Contabilitatea Decontarilor Asigurarilor Sociale Si Medicale
CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ASIGURĂRILOR SOCIALE ȘI MEDICALE
CUPRINS
LISTA ABREVIERILOR
Art. – articol
Bd. – bulevard
CNAM – Compania Națională de Asigurări în Medicină
CNAS – Casa Națională de Asigurări Sociale
CPAS – Codul Personal de Asigurări Sociale
CUIÎO – codul unic de identificare al întreprinderilor și organizațiilor
FASB – Financial Accounting Standards Board
IASB – International Accounting Standards Board
ISA – International Standards on Auditing
Mun. – municipiu
S.N.C. – Standarde Naționale de Contabilitate
S.R.L. – societate cu răspundere limitată
str. – strada
SUA – Statele Unite al Americii
T.V.A. – taxa pe valoarea adăugată
LISTA FIGURILOR
LISTA TABELELOR
INTRODUCERE
Actualitatea temei reiese din faptul că principalul factor de producție și totodată animatorul celorlalți factori este resursa umană; iar în contabilitate, evidenței potențialului uman i se acordă o atenție sporită deoarece aceasta presupune calculul salariului, calculul reținerilor aferente contribuțiilor pentru asigurările sociale, calculul reținerilor aferente primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, calculul reținerilor aferente impozitului pe venit, etc.
De aceea, orice entitate economică pentru a-și desfășura activitatea cu succes are nevoie de un personal calificat ce va fi în stare să îndeplinească toate lucrările necesare. Efectivul acestui personal, componența și calificarea lui depind de mărimea entității economice, specializarea, înzestrarea tehnică și alți factori. Pentru atragerea unui astfel de personal, conducătorii entității economice trebuie să prezinte o motivație. Motivația de obicei se materializează într-un salariu care va satisface atât cerințele conducerii entității economice cât și cele ale lucrătorului.
Astfel, în procesul utilizării forței de muncă întreprinderea suportă costuri sau cheltuieli sub formă de retribuire a muncii, precum și contribuții pentru asigurările de stat și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.
Actualitatea temei mai rezidă și din faptul că modificări cu privire la cotele contribuțiilor de asigurări sociale și/sau medicale au loc, practic, în fiecare an; prin urmare, cunoașterea acestora, precum și a actelor legislative ce le reglementează este de o importanță colosală.
Scopul proiectului de licență este prezentarea modului de contabilizare a datoriilor salariale, decontărilor aferente contribuțiilor de asigurări sociale de stat, decontărilor aferente primelor de asigurare obligatorie se asistență medicală potrivit prevederilor noilor Standarde Naționale de Contabilitate și Planului general de conturi contabile.
În acest sens, autorul și-a propus spre realizare următoarele obiective:
studierea conținutul economic al datoriilor salariale;
studierea conținutului economic al contribuțiilor de asigurări sociale de stat;
studierea conținutului economic al primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală;
studiul actelor normative și legislative ce reglementează evidența contabilă a datoriilor salariale și a decontărilor aferente contribuțiilor de asigurări sociale de stat și obligatorii de asistență medicală;
examinarea metodologiei de contabilizare a calculului salariilor, calculului contribuțiilor de asigurări sociale de stat, calculului primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și achitării tuturor acestor datorii în cadrul unei entități economice;
prezentarea modului de verificare a contabilizării decontărilor aferente asigurărilor sociale și medicale.
Pentru a exemplifica modul de contabilizare a decontărilor aferente asigurărilor sociale și medicale, autorul a utilizat date și informații din evidența contabilă a S.R.L. „Vidioprolifer”. Adresa juridică a entității este: mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn 26/1, ap. 38. Entitatea, la înregistrarea de stat a obținut certificatul de înregistrare cu numărul de identificare de stat – 1005600004813 [29].
Forma organizatorico-juridică a entității este – societate cu răspundere limitată. Societatea cu răspundere limitată este societatea comercială cu personalitate juridică al cărei capital social este divizat în părți sociale conform actului de constituire și ale cărei obligații sunt garantate cu patrimoniul societății. Societatea își exercită, de la data constituirii, drepturile și obligațiile sale prin intermediul administratorului. Societatea este constituită pentru o perioadă nedeterminată.
„Vidioprolifer” S.R.L. este una dintre cele mai dinamice companii imobiliare din Moldova, cu experiență în crearea, dezvoltarea și implementarea celor mai eficiente soluții necesare atingerii cu succes a obiectivelor clienților săi.
Pachetul de servicii imobiliare oferit de „Vidioprolifer” S.R.L. cuprinde analiză de piață, evaluarea proprietății, coordonare juridică, intermediere tranzacții și asistență negociere.
Clienții companiei pot conta pe calitate și punctualitate. Acest lucru se manifestă prin competența multilaterală a consultanților și prin serviciile ajustate intereselor individuale.
Toate tendințele în activitatea „Vidioprolifer” S.R.L. sunt orientate spre atingerea acestui obiectiv, ceea ce, în esență, constituie principala motivare pentru fiecare membru al echipei, lucru care permite îmbunătățirea adecvată a nivelului de competență și a calității serviciilor, în condițiile unei conjuncturi în continuă schimbare și ale unei concurențe crescânde pe piața serviciilor financiare și de consultanță.
Profesionalismul echipei „Vidioprolifer” S.R.L., are ca bază cunoștințe profunde a pieței imobiliare și permit de a optimiza toate fazele de tranzacții imobiliare.
Metodologia cercetării a servit la studierea în detaliu a temei și expunerea materialului în prezenta teză de licență. Printre metodele utilizate se enumără: observația, statistica, istoric-comparativă, analiza documentară, clasificarea, tabele, analiza grafică, abstracția științifică, logica, etc.
Literatura de specialitate care a permis autorului să definitiveze din punct de vedere științific și legislativ totalitatea aspectelor aferente datoriilor salariale și decontărilor privind asigurarea socială și medicală se referă la acte normative și legislative, manuale și articole de specialitate. Printre sursele utilizate se enumără: Codul fiscal al Republicii Moldova, Codul muncii al Republicii Moldova, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, Legea salarizării, precum și manuale, articole, prezentări ale diferitor autori autohtoni, printre care: Nederiță A., Goncearuc M., Grigoroi L., Lazari L.
CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND DECONTĂRILE AFERENTE ASIGURĂRILOR SOCIALE ȘI MEDICALE
1.1. Conținutul economic al decontărilor aferente asigurărilor sociale și medicale
Decontările aferente asigurărilor sociale și medicale apar ca urmare a calculului și plății datoriilor salariale.
Prin urmare, autorul consideră binevenită redarea conținutului economic al datoriilor salariale, după care vor fi explicate și caracterizate datoriilor aferente decontărilor de asigurare socială și medicală.
Datoriile salariale reprezintă una din componentele datoriilor față de personal, care la rândul său este o componentă a datoriilor calculate. În figura de mai jos este reprezentat locul datoriilor salariale în cadrul acestor datorii calculate:
Fig. 1.1. Locul datoriilor salariale în componența datoriilor calculate (Sursa: elaborat de autor în baza [14])
Datoriile față de personal privind salariul reprezintă angajamentele întreprinderii față de salariat pentru munca prestată, precum și recompensele garantate de stat (cum este plata pentru concediul de odihnă sau plata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă) și alte plăți suplimentare, conform contractelor între părți (cum sunt facilitățile acordate de patron) [27].
Potrivit art.1 din Codul muncii al Republicii Moldova [2] – salariat este persoană fizică (bărbat sau femeie) care prestează o muncă conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită funcție, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă. Astfel, tipul angajării poate fi: de bază (cu prezența carnetului de muncă), prin cumul contract de prestare a unui serviciu.
Salariatul este persoana din cadrul entității economice care are dreptul:
„la încheierea, modificarea, suspendarea și desfacerea contractului individual de muncă;
la muncă, conform clauzelor contractului individual de muncă;
la un loc de muncă, în condițiile prevăzute de standardele de stat privind organizarea, securitatea și sănătatea în muncă, de contractul colectiv de muncă și de convențiile colective;
la achitarea la timp și integrală a salariului, în corespundere cu calificarea sa, cu complexitatea, cantitatea și calitatea lucrului efectuat;
la odihnă, asigurată prin stabilirea duratei a normale a timpului de muncă, prin reducerea timpului de muncă pentru unele profesii și categorii de salariați, prin acordarea zilelor de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, a concediilor anuale plătite;
la informare deplină și veridică despre condițiile de muncă și cerințele față de securitatea și sănătatea în muncă la locul de muncă; etc.”.
Totodată, salariatul este obligat:
„să-și îndeplinească conștiincios obligațiile de l muncă prevăzute de contractul individual de muncă;
să îndeplinească normele de muncă stabilite;
să respecte cerințele regulamentului intern al unității și să poarte în permanență asupra sa permisul nominal de acces la locul de muncă, acordat de angajator;
să respecte disciplina muncii;
să manifeste un comportament nediscriminatoriu în raport l cu ceilalți salariați și cu angajatorul;
să respecte dreptul la demnitate în muncă al celorlalți salariați;
să respecte cerințele de securitate și sănătate în muncă; să manifeste o atitudine gospodărească față de bunurile angajatorului și ale altor salariați;
să informeze de îndată angajatorul sau l conducătorul nemijlocit despre orice situație care prezintă pericol pentru viața și sănătatea oamenilor sau pentru integritatea patrimoniului angajatorului;
să achite contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în modul stabilit; etc.” [2].
Iar angajatorul, la rândul său, are dreptul:
„să încheie, să modifice, să suspende și să desfacă l contractele individuale de muncă cu salariații în modul și în condițiile stabilite de legislație;
să ceară salariaților îndeplinirea obligațiilor de muncă și manifestarea unei atitudini gospodărești față de bunurile angajatorului;
să stimuleze salariații pentru munca eficientă și conștiincioasă;
să tragă salariații la răspundere disciplinară și materială în modul stabilit de legislație;
să emită acte normative la nivel de unitate;
să creeze patronate pentru reprezentarea și apărarea intereselor sale și să adere la ele”;
și obligația:
„să respecte legile și alte acte normative, clauzele contractului colectiv de l muncă și ale convențiilor colective;
să respecte clauzele contractelor individuale de muncă;
să aprobe, în prima lună de la începutul activității unității, iar în continuare – în prima lună a fiecărui an calendaristic, statele de personal ale unității și, în termen de 2 luni de la data aprobării acestora, să prezinte (în formă scrisă sau electronică), cu excepția autorităților publice centrale și locale, un exemplar al statelor de personal inspecția teritorială de muncă în a cărui rază de competență este amplasată unitatea;
să acorde salariaților munca prevăzută de contractul individual de muncă și un permis nominal de acces la locul de muncă;
să asigure salariaților condițiile de muncă corespunzătoare cerințelor de securitate și sănătate în muncă; etc.” [2].
Salariul, potrivit art. 128 al Codului Muncii al Republicii Moldova, reprezintă „orice recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată” [2].
În opinia profesorului Alexandru Nederiță, „datoriile față de personal reprezintă angajamentele întreprinderii față de lucrători pentru munca prestată, unde mărimea drepturilor personalului aferente muncii prestate se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoane fizice și entitate” [20, p. 167].
„Contabilitatea datoriilor calculate față de personal se referă în particular la obligațiile care apar în relațiile entității economice cu personalul angajat, în această categorie sunt incluse calculul și achitarea salariului de bază l și suplimentar, calculul și achitarea concediului de odihnă, calculul și achitarea concediului de maternitate și de boală”, afirmă conferențiarul Lilia Grigoroi [18, p. 143].
Remunerarea prezintă o importanță variabilă în reglarea economică și socială, care presupune, realizarea unor manevre experte, prin proceduri cât mai obiective și cât mai raționale.
Funcțiile de bază pe care le îndeplinește retribuirea muncii sunt prezentate în figura de mai jos:
Fig. 1.2. Funcțiile retribuirii muncii [elaborat de autor]
Potrivit legislației în vigoare, în funcție de specificul activității și l condițiile economice concrete, unitățile din sectorul real al Republicii Moldova aplică, pentru ținerea evidenței contabile a datoriilor față de salariați, sistemul tarifar și/sau sistemele netarifare de salarizare.
Sistemul tarifar de salarizare include rețelele tarifare, salariile tarifare, grilele de salarii ale funcției și îndrumarele tarifare de calificare.
Sistemele netarifare de salarizare reprezintă modalități de diferențiere a salariilor în dependență de performanțele individuale și/sau colective și funcția deținută de salariat.
Alegerea sistemului în cadrul entității economice se efectuează de către angajator după consultarea reprezentanților salariaților.
Art. 141 al Codului Muncii al Republicii Moldova, l stipulează că „salariul se plătește în monedă națională, plata salariului în natură fiind interzisă. Cu acordul scris al salariatului, se permite achitarea salariului prin intermediul instituțiile bancare sau oficiile poștale, cu achitarea serviciilor respective din contul angajatorului” [2].
Datoriile salariale, potrivit prevederilor Standardului Național de Contabilitate „Capital propriu și datorii” [15] este compus din „salariul de bază, sporurile, adaosurile, premiile, indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă, indemnizațiile pentru concediile de odihnă și alte recompense acordate de entitate angajaților”.
Salariul de bază reprezintă remunerarea personalului întreprinderii pentru timpul și volumul efectiv lucrat, inclusiv diferite prime, plăți suplimentare și adaosuri la salarii, diverse recompense garantate de către stat.
Salariul suplimentar include adaosurile și sporurile la salariul de bază ce se stabilesc în conformitate cu rezultatele obținute, condițiile de muncă concrete, iar în unele cazuri prevăzute de legislație și luându-se în considerare vechimea în muncă.
Alte plăți de stimulare și compensare includ recompensele conform rezultatelor activității anuale, premiile potrivit sistemelor și regulamentelor speciale, plățile de compensare, precum și alte plăți neprevăzute de legislație care nu contravin acesteia.
Formele de salarizare ocupă l un rol important în sistemul de salarizare și utilizarea eficientă a forței de muncă. În l conformitate cu Codul Muncii al Republicii Moldova și Legea salarizării, l munca muncitorilor și funcționarilor este retribuită [2, 12]:
pe unitate de timp (în regie);
pe unitate de produs (în acord).
Salarizarea pe l unitate de l timp (în regie) este forma de salarizare l prin care plata forței de muncă se face în funcție de timpul lucrat fără să se l precizeze cantitatea de muncă l pe care el trebuie s-o depună în unitatea dată de timp. Forma de l retribuire după timp include 2 sisteme l de salarizare: l sistemul simplu, care prevede l calcularea l salariului numai în l funcție de numărul de ore, de zile lucrate. Salariul l se l determină:
Salariul = tarif pe oră * numărul de ore lucrate (1.1.)
și sistemul l premial, care prevede l în afară de salariul calculat l în funcție de timpul lucrat și un premiu care este stabilit l în funcție de coeficientul participării l la muncă sau de calitatea muncii efectuate. În acest sistem salariul se calculează astfel:
Salariul = salariul tarifar lunar + suma premiilor stabilite în % față de salariul tarifar (1.2.)
Salariul pe unitate de produs (în acord) este forma de salarizare în baza căreia remunerarea angajaților se face în raport cu cantitatea de bunuri produse de către aceștia sau cu numărul de operații executate l într-o anumită unitate de timp. l În funcție de condițiile concrete de organizare a muncii și de interesul stimulării unor aspecte cantitative l sau calitative ale activității, acordul poate îmbrăca l următoarele sisteme:
Acordul direct – calcularea salariului doar în funcție de cantitatea de bunuri produse sau de numărul de operații executate:
Salariul = tarif pe unitate de produs × nr. de unități efectiv fabricate (1.3.)
Acordul indirect se folosește pentru retribuirea muncii muncitorilor auxiliari (lăcătuși, mecanici, sudori etc.), l care deservesc spațiile în care activează muncitorii activității de bază. Conform acestui sistem, salariul se determină în l % față de salariul muncitorilor de bază sau se stabilește un salariu fix lunar, ce se modifică l în funcție de executarea normelor de producție.
Acordul premial l presupune în afară de plata salariului de bază, și plata unor premii pentru îndeplinirea sau depășirea normei de producție:
Salariul=salariul direct+suma premiilor pentru realizările calitative și cantitative (1.4.)
Acordul progresiv constă în producția l fabricată în limita normei l de producție care va fi remunerată la un tarif obișnuit, iar producția l fabricată peste norma planificată de producție – la un tarif majorat, de aici reiese că cu cât gradul de îndeplinire a normei este mai mare, cu atât mai mult se majorează tariful pe o unitate de produs/serviciu.
În afară de formele de salarizare sus-menționate, în baza Codului muncii salariații primesc și alte plăți suplimentare, care includ [2]:
Plăți pentru munca prestată în timpul nopții;
Plăți pentru munca l prestată în zilele de odihnă și sărbători;
Plăți pentru cumularea funcțiilor;
Plăți pentru munca în condițiile nefavorabile.
În afară de retribuirea muncii angajatorul calculează și retribuțiile aferente concediilor anuale de odihnă, suplimentare, de studii sau medicale ale angajaților, conform prevederilor art.112 – 127 din Codul muncii [2].
Pentru calcularea retribuțiilor aferente concediilor angajaților este necesară emiterea unui ordin, aprobat de conducător, privind acordarea concediului, care se emite în baza cererii angajatului. În ordin se indică tipul și perioada aflării angajatului în concediu. Concediul se calculează în baza salariul mediu. Perioada de decontare pentru calcularea salariului mediu se determină luând în calcul 3 luni calendaristice de lucru premergătoare evenimentului de care depinde plata respectivă, iar pentru lucrătorii din unitățile agricole sau cadrele didactice din învățământul preuniversitar se iau în calcul ultimele 12 luni calendaristice precedente evenimentului de care depinde plata respectivă.
Concediul medical plătit se acordă tuturor salariaților și ucenicilor în baza certificatului medical, eliberat de către unitățile medicale, potrivit legislației în vigoare. Baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie venitul mediu lunar, realizat în ultimele 6 luni calendaristice, premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuțiile de asigurări sociale. În cazul în care lunile luate în calcul, sunt lucrate incomplet din motive întemeiate, la determinarea bazei de calcul se ia în considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet în perioada respectivă. Dacă asiguratul a lucrat mai puțin de 6 luni, baza de calcul este venitul mediu lunar asigurat, realizat în lunile calendaristice lucrate integral, iar în cazul când a realizat un stagiu de cotizare mai mic de o lună calendaristică, se ia în considerare venitul asigurat din zilele lucrate. În cazul lipsei motivate a venitului asigurat în ultimele 6 luni calendaristice, premergătoare lunii în care s-a produs riscul asigurat, baza de calcul este salariul tarifar sau salariul de funcție al beneficiarului [27].
Odată cu calcul datoriilor salariale, în contabilitatea oricărei entități economice se calculează și contribuțiile de asigurări sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală.
Acestea la fel fac parte din grupul de datorii calculate. În figura de mai se prezintă locul datorilor privind asigurările sociale și medicale în totalul datoriilor calculate:
Fig. 1.3. Locul datoriilor aferente asigurărilor sociale și medicale în componența datoriilor calculate (Sursa: elaborat de autor în baza [14])
Potrivit prevederilor Legii privind sistemul public de asigurări sociale, „asigurări sociale reprezintă un sistem de protecție socială a persoanelor asigurate, constând în acordarea de indemnizații, ajutoare, pensii, de prestații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă și de alte prestații, prevăzute de legislație” [11]. Iar Casa Națională de Asigurări Sociale (în continuare – CNAS) fiind instituția publică autonomă care administrează sistemul public de asigurări sociale.
Bugetul public de asigurări sociale este compus din prelevările persoanelor fizice și juridice aferente salariilor calculate. Aceste prelevări se determină în baza mărimilor procentuale ale contribuțiilor de asigurare socială stabilite anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul respectiv [5].
Este necesar de menționat faptul că aceste contribuții se achită în mărimi diferite atât de către angajator (și reprezintă cheltuiala sau costurile acestuia), cât și de către angajat (reținându-i-se din salariu).
Potrivit prevederilor legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, „asigurarea obligatorie de asistență medicală reprezintă un sistem autonom garantat de stat de protecție financiară a populației în domeniul ocrotirii sănătății prin constituirea, pe principii de solidaritate, din contul primelor de asigurare, a unor fonduri bănești destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor condiționate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afecțiune).
Sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală oferă cetățenilor Republicii Moldova posibilități egale în obținerea asistenței medicale oportune și calitative” [7].
Volumul asistenței medicale, acordate în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală cetățenilor Republicii Moldova, se prevede în Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, care este elaborat de Ministerul Sănătății și aprobat de Guvern. Acest program cuprinde lista maladiilor și stărilor ce solicită asistență medicală finanțată din contul mijloacelor asigurării obligatorii de asistență medicală.
La fel, potrivit prevederilor legii sus-menționate, „asiguratul este persoana fizică sau juridică obligată prin lege să asigure riscul propriu de a se îmbolnăvi și/sau riscul de a se îmbolnăvi al altor categorii de persoane a căror asigurare este de competența lui” [7].
Calitatea de persoană asigurată se recunoaște prin eliberarea, în modul stabilit, de către asigurător a poliței de asigurare obligatorie de asistență medicală, în baza căreia persoana asigurată beneficiază de volumul integral de asistență medicală, prevăzut în Programul unic și acordat de prestatorii de servicii medicale.
Compania Națională de Asigurări în Medicină (în continuare – CNAM) este organizație de stat autonomă, cu autonomie financiară, nonprofit, și se înființează de Guvern. CNAM este în drept:
„să participe la acreditarea prestatorilor de servicii medicale;
să ia parte la elaborarea propunerilor de stabilire a tarifelor pentru serviciile medicale în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală;
să intenteze acțiuni prestatorului de servicii medicale sau lucrătorului medical în scopul compensării materiale a prejudiciului cauzat sănătății persoanei asigurate din culpa acestora;
să gestioneze fondurile stabilite de prezenta lege și să constituie suplimentar alte fonduri care au atribuție la medicină și sănătate.
să angajeze de la bugetele/să acorde bugetelor gestionate prin Contul Unic Trezorerial, pe bază contractuală, împrumuturi pentru procurarea hârtiilor de valoare de stat sau împrumuturi la condiții identice cu investițiile în hârtiile cu valoare de stat cu scadență în același an bugetar;
să verifice respectarea de către angajatori a legislației la includerea angajaților în listele de evidență nominală a persoanelor angajate și la prezentarea acestora agențiilor teritoriale (ramurale) pentru activarea/dezactivarea polițelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, precum și să identifice persoanele fizice care au obligația să se asigure în mod individual și să le tragă la răspundere contravențională pentru neîndeplinirea obligațiilor stabilite de legislație” [7].
Polița de asigurare este un document de strictă evidență și se eliberează de asigurător în baza:
listelor de evidență nominală a persoanelor asigurate angajate – prezentate și actualizate de angajatori;
listelor de evidență nominală a persoanelor asigurate din contul statului – prezentate și actualizate de instituțiile abilitate;
actelor de identitate și altor documente care certifică dreptul de obținere a poliței de către persoanele obligate prin lege să se asigure în mod individual.
În continuare va fi tratată doar categoria de persoane ce obțin poliță medicală de la locul de muncă – motivul fiind tema tezei de licență.
Toți angajații, precum și angajatorii acestora, contribuie la formarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală prin achitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală. Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală reprezintă „o contribuție procentuală la salariu și la alte recompense, pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului pentru preluarea riscului asigurat al persoanei, conform prevederilor legislației” [7]. Mărimea acestor prime se stabilesc anual prin Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul respectiv.
De menționat că și în cazul primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, ca și în cazul contribuțiilor de asigurări sociale, primele se achită atât de către angajator (și reprezintă cheltuiala sau costurile acestuia), cât și de către angajat (reținându-i-se din salariu).
În figurile ce urmează sunt ilustrate contribuțiile angajaților și angajatorilor la formarea bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală:
Fig. 1.4. Contribuțiile angajaților la formarea bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (Sursa: elaborat de autor în baza [5, 8, 9])
Fig. 1.5. Contribuțiile angajatorilor la formarea bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (Sursa: elaborat de autor în baza [5, 8, 9])
Prestațiile de asigurări sociale din bugetul asigurărilor sociale de care pot beneficia cetățenii Republicii Moldova se referă la:
Pensii de asigurări sociale;
Îndemnizații de asigurări sociale;
Alte prestații de asigurări sociale.
O informație detaliată privind mărimea pensiilor și îndemnizațiilor de care pot beneficia cetățenii Republicii Moldova este ilustrată în figura de mai jos:
Fig. 1.6. Asigurarea și asistența socială în anul 2015 (Sursa: 24)
Totodată, din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, cetățenii pot beneficia de asistență medicală și de un spectru general al serviciilor, prezentate în figura de mai jos. Condițiile acordării asistenței medicale pentru fiecare nivel și tip, modalitatea de plată și criteriile privind contractarea prestatorilor sunt stabilite prin „Normele metodologice de aplicare a Programului unic”, revăzute în fiecare an în funcție de volumul mijloacelor acumulate în fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul respectiv, acestea fiind aprobate de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și Compania Națională de Asigurări în Medicină.
Fig. 1.7. Servicii medicale acordate în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală (Sursa: Elaborat de autor în baza [24])
Din informația prezentată mai sus se observă că calcul datoriilor salariale, precum și a datoriilor privind asigurarea socială și medicală, implică cunoașterea de către contabili a foarte multor prevederi ale legislației în vigoare aferente metodelor de calcul a salariului; componentele și reținerile din acesta; mărimea diferitor rețineri din salariu; etc. În acest sens, paragraful ce urmează va trata principalele acte normative și legislative aferente datoriilor salariale.
1.2. Caracteristica actelor normative și legislative aferente datoriilor privind asigurarea socială și medicală
Contabilii ce activează în cadrul entităților economice din Republica Moldova trebuie să cunoască prevederile unei serii de acte normative și legislative pentru a putea corect calcula și reflecta în evidența contabilă datoriile salariale, precum și datoriile față de CNAS și CNAM. Principalele acte normative care reglementează salarizarea angajaților sunt enumerate și descrise în cele ce urmează.
Legea salarizării – care cuprinde cinci capitole:
Capitolul I „Dispoziții generale” – condiții, forme și sisteme de salarizare, structura salariului, sursele de plată a salariului;
Capitolul II „Reglementarea salarizării” – modul de stabilire și reexaminare a salariului minim, salariul tarifar, sporurile, indexarea salariului;
Capitolul III „Modul de stabilire a salariilor” – retribuirea muncii salariaților din unitățile cu autonomie financiară, salarizarea conducătorilor unităților cu autonomie financiară, salarizarea conducătorilor întreprinderilor de stat, ai întreprinderilor cu capital majoritar de stat și ai întreprinderilor monopoliste, Retribuirea muncii salariaților din sectorul bugetar, salarizarea cumularzilor;
Capitolul IV „Dreptul salariaților în domeniul salarizării și protecției lor” – dreptul salariatului la retribuirea muncii, garanțiile realizării drepturilor la salarizare, termenele, periodicitatea și locul de plată a salariului, soluționarea litigiilor de muncă ce țin de salarizare;
Capitolul V „Dispoziții finale și tranzitorii” – obligațiunile Guvernului, aplicarea actelor normative existente, abrogări [12].
Codul Muncii al Republicii Moldova – cuprinde principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă și a altor raporturi legate de muncă, drepturile și obligațiile de bază ale salariatului și ale angajatorului, reglementarea normativă și contractuală a raporturilor de muncă, negocierile colective, contractul colectiv de muncă, contractul individual de muncă, timpul de muncă și de odihnă, concediile anuale și medicale, garanții și compensații, etc. [2].
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu. Aceasta se referă la calcularea salariului mediu al personalului angajat în bază de contract individual de muncă, la diferite entități, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică. În această Hotărâre de Guvern sunt prevăzute elementele ce se includ pentru calculul salariului mediu (salariul, premiile, sporurile și suplimentele la salariu, etc.), precum și elementele ce nu se includ pentru calculul salariului mediu (îndemnizații pentru eliberare, ajutoarele materiale, cadouri, etc.) [3].
De asemenea, este stipulat și modul de calcul a salariului mediu pentru o zi calendaristică, pentru o zi lucrătoare și pe oră. Compensarea pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de plată a acestuia se efectuează de către toate întreprinderile, instituțiile și organizațiile din sectorul real și sectorul bugetar, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în baza prevederilor Hotărârii de Guvern privind aprobarea Modului de calculare și de plată a sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia, prin indexarea obligatorie și în mărime deplină a sumei salariului calculat, dacă reținerea a durat o lună calendaristică și mai mult după expirarea lunii următoare lunii pentru care urma să fie plătit.
Suma de compensare a pierderilor unei părți din salariul neachitat în termen se calculează fiecărui angajat separat pentru fiecare lună în baza ultimului indice publicat al prețurilor de consum la momentul plății reale a salariului [4].
Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 95 privind protecția salariului adoptată la Conferința generală a Organizației Internaționale a Muncii, convocată la Geneva de către Consiliul de administrație al Biroului Internațional al Muncii.
În textul convenției, remunerarea sau câștigurile susceptibile se recomandă de a fi evaluate în bani și stabilite prin acordul părților sau de către legislația națională, pe care cel care angajează le datorează unui lucrător în baza unui contract de muncă, scris sau verbal, fie pentru munca efectuată sau care urmează a fi efectuată, fie pentru serviciile prestate sau care urmează a fi prestate.
Salariile plătibile în bani vor fi achitate exclusiv în monedă având curs legal, iar plata sub formă de bilete la ordin, bonuri, cupoane sau sub orice altă formă considerată că reprezintă moneda având curs legal va fi interzisă [25].
De asemeni se interzice celui care angajează să restrângă în orice fel libertatea lucrătorului de a dispune după voia sa de propriul salariu. Reținerile din salariu nu vor fi autorizate decât în condițiile și limitele prescrise de legislația națională sau stabilite printr-un contract colectiv ori o hotărâre arbitrală.
S.N.C. 3 „Componența consumurilor și cheltuielilor” este standardul care îndrumă contabilii privind modul corect de contabilizare și reflectare în evidența contabilă a faptelor economice aferente calculului și achitării datoriilor salariale, precum și a contribuțiilor de asigurări sociale și medicale din contul mijloacelor angajatorilor.
Aici sunt prevăzute criteriile prin care salariile și contribuțiile aferente sunt incluse în categoria consumurilor (costurilor) sau în categoria cheltuielilor perioadei în care acestea au fost calculate [16]. E necesar de menționat ă la întreprinderile de comerț cheltuielile privind remunerarea muncii și contribuțiile aferente nu se includ în costul mărfurilor. Ele se includ în componența cheltuielilor perioadei de gestiune.
Începând cu 01.01.2015, alte două standarde care reglementează metodologia de contabilizare a datoriilor salariale și a contribuțiilor de asigurări sociale și medicale, sunt: Standardul Național de Contabilitate „Capital propriu și datorii” [15] – care definește datoriile salariale și datoriile privind asigurările sociale și medicale; și Standardul Național de Contabilitate „Cheltuieli” [15] – care trece în revistă totalitatea categoriilor de cheltuieli suportate de către entitatea economică pe parcursul unei perioade de gestiune.
Totodată, potrivit noilor reglementări contabile, prevederi aferente metodologiei reflectării în evidența contabilă a datoriilor salariale și a contribuțiilor de asigurări sociale și medicale sunt prevăzute și în Indicațiile metodice privind contabilitatea costurilor de producție și calculația costului produselor și serviciilor.
O altă lege, prevederile căreia trebuie cunoscute de către contabili este Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Importanța legii date constă în faptul, că anume în textul acesteia se regăsesc cotele contribuțiilor de asigurări sociale ce urmează să le achite atât angajatorul cât și angajatul [5].
Potrivit Legii, plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cei finanțați de la bugetul public național, sunt obligați să transfere, în mărimea cuvenită, în modul și în termenele de legislație, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, aferente salariilor calculate și altor recompense.
Contribuția de asigurări sociale de stat obligatorii se consideră achitată din momentul de încasare a acesteia la contul Ministerului Finanțelor – Trezoreria de Stat. Concomitent cu eliberarea mijloacelor financiare pentru plata salariilor, instituțiile financiare urmăresc virarea mijloacelor bănești de către plătitori în bugetul asigurărilor sociale de stat.
Iar în textul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală se regăsesc cotele primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, la fel, achitate atât de către angajator, cât și de către angajat [8, 9].
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ASIGURĂRILOR SOCIALE ȘI MEDICALE ÎN CADRUL S.R.L. „VIDIOPROLIFER”
2.1. Constatarea și evaluarea datoriilor aferente decontărilor asigurărilor sociale și medicale
La contabilizarea datoriilor salariale și a datoriilor privind asigurările sociale și medicale apar două probleme principale: recunoașterea și evaluarea lor.
Recunoașterea reprezintă procesul de includere în situațiile financiare a elementelor contabile, inclusiv a datoriilor salariale și a datoriilor privind asigurările sociale și medicale.
Din punct de vedere contabil, pot fi evidențiate două abordări principale privind recunoașterea datoriilor salariale și a datoriilor privind asigurările sociale și medicale:
recunoașterea este concepută ca un procedeu tehnic al contabilității de a reflecta datoriile salariale și datoriile privind asigurările sociale și medicale în contabilitate și în situațiile financiare;
recunoașterea este tratată ca un proces complex de stabilire a perioadei în care datoriile salariale și datoriile privind asigurările sociale și medicale pot fi înregistrate în contabilitate și în situațiile financiare.
În opinia autorului, a doua tratare a conceptului de recunoaștere este mai justificată și corespunde cerințelor economiei de piață și prevederilor reglementărilor contabile internaționale. În cazul acestei abordări, recunoașterea oricărui element contabil, inclusiv a datoriilor salariale și a datoriilor privind asigurările sociale și medicale, trebuie să se bazeze pe respectarea anumitelor criterii și să se conducă de conceptele și principiile contabile fundamentale.
Se poate marca că în reglementările contabile internaționale, precum și în literatura de specialitate străină se găsesc variate criterii de recunoaștere a elementelor contabile, inclusiv a datoriilor salariale și a datoriilor privind asigurările sociale și medicale. Astfel, conform Cadrului general al Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB), orice element contabil ce corespunde definiției unui element al situațiilor financiare trebuie recunoscut dacă se respectă următoarele condiții:
este probabil că orice avantaj economic prevăzut să intre sau să iasă în/din cadrul entității economice;
elementul are un cost sau o valoare care pot fi evaluate în mod credibil [22].
Comisia Standardelor de Contabilitate Financiară din SUA (FASB) prevede patru criterii de recunoaștere a oricărui element contabil, inclusiv a datoriilor comerciale [26]:
definiția – elementul contabil corespunde definiției obiectului dat;
măsurabilitatea – elementul poate fi evaluat cu un grad înalt de certitudine;
relevanța – informația despre elementul contabil este semnificativă și poate influența deciziile utilizatorilor de informații;
credibilitatea – informația, în mod reprezentativ, este veridică, verificabilă și neutră.
După părerea autorului, datoriile salariale și datoriile privind asigurările sociale și medicale trebuie recunoscute în contabilitate la respectarea următoarelor cerințe:
elementele contabile să corespundă definițiilor datoriilor salariale și a datoriilor privind asigurările sociale și medicale;
să fie controlate de întreprindere ca rezultat al evenimentelor anterioare (în baza drepturilor juridice asupra acestora);
să existe o certitudine întemeiată că în urma tranzacției avantajele economice se vor majora sau se vor diminua;
valoarea datoriilor salariale și a datoriilor privind asigurările sociale și medicale să poată fi determinată cu un grad înalt de exactitate.
De asemenea, se consideră important faptul că recunoașterea datoriilor salariale și a datoriilor privind asigurările sociale și medicale trebuie să se bazeze pe conceptul contabilității de angajamente și pe respectarea următoarelor principii contabile esențiale:
necompensarea,
autonomia întreprinderii,
prevalența economicului asupra juridicului,
periodicitatea.
Potrivit noilor Standarde Naționale de Contabilitate, datoriile salariale și datoriilor aferente asigurărilor sociale și medicale se recunosc în baza contabilității de angajamente în cazul în care:
există certitudinea că în urma stingerii (decontării) unei datorii va avea loc o ieșire de resurse, purtătoare de beneficii economice;
valoarea datoriei poate fi evaluată în mod credibil.
Datoriile salariale și datoriile aferente asigurărilor sociale și medicale se înregistrează în urma tranzacțiilor sau evenimentelor anterioare, care rezultă din contractele încheiate sau din cerințele legislației în vigoare (de exemplu, utilizarea resurselor umane și achitarea pentru munca prestată de către acestea; calcularea contribuțiilor de asigurări sociale; calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală etc.).
Totalitatea acestor datorii se evaluează la valoarea nominală care urmează a fi achitată de către angajator fie angajaților, fie Casei Naționale de Asigurări Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină; și de către angajat Casei Naționale de Asigurări Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.
Datoriile privind contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală cuprind datoriile față de bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, inclusiv datoriile privind sancțiunile aplicate pentru încălcarea prevederilor legislației în domeniu.
Datoriile angajatorului privind asigurările sociale de stat obligatorii și asigurarea obligatorie de asistență medicală se contabilizează ca majorare concomitentă a valorii activelor, costurilor/cheltuielilor (în funcție de destinația muncii prestate de către angajați) și a datoriilor curente.
Datoriile angajaților privind asigurările sociale de stat obligatorii și asigurarea obligatorie de asistență medicală se contabilizează ca diminuare concomitentă a datorilor salariale și majorare a datoriilor curente privind asigurările.
Indemnizațiile acordate angajaților din contul bugetului asigurărilor sociale de stat se contabilizează ca diminuare a datoriilor privind contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și majorare a datoriilor față de personal.
Reținerile din salarii și din alte venituri ale angajaților se efectuează la îndreptarea acestora spre plată și se contabilizează ca diminuare a datoriilor față de personal și majorare a datoriilor față de buget, datoriilor privind asigurările sociale de stat obligatorii și asigurarea obligatorie de asistență medicală, datoriilor față de alți creditori și/sau diminuare a creanțelor personalului.
Derecunoașterea datoriilor salariale se efectuează:
la achitarea sumelor cuvenite ale salariului;
la reținerea din salariu a contribuțiilor de asigurări sociale și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală:
la reținerea din salariu a sumelor datorate de către angajați angajatorului etc.
Derecunoașterea datoriilor privind asigurările sociale și medicale se efectuează:
la achitarea sumelor cuvenite aferente contribuțiilor de asigurări sociale și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală Casei Naționale de Asigurări Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină;
la acordarea îndemnizațiilor din contul bugetului asigurărilor sociale de stat.
Recunoașterea datoriilor salariale și datoriilor aferente asigurărilor sociale și medicale este nemijlocit corelată cu evaluarea acestora, care constituie o problemă majoră pentru orice compartiment al contabilității.
Evaluarea constă în exprimarea valorică (în etalon bănesc) a mijloacelor, proceselor, fondurilor și rezultatelor financiare ale entității economice. Cronologic, evaluarea premerge înregistrarea în contabilitate a faptelor economice. Astfel spus, evaluarea este acea metodă a contabilității care determină suma.
Partea metodologică a acestui sistem include principiile, metodele și procedurile de evaluare care până la etapa de tranziție a economiei erau cu totul altele. Nu era necesitate nici în organizații profesionale de tranzacții și evaluare.
În reglementările contabile naționale și internaționale, precum și în literatura de specialitate aferentă temei, noțiunea de evaluare este tratată diferit.
Astfel, potrivit Cadrului general al IASB, evaluarea este redată drept un criteriu al recunoașterii elementelor contabile și caracterizată ca „procesul prin care se determină valorile monetare la care structurile situațiilor financiare vor fi recunoscute în bilanț și în Contul de profit și pierdere” [22].
În același mod este definită evaluarea în lucrările autorilor români: Feleagă N.[17], Malciu L. [19], Ristea M. [21] ș.a.
Analizând definițiile evaluării prezentate mai sus se poate concluziona că în literatura de specialitate această noțiune este examinată sub două aspecte: în primul rând, ca un criteriu de recunoaștere a elementelor contabile, inclusiv a datoriilor salariale și datoriilor aferente asigurărilor sociale și medicale, și, în al doilea rând – ca o etapă distinctă a exercițiului contabil.
Prin urmare, se consideră că, examinarea evaluării datoriilor ca o etapă separată este mai mult justificativă și permite a completa noțiunea de evaluare a datoriilor salariale și datoriilor aferente asigurărilor sociale și medicale în felul următor: evaluarea datoriilor salariale și datoriilor aferente asigurărilor sociale și medicale este procedeul de determinare a sumelor datoriilor salariale și datoriilor aferente asigurărilor sociale și medicale care vor fi reflectate în contabilitate și în situațiile financiare în perioada de gestiune curentă.
2.2. Perfectarea documentară a datoriilor privind asigurările sociale și medicale în cadrul S.R.L. „Vidioprolifer”
Datoriile privind asigurările sociale și medicale apar ca urmare a calculării datoriilor salariale angajaților entității economice. Din acest motiv, pentru a trata subiectul „perfectarea documentară a datoriilor privind asigurările sociale și medicale” autorul va începe cu descrierea documentelor aferente calculului datoriilor salariale.
Motivul apariției datoriilor salariale este munca prestată de către angajat angajatorului. Prin urmare, în primă instanță angajatorul angajează angajatul. Pentru aceasta, angajatul scrie o Cerere de angajare (anexa 3) pe numele administratorului S.R.L. „Vidioprolifer”, în care indică funcția ce dorește să o îndeplinească și actele ce le anexează la cerere.
În cazul în care, administratorul S.R.L. „Vidioprolifer” acceptă Cererea de angajare, acesta emite un Ordin cu privire la numirea în funcție (anexa 4) întocmit în baza Contractului individual de muncă (anexa 8), semnat între angajator și angajat. În acest Ordin se indică funcția ce urmează să o îndeplinească angajatului; modul de determinare a salariului lunar.
Contractul individual de muncă este înțelegerea dintre salariat și angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcție, să respecte regulamentul intern al unității, iar angajatorul se obligă să-i asigure condițiile de muncă prevăzute de prezentul cod, de alte acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de muncă, precum și să achite la timp și integral salariul [2].
Ordinul de angajare este adus la cunoștința salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării de către S.R.L. „Vidioprolifer” și angajat a contractului individual de muncă. La cererea scrisă a salariatului, S.R.L. „Vidioprolifer” eliberează acestuia o copie a ordinului în termen de 3 zile lucrătoare.
În cadrul S.R.L. „Vidioprolifer”, contractul individual de muncă se întocmește în două exemplare, care se semnează de către părți și i se atribuie un număr din registrul unității, aplicându-i-se ștampila. Un exemplar al contractului individual de muncă se înmânează salariatului, iar celălalt se păstrează la S.R.L. „Vidioprolifer”. La contractul de muncă, în mod obligatoriu se anexează:
copia buletinului de identitate sau a altui act de identitate;
carnetul de muncă, cu excepția cazurilor când persoana se încadrează la muncă pentru prima dată sau se angajează la o muncă prin cumul;
diploma de studii, certificatul de calificare ce confirmă pregătirea specială;
documentele de evidență militară – pentru recruți și rezerviști;
copia poliței de asigurare și copia certificatului CPAS;
cererea lucrătorului privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu.
De asemenea, la angajare, angajatorul are următoarele obligații față de salariat:
să-l pună la curent cu munca care i se încredințează, cu condițiile de muncă, cu drepturile și obligațiile sale;
să-i aducă la cunoștință regulamentul intern al unității și contractul colectiv de muncă;
să-l familiarizeze cu tehnica securității, igiena muncii, măsurile de securitate antiincendiară și cu alte reguli de protecție a muncii.
În acest scop, administratorul emite un alt Ordin – Ordin cu privire la numirea persoanei responsabile de protecția muncii, prevenirea și stingerea incendiilor (anexa 5), în care se stipulează:
numele, prenumele persoanei responsabile de protecția muncii, prevenirea și stingerea incendiilor;
Instrucțiunea privind protecția muncii, prevenirea și stingerea incendiilor;
Informații privind desfășurarea instructajului.
Instructajul de protecție a muncii, în raport cu caracterul și timpul efectuării acestuia, cuprinde următoarele faze:
a) instructajul introductiv general;
b) instructajul la locul de muncă;
c) instructajul periodic.
După finisarea instructajului, angajatului care a trecut instructajul i se întocmește Fișa personală de instruire în domeniul securității și sănătății muncii (anexa 9), în care se stipulează conținutul instruirii, perioada instruirii, durata, etc.
Un alt ordin emis ulterior este Ordinul cu privire la aprobarea schemei de încadrare a statelor de personal (anexa 6). Potrivit acestui ordin se aprobă Schema de încadrare a statelor de personal în cadrul S.R.L. „Vidioprolifer” (anexa 7). În această schemă se indică totalitatea angajaților în cadrul entității economice și mărimea salariului lunar al acestora.
Totodată, după semnarea contractului și emiterea ordinului de angajare, angajații S.R.L. „Vidioprolifer” îndeplinesc Cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu (anexa 11). Acest document servește drept temei pentru diminuarea venitului impozabil cu mărimea scutirii cerute. Persoanele angajate ale S.R.L. „Vidioprolifer”, dar nu numai, pot solicita scutirea personală, scutire pentru soț (soție), scutirea pentru persoanele întreținute, etc. în cazul în care unul din angajați solicită mai multe categorii de scutiri, prin urmare categoria scutirii finale se determină ca o cumulare a tuturor scutirilor cerute.
În tabelul de mai jos se prezintă totalitate categoriilor de scutiri ce pot fi solicitate de către angajați – valori comparative cu cele pentru anul precedent de gestiune.
Tabelul 2.1. Categoriile de scutiri ce pot fi solicitate de către angajați
(Sursa: elaborat de autor, în baza [1, 5, 8, 9])
În contabilitatea S.R.L. „Vidioprolifer”, pentru fiecare din salariați se întocmește Fișa personală de evidență a veniturilor sub formă de salariu și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și impozitului pe venit reținut din aceste plăți (anexa 10). În acest document se indică informația referitoare la:
Date generale privind patronul (denumirea, codul fiscal).
Date generale privind angajatul (numele și prenumele, codul fiscal, domiciliul permanent, data angajării la serviciu, data concedierii, data restabilirii).
Informație privind scutirile nefolosite în anul precedent și trecute în contul anului curent (suma totală a scutirilor nefolosite, suma restanței la plățile salariale).
Informație privind suma scutirilor care se acordă conform legislației pentru anul curent (data prezentării cererii pentru acordarea scutirii, suma scutirii aferentă fiecărei luni, suma totală a scutirilor).
Informație privind suma scutirilor nefolosite în anul curent (suma totală a scutirilor nefolosite în anul curent, suma restanței la plățile salariale).
Informație privind veniturile îndreptate spre achitare sau plățile efectuate în folosul angajatului și impozitul pe venit reținut din aceste plăți (data efectuării plății, suma venitului îndreptat spre achitare, numărul de luni, suma scutirilor, suma venitului cumulativ de la care se determină primele de asigurare obligatorie de asistență socială, primele de asigurare obligatorie de asistență socială, suma venitului cumulativ de la care se determină contribuțiile individuale de asigurare socială de stat obligatorie, contribuția de asigurare socială de stat obligatorie, venitul impozabil, impozitul calculat).
Pentru a putea determina salariul aferent muncii prestate, precum și a calcula contribuțiile de asigurări sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, în cadrul S.R.L. „Vidioprolifer” se întocmește Tabelul de pontaj (anexa 12).
În acest tabel, contabilul entității completează orele lucrate efectiv de către angajații S.R.L. „Vidioprolifer” pe parcursul unei anumite luni calendaristice. Tabelul de pontaj se prezintă sub forma unui tabel, în care pe verticală sunt enumerați angajații entității, iar pe orizontală sunt enumerate lunii consecutiv aranjate. În celulele dintre intersecții se indică anumite abrevieri. Spre exemplu, abrevierile folosite la întocmirea acestui document sunt:
B – foaie de boală;
O – zile de odihnă;
CA – concediu legal;
CM – concediu de maternitate;
D – deplasări de serviciu;
AN – absențe nemotivate.
Forma de salarizare a angajaților folosită în cadrul S.R.L. „Vidioprolifer” este salarizare pe unitate de timp, prin urmare, salariul unui angajat se determină ca produs dintre numărul de ore lucrate efectiv și salariul pe oră.
Pentru a putea calcula și contabiliza datoriile privind asigurările sociale și medicale se utilizează Lista de plată (anexa 13), în care se indică:
numele, prenumele angajaților;
suma salariului calculat;
sumele adaosurilor la salariu (premii, foi de boală, ajutoare materiale etc.).
Odată calcul salariul în acest document, datele se transcriu în Statul de calcul (anexa 14) în care urmează celelalte calcule aferente:
contribuțiilor individuale de asigurări sociale;
contribuțiilor medicale;
impozitului pe venit;
sumei spre achitare.
Ulterior, întreaga informație privind salariul calculat și totalitatea contribuțiilor de asigurări sociale și medicale se reflectă în Registrul de salariu (anexa 16).
Achitarea tuturor acestor datorii este perfectată prin Lista de plată (anexa 15) – la achitarea salariului angajaților în numerar cu mijloace din casieria entității economice și prin Ordine de plată (anexa 36, 37, 38) – la achitarea prin transfer bancar a datoriilor față de CNAS și CNAM.
2.3. Tratamentul contabil al datoriilor privind asigurările sociale și medicale în cadrul S.R.L. „Vidioprolifer”
Autorul a constatat că pe parcursul anului 2015, pentru contabilizarea datoriilor salariale și datoriilor privind asigurările sociale și medicale, în contabilitatea S.R.L. „Vidioprolifer” nu au fost utilizate conturile Planului general de conturi contabile, mai concret zis – entitatea nu a utilizat subconturile prevăzute pentru contul aferent datoriilor privind asigurările prevăzute în Planul general de conturi contabile, ceea ce de fapt reprezintă o încălcare gravă a legislației în vigoare. Totodată, contul aferent creanțelor personalului, la fel, cel utilizat nu este cel prevăzut în Planul general de conturi contabile.
Cu toate că entitatea nu a tranzitat la noile Plan general de conturi, autorul consideră binevenită și corectă redarea informației aferentă temei prin utilizarea conturilor noi, adică a celor corecte [14]:
531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – destinat generalizării informației privind existența și modificarea datoriilor față de personal privind retribuirea muncii, subcontul 531.1 „Datorii salariale”. Contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea datoriilor față de personal privind retribuirea muncii în corespondență cu debitul conturilor: 111, 121, 122, 125, 131, 226, 712, 713, 714, 811, 812, 821, 823 etc. În debitul contului 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” se înregistrează stingerea/diminuarea datoriilor față de personal privind retribuirea muncii în corespondență cu creditul conturilor: 226, 241, 242, 533, 534, 612 etc. Soldul contului 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” reprezintă suma datoriilor față de personal privind retribuirea muncii determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.
533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale” – destinat generalizării informației privind existența și modificarea datoriilor aferente contribuțiilor de asigurare socială de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, subcontul 534.1 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” și 533.2 „Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală”. Contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale” este destinat generalizării informației privind existența și modificarea datoriilor aferente contribuțiilor de asigurare socială de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală. Contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea datoriilor calculate privind asigurările sociale și medicale în corespondență cu debitul conturilor: 111, 121, 122, 125, 131, 226, 233, 531, 712, 713, 714, 811, 812, 821, 823 etc. În debitul contului 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale” se înregistrează stingerea/diminuarea datoriilor privind asigurările sociale și medicale în corespondență cu creditul conturilor: 233, 241, 242, 531, 612 etc. Soldul contului 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale” reprezintă suma datoriilor privind asigurările sociale și medicale determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.
541 „Datorii preliminate” – destinat generalizării informației privind existența și modificarea datoriilor preliminate, subcontul 541.2 „Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală” – pentru calculul preliminar al primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală;
226 „Creanțe ale personalului” – destinat generalizării informației privind existența și modificarea creanțelor personalului față de entitate, subcontul 226.2 „Alte creanțe ale personalului” – pentru calculul reținerilor din salariu aferente contribuțiilor de asigurare socială achitate de angajat până la achitarea acestuia a salariului.
Iar evidența analitică a datoriilor salariale și a datoriilor privind asigurările sociale și medicale se ține pe salariați și pe feluri de plăți (salariu de bază, salariul prin cumul, concedii de odihnă, indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, asigurare socială, asigurare obligatorie de asistență medicală, etc.
Pe parcursul anului 2015, în evidența contabilă a S.R.L. „Vidioprolifer” au fost întocmite următoarele înregistrări contabile aferente calculării și achitării datoriilor salariale și a datoriilor privind asigurările sociale și medicale:
Calcularea salariului directorului S.R.L. „Vidioprolifer” (anexa 13):
debit contul 713 „Cheltuieli administrative” – 3352,20 lei
credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 3352,20 lei
Calcularea contribuțiilor de asigurări sociale achitate de către angajator în folosul directorului S.R.L. „Vidioprolifer”, 23% (anexa 16):
debit contul 713 „Cheltuieli administrative” – 771,01 lei
credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.1 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” – 771,01 lei
Calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală ce urmează a fi achitate de către angajator în folosul directorului S.R.L. „Vidioprolifer”, 4% (anexa 16):
debit contul 713 „Cheltuieli administrative” – 134,09 lei
credit contul 541 „Datorii preliminate”, subcontul 541.2 „Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală” – 134,09 lei
Calculul reținerilor din salariul directorului a contribuției aferente asigurărilor sociale de stat, 6% (anexa 14):
debit contul 226 „Creanțe ale personalului” – 201,13 lei
credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.1 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” – 201,13 lei
Calculul reținerilor din salariul directorului S.R.L. „Vidioprolifer” aferente impozitului pe venit (anexa 16):
debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 130,90 lei
credit contul 534 „Datorii față de buget” – 130,90 lei
Reflectarea primei de asigurare obligatorie se asistență medicală ce revine lunii în care se eliberează salariul, 4% (anexa 16):
debit contul 541 „Datorii preliminate”, subcontul 541.2 „Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală” – 134,09 lei
credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.2 „Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală” – 134,09 lei
Calculul reținerilor din salariul directorului a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală, 4% (anexa 14):
debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 134,09 lei
credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.2 „Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală” – 134,09 lei
Reflectarea contribuțiilor de asigurare socială achitate de către angajat ce revin lunii în care se îndreaptă spre plată salariul, 6% (anexa 16):
debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 201,13 lei
credit contul 226 „Creanțe ale personalului” – 201,13 lei
Calcularea salariului contabilului S.R.L. „Vidioprolifer” (anexa 13):
debit contul 713 „Cheltuieli administrative” – 2090,00 lei
credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 2090,00 lei
Calcularea contribuțiilor de asigurări sociale achitate de către angajator în folosul contabilului S.R.L. „Vidioprolifer”, 23% (anexa 16):
debit contul 713 „Cheltuieli administrative” – 480,70 lei
credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.1 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” – 480,70 lei
Calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală ce urmează a fi achitate de către angajator în folosul contabilului S.R.L. „Vidioprolifer”, 4% (anexa 16):
debit contul 713 „Cheltuieli administrative” – 83,60 lei
credit contul 541 „Datorii preliminate”, subcontul 541.2 „Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală” – 83,60 lei
Calculul reținerilor din salariul contabilului a contribuției aferente asigurărilor sociale de stat, 6% (anexa 14):
debit contul 226 „Creanțe ale personalului” – 125,40 lei
credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.1 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” – 125,40 lei
Calculul reținerilor din salariul contabilului S.R.L. „Vidioprolifer” aferente impozitului pe venit (anexa 16):
debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 76,16 lei
credit contul 534 „Datorii față de buget” – 76,16 lei
Reflectarea primei de asigurare obligatorie se asistență medicală ce revine lunii în care se eliberează salariul, 4% (anexa 16):
debit contul 541 „Datorii preliminate”, subcontul 541.2 „Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală” – 83,60 lei
credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.2 „Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală” – 83,60 lei
Calculul reținerilor din salariul contabilului a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală, 4% (anexa 14):
debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 83,60 lei
credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.2 „Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală” – 83,60 lei
Reflectarea contribuțiilor de asigurare socială achitate de către contabil ce revin lunii în care se îndreaptă spre plată salariul, 6% (anexa 16):
debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 125,40 lei
credit contul 226 „Creanțe ale personalului” – 125,40 lei
Odată calculate, toate aceste datorii urmează a fi achitate de către S.R.L. „Vidioprolifer” după destinații și anume:
datoriile salariale – achitate angajaților;
datoriile privind asigurările sociale – virate Casei Naționale de Asigurări Sociale;
datoriile privind asigurarea medicală – virată Companiei Naționale de Asigurări în Medicină;
datoriile privind impozitul pe venit – virate bugetului.
Achitarea cu salariații se face în mare parte prin achitare cu numerar din casieria entității. În acest caz, se întocmește Lista de plată (anexa 15) în care se indică numele, prenumele personalului ce urmează să primească salariul, precum și mărimea acestui salariu; Dispoziția de plată care este elaborată în baza Listei de plată și servește drept dovadă a sumelor achitate și drept document primar pentru înregistrarea în Registrul de casă în care se înregistrează total achitat și total încasat din/în casieria S.R.L. „Vidioprolifer” pentru o anumită zi.
Achitarea cu Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și buget se face prin transferul din contul curent al entității în contul curent al instituțiilor respective în baza Ordinelor de plată (anexa 36, 37, 38).
Achitările date se contabilizează în felul următor:
Achitarea salariului directorului cu numerar din casieria entității (anexa 15):
debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 2886,08 lei
credit contul 241 „Casa ” – 2886,08 lei
Achitarea salariului contabilului cu numerar din casieria entității (anexa 15):
debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 1804,84 lei
credit contul 241 „Casa ” – 1804,84 lei
Achitarea datoriei față de CNAS privind contribuția de asigurare socială achitată de către angajator (23%) (anexa 36):
debit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.1 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat”– 5103,17 lei
credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” – 5103,17 lei
Achitarea datoriei față de CNAS privind contribuția de asigurare socială achitată de către angajat (6%) (anexa 37):
debit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.1 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat”– 1331,26 lei
credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” – 1331,26lei
Achitarea datoriei față de CNAM privind prima de asigurare obligatorie de asistență medicală achitată de către angajator (4%) (anexa 38):
debit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.2 „Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală”– 887,51 lei
credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” – 887,51 lei
Achitarea datoriei față de buget:
debit contul 534 „Datorii față de buget” – 632,58 lei
credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” – 632,58 lei
Pentru ca orice angajat al S.R.L. „Vidioprolifer” să poată verifica corectitudinea calculelor privind determinarea salariului și a reținerilor din acesta, aceștia pot pretinde la Fișa de calcul (anexa 17, 18, 19, 20) care le este eliberată de către contabil și în care se include informați aferente:
salariul calculat;
impozitul pe venit reținut;
contribuțiile individuale pentru asigurarea socială reținute;
primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute;
total rețineri;
salariul spre plată.
Documentele centralizatoare aferente datoriilor salariale și a reținerilor din sumele îndreptate spre plată sunt multiple și se referă la:
Declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (anexa 33), cunoscută și ca abreviatură – Forma 4 – BASS,
Raportul privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală – Formular MED 08 (anexa 35),
Notă de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajaților – Forma IALS14 (anexa 30),
Dare de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta – Forma IRV14 (anexa 31),
Declarația persoanei asigurate – Formular REV5 (anexa 34).
Declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (anexa 33) S.R.L. „Vidioprolifer” o prezintă pe suport de hârtie (este posibilă și varianta prezentării utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale) trimestrial și anuale.
Declarațiile Forma 4-BASS se prezintă de către plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, persoane fizice și juridice, care au persoane angajate în baza contractului individual de muncă ori prin alte contracte în vederea executării de lucrări sau prestații de servicii.
Declarația F 4-BASS se întocmește în lei și bani și se prezintă trimestrial, în două exemplare, în termenele prevăzute de Legea bugetului de asigurări sociale de stat anuală. Un exemplar al declarației F 4-BASS rămîne la Casa Teritorială de Asiguri Sociale (în continuare – CTAS), iar al doilea, se restituie plătitorului cu mențiunea “Primit la data”, pentru a confirma faptul prezentării declarației în termenele stabilite. Cerințele de bază la completarea declarației F 4-BASS sînt plenitudinea și veridicitatea datelor înscrise. Reflectarea datelor în declarația F 4-BASS se face în baza evidenței contabile.
Nu se admit modificări și completări în declarația F 4-BASS. În caz de depistare în formularul F 4-BASS a unor divergențe, greșeli și/sau erori semnificative, CTAS cere prezentarea repetată a declarației cu introducerea modificărilor și corectărilor corespunzătoare.
Declarația F 4-BASS(an) se prezintă de către plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare plătitori), persoanele fizice ce își organizează și desfășoară activitatea pe cont propriu – întreprinzătorii individuali, avocații și notarii privați, care activează în baza licenței obținute în modul stabilit de lege, indiferent de forma juridică de organizare și care nu au persoane angajate prin contract individual de muncă.
Declarația F 4-BASS(an) se întocmește în lei și bani, se prezintă anual în două exemplare, în termenele prevăzute de Legea bugetului de asigurări sociale de stat anuală. Un exemplar al declarației F 4-BASS(an) rămîne , iar al doilea, se restituie plătitorului cu mențiunea “Primit la data”, pentru a confirma faptul prezentării declarației în termenele stabilite.
Nu se admit modificări și completări în declarație F 4-BASS(an). În caz de depistare în formularul F 4-BASS(an) a unor divergențe, greșeli și/sau erori semnificative, CTAS cere prezentarea repetată a declarației cu introducerea modificărilor și corectărilor corespunzătoare. Cerințele de bază la completarea declarației F 4-BASS(an) sînt plenitudinea și veridicitatea datelor înscrise.
Declarațiile Forma 4-BASS și Forma 4-BASS (an) se consideră recepționate de subdiviziunile teritoriale ale Casei Naționale de Asigurări Sociale în cazul în care S.R.L. „Vidioprolifer” prezintă dovezi în acest sens: un exemplar de declarație cu mențiunea subdiviziunii teritoriale a Casei Naționale de Asigurări Sociale că a primit-o, o recipisă electronică de confirmare a acceptării acesteia în sistemul informațional al Casei Naționale de Asigurări Sociale.
Raportul privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală – Formular MED 08 (anexa 35) se prezintă de către S.R.L. „Vidioprolifer” trimestrial până la finele lunii următoare trimestrului de gestiune.
În general, acest raport se prezintă de către angajatori, angajați și unitățile, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, persoanele fizice, notarii publici, executorii judecătorești și avocații care plătesc persoanelor fizice ori în folosul lor alte recompense inspectoratelor fiscale de stat teritoriale trimestrial până la finele lunii următoare trimestrului de gestiune.
Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajaților – Forma IALS14 (anexa 33) se prezintă de către S.R.L. „Vidioprolifer” anual, nu mai târziu de 31 ianuarie a anului următor anului fiscal de gestiune. În această notă se indică:
numărul de ordine al înscrierii curente, cumulativ pe toată nota, indiferent de numărul de pagini;
codul fiscal al angajatului;
numele și prenumele angajatului;
codul fiscal al soțului (soției) (se indică numai în cazul în care angajatul beneficiază de scutirea pentru soț (soție));
codul sursei de venit, preluat din darea de seamă IRV14 (col.3);
suma totală a venitului îndreptat spre achitare în perioada fiscală, inclusiv suma plăților salariale aferente perioadei precedente și achitate în anul curent;
numărul de luni în care venitul a fost îndreptat spre achitare (se completează numai în cazul achitării salariului);
suma scutirii nefolosită în anul precedent ca rezultat al neachitării salariului de către patron și trecută în anul de gestiune;
suma scutirii personale;
suma scutirii majore;
suma scutirii acordate soțului (soție);
suma scutirii majore acordată soției (soțului);
suma scutirii pentru persoanele întreținute, cu excepția invalizilor din copilărie;
suma scutirii pentru persoanele întreținute-invalizi din copilărie;
suma totală a scutirilor acordate angajatului pentru perioada fiscală respectivă;
suma primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală permisă deducerii;
suma contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii permisă deducerii;
suma impozitului pe venit reținut la sursa de plată.
Dare de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta – Forma IRV14 (anexa 31) se reflectă:
suma venitului calculat și îndreptat spre achitare în luna gestionară (suma respectivă se reflectă fără deducerea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și fără deducerea contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii);
suma impozitului pe venit reținut din suma venitului;
veniturile, achitate în folosul nerezidenților, precum și impozitul reținut din aceste venituri;
venitul impozabil lunar, a cărui mărime nu depășește 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe;
suma veniturilor nespecificate la alte poziții.
Formularul REV1 “Ancheta persoanei asigurate” se utilizează pentru aplicarea procedurilor de deschidere a contului personal al persoanei fizice în structurile teritoriale ale CNAS, introducerea modificărilor în cazul schimbării datelor, restabilirea certificatului de asigurări sociale în cazul pierderii sau inutilității.
Formularul REV1 “Ancheta persoanei asigurate” se completează personal de către asigurat, într-un exemplar, cu litere de tipar (cîte un simbol în fiecare celulă, începând cu prima celulă) în baza actelor de identificare ale persoanei: Buletin de identitate, Pașaport de tip vechi, Certificat MAI (în cazul pierderii). Dacă ancheta persoanei asigurate se completează în baza Pașaportului de tip vechi, Certificatului MAI va fi necesar să se indice datele din Certificatul de naștere. Copiile actelor se anexează. Autenticitatea datelor indicate în anchetă se confirmă prin semnătura persoanei asigurate.
Formularul REV1 “primar” se completează pentru persoanele angajate la momentul implementării evidenței individuale în sistemul public de asigurări sociale, pentru persoanele care în momentul angajării nu au certificat de asigurare socială, pentru persoanele care de sine stătător achită contribuțiile de asigurări sociale.
Formularul REV1 “schimbare date personale” se completează în cazul modificării datelor personale (numele, prenumele, patronimicul, data nașterii, locul nașterii, sexul sau alte date).
Formularul REV1 “restabilire certificat de asigurări sociale” se completează pentru restabilirea certificatului de asigurare socială în cazul pierderii sau inutilității lui și în alte cazuri.
Toate rechizitele se completează în limba de stat, cu litere de tipar, cu cerneală albastră.
Formularul tipizat REV 5 “Declarația persoanei asigurate” se completează de către angajator pentru toate persoanele asigurate angajate și se prezintă la structurile teritoriale ale CNAS la termenul aprobat în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, anuală.
Formularul tipizat REV 5 “Declarația persoanei asigurate” este de 3 tipuri.
Formularul tipizat REV 5 de tipul “primar” se completează pentru prezentarea informației primare.
Formularul tipizat REV 5 de tipul “de corectare” se completează pentru corectarea informației prezentate în anii precedenți anului de gestiune. Se completează declarația pentru întreaga perioadă a anului în așa mod că, informația din declarația „de corectare” înlocuiește informația prezentată anterior prin declarația „primară”.
Formularul tip REV 5 de tipul “pentru stabilirea prestațiilor de asigurări sociale” este destinată pentru declararea venitului asigurat al persoanelor care urmează să beneficieze de prestații de asigurări sociale pe parcursul perioadei de gestiune.
Deoarece, calcularea și reținerea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii persoanelor care sunt angajate prin contract pentru desfășurarea unor activități sau prestarea serviciilor are loc prin metoda calculării lunare cumulative reieșind din perioada stipulată în contract, la completarea declarației persoanei asigurate Rev 5, sumele stabilite se vor distribui proporțional pe toată perioada contractului.
La calcularea și reținerea contribuțiilor individuale de asigurări sociale din 5 salarii medii lunare prognozate pe economie se va ține cont de numărul de luni lucrate conform contractului .
Dacă contractul este încheiat pe o perioadă de 6 luni, iar recompensa pentru lucrările sau serviciile acordate este achitată în baza actului de primire-predare cu o singură sumă și perioada de calcul a sumei stabilite coincide cu perioada de achitare acesteia, reținerea și reflectarea în Rev contribuției individuale de asigurări sociale se va efectua reieșind din 5 salarii medii lunare prognozate pe economie înmulțit la 6 luni, perioadă stipulată în contractul pentru desfășurarea unor activități sau prestarea serviciilor.
Informația privind veniturile calculate și achitate în folosul persoanei fizice și impozitul pe venit reținut din aceste venituri – acest document confirmă achitarea de către persoana juridică angajaților venituri, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, contribuții individuale de asigurări sociale de stat obligatorii, impozitul pe venit reținut din salariu.
Persoana care este obligată să prezinte informația respectivă trebuie să păstreze confirmarea precum că a remis sau a înmânat informația persoanei în folosul căreia au fost efectuate plățile.
Întreaga informație privind soldul datoriilor față de salariați, sumele calculate și achitate aferente decontărilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală se reflectă în Raportul financiar întocmit de către S.R.L. „Vidioprolifer” la finele anului gestionar (anexa 39).
Urmărind Bilanțul întocmit de către S.R.L. „Vidioprolifer” se observă că la finele anului de gestiune 2013 și 2014, entitate nu a înregistrat nici o sumă în rândurile cu codurile – 290 „Datorii privind retribuirea muncii” și 300 „Datorii privind asigurările”, dat fiind faptul că soldul conturilor respective la finele anului este nul.
Această situație se datorează stingerii tuturor datoriilor față de salariați, față de Casa Națională de Asigurări Sociale, față de Compania Națională de Asigurări în medicină calculate pe parcursul perioadei de gestiune.
Capitolul III. VERIFICAREA CORECTITUDINII CONTABILIZĂRII
DECONTĂRILOR ASIGURĂRILOR SOCIALE ȘI MEDICALE
3.1. Auditul datoriilor salariale. Planificarea și exercitarea acestuia
Verificarea corectitudinii evidenței contabile este posibilă prin realizarea auditului. Potrivit Legii privind activitatea de audit, auditul reprezintă o „examinare independentă a rapoartelor financiare anuale, a rapoartelor financiare anuale consolidate și a altor informații, aferente acestora, ale entității auditate pentru exprimarea unei opinii profesioniste a auditorului asupra corespunderii lor, sub toate aspectele semnificative, cerințelor stabilite față de aceste rapoarte” [10].
Dat fiind faptul că potrivit prevederilor Legii sus-menționate, auditul pentru entitățile economice nu este obligatoriu [10], S.R.L. „Vidioprolifer” nu a recurs la efectuarea acestuia. Din acest motiv, în continuare informația este redată din punct de vedere teoretic, fără a face careva trimiteri către entitatea-bază a studiului.
Scopul auditului decontărilor cu personalul constă în exprimarea unei opinii întemeiate despre veridicitatea prezentării și dezvăluirii informației aferente acestora în situațiile financiare ale entității auditate. Pentru a atinge scopul dat auditorul trebuie să verifice respectarea prevederilor legislației muncii, să determine corectitudinea:
calculării retribuțiilor;
calculării contribuțiilor de asigurări sociale și mediacel;
calculării reținerilor din salariu;
perfectării documentare și reflectării în evidență a tuturor decontărilor cu angajații, CNAM, CNAS.
Actele normative aferente auditului:
Legea contabilității;
Legea privind activitatea de audit.
Legea salarizării;
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv;
Codul fiscal;
Codul muncii;
Hotărârea Guvernului privind aprobarea modului de calculare a salariului mediu;
Standardele Internaționale de Audit;
ISA „Prezentarea situațiilor financiare”;
ISA „Beneficiile angajaților”;
ISA „Contabilizarea și raportarea planurilor de pensii” etc.
Sursele de informare în cadrul auditului:
politicile contabile aferente decontărilor cu personalul;
statele de personal;
ordinele privind angajarea sau eliberarea din funcție, acordarea concediilor;
fișele personale ale personalului,
carnetele de muncă;
instrucțiunile interne aferente calculării salariului, acordării premiilor;
contractele de muncă;
tabelul de pontaj;
calculul pentru incapacitatea temporară a muncii;
cererile privind acordarea scutirilor fiscale;
contractele privind acordarea creditelor;
borderourile și jurnalele-order la conturile corespunzătoare;
Cartea mare,
Situațiile financiare etc.
În continuare se va reda informație despre auditul operațiilor privind retribuirea muncii și decontările privind asigurările sociale și medicale, deoarece, operațiile privind retribuirea muncii includ nu numai operațiile legate de calcularea și achitarea salariului, dar și operații ce reflectă rețineri în bugetul asigurărilor sociale, în fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală.
Cele șapte componente de bază ale planificării unui audit sunt:
Preplanificare;
Obținerea informațiilor de context;
Obținerea informațiilor despre obligațiile juridice ale clientului;
Efectuarea procedurilor analitice preliminare;
Determinarea pragului de semnificație și evaluarea riscului de audit acceptabil și a riscului inerent;
Înțelegerea controlului intern și evaluarea riscului legat de control;
Întocmirea planului general și a programului de audit.
Fiecare din primele șase componente are drept scop să-l ajute pe auditor să realizeze ultima etapă, adică întocmirea unui plan general de audit eficient și eficace și redactarea unui program de audit.
Pentru a realiza mai eficient auditul la sectorul dat e necesar de cunoscut natura proceselor legate de el. Ele pot include:
angajarea și concedierea lucrătorilor;
determinarea tarifelor salariale, reținerilor din salariu și eliberarea în scopuri fiscale;
înregistrarea orelor lucrate în tabelul de pontaj;
introducerea datelor despre timpul lucrat;
crearea documentelor de calculare-achitare;
achitarea salariului;
evidența salariului.
Procedurile de audit:
Pentru a determina procedurile de audit este important de a cunoaște deosebirile între auditul operațiilor privind retribuirea muncii (calculul salariului și a contribuțiilor de asigurări sociale și medicale) și auditul altor operații. Ele se reduc la următoarele:
numai o singură grupă de operații este implicată;
operațiile au o importanță mai mare decât soldurile pe conturi;
controlul intern la compartimentul dat se determină a fi eficient pentru majoritatea entităților economice.
Reeșind din cele trei deosebiri pe parcursul auditului operațiilor privind retribuirea muncii, auditorul efectuează testarea controlului intern, testele de detaliu a operațiilor și procedurile analitice, în timp ce testelor de detaliu a soldurilor conturilor i se acordă comparativ puțin timp.
Informația aferentă operațiilor privind datoriile salariale se repartizează pe conturi diferite. Deseori auditul la sectorul dat se realizează în timpul auditului altor compartimente, spre exemplu: numerarului, cheltuielilor și veniturilor. Rezultatele se confruntă cu rezultatele altor controale, desfășurate în procesul auditului.
Conturile implicate în operațiile privind retribuirea muncii.
Testarea controlului intern.
Pentru aprecierea controlului intern la compartimentul de retribuire a muncii auditorul trebuie să înțeleagă procedurile corespunzătoare controlului existente la client. Ele reprezintă acțiunile îndreptate spre preîntâmpinarea, evidențierea, corectarea încălcărilor și abaterilor care pot apărea în procesul evidenței operațiilor la entitate. Principalul neajuns al controlului intern aferent operațiunilor de retribuire a muncii constă în repartizarea neadecvată a obligațiunilor. Pentru a înțelege mai bine structura controlului intern, a procedurilor folosite este necesar de a urmări cu atenție circulația documentelor în sistem de la angajarea lucrătorului până la achitarea salariului și a analiza chestionarul controlului intern.
Tabelul 3.1. Exemplu de chestionar privind controlul inter [elaborat de autor]
Procedurile analitice
Ele pot include:
compararea soldurilor conturilor datoriilor privind retribuirea muncii și privind asigurările cu datele perioadei precedente;
compararea cheltuielilor privind retribuirea muncii șu privind asigurările cu datele corespunzătoare perioadei precedente;
verificarea sumelor mari și neobișnuite în conturile datoriilor salariale și datoriilor privind asigurările în Cartea mare [10].
Testele de detaliu a tranzacțiilor și soldurilor conturilor. Acestea includ:
inspecția: examinarea înregistrărilor contabile; examinarea documentelor; compararea și urmărirea documentelor;
recalcularea sumelor (salariilor, defalcărilor la asigurările sociale sau medicale etc.);
interogarea personalului și a conducerii entității.
Testele de detaliu a tranzacțiilor și soldurilor conturilor este efectuată de către auditor prin prisma aspectelor calitative ale situațiilor financiare.
În tabelul ce urmează este prezentat un exemplu al aspectelor și procedurilor supuse studiului de audit:
Tabelul 3.2. Testele de detaliu a tranzacțiilor și soldurilor conturilor aferente datoriilor salariale [elaborat de autor]
Auditorul trebuie să cunoască erorile caracteristice acestui segment al evidenței care pot include:
lipsa documentelor ce confirmă legalitatea eliberării numerarului personalului (ordine, instrucțiuni, contracte de îndeplinire a lucrărilor);
neincluderea în venitul total al lucrătorilor a premiilor și cadourilor oferite;
calculul incorect a impozitului pe veniturile persoanelor fizice;
erori în calcularea salariului mediu lunar (în cazul concediilor, incapacității temporare a muncii);
organizarea neadecvată a evidenței (corespondența incorectă a conturilor, divergențe dintre datele evidenței analitice și celei sintetice ș.a.);
nerespectarea ordinii de eliberare a numerarului titularilor de avans și întoarcerii sumelor neutilizate;
trecerea la scăderi a pierderilor de valori materiale asupra limitei de perisabilitate naturală la cheltuielile entității în loc de trecere în contul persoanelor vinovate;
nerespectarea cerințelor legislației muncii (neplătirea orelor suplimentare, oferirea concediului cu o durată mai mică decât cea prevăzută, achitarea întârziată a salariului etc.).
3.2. Întocmirea și prezentarea rapoartelor de audit în legătură cu auditul datoriilor privind asigurările
Pe lângă verificarea evenimentelor ulterioare perioadei de gestiune, auditorul are și câteva responsabilități privind acumularea probelor finale, care se aplică tuturor ciclurilor faptelor economice. Cele patru tipuri de colectare de probe finale se referă la:
Efectuarea procedurilor analitice finale;
Evaluarea prezumției privind continuitatea activității;
Obținerea unei scrisori de reprezentare a managementului ;
Citirea altor informații incluse în raportul anual.
Toate aceste activități sunt exercitate la finalizarea angajamentului de audit.
Procedurile analitice efectuate la etapa de finalizare a auditului sunt utile în calitate de verificare finală a prezenței unor erori semnificative sau a unor probleme financiare care nu au fost depistate în cursul efectuării altor teste, dar și pentru a îl ajuta pe auditor să urmărească într-o ultimă instanță situațiile financiare.
Cunoașterea activității clientului, combinată cu aplicarea unor proceduri analitice eficiente, contribuie, cu siguranță, la identificarea unor posibile lacune intervenite pe parcursul lucrărilor de audit.
De regulă, pentru a efectua procedurile analitice în cursul etapei de verificare finală, auditorul parcurge situațiile financiare, inclusiv notele informative, și analizează: caracterul adecvat al probelor colectate în legătură cu soldurile sau relațiile neobișnuite sau neprevăzute, identificate în cursul planificării sau pe măsura derulării lucrărilor de audit și soldurile sau relațiile neobișnuite sau neprevăzute care nu au fost identificate anterior. Rezultatele procedurilor analitice finale ar putea indica nevoia de a colecta probe de audit suplimentare.
Standardele Naționale de Audit cer auditorului să evalueze dacă există o îndoială substanțială privind capacitatea clientului de a-și menține continuitatea activității timp de cel puțin un an după data închiderii bilanțului. Această evaluare este făcută, inițial, ca parte a planificării auditului, dar este revizuită în momentul în care se obțin noi informații semnificative.
Procedurile analitice reprezintă unul dintre cele mai importante tipuri de probe folosite pentru evaluarea prezumției continuității activității.
S.N.A.-urile de asemenea cer auditorilor să primească o scrisoare de reprezentare care să documenteze cele mai importante afirmații verbale făcute de managementul clientului pe parcursul auditului.
Această scrisoare de reprezentare a managementului trebuie perfectată pe hârtie cu antetul societății clientului, adresată firmei de audit și semnată, de reprezentanți ai conducerii de vârf.
Scrisoarea de reprezentare a clientului are două obiective și anume:
A reafirma răspunderea managementului privind informația conținută în situațiile financiare;
A documenta răspunsurile managementului la solicitările de informații din partea firmei de audit privind diverse aspecte ale auditului.
Data scrisorii nu ar trebui să fie, în mod normal, anterioară datei raportului auditorului, pentru a se asigura că aceasta conține mențiuni privind verificarea evenimentelor ulterioare. Scrisoarea este formulată ca și cum ar fi redactată de client, însă, în practică se deprinde ca auditorul să pregătească textul scrisorii și să-i ceară clientului să o imprime pe hârtie cu antetul său propriu și să o certifice prin semnătură și ștampilă.
Scrisoarea de reprezentare a unui client este o declarație scrisă, obținută dintr-o sursă care nu este independentă și deci nu poate fi considerată a fi o probă fiabilă. Scrisoarea oferă, într-adevăr, o documentare a faptului că managementului i s-a adresat o serie de întrebări, scopul său fiind de a se asigura că managementul își înțelege responsabilitatea și de a-l proteja pe auditor în cazul în care managementul ar aduce acuzații ulterioare auditorilor.
După finalizarea tuturor procedurilor de audit a datoriilor privind asigurările sociale și medicale, auditorul trebuie să integreze rezultatele într-o singură concluzie de ansamblu. Până la final, auditorul trebuie să hotărască dacă s-au acumulat sau nu suficiente probe de audit pentru a susține concluzia că situațiile financiare sunt prezentate în conformitate cu principiile contabile de bază, aplicate pe baze consecvente cu cele din anul precedent.
Auditorul ar trebui să ia hotărârea privind raportul de audit adecvat de emis doar după colectarea și evaluarea tuturor probelor și finisarea tuturor etapelor auditului. Corectitudinea raportului de audit este una critică, dat fiind faptul că raportul de audit este unicul element al procesului de audit văzut de majoritatea utilizatorilor situațiilor financiare și faptul că emiterea unui raport inadecvat poate avea consecințe grave.
În majoritatea verificărilor de audit, auditorul emite un raport fără rezerve, cu o formulare standard. Aproape toate firmele de audit includ un model de un astfel de raport în aplicațiile lor informatice de redactare de texte și nu se impune decât o schimbarea a denumirii clientului, a denumirii situațiilor financiare și a datei.
Majoritatea firmelor de audit dispun de modele electronice care conțin formulările precise de utilizat în diferite circumstanțe pentru a-i ajuta pe auditori să redacteze rapoartele de audit. Mai mult decât atât, în majoritatea firmelor de audit există unul sau mai mulți asociați care dispun de o pregătire specifică în redactarea rapoartelor de audit.
De obicei, acești asociați scriu sau verifică toate rapoartele de audit înainte de emiterea lor către utilizatori.
Auditorii pot modifica ușor exprimarea sau prezentarea raportului, dar sensul lui oricum va fi întotdeauna același.
Raportul auditorului va conține elementele fundamentale în următoarea succesiune:
Titlul – potrivit Standardelor de audit, se impune ca Raportului de audit să fie intitulat, iar în titlu să se conțină cuvântul „independent” – pentru a comunica utilizatorilor independența firmei ide audit față de clientul său.
Destinatarul – se indică entitatea auditată, acționarii, consiliul de administrație – în funcție de cui îi este adresat Raportul;
partea introductivă cu enumerarea rapoartelor financiare auditate;
descrierea responsabilității conducerii pentru întocmirea rapoartelor financiare;
descrierea responsabilității auditorului de a exprima o opinie asupra rapoartelor financiare și a domeniului de aplicare a auditului, inclusiv: o referire la standardele de audit și la alte reglementări din domeniul auditului aplicate; descrierea auditului efectuat în conformitate cu standardele menționate;
paragraful care conține opinia auditorului asupra rapoartelor financiare și o referire la cadrul general de raportare financiară utilizat pentru întocmirea rapoartelor financiare;
numele, prenumele, semnătura auditorului, datele din certificatul de calificare al auditorului;
data emiterii raportului;
adresa societății de audit, a auditorului întreprinzător individual în al cărei/ cărui nume activează auditorul, datele din licență și ștampila societății de audit, ale auditorului întreprinzător individual.
CONCLUZII
Ca urmare a finalizării tezei de licență, autorul a reușit atingerea scopului propus: prezentarea modului de contabilizare a datoriilor aferente decontărilor asigurărilor sociale și medicale, precum și auditul acestora.
În acest sens, autorul a realizat următoarele obiective: a studiat conținutul economic al datoriilor salariale; a studiat conținut economic al contribuțiilor de asigurări sociale de stat; a studiat conținut economic al primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală; a studiat actele normative și legislative ce reglementează evidența contabilă a datoriilor salariale și a decontărilor cu Casa Națională de asigurări Sociale și Compania națională de Asigurări în Medicină; a urmărit modul de contabilizare a calculului și achitării datoriilor față de personal și a datoriilor aferente asigurărilor sociale și medicale în cadrul unei entități economice concrete; a descris metodologia de exercitare a auditului datoriilor salariale și datoriilor privind asigurările sociale și medicale.
Pentru a reuși realizarea tuturor acestor obiective, autorul a utilizat informație din activitatea practică a S.R.L. „Vidioprolifer”, precum și literatura de specialitate care a folosit pentru studierea aspectelor teoretice aferente temei.
Autorul a constatat că pe parcursul anului 2015, pentru contabilizarea datoriilor salariale și datoriilor privind asigurările sociale și medicale, în contabilitatea S.R.L. „Vidioprolifer” nu au fost utilizate conturile Planului general de conturi contabile, mai concret zis – entitatea nu a utilizat subconturile prevăzute pentru contul aferent datoriilor privind asigurările prevăzute în Planul general de conturi contabile, ceea ce de fapt reprezintă o încălcare gravă a legislației în vigoare.
Conturile și subconturile ce trebuia folosite pentru contabilizarea datoriilor salariale și datoriilor privind asigurarea socială și medicală a angajaților sunt:
531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – destinat generalizării informației privind existența și modificarea datoriilor față de personal privind retribuirea muncii, subcontul 531.1 „Datorii salariale”;
533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale” – destinat generalizării informației privind existența și modificarea datoriilor aferente contribuțiilor de asigurare socială de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, subcontul 534.1 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” și 533.2 „Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală”;
541 „Datorii preliminate” – destinat generalizării informației privind existența și modificarea datoriilor preliminate, subcontul 541.2 „Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală” – pentru calculul preliminar al primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală;
226 „Creanțe ale personalului” – destinat generalizării informației privind existența și modificarea creanțelor personalului față de entitate, subcontul 226.2 „Alte creanțe ale personalului” – pentru calculul reținerilor din salariu aferente contribuțiilor de asigurare socială achitate de angajat până la achitarea acestuia a salariului.
Întreg spectru al documentelor primare și centralizatoare au permis autorului să urmărească apariția obligației angajatorului față de angajații săi, precum și calculul tuturor contribuțiilor de asigurare socială și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.
Unele din documentele cu ajutorul cărora se reflectă în evidența contabilă a S.R.L. „Vidioprolifer” datoriile salariale și datoriilor privind asigurările sociale și medicale sunt: Cererea de angajare, Ordinul (decizia) angajatorului privind angajarea, Contractul individual de muncă, Carnetul de muncă, Cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu, Fișa personală de evidență a veniturilor sub formă de salariu și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și impozitului pe venit reținut din aceste plăți, Tabelul de pontaj, Lista de plată, Dispoziția de plată, Declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, Raportul privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajaților, Nota informativă privind calcularea, utilizarea și achitarea cotelor de asigurare socială de stat, Dare de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta, etc.
Concluzia ce poate fi formulată ca urmare a examinării metodicii de contabilizare a datoriilor salariale este respectarea, în mare parte, de către S.R.L. „Vidioprolifer” a prevederilor actelor normative și legislative în vigoare pe teritoriul țării, cu excepția neutilizării noilor conturi contabile prevăzute de Planul general de conturi contabile. Toate documentele se întocmesc la timp, fără greșeli și corectări, și se prezintă în termenele stabilite instituțiilor cuvenite.
BIBLIOGRAFIE
ACTE NORMATIVE
Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163 din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2005, nr. ed. spec.
Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154 din 28.03.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2003, nr. 159-162, art. 648.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu nr. 426 din 26.04.2004. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2004, nr. 73-76, art. 570.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Modului de calculare și de plată a sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia nr. 535 din 07.05.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2003, nr. 84-86, art. 568.
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 73 din 12.04.2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2015, nr. 102-104, art. 174.
Legea contabilității nr. 113 din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2014, nr. 27-34, art. 61.
Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr. 1585 din 27.02.1998. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1998, nr. 38-39, art. 2280.
Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2015 nr. 74 din 12.04.2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2015, nr. 102-104, art. 176.
Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2014 nr. 330 din 23.12.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2014, nr. 9-13, art. 20.
Legea privind activitatea de audit nr. 61 din 16.03.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2012, nr. 72-75, art. 230.
Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 08.07.1999. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2000, nr. 1-4, art. 2.
Legea salarizării nr. 847 din 14.02.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2002, nr. 50-52, art. 336.
Planul de conturi contabile al activității economico – financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr. 93-97.
Planul general de conturi contabile, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013, nr. 177-181, art. 1534.
Standardele Naționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerul Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013, nr. 177-181, art. 1224.
Standardul Național de Contabilitate 3 „Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr. 88-91.
MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI
FELEAGA, Niculae, IONAȘCU, Ion. Tratat de contabilitate financiară. Volumul I, II. București: Economica, 1998. 504 p. ISBN 9735900505.
GRIGOROI, Lilia, LAZARI, Liliana. Bazele contabilității. Chișinău: Cartier, 2012. 236 p. ISBN 978-9975-79-743-6.
MALCIU, Liliana. Contabilitate aprofundată. București: Economica, 2000. 256 p. ISBN 973-590-319-9.
NEDERIȚĂ, Alexandru. Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului Fiscal. Chișinău: ACAP, 2007, 639 p. ISBN 978-9975-9546-4-8.
RISTEA, Mihai, DUMITRU, Corina. Contabilitate financiară. București: Mărgăritar, 2002. 485 p. ISBN 9739615481.
Standarde Internaționale de Raportare Financiară (IFRSR) și interpretările lor la 1 ianuarie 2007. Chișinău: S.n., 2008, 736 p. ISBN 978-9975-78-704-8.
PUBLICAȚII ÎN MATERIALELE CONFERINȚELOR, SIMPOZIOANELOR
NEDERIȚA, Alexandru. Aspecte generale privind tranziția la noile standarde naționale de contabilitate. În: Contabilitatea și auditul în contextul integrării economice europene: progrese și așteptări: conf. șt. Inter., 05.04.2013. Chișinău: ASEM, 2013, pp. 13-16- ISBN 978-9975-4242-7-1.
RESURSE ELECTRONICE
Bugetul pentru cetățeni. [online]. [citat 02.05.2015]. Disponibil: http://mf.gov.md/files/files/News%20MF/BS%202015%20definitivat/buget%20pentru%20cetateni%20%202015%20def.pdf.
Convenția asupra protecției salariului nr. 95 din 01.07.1949 [online]. [citat 17.03.2015]. Disponibil: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id= 357639.
Financial Accounting Standards Board. [online]. [citat 10.03.2015]. Disponibil: http://www.fasb.org/jsp/FASB/Page/SectionPage&cid=1176156316498.
GONCEARUC, Maria. Contabilitatea decontărilor față de personalul întreprinderii, cu organele asigurărilor sociale și medicale și cu bugetul de stat aferent impozitului pe venit. [online]. [citat 13.02.2015]. Disponibil: http://monitorul.fisc.md/section/practice_ accounts /2917.html.
Metode de reducere a costurilor. [online]. [citat 26.02.2015]. Disponibil: http://cuttingcost.wordpress.com/2010/12/01/cresterea-productivitatii-muncii/.
Pagina oficială a S.R.L. „Vidioprolifer”. [online]. [citat 07.03.2015]. Disponibil: http://torentpc.md/ro/.
BIBLIOGRAFIE
ACTE NORMATIVE
Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163 din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2005, nr. ed. spec.
Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154 din 28.03.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2003, nr. 159-162, art. 648.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu nr. 426 din 26.04.2004. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2004, nr. 73-76, art. 570.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Modului de calculare și de plată a sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia nr. 535 din 07.05.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2003, nr. 84-86, art. 568.
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 73 din 12.04.2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2015, nr. 102-104, art. 174.
Legea contabilității nr. 113 din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2014, nr. 27-34, art. 61.
Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr. 1585 din 27.02.1998. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1998, nr. 38-39, art. 2280.
Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2015 nr. 74 din 12.04.2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2015, nr. 102-104, art. 176.
Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2014 nr. 330 din 23.12.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2014, nr. 9-13, art. 20.
Legea privind activitatea de audit nr. 61 din 16.03.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2012, nr. 72-75, art. 230.
Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 08.07.1999. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2000, nr. 1-4, art. 2.
Legea salarizării nr. 847 din 14.02.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2002, nr. 50-52, art. 336.
Planul de conturi contabile al activității economico – financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr. 93-97.
Planul general de conturi contabile, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013, nr. 177-181, art. 1534.
Standardele Naționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerul Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013, nr. 177-181, art. 1224.
Standardul Național de Contabilitate 3 „Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr. 88-91.
MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI
FELEAGA, Niculae, IONAȘCU, Ion. Tratat de contabilitate financiară. Volumul I, II. București: Economica, 1998. 504 p. ISBN 9735900505.
GRIGOROI, Lilia, LAZARI, Liliana. Bazele contabilității. Chișinău: Cartier, 2012. 236 p. ISBN 978-9975-79-743-6.
MALCIU, Liliana. Contabilitate aprofundată. București: Economica, 2000. 256 p. ISBN 973-590-319-9.
NEDERIȚĂ, Alexandru. Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului Fiscal. Chișinău: ACAP, 2007, 639 p. ISBN 978-9975-9546-4-8.
RISTEA, Mihai, DUMITRU, Corina. Contabilitate financiară. București: Mărgăritar, 2002. 485 p. ISBN 9739615481.
Standarde Internaționale de Raportare Financiară (IFRSR) și interpretările lor la 1 ianuarie 2007. Chișinău: S.n., 2008, 736 p. ISBN 978-9975-78-704-8.
PUBLICAȚII ÎN MATERIALELE CONFERINȚELOR, SIMPOZIOANELOR
NEDERIȚA, Alexandru. Aspecte generale privind tranziția la noile standarde naționale de contabilitate. În: Contabilitatea și auditul în contextul integrării economice europene: progrese și așteptări: conf. șt. Inter., 05.04.2013. Chișinău: ASEM, 2013, pp. 13-16- ISBN 978-9975-4242-7-1.
RESURSE ELECTRONICE
Bugetul pentru cetățeni. [online]. [citat 02.05.2015]. Disponibil: http://mf.gov.md/files/files/News%20MF/BS%202015%20definitivat/buget%20pentru%20cetateni%20%202015%20def.pdf.
Convenția asupra protecției salariului nr. 95 din 01.07.1949 [online]. [citat 17.03.2015]. Disponibil: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id= 357639.
Financial Accounting Standards Board. [online]. [citat 10.03.2015]. Disponibil: http://www.fasb.org/jsp/FASB/Page/SectionPage&cid=1176156316498.
GONCEARUC, Maria. Contabilitatea decontărilor față de personalul întreprinderii, cu organele asigurărilor sociale și medicale și cu bugetul de stat aferent impozitului pe venit. [online]. [citat 13.02.2015]. Disponibil: http://monitorul.fisc.md/section/practice_ accounts /2917.html.
Metode de reducere a costurilor. [online]. [citat 26.02.2015]. Disponibil: http://cuttingcost.wordpress.com/2010/12/01/cresterea-productivitatii-muncii/.
Pagina oficială a S.R.L. „Vidioprolifer”. [online]. [citat 07.03.2015]. Disponibil: http://torentpc.md/ro/.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Decontarilor Asigurarilor Sociale Si Medicale (ID: 112530)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.