Contabilitatea Decontarilor cu Bugetul de Stat. Tva la S.c. Dan Steel Group S.a. Beclean

CUPRINS

PAGINA

INTRODUCERE -3-

CAPITOLUL I. PREZENTAREA SC.DAN STEEL GROUP.SA BECLEAN -5-

1.1. SCURT ISTORIC AL SOCIETAȚII -5-

1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE -7-

1.3. MODUL DE ORGANIZARE -8-

1.4. ACTIVITATEA DE PRODUCȚIE -8-

CAPITOLUL II DECONTĂRI CU BUGETUL DE STAT TVA -13-

2.1. PREZENTAREA CONTURILOR CU DECONTĂRI CU BUGETUL DE STAT -13-

2.1.1. Documente justificative privind decontările cu bugetul de stat -14-

2.1.2 Definiții Decontarea cu Bugetul de stat,cu fonduri speciale și conturi asimilate -17-

2.1.2.1 Definirea TVA -17-

2.1.2.2. Definirea Bugetului de Stat -17-

2.2. PREZENTAREA Bugetului de Stat TVA -17-

2.2.1. Structura datoriilor și creanțelor față de stat și față de alte organisme publice -18-

2.2.2. Capitalul circulant al firmei -18-

2.2.3. Contabilitatea impozitului pe profit -18-

2.2.4. Contabilitatea taxei pe valoare adaugată -23-

2.2.5. Contabilitatea impozitului pe salarii -32-

2.3.1. Contabilitatea datoriilor din alte impozite,taxe și varsaminte asimilate -33-

2.3.1.1. Contabilitatea datoriilor față de diferite organisme publice -35-

2.3.1.2. Controlul decontarilor cu bugetul de stat -35-

2.3.1.3. Conceptul de control fiscal,contribuabili,organe fiscale și obligații fiscale -35-

2.3.1.4. Evaziune fiscala………………………………………………………………………………….-36-

2.3.1.5.Evaziune fiscala-concept,clasificare și particularități pe categori de obligații fiscale………………………………………………………………………………………………………………………-38-

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ – ANALIZA DECONTĂRI CU BUGETUL DE STAT TVA. SC.DAN STEEL GROUP.SA BECLEAN -40-

3.1. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT -40-

3.2. ANALIZA LICHIDITĂȚII ȘI SOLVABILITĂȚII FINANCIARE -42-

3.2.1. Lichiditatea curentă -44-

3.2.2. Lichiditatea imediată -45-

3.2.3. Lichiditatea efectivă -46-

3.3. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ A ACTIVULUI BILAȚIER -48-

3.4. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA A PASIVULUI BILAȚIER -54-

3.5. ANALIZA PERFORMANȚELOR FINANCIARE -60-

3.5.1 .Analiza de ansamblu a performanței pe baza contului de profit și pierdere -61-

3.5.1.1. Nivelul de exploatare -61-

3.5.1.2. Nivelul financiar -63-

3.5.1.3. Nivelul extraordinar -63-

3.5.1.4. Nivelul global -63-

CONCLUZII ȘI PROPUNERI -66-

BIBLIOGRAFIE -69-

INTRODUCERE

Aceastǎ lucrare are la bazǎ analiza Contabilității Decontărilor cu Bugetul de Stat .TVA. Astfel cǎ începând cu primul capitol am analizat atât stadiul în care se aflǎ firma mea, Bugetul de stat dar și modul în care a evoluat de-a lungul timpului.

La începutul lucrǎrii am efectuat o bazǎ de date, firma mea româneasca, pe care am analizato din punct de vedere al existenței pe piața de desfacere fie printr-un website, fie în funcție de o adresǎ de e-mail. În etapa urmǎtoare am analizat reacțiile firmelor în ceea ce privește deschiderea manifestatǎ fațǎ de companiile de marketing.

Lucrarea este structuratǎ astfel încât sǎ cuprindǎ aspectele necesare pentru a

putea concluziona referitor la piața a transporturilor si importurilor. Structura se regaseste astfel:

Am ales acesta firma SC.DAN STEEL GROUP.SA BECLEAN cu domeniu de activitate confectionarea sarmei si fierului , producatori,distribuitori pentru a face tema de licenta despre ea , pentru ca este o firma mare bine cunoscuta pe piata si are piata de desfacere foarte buna nu numai in tara cat si in afara granitelor.

In primul capitol am să vorbesc despre prezentarea generală a firmei SC DAN STEEL GROUP.SA, scurt istoric despre firma, activitatea firmei, obiectivele si activitatile firmei.

In al doilea capitol am sa vorbesc despre decontările cu bugetul de stat, prezentarea tva. Structura datoriilor si creeantelor fata de stat, capitalul circulant al firmei .Contabilitatea din alte impozite taxe si varsaminte asimilate , subventii, si evaziunea fiscal.

In al treilea capitol am sa vorbesc despre un studio de caz facut pe firma Analiza Decontarilor cu Bugetul de Stat TVA.

Analiza de ansamblu a performantei pe baza conturilor de profit si pierdere.

În final o sa am concluzii si propuneri.

Numarul de angajati este aproximativ de 100.Este o firma platitoare de TVA. Domeniu de activitate este :PRODUSE DIN FIER :producatori,distribuitori.

Metoda de plata:Numerar ,Transfer Bancar ,Ordin de plata.Modernizarea fabrici a fost facuta printr-un proiect propriu ,certificarea calitatii, atesta mediul curat,protejat in care se lucreaza cu foarte mare atentie si calitate maxima.

Certificarea sistemului de management conform EN ISO9001:2000 pe baza procedurilor TUV CERT al TUV Technische Uberwachung Hessen GmbH.

SC. DAN STEEL GROUP.SA Beclean este jurnalul unei povești de succes, este experiența de viață și de succes a fiecărui patron.

În concluzie este cea mai veritabilă firmă de confecționare și producere de fier și materiale , plase sudate, sârmă, etc.

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A

SC. DAN STEEL GROUP. SA BECLEAN

SCURT ISTORIC AL SOCIETĂȚII

SC DAN STEEL GROUP SA este succesoarea fostei Întreprinderi Metalurgice Beclean, care a fost înființată în perioada 1976-1978 având ca obiect principal de activitate producerea și comercializarea de sârmă și produse din sârmă de oțel.

SC DAN STEEL GROUP SA funcționează ca și societate comercială din 1991 fiind constituită în baza Legii 15/1990, privind reorganizarea unităților de stat ca regii autonome și societăți comerciale, și pe baza H.G. 29/1991, fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub numărul J/06/14/1991.

În anul 1991 Întreprinderea Metalurgică Beclean s-a transformat în societate comercială pe acțiuni sub denumirea de SC PROMET SA BECLEAN, acționarul majoritar fiind statul Român.

La finele anului 1999 SC PROMET SA BECLEAN a fost privatizată integral prin vânzarea de către fostul FPS a pachetului majoritar de acțiuni, prin licitație, către firma SC PROFILMET SA NEGREȘTI-OAȘ.

În perioada 1992-1999 societatea a înregistrat un regres semnificativ astfel încât la momentul privatizării acesta practic se afla în stare de faliment, având pierderi și datorii însemnate, iar starea de fapt a instalațiilor, utilajelor și construcțiilor fiind într-o stare foarte degradată. Stocul de materie primă era practic inexistent, iar stocurile de produse finite erau de fapt nevandabile mai bine spus erau rebuturi (cuie amestec, sârmă semi-zincată și sârmă neagră încâlcită și oxidată). Tot în această perioadă producția a scăzut treptat, ajungând la circa (cca) 550 tone/lună față de 15000 de tone/lună înregistrate în anul 1987; o serie de utilaje și instalații nemaifiind utilizate ceea ce adus la închiderea laminorului de sârmă continuu nemaiputând fi folosit în momentul privatizării.

Personalul angajat a fost în mare parte disponibilizat ajungând la începutul anului 2000 la un număr de aproximativ 550 de angajați față de cca 1800 de angajați de care dispunea societatea până în 1997.

În momentul privatizării, în urma unei analize tehnico-economică aprofundate, acționarul majoritar a decis să dezafecteze laminorul din sârmă, iar în spațiul respectiv rezultat în urma dezafectării (hala) a creat o nouă capacitate de producție compusă dintr-o turnătorie de piese din fontă și oțel cu o capacitate de 3972 tone/an și două laminoare de profile din oțel cu o capacitate de 4200 tone/an.

Această nouă capacitate de producție a fost realizată în parte prin investiții noi, iar o parte prin mutarea activității de turnare și laminare de la SC RAPID SA BISTRIȚA la SC DAN STEEL GROUP SA denumită atunci SC PROMET SA. Acest fapt s-a putut realiza deoarece și SC RAPID BISTRIȚA devenise o firmă membră a grupului de firme deținut de același acționar majoritar care în fapt este domnul economist DAN VASILE.

În perioada 2000-2005 SC PROMET SA a înregistrat un progres semnificativ ca urmare a măsurilor luate de acționarul majoritar, măsuri ce au vizat investiții semnificative în retehnologizare, reparații și modernizare de utilaje și instalații, reabilitarea clădirilor, a căilor de acces și dotări cu utilaje și mașini performante. Practic SC PROMET SA BECLEAN a primit o nouă înfățișare din toate punctele de vedere și ca urmare nu se mai putea justifica denumirea de PROMET, de aceea în a doua parte a anului 2005 a primit o nouă denumire și anume SC DAN STEEL GROUP SA.

SC DAN STEEL GROUP SA amplasată pe platforma orașului Beclean, este cea mai nouă unitate de trefilare a sârmei din oțel, cu conținut scăzut de carbon din țară. A fost construită în baza Decretului 31/1997 prin realizarea unei secții de trefilare a sârmei din oțel moale.

În orașul Beclean este cea mai mare și importantă societate comercială care funcționează ocupând forța de muncă atât din oraș, cât și din împrejurimi, fiind principala sursă de venituri pentru salariați,. La punerea în funcțiune, întreprinderea avea 200 de salariați a căror pregătire profesională a fost realizată prin cursuri de scurtă durată la Combinatul metalurgic Câmpia Turzii. Perioada 1980-1989 societatea cunoaște o dezvoltare într-o spirală ascendentă, producția realizată având desfacere atât pe piața internă cât și pe piața externă. Datorită creșterii producției, întreprinderea ajunge la un personal de 2000 de angajați. Începând din 1990, producția societății a scăzut din cauza

lipsei de materii prime și a lipsei de desfacere, aceasta reluând creșterea începând cu 1993, astfel încât în 1997, societatea a avut rezultate economico financiare pozitive crescând de la un an la altul.

1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

SC DAN STEEL GROUP SA este persoana juridică română, având formă de societate pe acțiuni.

Obiectul de activitate al SC DAN STEEL GROUP SA îl constituie:

a) Producerea și comercializarea de :

– Sârme

– Produse din sârme

– Utilaje

– Agenți termici

– Confecții metalice și părți componente

b) Executarea de reparații și prestări de servicii;

c) Activitate de export-import;

d) Transportul de mărfuri și persoane;

e) Construcții civile;

f) Intermediere;

g) Montarea și repararea instalațiilor de ridicat;

h) Colectarea, prelucrarea și livrarea deșeurilor refolosibile din activitatea proprie;

i) Alte activități de comercializare prin unități proprii cu amănuntul și cu ridicata și pentru mărfuri care nu sunt realizate în cadrul unității.

1.3.MODUL DE ORGANIZARE

Societatea este condusă de Adunarea Generală a Acționarilor și deține un capital social de 3.507.468 lei împărțit în 1.377.227 acțiuni cu o valoare nominală de 25.000 lei.

Adunarea Generală a Acționarilor, decide asupra activității societății și asigură politica ei economică și comercială. Ea alege Consiliul de Adminstrație și Comisia de cenzori.

1.4. ACTIVITATEA DE PRODUCȚIE

SC DAN STEEL GROUP SA se încadrează din punct de vedere al producției în sectorul metalurgic. Uzina are patru secții de producție și una de întreținere și reparații ai căror muncitori profesează meseriile de: laminatori, trefilatori, acoperitori metale, mașiniști confecționat cuie și plase din sârmă, precum și alte meserii. Materia primă de bază o constituie țâgla ( care este aprovizionată de la SIDEX GALAȚI sau din import) care este prelucrată în laminor, unde se obțin produse finite și semifabricat pentru celelalte secții de producție.

Laminorul de sârmă

Este tipul de laminor continuu cu două fire generalizat la sfârșitul anilor 1970. Ca materie primă laminorul utilizează țâgle de 80x80x12.000 mm și produce:

profile; lat și pătrat;

oțel beton având profil neted sau periodic, utilizat în construcții, în structurile de beton armat și beton precomprimat și se execută în gama dimensională 6-12 mm;

sârmă laminată.

Fluxul tehnologic – secția laminor

Trăgătoria de oțel moale

Ca și materie primă utilizează sârmă moale laminată în gama 5,5-8 mm și produce:

sârmă tare mată pentru confecționarea cuielor, plase sudate se execută în gama dimensională 0,8-10 mm;

sârmă tare lucioasă utilizată pentru împletituri fine (filtre, site) și ce se execută în gama dimensională 0,2-0,9 mm;

sârmă toronată de dimensiuni 1,25×0,6;

sârmă pentru poligrafie se execută în gama dimensională 0,5-1 mm;

sârmă moale pentru construcții, agricultură și împletituri se execută în gama dimensională 0,2-10 mm.

Majoritatea echipamentelor din sectorul de trefilare au fost proiectate și executate în țară. Multe dintre ele au fost scoase din funcțiune, iar cele aflate în exploatare necesită serioase cheltuieli de întreținere. De asemenea o parte din echipamente au fost procurate

din import, în principal mașinile de trefilat, dar și din acestea prezintă destule simptome de uzură.

Ca și o caracteristică generală, utilajele tehnologice fac parte dintr-o generație tehnologică mai veche, în timp ce pe plan mondial au fost înregistrate realizări spectaculoase în domeniu.

Fluxul tehnologic – secția TOM

Secția zincare

Materia primă este asigurată de secția trăgătorie și produce:

sârmă moale zincată, utilizată în domeniul electrolitic, conductoare, linii aeriene de telecomunicații sau de energie electrică și pentru împletituri. Se execută în gama dimensională 0,2-5 mm.

Sârmă ghimpată, utilizată pentru împrejurimi, împletitură din sârmă utilizată pentru consolidarea galeriilor în mine, împrejurimi. Se execută la comandă;

Cuie zincate.

Fluxul tehnologic al sârmei zincate

Secția cuie

Materia primă este asigurată de secția trăgătorie și produce:

cuie din sârmă de oțel utilizate la îmbinări în construcții, industria mobilei, turnătorii;

caiele, utilizate pentru fixarea potcoavelor la animale;

cuie speciale;

Fluxul tehnologic secția cuie

CAPITOLUL II. DECONTĂRILE CU BUGETUL DE STAT . TVA

2.1 Prezentarea Conturilor cu Bugetul de Stat

Contabilitatea decontarilor privind impozitul pe profit /venit se realizează cu ajutorul contului 441. Impozitul pe profit /venit , care se detaliază in două conturi operaționale de gradul II .

Contul 4411 „ impozitul pe profit”

Contul 4418 ,, impozitul pe venit”

După conținutul economic sunt un, Conturi de datorii fiscale , iar după funcția contabilă sunt conturi bifuncționale ,care țin evidența decontărilor cu bugetul statului /bugetelor locare privind impozitul pe profit/venit.

În credit se înregistrează:

Impozitul pe profit datorat bugetului (691)

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat bugetului (698);

Sume anulate reprezentând impoyitul pe profit /venit aferent exercițiului curent (7588);

Sume anulate reprezentând impozitul pe profit/venit aferent exercițiilor financiare anterioare(1171).

Impozitul pe profit /venit aferent exercițiilor financiare anterioare , in cazul corectării erorilor contabile (1174)

În debit se înregistrează:

Impozitul pe profit/venit virat bugetului (5125 , 5311):

Soldul : creditor al conturilor reprezintă impozitul pe profit/venit datorat ,iar sodul debitor , impozitul pe profit/venit vărsat in plus.

2.1.1 Documente justificative privind decontarile cu bugetul de stat

Factura

Chitanța

Registru de casă

Dispoziție de plată/ încasare

Ordin de plată

Extras de cont

Factura furnizorului

Notă de recepție și constatarea de diferențe

Fișa de magazie

Bonul de consum

Factură pentru vânzări

Avizul de însoțirea mărfii

Referat de plată

Listă de avans chenzinal

Stat de plată

Bilanțul pe ultimii doi anii

Facturarea:

Persoana impozabilă care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii , alta decât o livrare /prestare fara drept de deducere a taxei , trebuie sa emită o factură către fiecare beneficiar , cel tarziu pană la cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei in care ia naștere faptul generator alm taxei.De asemenea , persoana impozabilă trebuie sa emită o factură catre fiecare beneficiar , pentru suma avansurilor încasate în legatură cu o livrare de bunuri sau prestare de servicii , cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile.

Persoana inregistrată in scopuri de TVA trebuie să autofactureze fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii catre sine.

Factura cuprinde in mod obligatoriu următoarele informații:

a) numarul de ordine , în baza uneia sau mai multor serii , care identifică facura în mod unic;

b) data emiteri facturii;

c) denumirea /numele , adresa și codul de înregistrare ,după caz ,ale persoane impoyabile care emite factura;

d) denumirea /numele , adresa și codul de înregistrare ale reprezentantului fiscal ,în cazul în care furnizorul /prestatorul nu este stabilit în România și și-a desemnat un reprezentant fiscal, dacă aceasta din urma este persoana obligată la plata taxei;

e) denumirea /numele ,adresa si codul de inregistrare ale cumparătorului de bunuri sau servicii ,după caz;

f) numele și adresa cumparătorului ,precum si codul de inregistrare în scopuri de TVA , în cazul cumpărătorul este înregistrat în scopuri de TVA, Precum și adresa exactă a locului în care au fost transferate bunurile , în cazul livrarilor intracomunitare de bunuri;

g) denumirea /numele adresa și codul de înregistrare a reprezentantului fiscal ,în cazul în care cealaltă parte contractantă nu este stabilită în Romănia și și-a desemnat un reprezentant fiscal în România , în cazul în care reprezentantul fiscal este persoană obligată la plata taxei;

h) codul de inregistrare în scopuri de TVA furnizat de client prestatorului;

i) codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care se identifică cumpărătorul în celălalt stat membru;

j) codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care furnizorul s-a identificat în alt stat membru și sub care a efectuat achizitia intracomunitară în România , precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA al cumpărătorului;

k) denumirea și cantitaea bunurilor livrate ,denumirea serviciilor prestate ,precum și particularitățile privind definirea bunurilor ,în cazul livrari intracomunitare de mijloace de transport noi;

l) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasârii unui avans, cu exceptia cazului în care factura este emisă înainte de data livrării /prestării sau încasării avansului;

m) baza de impozitare a bunurilor și serviciilor, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxsabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele , risturnele și alte reduceri de preț;

n) indicarea,în funcție de cotele taxei, a taxei colectate și a sumei totale a taxei colectate, exprimate, în lei sau următoarele mențiuni;

1) În cazul în care nu se datorează taxa, o mențiune referitoare la prevederile aplicabile din acest titlu sau din directiva a 6-a, ori mențiunile scutit cu drept de deducere,scutit fară drept de deducere, neimpozabilă în România sau, după caz, neinclus în baza de impozitare;

2) În cazul în care taxa se datorează de beneficiar,o mențiune la prevederile respectivului titlu sau ale Directivei a 6-a ori mențiunea ,,taxare inversă”

o) o referire la alte facturi sau documente emise anterior , atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeasi operațiune;

p) orce altă mențiune cerută de acest titlu .

Semnarea și ștampilarea facturilor sunt obligatorii.

Persoana impozabilă este scutită de obligatia emiteri facturii , pentru următoarele operațiuni, cu exceptia cazului în care beneficiarul solicită factura:

Transportul persoanlor cu taximetre , precum și transportul persoanelor pe baza biletelor de calătorie sau abonamentelor;

Livrările de bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul și prestările de servicii catre populație, însemnate în documente, fară nominalizarea cumpărătorului;

Livrările de bunuri și prestările de servicii consemnate în documente specifice, care conțin cel puțin informațiile prevazute la pagina de mai sus.

Prin lege se stabilesc condițiile în care:

Se poate întocmi o factură centralizatoare pentru mai multe livrări separate de bunuri sau prestari separatate de servicii;

Se pot emite facturi de catre cumpărător sau client în numele și contul furnizorului/ prestatorului;

Se pot transmite facturi prin mijloace electronice;

Se pot emite facturi de către un terț în numele și contul furnizorului /prestatorului.

Se pot păstra facurile într-un anumit loc.

2.1.2.1 Definirea TVA.

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect asupra consumului, cu caracter general, care se stabileste asupra operațiilor privind transferul de bunuri și a prestărilor de servicii cu plată;taxa pe valoare adaugată se aplică și /sau consumă.

Valoarea adaugată reprezintă diferența dintre încasările obținute din vânzarea bunurilor , prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor și plațile efectuate pentru bunuri și servicii aferente aceleiași faze a circuitului economic.

Sistemul de funcționare a TVA are la bază un principiu fundamental care constă în aceea că din taxa facturată pentru bunurile livrate și serviciile prestate se scade taxa aferentă bunurilor sau serviciilor achiziționate sau executate în unitați proprii destinate realizări operatii impozabile.

2.1.2.2 Definirea Bugetului de stat:

Aceasta reprezintă un sistem de metode de conducere economică , de obiective ce determină conducerea și de structure organizatorice (institutionale , suprastructurale , juridice) prin care se efectuează conducerea.

2.2 Prezentarea Bugetului de stat TVA.

,,Bugetul de Stat prin legea pe anul 2015 nr. 186/2014, este publicată în Monitorul Oficial al României de catre guvern , Partea I, nr. 960 din 30 decembrie 2014, se face următoarea rectificare:
–În anexa nr. 4, la nr. crt. 3 (cu referire la ordonatorul de credite Ministerul Apărării Naționale), în loc de:
„BUGET DE STAT 700.000 CHELTUIELI CURENTE 400.000“ se va citi: „BUGET DE STAT 400.000 CHELTUIELI CURENTE 700.000“”

2.2.1 Structura datoriilor și creanțelor față de stat și față de alte organisme publice.

Prin activitatea desfășurării economice, agentii economici au obligatia de a calcula, și înregistra deconta impozite și taxe cu bugetul statului și cu organismele publice care au în vedere structura datoriilor și creanțelor față de stat. Acestea pot să aibă caracter fiscal, reprezentând impozitele) și caracter nefinal, care reprezintă varsăminte din venitul net al regiilor autonome, diverse taxe încasate de instituțiile publice pentru serviciile prestate.

2.2.2 Capital circulant al firmei.

Capitalul circulant al firmei reprezintă, acea parte a capitalului tehnic care se va da în consum de catre fiecare entitate, în fiecare ciclu de exploatare (de producție), participă cu întreaga lui expresie bănească la fiecare formare, a costurilor și se va înlocui după fiecare consumare, o dată cu reluarea unui nou ciclu de exploatare.

Activele circulante al intreprinderii care fac parte și din capitalul circulant al firmei , acestea se impart în doua mari categorii:

Active circulante materiale

Active circulante bănești

2.2.3 Contabilitatea impozitului pe profit:

Entitațiile platitoare de impozit de profit:

Principalele categorii de contribuabili a impozitului pe profit sunt:

Persoanele juridice române, pentru profitul obținut din orce sursă;

Persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente, pentru profitul realizat in România;

Persoanele juridice române și persoanale fizice rezidente pentru veniturile realizate din asocieri fară personalitate juridica;impozitul pe profit datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică.

Entitățiile scutite de plata impozitului pe profit:

În aceasta categorie se includ:

Trezoreria statului și instituțiile publice;

Organizațiilor și coperativele care funcționează ca entități protejate ale persoanelor cu handicap;

Cultele religioase, pentru veniturile obținute din activități economice, care sunt utilizate pentru activități nonprofit:servicii sociale, reparații, chirii,ect.

Instituțiile de învațământ particulare acreditate sau autorizate, pentru veniturile utilizate în interesul invațământului;

Asociațiile de proprietari, pentru veniturile utilizate pentru înbunătațirea confortului și eficinței cladirii, pentru întreținerea și repararea proprietății comune;

Persoanele juridice române fară scop lucrativ, pentru veniturile obținute, inclusiv pentru veniturile realizate din activități economice până la nivelul echivalentului în lei de 15.000 euro pe an, dar nu mai mult 10% din veniturile totale neimpozabile;

Persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor .

Stabilirea bazei de calcul a impozitului pe profit.

Rezultatul contabil brut reprezintă diferența dintre veniturile realizate din orce sursă și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora intr-un an fiscal.Dacă volumul veniturilor îl depășește pe cel al cheltuielilor, se obține profitul contabil brut, iar dacă volumul cheltuielilot îl depașește pe cel al veniturilor, rezulta o pierdere contabilă brută.

Impozitul pe profit are ca bază de calcul rezultatul impozabil (fiscal), care se obține prin corectarea rezultatului contabil brut cu cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal și ci deducerile fiscale, conform relației următoare:

rezultatul impozabil = rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile – deduceri fiscale

Pentru determinarea profitului impozabil, sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizări de venituri impozabile.

Cheltuielile nedeductibile sunt cele cheltuieli care nmu se iau în considerare atunci când se calculează impozitul pe profit.Principalele cheltuieli nedeductibile sunt:

Cheltuielile cu impozitul pe profit;

Amenzile ,penalitațile,dobânzile și majorările de întârziere datorate autoritațile române, altele decât cele prevazute în contractele economice.

Cheltuielile de protocol care depășesc limitele legale ;

Cheltuielile de sponsorizare

Cheltuielile inregistrate în contabilitate care nu au la bază documente justificative;

Cheltuielile privint contribuțiile peste limitele stabilite care nu sunt reglementate de actele normative;

Semnele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limitele legale;

Cheltuielile sociale care depășesc cota de 2% din fondul de salarii anual;

Alte cheltuieli salariale și asimilate acestora nu sunt impozitate la persoana fizica;

Valoarea stocurilor sau activelor corporale constante lipsă la inventariere sau degradate;

Perisabilitații care depașesc limitele legale;

TVA aferentă bunurilor acordate salariațiilor sub forma avantajelor în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la sursă;

Cheltuieli cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului;

Cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum și cele care nu sunt aferente obiectului de activitate;

Cheltuielile de indemnizații de deplasare acordare salariațiilor, care depașesc limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice;

Cheltuielile determinate de diferențele nefavorabile de valoare ale titlurilor imobilizate, cu exceptia celor determinate de vânzarea acestora;

Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate pentru partea neacoperită de provizioane;

Cheltuielile cu dobânzi;

Cheltuielile și veniturile aferente diferențelor de curs valutar va fi supusă limitărilor de deductibilitateutilizate pentru cheltuielile cu dobânzi;

Cheltuielile cu amortizarea contabilă;

Cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelo fixe.

Deducerile fiscale reprezintă venituri neimpozabile:

Dedecurile fiscale sunt:

Sumele folosite pentru constituirea și majorarea rezervelor legale în cazul în care rezervele legale sunt utilizate sau sunt distribuite sub orce formă,reconstituirea ulterioară nu mai este deductibilă;

Pierderea fiscală se recuperează din profiturile impozabile;

Dividentele primite de la altă persoană juridică română;

Plătește impozit pe profit ;

Deține minimum 15% din capitalul social;

Veniturile rezultate din anularea sau recuperarea datoriilor ;

Diferențele favorabile de valoare ale titlurilor de participare a investițiilor financiare pe termen lung;

Amortizarea fiscală.

Pentru determinarea profitului impozabil, contribuabilii sunt obligați să întocmească un registru de evidență fiscală. Operațiile înregistrate în registru sunt la latitudinea contribuabilului, în funcție de specificul activității.

În cazul impozitului pe profit cota procentuală de bază privind impozitul pe profit este de 16%, în cazul Băncii Naționale a României cota de impozit este de 80%. În cazul contribuabililor care obțin venituri din activitate, impozitul pe profit nu poate fi mai mic de 5%.

Împozitului pe profit se calculează și se înregistrează trimestrial:

RCC = venituri cumulate – cheltuieli cumulate

RIC = RCC + cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozabile – pierderea fiscală din anii precedenți

IPC = RIC x cota de impozit

IPT = IPC – impozit pe profit datorat cumulat la sfârșitul trimenstrului precedent

În funcție de fluctuația rezultatului impozabil diferența trimestrială poate fii :

-Pozitivă

-Negativă

Dacă rezultatul impozabil este negativ, acesta reprezintă pierdere fiscală. Pierderea fiscală din anii precedenții se acoperă trimestrial, dacă din profitul contabil brut se scad cheltuielile rezulta profitu contabil net, care reprezintă soldul creditor al contului. În cazul în care volumul veniturilor este mai mic decât al cheltuielilor rezultă o pierdere contabilă netă. Pierderile contabile se recuperează în următorii 5 anii consecutiv,iar din perspectiva pierderile contabile din anii precedenții se acoperă numai la sfarșitul exercițiului financiar.

Vărsarea la buget a impozitului pe profit se face până în data de 25 a lunii următoare, încheierii trimestrului. Contribuabilii vor plăti pentru ultimul trimestru o sumă egală cu impozitul calculat. Contribuabilii care au definitivat inchiderea exercițiului financiar anterior depun declarația anuală de impozit și plătesc impozitul. În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligația de a depune declarația de impunere până la termenul de plată.

Dacă o persoană juridică română obține venituri impozabile atât în româia cat și într-un stat străin, impozitul plătit catre statul străin se deduce din impozitul pe profit. Contribuabilii care efectuează sponsorizări, scad din impozitului pe profit:

Sunt în limita de 3 la mie din cifra de afaceri

Nu depășesc mai mult de 20 % din impozitul pe profit

Impozitul pe profit se realizează cu ajutorul contului 441 impozitul pe profit/venit, care se detaliază in două conturi de gradul doi:

Contul 4411 impozitul pe profit

Contul 4418 impozit pe venit

Aceste două conturi reprezintă, după conținutul economic conturi de datorii fiscale, iar după funcția contabilă sunt conturi bifuncționale.

În credit se înregistrează impozitul pe profit datorat bugetului (cu contul 691), iar impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat bugetului (cu cotul 698).

Conturile aferente care se folosec în înregistrarea impozitului pe profit/venit 691 (cheltuieli cu impozitul pe profit), 698 (cheltuieli cu impozitul pe venit și alte impozite care nu apar în elementele specificate si enumerate de mai sus.

2.2.4 Contabilitatea Taxei pe valoare adăugată:

TVA este un impozit indirect, calculat pe valoare adăugată realizată de catre persoanele impozabile, o persoană impozabilă inregistrată trebuie sa plătească bugetului de stat diferența dintre suma taxei colectată de la clienții săi. Acest lucru înseamnă ca rolul persoanei impozabile se reduce, iar această la persoana numită receptor al taxei în contul ministerul finanțelor publice. Cel care suportă taxa pe valoare adăugată este consumatorul final care fie va consuma bunurile sau serviciile, fie le va revinde.

Operațiuni în sfera de aplicare a taxei;

Operațiuni impozabile – sunt operațiunile care îndeplinesc următoarele condiții:

a) Operațiunile constituie o livrare de buniri sau o prestare de servicii efectuate cu plată de catre o persoană

b) Locul de livare a bunurilor este considerat de a fii în România

c) Livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor din activitații economice care cuprinde activitațiile producătorilor.

Sunt asimilate operațiunile impozabile următoarelor operațiunii:

Preluarea de catre o persoană a bunurilor mobile achiziționate poate fii utilizat în scop care nu are legatură cu activitatea economică.

Preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor, poate fi pusă la dispoziție altor persoane în mod gratuit, dacă taxa a fost dedusă total sau parțial.

Preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile achiziționate de catre aceasta, altele de cât bunurile de capital pentru a fi utilizate în scopul unei operațiuni, dacă taxa aferentă a bunurilor a fost dedusă total sau parțial.

Bunurile constatate lipsă din gestiune cu excepția cauzelor de forță majoră.

Distribuirea de bunuri catre asociații sau acționari inclusiv o distribuire de bunuri legală de lichidare sau de dizolvare a persoanei impozabile, dacă taxa aferentă a fost dedusă total sau parțial.

Transferurile succesive dreptului de proprietate asupra unui bun fiecare transfer fiind considerat o livrare separată.

Plata în natură a dividentelor și salariilor.

În cazul unui contract de vânzare cu plata în rate este considerat a fii transferul fizic al bunurilor către cumpărător, pentru bunurile livrate în baza unui contract se consideră că livrarea are loc la data la care bunurile sunt vândute de catre furnizori.

Operaținii neimpozabile în sfera de aplicare a taxei:

ca urmare bunurile distruse sunt calamitații naturale ,a unor cauze de forță majoră ,bunurile pierdute sau furate, dovedite legal.

Natura stocurilor degradate calitativ care nu mai pot fi valorificate, activele corporative fixe casate înainte de expirarea duratei normale de întrebuințare.

În limitele prevazute de lege

Din rezerva de stat sau acordat bunuri, ajutoare umanitare externe / interne.

În mod gratuit prin întrebuințarea bunurilor ca mostre în cadrul companiilor promoționale.

Bunurile de mică valoare sunt acordate în mod gratuit din acțiunile de sponsorizare.

Din transferul tuturor activelor sau a unei parți a acestora efectuat cu ocazia de transferuri ACTIVE și PASIVE.

Operațiunile impozabile nu sunt considerate achiziții intracomunitare:

Sunt efectuate de o persoană impozabilă în scopul desfașurării activitații agricole.

Valoarea totala a acestor achiziții intracomunitare nu depășește echivalentul în lei a 10.000 euro.

Clasificarea operațiunilor impozabile:

Operațiuni taxabile care se aplica cota standard sau cota redusă a TVA

a) cota standard este de 24%

b) cota redusă este de 9% și se aplică pentru următoarele prestări de servicii:

– serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee

– livrarea de manuale scolare și carți și reviste

– livrare de proteze și accesorii

– livrare de produse ortopedice

– livrare de medicamente

– cazare în cadrum sectorului hotelier.

c) cota recalculata se aplica de regulă pentru determinarea sumei TVA.

Pentru determinarea TVA se aplică procedeul sutei marite, respectiv:

24 x 100 / 124 ( în cazul cotei standard)

9 x 100 / 109 ( în cazul cotei reduse)

Operațiuni scutite de taxa cu drept de reducere:

Poat fi considerate operațiuni taxate cu TVA, dar cota de TVA aplicată este zero. Principalele operațiuni scutite de taxe sunt:

Bunurile livrate sau expediate în afara comunității de catre furnizor.

Bunurile intracomunitare de bunuri catre o persoana care îi transmite un cod de înregistrare furnizorului.

Operațiuni scutite de taxa fară drept de deducere sunt:

Prestări de servicii și bunuri efectuate în domeniu sănătății

Prestări de servicii și livrările de bunuri din domeniul educațiiei

Studiile și cercetarea

Prestările de servicii din domeniul asistenței sociale

Serviciile asigurate non profit membrilor proprii

Prestările de servicii și a educatiei fizice

Prestările de servicii culturale

Servicii și livrarile de anumite servicii scutite

Activități ale instituțiilor publice de radio și televiziune

Serviciile poștale publice

Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA

Persoana impozabilă obișnuită care este obligată la plata TVA pentru operațiunile taxabile curente. Persoanele care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, devin obligate la plata TVA, pentru o achiziție intra comunitară efectuată.

În ambele cazuri codul de înregistrare TVA este precedat de prefixul ,,RO”. În cazul organelor fiscale pot anula inregistrarea unor persoane în scopuri de TVA, dacă persoanele nu sunt obligate să solicite inregistrarea. Persoana poate solicita anularea inregistrării, după expirarea anului calendaristic. Faptul generator și exigibilitatea TVA, reprezintă faptul prin care sunt realizate condițiile legale. Exigibilitatea plății taxei reprezintă data la care persoana platește taxa la bugetul statului.

Prin derogare faptul generator intervine:

În cazul livrărilor de bunuri și prestări servicii .

În cazul operațiunilor de închiriere, leasing la data specificată în contract la pentru efectuarea plații.

Prin derogare exegibilitatea taxei intervine:

La data emiteri unei facturi

La data în care se încasează avansul, pentru plațile în avans

La data extrageri numerarului, pentru extragerii numerarului pentru livrările de bunuri sau prestari sevicii

În cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data în care este emisă factura, și în cazul unei achiziții intracumunitare de bunuri, intervine la data la care ar interveni faptu generator.

Baza de impozitare a TVA

Baza de impozitare a taxei cu valoare adăugată este constituită din tot ceea ce constituie contrapartida.

Cuprinde următoarele caracteristici:

Impozitele si taxele

Cheltuielile accesorii, de exemplu cum sunt comisioanele

În baza de impozitare nu se cuprind : rabaturile, remizele, sumele reprezentând daune interese, dobânzile, valoarea ambalajelor care circulă între furnizori de marfă, sumele achitate de furnizori sau prestatori.

Baza de impozitare se reduce în următoarele situații:

Dacă a fost emisă o factură, în cazul refuzurilor totale sau parțiale în cazul în care rabaturile sunt acordate după livrarea bunurilor sau serviciilor.

În cazul bunurilor de capital reprezintă toate activele corporale fixe și operațiunile de constructie, sau modernizarea a activelor corporale fixe. Ajustarea taxei de valoare adăugată deductibile aferente bunurilor de capital, acele persoane impozabile sunt obligate sa plateasca TVA-aul și să tine în vedere un registru al bunurilor de capital. Prin urmare și prin deducerea de TVA achitată sau datorată furnizorilor de persoanele impozabile au dreptul incontestabil și exclusiv al persoanelor impozabile.

În cazul în care intreprinderile si persoanle impozabile ce desfășoară numai scutite fară drept de deducere, comercianții de marfuri și materiale nu își pot exercita dreptul de deducere a taxei aferente achizițiilor. Aplicarea taxei pentru taxe cu valoare adăugată achitată sau datorată pentru toate achizițiile interne , importuri de bunuri și intracomunitare precum și pentru toate serviciilr ce sunt utilizate în cursul sau în vederea axercitării activitații economice (taxabile) a persoanei impozabile și ia nastere dreptul de deducere la momentul exigibilității taxei. Nu se exercită dreptul de deducere a TVA achitată sau datorată pentru:

Serviciile și bunurile cumparate pentru personal

Sumele achitate în contul clientului

Sumele încasate în numele și contul altei persoane care nu sunt incluse baza de impozitare

Achiziții: bauturi alcoolice, tutun cu excepția în care aceste bunuri sunt destinate revânzarii sau pentru a fi utilizate pentru prestări servicii.

Prin realizarea achizițiilor de operații care permit exercitarea dreptului de deducere, și investițiile realizate de astfel de operațiuni, se înscriu într-o coloană distinctă din jurnal pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestora se deduce integral. Achizițiile destinate inclusiv realizări de operețiuni care nu dau drept de deducere precum și de investiții care sunt destinate realizării de astfel de operații, se înscriu într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărători pentru aceste operații.

Destinația pentru achiziții respectiv, dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operațiuni care au drept de deducere sau pentru operațiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporția în care sunt sau vor fi utilizate pentru operațiuni care dau drept de deducere și operațiuni care nu dau drept de deducere se evidențiază într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziții se deduce pe baza de pro-rată.

Elementele principale care se exclud din calculul de pro-ratei sunt următoarele:

Orce livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoane impozabile în care au fost active în activitatea economică.

Valoarea orcărui livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoanele impozabile.

Pro-rata definitiva se determină procentual și se rotunjește până șa cifra unităților imediat următoare, și in vederea decontului de taxă în care sa efectuat ajustarea și se va efectua anexarea a unui document care prezintă mrtoda de calcul al pro-ratei definitive..

În pro-rata se aplică provizoriu, pentru un an este pro-rata definitivă, și in anul următor, este pro-rată estimată pe baza pe baza operțiunilor prevăzute a fi realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operațiunilor cu drept de deducere în totalul operațiunilor se modifică în anul curent față de anul precedent. Și prin urmare persoanele care sunt impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la inceputul fiecaui an fiscal , cel mai târziu până la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv precum și modul de determinare a acestuia.

În anul calendaristic taxa de deducere se determină provizoriu prin înmulțirea valorii taxei deductibile pentru fiecare perioadă fiscală din acel anu calendaristic cu pro-rata care este provizorie, determinată pentru anul respectv.

Pentru un an calendaristi taxe de deducere se va calcula definitiv prin înmulțirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, cu pro-rata definitivă. Dreptul de deducere a taxei trebuie justificat cu unele dintre următoarele documente / acte originale:

Factura, care factura prin originea ei ea conține informații stabilite de lege;

Pentru carburanții achiziționați, bonuri fiscale, stampile, pe care sunt facute special pentru persoane care cumpără si numărul de înmatriculare a acestora;

Facturile sau alte documente legale emise pe numele salariaților aflați în deplasare în interesul serviciului, pentru cazare și transport acestora oriunde ar merge, însoțite de decontul de deplasare.

Documentele utilizate:

Facutura

Autofacturarea

Decontul de taxă

Registrul bunurilor de capital

Alte declarații – sunt înregistrate achiziții intracomunitare; operațiuni care sunt impozitate la plata cu taxei

Declarația recapitulativă

Jurnalele de TVA – este documentul care se stabilește în fiecare lună sau trimestrial a taxei pe valoare adăugată colectată;

Documentul de borderou de vânzare / încasare serveste ca centralizarea zilnică a vânzărilor / încasărilor .

Se face prin intermediul înregistrării acestora în jurnalul pentru vânzări și încasări , și se stabileste taxa pe valoare adăugată colectată.

Totalul de TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă a încasat sau va încasa mai mult TVA de la clienții decât a plătit sau va plăti furnizorilor, iar diferența dintre TVA colectată și TVA deductibilă va fi virată bugetului.

TVA colectată – TVA deductibilă = TVA de plată

Iar dacă totalul de TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată, înseamnă că agentul economic a plătit sau va plăti furnizorilor mai mult TVA decât a încasat sau va încasa de la clienții săi și va face diferența respectivă urmând să fie recuperată de la buget.

TVA deductibilă – TVA colectată = TVA de rucuperat

Conturile utilizate

Contabilitatea cu taxa pe valoare adăugatăse efectuează cu ajutorul conturilor;

442 taxa pe valoare adăugată, care se detaliază pe următoarele conturi de gradul II :

4423 TVA de plată ;

4424 TVA de recuperat ;

4426 TVA deductibilă ;

4427 TVA colectată ;

4428 TVA neexigibilă ;

Cu ajutorul contului 4423 se realizează :dupa canținutul economic este un cont de datori fiscale, iar după funcția contabilă este un cont de PASIV, care ține evidența taxei pe valoare adăugată, de platit bugetul statului.

În credit se înregistrează diferența dintre TVA colectată și TVA deductibilă stabilită la sfârșitul perioadei. Sume anulate reprezentând taxa pe valoarea adăugată de plata aferenta exercțiului curent (7588). Alte suma anulate reprezentând taxa pe valoare adăugată aferentă exercițiului aferent anterior (1171).Diferența dintre TVA colectată ( mai mare ) și TVA deductibilă ( mai mică ), stabilită la sfârșitul perioadei 4427.

În Debit se înregistrează TVA de plată virată bugetului de stat ( 5121 ), ( 5311 ) , TVA de recuperat din perioada precedentă, conpensată 4424.

Soldul creditor a contului 4423 , reprezintă TVA de plătit la bugetul statului.

Contul utilizat 4424 după conținutul economic este un cont de creanțe fiscale, iar după funcția contabilă este un cont de ACTIV, care ține evidența taxei pe valoare adăugată de recuperat la bugetul statului.

În debit se inregistrează diferența dintre TVA deductibilă și TVA colectată.

Se înregistrează TVA de recuperat încasat de la bugetul statului și TVA de recuperat compensat în perioada următoare. Soldul debitor al contului este TVA de recuperat de la bugetul statului.

Contul 4426 este un cont de creanțe fiscale, iar după funcția contabilă este un cont de ACTIV.

În debit se înregistrează: TVA deductibilă înscrisă în documentele legale emise de furnizori și taxa pe valoare adăugată aferentă avansurilor facturale ( 401 ).

TVA deductibilă evidențiată anterior ca TVA neexigibilă ( 4428 ).

În credit se înregistrează sumele deductibile de TVA, deductibilă care se conpensează din TVA colectată ( 4427 ). Diferențele dintre TVA deductibilă și TVA colectată se recuperează de la bugetul statului .

Decontarea taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor platite , și nu are sold la sfârșitul lunii.

Contul 4427 este un cont de datorii fiscale , iar după funcția contabilă este un cont de PASIV, care ține evidența taxei pe valoare adăugată, aferentă vânzătorilor de bunuri. În credit se va înregistra TVA colectat aferent vânzărilor de bunuri catre clienții.TVA colectată aferentă lipsurilor imputate , TVA neexigibilă , devenită TVA colectată și taxa pe valoare adăugată aferentă avansurilor facturale.

În debit se va înregistra: – TVA deductibilă, conpensată potrivit legii;

-TVA aferentă sconturilor acordate cliențiilor ( 4111 )

-TVA aferent garanțiilor pentru buna execuție

-Decontarea TVA aferentă avansurilor încasate, și nu are sold la sfârșitul lunii.

Contul 4428 este un cont de creanță, pentru cumpărări de bunuri și servicii, ce nu sunt însoțite de facturile furnizorilor sau în cont de datori pe termen scurt. După funcția contabilă mai este și un cont bifuncțional care ține evidența TVA neexigibilă.

În debit se va înregistra TVA aferentă mărfurilor vândute ; TVA neexigibilă devenită colectată la emiterea facturi. ( cu contul 4427 ). TVA aferent cumpărărilor de bunuri pentru care nu sau primit facuri; TVA amânat la plată. ( cu contul 446 ).

În credit se va înregistra: TVA aferent mărfurilor intrate în gestiune sau cele în plus la inventariere; TVA neexigibilă devenită TVA deductibilă la sosirea facurilor.

Soldul debitor al contului reprezintă TVA neexigibilă aferentă cumpărărilor pentru care nu sa primit facturi.

Soldul creditor al contului reprezintă TVA neexigibilă aferentă mărfurilor din stoc evaluate la prețul de vânzare, pentru care nu sau întocmit facturi.

2.2.5. Contabilitatea impozitului pe salarii

Impozitul pe venituri sunt considerate venituri din salariile totale a angajațiilor, veniturile în bani sau în natură obținute de o persoană care desfășoară o activitate în baza unui contract individual. Indiferent de perioada la care diferă de determinarea veniturilor sau de forma lor sub care se acorda fiecărui angajat, pentru incapacitaea temporară de muncă.

Impozitul pe salariu îl constituie persoanele fizice care realizează venituri sub formă de salarii.

În vederea impunerii se asimilează salariile următoare:

Indemnizații din activitățile desfășurate unei funcții de demnitate publica

Indemnizații din desfașurarea funcției alese în cadru persoanelor juridice

Drepturile de soldă lunară

Indemnizația lunară brută

Sumele primite de membrii fondatori a societății comerciale la care lucrează

Sumele primite de reprezentanții companiei

Indemnizația lunară a asociatului unic la nivelul valorii înscrise

Alte drepturi și indemnizații

2.3.1 Contabilitatea datoriilor din alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

Principalele impozite și taxe care se includ în această categorie sunt următoarele:

Impozitul pe dividende:

Dividendele reprezintă renumerația capitalurilor puse la dispoziția societății comerciale de catre asociați și acționari.

a) Din dividende , persoane juridice române, beneficiari veniturilor, impozitul și dividendele se stabilesc prin aplicarea unei cote de impozit de 10 % . Nu se aplică impozit pe dividende platite de o persoană juridică română la unei alte persoane române, dacă beneficiarul dividentelor deține minimum 15 % respectiv 10 % , incepand cu anul 2013 din titlurile de participare ale acetei persoane la plațile aferente dividendelor , pe o perioadă de doi ani înpliniți până la data plații acesteia.

b) Veniturile beneficiarilor din aceste dividende sunt sunt acele persoane fizice, și se va stabili impozitul pe divivdende prin aplicarea unei cote de 16 % asupra dividendului brut.

Plătirea la bugetul de stat a impozitului reținut se va plătii până în data de 25 inclusiv, a lunii celei în care se va plătii dividendul.Dividendele care nu au fost plătite în caz până la sfârșitul anului în care sau aprobat Situațiile financiare anuale impozitul pe dividende se plătește până la data de 31 decembrie a anului respectiv.

Accizele

Accizele sunt taxe de consumație care se datorează bugetului bugetului de stat pentru anumite produse din țăra noastră cat și din import, cum ar fii: alcool, produse din tutun, produse petroliere, cafea, confecții din blănuri naturale, articole de cristal, bijuterii, autoturisme, parfumuri, aparatură electronică, etc:

Din perspectivă accizele preced TVA, și se calculează prin aplicarea unei cote procentuală,asupra bazei de impozitare.

Impozitele și taxele locale

Impozitele și taxele locale reprezintă veniturile ale bugetelor locale.Principalele impozite locale sunt: – impozitul pe clădiri

– impozitul pe teren

– taxa asupra mijloacelor de transport

– taxa pentru eliberarea certificatelor

– avizelor și autorizațiilor în domeniu construcțiilor

– taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate

– afișaj și reclamă

– taxa pentru sederea în stațiunile balneoclimaterice

– impozitul pe spectacole.

Taxele vamale:

-reprezintă sumele de sta pentru export import de bunuri și valori.

Fondul special pentru promovarea și modernizarea turismului:

-se constituia prin aplicarea unei cote de 3 % din venituri realizate.

Fondul special al drumurilor publice:

-se constituie prin cota de 45 % asupra prețului cu ridicata la rafinăria pentru carburanții auto.

Fondul specialpentru sanatate publică:

-se calculează prin aplicarea unei cote de 12 % din încasările, produse tutun și alcool.

Vărsăminte pentru persoane cu handicap neîncadrate:

-instituțiile publice și private care au cel puțin 50 angajații, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de 4 % din numărul total de angajați.

Fondul pentru mediu:

-se constituie principal din : o contribuție de 3 % din veniturile realizate , din vânzarea deșeurilor fieroase și neferoase.

-taxe de poluanți în atmosferă , 2 % din valoarea substanțelor clasificate ca fiind periculoase pentru mediu.

Alte fonduri speciale:

-care sunt în vigoare: fonduri speciale pentru protejarea asigurațiilor, ( legea nr 136 / 1995 ).

-Fondul national de solidaritate ( legea 336 / 2001 ).

-Fondul cultural național, ( legea nr 247 / 2001 ).

-Fondul cinematografic ( Ordonanța nr. 39 /2005 )

-Fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar

-Fondul de conservare și regenerare a pădurilor ( legea nr. 120 / 2004 )

Conturile utilizate în aceste taxe și impozite sunt conturile:

-contul 446 – alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

-contul 447- fonduri special, taxe și vărsăminte asimilate

-contul 4481 – alte datorii față de bugetul de stat

-contul 4482 – alte creanțe privind bugetul de stat

2.3.1.1 Contabilitatea datoriilor față de diferite organisme publice:

Are obligația de a contribui la formarea unui fond social, prin dezvoltarea a mai multor etape a societății. Aceste fonduri sunt administrate de organisme publice, prin urmare apare ,, Fondul special al drumurilor publice” prin aplicarea unei cote asupra prețurilor și a carburanților. Mai este și ,,Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic”, format prin aplicarea cotei de 10% din tariful energiei electrice si de 2% din tariful energiei termice, furnizată și de catre consumatori din unități economice, fară a opera și pentru consumatorii casnici; diverse alte fonduri, cum este și ,,Fondul pentru asigurarile sociale de sanatate”, pentru care detalii au fost prezentate, cu ocazia tratării drepturilor salariale ale angajaților.

2.3.1.2 Controlul decontărilor cu bugetul de stat: Definiție Finanțe,Buget

,,Definitie: Finantele publice sunt forrnate din tatalitafea relatiilor stciale de natura economica, ce apar in procesul realizarii si repartizarii, in fbrma baneasca, a resurselor necesare statului pentrrr indeplinirea functiilor si sarcinilor sale. Aceste relatii s-au consfifuit, in toate timpurile, sub forrna valorica baneasca.”

,,Bugetul: Acesta reprezintă un sistem de metode de conducere economică, de obiectivece determină conducerea și de structure organizatorice (instituționale, suprastructurale, juridice) prin care se efectuează conducerea.”

2.3.1.3 Conceptul de control fiscal, contribuabili, organe fiscale și obligații fiscal

Definirea de Control Fiscal, ,,Controlul Fiscal cuprinde ansamblul de activități care au ca scop verificarea realității, legalității și sincerității declarațiilor de impozite și taxe , verificarea corectitudinii și exactității împlinirii, conform legii, a obligațiilor fiscal de către contribuabili, precum și activitatea de investigare și constatare a evaziunii fiscal.”

Exercitarea de controale fiscal din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și al unitățiilor sale teritoriale, precum și de către serviciile de specialitate ale autorităților administrației publice locale.

2.3.5 EVAZIUNE FISCALĂ

Evaziunea fiscală înseamnă sustragerea pe o cale sau alta, de la plata impozitelor, sau , așa cum spunea cineva, ea reprezintă arta de a evita caderea în câmpul de atracție a legii fiscale.

Termenul desemnează generic totalitatea manifestărilor de fugă din fața impozitelor. Întâlnim evaziunea la adăpostul legii sau evaziunea licită și evaziunea ilicită sau frauduloasă.

Evaziunea fiscală de fraudă fiscală, ambele fiind însă considerate modalități de fugă din calea impozitelor. În acest caz evaziunea fiscală reprezintă o utilizare abilă a posibilitățiilor oferite de lege pentru a plati un impozit mai mic sau o rearanjare legală a unei afaceri astfel încât să se minimizeze obligația fiscală sau excesul de impozitare.

Prin utilizarea alternativelor acceptabile reale. Simplu spus în cazul evaziuni fiscale contribuabilul reușește să plătească un impozit mai mic fără a încălca legile fiscale.

Prima posibilitate de fugă din calea impozitului este abstinența fiscală. În acest caz contribuabilul se abține să efectueze unele activități pentru a evita supraimpozitarea. Desigur că legile fiscale nu sunt perfecte, da nu puține sunt cazurile în care în ele există lacune, adesea intenționat și în mod interesat lăsate, care pot fi speculate de catre contribuabilul abil sau de catre sfătuitorii săi pentru a eluda impozitul.

Poate interveni și asa zisa evaziune fiscală apriorică, atunci când cunoscându-se anumite surse certe de venituri, ce ar putea fi impozitate pe baza unor principii economice sănătoase, ele nu intra sub incidența impozitelor deoarece sunt ignorate cu bună știință de către cei răsbunători de crearea unui cadru legal adecvat.

Fenomenul este specific unor perioade de ruptură în cadrul unui sistem social. Este cunoscută evaziunea generalizată care apare la taxa de înregistrare datorată în cazul tranzacțiilor imobiliare. Stabilirea unor plafoane minime și apoi introducere regresivității cotelor, nau fost de natură să ducă la eradicarea fenomenelor.

Evaziunea fiscală , și evaziunea la adăpostul legii , evaziunea tolerantă , permite contribuabilului abil dar onest să plătească un impozit mai mic , fără a încălca legile fiscale.

Cea de-a doua modalitate de fugî din calea sau platirea a impozitului este Frauda fiscală.

Reprezintă ,, o violare directă și voluntară a legii fiscale”188 și tocmai de aceea ea ,, presupune, dincolo de o violare a spiritului legii și a intenției legiuitorului, o infracțiune directă și deliberată a regulilor impuse pentru stabilirea și plata impozitului”.189

Evaziunea fiscală are trei elemente constitutive:

Elementul legal

Elementul material

Elementul intențional

După privintă evaziunea fiscale există niște criterii de clasificare și multiple titluri de fraude:

-frauda ocazională

-frauda manifestată

Clasificarea tehnicilor de evaziune fiscală sunt în funcții de mai multe criterii:

Primul este criteriul fiscal la baza căruia stă momentul săvârșiriifraudei:

Frauda cu prilejul așezării impozitului prin diminuarea bazei de calcul prin minimizarea veniturilor.

Frauda din momentul lichidării și încasării impozitelor

Evaziunea fiscală la nivelul internațional a luat amploare după cel de-al doilea război mondial, pe măsura aparițiilor filialelor în străinătate și a laut legătura cu societatea mamă.

N. Hoanță delimitează trei tipuri de societății instalate în teritoriile de refugiu fiscal și anume:

Societățile holding

Societățile de bază

Sociatățile fictive

,, Paradisul fiscal reprezintă concepția lui, Roger Brunet, un teritoriu în care persoane fizice sau societăți au impresia de a fi mai puțin impuse decât altundeva.

C. Corduneanu susține ca paradisul fiscal este un instrument prin care se realizează evaziunea fiscală internațională de către contribuabili care caută un tratament fiscal mai avantajos.

Caracteristicile paradisurilor fiscale, se pot enumera:

– ele oferă avantaje fiscale contribuabililor care își stabilesc sediul pe teritoriul lor

– este asigurată protecția prin lege a operațiunilor financiare prin existența unor convenții pentru evitarea dublei inpuneri și prin adaptarea legislațiilor fiscale pe plan internațional

– existența unui sistem bancar lupsit de reglementări restrictive și constrângeri să asigure rapiditatea operațiilor în interior și cu străinătatea

– absența unui control și asigurarea unor mijloace de comunicație performante .”

2.4.5. Evaziunea fiscală-concept, clasificare și particularități pe categorii de obligații

Clasificări și particularități:

Cauzele morale , sunt legate de faptul bine cunoscut că pentru mulți oameni conștiința fiscală este mai puțin riguroasă decât cea morală iar sensul datoriilor fiscale apare mai mult diluat.În concepția lor a înșela statul nu înseamnă: a fura, și numeroși sunt aceia care nu există să se sustragă de la obligațiilor lor fiscale neavând sentimentul că ar cominte un păcat de asemenea gravitate ca și când ar fura de la vecinii lor.Ei unită însă faptul că neplătindu-și impozitele către stat, acesta se vede nevoit să majoreze sarcinile fiscale.

Legea fiscală nu este adesea nici imparțială, generală și permanentă.

Cauzele politice:

-sunt legate de folosire impozitelor ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice.Aceasta a facut să apară teoria fraudei fiscale ca reziatență la presiune.

Cauzele economice:

-alimentează tentația sustragerii de la plata impozitelor

Cauzele tehnice:

-fuga de impozit

-complexitatea sistemului fiscal

-sustragerea de la plata impozitelor nu este sigură, doar prima firmă a rezistenței individuale față de impozite.

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ – ANALIZA DECONTĂRILOR CU BUGETUL DE STAT . TVA LA SC. DAN STEEL GROUP.SA.BECLEAN

3.1. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

Modelul Conan-Holder se bazează pe o funcție „Z” scor, cu următoarea structură:

Z = 16X1 + 22X2 – 87X3 – 10X4 + 24X5

– rata lichidității intermediare

– rata stabilității financiare

CPM = CAPITAL PROPRIU (CPR) + PROVIZIOANE (PV) + DATORII PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG (DTML) + SUBVENȚII PENTRU INVESTIȚII (SI) + PATRIMONIUL PUBLIC (PUB)

CPM = J + H + G + I / rd. 61 + PUB

sau

CPM este echivalentul grupei F (Active totale minus datorii curente) din bilanț, atunci când întreprinderea nu înregistrează Subvenții pentru investiții

F = A + E – I / rd. 61 adică

CPM (F) = ACTIVE IMOBILIZATE (A) + FONDUL DE RULMENT NET (E)

– gradul de finanțare a vânzărilor din surse externe

– gradul de remunerare a personalului

VALOAREA ADĂUGATĂ (VA) = MARJA COMERCIALĂ (MC) + MARJA INDUSTRIALĂ(MI)

MARJA COMERCIALĂ (MC) = VENITURI DIN VÂNZAREA MĂRFURILOR (VVM) – CHELTUIELI PRIVIND MĂRFURILE (Ca)

MARJA INDUSTRIALĂ (MI) = PRODUCȚIA EXERCIȚIULUI (Qex) – (CHELTUIELI MATERIALE TOTALE (CM) + CHELTUIELI PRIVIND PRESTAȚIILE EXTERNE (Lt))

PRODUCȚIA EXERCIȚIULUI (Qex) = PRODUCȚIA VÂNDUTĂ (QV) + VARIAȚIA STOCURILOR (ΔQS) + PRODUCȚIA IMOBILIZATĂ (QI)

Dacă VARIAȚIA STOCURILOR (ΔQS) apare în Contul de Profit și Pierdere cu Sold creditor, atunci se adună, iar dacă apare cu Sold debitor, se scade.

Dacă avem în vedere rândurile din CPP unde apar aceste elemente care contribuie la calculul VALORII ADĂUGATE, atunci putem scrie astfel:

MC = VVM (rd. 03) – Ca (rd. 14)

MI = Qex – (CM (rd. 11 + rd. 12 + rd. 13) + Lt (rd.25))

Qex = QV (rd. 02) + ΔQS (rd. 06 Sold creditor (+) sau rd. 07 Sold debitor (-)) + Qi (rd. 08)

– ponderea rezultatului exploatării în valoarea adăugată

RExpl = VENITURI DIN EXPLOATARE (VExpl) – CHELTUIELI DIN EXPLOATARE (CExpl)

TABELUL NR. 1 – INDICATORII MODELULULUI CONAN

Gruparea firmelor în funcție de scorul “Z” Conan-Holder se face astfel:

nivelul I: firme solvabile (Z > 9)

nivelul II: firme cu dificultăți financiare temporare, care pot fi remediate dacă se aplică strategia adecvată situației (4 < Z < 9)

nivelul III: firme falimentare (Z < 4)

În urma analizei făcute la societatea SC DAN STEEL GROUP SA BECLEAN, observăm că în cei trei ani analizați firma este solvabilă, însă trebuie luat în calcul și dezavantajele acestei metode și anume:

indicatorii utilizați vizează numai o parte din remunerarea capitalului

stabilitatea financiară poate crește și pe seama unui grad de îndatorare mai mare a firmei

lichiditatea intermediară se poate realiza prin creșterea creditului comercial acordat clienților

3.2. ANALIZA LICHIDITĂȚII ȘI SOLVABILITĂȚII FINANCIARE

Lichiditatea și solvabilitatea patrimonială exprimă capacitatea unei societăți comerciale de a face față plăților scadente. Dacă lichiditatea financiară reflectă capacitatea firmei de a face față datoriilor pe termen scurt, solvabilitatea financiară vizează coordonatele medii și lungi ale plății unei firme.

Indicatorii lichidității financiare și ai solvabilității financiare generale în cazul SC DAN STEEL GROUP SA sunt calculati în Tabelul următor, urmând să recurgem la interpretarea rezultatelor obținute.

TABELUL NR. 2 – INDICATORII LICHIDITĂȚII ȘI SOLVABILITĂȚII

În legătură cu LICHIDITATEA FINANCIARĂ există mai multe opinii în literatura de specialitate:

lichiditatea financiară este o componentă a diagnosticului financiar

lichiditatea financiară este formă a capacității de plată

lichiditatea financiară este o stare parțială a a echilibrului pe termen scurt a unei societăți comerciale, de obicei durata exercițiului financiar

lichiditatea financiară arată capacitatea firmei de a-și acoperi datoriile pe termen scurt din activele circulante.

Starea de lichiditate financiară depinde de următorii factori:

de raportul dintre viteza de rotație a creanțelor și viteza de rotație a obligațiilor pe termen scurt. Cu cât timpul între două încasări succesive se diminuează, iar timpul între două plăți succesive se mărește, cu atât se consolidează starea de lichiditate

o trezorerie netă pozitivă consolidează starea de lichiditate financiară

o amortizare accelerată a activelor corporale disponibilizează resurse financiare necesare plății obligațiilor scadente

creșterea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli poate reprezenta o sursă reală de lichidități

starea de profitabilitate reală (faptică) este componenta de baza a lichidității financiare

Conform reglementărilor în vigoare (OMF nr. 94/29.01.2001), există următorii indicatori ai lichidității:

3.2.1. Lichiditatea generală (curentă) (LG)

3.2.2. Lichiditatea intermediară (imediată, test acid) (LI)

3.2.3. Lichiditatea efectivă (LE)

3.2.1. Lichiditatea generală (LG) reflectă capacitatea activelor circulante de a se transforma în disponibilități bănești care să acopere datoriile scadente ale firmei.

Indicatorul se poate calcula în două modalități:

în formă absolută

Observăm că în anul 2013 lichiditatea generală scade de la 8.275.031 în anul 2012 la 2.278.374 ceea ce înseamnă că societatea are probleme mari în a-și acoperi datoriile pe termen scurt din activele circulante. În anul 2014, societatea își revine lichiditatea generală ajungând astfel la 25.742.087.

– în formă relativă

Optimul pentru RLG se situează în jurul valorii de 200% (cf. OMFP 1752/2005).

De cele mai multe ori se consideră că lichiditatea generală reflectă o situație bună dacă are valori cuprinse între [120% – 200%], limita minimă a sa fiind de 100%.

În anul 2012 și 2013 rata lichidității (adică 107,37 respectiv 116,57) se apropie de limita minimă, ceea ce înseamnă că situația firmei este delicată, deoarece există o corespondență deplină între activele curente și resursele corespunzătoare și orice întârziere în încasarea creanțelor conduce la imposibilitatea acoperirii obligațiilor curente.

În cazul unei rate a lichidității curente sub 100%, situația devine riscantă, deoarece firmele sunt în situația de a înregistra plăți restante cu influență nefavorabilă asupra fluxurilor lor monetare. În acest caz remedierea situației se poate realiza prin reducerea nivelului stocurilor fără a afecta continuitatea producției, sau prin reducerea termenului de încasare a creanțelor. Din fericire, societatea analizată nu se găsește în această postură.

În anul 2014 observăm că rata lichidității generale are o valoare foarte bună, ceea ce arată că situația societății este bună, deoarece cel puțin pe termen scurt, datorită activelor circulante mai mari decât obligațiile curente, acestea au capacitatea de a-și achita datoriile exigibile. În acest caz, apariția unor evenimente neprevăzute în mișcarea activelor circulante sau în deteriorarea valorii acestora este acoperită din diferența dintre activele curente si datoriile curente, dar având în vedere faptul că rata are o valoare mai mare de 200% și anume de 580,09%, societatea poate să nu aibă o activitate eficientă, deoarece mărimea acestei rate e influențată de mărimea stocurilor care de multe ori se caracterizează printr-un nivel redus al lichidității (stocuri cu mișcare lentă sau fără mișcare, stocuri degradate sau greu vandabile etc.).

3.2.2. Lichiditatea intermediară (imediată, test acid) (LI) evidențiază capacitatea activelor circulante, altele decât stocurile (S) de a participa la finanțarea datoriilor pe termen scurt ale firmei.

Indicatorul se poate calcula în două modalități:

în formă absolută

Lichiditatea imediată în cei trei ani analizați la societate se prezintă astfel: în 2012 lichiditatea imediată are valoare negativă la fel ca și în ceilalți ani și anume –4.860.654, în anul 2013 de – 6.362.376, iar în 2014 de -392.556.

– în formă relativă

Intervalul de siguranță pentru RLI este [50%-100%]. În cazul societății SC DAN STEEL GROUP SA în anul 2013 și 2014 rata lichidității imediate se încadrează în intervalul de siguranță și anume în 2013 rata este de 53,70% iar în 2014 de 92,67%. Din păcate în anul 2012, rata nu se încadrează în intervalul de siguranță. Depășirea nivelului optim poate reflecta o gestionare ineficientă fie a creanțelor (dificultăți în ceea ce privește încasarea lor), fie a resurselor monetare (lipsa unei politici eficiente de plasamente).

3.2.3. Lichiditatea efectivă (LE) măsoară gradul în care trezoreria acoperă plățile scadente ale firmei.

Indicatorul se poate calcula în două modalități:

– în formă absolută

– în formă relativă

Valoarea optimă a acestei rate de lichiditate este cuprinsă în intervalul [20% – 30%].

O valoare mai ridicată a acestei rate nu constituie o garanție că întreprinderea poate să-și plătească datoriile pe termen scurt dacă celelalte elemente ale activului circulant au un grad redus de lichiditate ceea ce se întamplă și în cazul noastru, rata lichidității efective fiind sub valoarea optimă și anume 2,32% în 2012, 0,76% în 2013 și 3,93% în 2014. Un nivel scăzut al acestei rate poate asigura menținerea echilibrului financiar dacă firma deține stocuri, creanțe sau investiții pe termen scurt ușor transformabile în lichidități, în concordanță cu exigibilitatea datoriilor pe termen scurt.

Analiza ratei lichidității efective ( mai ales a doua rată) trebuie efectuată cu rezerve deoarece:

disponibilitîțile se modifică semnificativ, în perioade scurte de timp, ca urmare a raportului dintre încasări și plăți;

încasările substanțiale, dintr-o anumită perioadă nu reprezintă neapărat un indiciu de echilibru financiar, ci pot fi cauzate de încasări lente în perioada imediat precedentă;

nivelul relativ scăzut poate fi interpretat nu numai ca un semnal al dificultăților întâmpinate în recuperarea creanțelor, dar și ca o politică de gestiune strictă a disponibilităților.

În activitatea practică nivelele optime ale indicatorilor de lichiditate pot fi considerate orientative și în consecință modificate corespunzător dacă se iau în considerare și alți factori precum:

condițiile concrete de desfășurare a activității de exploatare a fiecărei societăți când deținerea de active de natura stocurilor, creanțelor și a plasamentelor ușor mobilizabile permite transformarea lor rapidă în lichidități;

abilitatea de negociere cu clienții și furniorii pentru obținerea unor durate de încasare a creanțelor mai mici decât durata de paltă a datoriilor pe termen scurt;

folosirea eficientă a resurselor materiale prin obținerea unor viteze de rotație a acestora (ca nr. de rotații) mai mare decât nivelul mediu al ramurii;

Indicatorii de lichiditate caracterizează calitatea activității activității economico-financiare care sacde atunci când mijloacele bănești sunt avansate în elemente de active

circulante cu o rotație încetinită sau întreruptă (mărfuri greu vandabile, clienți neîncasați la timp, materii prime degradate).

Gradul de lichiditate a elementelor de active circulante are o influență directă asupra echilibrului financiar. Cu cât nivelul lichidității este mai mic sau înregistrează o tendință de scădere, influența se transmite direct asupra necesarului de fond de rulment care va înregistra valori crescătoare. În ultimă instanță, deprecierea gradului de lichiditate va influența structura utilizărilor temporare și implicit echilibrul firmei pe termen scurt.

3.2.4. Solvabilitatea patrimonială reprezintă capacitatea societății de a-și plăti datoriile ajunse la scadență. Valoarea acestui indicator este considerată bună când rezultatul obținut depășește 30%, indicând ponderea surselor proprii în totalul pasivului.

Solvabilitatea patrimonială=(CPR/TA)*100

Solvabilitatea patrimonială înregistrează cea mai bună valoare în anul 2012 și anume 77,44%, urmând ca în următorii doi ani analizați să scadă, dar rămânând în continuare la o valoare pozitivă, situându-se peste valoarea minimă.

3.3. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ A ACTIVULUI BILAȚIER

Analiza structurii patrimoniale vizează următoarele obiective:

stabilirea și evaluarea raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale

aprecierea stării financiare și patrimoniale ale agentului economic

fundamentarea politicii și strategiei financiare a firmei.

Ratele de structură se determină fie ca ponderi ale grupelor de activ sau ale grupelor de pasiv în totalul activelor, respectiv al pasivului, fie ca ponderi ale diferitelor elemente în cadrul grupelor.

Ratele de structură ale activului bilanțier se diferențiază în:

rata generală a imobilizărilor

rata generală a activelor circulante

rata activelor de regularizare

rata primelor privind rambursarea obligațiunilor

Aceste rate de structură a activului în cazul SC DAN STEEL GROUP SA sunt calculate în Tabelul următor, urmând să recurgem la interpretarea rezultatelor obținute.

TABELUL NR. 3 – ANALIZA STATICĂ A ACTIVULUI BILANȚIER

Indicatorii activului bilanțier sunt calculați pe baza ANEXEI NR. 1

1. Rata generală a imobilizărilor (RI) se determină ca raport procentual între activul imobolizat și activul bilanțier și evidențiază ponderea pe care imobilizările le dețin în totalul patrimoniului societății.

În situația analizată, RI este de 83,27% în anul 2012 ajungând la 67,67% în anul 2014. Are loc astfel o scădere a ratei. Această scădere semnifică fie o recuperare a investiției inițiale, fie o neangajare a firmei în programe de investiții.

Rata generală a imobilizărilor se descompune în:

Rata imobilizărilor necorporale (RIN) care evidențiază ponderea pe care această categorie de active o dețin în activele imobilizate.

La societatea comercială analizată această rată este destul de scăzută (0,010% în 2012, scăzând și mai mult în anul 2013 și anume 0,001%, iar în anul 2014 rata crește din nou la 0,007% , dar nu o depășește pe cea din anul 2012).

Rata imobilizărilor corporale (RIC) evidențiază ponderea pe care activele corporale o dețin în totalul activului imobilizat.

Imobilizările corporale dețin o pondere foarte ridicată în totalul activului imobilizat, această pondere aflându-se într-o creștere mai accentuată în anul 2014. Rata imobilizărilor corporale având o pondere în limite aproximativ constante, o foarte ușoară creștere de câteva zeci de sutimi de la 99,98% în anul 2012, la 99,99% în anul 2013. rămânând constantă și în 2014, adică 99,99%.

Rata imobilizărilor financiare (RIF) se determină ca un raport procentual între imobilizările financiare și totalul imobilizărilor.

Valoarea de 0% înregistrată de imobilizările financiare semnifică neangajarea firmei în operațiuni de capital.

Rata generală a activelor circulante (RAC) reprezintă ponderea activelor circulante în totalul activului bilanțier.

Rata înregistrează o ușoară creștere de la 16,22% în anul 2012 la 19,51% în anul 2013. Această creștere se datorează în mare parte creșterii ponderii creanțelor și a trezoreriei în totalul activului circulant. În anul 2014 rata de 19,03% înregistrează o

scădere nesemnificativă față de 2013. O creștere a ratei comparativ cu perioada precedentă poate însemna fie o încetinire a procesului productiv sau a derulării afacerii

prin creșterea stocurilor, fie o accelerare a vânzărilor prin acordarea unui credit comercial pe termen mai lung partenerilor, fie o consolidare a lichidității imediate a agenților economici.

În scopul identificării cauzelor care determină starea acestui indicator, analiza se adâncește pe trei nivele :

Rata stocurilor (RS) exprimă ponderea procentuală a stocurilor în totalul activului circulant.

Stocul înregistrează o descreștere de la 63,18% în anul 2012 la 55,52% în anul 2013, dar își revine semnificativ și în anul 2014 atinge pragul de 85,06% ceea ce semnifică imobilizări de fluxuri monetare, imobilizări care trebuie finanțate din surse proprii sau împrumutate.

Pentru o analiză mai detaliată rata stocurilor se analizează pe componentele sale și anume:

2.1.1. Rata stocurilor de materii prime și materiale (RSMP) evidențiază ponderea stocurilor de materii prime și materiale în totalul stocurilor.

Această rată înregistrează o scădere de la 64,47% în anul 2012 la 63,82% în anul 2013 și apoi la 46,61% în anul 2014 pe perioada analizată. În cazul de față, reducerea înseamnă fie diminuarea cantităților aprovizionate fie devansarea ritmului intrărilor de materiale de către ritmul producției.

2.1.2. Rata stocurilor de producție în curs de execuție (RSPCE)

Această rată înregistrează o creștere în primii doi ani analizați, de la 4,75% în anul 2012 la 4,90% în anul 2013. Creșterea ratei este explicată fie prin creșterea duratei ciclului de fabricație, fie prin creșterea valorii produselor în curs de execuție ca urmare a

schimbării structurii de fabricație. În anul 2014 se înregistrează o scădere semnificativă a stocurilor până la 1,19%.

2.1.3. Rata stocurilor de produse finite și semifabricate (RSPF)

Rata înregistrează o scădere până la aproximativ jumătate în anul 2014. De la valoarea de 30,53% atinsă în anul 2013, ajunge la o valoare de 15,29% în anul 2014.

2.1.4. Rata avansurilor pentru cumpărări de stocuri (RCAV)

Societatea analizată are rata avansurilor pentru cumpărări de stocuri de 0% ceea ce înseamnă că nu are avansuri față de furnizori.

2.2. Rata creanțelor (RCR)

În cazul societății noastre, rata creanțelor scade ajungând în anul 2014 la 14,25% față de 34,59% înregistrată în anul 2012.

Mărimea ratei este determinată de natura relațiilor întreprinderii cu partenerii externi din aval, de termenele de încasare pe care le pretinde clienților săi.

Rata trezoreriei (RTR)

În anul 2013 față de 2012 se înregistrează atât o scădere a ponderii creanțelor client, dar și a ratei trezoreriei (de la 2,21% în 2012 la 0,67% în 2013 și apoi la 0,006% în 2014). Acest lucru poate însemna că deși s-au încasat creanțele, în acea perioadă au avut loc mai multe plăți în numerar.

3. Rata cheltuielilor în avans

3.4. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ A PASIVULUI BILAȚIER

Pentru o analiză mai detaliată a structurii pasivului bilanțier voi proceda la analiza acestuia cu ajutorul ratelor de structură. Ratele de structură a pasivului bilanțier evidențiază două aspecte:

– ponderea pe care grupele de posturi o dețin în totalul capitalului

– raportul în care se află două subgrupe de pasiv

În prima categorie de indicatori se evidențiază :

rata autonomiei financiare totale

rata privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli

rata generală a serviciului datoriei

rata veniturilor în avans

Aceste rate sunt calculate în tabelul următor, iar în cele ce urmează se va recurge la interpretarea rezultatelor obținute.

TABELUL NR. 4 – ANALIZA STATICĂ A PASIVULUI BILANȚIER

1. Rata autonomiei financiare totale (RAFT) evidențiază gradul în care unitatea patrimonială poate face față obligațiilor de plată. Indicatorul se calculează ca raport între capitaluri proprii și pasivul bilanțier.

Analizând cei trei ani observăm că acest indicator are o ușoară scădere începând cu anul 2012 (70,44%), apoi în 2013 (65,21%) ajungând în anul 2014 la 55,62%. O

valoare ridicată a nivelului ratei autonomiei financiare semnifică o sporire a capacității de autofinanțare a agentului economic. Este considerată ca având o valoare bună când depășește pragul de 30%. În cazul nostru în fiecare an analizat valoarea ratei depășește acest prag de 30%.

Autonomia financiară se poate consolida în condițiile creșterii resurselor proprii reflectate în rate parțiale ale autonomiei și anume : rata capitalului social, rata primelor de capital, rata rezervelor legale, rata rezultatului reportat, rata rezultatului net al exercițiului, rata provizioanelor reglementate. Aceste rate parțiale ale autonomiei financiare totale se calculează procentual prin raportarea posturilor de pasiv enumerate mai sus la capitalurile proprii.

Aceste rate fie nu se calculează din cauza inexistenței elementelor patrimoniale în bilanț, fie cele care se calculează (rata rezultatului reportat, rata rezultatului net al exercițiului, rata profitului repartizat) au o valoare destul de scăzută, înregistrând fluctuații mici pe intervalul analizat.

În a doua categorie de rate a pasivului bilanțier evidențiem :

rata stabilității financiare

rata autonomiei financiare la termen

rata autonomiei financiare

rata îndatorării la termen

rata securității financiare

gradul de dependență financiară

Rata stabilității financiare pune în evidență capacitatea investițională a unei societăți comerciale.

Rata stabilității financiare crește de la 84,42% în anul 2012 la 94,42 în anul 2014.

2. Rata autonomiei financiare la termen arată contribuția capitalului propriu la formarea capitalului permanent.

În vederea asigurării autonomiei financiare la termen, ponderea capitalului propriu trebuie să reprezinte minim 50% din capitalul permanent.

3. Rata autonomiei financiare evidențiază proporția între capitaluri împrumutate și capitaluri proprii.

4. Rata îndatorării la termen se determină ca raport procentual între împrumuturile financiare pe termen mediu și lung și capitalurile proprii.

O creștere a nivelului indicatorului semnifică dependență financiară la termen ridicată. În anul 2013 rata îndatorării la termen se poziționează în intervalul de 0%-40%, și anume 0,97%ceea ce este foarte bine.

5.Gradul de dependență financiară

Nivelul optim al acestei rate trebuie sa fie sub 200%, adică limita superioară acceptabilă este ca mărimea datoriilor totale să fie de cel mult două ori mai mare decât capitalul propriu. La nivelul SC DAN STEEL GROUP SA , gradul de independență înregistrează valori sub acest nivel (41,95% în 2012, 53,33% în 2013 și 79,78% în anul 2014), ceea ce determină o majorare a capacității de autofinanțare a firmei pe termen scurt, mediu și lung.

3.5. ANALIZA PERFORMANȚELOR FINANCIARE

Menținerea și dezvoltarea în afaceri a întreprinderilor este condiționată de desfășurarea de către acestea a unei activități raționale, eficiente. În economia de piață, activitatea economică rațională este activitatea care generează profit. Profitul sau beneficiul este expresia bănească a câștigului obținut în urma unei operațiuni, acțiuni sau activități, iar condiția generală a obținerii profitului este activitatea economică rentabilă.

Nivelul rezultatelor obținute reprezintă, pentru orice manager, măsura eficienței activității desfășurate. Rezultatele sunt reflectate în contul de profit și pierdere, situație care prezintă modul de obținere a acestora pe tipuri de activități și servește adoptării deciziilor la nivelul managementului în vederea coordonării întregii activități a firmei.

Aspectele esențiale ale analizei performanței (rentabilității) sunt următoarele:

Analiza de ansamblu a performanței pe baza contului de profit și pierdere;

Analiza performanței financiare cu ajutorul ratelor.

Indicatorii performanțelor financiare sunt calculate în ANEXA nr. 2 (CPP-UL)

3.5.1 .Analiza de ansamblu a performanței pe baza contului de profit și pierdere

Contul de profit și pierdere permite urmărirea activității desfășurate de întreprindere pe tipuri de activități, pe o perioadă de timp determinată, de obicei durata exercițiului financiar. Desfășurarea activității pentru atingerea scopului întreprinderii nu este altceva decât o înlănțuire continuă de operațiuni de achiziții, plăți, producție, vânzări și încasări care influențează contul de rezultate. Fiecare dintre aceste operațiuni este subordonată obținerii unui rezultat net, prin obținerea unui surplus financiar la fiecare nivel de activitate.

Contul de profit și pierdere grupează veniturile și cheltuielile unei întreprinderi pe tipuri de activitate, și anume:

activitatea de exploatare

activitatea financiară

activitatea extraordinară

Contul de Profit și Pierdere este una din situațiile financiare care permite atât evidențierea rezultatelor parțiale ale celor trei activități, cât și a rezultatelor globale. Cu

ajutorul lui se explică modul de constituire a rezultatului exercițiului în diferite etape, permițând desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanțelor economice ale activității desfășurate de o întreprindere într-o anumită perioadă de timp.

Pentru calculul și analiza formării progresive a rezultatului exercițiului se folosesc „soldurile intermediare de gestiune” (S.I.G.) care reprezintă indicatori ce pun în evidență etapele formării rezultatului exercițiului.

Un prim aspect urmărit în cadrul analizei de ansamblu a performanțelor financiare, vizează modul de formare al fiecărui indicator în parte, pe nivele de activitate, astfel:

3.5.1.1. Nivelul de exploatare

În acest segment de activitate sunt prezentați indicatorii care permit evaluarea performanțelor la nivelul activității principale (de bază), adică activitatea de exploatare. Mărimea absolută a rentabilității activității de exploatare este reprezentată de rezultatul exploatării.

REZULTATUL EXPLOATĂRII (RExpl) apare ca urmare a derulării fluxurilor de exploatare, care cuprind operațiuni economice cu caracter specific, obișnuit și repetitiv, care vizează activitatea normală și curentă a unei întreprinderi, excluzând influența unor factori cu caracter financiar sau extraordinar.

RExpl = Venituri din exploatare (VExpl) – Cheltuieli de exploatare (CExpl)

Formarea rezultatului exploatării are la bază contribuția diferitelor componente (solduri intermediare de gestiune) din activitatea de exploatare la constituirea veniturilor, astfel:

Cifra de afaceri netă (CAN) evidențiază dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o întreprindere în relațiile cu diferiți parteneri. Fiind un indicator de volum al activității unei întreprinderi, cifra de afaceri netă cuprinde „sumele provenind din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii ce intră în categoria activităților curente ale persoanei juridice, după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată și a altor impozite și taxe aferente”.

Ca și modalitate de calcul, CAN se determină prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări și prestarea de servicii și altor venituri realizate din relațiile cu terții, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților.

CAN = QV + vVM + VS

Producția exercițiului (Qex) evidențiază dimensiunea activității comerciale a unei întreprinderi productive atât în relația cu terții (clienții) prin producția vândută și variația producției stocate, pe de o parte, cât și în relația cu sine însăși prin producția imobilizată, pe de altă parte. Producția exercițiului este un indicator specific unităților industriale, măsurând volumul global al activității desfășurate.

Qex = QV + ΔQS + Qi

Marja comercială (MC) determină performanțele întreprinderilor care funcționează în sfera distribuției și comercializării iar, în cazul întreprinderilor din alte domenii, performanțele rezultate din activitatea de comerț prin magazinele proprii.

MC = VVM – Ca

Marja industrială (MI) reprezintă valoarea nou creată în activitatea productivă desfășurată de o întreprindere într-o perioadă determinată de timp, respectiv durata exercițiului financiar.

MI = Qex – Consumul intermediar (CM+(Lt)

Valoarea adăugată (VA) exprimă creșterea sau plusul de valoare realizat de întreprindere prin utilizarea factorilor de producție într-o perioadă de gestiune.

VA = MC + MI (completare cu )

3.5.1.2. Nivelul financiar

Acest nivel evidențiază operațiunile economice care se referă la activitatea financiară și care au un caracter obișnuit, repetitiv și specific. Derularea acestor operațiuni stă la baza determinării REZULTATULUI FINANCIAR (RF).

Rezultatul financiar ar trebui să exprime eficiența operațiunilor financiare ale întreprinderii ca plasamentele financiare sau participațiile întreprinderii, datoriilor și împrumuturilor.

RF = Venituri financiare (VF) – Cheltuieli financiare (CF)

În sfera activității financiare, rezultatul care reflectă efortul propriu al întreprinderii în ceea ce privește această activitate este Rezultatul brut financiar (RBF).

RBF = Venituri financiare brute (VFB) – Cheltuieli financiare brute (CFB)

O categorie aparte de indicatori care reflectă rezultatele parțiale ale întreprinderii o constituie REZULTATUL CURENT (RC).

RC = Rezultatul exploatării (RExpl) + Rezultatul financiar (RF)

3.5.1.3. Nivelul extraordinar

Pune în evidență fluxurile financiare care rezultă din operațiuni care nu au legătură directă cu obiectul normal de activitate al întreprinderii. Operațiunile din această categorie au un caracter accidental și stau la baza determinării REZULTATULUI EXTRAORDINAR (RExtr).

RExtr = Venituri extraordinare (VExtr) – Cheltuieli extraordinare (CExtr)

3.5.1.4.Nivelul global

1. Rezultatul brut total (RBT)

RBT = RBExp + RBF + RBExtr

2. Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor și impozitelor (RBDI)

RBDI = RC + RExtr + CHD

Acest indicator evidențiază capacitatea întreprinderii de a finanța din resurse proprii serviciul datoriei față de banca finanțatoare.

3. Rezultatul brut al exercițiului (RBE)

RBE = RC + RExtr

4. Rezultatul net al exercițiului (RNE)

RNE = RBE – IP

5. Rezultatul net comparabil al exercițiului (RNEC)

6. Capacitatea de autofinanțare (CAF)

CAF reprezintă surplusul monetar net global, efectiv sau potențial, degajat de ansamblul operațiunilor de gestiune în cadrul unei anumite perioade, care rămâne la dispoziția întreprinderii pe termen lung. Caracterul net se explică prin determinarea acestui indicator după deducerea impozitului pe profit, iar caracterul global prin faptul că este degajat de întreaga activitate a întreprinderii.

Capacitatea de autofinanțare reprezintă un indicator monetar privind rezultatul exercițiului care rezultă din confruntarea veniturilor monetare cu cheltuielile monetare (inclusiv impozitul pe profit).

7. Autofinanțarea sau Capacitatea de autofinanțare netă (CAFN)

Capacitatea de autofinanțare reflectă surplusul financiar degajat în cursul exercițiului de activitățile industriale, comerciale, financiare și extraordinare. Din acest surplus financiar numai o parte va fi destinată finanțării dezvoltării întreprinderii. Cealaltă parte va fi destinată remunerării aportului acționarilor sub forma dividendelor.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Analiza stării financiare cu ajutorul procedeelor și tehnicilor sale, vizează două obiective principale:

un prim obiectiv constă în trasmiterea unor informații utile și în timp a managerilor, în vederea adoptării deciziilor financiare de investire sau îndatorare;

un alt obiectiv este acela de prezentare a „tabloului de bord” al activității financiare necesare acționarilor și creditorilor societăților comerciale.

Analiza stării financiare se înscrie în problematica analizei pe bază de bilanț și a contului de profit și pierdere, evidențiindu-se o serie de stări ale mecanismului financiar al agenților economici, precum: autonomia financiară, securitatea firmei, lichiditatea și solvabilitatea financiară, capacitate de autofinațare, rentabilitate financiară și starea de faliment a agenților economici.

Din analiza stării financiare efectuate la SC DAN STEEL GROUP SA au rezultat următoarele concluzii:

– O evoluție descrescătoare a ratei imobilizărilor în decursul celor trei ani analizați. Această scădere semnifică fie o recuperare a investiției inițiale, fie o neangajare a firmei în programe de investiții. De asemenea imobilizările corporale dețin o pondere ridicată în activul imobilizat, astfel că rata imobilizărilor corporale înregistrează valori ridicate în cei trei ani supuși analizei, acest lucru semnificând principala cale de angajare de noi credite comerciale prin gajul care se constituie asupra acestor imobilizări;

– Rata trezoreriei înregistrează o scădere la fel ca și ponderea creanțelor client, acest lucru arătând faptul că deși s-au încasat creanțele, în acea perioadă au avut loc mai multe plăți în numerar;

– Rata autonomiei financiare este considerată ca având o valoare bună când depășește pragul de 30%. În cazul nostru în fiecare an analizat valoarea ratei depășește acest prag de 30%. O valoare ridicată a nivelului ratei autonomiei financiare semnifică o sporire a capacității de autofinanțare a agentului economic.

– Rata generală a serviciului datoriei are o evoluție crescătoare în cei trei ani, îndepărtându-se bine de 100% ceea ce însemnă sporirea independenței financiare a societății. În cei trei ani, rata se situează în intervalul de 30%-50%, astfel societatea SC DAN STEEL GROUP SA BECLEAN dovedește că are un control deplin a ceea ce se întămplă.

– SC DAN STEEL GROUP SA înregistrează un rezultat brut poyitiv din activitatea de exploatare în cei trei ani analizați. Rezultatul curent al exercițiului înregistrează numai profit în cei trei ani analizați, chiar dacă în anul 2012 rezutatul financiar înregistrează o pierdere. Pierderea este nesemnificativă pentru rezultatul curent.

– În ceea ce privește capacitatea de autofinanțare în cei trei ani, acesata înregistrează valori pozitive ceea ce înseamnă că societatea desfășoară o activitate rentabilă în special prin progrmaul de redresare economicp-financiar, aprobat de AGA în anul 2012.

– La nivelul SC DAN STEEL GROUP SA , gradul de independență înregistrează valori sub nivelul maxim de 200% astfel determină o majorare a capacității de autofinanțare a firmei pe termen scurt, mediu și lung.

Creșterea competitivității este unul din obiectivele urmărite și este legată de modernizarea instalațiilor existente, îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație, dezvltarea unor noi investiții, îmbunătățirea activității de export, creșterea calității produselor, reducerea de consumuri materiale și energetice și asigurarea unei structuri organizaționale și operaționale flexibile.

Atingerea acestui obiectiv, impune restructurarea societății care să asigure condiții tehnico-oragnizatorice, economico-financiare și manageriale corespunzătoare, în scopul creșterii eficienței economice, rentabilizării activității productive și profitabilității generale a societății. Acțiunea de restructurare trebuie să țină cont de elementele definitorii ale societășii, sintetizate sub forma punctelor “tari” și “slabe” și impune luarea unor măsuri tehnico-organizatorice, manageriale, financiare și comerciale pe termen scurt și lung.

Măsuri pe termen scurt:

Organizatorice:

reducerea și corelarea numărului de personal.

Tehnici și tehnologice:

Punerea în funcțiune a mașinilor de trefilat descompletate.

Punerea în funcțiune a liniei de zincare numărul 2 a sârmei groase zincate.

Manageriale:

Sporirea responsabilității personalului din conducerea executivă prin delegarea clară a responsabilităților

Introducerea unui sistem de prelucrare automată mai performantă a lucrărilor financiar contabile la nivelul secțiilor și compartimentelor centrale.

Implementarea sistemului de asigurare a calității la nivelul tuturor fluxurilor de producție.

Financiare și comerciale:

Creșterea volumului de export la un nivel de 45% din producție prin extinderea gamei de produse și sortimentații.

Îmbunătățirea structurii producției destinate exportului în scopul creșterii eficienței acestuia.

Obținerea de mateii prime de calitate și la prețuri mai reduse în condiții avantajoase de plată (credit furnizori) corelate cu durata ciclului de fabricație.

Livrarea produselor către clienți cu capacitate de plată.

Eliminarea compensărilor în afara circuitului bancar.

Obținerea de credite în condiții avantajoase pentru achitarea datoriilor.

Măsuri pe termen lung:

Organizatorice:

Îmbunătățirea sistemului de aprovizionare și depozitare a materiilor prime și produselor finite.

Tehnice și tehnologice:

Eliminarea cuptoarelor de recoacere electrice și înlocuirea lor cu, cuptoare de recoacere pe gaz.

Achiziționarea a două linii de plase sudate pentru extinderea sortimentației oferite.

Achiziționarea unei linii tehnologice pentru producerea de sârme zincate

Financiare:

– Obținerea de împrumuturi pe termen lung pentru realizarea obiectivelor de investiții cu perioade de rambursare mai îndepărtate.

– Creșterea rentabilității economice, comerciale și financiare.

Acțiunea de restructurare se desfășoară pe fondul tendințelor generale manifestate în economie, respectiv de trecere și adaptare la condițiile unei economii de piață și la cele impuse de un mediu concurențial puternic manifestat în cadrul sectorului.

BIBLIOGRAFIE

1.,,Contabilitaea financiară românească.conform cuDirective Europene:Prof.univ.doctor.Iacob Petru Pântea; Gheorghe Bodea Profesor.”pag. 264-315

2 . http://codfiscal.net/42116/legea-1862014-legea-bugetului-de-stat-pe-anul-2015

3 . http://www.scrigroup.com/afaceri/contabilitate/Contabilitatea-datoriilor-si-c44484.php 4.http://www.ase.ro/upcpr/profesori/258/ANALIZA%20CAPITALULUI%20CIRCULANT.pdf

5. ,, Cartea. Contabiliatea financiară Românească.conform cu Directivele Europene. Prof.univ.doctor Iacob Petru Pântea, Gheorghe bodea. Profesor”pag.264-315

6. ,, Cartea: Bazele Contabilității: Felicia Cornelia Macarie”

7. DEMETRESCU C.G, POSSLER L.PUCHIȚĂ, VOICA V. ,,Contabilitatea ,știința fundamental și aplicată”, Ed. Scrisul Românesc , Craiova, 1977.

8. ,, Finanțe și fiscalitate: Daniel Hangan; Mihaela Tudor; Dumitru alămîie”

9. http://www.scrigroup.com/afaceri/contabilitate/Contabilitatea-datoriilor-fata81123.php

10. https://suntladrept.files.wordpress.com/2011/06/curs-1-drept-financiar.pdf

11. http://ro.scribd.com/doc/15097758/Bugetul-de-stat#scribd

12. ,, Boulescu, M.Ghiță, M. Mareș, V.-Control fiscal și audit financiar fiscal , Editura CECCAR, București,2003, pag.159”

13. Cartea. Bazele Conatbilității. Agenților Economici din România.Divizia ordinului Experților Contabili și a Contabililor Autorizați.editura.Intelcredo DEVA 1999.

14. Cartea:Contabilitatea Financiară. Partenia Dumbravă.Presa Universitară Clujeană.editura Cluj-Napoca 2002.

15. Cartea:Finanțele. Agenților Economici din România.lect.univ.dr.HADA TEODORA.editura Intelcredo Deva 1999.

16 . Cartea:Fiscalitatea .Concepte-Metode-Practici. PETRE BREZEANU.-București:Editura Economică 1999.