raporta la cheltuielile perioadei;
valorile materiale, serviciile procurate cu scopul organizării de activități distractive ce nu țin de domeniul activității de întreprinzător a subiectului impozabil, atunci suma T.V.A se va raporta la cheltuieli.
Pentru contabilizarea operațiunilor de evidență și calcularea sumei T.V.A se folosesc documentele primare, printre care se numără facturile fiscale și anexele la acestea, declarațiile vamale de import, facturi de transport internațional auto (CMR), bonuri fiscale etc., și diverse registre și rapoarte în care se generalizează informația corespunzătoare.
Documentul primar cel mai des întîlnit ce justifică înregistrarea în contabilitatea furnizorului și a cumpărătorului a operațiunilor de vînzare-cumpărare și ce confirmă dreptul la trecerea în cont a TVA la cumpărător este factura fiscală. Formularul tipizat de document primar cu regim special al facturii fiscale și anexa la aceasta, varianta nouă, au fost aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.115 din 06.09.2010, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.194-196 din 05.10.2010 și se completează în conformitate cu Instrucțiune privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factură fiscală” (anexa nr.4 din prezentul ordin) potrivit careia pentru livrările de mărfuri se utilizează factura fiscală și anexa la factura fiscală în 3 și 5 exemplare, iar pentru livrările de servicii – în 2 exemplare. Exemplarul 1 al facturii fiscale pentru livrările de mărfuri (servicii) se arhivează la cumpărător, este destinat pentru înregistrarea intrării în gestiune a mărfurilor și conform prevederilor Titlului III al Codului fiscal asigură dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A aferente procurărilor de mărfuri (servicii). Exemplarul 2 al facturii fiscale se arhivează la furnizor, este destinat pentru înregistrarea scoaterii din gestiune a valorilor materiale și eliberarea lui atrage după sine calcularea T.V.A pe livrarea efectuată de către subiectul impozabil. La livrarea mărfurilor primul, al treilea și al patrulea exemplare, se remit intermediarului (transportatorului), din care primul exemplar este înmînat după caz de către furnizor, transportator cumpărătorului de mărfuri, iar al treilea și al patrulea exemplare se remit transportatorului și servesc ca bază pentru evidența activității de transport. Al cincilea exemplar se completează de către furnizor și servește drept autorizație la ieșirea unității de transport de la locul de încărcare. În anexa la factura fiscală se indică seria, numărul și data facturii fiscale, codul fiscal și numărul de înregistrare ca plătitor al T.V.A al furnizorului. Toate exemplarele sunt necesare de a fi confirmate prin semnătura și ștampila furnizorului și a cumpărătorului. Însă putem menționa că, potrivit punct.4 din anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17.03.1998 cu privire la executarea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23.12.1997 publicată în Monitorul Oficial Nr. 30-33 din 09.04.1998, la livrarea serviciilor semnătura și aplicarea ștampilei beneficiarului pe primul exemplar al facturii fiscale, în baza cărora sînt înregistrate veniturile, nu este obligatorie. Pe exemplarul doi al facturii beneficiarului, în baza căruia sînt înregistrate cheltuielile, consumurile, semnătura persoanei responsabile și aplicarea ștampilei acestuia sînt obligatorii. Prin urmare, pentru prestatorii de servicii, contribuabili ai T.V.A, este suficient de a expedia exemplarul 2 al facturii fiscal prin poștă, cu aviz poștal de recepție, la adresa beneficiarului de servicii.
Eliberarea formularelor de facturi fiscale, executate tipografic, se efectuează de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prin intermediul subdiviziunilor sale teritoriale. Agenții economici care dispun de un sistem computerizat de evidență primară beneficiază de dreptul imprimării de sine stătător a facturilor fiscale pe hîrtie specială cu însemne de protecție pentru documentarea livrărilor sale.
Evidența formularelor cu regim special se ține la contul extrabilanțier 951 "Formulare cu regim special". Contul 951 este destinat acumulării și generalizării informației privind disponibilul și circulația formularelor cu regim special aflate la păstrare și eliberate persoanelor responsabile. În debitul acestui cont se înregistrează intrările formularelor cu regim special la prețul de cumpărare și în expresie numerică, iar în credit – utilizarea și anularea lor. De evidența, întocmirea și eliberarea facturilor fiscale precum și veridicitatea datelor ce se conține în ele poartă răspunderea persoana care este împuternicită printr-un ordin eliberat de către conducătorul întreprinderii. Conform legislației fiscale în factura fiscală nu se admit ștersături și radieri. Corectările și radierile se confirmă cu semnătura conducătorului și ștampila furnizorului cu indicarea datei corectării. Facturile fiscale primite de la furnizor și eliberate cumpărătorilor se păstrează timp de cinci ani în arhiva întreprinderii.
Conform art. 117 din Codul Fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului factura fiscală pe livrarea în cauză. Eliberarea facturilor fiscale nu este obligatorie, cu excepția cazurilor cînd este solicitată de cumpărător, pentru vînzarea cu amănuntul și prestările de servicii în locuri special amenajate, cu plata în numerar și/sau card bancar sau în cazul produselor digitale exportate sub formă de servicii livrate pe cale electronică sau la livrarea energiei electrice, energiei termice, apei, gazului și serviciilor către populație cu plată în numerar.
Conform art. 118 din Codul Fiscal, fiecare subiect impozabil este obligat să țină evidența întregului volum de mărfuri, servicii livrate și a valorilor materiale, serviciilor procurate. Facturile fiscale primite de la furnizori se înregistrează în ordinea primirii lor în Registrul de evidență a procurărilor, și respectiv, cele eliberate în Registrul de evidență a livrărilor. Facturile fiscale deteriorate sau anulate se păstrează la subiectul impozabil. Registrele de evidență a procurării și livrării de mărfuri, servicii trebuie întocmite în termen de o lună de la încheierea perioadei fiscale privind T.V.A.
Conform anexei la Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 446 din 21 iunie 2012 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizor în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în forma și în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A depășește suma de:
100 000 lei – începînd cu 1 iulie 2012, de către subiecții impunerii cu T.V.A care sînt deserviți de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, de Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Chișinău, de Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Bălți și de Direcția administrării fiscale Comrat din cadrul Inspectoratului fiscal de stat pe unitatea teritorială autonomă Găgăuzia ;
50 000 lei – începînd cu 1 ianuarie 2013, de către toți subiecții impunerii cu T.V.A;
10 000 lei – începînd cu 1 ianuarie 2014, de către toți subiecții impunerii cu T.V.A.
Factura fiscală eliberată urmează să fie înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării, începînd cu ziua lucrătoare următoare celei în care a fost eliberată factura fiscală. Termenul expiră la ora 24.00 a ultimei zile a termenului. Momentul înregistrării facturii fiscale în Registru se consideră momentul acceptării acesteia în Registru (conform Ordinului I.F.P.S. nr. 1317 din 14.08.2013 privind modificarea anexei la ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 446 din 21.06.2012, publicat în Monitorul Oficial nr. 182-185 din 23.08.2013 ). Cumpărătorul are dreptul să verifice corespunderea datelor din factura fiscală eliberată de furnizor cu datele din Registrul general electronic al facturilor fiscale (potrivit art.118 din Codul Fiscal). Verificarea înregistrării facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale de către cumpărător se efectuează prin accesarea serviciului electronic „Verificarea facturii fiscale în RGEFF”, disponibil pe portalul serviciilor fiscale electronice www.servicii.fisc.md .
În practică se întîlnesc diverse situații în activitatea economică a subiectului impozabil în care este necesar de a aplica T.V.A după destinția corespunzătoare.
Pentru contabilizarea operațiunilor legate de T.V.A se utilizează conturile sintetice 225 “Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul “, subcontul 2252 “ Creanțe pe termen scurt privind T.V.A “, contul 226 “ Creanțe preliminate ”,contul 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul ”, subcontul 5342 “ Datorii privind T.V.A “, contul 535 “ Datorii preliminate “, subcontul 5351 “ Datorii preliminate privind decontările cu bugetul “.
Contul 225 “ Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul “ este un cont de activ în debitul căruia se înregistrează avansurile vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite de legislației (cu excepția T.V.A), sumele plătite în plus la buget, precum și diferențele între sumele taxei pe valoarea adăugată plătită sau de plătit și primită sau de primit, iar în credit – sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor aferente decontărilor cu bugetul realizate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum și plățile în plus recuperate din buget. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă datoria bugetului față de întreprindere la finele perioadei de gestiune. În cadrul contului pot fi deschise subconturi pentru evidența creanțelor bugetului pe tipuri de impozite și situații de apariție a creanțelor specificate.
( Nederița A., Contabilitate financiară, Ediția a II-a, Chișinău, ACAP, 2003, 248 p.)
Contul 226 “ Creanțe preliminate “ este un cont de activ destinat generalizării informației privind sumele impozitului pe venit, accizelor de recuperat, taxei pe valoarea adăugată aferentă valorilor materiale și serviciilor procurate de întreprindere, dar care nu sînt obligatorii spre trecerea în cont pînă la îndeplinirea condițiilor prevăzute de contract sau de legislația în vigoare. În debitul acestui cont se reflectă sumele taxei pe valoarea adăugată, impozitului pe venit, accizelor calculate, sursele prevăzute în buget, iar în credit, pe măsura apariției dreptului de trecere în cont, acestea se înregistrează la decontările cu bugetul, precum și în plățile de la conturile de trezorerie. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă sumele impozitului pe venit, taxei pe valoarea adăugată, accizelor achitate și/sau calculate față de clienți, alocațiile din buget neutilizate la finele perioadei de gestiune. Evidența analitică se ține pe fiecare impozit și taxă de achitat.
(www.lex.justice / Hotărîrea Ministerului Finanțelor nr. 147 din 25.12.1997 privind Planul de Conturi Contabile ale activității economico-financiare a întreprinderilor, publicată în Monitorul Oficial nr.093 din 30.12.1997 )
Pentru generalizarea informației privind datoriile față de buget aferente impozitelor, taxelor și sancțiunilor economice este destinat contul de pasiv 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul “. În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate față de buget privind impozitele și taxele, iar în debit – plățile virate efectiv sau trecute în cont. Soldul este creditor și reprezintă suma datoriilor întreprinderii privind plățile datorate bugetului la sfîrșitul perioadei de gestiune. Evidența analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ține pe feluri de impozite și taxe.
( Nederița A., Contabilitate financiară, Ediția a II-a, Chișinău, ACAP, 2003, 399 p.)
Contul 535 “ Datorii preliminate “ este un cont de pasiv destinat generalizării informației privind sumele impozitului pe venit, taxei pe valoarea adăugată, accizelor și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate, dar care nu sînt obligatorii spre plată pînă la îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare. În creditul acestui cont se reflectă sumele taxei pe valoarea adăugată, impozitului pe venit, accizelor și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate, iar în debit, pe măsura apariției obligației de plată, acestea se înregistrează ca datorii spre plată aferente decontărilor cu bugetul. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă sumele impozitului pe venit, taxei pe valoarea adăugată, accizelor, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, calculate la finele perioadei de gestiune. (www.lex.justice / Hotărîrea Ministerului Finanțelor nr. 147 din 25.12.1997 privind Planul de Conturi Contabile ale activității economico-financiare a întreprinderilor, publicată în Monitorul Oficial nr.093 din 30.12.1997 )
Contabilitatea T.V.A. aferentă procurărilor de bunuri și servicii, și importul acestora
În practica contabilă la C.C. “Camelia” S.A, conturile 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul “, subcontul 5342 “ Datorii privind T.V.A “, conturile 225 “ Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul “, subcontul 2252 “ Creanțe pe termen scurt privind T.V.A “, contul 226 “ Creanțe preliminate” sînt cele mai larg folosite pentru contabilizarea T.V.A aferentă operațiunilor de procurare- vînzare.
Pe parcursul desfășurării activității sale, C.C. “Camelia” S.A. efectuează procurări de bunuri și servicii la diverse cote T.V.A, pentru care efectuează următoarele înregistrări contabile:
Procurări la cota – standard, în baza facturii fiscale primite de la furnizor FB 4836495 din 20.02.2014 (Anexa 7):
Reflectarea valorii mărfurilor procurate, fără T.V.A:
Debit contul 217 „Mărfuri” 20 842,50 lei
Credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 5211 “Facturi de achitat în țară” 20 842,50 lei
Reflectarea sumei T.V.A aferente procurării mărfurilor ( 25 011/ 6 ):
Debit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată” 4 168,50 lei
Credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 5211 “Facturi de achitat în țară” 4 168,50 lei.
Procurări la cota – redusă, în baza facturii fiscale primite de la furnizor MG 0000065 din 28.02.2014 (Anexa 8 ):
Reflectarea valorii serviciilor procurate, fără T.V.A:
Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”, subcontul 7139 “Alte cheltuieli generale și administrative“ 25 474,99 lei
Credit contul 539 “Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 5393 “Datorii pe termen scurt față de alți creditori” 25 474,99 lei
Reflectarea sumei T.V.A aferente procurării ( 27 512,99 x 8/ 108):
Debit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată” 2 038 lei
Credit contul 539 “Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 5393 “Datorii pe termen scurt față de alți creditori” 2 038 lei.
Procurări la cota – zero, în baza facturii fiscale primite de la furnizor privind prestarea serviciilor de transport internațional JA 0837679 din 31.12.13 (Anexa 9 ), în mod obligatoriu la factura fiscală se anexează și Actul de prestare a serviciilor în care se indică contractul în baza căruia a fost prestat serviciul, tipul și valoarea serviciilor prestate:
Reflectarea valorii serviciilor procurate ce se includ în valoarea mărfii importate:
Debit contul 217 „Mărfuri” 37 716 lei
Credit contul 539 “Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 5393 “Datorii pe termen scurt față de alți creditori” 37 716 lei.
În cazul respectiv, suma T.V.A nu se calculează însă factura fiscală va fi înregistrată în Registrul de evidență a procurărilor în coloana ce corespunde procurărilor la cota zero ( Anexa 10).
În cazul cînd furnizorul nu este plătitor de T.V.A și eliberează facturi de expediție, în contabilitatea financiară a cumpărătorului suma T.V.A aferentă procurărilor efectuate nu se trece în cont, deoarece T.V.A se poate trece în cont numai în baza facturii fiscale. De exemplu, în baza facturii WI 1309535 din 25.02.14 (Anexa 11 ) se va întocmi următoarea formulă contabilă:
Debit contul 211 “ Materiale“, subcontul 2116 “Alte materiale“ 1 250 lei
Credit contul 539 “Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 5393 “Datorii pe termen scurt față de alți creditori” 1 250 lei.
Uneori, în relațiile de parteneriat apar dificultăți legate de neîndeplinirea unor condiții contractuale ce pot duce la reducerea de preț a mărfurilor sau la returnarea acestora. De exemplu, din cauza calității necorespunzătoare „Camelia” S.A. a returnat marfă în valoare de 307 lei inclusiv T.V.A firmei „Tina” S.R.L. în baza Actului de retur (Anexa 12 ). La data transportării mărfii „Camelia” S.A. a eliberat factura de expediție WB 0149234 din 28.01.14 (Anexa 13 ), unde se indică “ retur“, iar la rîndul său “Tina” S.R.L. a eliberat factura fiscală cu semnul minus DV 1045690 din 28.01.14 (Anexa 14 ) la valoarea mărfurilor returnate. În baza acestor date au fost întocmite urmatoarele formule contabile:
Reflectarea valorii mărfii returnate fără T.V.A (cu semnul minus):
Debit contul 217 “ Mărfuri“ (255,83) lei
Credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 5211 “Facturi de achitat în țară” (255,83) lei
Reflectarea sumei T.V.A (cu semnul minus) din factura fiscală de retur:
Debit 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 “Datorii privind T.V.A” (51,17) lei
Credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 5211 “Facturi de achitat în țară” (51,17) lei.
Potrivit Ordinului Nr.60 din 29.05.2012 al Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea Regulamentului privind inventarierea toate persoanele juridice și fizice, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate și forma juridică de organizare sînt obligați să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ și datorii. În urma inventarierii pot fi constatate atît plusuri cît și lipsuri de valori materiale. Conform exemplului următor, în urma inventarierii efectuate pe 11.03.2014 la “Camelia” S.A. s-a depistat lipsă de marfă în valoare de 85 lei din vina gestionarului Vorotilă Ion, care a recunoscut vina și achitat suma daunei materiale în luna curentă prin reținerea din salariu (Anexa 15 ). Astfel, s-au întocmit următoarele formule contabil:
Recunoașterea mărfurilor lipsă drept cheltuieli ale perioadei, suma fără T.V.A:
Debit contul 714 ”Alte cheltuieli operaționale”, subcontul 7149 ”Alte cheltuieli operaționale” 70,83 lei
Credit contul 217 “ Mărfuri“ 70,83 lei
Reflectarea creanței gestionarului privind despăgubirea daunei materiale și T.V.A aferentă :
Debit contul 227 “Crențe pe termen scurt ale personalului“, subcontul 2274 “Crențe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale“ la valoarea materialelor lipsă inclusiv T.V.A 85 lei
Credit contul 612 “Alte venituri operaționale“, subcontul 6125 “Venituri din recuperarea daunei materiale“ la suma venitului înregistrat, fără T.V.A (85 – 14,17) 70,83 lei
Credit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată” la suma T.V.Ace urmează a fi achitată la buget (85 / 6) 14,17 lei
Recuperarea daunei materiale de către gestionar prin reținere din salariu:
Debit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii“, subcontul 5311 “Datorii privind retribuirea muncii“ 85 lei
Credit contul 227 “Crențe pe termen scurt ale personalului“, subcontul 2274 “Crențe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale“ 85 lei.
Potrivit prevederilor art.95 alin.(1) lit. b) și c) din Codul Fiscal, importul mărfurilor și serviciilor în Republica Moldova se consideră obiect impozabil cu taxă pe valoare adăugată. Astfel, suma T.V.A aferentă valorilor materiale importate se trece în cont la cumpărător conform art.102 alin.(6) lit. b) și c) din Codul Fiscal, în baza Declarației vamale și dispoziției de plată ce confirmă achitarea sumei TVA la import.
Conform art.100 alin.(1) din Codul Fiscal, valoarea impozabilă a mărfurilor importate constituie valoarea lor vamală, determinată în conformitate cu Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997, Hotărîrea nr.600 din 14.05.2002 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, care prevede că valoarea în vamă constituie: valoarea de cumpărare a bunurilor importate, cheltuielile de transport, cheltuielile de asigurare, costul serviciului de încărcare – descărcare a mărfurilor importate, taxa pentru procedurile vamale, taxa vamală.
În calitate de documente primare aferente importului, “Camelia“ S.A. utilizează următoarele: Declarația vamală (Anexa 16), Formularul PV-1 Calculul procedurilor vamale (Anexa 17 ), factura invoice (Anexa 18 ), contractul de vînzare-cumpărare, certificatul de origine, certificatul de calitate, scrisoarea de trăsură.
În exemplu de mai jos se reflectă înregistrările contabile întocmite la importul mărfurilor. La data de 21.01.2014, “Camelia“ S.A. a importat în baza Declarației vamale I 324 (Anexa 16) și facturii invoice (Anexa18 ) marfă din Polonia în valoare de 4056,72 USD, cursul oficial la data vămuirii este de 13,2232 lei pentru un dolar american. În contabilitate s-au efectuat următoarele înregistrări:
Reflectarea intrării bunurilor importate la valoare de procurare, 53 642,82 lei (4056,72 USD x 13,2232):
Debit contul 217 “Mărfuri“ 53 642,82 lei
Credit contul 521 ”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale“, subcontul 5212 “Facturi de achitat în străinătate“ 53 642,82 lei
Reflectarea cheltuielilor de transport, în baza facturii fiscale eliberată de către o terță persoană (suma totală, totodată este indicată pe prima pagină a Declarații vamale, rîndul 12):
Debit contul 217 “Mărfuri“ 4 480,20 lei
Credit contul 539 ”Alte datorii pe termen scurt“, subcontul 5393 “Datorii pe termen scurt față de alți creditori“, transportatorul 4 480,20 lei
Reflectarea procedurilor vamale calculate de organul vamal, suma totală a procedurilor vamale este indicată în Formularul PV-1 (Anexa 17 ):
Debit contul 217 “Mărfuri“ 511,78 lei
Credit contul 539 ”Alte datorii pe termen scurt“, subcontul 5393 “Datorii pe termen scurt față de alți creditori“, Serviciul Vamal 511,78 lei
Reflectarea taxelor vamale calculate de organul vamal în Declarația vamala, repartizate pe fiecare categorie de import sub codul 020, calculele sînt reflectate în Tabelul 2 Anexa 19:
Debit contul 217 “Mărfuri“ 2 906,15 lei
Credit contul 539 ”Alte datorii pe termen scurt“, subcontul 5393 “Datorii pe termen scurt față de alți creditori“, Serviciul Vamal 2 906,15 lei
Reflectarea sumei T.V.A calculată la import [(53 642,82+4 480,20+511,78+2 798,65) x 20% = 12 286,69 lei ] plus suma T.V.A recalculată în Declarația vamală (21,50 lei), Anexa 17:
Debit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5343 “Datorii privind accizele, taxele” 12 308,19 lei (12 286,69+21,50)
Credit contul 539 ”Alte datorii pe termen scurt“, subcontul 5393 “Datorii pe termen scurt față de alți creditori“, Serviciul Vamal 12 308,19 lei.
În final, după prelucrarea tuturor documentelor primare aferente operațiunilor de procurare se efectuează înscrieri corespunzătoare în Registrul de evidență a procurărilor (Anexa 20 ) , iar pentru suma T.V.A ce urmează a fi achitată furnizorului se întocmește formula contabilă care se înregistrează în Registrul contului 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul “, subcontul 5342 “ Datorii privind T.V.A“ (Anexa 34 ), care se totalizează la sfîrșitul lunii în Registrul de evidență sintetică a contului 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul “, subcontul 5342 “ Datorii privind T.V.A “ ( Anexa 35 ).
Pentru determinarea sumei T.V.A ce trebuie achitată la buget este nevoie de a cunoaște nu doar sumele T.V.A aferente procurărilor, dar și sumele T.V.A aferente vînzărilor. Prin urmare, în următorul paragraf vom expune contabilitatea T.V.A aferentă operațiunilor de livrare a mărfurilor și serviciilor pe teritoriul Republicii Moldova și în afara teritoriului Republicii Moldova.
Contabilitatea T.V.A. aferentă livrărilor de bunuri și servicii, și exportul acestora
Taxa pe valoare adăugată aferentă livrărilor de bunuri și servicii se reflectă în creditul contului 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul“, subcontul 5342 “ Datorii privind T.V.A“ în corespondență cu debitul conturilor de evidență a creanțelor sau a mijloacelor bănești.
“Camelia” S.A. eliberează facturii fiscale pentru fiecare livrare efectuată, cu excepția vînzarilor cu amănuntul contra numerar pentru care eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie, dar poate fi eliberată la cerința cumpărătorului.
În baza facturii fiscale BV 6523577 din 07.02.14 (Anexa 21 ), întreprinderea analizată a livrat firmei “Namolovenii“ S.R.L. mărfuri în valoare de 5 248 lei inclusiv T.V.A și a efectuat următoarele înregistrări:
Reflectarea livrării mărfurilor, înregistrarea venitului din vînzări și reflectarea T.V.A aferentă livrării:
Debit contul 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale“ , subcontul 2211 “Facturi de primit din țară“ la valoarea totală a facturii inclusiv T.V.A 5 248 lei
Credit contul 611 “Venituri din vînzări“, subcontul 6112 “Venituri din vînzarea mărfurilor“ la suma venitului din vînzări, fără T.V.A (5 248 – 874,67) 4 373,33 lei
Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul “, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată“ la suma T.V.A aferentă livrării (5 248 / 6) 874,67 lei
Achitarea creanței comerciale de către cumpărător prin virament:
Debit contul 242 ”Conturi curente în valută națională”, subcontul 2421 “Mijloace bănești nelegate“ 5 248 lei
Credit contul 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale“, subcontul 2211 “Facturi de primit din țară“ 5 248 lei.
Pe lîngă livrarea mărfurilor, întreprinderea prestează și diverse servicii. De exemplu, “Camelia” S.A a prestat servicii de arendă firmei “DVA Service” S.R.L pentru luna februarie în mărime de 31 976,90 lei inclusiv T.V.A conform facturii DV 3048203 din 28.02.14 (Anexa 22 ), pentru care au fost întocmite următoarele formule contabile:
Reflectarea serviciilor prestate în luna curentă la suma venitului înregistrat, fără T.V.A:
Debit contul 228 “Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate“, subcontul 2281 “Creanțe pe termen scurt privind arenda “ 27 220,74 lei
Credit contul 612 “Alte venituri operaționale“, subcontul 6122 “Venituri din arenda curentă “ 27 220,74 lei
Reflectarea sumei T.V.A aferente, la diferite cote T.V.A :
Debit contul 228 “Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate“, subcontul 2281 “Creanțe pe termen scurt privind arenda “ la suma totală a T.V.A ( 4 297,50 + 458,66) 4 756,16 lei
Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul “, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată“, suma totală a T.V.A la cota-standard (21 487,52 x 20 /100) 4 297,50 lei
Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul “, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată“, suma totală a T.V.A la cota – redusă ( 6 191,88 x 8 /108) 458,66 lei.
La ” Camelia” S.A. evidența vînzărilor cu amănuntul contra numerar se efectuează prin utilizarea mașinii de casă și control. La sfîrșitul fiecărei zilei de lucru la suma livrărilor efectuate se imprimă un cec totalizator ( raport de închidere zilnică ), exemple în Anexa 23 și se fac înscrierile corespunzătoare în Registrul de casă (Anexa 24 ), apoi mijloacele bănești se încasează de contabilitate printr-o dispoziție de încasare (Anexa 25 ).
Exemplu, conform dispoziții de încasare nr. 126 din 28.02.14 (Anexa 25 ) se vor efectua următoarele înregistrări contabile:
Încasarea mijloacelor bănești în casierie:
Debit contul 241 “Casa “, 2411 “Casa în valută națională“ 4 586 lei
Credit contul 846 “ Încasări din vînzarea mărfurilor cu amănuntul “, subcontul 84621 “Încasări din vînzarea mărfurilor cu amănuntul în evidența sumară “ 4 586 lei
Înregistrarea venitului din vînzări și suma T.V.A aferente livrărilor pe ziua respectivă:
Debit contul 846 “ Încasări din vînzarea mărfurilor cu amănuntul “, subcontul 84621 “Încasări din vînzarea mărfurilor cu amănuntul în evidența sumară “ la suma totală a încasărilor, inclusiv T.V.A 4 586 lei
Credit contul 611 “Venituri din vînzări“, 6112 “Venituri din vînzarea mărfurilor“ la suma venitului din vînzări, fără T.V.A (4 586 – 764,33) 3 821,67 lei
Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul “, 5342 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată“ la suma T.V.A aferentă vînzărilor (4 586 / 6) 764,33 lei
În baza acestor înregistrări pe data respectivă se vor efectua înscrieri în Registrul de evidență a livrărilor (Anexa 33 ) și în Registrul contului 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul “, subcontul 5342 “ Datorii privind T.V.A “ în corespondență cu contul 846 “ Încasări din vînzarea mărfurilor cu amănuntul “, subcontul 84621 “Încasări din vînzarea mărfurilor cu amănuntul în evidența sumară“ ( Anexa 26 ) , care se totalizează la sfîrșitul lunii în Registrul de evidență sintetică a contului 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul “, subcontul 5342 “ Datorii privind T.V.A “ (Anexa 35).
În cazul plății anticipate a livrărilor, întreprinderea nu eliberează factură fiscală, dar efectuează înregistrări în Registrul de evidență a contului 225 “Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul“, subcontul 2252 “Creanțe pe termen scurt privind taxa pe valoare adăugată “ (Anexa 27 ). Ca de exemplu, firma a primit un avans în mărime de 14 651,91 lei de la “DVS Service“ S.R.L pe data 28.02.2014, astfel “Camelia“ S.A. a contabilizat suma T.V.A aferentă acestui avans 2 441,99 lei (14 651,91/6) în modul următor:
Debit contul 225 “Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul“, subcontul 2252 “Creanțe pe termen scurt privind taxa pe valoare adăugată “ 2 441, 99 lei
Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul “, 5342 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată“ 2 441,99 lei.
Confom Anexei 27, la data de 28.02.2014 a mai avut loc o înregistrare pe firma “DVS Service“ S.R.L, stornarea sumei T.V.A aferentă avansului primit din luna precedentă ce constituie 2 284,71 lei (13 708,31/6) :
Debit contul 225 “Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul“, subcontul 2252 “Creanțe pe termen scurt privind taxa pe valoare adăugată “ (2 284,71) lei
Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul “, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată“ (2 284,71) lei
La sfîrșitul lunii ambele înregistrări se reflectă în Registrul de evidență a livrărilor (Anexa 33 ).
Uneori, din motivul calității necorespunzătoare sau lipsei cererii pe piață, “Camelia” S.A livrează mărfuri la un preț mai mic decît cel de piață , dar deoarece baza impozabilă cu T.V.A nu poate fi mai mică decît costul efectiv al mărfurilor vîndute, serviciilor prestate, se întocmesc următoarele formule contabile:
Să admitem că prețul de intrare al televizorului TV CZ 51 PF este de 665 lei, inclusiv T.V.A, dar din cauza calității necorespunzătoare în luna februarie s-a vîndut la prețul de 599 lei , inclusiv T.V.A.
Reflectăm vînzarea televizorului și suma T.V.A aferentă vînzării:
Debit contul 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale“ , subcontul 2211 “Facturi de primit din țară“ la valoarea totală a facturii, inclusiv T.V.A 599 lei
Credit contul 611 “Venituri din vînzări“, subcontul 6112 “Venituri din vînzarea mărfurilor“ la suma venitului din vînzări fără T.V.A (5 990-998,33) 4 991,67 lei
Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul “, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată“ la suma T.V.A aferentă vinzării (5 990 / 6) 998,33 lei
Reflectăm suma T.V.A de la diferența dintre prețul de vînzare și cel de procurare ((665-599) / 6)
Debit contul 714 “Alte cheltuieli operaționale“, subcontul 7149 “Alte cheltuieli operaționale“ 11 lei
Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul “, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată“ 11 lei.
Din aceleași motive prezentate mai sus, cumpărătorul are dreptul să returneze marfa furnizorului în baza actului de returnare a mărfii (Anexa 28 ) și facturii de expediție (Anexa 29 ), iar furnizorul, în cazul nostru “Camelia” S.A trebuie să emite o factură fiscală cu minus la suma returnării cu sume negative (Anexa 30 ) și în baza acestor documente să efectueaze următoarele înregistrări contabile:
Reflectăm costul mărfei returnate (valoarea de bilanț a aragazului este de 2 057,31 lei):
Debit contul 217 “Mărfuri“ 2 057,31 lei
Credit contul 822 “Returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute “ 2 057,31 lei
Reflectăm suma creanței anulate, fără T.V.A:
Debit contul 822 “Returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute “ 2 395, 83 lei
Credit contul 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale“, subcontul 2211 “Facturi de primit din țară“ 2 395,83 lei
Restabilirea sumei T.V.A aferente returnării mărfurilor:
Debit contul 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale“, subcontul 2211 “Facturi de primit din țară“ (479,17) lei
Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul “, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată“ (479,17) lei.
În cazul decontării valorii mărfurilor pierdute sau care nu sînt folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător, suma T.V.A trecută anterior în cont se restabilește. De exemplu, conform datelor din Anexa 31 la data de 06.02.2014 s-a decontat hîrtie la prețul de procurare de 44,95 lei, inclusiv T.V.A. Astfel, se vor întocmi următoarele formule contabile:
Reflectarea decontării hîrtiei la prețul de cumpărare, inclusiv T.V.A:
Debit contul 712 “Cheltuieli comerciale“, subcontul 7128 “Alte cheltuieli comerciale” 44,95 lei
Credit contul 217 “Mărfuri“ 44,95 lei
Restabilirea T.V.A în sumă de 7,49 lei (44,95 / 6), Anexa 32:
Debit contul 713 “Cheltuieli generale și administrative “, subcontul 7134 “Impozite, taxe și plăți, cu excepția impozitului pe venit“ 7,49 lei
Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul “, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată“ 7,49 lei.
Toate înregistrările operațiunilor de livrare a mărfurilor și serviciilor se înscriu în Registrul contului 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul “, subcontul 5342 “ Datorii privind TVA “ (Anexa 34 ) , care se totalizează la sfîrșitul lunii în Registrul de evidență sintetică a contului 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul “, subcontul 5342 “ Datorii privind taxa pe valoare adăugată” (Anexa 35 ) și în Registrul de evidență a vînzărilor (Anexa 33 ).
Se cunoaște că potrivit prevederilor art.93, pct.10) din Codul Fiscal, exportul de mărfuri constituie scoaterea mărfurilor de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislația vamală, iar potrivit art.104 lit.a) din Codul Fiscal, mărfurile exportate se impozitează cu T.V.A la cota zero.
“Camelia” S.A nu livrează mărfuri și servicii pentru export. Prin urmare, vom examina contabilitatea T.V.A aferentă operațiunilor de export în baza unui exemplu convențional.
Să admitem că întreprinderea a efectuat pe parcursul lunii livrări de export în sumă de 23 000 lei, fără T.V.A. Valoarea T.V.A aferentă mărfurilor procurate și serviciilor utilizate a alcătuit 15 000 lei. Valoarea T.V.A aferentă livrărilor efectuate pe parcursul lunii pe teritoriul Republicii Moldova a constituit 12 000 lei. Astfel, suma spre restituire va fi determinată ca valoarea minimală dintre depășirea sumei T.V.A destinată trecerii în cont asupra sumei T.V.A aferente livrărilor efectuate care este egală cu 3 000 lei (15 000 – 12 000) și valoarea livrărilor de export înmulțită la cota T.V.A standard – 4 600 lei (23 000 x 20%). În evidența întreprinderii se vor reflecta:
Suma T.V.A spre restituire:
Debit contul 225 “Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 “Creanțe pe termen scurt privind taxa pe valoare adăugată “ 3 000 lei
Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” 3 000 lei
În cazul restituirii de la buget a sumei de depășire:
Debit contul 242 ”Conturi curente în valută națională”, subcontul 2421 “Mijloace bănești nelegate“ 3 000 lei
Credit contul 225 “Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 “Creanțe pe termen scurt privind taxa pe valoare adăugată “ 3 000 lei.
Exportul de mărfuri și servicii se va reflecta în declarația privind T.V.A și în registrul livrări pentru perioadele fiscale în care au fost scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova și pentru care a fost perfectat regimul vamal export.
Modul de întocmire și prezentare a Declarației privind T.V.A
Fiecare subiect impozabil, specificat la art. 94 lit.a) și/sau lit.c), este obligat să prezinte declarația privind T.V.A pentru fiecare perioadă fiscală. Declarația se întocmește pe un formular oficial, care este prezentat la organul fiscal nu mai tîrziu de ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale. Declarația se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică. Totodată, fiecare subiect impozabil trebuie să verse la buget suma T.V.A, care urmează a fi achitată pentru fiecare perioadă fiscală, dar nu mai tîrziu de data stabilită pentru prezentarea declarației pe această perioadă, cu excepția achitării T.V.A în buget la serviciile importate, a cărei achitare se face la momentul efectuării plății, inclusiv a plății prealabile pentru serviciul de import, conform prevederilor art.115 din Codul Fiscal.
Declarația privind T.V.A. se întocmește în lei, în baza datelor reflectate în Registrele de evidență a livrărilor și procurărilor. Modul de completare a declarației este aprobat prin anexa nr. 2 din Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 1164 din 25.10.2012. Conform acesteia, declarația privind T.V.A. conține 22 de boxe în care se înscrie următoarea informație:
Perioada fiscală – se completează sub formă de cod cu următorul format LL/AAAA, unde: LL – indică numărul lunii calendaristice ce corespunde perioadei fiscale pentru care se prezintă declarația, iar AAAA – indică anul respectiv.
Exemplu – Anexa 36 : în declarația pentru luna februarie 2014 în rubrica “perioada fiscală” se va indica 02/2014.
În boxa 1 se indică valoarea livrărilor de mărfuri, servicii impozitate la cota standard efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv sumele primite ca plată în avans pentru aceste livrări.
901 188 lei
În boxa 2 se indică suma T.V.A calculată de la valoarea livrărilor reflectate în boxa 1.
180 238 lei ( 901 188 x 20 /100)
În subboxele 1.1 și 2.1 se indică respectiv valoarea livrărilor de zahăr și suma T.V.A calculată de la valoarea acestor livrări efectuate, începînd cu darea de seamă prezentată pentru perioada fiscală 01/2013.
În boxa 3 se indică valoarea livrărilor de mărfuri și servicii pentru care este prevăzută aplicarea T.V.A la cota redusă, inclusiv sumele primite ca plată în avans pentru aceste livrări.
23 027 lei
În boxa 4 se indică suma T.V.A calculată de la valoarea livrărilor reflectate în boxa 3.
1 842 lei ( 23 027 x 8 /100)
În boxa 5 se indică valoarea livrărilor de mărfuri și servicii pentru care este prevăzută aplicarea cotei zero a T.V.A, cu excepția plăților primite ca plată în avans pentru aceste livrări.
În boxa 6 se indică valoarea livrărilor de mărfuri și servicii scutite de T.V.A, cu excepția plăților primite ca plată în avans pentru aceste livrări.
În boxa 7 se indică: valoarea serviciilor importate; valoarea activelor nemateriale importate, care conform normelor legale nu se declară la Serviciul Vamal; valoarea serviciilor, energiei electrice, energiei termice, gazelor naturale, apei livrate, procurate de la persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar, care conform normelor legale nu se declară la Serviciul Vamal.
În boxa 8 se indică suma T.V.A calculată de la valoarea serviciilor, activelor nemateriale, mărfurilor reflectate în boxa 7.
În boxa 9 se indică sumele T.V.A ajustate în cazul în care în perioadele fiscale precedente au fost comise erori în reflectarea T.V.A aferente livrărilor efectuate.
În boxa 10 se indică volumul total al livrărilor efectuate în perioada gestionară, constituit din suma indicilor din boxele 1, 3, 5, 6.
924 215 lei ( 901 188 + 23 027 +0 +0)
În boxa 11 se indică suma T.V.A aferentă livrărilor de mărfuri, servicii efectuate în perioada gestionară, constituită din suma indicilor din boxele 2, 4, 9.
182 080 lei ( 180 238 + 1 842 +0)
În subboxa 11.1 se indică valoarea T.V.A aferentă plăților anticipate (în avans), încasate de la beneficiar pentru livrările impozitate cu T.V.A la cota standard și cota redusă. Subboxa 11.1 nu se completează în cazul în care plata în avans a fost primită în aceeași perioadă fiscală în care a fost efectuată livrarea.
În boxa 12 se indică valoarea mărfurilor și serviciilor procurate pe teritoriul Republicii Moldova folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător, cu excepția procurărilor efectuate de la persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar.
256 475 lei
În boxa 13 se indică suma T.V.A pentru procurările de mărfuri și servicii efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, determinate în boxa 12.
46 716 lei
În boxa 14 se indică: valoarea mărfurilor și serviciilor importate; valoarea activelor nemateriale importate, care conform normelor legale nu se declară la Serviciul Vamal; valoarea mărfurilor, procurate de la persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar.
228 926 lei
În boxa 15 se indică suma TVA aferentă mărfurilor și serviciilor importate și procurate, valoarea cărora este reflectată în boxa 14.
45 785 lei ( 228 926 x 20 /100)
În boxa 16 se indică sumele T.V.A ajustate în cazul în care în perioadele fiscale precedente au fost comise erori în reflectarea sumelor TVA destinate trecerii în cont, inclusiv sumele TVA trecute în cont în cazul datoriilor, considerate conform legislației drept datorii compromise, precum și în cazul aplicării proratei anuale.
În boxa 17 se indică suma trecută în cont din perioada fiscală precedentă și reflectată în declarația pentru perioada precedentă în boxa 21.
56 224 lei
În boxa 18 se indică suma totală a TVA spre deducere, calculată ca suma indicilor din boxele 13, 15, 16, 17.
148 725 lei ( 46 716 +45 785+0+56 224 )
În boxa 19 se indică suma TVA aferentă bugetului. Boxa dată se completează numai în cazurile în care suma totală a T.V.A pe volumul de livrări efectuate în perioada fiscală dată depășește suma totală a T.V.A spre deducere și care se determină ca diferența boxelor (11 – 18).
33 355 lei ( 182 080 – 148 725 )
În boxa 20 se indică suma T.V.A aferentă bugetului (echivalentă cu suma TVA reflectată în boxa 8), calculată de la valoarea serviciilor, activelor nemateriale, mărfurilor reflectată în boxa 7.
În boxa 21 se indică suma T.V.A destinată trecerii în cont în perioada fiscală ulterioară. Boxa dată se completează numai în cazul în care suma totală a T.V.A spre deducere depășește suma totală a T.V.A pe valoarea livrărilor efectuate în perioada fiscală dată și T.V.A spre restituire care se determină ca diferența indicatorilor din boxele (18 – 11 – 22).
În boxa 22 se indică suma T.V.A solicitată spre restituire și stipulată în cererea de restituire. Completarea boxei se efectuează în Declarația privind T.V.A prezentată în perioada fiscală în care a fost depusă cererea.
La Declarația privind T.V.A se prezintă obligatoriu anexa nr.1 „Lista facturilor fiscale primite” (forma TVA FACT), exemplu Anexa 37 și anexa nr.2 „Lista facturilor fiscale eliberate” (forma TVA LIVR), exemplu Anexa 38, pe perioada fiscală pentru care se prezintă declarația. Ambele anexe constituie părți indispensabile ale Declarației privind T.V.A.
În cazul în care contribuabilul paralel cu livrările scutite de vărsarea la buget a T.V.A efectuează și alte livrări impozitate cu T.V.A pe principii generale, acesta va prezenta două Declarații privind T.V.A:
una în care se vor reflecta livrările scutite de vărsarea la buget a taxei pe valoarea adăugată și procurările aferente acestor livrări, cu indicatorul “X”;
a doua în care se vor reflecta livrările impozitate cu T.V.A pe principii generale și procurările aferente acestor livrări.
Persoanele care nu sînt înregistrate în calitate de plătitori ai T.V.A, dar care conform legislației au obligația de a achita taxa pe valoarea adăugată:
– importă servicii (art.94 lit.c) din Codul fiscal);
– procură mărfuri, servicii de la persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar (art. 4 alin.( 6) al Legii pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal), cu excepția sumelor declarate și achitate organelor vamale, prezintă inspectoratelor fiscale de stat teritoriale de la locul de înregistrare Declarații privind T.V.A, cu completarea boxelor 7, 8, 10, 11 și 20.
ÎNCHEIERE
Contabilitatea reprezintă nu doar un sistem de înregistrare a informațiilor, dar și un instrument de prelucrare și valorificare a acestora în luarea deciziilor de gestiune și analizei situației financiare a întreprinderii.
În baza informațiilor furnizate de întreprinderea analizată putem formula următoarele concluzii: evidența contabilă se ține în baza principiilor contabile și regulilor stabilite în Legea contabilității, Standardele Naționale de Contabilitate, Planul de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor al RM nr.174 din 25.12.1997 ( începînd de la 1 ianuarie 2015, “Camelia” S.A. va aplica planul nou de conturi contabile intrat în vigoare din 1 ianuarie 2014) și alte acte normative contabile. Evaluarea activelor și datoriilor, constatarea veniturilor și cheltuielilor se efectuează conform metodelor adoptate în politica de contabilitate a întreprinderii, posturile înscrise în bilanț corespund datelor înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situația reală de la inventar, rapoartele financiare se întocmesc în modul stabilit de actele de constituire și corespund cerințelor standardelor naționale de contabilitate.
Utilizarea formei automatizate de contabilitate ( programa 1C ) aduce numeroase avantaje întreprinderii și respectiv, încrederea în calitatea informației prelucrate, prin așa operațiuni cum ar fi eliminarea transcrierii manuale, clasificarea și totalizarea înregistrărilor contabile, dezvoltarea analitică a conturilor într-un timp mai scurt și cu un grad redus de erori.
Totodată, cercetările efectuate în “Camelia” S.A. permit formularea unor observații și recomandări întreprinderii analizate. Ca de exemplu, deoarece stocurile de mărfuri și materiale se ține în evidență sumară în programa 1C, întreprinderea mai utilizează un alt program – Onix pentru evidența cantitativ-valorică a stocurilor . Acest program este utilizat de depozitele și magazinele firmei pentru evidența intrării, reevaluării și ieșirii mărfurilor și materialelor în baza documentelor contabile de evidență primară ( facturi fiscale, facturi de expediție, facturi interne de transmitere ș.a.). În fieacare săptămînă informația din programul Onix se transmite în 1C, ambele programe sînt compatibile între ele, dar au și unele mici abateri. Astfel, pentru simplificarea volumului său de lucru, programul Onix efectuează reevaluarea mărfurilor ce se eliberează, nemijlocit în timpul întocmirii facturii fiscale prin utilizarea reducerilor de preț. Apoi acestea sunt transmise în 1C, programul 1C la rîndul său, calculează reducerile din factură, din prețurile deja reduse în factură. Aceasta deseori, duce la apariția mesajelor potrivit cărora mărfurile se vînd la un preț mai mic decît cel de procurare și are loc întocmirea automată a formulelor corespunzătoare, exemplu Anexa 39 și înregistrări în registrul vînzărilor. Pentru rezolvarea acestei probleme, contabilul verifică fiecare poziție de marfă, din fiecare factură fiscală de eliberare în 1C pentru a controla veridicitatea acestor mesaje. La sfîrșitul lunii, în baza controlului efectuat întocmește o formulă contabilă de stornare a sumei T.V.A (Anexa 39 ) și efectuează ștersături în registrul vînzărilor ce nu corespund controlului efectuat anterior. Aceste operații necesită timp și atenție maximă, deoarece se răsfrîng asupra sumelor T.V.A calculate. Rezolvarea acestei probleme ar fi, ca în programul Onix să se întocmească acte de reevaluarea a mărfurilor înaintea eliberării facturilor fiscale, dar nu întocmirea unui singur act de reevaluare la sfîrșitul săptămînii, în baza reducerilor din facturile eliberate.
Din cele expuse mai sus, subînțelegem că evidența operativă se efectuează în progamul Onix de către persoanele împuternicite de către consiliul director și anume, de către șefii de secții. Aceștia introduc și prelucrează informațiile în funcție de cerințele programului său, însă la prelucrarea aceleași informații în 1C trebuie să se țină cont și de sensul operațiunii efectuate.
De exemplu, magazinul – secția 102 al întreprinderii la sfîrșitul fiecărei săptămîni eliberează o factură în suma totală a vînzărilor efectuate (Anexa 40 ). Apoi, aceasta este transmisă în 1C și înregistrată ca factură fiscală (Anexa 41 ) ce se înscrie în registrul vinzărilor (Anexa 33 ) sub denumirea cumpărătorului“Vînzări cu amănuntul “. Aceste înregistrări apar mai apoi, ca erori de completare a facturilor fiscale în anexa nr.2 „Lista facturilor fiscale eliberate” (forma TVA LIVR) a declarației privind T.V.A, din care contabilul este nevoit să le ștergă manual. O recomandare în acest caz va fi trecerea facturii fiscale (Anexa 41 ) din 1C în factură de expediție, întru-cît aceasta nu se înregistrează în registrul vînzarilor, iar sumele T.V.A aferente vînzărilor respective se vor calcula în baza calcului procentului mediu asupra valorilor vîndute și se vor înregistra în registrul vînzărilor în baza dispozițiilor de încasare, ca și în cazul magazinului- secția 106.
Bibliografie
Acte legislative și normative
Regulamentul privind restituirea taxei pe valoare adăugată aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 287 din 11.03.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 57-60 din 21.03.2008, pag. 363.
Instrucțiune privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factură fiscală” aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.115 din 06.09.2010. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.194-196 din 05.10.2010, pag.21.
Ordin nr. 1317 din 14.08.2013 privind modificarea anexei la ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 446 din 21.06.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 182-185 din 23.08.2013, pag. 102.
Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova Nr.60 din 29.05.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 166-169 din 10.08.2012, pag. 66.
Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380- XIII din 20.11.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 166-169, ediție specială din 10.08.2012, pag. 4.
Manuale, monografii și lucrări didactice
Nederița A. Contabilitatea finaciară, Ediția a II-a, Chișinău, ACAP, 2003, 640 p.
Nederița A. Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului Fiscal, Contabilitate și audit, 2007, 640 p.
Articole din ediții periodice
3.1 Codul Fiscal și Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului Fiscal. În: revista Contabilitate și audit, 2014, nr.1, p. 36 – 147.
Site-ografia
Planul de Conturi Contabile ale activității economico-financiare a întreprinderilor aprobat prin Hotărîrea Ministerului Finanțelor nr. 147 din 25.12.1997, lex.justice.md
Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17.03.1998 cu privire la executarea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23.12.1997, lex.justice.md
Anexe
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Decontarilor cu Bugetul Privind Taxa pe Valoare Adaugata (ID: 138119)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.