Contabilitatea Decontarilor CU Bugetul DE Stat .taxa PE Valoarea Adaugata .studiu Sc

                            CAPITOLUL I.         

                                                                                      PREZENTARE S.C. ,,ALEXBI LUX” S.R.L. MORENI

                            CAPITOLUL II

                                                                  CONTABILITATEA DECONTARILOR CU ,,BUGETUL STATULUI”

                                  2.1. INTRODUCERE IN CONTABILITATEA DECONTARILOR CU BUGETUL   

                                                                                                                                                                                              STATULUI

                                  2.2. TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

                                                                        2.2.1. CONTURI UTILIZATE

                                  2.3. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR PRIVIND DECONTAREA

                                                                                                                                                  TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

                                                                        2.3.1. SFERA DE APLICARE

                                                                        2.3.2. FAPTUL GENERATOR SI EXIGIBILITATEA

                                                                                                                                                                                    TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

                            CAPITOLUL III

                                                                                        STUDIU DE CAZ LA S.C. ,,ALEXBI LUX” S.R.L. – MORENI

                                                                                                                                  IN PERIOADA 01.12 – 31.12.2008

                            CONCLUZII

                            BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

PREZENTARE SOCIETATE

,,ALEXBI LUX’’

ASOCIATUL UNIC/FONDATORUL

        Societatea este constituita de unicul asociat IONITA CATALIN, cetatean roman din judetul Dambovita, Moreni, cu domiciliul in judetul Dambovita, Moreni, strada Jupiter, nr.14, bl.O, sc.B, ap.23.       

                                                                            FORMA JURIDICA

        Societatea are forma juridica de ,,Societate cu Raspundere Limitata’’, conform dispozitiilor Legii nr.31/1990 – republicata, cu modificarile ulterioare.

        Codul comercial roman si cu prezentul statut, obligatiile sociale fiind garantate cu patrimonial social al societatii.

DENUMIREA SOCIETATII

        Societatea este denumita ,,Societate Comerciala cu Raspundere Limitata ALEXBI LUX’’.

        In toate actele intocmite de societate se vor inscrie obligatoriu urmatoarele elemente de identificare a societatii: forma juridica si denumirea; sediul social; numarul de inmatriculare din Registrul Comertului; capitalul social; codul unic de inregistrare.

                                                                          SEDIUL SOCIETATII

        Societatea are sidiul in Romania, judetul Dambovita, Municipiul Moreni, Strada Victoriei, bl.C6, sc.B, ap.3.

        Sediul societatii poate fi schimbat in orice localitate din Romania, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.

        Societatea poate avea filiale, sucursale, agentii, puncte de lucru, in orice localitate din Romania, cu obligatia inregistrarii in Registrul Comertului, inainte de inceperea activitatii.

        Societatea are puncte de lucru in:

Judetul Dambovita, Moreni, strada Cpt. Pantea Ion, bl.1A

Judetul Dambovita, Moreni, strada Republicii, nr.f.n.

Judetul Dambovita, Moreni, strada Republicii, nr.f.n.

Judetul Dambovita, Moreni, strada Cpt. Pantea Ion, nr.19.

                                                            OBIECTUL DE ACTIVITATE

        Societatea va avea ca obiect de activitate:

        DOMENIUL PRINCIPAL DE ACTIVITATE

        502 – Intretinerea si repararea autovehiculelor

        OBIECTUL PRINCIPAL DE ACTIVITATE

        5020 – Intretinerea si repararea autovehiculelor

CAPITALUL SOCIAL

        Capitalul social, integral varsat, este de 200 lei, in numerar, impartit in 20 parti sociale, egale, a 10 lei fiecare.

        Capitalul social apartine in intregime unicului asociat IONITA CATALIN.

        Societatea isi va constitui un fond de rezerva de 5% din profit, pana la concurenta a 1/5 din capitalul social.

ADMINISTRAREA SOCIETATII       

        Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu il pot transmite decat daca aceasta facultate li s-a acordat in mod expres. In cazul incalcarii acestei prevederi, societatea poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operatiune. Administratorul care, fara drept, isi substituie alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societatii.

        Administratorul poate hotara asupra numarului de salariati necesari in desfasurarea normala a activitatii societatii.   

EXERCITIUL ECONOMICO – FINANCIAR

        Exercitiul economico – financiar incepe la data de 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie in fiecare an. Primul exercitiu economico – financiar incepe la data constituirii societatii si se incheie la finele anului in curs. Activitatea financiar – contabila a societatii va fi conform cu legislatia in materie privind societatile comerciale cu capital privat.     

DURATA SOCIETATII

        Durata de functionare a societatii este nelimitata, cu incepere de la data inmatricularii in registrul comertului.

DIZOLVAREA SI LICHIDAREA SOCIETATII

        Societatea se dizolva in urmatoarele situatii:

        a/ – imposibilitatea realizarii obiectului de activitate;

        b/ – declararea nulitatii societatii;

        c/ – micsorarea capitalului social sub limita legala;

        d/ – decesul unicului asociat, daca mostenitorii legali nu consimt la continuarea activitatii;

        e/ – societatea si-a incheiat activitatea sau nu are sediul cunoscut ori fondatorii au disparut sau nu au domiciliu ori resedinta cunoscuta;

        f/ – hotararea unicului asociat;

        g/ – falimentul societatii.

        Procedura de dizolvare va fi cea prevazuta de legile romane in vigoare la data dizolvarii societatii.

        Asociatul unic poate hotara dizolvarea societatii, numind in acelasi timp un lichidator din lista practicienilor in insolventa. Din momentul dizolvarii si intrarii in lichidare, administratorul nu mai poate intreprinde noi actiuni.

DISPOZITII FINALE

        Mostenitorii de drept ai unicului asociat (fondatorului), pot continua activitatea societatii, daca acestia consimt.

        Societatea poate fi transformata in alte forme de organizare, prin hotararea fondatorului, cu respectarea legislatiei in viguare.

        Unicul asociat (fondatorul) nu mai poate avea calitatea de unic asociat intr-o alta societate comerciala cu raspundere limitata.

        Acolo unde nu se prevede expres, prezentul act constitutiv se intregeste cu prevederile Legii nr.31/1990 – republicata, cu modificarile ulterioare, ale Codului Comercial si ale celorlalte legi conexe.

        Prezentul inscris a fost redactat astazi 06.12.2008, in 2 exemplare pentru parti si 1 exemplar pentru compartimentul de asistenta din cadrul Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Dambovita.

CAPITOLUL II

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU

,,BUGETUL STATULUI”

,,TAXA PE VALOAREA ADAUGATA”

2.1. INTRODUCERE IN CONTABILITATEA DECONTARILOR

CU BUGETUL STATULUI

        Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor unitatii in relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, unitatile din cadrul grupului, asociatii/actionarii si creditorii diversi.

        In cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venit, subventiile de primit si alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.

      Impozitul pe profit de plata trebuie recunoscut ca datorie in limita sumei neplatite. Daca suma platita depaseste suma datorata, surplusul trebuie recunoscut drept creanta.

      Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste lunar, pe baza de decont, ca diferenta intre valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciile prestate (T.V.A. colectata) sic ea a taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii (T.V.A. deductibila).

        In situatia in care exista decalaje intre faptul generator de T.V.A. si exigibilitatea acesteia, totalul T.V.A. se inregistreaza intr-un cont distinct, denumit T.V.A. neexigibila care, pe masura ce devine exigibila, se trece la T.V.A colectata, respective la T.V.A. deductibila.

        De asemenea, in contul de T.V.A. neexigibila se inregistreaza si T.V.A. deductibila sau colectata, pentru livrarile de bunuri si prestari de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au intocmit facturile.

        Diferenta de taxa, in plus sau in minus, intre T.V.A. colectata si T.V.A. deductibila se inregistreaza in conturi distincte (T.V.A. de plata, respectiv T.V.A. de recuperat) si se regularizeaza in conditiile legii.

Impozitul pe venituri de natura salariilor, ce se inregistreaza in contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate asupra veniturilor impozabile lunare ale personalului unitatii, precum si impozitul retinut din drepturile banesti acordate salariatilor zilieri, temporari si colaboratorilor de orice fel, potrivit legii.

La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, varsamintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte imozite si taxe. Acestea se defalca in contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.

Subventiile primite sau de primit de catre persoana juridica se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct.

2.2. TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

        In vederea reflectarii cat mai corecte a diverselor situatii in care se poate gasi taxa pe valorea adaugata, in planul general de conturi s-a prevazut contul 442 ,,Taxa pe valorea adaugata”, care se desfasoara pe conturi de gradul II, astfel:

 contul 442.3 ,,T.V.A. de plata”

 contul 442.4 ,,T.V.A. de recuperate”

 contul 442.6 ,,T.V.A. deductibila”

 contul 442.7 ,,T.V.A. colectata”

 contul 442.8 ,,T.V.A. neexigibila”

        Taxa pe valoarea adaugata calculata la valoarea facturilor de livrare se numeste taxa pe valoarea adaugata colectata, iar cea care se calculeaza la valorea facturilor primite de la furnizori se numeste taxa pe valoarea adaugata deductibila, deoarece ea se plateste furnizorilor odata cu valoarea facturilor si urmeaza a fi dedusa din taxa pe valoarea daugata colectata. Astfel, numai diferenta intre T.V.A. colectata si T.V.A. deductibila se cuvine si se vireaza la bugetul de stat.

        Prin valoare adaugata se intelege diferenta intre vanzarile si cumpararile aferente aceluiasi stadiu al circuitului economic.

VALOAREA ADAUGATA = VANZARI – APROVIZIONARI

        T.V.A. este un impozit indirect (taxa pe consum, taxa indirecta) care se stabileste asupra operatiilor privind transferal proprietatii bunurilor si asupra prestarilor de servicii.

        Fiecare unitate patrimoniala care realizeaza operatii impozabile supuse taxei pe valoarea adaugata trebuie sa intocmeasca:

 Jurnalul pentru vanzari, in vederea stabilirii in fiecare luna a T.V.A. colectata;

 Jurnalul pentru cumparari, necesar determinarii T.V.A. deductibila.

        Aceste doua jurnale se intomesc pe baza documentelor justificative care atesta efectuarea celor doua tipuri de operatii impozabile (vanzari – cumparari).

        Unitatea patle.

Subventiile primite sau de primit de catre persoana juridica se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct.

2.2. TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

        In vederea reflectarii cat mai corecte a diverselor situatii in care se poate gasi taxa pe valorea adaugata, in planul general de conturi s-a prevazut contul 442 ,,Taxa pe valorea adaugata”, care se desfasoara pe conturi de gradul II, astfel:

 contul 442.3 ,,T.V.A. de plata”

 contul 442.4 ,,T.V.A. de recuperate”

 contul 442.6 ,,T.V.A. deductibila”

 contul 442.7 ,,T.V.A. colectata”

 contul 442.8 ,,T.V.A. neexigibila”

        Taxa pe valoarea adaugata calculata la valoarea facturilor de livrare se numeste taxa pe valoarea adaugata colectata, iar cea care se calculeaza la valorea facturilor primite de la furnizori se numeste taxa pe valoarea adaugata deductibila, deoarece ea se plateste furnizorilor odata cu valoarea facturilor si urmeaza a fi dedusa din taxa pe valoarea daugata colectata. Astfel, numai diferenta intre T.V.A. colectata si T.V.A. deductibila se cuvine si se vireaza la bugetul de stat.

        Prin valoare adaugata se intelege diferenta intre vanzarile si cumpararile aferente aceluiasi stadiu al circuitului economic.

VALOAREA ADAUGATA = VANZARI – APROVIZIONARI

        T.V.A. este un impozit indirect (taxa pe consum, taxa indirecta) care se stabileste asupra operatiilor privind transferal proprietatii bunurilor si asupra prestarilor de servicii.

        Fiecare unitate patrimoniala care realizeaza operatii impozabile supuse taxei pe valoarea adaugata trebuie sa intocmeasca:

 Jurnalul pentru vanzari, in vederea stabilirii in fiecare luna a T.V.A. colectata;

 Jurnalul pentru cumparari, necesar determinarii T.V.A. deductibila.

        Aceste doua jurnale se intomesc pe baza documentelor justificative care atesta efectuarea celor doua tipuri de operatii impozabile (vanzari – cumparari).

        Unitatea patrimoniala care efectueaza operatii impozabile la sfarsitul lunii poate avea:

 o creanta asupra statului, pentru T.V.A. de recuperat, cand ,,T.V.A. deductibila” platita statului prin intermediul furnizorilor este mai mare decat ,,T.V.A. colectata” facturata clientilor si incasabila de la acestia, sau:

 o obligatie fata de stat pentru T.V.A. de plata, cand ,,T.V.A. deductibila” este mai mica decat ,,T.V.A. colectata”.

2.2.1. CONTURI UTILIZATE

        Pentru evidentierea distincta a taxei pe valoarea daugata se utilizeaza urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

 Contul 442.6 ,,T.V.A. deductibila” este utilizat pentru evidentierea taxei pe valoarea adaugata inscrisa in facturile emise de furnizori pentru bunurile, serviciile si lucrarile achizitionate sau aferenta mijloacelor fixe realizate in regie proprie, deductibila din punct de vedere fiscal. Este un cont de activ.

        Debitul acestui cont reflecta taxa pe valoarea adaugata intrarilor de bunuri si servicii.

        Creditul acestui cont reflecta taxa pe valoarea adaugata colectata.

        La sfarsitul lunii contul nu prezinta sold.

 Contul 442.7 ,,T.V.A. colectata” tine evidenta sumelor datorate de unitatea patrimoniala bugetului statului, reprezentand taxa pe valoarea adaugata aferenta vanzarilor de marfuri si bunuri, prestarilor de servicii sau executarilor de lucrari.

        Este un cont de pasiv. Creditul contului reflecta taxa pe valoarea adaugata aferenta vanzarilor de bunuri si servicii.

        Debitul contului reflecta taxa pe valoarea daugata deductibila. La sfarsitul lunii nu prezinta sold.

 Contul 442.3 ,,T.V.A. de plata” tine evidenta taxei pe valoarea daugata de platit bugetului statului. Este un cont de pasiv.

        Creditul acestui cont reflecta diferentele rezultate la finele perioadei intre taxa pe valoarea adaugata colectata si taxa pe valoarea adaugata deductibila (T.V.A. colectata > T.V.A. deductibila).

        Debitul acestui cont reflecta taxa pe valoarea adaugata platita la bugetul de stat.

        Soldul creditor al contului reprezinta datoria de plata a taxei pe valoarea adaugata la bugetul statului.

 Contul 442.4 ,,T.V.A. de recuperat” tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului. Este un cont de activ.

        Debitul acestui cont reflecta diferentele rezultate la finele perioadei intre taxa pe valoarea adaugata deductibila si taxa pe valoarea daugata colectata (T.V.A. deductibila > T.V.A. colectata).   

        Creditul acestui cont reflecta taxa pe valoarea adaugata incasata de la bugetul statului sau taxa pe valoarea adaugata de recuperate in perioadele urmatoare.

        Soldul debitor al contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata de recuperate de la bugetul statului.

 Contul 442.8 ,,T.V.A. neexigibila” tine evidenta taxei pe valoarea adaugata neexigibila rezultata din vanzarile si cumpararile de bunuri, servicii, lucrari efectuate cu plata in rate, precum si cea inclusa in pretul de vanzare cu amanuntul la unitatile comerciale ce tin evidenta la acest prêt.    Este un cont bifunctional.

        Debitul acestui cont reflecta taxa pe valoarea adaugata neexigibila aferenta cumpararilor de bunuri si servicii cu plata in rate (442.8 = 401, 404).

        Creditul acestui cont reflecta taxa pe valoarea adaugata aferenta vanzarilor de bunuri si servicii cu plata in rate (411.1 = 442.8).

        Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata neexigibila.

        Functionalitatea lor este unica, dar folosirea depinde de ipostaza in care se afla agentul economic: cumparator, vanzator, scutit de plata, bun de plata, amanat la plata etc.

        In timpul lunii, in contabilitate se inregistreaza taxa pe valoarea adaugata deductibila, colectata si eventual neexigibila.

Exemple:

    1. Se contabilizeaza operatii de aprovizionare cu materii prime, din factura fiscala rezultand:

         Pretul producatorului…………………………….4.000,00 lei;

         T.V.A. deductibila 19%………………………………………760,00 lei.

        Suma totala de platit………………………………..4.760,00 lei.

                                                %                            =                    401                          4.760

          4.000                    301

                760                    442.6

        In mod asemanator (desigur ca rationament al interventiei conturilor de T.V.A.) se inregistreaza in conturi toate furniturile primite, indiferent de sursa: aprovizionari cu marfuri, lucrari executate si serviciile prestate in favoarea agentului economic etc., destinate activitatii de baza, lucrarilor de investitii si altele, diferentierea constand doar in ceea ce priveste contul de cheltuieli sau contul de valori economice primite.

    2. S-au receptionat materii prime pentru care s-au primit facturile:

         la primirea materiilor prime:

                                                  %                            =                    408                          5.950

          5.000                    301

                950                    442.8

         la sosirea facturii fiscale:

          5.950                    408                        =                      401                          5.950

si concomitant:

                950                    442.6                  =                      442.8                          950

    3. Un tert executa o lucrare de reparatii sau alte prestatii cu plata ulterioara sau in rate:

         la receptionarea lucrarii:

                                                  %                            =                    401                          5.950

          5.000                    611

                950                    442.8

         pe masura platii furnizorului de servicii integral sau in rate:

          5.950                    401                        =                      512.1                    5.950

si concomitant:

                950                    442.6                  =                      442.8                          950

    4. Agentul economic se aprovizioneaza cu materii prime (pretul producatorului 4.000,00 lei, T.V.A. 760,00 lei, total de plata 4.760,00 lei) care sunt cert destinate pentru producerea unor bunuri scutite de taxa pe valoarea adaugata:

          4.760                    301                        =                      401                          4.760

        Deci, T.V.A. nu se mai ,,deduce” in acest caz ci, prin consumul materiilor prime, ajunge in cheltuielile de exploatare.

        In mod similar se contabilizeaza si aprovizionarile cu materii prime (dar si materiale, marfuri, ori alte bunuri, inclusive servicii) de la un agent economic care nu evidentiaza taxa pe valoarea adaugata in mod distinct (spre exemplu nu se declara platitor de T.V.A avand un venit annual sub limita prevazuta de lege), numai ca agentul economic comparator este dezavantajat de faptul ca taxa fiind inclusa in prêt si nespecificata expres in documentele de livrare, nu o mai poate deduce.

        Pentru unitatile comerciale cu amanuntul care doresc sa tina evidenta gestiunilor la pretul de vanzare cu amanuntul, inclusive T.V.A., situatia se poate rezolva in felul urmator:

    5. Receptionarea marfurilor conform datelor din factura furnizorului:

                                                  %                            =                    401                      11.900

      10.000                    371

          1.900                    442.6

    6. Adaosul commercial aferent:

          3.000                    371                        =                      378                          3.000

    7. In prêt se include si taxa pe valoarea adaugata corespunzatoare pretului de vanzare, intrucat agentul economic tine evidenta gestiunilor la vanzarea cu amanuntul la acest prêt final:

          2.470                    371                        =                      442.8                    2.470

    8. Vanzarea marfurilor cu amanuntul:

      15.470                    531.1                  =                        %

                                                                                                              707                      13.000

                                                                                                              442.7                    2.470

    9. Decontarea lunara a gestiunii marfurilor vandute:

                                                  %                          =                      371                      15.470

      10.000                    607

          3.000                    378

          2.470                    442.8

10. Se factureaza produsele finite:

         pretul producatorului………………………………..7.000,00 lei;

         T.V.A. colectata 19%……………………………………………1.330,00 lei;

         suma totala de incasat………………………………..8.330,00 lei.

          8.330                    411.1                  =                        %

                                                                                                              707                          7.000

                                                                                                              442.7                    1.330

        Modul de calcul al cotei recalculate, este urmatorul:

(cota taxe/cota taxei + 100) x 100. Nivelul cotei standard recalculate este de 15.966%.

T.V.A. recalculate = (19 x 100)/119 = 15.966%

        Deci, in cazurile mentionate, taxa se deduce din suma totala a incasarilor consemnate in ,,borderoul de vanzare (incasare) din ziua …..” si centralizat apoi in ,,Jurnalul pentru vanzari”.

11. Vanzarea marfurilor printr-o unitate de desfacere cu amanuntul:

         total vanzari……………………………………………………5.950,00 lei;

         T.V.A. incorporata (colectata) = (5.950 x 15.966)/100 = ……..950,00 lei;

         Petul de achizitie………………………………………………5.000,00 lei.

          5.950                    531.1                  =                        %

                                                                                                              707                          5.000

                                                                                                              442.7                          950

12. In cazul in care agentul economic nu este considerat platitor de T.V.A. ca urmare a prevederii ca se incadreaza intr-un volum al veniturilor sub limita prevazuta de lege (si se declara ca atare, intrucat legea nu-i interzice a nu fi platitor, cid oar ii inlesneste aceasta), pretul obtinut din vanzarea marfurilor (sau a altor bunuri) devine direct venit si se contabilizeaza ca atare, adica:

          5.000                    531.1                  =                      707                          5.000

13. In cazul in care produsele finite se livreaza la export, contabilizarea operatiei se face identic, daca fara interventia contului 442.7 ,,T.V.A. colectata”, intrucat aceste livrari sunt exonerate de la plata taxei, iar vanzarea se opereaza la pretul producatorului, negociat si acceptat de ambii parteneri.

          6.000                    411.1                  =                      701                          6.000 (pretul fara T.V.A.)

14. Daca se livreaza produse cu plata in rate:

          7.140                    411.1                  =                        %

                                                                                                              701                          6.000

                                                                                                              442.8                    1.140

15. Incasarea ratelor:

          7.140                    512.1                  =                      411.1                    7.140

si concomitant

          1.140                    442.8                  =                      442.7                    1.140

        Vanzarea de produse catre clienti, dar pentru care nu s-au intocmit inca facturile:

16. Se inregistreaza vanzarea de produse finite pentru care nu s-au intocmit facturile:

          5.950                    418                      =                        %

                                                                                                              701                          5.000

                                                                                                              442.8                          950

17. Se emit facturile, trimiterea lor catre clienti si, evident, introducerea la incasare:

          5.950                    411.1                =                      418                        5.950

si concomitant

                950                    442.8                  =                      442.7                        950

18. Pro rata din taxa pe valoarea adaugata deductibila devenita nedeductibila:

                442                    635                        =                      442.6                        442

        Compensarea reciproca a taxei pe valoarea adaugata COLECTATA cu cea DEDUCTIBILA, asa cum rezulta ea din conturi:

        Decontarea lunara, respective compensarea T.V.A. colectata cu T.V.A. deductibila, decurge in felul urmator:

19. Daca T.V.A. colectata este mai mare decat T.V.A. deductibila:

                                                442.7                  =                            %

                                                                                                              442.6

                                                                                                              442.3

20. Daca T.V.A. colectata este mai mica decat T.V.A. deductibila:

                                                    %                        =                      442.6

                                                4427

                                                442.4

21. Plata taxei pe valoarea adaugata se face dupa inchiderea exercitiului lunar, la termenele prevazute pentru intrega suma aflata ca sold creditor in contul 442.3:

                                                442.3                  =                      512.1

22. Daca exercitiul lunar s-a incheiat cu suma negative a taxei pe valoarea adaugata, atunci aceasta se recupereaza de la bugetul de stat:

                                                  512.1                =                      442.4

23. In cazul in care nu s-a recuperate aceasta taxa pana la inchiderea exercitiului lunar urmator, atunci ea poate fi compensate cu eventuala T.V.A. de plata determinata pentru exercitiul ce urmeaza perioadei nedecontate:

                                                  442.3                =                      442.4

24. In cazul in care se suspenda plata taxei pe valoarea adaugata la organele vamale, se fac urmatoarele inregistrari in evidenta contabila:

        La persoanele impozabile inregistrarea ca platitori de T.V.A.:

    a) inregistrarea obligatiei de plata a T.V.A.:

                                                  442.8                =                      446

    b) inregistrarea stingerii obligatiei de plata prin plata efectiva a T.V.A.:

                                                    446                      =                      512.1

                                                    442.6                =                      442.8

    c) inregistrarea stingerii obligatiei de plata prin compensare (in cazul persoanelor impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, daca din decontul privind taxa pe valoarea adaugata din luna precedenta rezulta taxa de rambursat, acestea au dreptul sa compenseze aceasta suma datorata):

                                                    446                      =                      442.4

                                                    442.6                =                      442.8

    d) in situatia in care plata sau compensarea taxei pe valoarea adaugata se efectueaza in termenele prevazute de lege, se pot efectua direct urmatoarele inregistrari contabile:

                                                    442.6                =                      512.1

                                                    442.6                =                      442.4

        La persoanele care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, operatiunile vor fi evidentiate contabil astfel:

    a) cu taxa pe valoarea adaugata datorata:

                                                    635                      =                      446

    b) cu taxa pe valoarea adaugata platita:

                                                    446                    =                      512.1

2.3. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DECONTAREA

TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

        Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat.

2.3.1. SFERA DE APLICARE

        In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiile care indeplinesc cumulative urmatoarele conditii:

a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii effectuate cu plata;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice;

        In sfera de aplicare a taxei pe valoareaadaugata se cuprind si importurile de bunuri.

        Operatiile care se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valorea adaugata sunt denumite in continuare operatiuni impozabile.

        Operatiunile impozabile sunt:

a) operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele prevazute de legislatia in viguare;

b) operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata, dar este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate;

c) operatiuni scutite fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata sin u este permisa deducerea taxei pe valoarea adugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate;

d) operatiuni de import scutite de taxa pe valoarea adaugata, pentru care nu se datoreaza taxa pe valorea adaugata in vama.   

OPERATIUNI IMPOZABILE

 Livrarea de bunuri

        Prin livrarea de bunuri se intelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar catre o alta persoana, direct sau prin personae care actioneaza in numele acestuia.

        Prin bunuri se intelege bunurile corporale mobile si immobile, prin natural or sau prin destinatie. Energia electrica, energia termica, gazelle naturale, agentul frigorific si altele de aceeasi natura sunt considerate bunuri mobile corporale.

        Nu constituie livrare de bunuri: – selectiv

               bunurile distruse ca urmare a unor calamitati sau a altor cause de forta majora;

               bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate in conditiile stabilite prin norme;

               perisabilitatile, in limitele prevazute de lege;

               acordarea de bunuri, in mod gratuity, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme.

 Prestarea de servicii

        Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri.

        Prestarile de servicii cuprin operatiuni cum sunt: – selectiv

               inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor, in cadrul unui contract de leasing;

               transferal si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;

               intermedierea efectuata de comisionari, care actioneaza in numele ei si in contul comitentului, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

 Importul de bunuri

        Se considera import de bunuri intrarea de bunuri in Romania provenind dintr-un alt stat.

LOCUL OPERATIUNILOR IMPOZABILE

 Locul livrarii de bunuri

        Se considera a fi locul livrarii de bunuri:

a) locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul, in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de un tert;

b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau montaj, indiferent daca punerea in functiune este efectuata de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau;

c) locul unde se gasesc bunurile in momentul in care are loc livrarea, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

d) locul de plecare a transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate    la bordul unui vapor sau avion;

e) locul de plecare a transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate intr-un autocar sau tren, si o parte din parcursul transportului de pasageri efectuat in interiorul tarii.

 Locul prestarii de servicii

        Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde producatorul isi are stability sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt effectuate sau, in lipsa acestora, domiciliul sau resedinta obisnuita.

2.3.2. FAPTUL GENERATOR SI EXIGIBILITATEA

TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

        Faptul generator al taxei reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.

        Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila atunci cand autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza legii, la un moment dat, sa solicite taxa pe valoarea adaugata de la platitorii taxei, chiar daca plata acesteia este stabilita prin lege la o alta data.

        Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila, la data livrarii de bunuri sau la data livrarii de servicii.

        Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator si intervine:

a) la data la care este emisa factura fiscala, inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii;

b) la data incasarii avansului, in cazul in care se incaseaza avansuri inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii.

        Prin derogare de la alin. precedent, in cazul constituirii unui bun imobil, antreprenorul general poate opta pentru ca exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata sa intervina la data livrarii bunului imobil, in conditiile stabilite prin norme.

        In cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data cand se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale in vigoare.

BAZA DE IMPOZITARE

 Baza de impozitare pentru operatiuni in interiorul tarii

        Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:

 Pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, altele decat cele prevazute la lit. b) si c), din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusive subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni;

 Preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii, pentru:

         bunurile constatate lipsa din gestiune cu exceptia bunurilor distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cause de forta majora, precum si a perisabilitatilor, in limitele prevazute prin lege;

         preluarea de catre persone impozabile a bunurilor achizitionate sau fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitia altor personae in mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;

         orice distribuire de bunuri din activele unei societati comerciale catre asociati sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a societaii, constituie livrare de bunuri efectuata cu plata.

Suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii pentru:

         utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, in scopuri ce nu au legatura cu activitatea sa economica, sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor persoane, daca taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile respective a fost dedusa partial sau total;

         prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de catre o persoana impozabila, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica pentru uzul personal al angajatilor sai sau al altor persoane.

        Se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata:

impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede astfel, exclusiv taxa pe valoarea adaugata;

cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.

 Ajustarea bazei de impozitare

        Baza de impozitare a taxei pe valoarea adugata se ajusteaza in urmatoatele situatii:

              a) daca au fost emise facturi fiscale si ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, inainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

              b) in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea sau preturile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

              c) in situatia in care reducerile de prêt (rabaturi, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de prêt acordate de furnizori direct clientilor), sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum si in cazul majorarii pretului ulterior livrarii sau prestarii;

              d) contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisa incepand cu data de la care se declara falimentul;

              e) in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfe, pentru ambalajele care circula prin facturare.

 Baza de impozitare pentru import

        Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri.

        Se cuprind, de asemenea, in baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilr in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare conform alin. precedent. Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia stipulata in documentul de transport sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania.

        Daca suma folosita la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimata in valuta, aceasta se converteste in moneda nationala a Romaniei, in conformitate cu metodologia folosita, pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate.

COTELE DE TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

        Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata.

        Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:

              a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologie, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii;

              b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusive publicitatii;

              c) livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;

              d) livrarile de produse ortopedice;

              e) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusive inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

REGIMUL DEDUCERILOR

 Dreptul de deducere

        Dreptul de deducere ia nastere in momentul in care taxa pe valoarea adaugata devine exigibila. Daca bunurile si serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii in folosul operatiunilor sale taxabile, orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata are dreptul sa deduca:

              a) taxa pe valoarea adugata datorata sau achitata aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa fie livrate, pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate sau urmeaza sa ii fie prestate de o alta persoana impozabila.

              b) taxa pe valoarea adaugata achitata pentru bunurile importate.

        Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata, orice persoana impozabila trebuie sa justifice dreptul de deducere in functie de felul operatiunii, cu unul din urmatoarele documente:

              a) pentru taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa ii fie livrate si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa ii fie prestate de o alta persoana impozabila, cu factura fiscala.

              b) pentru importuri de bunuri, cu declaratia vamala de import sau un act constatator emis de autoritatile vamale, pentru importurile care mai beneficiaza de amanarea platii taxei in vama, se va prezenta si documentul care confirma achitarea taxei pe valoarea adaugata.

 Perioada fiscala (Art.146 din CODUL FISCAL)

(1)    Perioada fiscala pentru taxa pe valoarea adaugata este luna calendaristica;

(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), pentru persoanele impozabile care nu au deposit in cursul anului precedent o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului precedent, perioada fiscala este trimestrul calendaristic.

(3) Persoanele impozabile care se incadreaza in prevederile alin.(2) au obligatia de a depune la organele fiscale teritoriale, pana la data de 25 februarie, o declaratie in care sa mentioneza cifra de afaceri din anul precedent.

(4) Persoanele impozabile care iau fiinta in cursul anului trebuie sa declare, cu ocazia inregistrarii fiscale, cifra de afaceri pe care preconizeaza sa o realizeze in cursul anului, iar daca aceasta nu depaseste 100.000 euro inclusiv, au obligatia de a depune deconturi trimestriale in anul infiintarii. Daca cifra de afaceri obtinuta in anul infiintarii este mai mare de 100.000 euro, in anul urmator perioada fiscala va fi luna calendaristica, conform alin.(1), iar daca cifra de afaceri obtinuta nu depaseste 100.000 euro inclusiv, perioada fiscala va fi trimestrul, urmand ca persoana impozabila sa se conformeze perioadelor alin.(3).

 Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt

        Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de T.V.A., care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere, este denumita in continuare platitor de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt. Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, se inscriu intr-un jurnal pentru cumparari, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora se deduce integral.

        Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusive realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, se inscriu intr-un jurnal pentru cumparari, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, iar taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora nu se deduce.

        Bunurile si serviciile pentru care nu se cunoaste destinatia in momentul achizitiei, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau operatiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina proportia in care sunt sau vor fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere si operatiuni care nu dau drept de deducere, se evidentiaza intr-un jurnal pentru cumparari intocmit separat. Taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor operatiuni se deduce pe baza de pro–rata.

        Pro–rata se determina ca raport intre: veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere, la numerator, iar la numitor veniturile de la numerator lus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere. Se exclud din calculul pro-rata veniturile financiare, daca acestea sunt accesorii activitatii principale.

        Pro-rata se determina anual, situatie in care elementele prevazute la numitor si numerator sunt cumulate pentru intregul an fiscal. Prin exceptie, aceasta poate fi determinata lunar sau trimestrial, dupa caz, situatie in care elemtele prevazute la numitor si numerator sunt cele efectiv realizate in cursul fiecarei luni, respectiv trimestru.

        Pro-rata aplicabila pentru un an este ori pro-rata definitiva determinate pentru anul precedent, ori pro-rata estimate in functie de operatiunile prevazute a fi realizate in anul current. Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal teritorial, la inceputul fiecarui an fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie, nivelul pro-rata provizorie aplicata, precum si modul de determinare a acesteia. Taxa pe valoarea adaugata de dedus se determina prin aplicarea pro-rata provizorie asupra taxei pe valoarea adaugata deductibile, aferente achizitiilor destinate atat realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, cat si celor care nu dau drept de deducere.

        Persoanele impozabile care nu au determinat pro-rata provizorie la inceputul anului, deoarece nu realizau si nici nu prevedeau realizarea de operatiuni fara drept de deducere in cursul anului, si care ulterior realizeaza astfel de operatiuni, nu au obligatia sa calculeze si sa utilizeze pro-rata provizorie. In cursul anului este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata.

        La finele anului vor aplica urmatoarele reguli:

               daca pot efectua separarea achizitiilor de bunuri/servicii destinate: realizarii de operatiuni care dau drept de deducere; realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere; precum si bunurile si serviciile pentru care nu se cunoaste destinatia in momentul achizitiei, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau operatiuni care nu dau drept de deducere, vor regulariza astfel: din taxa dedusa in cursul anului se scade taxa de dedus rezultata prin aplicarea pro-rata definitiva pentru achizitiile destinate atat realizarii de operatiuni cu drept de deducere, cat si pentru operatiuni fara drept de deducere, si/sau taxa aferenta bunurilor/serviciilor destinate exclusiv operatiunilor cu drept de deducere, iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct din ultima perioada fiscala a anului, ca taxa de plata le bugetul de stat;

               daca nu se poate efectua separarea pe destinatii, se aplica pro-rata definitiva asupra tuturor achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in cursul anului, iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului.

        Pro-rata definitiva se determina in luna decembrie, in functie de realizarile efective din cursul anului. Regularizarea deducerilor operate dupa pro-rata provizorie se realizeaza prin aplicarea pro-rata definitiva asupra taxei pe valoarea adaugata deductibile aferente achizitiilor pentru care nuse cunoaste destinatia.

        Diferenta in plus sau in minus fata de taxa dedusa, conform pro-rata provizorie, se inscrie pe un rand distinct in decontul ultimei perioade fiscale.

 Determinarea taxei de plata sau a sumei negative de taxa

        In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de o persoana impozabila, care este dedusa intr-o perioada fiscala, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta operatiunilor taxabile, rezulta un excedent in perioada de raportare, denumit in continuare suma negative a taxei pe valoarea adaugata. In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile, exigibila intr-o perioada fiscala, denumita taxa colectata, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, dedusa in acea perioada fiscala, rezulta o diferenta denumita taxa pe valoarea adugata de plata pentru perioada fiscala de raportare.   

 Regularizarea si rambursarea taxei

        Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile din perioada fiscala de raportare, persoanele impozabile trebuie sa efectueze regularizarile prin decontul de taxa pe valoarea adugata.

        Se determina suma negativa a taxei pe valoarea adaugata, rezultata in perioada fiscala de raportare, a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata reportat din decontul perioadei fiscale precedente, daca nu a fost solicitat    a fi rambursat.

        Se determina taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, in perioada fiscala de raportare, prin adaugarea la taxa pe valoarea adaugata de plata din perioada fiscala de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat pana la data depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugata din soldul taxei pe valoarea adaugata de plata al perioadei fiscale anterioare.

        Prin decontul de taxa pe valoarea adaugata persoanele impozabile trebuie sa determine diferenta dintre suma negativa a taxei pe valoarea adaugata si taxa pe valoarea adaugata de plata cumulate, care reprezinta regularizarea de taxa si stabilirea soldului taxei pe valoarea adaugata de plata sau a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata.

        Daca taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata este mai mare decat suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata, rezulta un sold de taxa pe valoarea adaugata de plata in perioada fiscala de raportare. Daca suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, rezulta un sold al sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, in perioada fiscala de raportare.

        Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, prin bifarea casetei corespunzatoare din decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, decontul fiind si cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative in decontul perioadei fiscale urmatoare. Daca o persoana impozabila solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adugata, aceasta nu se raporteaza in perioada fiscala urmatoare. Nu poate fi solicitata rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, mai mic de 5.000,00 lei inclusiv, aceasta fiind reportata obligatoriu in decontul perioadei fiscale urmatoare.

REGIMUL SPECIAL DE SCUTIRE

 Sfera de aplicare si regulile pentru regimul special de scutire (Art.152 din CODUL FISCAL)

(1) Sunt scutite de T.V.A. persoanele impozabile a caror cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 20.000,00 lei, denumit in continuare plafon de scutire, dar acestea pot opta pentru aplicarea regimului normal de T.V.A.

(2) Persoanele impozabile nou-infiintate pot beneficia de aplicarea regimului special de scutire, daca declara ca vor realize anual o cifra de afaceri estimata de pana la 2.000,00 lei inclusiv si nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de T.V.A. Persoanele    impozabile inregistrate fiscal, care ulterior realizeaza operatiuni sub plafonul de scutire prevazut la alin.(1), se considera ca sunt in regimul special de scutire, daca nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de T.V.A.

(3) Persoanele impozabile, care depasesc in cursul unui an fiscal plafonul de scutire, sunt obligate sa solicite inregistrarea ca platitor de T.V.A. in regim normal, in termen de 10 zile de la data constatarii depasirii. Pentru persoanele nou-infiintate, anul fiscal reprezinta perioada din anul calendaristic, reprezentata prin luni calendaristice scurse de la data inregistrarii pana la finele anului. Fractiunile de luna vor fi considerate o luna calendaristica intrega. Persoanele care se afla in regim special de scutire trebuie sa tine evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii, care intra sub incidenta prezentului articol, cu ajutorul jurnalului pentru vanzari.

        Data depasirii plafonului este considerata sfarsitul lunii calendaristice in care a avut loc depasirea de plafon. Pana la data inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal se va aplica regimul de scutire de taxa pe valoarea adaugata. In situatia in care se constata ca persoana in cauza a solicitat cu intarziere atribuirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal, autoritatea fiscala este indreptatita sa solicite plata taxei pe valoarea adugata pe perioada scursa intre data la care persoana in cauza avea obligatia sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal si data de la care inregistrarea a devenit efectiva, conform procedurii prevazute prin norme.

(4) Dupa depasirea plafonului de scutire, persoanele impozabile nu mai pot solicita aplicarea regimului special, chiar daca ulterior realizeaza cifre de afaceri anuale inferioare plafonului de scutire prevazut de lege.

(5) Scutirea prevazuta de prezentul articol se aplica livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii efectuate de persoanele impozabile prevazute la alin. (1).

(6) Cifra de afaceri care serveste drept referinta la aplicarea alin. (1) este constituita din suma, fara taxa pe valoarea adaugata, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii taxabile, incluzand si operatiunile scutite cu drept de deducere.

OBLIGATIILE PLATITORILOR DE TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

        Orice persoana impozabila trebuie sa declare inceperea, schimbarea si incetarea activitatii sale ca persoana impozabila. Conditiile in care persoanele impozabile se inregistreaza ca platitor de taxa pe valoarea adaugata sunt prevazute de legislatia privind inregistarea fiscala a platitorilor de impozite sit axe.

        Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza exclusiv operatiuni care nu dau drept de deducere, trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, trebuie sa solicite scoaterea evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, in caz de incetare a activitatii, in termen de 15 zile de la data actului in care se consemneaza situatia respectiva. Taxa pe valoarea adaugata datorata la bugetul de stat trebuie achitata inainte de scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, cu exceptia situatiei in care activitatea acesteia a fost preluata de catre alta persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.

        Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, are obligatia saemita factura fiscala pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate catre fiecare beneficiar. Persoanele impozabile, care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, nu au dreptul sa emita facturi fiscale si nici sa inscrie T.V.A. pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate catre alta persoana, in documentele emise. Prin norme se stabileste situatiile in care factura fiscala poate fi emisa si de alta persoana decat cea care efectueaza livrarea de bunuri. Persoanele impozabile cu regim mixt nu au obligatia sa emita facturi fiscale pentru operatiile scutite fara drept de deducere sau care nu se cuprind in sfera de aplicare a T.V.A.; in functie de specificul activitatii acestea pot emite alte documente prevazute de lege pentru operatiunile scutite fara drept de deducere sau care nu se cuprind in sfera de aplicare a T.V.A.

        In situatia in care persoanele impozabile cu regim mixt utilizeaza factura fiscala pentru evidentierea livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii scutite fara drept de deducere sau care nu se cuprind in sfera de aplicare a T.V.A., au obligatia sa inscrie in dreptul operatiunii mentiunea ,,scutit fara drept de deducere” sau ,,neimpozabil”.

        Pentru livrarile de bunri factura fiscala se emite la data livrarii de bunuri, iar pentru prestari de servicii cel mai tarziu pana la finele lunii in care prestarea a fost efectuata.

        Pentru bunurile livrate cu aviz de insotire, factura fiscala trebuie emisa in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data livrarii, fara a depasii finele lunii in care a avut loc livrarea.

        Pentru prestarile de servicii efectuate de prestatori stabiliti in strainatate, pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata, acestia din urma, daca sunt inregistrati ca platitori de T.V.A., trebuie sa autofactureze operatiunile respective, prin emiterea unei facturi fiscale, la data primirii facturii prestatorului sau la data efectuarii platii catre prestator, in cazul in care nu s-a primit factura prestatorului pana la aceasta data. Operatiunile de leasing extern se autofactureaza de catre beneficiarii din Romania, inregistrati ca platitori de T.V.A., la data stabilita prin contract pentru plata ratelor de leasing si/sau la data platii de sume in avans.

        Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii care se efectueaza continuu, cum sunt energia electrica, energia termica, gazele naturale, apa serviciile telefonice si altele asemenea, factura fiscala trebuie emisa la data la care intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata, cu exceptiile prevazute in alte acte normative.

        In cazul operatiunilor de leasing intern, a operatiunilor de inchiriere, concesionare sau arendare de bunuri, factura fiscala trebuie sa fie emisa la fiecare din datele specificate in contract, pentru plata ratelor, chiriei, redeventei sau arendei, dupa caz. In cazul incasarii de avansuri, fata de data prevazuta in contract se emite factura fiscala la data incasarii avansului.

        Daca plata pentru operatiunile taxabile este incasata inainte ca bunurile sa fie livrate sau inaintea finalizarii prestarii serviciilor, factura fiscala trebuir sa fie emisa in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la fiecare data cand este incasat un avans, fara a depasii finele lunii in care a avut loc incasarea.

        Factura fiscala trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele informatii:

seria si numarul facturii;

data emiterii facturii;

numele, adresa si codul de identificare fiscala ale persoanei care emite factura;

numele, adresa si codul de identificare fiscala, dupa caz, al beneficiarului de bunuri sau servicii;

denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;

pretul unitar fara T.V.A. si baza de impozitare pentru fiecare cota sau scutire;

cota de T.V.A. aplicata sau mentiunile: scutit cu drept de deducere, scutit fara drept de deducere, neimpozabil, supus regulilor speciale, dupa caz.

Suma taxei pe valoarea adaugata, de plata, pentru operatiunile taxabile, cu exceptia cazurilor in care se aplica reguli speciale prevazute prin norme metodologice.

EVIDENTA OPERATIUNILOR IMPOZABILE SI DEPUNEREA DECONTULUI

        Persoanele impozabile, inregistrate ca platitori de T.V.A., au urmatoarele obligatii din punct de vedere al evidentei operatiunilor impozabile:

a) sa tina evidenta contabila potrivit legii, astfel incat sa poata determina baza de impozitare si taxa pe valoarea adugata colectata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate, precum si cea deductibila aferenta achizitiilor;

b) sa asigure conditiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informatiilor si conducerea evidentelor prevazute de reglementarile in domeniul taxei pe valoarea adaugata;

c) sa furnizeze organelor fiscale toate justificarile necesare in vederea stabilirii operatiunilor realizate atat la sediul principal, cat si la subunitati;

d) sa contabilizeze distinct veniturile si cheltuielile rezultate din operatiunile asocierilor in participatie. Drepturile si obligatiile legale privind taxa pe valoarea adaugata revin asociatului care contabilizeaza veniturile si cheltuielile, potrivit contractului incheiat intre parti. La sfarsitul perioadei de raportare, veniturile si cheltuielile, inregistrate pe naturi, se transmit pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie. Sumele decontate intre parti fara respectarea acestor prevederi se supun taxei pe valoarea adaugata, in cotele prevazute de lege.

        Persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organul fiscal competent, pentru fiecare periaoada fiscala, pana la data de 25 a lunii urmatoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de taxa pe valoarea adugata, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice.

PLATA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA LE BUGET

        Persoanele obligate la plata taxei pe valoarea adugata trebuie sa achite taxa pe valoarea adaugata datorata, stabilita prin decontul intocmit pentru fiecare perioada fiscala sau prin decontul special, pana la data la care au obligatia depunerii acestora.

        Taxa pe valoarea adugata pentru importuri de bunuri, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, se plateste la organul vamal, in conformitate cu regulile in vigoare privind plata drepturilor de import.

RESPONSABILITATEA PLATITORILOR SI A ORGANELOR FISCALE

        Orice persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata poarta raspunderea pentru calcularea corecta si plata la termenul legal a taxei pe valoarea adugata catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal a deconturilor de taxa pe valoarea adaugata, la organul fiscal competent.

        Taxa pe valoarea adaugata se administreaza de catre organele fiscale si de autoritatile vamale, pe baza competentelor lor, asa cum sunt precizate in legislatia in vigoare.

CORECTAREA DOCUMENTELOR

        Corectarea informatiilor inscrise in facturile fiscale sau alte documente legal aprobate se va efectua astfel:

a) in cazul in care documentul nu a fost transmis catre beneficiar, acesta se anuleaza si se emite un nou document;

b) in cazul in care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie sa cuprinda, pe de o parte, informatiile din documentul initial, numarul si data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar, pe de alta parte informatiile si valorile corectate, fie se emite un nou document continand informatiile si valorile corectate si concomitent se emite un document cu velorile cu semnul minus in care se inscriu numarul si data documentului corectat. Documentele respective se vor inregistra in jurnalul de vanzari, respectiv de cumparari, si vor fi preluate in deconturile intocmite de furnizor si, respectiv, de beneficiar, pentru perioada in care a avut loc corectarea.

        In situatia ajustarii bazei de impozitare, furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii trebuie sa emita facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, cu valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului. Documentele respective se vor inregistra in jurnalul de vanzari, respectiv de cumparari, si vor fi preluate de deconturile intocmite de furnizor si, respectiv, de beneficiar, pentru perioada fiscala in care s-a efectuat ajustarea.

CONCLUZII SI PUNCTE DE VEDERE

        In conditiile trecerii la economia de piata a trebuit sa se renunte la impozitul pe circulatia marfurilor, si sa se introduca un impozit care sa perfectioneze sistemul fiscal si sa corespunda economiei de piata si cerintelor standardelor europene.

        Implementarea taxei pe valoarea adaugata necesita o buna cunoastere a mecanismului functionarii ei, si mai ales pentru agentii economici trebuie asigurata o tehnica de calcul si formularele necesare.

        Taxa pe valoarea adaugata se aplica pe intreg circuitul economic, de la producator pana la utilizatorul final al produselor si serviciilor.

        Conceperea si functionalitatea ei in economie a avut in vedere si posibilitatea limitarii evaziunii fiscale, in sensul ca neplata ei in fazele anterioare, duce la sporirea taxei in fazele ulterioare ale circuitului economic, determinandu-i pe agentii economici sa verifice daca furnizorul bunurilor cumparate a calculat corect partea de taxa ce ii revenea.

        Platitorii de taxa pe valoarea adaugata sunt pasibili de amenzi contraventiionale in cazul in care nu isi indeplinesc obligatiile privind depunerea documentelor la organele fiscale, tin eronat evidenta contabila sau nu isi platesc taxa pe valoarea adaugata datorata la buget.

BIBLIOGRAFIE

              CONTABILITATEA PRACTICA PRIVIND OBLIGATIILE FISCALE SI SOCIALE ALE FIRMEI – VOLUMUL II, EDITURA ,,EVCONT CONSULTING” SUCEAVA – 2004, PROFESOR IOAN MOROSAN

        CONTABILITATEA FINANCIARA A AGENTILOR ECONOMICI – Editata de Centrul de Management, Consultanta, Formare si Perfectionare din Cooperatia de consum si de credit – Bucuresti 2004, profesor Universitar Voica Valentin.

      Luminita Ionescu- CONTABILITATEA APROFUNDATA A SOCIETATILOR COMERCIALE,Ed.a III-a revizuita si adaugita, Editura FRM,Bucuresti,2007.

        Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor nr.2374/2007 privind modificarea Ordinului Ministrului Finantelor nr. 1752/2005, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 25/14.01.2008.

LEGEA CONTABILITATII    nr. 82/1991, republicata, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 454 din 18/06/2008.   

    STATUTUL S.C. ALEXBI LUX S.R.L. – MORENI